You are on page 1of 6

croația (croată Hrvatska) este o țară în Europa de sud între Slovenia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru.

Are ieșire la Marea Adriatică. Cu capitala la Zagreb, Croația, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, și-a obținut independența în anul 1991. A semnat Tratatul de Aderare la UE si va deveni al 28-lea membru al uniunii la 1 iulie 2013.  [modificare]Istorie Pentru detalii, vezi: istoria Croației. În antichitate, pe teritoriul actual al Croației locuiau ilirii. În secolul al II-lea î.Hr., romanii cotropesc teritoriul actual al Croației și în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Între sec. VI-VIII, aici vor sosi triburi slave din nord și la contactul cu autohtonii, se vor amesteca cu aceștia, formând poporul croat. Condusă de prinți croați, duci din anul 852, Dalmația, cuprizând și teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină și carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croații au devenit vasali ai regelui Ungariei. În secolul al XV-lea regatul ungar a avut mult de suferit din cauza expansiunii otomane, turcii cucerind Bosnia și Herțegovina. În aceeași perioadă, teritoriulDalmației este în cea mai mare parte stăpânit de venețieni. Dubrovnik, oraș-stat bizantin și venețian la începuturi, spre deosebire de celelate orașe-stat din Dalmația și-a obținut independența, fiind cunoscut drept Republica Dubrovnik. Rezultatul Bătăliei de la Mohács din 1526 a determinat parlamentul croat să-și ofere țara Habsburgilor. Datorită acestora, până în secolul al XVIII-lea, cea mai mare parte din teritoriul croat a fost eliberat de sub stăpânirea turcilor. În mare parte, acest teritoriu, a fost modelat de cuceririle otomane. Istria, Dalmația și Dubrovnik, au intrat cu timpul, între anii 1797 și 1815, sub autoritatea habsburgică. În perioada Dublei Monarhii Austro-Ungare, teritoriul croat a fost divizat între cele două componente ale acesteia, Dalmația fiind inclusă în Austria, iar nordul (Croația-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deși în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croației, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică maghiară, iar drepturile culturale și politice ale croaților erau încălcate .

Sărbători şi evenimente importante

În Croaţia, în timpul sărbătorilor naţionale sunt închise magazinele, băncile şi instituţiile publice. De aceea, este necesar să vă informaţi în privinţa zilelor când în mod oficial nu se lucrează.

În plus, în tot timpul anului se desfăşoară diverse sărbători culturale şi festivaluri. Amatorii de cultură au la dispoziţie concerte şi cinematografe, mai ales în staţiunile turistice mari.

Sărbătorile în Croaţia

1 ianuarie: Anul Nou 6 ianuarie : Epifania

în timp ce altele sunt organizate exclusiv pentru distracţia turiştilor. Sărbătorile se încheie în noiembrie cu Marunda. cu procesiunile religioase tipice. În oraşul Krk. În cel mai mic oraş din lume. Nu uitaţi să participaţi. iar luna iulie este luna festivalurilor şi a petrecerilor populare (dintre festivaluri amintim Festivalul de Film de la Pula sau Festivalul Dalmatinskich Klapa la Omiš). unde se află o cunoscută mănăstire. în timpul căreia se organizează o multitudine de seri muzicale cu muzică barocă şi renascentistă. o sărbătoare tradiţională a castanelor comestibile. Humu. În Croaţia vă aşteaptă. de exemplu. În martie (uneori în aprilie) puteţi cunoaşte felul în care sărbătoresc croaţii Paştele.-sărbătoare variabilă: Paştele. are loc în luna iulie un festival internaţional de vară. De asemenea. Unele dintre acestea şi-au creat deja o tradiţie îndelungată. se desfăşoară în iunie sărbătorile tradiţionale prilejuite de alegerea primarului. însoţite de dansuri şi muzică tradiţională. puteţi participa la Vara Culturală de la Zadar. la serbările perscăreşti sau la sărbătorile vinului. la sărbătoarea recoltei. fiecare localitate croată îşi sărbătoreşte o dată pe an sfântul patron. în Punat şi pe insula Košljun. În luna februarie la Opatia are loc un carnaval tradiţional cu măşti folclorice din piei de oaie şi coarne de berbec. inclusiv Lunea Paştelui 1 mai: Ziua Muncii sărbătoare variabilă: Corpus Christi 22 iunie: Ziua luptei împotriva fascismului 25 iunie : Ziua Statalităţii 5 august: Ziua Victoriei şi a Recunoştinţei 15 august : Adormirea Maicii Domnului 8 octombrie: Ziua Independenţei 1 noiembrie: Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor 25 şi 26 decembrie: Crăciunul Evenimente festive În afara sărbătorilor oficiale. în timpul căreia toţi viticultorii din împrejurimi participă la o procesiune tradiţională. o muţime de evenimente interesante pentru toate gusturile! . De asemenea. În luna septembrie se desfăşoară sărbătoarea strugurilor în orăşelele Buje a Umag. deci. care sunt respectate în întreaga ţară. organizată la Lovran. în diferite regiuni ale Croaţiei au loc festivaluri locale cu caracter popular.

1991. Negocierile au început în luna decembrie a anului 2005. Croația și-a declarat independența pe data de 25 iunie. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial. Croația este împărțită administrativ în 20 de județe (croată: županija) plus un oraș-district. [modificare]Împărțire administrativă Pentru detalii. Județul Sisak-Moslavina (Sisačko-moslavačka županija) 4. având ca urmare Războiul Croat de Independență. croaților și slovenilor. Zagreb*: 1. a format ulterior Regatul sârbilor. Județul Krapina-Zagorje (Krapinsko-zagorska županija) 3. [modificare]Politică Pentru detalii. croaților și sârbilor (aproximativ Slovenia. vezi: Cantoanele Croației. în decembrie 1991. numit Statul Independent al Croației. Ulterior înfrângerii puterilor axei. vezi: politica Croației. devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. care împreună cu Serbia. Croația fiind transformat într-un stat fascist marionetă. Croația este actualmente înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Județul Karlovac (Karlovačka županija) . Croația s-a alăturat Statului slovenilor. Croația și Bosnia). Prima țară care a recunoscut noul stat a fost Germania. Iugoslavia a devenit republică federală socialistă. Alături de Slovenia. Județul Zagreb (Zagrebačka županija) 2.Harta Croaţiei După Primul război mondial.

Județul Zadar (Zadarska županija) 14.5. Relief:     Câmpii. Județul Brod-Posavina (Brodsko-posavska županija) 13. Județul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska županija) 9. 2000) . Județul Split-Dalmația (Splitsko-dalmatinska županija) 18. Dalmația). Județul Dubrovnik-Neretva (Dubrovačko-neretvanska županija) 20. Județul Osijek-Baranja (Osječko-baranjska županija) 15. și Italia. Munți împăduriți (Lika. Litoralul stâncos al Mării Adriatice (Istria. Ungaria. [modificare]Patrimoniu mondial Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Croația:    Centrul istoric din Dubrovnik (1979. Are numeroși vecini: Slovenia.NE (Croația Centrală și Slavonia. lacuri dealuri în N . Județul Istria (Istarska županija) 19. mediteraneană pe coastă și montană în zona centrală și sudică. Județul Vukovar-Srijem (Vukovarsko-srijemska županija) 17. Gorski Kotar. Numeroase insule Clima este temperat-continentală în N și E. Județul Virovitica-Podravina (Virovitičko-podravska županija) 11. Județul Požega-Slavonia (Požeško-slavonska županija) 12. Zagreb (Grad Zagreb)* Vezi și: Listă de orașe din Croația [modificare]Geografie Croația este situată în Peninsula Balcanică. datorită ieșirii la Marea Adriatică pe care Bosnia și Herțegovina o are prin lungă tradiție la Neum. Alpii Dinarici). Județul Šibenik-Knin (Šibensko-kninska županija) 16. Județul Varaždin (Varaždinska županija) 6. Județul Koprivnica-Križevci (Koprivničko-križevačka županija) 7. parte din Câmpia Panoniei). Județul Lika-Senj (Ličko-senjska županija) 10. Județul Međimurje (Međimurska županija) 21. Județul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko-bilogorska županija) 8. Bosnia și Herțegovina. Muntenegru. Serbia. Teritoriul său continental este împărțit în două părți separate. 1994) Centrul istoric și Palatul lui Dioclețian din Split (1979) Parcul național Plitvice (1979.

Orașele mari: Nr. Din locuitorii de la recensământul din 2001 aveau 4.364 (99.340 (1. Primele rezultate ale recensământului din 2011 arată că populația totală este de 4 290 612.383 de locuitori (0.00 %) aveau încă o cetățenie.Iacob din Šibenik (2000) La recensământul din 2001 Croația avea 4 437 460 de locuitori. La 10.40 %) dețineau o cetățenie străină. 17.811 (0.22 %) nu aveau nici o cetățenie.   Biserica Euphrasius și centrul istoric din Poreč (1997) Orașul vechi Trogir (1997) Catedrala Sf.902 (0. 44. iar 9.399.23 %) cetățenia era necunoscută. Nume oraș Număr locuitori[1] 1 Zagreb 800 000 2 Split 190 000 3 Rijeka 145 000 4 Osijek 115 000 5 Zadar 73 000 6 Slavonski Brod 65 000 7 Velika Gorica 64 000 8 Karlovac 60 000 9 Pula 60 000 10 Sisak 52 000 11 Šibenik 52 000 12 Varaždin 49 000 .14 %) cetățenia croată.

iar 9. La 10.364 (99.14 %) cetăț enia croată. 44. Din locuitorii de la recensământul din 2001 aveau 4. 17.902 (0.40 %) deț ineau o cetăț enie străină.22 %) nu aveau nici o cetăț enie. Oraș ele mari: .811 (0.23 %) cetăț enia era necunoscută.00 %) aveau încă o cetăț enie.399. Nume oraș Număr locuitori[1] 13 Dubrovnik 44 000 La recensământul din 2001 Croaț ia avea 4 437 460 de locuitori.Nr. Primele rezultate ale recensământului din 2011 arată că populaț ia totală este de 4 290 612.340 (1.383 de locuitori (0.