Probability and Statistics

Cuprins

I. I.1 I.2 II.

Prezentare Probability and statistics Module...............................3 Statistica.......................................................................................8 Probailitate ................................................................................14 Exemple......................................................................................18

1

I.

Partea 1 – LabVIEW Probability and Statistics – Prezentare Modul

Probabilitatea este un concept utilizat începând încă din secolul VII, care a devenit baza ramurei de statistica (statistica inferențială), la care au recurs numeroase științe, atât cele naturale cât și cele sociale. Cele 3 definitii ale probabilitatii: Definiția clasică: Probabilitatea realizării unui eveniment este raportul dintre numărul de cazuri favorabile și numărul de cazuri posibile. Definiția frecvențială: Probabilitatea realizării unui eveniment este limita frecvenței (relative) a succeselor, adică a soluțiilor care verifică evenimentul, când numărul probelor tinde spre infinit. Definiția sugestivă: Probabilitatea realizării unui eveniment este prețul pe care o persoană îl crede corect în scopul de a obține 1 dacă evenimentul e verificat (și 0 altfel). Această definiție este utilizată mai ales în contextul bayezian.

2

În statistica aplicată clasică este preferată ideea de a construi un model statistic cu care se pot face inferențe. cum ar fi imagini sau structura proteinelor. în general de multe ori și în condiții foarte asemănătoare. Utilizarea VI-urilor din modulul Mathematics se face pentru diferite probleme de analiza matematica. Statistica aplicată modernă analizează însă date mult prea complexe. Deasemenea putem completa masuratorile facute in realitate cu cu algoritmii matematici pentru a obtine solutii practice. Statistica se ocupă de obținerea de informații relevante din datele disponibile într-un volum suficient de mare. Face parte din pachetul de baza. Informațiile pot fi folosite pentru a înțelege datele disponibile (statistică descriptivă) sau pentru a descoperi noi informații despre evenimente și relațile dintre ele (statistică inferențială). Procesul de obținere a informației din date se numește inferență statistică referitoare la unii parametri statistici. sau chiar întregii distribuții probabilistice. în majoritatea cazurilor acest model nu este verificat. biologie.De remarcat că toate aceste definiții pleacă de la cerința ca evenimentele sau cazurile despre care se discută să se repete. Acesta este punctul de vedere mai general adoptat de teoria neparametrică în statistică. pentru a se putea mărgini la ideea de modelare. 3 . ceea ce poate conduce la concluzii eronate. aflandu-se in modulul Mathematics. economie. Statistica oferă suport pentru fizică. sociologie etc. Statistica excelează atunci când relațiile deterministe referitoare la evenimentul studiat sunt imposibil ori foarte dificil de aflat.

Paleta Probability and Statistics contine urmatoarele obiecte: 4 .

calculeaza media. deviatia si varianta a valorilor din X Mesures of spread – calculeaza raspandirea elementelor Percentiles – calculeaza o valoarea care este mai mare decat p procente din X RMS – calculeaza radacina patratica din secventa X MSE – calculeaza eroarea mediei patratice a secvenelor xXsi Y Moment about mean Convariance Matrix – calculeaza matricea de covarianta pentru X Mode – gaseste cele mai comune valori din X sau valori aproximative Median – sorteaza valorile din secventa X si calculeaza elementul din mijlocul secventei Histogram – gaseste histograma discreta a seventei X General histogram – gaseste histograma discreta a secventei X pe baza unor specificatii Correlation coefficient – calculeaza coeficientul liniar de corelatie intre secventele de intrare X si Y 5 .Mean – calculeaza media pentru secventa X Measures of mean .calculeaza tendinta centrala din X Std deviation and Variation .

Correlation coefficient (Spearman) – calculeaza rangul coeficientului Sperman intre secventele de intrare X si Y Correlation Coefficient (Kendall’ Tau) – calculeaza coeficientul Kendall’s Tau intre secventele de intrare X si Y Probability – distributii de probabilitate si generare de numere aleatoare Hyphothesis Testing – testeaza ipoteze Analysis of variance – analizeaza functiile variabile Statistics – returneaza valoarea unui parametru dintr-un semnal intr-o forma de unda Create Histogram – calculeaza o histograma pentru Semnal Subpaleta Probability : Subpaletta Hyphothesis Testing: 6 .

1 Statistica Mean 7 .Subpaleta Anlysis of Variance: I.

Sortarea poate fi crescatoare sau descrescatoare. Valoarea medui este data de formula: ̅ Median Avem S={so.Avem un set de date X ce contine n numere xo.xn-1.sn-1}. elementele sortate ale secventei de date X. x1.... Mediana secventei este xmedian si se calculeaza astfel: { Elementul calculat este de fapt mujlocul sirului sortat.x2.. s1.. Sample variance 8 .

Variatia esantioanelor pentru un set de date X ce contine n elemente. Nu se aplica pentru n=1 Intrarile si iesirile sunt prezentate mai jos. Standard deviation Radacina patrata pozitiva a variatiei eantionului s2 este notata cu s si se numeste deviatia standard a esantionului. Variatia esantionelor este egala cu suma patratelor deviatiilor esantionelor de la medie impartit la n-1. Mode 9 . este notat cu s2 si este dat de formula: [ ̅ ̅ ] Unde ̅ este media setului de date.

Histogram 10 .4.1.5. valoarea cea mai frecvent intalnita. De exemplu pentru secventa X X={0.5.7} Rezultatul va fi 4. atunci mth este ordinul momentului si poate fi calculat cu formula: ∑ ̅ Momentul mediei este o masura a deviatiei a elementelor in secventa din medie.3.4.4.Este valoarea unui esantion care apare mai des in sirul de esantioane. Moment about mean Daca X reprezinta secventa de intrare cu n numar de elemente si ̅ este media aceste secvente.3.

1. Impartim secventa la 8 intervale.3. dupa valoarea lui m: Unde max este valoarea maxima din X si min este valoarea minima iar m este numarul specificat de intervale. X este secventa de date si numarul de intervale este m.4. Histograma secventei X traseaza numarul de elemete care sunt in fiecare interval.4.3.Daca avem secvenra de date X={0.1-2.5. Apoi este stabilitita latimea unui interval Δx. Aceste intervale sunt 0-1. Este scanat X pentru a afla intervalul pe care se intind valorile. exista diverse metode de a calcula datele pentru o histograma. Histograma va fi h(X) dupa cum urmeaza.4.8}.5. Se va prezenta calculul histogramei cu ajutorul secventei X. Mean Square Error (MSE) 11 .7-8.

Dorim sa schimbam S1 cu S2 care este de doua ori mai rapid decat S1 care teoretic ar trebui sa dea aceleasi rezultate la iesire. secvente de intrare. Daca este mai mica decat toleranta acceptata. sistemul S1 poate fi inlocuit cu S2. Inainte de a inlocui primul sistem cu cel de-al doilea vrem sa fim absolut siguri ca iesirile celor doua sisteme sunt identice. Iesirea sistemului este y1.Daca avem X si Y. eroarea mediei patratice este media sumei patraului diferentei dintre elementele corespunzatoare a celor doua intrari de date. ∑ n este numarul de elemente Daca consideram ca avem un semnal discret care intra in sistemul S1. Root mean Square (RMS) 12 . Astfel folosim MSE VI pentru a calcula eroarea mediei patratice a celor doua secvente y1 si y2.

I. In figura de mai jos este calculata valoarea RMS pentru o amplitudine de 2 V.RMS este folosit foarte mult in cazul semnalelor analogice. Valoarea RMS este √ . Pentru o tensiune a carei forma de unda este un sinus.2 Probabilitatea 13 . daca Vp este amplitudinea semnalului. atunci Vrms este √ .

probabilitatea este 0.5.3. Daca suntem siguri ca acel eveniment va avea loc probabilitatea este 100% sau 1 dar daca suntem ca nu se va intampla. exista posibilatea sa avem 1. Un numar intre 0 si 1 este desemnat sa masoare probabilitatea sau sansa ca acel eveniment sa aibe loc.6 in urma aruncarii lui. numarul de accidente intr-o intersectie. Variabilele aleatoare pot fi discrete (daca pot lua doar un numar finit de valori posibile) sau continue. Histogtrama se poate observa mai jos.2. Variabile aleatoare Multe experimente genereaza rezultate care pot fi interpretate ca numere reale.16666. 14 . Care este posibilitatea ca fata sa fie 2? Probabilitatea este de 1 la 6. Aceste baterii sunte selectate de dintr-un numar foarte mare de baterii. Daca avem un un zar.4. Putem considera un experiment pentru a masura durata de viata a 50 de baterii de un anumit tip. De exemplu numarul de masini care trec pe langa un semafor intr-o zi.In orice experiment exista intotdeuna sansa ca unu eveniment intamplator sa aiba loc sau nu. numarul de voturi ale unui candidat. Aceste valori pot sa varieze de la un experiment la altul si se numensc variabile aleatoare. adica 0.

∫ 3. numita densitate de probabilitate de forma urmatoare: 1. 2. ∫ Pentru o valoare anume a variabilei aleatoare continue. X=a. O astfel de functie care modeleaza histograma undei variabile aleatoare se numeste densitate de probabilitate.Aceasta figura ne arata ca durata de viata a celor mai multe baterii este intre 0 si 100 de ore. 15 . Putem lua aceasta functie ca un model matematic pentru comportamentul datelor. Daca dorim sa aflam probabilitatea ca o baterie oarecare sa aiba o durata de viata mai mare de 400 de ore. Putem aproxima histograma printr-o curba exponentiala descrescatoare. o valoare oarecare X este continua daca poate lua un numar infinit de valori si este o functie f(x). vom aproxima aceasta valoare printr-o zona de sub curba la dreapta valorii 4. Pentru a rezuma toate informatiile in termenii unei definitii. si valorile histogramei scad usor cand ne uitam la durate de viata mai mari.

Unul din aceastea este distributia normala.∫ Atribuim probabilitatea 0 pentru orice valoare anume. Exemplul de mai sus a folosit modelul functiei exponentiale pentru densitatea de probabilitate. Sansa ca X=a este extrem de mica. Exista un numar de optiuni diferite pentru aceasta functie. Distributia normala 16 . deoarece sunt unu numar infinit de posibilitati pe care variabila aleatoare poate sa le ia.

Aceasta functie de distributie are forma unui clopot simetric. Aceasta variabila aleatoare se spune ca are o distributie normala standard.Distributia normala este una din cele mai larg folosite distributii de probabilitate continue. Unde X este distributia normala standard p este probabilitatea x este valoarea 17 . Acesti doi parametrii determina in intregime forma si lcatia functiei normale de distributie. Curba este centrata la media valorii ̅ si raspandirea este masurata 2 prin varianta s =1. cu media zero si variatia egala cu unu. a carei forma functionala este data de ̅ √ Presupunem ca avem o variabila aleatoare Z are o distributie normala. Normal distribution VI calculeaza probabilitatea p a unei distributii normale pentru o valoare x.

Folosim Normal Distributiion VI pentru a gasi aceasta probabilitate. gaseste o valoare x care sansa sa se gaseasca intr-un esantion al distributiei normale. Acum presupunem ca dorim sa gasim care este probabilitatea ca inaltimea unui barbat sa fie peste 170cm.Presupunem ca se doreste un experiment in care se masoara inaltimea barbatilor. Experimentul se face pe 1000 de barbati alesi aleator si se obtine un set de date S. Astfel. Punem x=170. Dand o probabilitate p. Histograma distributiei are valori asemanatoare cu putine valori foarte mici sau foarte mari. optiunea functiei de densitate de probabilitate este fundamentala pentru a obtine o valoare corecta. Alte functii pentru densitati de probabilitate ce pot fi folosite sunt: Chisquare. 18 . distributia F. Inverse Normal Distribution VI face exact opusul lui Normal Distribution VI. De exemplu se doreste sa se afle inaltimile care au probabilitate 60%. Astfel histograma poate fi astfel aproximata ci o distributie normala. distributia T.

El poate activa alarme daca sunt depasite anumite temperaturi. 19 .II. Acest VI citeste diferite temperaturi simulate. caluleaza media statistica. Exemple 1.Temperature system demo Panoul Frontal Temperature Demo VI este o aplicatie de analiza a temperaturii. deviatia standard si histograma istoriei temperaturii.

Schema bloc: 20 .

minimul si maximul pachetelor de date si media acestora. 21 . Este o histograma a secventelor de date.2.Statistics Vi Acest exemplu ne arata diverse functii statistice.

Schema bloc 22 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful