P. 1
WEB html

WEB html

|Views: 40|Likes:
Published by Flavius Vicu

More info:

Published by: Flavius Vicu on Apr 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2013

pdf

text

original

Capitolul 2 Limbaje de programare şi tehnologii web

2.1. Introducere
Tehnologiile web reprezintă de fapt tehnologiile folosite pentru crearea site-urilor web complexe, al căror concept presupune cunoşterea unor limbaje de programare şi baze de date. În această categorie se pot include limbaje de programare cum ar fi PHP, JavaScript, ASP, iar ca baze de date pot fi utilizate Acces, MySQL, MsSQL, etc. Dintre tehnologiile folosite mai des în programarea aplicaţiilor dinamice fac parte: − − − − − − HTML – limbaj universal, apărut la începutul anilor ’90, a contribuit la dezvoltarea spectaculoasă a Internetului; XHTML (Extensible Hyper Text MarkUp Language) - un înlocuitor modern al limbajului HTML; CSS (Cascading Style Sheet) – utilizat pentru a defini stiluri pentru paginile HTML; CGI (Common Gateway Interface) – scripturi scrise în orice limbaj de programare, care sunt executate de server; ISAPI (Internet Server API)- alternativa Microsoft la CGI rulabilă pe platforme Windows; JavaScript – limbaj de scripting dezvoltat iniţial de NetScape, care permite scrierea de secvenţe de program ce se execută la apariţia unui eveniment utilizator; Flash – mediu de lucru dezvoltat de Macromedia, cu ajutorul căruia pot fi realizate pagini web cu conţinut interactiv, animaţii profesionale, design de calitate; MySQL - sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, fiind o componentă importantă a limbajului PHP; PHP şi ASP – limbaje apărute în 1994, respectiv 1996, care oferă suport şi pentru lucrul cu baze de date (MySQL, Oracle, etc.) generând script-uri care pot fi combinate cu HTML, date de tip text, etc.; principalul dezavantaj îl constituie viteza;

− −

1

JSP (Java Server Pages) –tehnologie de design a aplicaţiilor web care se bazează pe limbajul de programare Java şi marcatori XML, permiţând crearea de aplicaţii independente de platformă; ASP.NET - o nouă tehnologie pentru aplicaţii web elaborată de Microsoft, care păstrează compatibilitatea cu ASP.

2.2. HTML
2.2.1. Introducere HTML (Hyper Text Markup Language) nu este un limbaj de programare propriu-zis, ci unul de descriere, care conţine elemente ce permit crearea paginilor web. Limbajul HTML, creat în 1990 de către Tim Berners –Lee şi Daniel Connoly provine din limbajul standard internaţional SGML (Standard Generalized Markup Language), aprobat în 1986. De aceea, HTML prezintă următoarele caracteristici specifice limbajelor descriptive: - documentele HTML sunt exclusiv de tip text (cod ASCII – American Standard Code for Information Interchange), ele putând fi editate direct, prin programe specifice sistemului de operare instalat (Wordpad, Notepad, sau orice alt editor de texte); - documentele descrise în HTML sunt independente de platforma de lucru, putând fi vizualizate cu ajutorul browser-elor care lucrează pe diferite sisteme de calcul; - HTML utilizează pentru pentru descrierea documentelor web etichete marcaje (tag-uri), care stabilesc atât structura cât şi aspectul acestuia. Deşi HTML este un format text uşor de citit şi editat de utilizatori, scrierea şi modificarea paginilor în acest mod necesită cunoştinţe solide de HTML. Diferite editoare grafice (Macromedia Dreamweaver, Microsoft FrontPage, etc.) permit tratarea paginilor web asemănător documentelor Word, în schimb, codul HTML generat este adesea de slabă calitate. HTML poate fi generat direct utilizând tehnologii de codare din partea serverului, cum ar fi PHP, JSP sau ASP. De asemenea, aplicaţii ca sistemele de gestionare a conţinutului, wiki-uri şi forumuri web generează pagini HTML. Structura unui document HTML are trei nivele de bază: 1. Primul se referă la structurarea documentului în secţiuni mari, în funcţie de scop, de exemplu: antet, corp, script (scriptul reprezintă o metodă de a interacţiona cu utilizatorul prin folosirea unui limbaj de programare simplificat);

2

2. Al doilea nivel se referă la divizarea în cadrul secţiunilor mari şi se aplică antetului şi corpului documentului, fiecare dintre acestea având propriul conţinut (de exemplu titluri, metadate, diviziuni, paragrafe, formulare); 3. Al treilea nivel se regăseşte în corpul documentului, referindu-se la infrastructura elementelor cum ar fi liste şi liste de obiecte, formulare şi elemente de formular şi tabele de date. Un document HTML este delimitat de perechea de etichete <html> şi </html>. O etichetă (marcaj, tag) este un identificator care furnizează browser-ului instrucţiuni de formatare a documentului. Termenul tehnic pentru textul marcat este element, acesta fiind componenta structurală a unui document. Fiecare element trebuie specificat explicit, prin inserarea unui marcaj la începutul elementului (tag de început) şi a unuia la sfârşitul lui (tag de sfârşit), ambele purtând numele asignat elementului. Un element poate fi vid, când nu conţine decât tag-urile de început şi de sfârşit, sau poate conţine text şi/sau alte elemente. Mai multe elemente de acelaşi tip pot fi imbricate. Unele elemente HTML admit atribute care specifică informaţii suplimentare despre conţinutul elementului. Atributele unui element se precizează în cadrul tag-ului de început şi se aplică doar elementului curent. Atributele sunt separate prin spaţiu, iar specificarea lor presupune precizarea numelui atributului şi a valorii acestuia, sub forma:

atribut =

valoare

Unele atribute admit orice valoare numerică sau şiruri de caractere, în concordanţă cu semnificaţia atributului, altele admit doar valori predefinite (de exemplu atributul align admite doar valori predefinite: top, middle, bottom). Un document HTML este constituit din: • Antetul documentului, delimitat de etichetele <head> respectiv </head>, care conţine informaţii generale cum ar fi: titlul documentului, autorul, etc. • Corpul documentului, care conţine textul propriu-zis al documentului precum şi elemente specifice de descriere a formatului acestuia. Astfel, un document HTML marcat de tag-uri are următoarea formă generală:
<html> începutul documentului html început antet antetul documentului sfârşit antet

<head> ....... </head>

3

În cadrul acestei etichete se specifică o proprietate a documentului căreia i se asociază o valoare.. </body> </html> început corp document corpul documentului sfârşit corp document sfârşitul documentului html Titlul documentului. De exemplu.. pentru specificarea autorului unui document sintaxa folosită este de forma: <meta name=”author” content = ”student architect”> Se observă că eticheta meta admite atributele: name – care conţine un şir de caractere ce reprezintă numele proprietăţii content – care conţine valoarea asociată proprietăţii respective Cuvintele cheie şi descrierea pot fi specificate astfel: <meta name=”keywords” content=”html document”> <meta name=”description” content=”proiectare pagini web”> 4 . data la care a fost efectuată ultima modificare... formatul fişierului... Exemplul următor ilustrează modul în care se specifică titlul documentului: <html> <head> <title> Titlul paginii web </title> </head> <body> . Proprietăţile care se pot defini pentru un document nu sunt standard.. cum ar fi titlul.. prin intermediul etichetei <meta>.... dar el va fi trunchiat la lungimea barei de titlu a browser-ului..<body> . care se recomandă a fi precizat în antet.. dar specificarea autorului şi a cuvintelor cheie poate fi utilă motoarelor de căutare. data creării. fără a consuma timp suplimentar cu încărcarea şi citirea întregului document. între tag-urile <title> şi </title> va fi afişat în bara de titlu a ferestrei browserului... Acestea pot descărca numai antetul documentului..... din care pot extrage informaţii de bază despre pagină.. Corp document </body> </html> În antet pot fi specificate şi alte informaţii suplimentare (autorul documentului. setul de caractere utilizat implicit). Titlul poate fi oricât de lung..

utilizând denumiri predefinite. Aceste valori precizează contribuţia fiecărei culori de bază la culoarea creată. verde. De exemplu. black. Ea admite următoarele atribute: background=”url” URL (Uniform Resource Locator) este formatul standard în care se specifică locaţia documentelor sau surselor de informaţie într-o reţea. green. corpul acestuia. Ca valoare a atributului background. ea va fi multiplicată sub forma unui mozaic. Pentru a specifica html-ului că urmează o valoarea hexazecimală şi nu un nume. se pot specifica culori în cele două moduri astfel: roşu – bgcolor=”red” sau bgcolor=”#FF0000” alb– bgcolor=”white” sau bgcolor=”#FFFFFF” negru – bgcolor=”black” sau bgcolor=”#000000” 5 . indicând în ordinea roşu. În limbajul html culorile pot fi specificate folosind sintaxa bgcolor = ”culoare” în două moduri: 1. el reprezentând avertismentul oficial al copyright-ului pentru pagina creată. blue. albastru. este adăugat caracterul # la început. câte una pentru fiecare culoare de bază. valoarea completă devenind #rrggbb. olive. trei valori hexazecimale cuprinse între 00 şi FF. maroon. url indică imaginea care va fi utilizată de către browser ca fundal pentru document. gray. navy. El include tipul protocolului şi numele resursei solicitate. yellow. asociate unor culori (red. white. Atributul bgcolor (BackGroundColor) stabileşte culoarea fundalului.Keywords sunt specificate sub forma unei liste de cuvinte separate prin spaţii. Description oferă o explicaţie relativ la pagină şi la utilizarea sa şi este folosit de motoarele de căutare pentru a furniza un sumar al paginii. etc). purple. Eticheta body Scopul principal al etichetei <body> este de a determina partea principală a documentului. Alt atribut des utilizat este copyright. recunoscute de html. 2. Dacă imaginea specificată nu ocupă întreaga zonă din fereastra broser-ului destinată vizualizării paginii respective. silver. a zonei din fereastra browser-ului în care e vizualizat documentul. când afişează rezultatele căutării unui utilizator. care e folosită de motoarele de căutare pentru a clasifica documentul în vederea unei regăsiri mai rapide.

6 . Gruparea mai multor elemente html într-un bloc se realizează cu marcatorii <div> şi </div>.Atributul text stabileşte culoarea textului text=”culoare” Atributul link determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile nevizitate link=”culoare” Atributul vlink determină culoarea cu care vor fi marcate în text link-urile vizitate vlink=”culoare” Atributul alink determină culoarea cu care va fi marcat în text link-ul activ alink=”culoare” Atributul lang specifică limba în care a fost redactat documentul. Comentariile html nu vor fi afişate. elementele de formatare la nivel de bloc sunt afişate pe o linie nouă. Valoarea asociată atributului lang e un cod de limbă. ele fiind utile celor care citesc sau editează documentul. în timp ce elementele de formatare la nivel de caracter conţin doar text sau alte elemente de formatare la nivel de caracter. Mai multe elemente dintr-un bloc pot fi grupate la nivel de caracter prin etichetele <span> şi </span>. Elementele de formatare la nivel de bloc pot conţine la rândul lor alte elemente de formatare (la nivel de bloc sau caracter). Specificarea explicită a limbii poate fi utilă motoarelor de căutare. Comentariile html încep cu caracterele <!-. de exemplu: lang=”en” Atributul dir specifică direcţia de scriere a textului. Gruparea e utilă deoarece permite aplicarea aceluiaşi stil de formatare a textului elementelor din grupurile de nivel bloc sau caracter. El poate avea valorile ltr (left to right) sau rtl (right to left). Formatarea textului Formatarea textului inclus în corpul unui document html se poate face la nivel de bloc sau la nivel de caracter.se termină cu --> şi pot fi inserate oriunde în document. programelor de verificare gramaticală şi lexicală şi nu influenţează modul de vizualizare a documentului. De obicei.

acest text trebuie inclus într-un bloc marcat de etichetele <pre> şi </pre>.Stabilirea marginilor paginii web Amplasarea marginilor paginii web faţă de marginile ferestrei browserului se face prin intermediul atributelor etichetei <body> : 1. leftmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din stânga a ferestrei browser-ului şi marginea din stânga a conţinutului paginii. sau . ce reprezintă distanţa în pixeli. În limbajul HTML delimitarea paragrafelor se realizează cu ajutorul etichetei <p> (eticheta </p> fiind opţională). rightmargin – stabileşte distanţa dintre marginea din dreapta a ferestrei browser-ului şi marginea din dreapta a conţinutului paginii.un procent din lăţimea. ”tab”. respectiv înălţimea ferestrei browser-ului. <html> <head> <title> Exemplu blocuri preformatate </title> </head> <body> <pre> Marginea stanga a documentului O pozitie indentare Doua pozitii indentare </pre> </body> </html> Formatarea paragrafelor Prin paragraph desemnăm o zonă de text cuprinsă între două caractere de trecere la linie nouă (Enter – CR/LF). <html> <head> <title> Exemplu stabilire margini document </title> </head> <body leftmargin="150" topmargin="50%"> text incadrat in pag </body> </html> Blocuri de text preformatate Pentru ca browser-ul să interpreteze corect caracterele ”spaţiu”. 2.numere întregi pozitive. sau cu ajutorul etichetei <br> (break). <html> <head> <title> Exemplu paragrafe </title> 7 . Ambele atribute admit ca valori: . ”CR/LF” (Carriage Return/Line Feed) ce apar în cadrul unui text.

se realizează în limbajul HTML cu ajutorul etichetelor <blockquote> şi </blockquote>. <html> <head> <title> Exemplu utilizare paragrafe </title> </head> <body> Paragraful 1 <br> Paragraful 2 <p>Paragraful 3 aliniat implicit <p align="center"> Paragraful 4 centrat </p> <p align="right"> Paragraful 5 aliniat la dreapta </p> </body> </html> Indentarea unui bloc Indentarea.center – când textul e centrat. .dacă textul este scris de la dreapta la stânga. astfel: . care admite valorile predefinite: . De obicei. Valoarea implicită a modului de aliniere a textului depinde de direcţia acestuia. la o anumită distanţă faţă de marginea paginii.dacă textul este scris de la stânga la dreapta. valoarea implicită a modului de aliniere e right. 8 . înainte şi după această etichetă browser-ul adaugă o linie suplimentară. • inserarea unui spaţiu suplimentar după blocul paragraf atunci când se foloseşte eticheta opţională </p>. Pentru a insera o linie vidă într-un document html se recomandă utilizarea etichetei <br>.</head> <body> Paragraf 1 <br> Paragraf 2 <br> Paragraf 3 </body> </html> Utilizarea etichetei <p> permite în plus faţă de <br> următoarele: • inserarea unui spaţiu suplimentar înainte de blocul paragraf. deplasarea marginiii din stânga a textului spre dreapta.left – când textul e aliniat la marginea din stânga . • alinierea textului cu ajutorul atributului align.right – când textul e aliniat la marginea din dreapta . valoarea implicită a modului de aliniere e left.

marimea 1 </h1> <h2 align="left"> Titlu aliniat la stanga. </h4>. </h6>. Toate browserele introduc un spaţiu suplimentar înainte de a afişa un titlu. <h5>. </h3>.<html> <head> <title> Exemplu indentare </title> </head> <body> Text aliniat la stanga <blockquote> Text indentat </blockquote> </body> </html> Blocuri de titlu – Utilizarea paragrafelor de tip titlu Limbajul HTML permite utilizarea a şase stiluri de titluri (de capitole) de diferite dimensiuni. dir. <h3>. marimea 2 </h2> <h3> Titlu marimea 3 </h3> <h4> Titlu marimea 4 </h4> <h5> Titlu marimea 5 </h5> <h6> Titlu marimea 6 </h6> </body> </html> Culoarea fondului unei pagini web <html> <head> <title> Exemplu culoare de fond </title> </head> <body bgcolor="#000000"> Pagina web cu fond negru </body> </html> 9 . </h5>. fiecare browser respectă regula de bază de a atribui stilul cu caracterele cele mai mari şi mai îngroşate pentru <h1> şi caracterele cele mai mici pentru </h6>. <h4>. </h2>. Etichetele pentru paragrafele titlu admit atributele: align. <html> <head> <title> Exemplu blocuri titlu </title> </head> <body> <h1 align="center"> Titlu centrat. însoţite de către o etichetă de incheiere similară </h1>. Acestea pot fi introduse cu ajutorul etichetelor <h1>. lang. <h6>. Deşi programele de navigare în Internet folosesc diferite mărimi şi stiluri de caractere pentru cele 6 nivele de titluri. <h2>.

monospace).Culoarea textului unei pagini web e definită de atributul text al etichetei body. etc). Arial.culoarea este specificată prin nume sau specificaţie RGB. . folosind sintaxa: <body text="culoare" > unde culoarea textului se specifică în acelaşi mod ca şi culoarea de fond.fontul poate fi unul generic (serif. <html> <head> <title> Exemplu atribute multiple </title> </head> <body bgcolor="black" text="red"> Pagina web cu fondul negru si textul rosu </body> </html> Caracteristicile de bază ale textului. . de exemplu mărime. culoarea negru şi fontul Times New Roman. Valorile implicite ale atributelor sunt: mărimea 3.număr poate lua valori între 1 şi 7. culoare. <html> <head> <title> Exemplu culoare text </title> </head> <body text="violet"> Text culoare mov </body> </html> Atribute multiple O etichetă poate avea mai multe atribute. font se stabilesc cu atributele etichetei basefont. folosind sintaxa: <basefont size=”număr” color=”culoare” style=”font”> în care . <html> <head> <title> Exemplu caracteristici de baza text </title> </head> <body> <basefont size="5" color="red"> 10 . sau un font specific instalat pe calculatorul client (Times New Roman. 1 pentru fontul cel mai mic şi 7 pentru fontul cel mai mare.

sau . <html> <head> <title> Exemplu caractere bold. mărime (atributul size).Text marime 5 culoare rosu <basefont color="black" size="6"> Text marime 6 culoare negru </body> </html> Configurarea fonturilor Un font este caracterizat de culoare (atributul color). strike </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <b> Caractere aldine (bold)</b><br> <i> Caractere inclinate (italic)</i><br> <u> Caractere subliniate (underline)</u><br> <strike> Caractere strike </strike><br> </body> </html> Etichetele corespondente <big> </big> şi <small> </small> măresc. tip sau stil (atributul face). cursive (încadrate între etichetele <i> şi </i>). subliniate (încadrate între etichetele <u> şi </u>). folosind un număr cuprins între 1 şi 7. <html> 11 . <html> <head> <title> Exemplu marime font </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <basefont size="4"> Text marime 4<br> <font size="-2">Text marime 2<br> <font size="+3">Text marime 7<br> </body> </html> Textul poate fi scris cu caractere aldine (încadrate între etichetele <b> şi </b>).absolut. putând fi specificată în două moduri: . italic. faţă de mărimea curentă.relativ la dimensiunea curentă a caracterelor: +n măreşte fontul cu n mărimi. respectiv micşorează cu o unitate caracterele specificate. Mărimea fontului este stabilită de atributul size. underline. iar -n micşorează fontul cu n mărimi. sau secţionate cu o linie (încadrate între etichetele <strike> şi </strike>).

marite </b></u></i></big> </body> </html> Centrarea unui bloc de text poate fi realizată cu etichetele <center> şi </center>. reprezintă lungimea liniei în pixeli.width. . Afişarea pe o singură linie a unui text este posibilă dacă acesta e inclus între <nobr> şi </nobr>.align. sau în procente din lăţimea paginii. subliniate. inclinate. <html> <head> <title> Exemplu imbricare etichete </title> </head> <body> Text cu caractere normale <br> <b> bold <br> <i> bold si italic <br> <u><big> Caractere ingrosate. aliniază linia în modul indicat: left.<head> <title> Exemplu caractere marite si micsorate </title> </head> <body> Text cu caractere normale<br> <big> Caractere marite cu o unitate </big><br> <small> Caractere micsorate cu o unitate </small><br> </body> </html> Indicii sunt marcaţi în html cu delimitatorii <sub> şi </sub> iar exponenţii cu <sup> şi </sup>. <html> <head> <title> Exemplu indici si exponenti </title> </head> <body> Text cu caractere normale <sub> Caractere indici </sub> <sup> Caractere exponent </sup><br> Exemplu formula f<sub>x</sub>=(x<sub>1</sub>+x<sub>2</sub>)<sup>2</sup> </body> </html> Mai multe stiluri pot fi folosite în acelaşi timp. center şi right. care admite următoarele atribute: .. 12 . Liniile orizontale pot fi folosite în pagini web. prin procedeul denumit imbricarea etichetelor. prin utilizarea etichetei <hr>.

O adresa URL este compusă din trei părţi: 1. atunci adresa URL a imaginii e formată doar din numele şi extensia fişierului. <html> <head> <title> Exemplu linii orizontale </title> </head> <body> <center>Linii orizontale</center> <hr> linie implicita. 2. defineşte culoarea liniei. reprezintă grosimea liniei prin valori numere întregi pozitive (valoarea implicită este 2).). Atributul src (source) stabileşte adresa URL a fişierului care conţine imaginea. dib (Device Independent Bitmap). Specificarea imaginilor şi formatarea acestora se face prin intermediul atributelor. 13 . tiff (Tagged Image File Format). 3. png (Portable Network Graphics). aliniata stanga. adresa calculatorului care stochează resursa (nume_calculator. xmp (X PixMap). pcx (PC Paintbrush). color. cu umbra <hr align="right" width="400" size="20" noshade> <hr align="center" color="red" width="50%" size="10"> </body> </html> Inserarea imaginilor în documente html Soluţia generală pentru inserarea imaginilor. ftp. defineşte o linie fără umbră. Dacă imaginea se află în acelaşi director cu fişierul html care face referire la aceasta. latime 100%. etc. bmp (Bit Map). Xbp (X BitMap). URL (Uniform Resource Locator) reprezintă un standard de identificare şi accesare a resurselor din Internet. <img> nu necesită etichetă de sfârşit. care poate fi de la o mică pictogramă până la o hartă de imagine ce ocupă fereastra browser-ului. etc. jpg (Joint Photographic Experts Group). dar şi a informaţiilor multimedia în documente html o constituie eticheta <img>. noshade. Dintre formatele de fişiere grafice care pot fi utilizate fac parte: gif (Graphic Interchange Format). protocolul utilizat pentru accesarea resursei (http. Folosită pentru o singură imagine inline.- size. specificatorul fişierului (numele fişierului şi structura de directoare corespunzătoare).domeniu Internet). grosime 2.

top – marginea de sus a imaginii e aliniată în raport cu linia superioată a rândului curent. alt admite ca valoare textul care va fi afişat în locul imaginii. datorită mărimii ineficiente a fişierului. atunci cănd mouse-ul e poziţionat pe suprafaţa alocată imaginii. . Astfel. care poate avea următoarele valori: . timpul de încărcare a paginii web creşte semnificativ. 14 . care poate fi descărcată şi afişată.left – imaginea e aliniată la marginea din stânga a paginii. respectiv înălţimea spaţiului disponibil pe orizontală şi verticală din pagina web.numere întregi pozitive.wikimedia. 2.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na. <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. care reprezintă procente din lăţimea.right – imaginea e aliniată la marginea din dreapta a paginii. lowsrc admite ca valoare adresa URL a unei imagini cu rezoluţie mică. care reprezintă numărul de pixeli. la mărirea unei imagini calitatea poate fi deficitară. Dimensiunile unei imagini pot fi modificate prin intermediul atributelor width şi height ale etichetei <img>. care pot avea ca valori: . şi a conexiunilor client server ce nu oferă viteze adecvate. nu prin decupare. Specificarea dimensiunilor spaţiului destinat unei imagini într-o pagină web conduce la creşterea vitezei de încărcare a paginii. . sau . pe perioada încărcării acesteia. Redimensionarea imaginii se realizează prin scalare. în timp ce la micşorarea unei imagini va creşte timpul de descărcare.JPG" alt="cap de coloana" height="600" width="50%"> </body> </html> Alinierea unei imagini este stabilită de atributul align. În aceste situaţii se pot utiliza două atribute care înlocuiesc imaginea pe perioada încărcării: 1. deoarece browser-ul rezervă spaţiul în pagină şi continuă afişarea celorlalte elemente ale acesteia. chiar în condiţiile unor conexiuni de viteză insuficientă.numere de la 1 la 100 urmate de %. ce conţin imagini cu rezoluţie înaltă. în paralel cu încărcarea imaginii.În cazul fişierelor de dimensiuni mari.

etc). soluţie utilă în cazul paginilor mari. 15 . <html> <head> <title> Exemplu inserare imagini </title> </head> <body> <img src="http://upload. imagini.JPG" alt="cap de coloana" align="right" height="500" width="30%"> </body> </html> Alinierea textului în jurul unei imagini Distanţa dintre o imagine şi elementele din pagină este stabilită de atributele hspace şi vspace.org/wikipedia/ro/6/61/Vestigii_Cap_de_coloa na.wikimedia. este formată din textul cuprins între cele două etichete. vlink şi alink. Legături către alte pagini web Pentru a preciza pagina indicată de link se utilizează atributul href al etichetei <a>. secvenţe video sau audio. Link-urile sunt folosite adesea pentru a împărţi un site web în mai multe pagini html. care determină spaţiul liber inserat. atunci atributul href are ca valoare numele fişierului html care va înlocui pagina curentă. cea care activează link-ul la selecţie. pentru care timpul de încărcare creşte considerabil.o pagină aflată în acelaşi director. Inserarea link-urilor în documente html Link-urile sunt definite ca zone active într-o pagină web. Atributul border permite încadrarea imaginii într-un chenar cu grosimea specificată în număr de pixeli. care fac posibilă conexiunea cu alte resurse (pagini web.- bottom– marginea de jos a imaginii e aliniată în raport cu linia de bază a textului. inclusiv calea de directoare. Valorile acestora reprezintă numărul de pixeli pe orizontală respectiv pe verticală. ancoră). cu legături între ele. Dacă legătura se face către: . . Zona activă. programe.o pagină aflată pe acelaşi calculator. Textul cuprins între eticheta de început <a> şi cea de sfârşit </a> va fi evidenţiat în fereastra browser-ului în funcţie de valorile atributelor link. atunci atributul href are ca valoare specificatorul complet al fişierului html. Legăturile se inserează prin intermediul etichetei <a> (anchor.

com"> Link catre site-ul Microsoft </a> </body> </html> Utilizarea unei imagini ca zonă activă Rolul de zonă activă poate fi preluat de o imagine specificată între etichetele <a> şi </a>. atunci atributul href are ca valoare adresa URL care încarcă pagina nouă. către care se pot defini legături numite ancore. definită în aceeaşi pagină. cu atributul href are sintaxa: <a href=”#ancora1”> Pentru a insera o legătură către o ancoră definită în alt document aflat în acelaşi folder. Revenirea la pagina anterioară se face cu butonul Back al browswer-ului.html">Link catre o pagina web/fisier html din acelasi folder </a><br> <a href="http://www.- un alt site web. atributul href are valoarea de forma „numefisier. <html> <head> <title> Exemplu zona activa imagine </title> </head> <body> <a href="ex23.html#nume_ancora”. <html> <head> <title> Exemplu inserare ancore </title> </head> 16 . Ancore În cazul paginilor web mari pot exista puncte de reper.microsoft. Pentru a identifica ancora se utilizează atributul name al etichetei <a>. care are ca valoare numele atribuit ancorei.jpg"> </a><br> </body> </html> Se observă că ambele fişiere specificate în exemplul anterior se găsesc în directorul curent. Pentru a insera o legătură către ”ancora1”. <html> <head> <title> Exemplu inserare link </title> </head> <body> <a href="ex18.html"> <img src="alfa1. eticheta <a> .

care va avea ca valoare un nume pentru fereastra în care se va încărca noua pagină.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex10 in prima fereastra </a><br> </body> </html> În cazul în care mai multe link-uri folosesc aceeaşi valoare pentru atributul target. Acestea sunt: • link – pentru link-urile nevizitate • vlink – pentru link-urile vizitate • alink – pentru link-urile active Instanţe multiple pentru un browser La realizarea unei legături către o pagină nouă aceasta va fi încărcată în mod implicit în fereastra curentă a browser-ului.html" target="fereastra2"> Incarca pagina din ex9 in alta fereastra noua </a><br> <a href="ex10. 17 . paginile indicate de acestea se vor încărca în aceeaşi fereastră a browser-ului.<body> <a href="#ancora1"> Link catre ancora1 </a><br> <a href="#ancora2"> Link catre ancora2 </a><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora1"> Prima ancora <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br><br> <a name="#ancora2"> A doua ancora </body> </html> Alegerea culorii pentru afişarea link-urilor se face cu ajutorul a trei atribute ale etichetei body. <html> <head> <title> Exemplu instante multiple </title> </head> <body> <a href="ex8.html" target="fereastra1"> Incarca pagina din ex8 in fereastra noua </a><br> <a href="ex9. Pentru afişarea într-o fereastră nouă se poate folosi atributul target al etichetei <a>.

sunetul se va repeta la nesfârşit. al cărei atribut href trebuie să indice adresa URL a fişierului de sunet sau a clip-ului. src precizează adresa fişierului care conţine sunetul.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Inserarea sunetelor şi a video clipurilor Legăturile către fişiere de sunet sau videoclipuri se realizează cu eticheta <a>. pentru ”-1” sau ” infinite”. <html> <head> <title> Exemplu fond sonor </title> </head> <body> <bgsound src="Sleep Away.mp3" loop="2"> <a href="mailto:student@tuiasi.Expedierea mesajelor e-mail Pentru a insera un link care permite lansarea în execuţie a aplicaţiei de expediere a mesajelor se utilizează serviciul Internet mailto: urmat de o adresă de mail. Fondul sonor al unei pagini web Fondul sonor pentru o pagină web se stabileşte cu jutorul etichetei <bgsound>. 2. În acest caz e necesar ca un program de expediere a mesajelor electronice să fie instalat pe calculatorul utilizatorului.ro"> Trimite mesaj </a><br> </body> </html> Videoclipuri in-line 18 . <html> <head> <title> Exemplu expediere mesaj </title> </head> <body> <a href="mailto:student@tuiasi. loop indică numărul de repetiţii. Pe redarea acestora. e necesar ca pe calculatorul clientului să fie instalat software-ul capabil să interpreteze corect fişierul indicat. Aceasta admite două atribute: 1.

. iar atributul alt permite specificarea unui text alternativ. Fiecare element al listei e iniţiat de eticheta <li> (list item).Pentru inserarea in-line a videoclipurilor într-o pagină web. de exemplu: − ”circle” pentru ο − ”disc” pentru ● − ”square” pentru Lista va fi indentată faţă de restul paginii web şi fiecare element e afişat pe un rând nou. Listele neordonate pot fi imbricate pe mai multe nivele.dynsrc (dynamic source) specifică adresa URL a fişierului care conţine clipul. Când nu se află în rulare. în fereastra destinată clipului este afişată implicit prima imagine din videoclip.jpg"> <a href="mailto:student@yahoo. printr-o valoare întreagă pozitivă. Atributul src permite specificarea unei imagini alternative ca primă imagine afişată. 19 . se foloseşte o extensie a etichetei <img>. nelimitată în timp a clipului. . sau la deplasarea cursorului mouse-ului peste imaginea iniţială a clipului (start=”mouseover”). pentru care se pot utiliza următoarele atribute: . <html> <head> <title> Exemplu videoclip </title> </head> <body> <img dynsrc="Wildlife. .start stabileşte momentul în care începe redarea clipului: odată cu încărcarea paginii web de către browser (start=”fileopen”).loop indică numărul de repetiţii ale clipului.wmv" start="mouseover" src="alfa1. Atributul type al etichetelor <ul> şi <li> specifică forma caracterului afişat în faţa elementelor listei.com">Trimite mesaj </a></br> </body> </html> Utilizarea listelor în html Liste neordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ul> şi </ul> (unordered list) formează o listă neordonată. ”-1” şi ”infinite” au ca efect repetiţia continuă.loopdelay permite specificarea intervalului de timp (în număr de milisecunde) între două reluări succesive ale clipului.

II.IV… − ”i” pentru ordonarea de tipul i. Lista este indentată faţă de marginea stângă a paginii web.3.B.D… − ”a” pentru ordonarea de tipul a.4… Stabilirea valorii iniţiale a secvenţei de ordonare e realizată de atributul start al etichetei <ol>. Fiecare element al listei e precedat de eticheta etichete <li> şi e afişat pe un rând nou.d… − ”I” pentru ordonarea de tipul I. a cărui valoare trebuie să fie un număr întreg pozitiv.<html> <head> <title> Exemplu liste neordonate </title> </head> <body> Culorile pot fi specificate prin: <ul> <li>nume de culori <ul type="square"> <li> white <li> red <li> blue </ul> <li>numere hexazecimale <ul type="square"> <li> #FF0000 <li> #FFFFFF </ul> </ul> </body> </html> Liste ordonate Un bloc de text delimitat de perechea de etichete <ol> şi </ol> (ordered list) constituie o listă ordonată. Atributul type al etichetelor <ol> şi <li> stabileşte tipul de ordonare a listei.c.2.III.iii. Valorile posibile sunt: − ”A” pentru ordonarea de tipul A. <html> <head> <title> Exemplu liste ordonate </title> </head> <body> <ol type="A"> Textul e caracterizat de:<br> <li> marime <li> culoare 20 . Valoarea afişată pentru un element al listei poate fi indicată de atributul value (al etichetei <li>).C.b.ii. Listele ordonate pot fi imbricate între ele sau cu liste neordonate. care trebuie să fie un număr întreg pozitiv.iv… − ”1” pentru numerotarea 1.

Un termen al listei e iniţiat de eticheta <dt> (definition term).jpg"> elementul 3 <br> 21 . fiecare urmat de definiţia sa.jpg"> elementul 2 <br> <img src="alfa3. iar definiţia termenului e iniţiată de eticheta <dd> (definition description). <html> <head> <title> Exemplu lista de definitii </title> </head> <body> <dl>Atributele ce definesc culoarea:<br><br> <dt>color <dd>culoarea textului <dt>bgcolor <dd>culoarea de fond </dl> </body> </html> Utilizări speciale ale listelor A. Liste de imagini şi texte <html> <head> <title> Exemplu liste imagini si texte </title> </head> <body> <ul>Elemente combinate de grafica si text <br> <img src="alfa1.jpg"> elementul 1 <br> <img src="alfa2. Definiţia unui termen începe pe o linie nouă şi e indentată. </dl> (definition list). Lista de definiţii se încadrează între perechea de etichete <dl>.</ol> <li> font <ol type="1" start=3> Fonturile pot fi: <li> Arial <li> Courier </ol> </body> </html> Liste de definiţii O listă de definiţii e formată dintr-o succesiune de termeni.

<html> <head> <title> Exemplu inserare tabel </title> </head> <body> <h3> tabel cu 2 linii si 3 coloane </h3> <table> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <td>celula13 <td>celula21 <tr> 22 . a textului. Fiecare din domeniile definite poate avea setări proprii relativ la culoarea fondului. Liste de definiţii cu termeni multipli <html> <head> <title> Liste cu termeni multipli </title> </head> <body> <dl> <dt><b>termen1 </b> <dt><b>termen2 </b> <dt><b>ter men3 </b> <dd><i>definitia1 </i> <dd><i>definitia2 </i> <dd><i>definitia3 </i> </dl> </body> </html> Reţele rectangulare de domenii (tabele) Introducerea într-o pagină web a unui tabel format din rânduri care conţin mai multe celule este posibilă prin intermediul etichetelor <table> şi </table>. etc. B. iar eticheta <td> (table data) adaugă o celulă. aliniere.</ul> </body> </html> Observaţie: fişierele de tip jpg specificate în exemplul de mai sus se găsesc în acelaşi folder cu fişierul html al paginii web. Eticheta <tr> (table row) inserează o linie în reţeaua rectangulară (</tr> fiind opţională).

Atributele hspace şi vspace controlează distanţele dintre tabel şi restul elementelor din pagina web. respectiv verticală. Definirea culorii de fond a tabelului sau a celulelor componente este permisă de atributul bgcolor. Alinierea tabelului în pagina web este controlată de atributul align. ataşat etichetelor <table>. sau numere din intervalul 1-100 urmate de %. Distanţa dintre celulele alăturate se stabileşte cu atributul cellspacing. <html> <head> <title> Tabel centrat cu chenar si diferite culori</title> </head> <body> <table align="center" border="7" bgcolor="yellow"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr bgcolor="red"> <td>celula21 <td bgcolor="cyan">celula22 </table> </body> </html> Dimensiunea unui tabel e determinată de valorile atributelor width şi height ale etichetei <table>.<td>celula22 <td>celula23 </table> </body> </html> Chenarul reţelei rectangulare este determinat de atributul border al etichetei <table>. right sau center. Dacă în tabel sunt definite mai multe atribute bgcolor. atunci prioritatea este <td>. valorile sunt numere întregi pozitive ce reprezintă pixeli (implicit cellspacing=”2” şi cellpadding=”1”). iar distanţa dintre marginea şi conţinutul unei celule cu cellpadding. <table>. care printr-un număr întreg pozitiv stabileşte grosimea în pixeli a chenarului. Valorile permise sunt numere întregi pozitive. <tr> sau <td>. care stabilesc lăţimea respectiv înâlţimea tabelului. <tr>. reprezentând pixeli. reprezentând fracţiuni din lăţimea respectiv înălţimea totală a paginii. <html> 23 . pe orizontală. cu un aspect tridimensional. care poate lua valorile left.

atributele permise de <td> putând fi folosite şi de <th>.deasupra tabelului. în funcţie de valoarea atributului align. Conţinutul unei celule poate fi aliniat pe orizontală şi verticală cu atributele align respectiv valign.sub tabel. care pot fi ataşate etichetelor <tr>. Dimensionarea exactă a celulelor unui tabel foloseşte aceleaşi atribute width şi heigh. <td> şi <th>. de data aceasta pentru etichetele <td> şi <th>. dacă align=”bottom”.la stânga tabelului. dacă align=”left” . Titlul poate fi aliniat diferit. în loc de <td>. Conţinutul celulelor definite în acest mod e scris implicit cu caractere aldine şi centrat. <html> <head> <title> Exemplu tabel 2 </title> </head> <body> <table border="3" width="80%" height="50%" > <caption align="top"> <b> Orar </b> <tr> <th width="20%">interval orar <th width="40%">luni <th width="40%">marti 24 . astfel: .<head> <title> Exemplu tabel </title> </head> <body> <table border="2" bgcolor="yellow" width="500" height="50%" cellspacing="5" cellpadding="10%"> <tr> <td>celula11 <td>celula12 <tr > <td>celula21 <td >celula22 </table> </body> </html> Titlul tabelului poate fi ataşat cu marcatorul <caption> plasat în interiorul etichetelor <table> şi </table>. dar nu interiorul etichetelor <tr> sau <td>. atunci tabelul va fi ajustat la dimensiunile necesare.la dreapta tabelului. dacă align=”top” . dacă align=”right” Capul de tabel e format de celulele introduse de eticheta <th> (table header). . În cazul în care dimensiunile precizate sunt mai mici decât cele necesare afişării informaţiilor în tabel.

„post”. fiind recomandată în cazul transferului volumelor mari de date. Dacă atributul action include de asemenea şi o adresă de e-mail. La expedierea unui formular se trimit către server perechi de forma nume=valoare pentru fiecare câmp. datele sunt adăugate la adresa URL precizată de atributul „action”. Într-o pagină web formularele pot fi create cu ajutorul etichetelor <form> şi </form>. Elementele unui formular sunt definite în general de eticheta <input>. casete de selecţie. Numele elementului este stabilit de atributul value. Valoarea acestui atribut este adresa URL a unui script aflat pe serverul www care primeşte datele completate în formular. Utilizatorul completează formularul şi îl expediază unui server. stochează datele într-o bază de date dacă e cazul. Formulare Formularul este un ansamblu de zone active alcătuit din butoane.<tr > <td width="20%">8-10 <td width="40%"> matematica <td width="40%"> informatica </table> </body> </html> Într-o reţea rectangulară unirea celulelor pe orizontală şi verticală e realizată de atributele colspan respectiv rawspan ale etichetelor <td> şi <th>. O altă metodă. datele sunt expediate la adresa specificată. care prin valori numere întregi pozitive definesc celulele ce se unesc. şi poate genera un răspuns utilizatorului. Pe buton va fi afişat ”submit query” sau valoarea indicată de atributul value. verificare. action – precizează ce se va întâmpla cu datele completate în formular când au ajuns la destinaţie. prelucrare nefiind efectuate de serverul www. Dacă metoda este „get” (care e valoarea implicită). iar pentru un buton de expediere al formularului are valoarea ”submit”. operaţiile de citire. efectuează prelucrarea şi eventual expediază un răspuns utilizatorului. care executând o aplicaţie dedicată. pentru a afişa chenarul unei celule goale se foloseşte structura <td><br>. value permite atribuirea unei valori iniţiale unui element şi type precizează tipul elementului. analizează formularul completat. 2. Atributul name ataşează un nume fiecărui element al formularului. 25 . expediază datele separat. etc. method – indică metoda utilizată de browser pentru expedierea datelor din formular. În cazul câmpurilor de editare type are valoarea ”text”. care au două atribute esenţiale: 1. Deoarece celulele fără conţinut nu au în mod implicit chenar. câmpuri de editare.

stabilit de atributul name.reset – care resetează formularul.size . 26 .maxlength – care specifică numărul maxim de caractere pe care le poate primi un câmp de editare.com" method="post"> <input type="text" name="numele" value="Numele si prenumele" size="10" maxlength="30" <br> <input type="submit" value="expediaza"> </form> </body> </html> Elemente de control a) Butoanele de comandă pot fi de diferite tipuri: . În cazul în care atributul type nu e specificat în eticheta <input>. caracterele introduse după depăşirea acestui număr sunt ignorate. . b) Casetele de validare (checkboxes) permit selecţia unei singure opţiuni sau a mai multor opţiuni. la depăşirea valorii indicate se realizează derularea în câmpul respectiv.10 caractere <br> Numar maxim caractere admise . definită de atributul checked. câmpurile revenind la valorile iniţiale. c) Butoanele radio (cu excludere) permit alegerea unei singure variante din mai multe posibile. Fiecare casetă poate avea un nume definit de atributul name şi o valoare prestabilită selectată.care specifică lăţimea câmpului de editare.submit – care transmit informaţiile completate în formular către server. Atributul checked permite selecţia prestabilită a unui buton dintr-o familie de butoane.push – care execută o acţiune definită de autorul formularului. se consideră implicit un câmp de tip text. Toate butoanele ce aparţin unei familii de butoane radio au acelaşi nume. <html> <head> <title> Exemplu formulare </title> </head> <body> <h1> Formular cu un camp de editare</h1><hr> Latime camp .30 <br> <form action="mailto:adresa@yahoo.Pentru câmpurile de editare eticheta input poate folosi atributele: . . . Textul ce va fi expediat serverului împreună cu numele familiei de butoane e indicat de atributul value.

selected – permite selectarea prestabilită a unui element al listei.size – stabileşte numărul de elemente din listă vizibile pe ecran la un moment dat.value – determină textul care va fi expediat în perechea nume=value. . Tipul file permite transmiterea unui fişier prin intermediul formularului.Câmpurile destinate introducerii parolelor într-un formular sunt definite de tipul password. restul fiind afişate prin intermediul barei de derulare ataşate automat. Liste de selecţie Listele de selecţie permit alegerea unor elemente dintr-o listă finită. Spre deosebire de câmpurile de tip text.name – ataşează un nume listei. . inclusă în formular de etichetele corespondente <select> şi </select>. .com" method="post"> Nume:<input type="text" name="nume" value="Numele si prenumele" <br><br> student la: <br> <select name="universitate" size="2"> <option value="B"> Universitatea din Bucuresti <option value="IS"> Universitatea din Iasi <option value="Tm"> Universitatea din Timisoara </select> <br><br> Limbi straine cunoscute: <br> <select name="limbi straine" multiple size="3"> <option value="f"> Franceza <option value="e"> Engleza <option value="i"> Italiana </select> <input type="reset" > <input type="submit" > </form> </body> 27 . poate fi tastată într-un câmp de editare al formularului. Adresa URL a fişierului poate fi specificată în atributul value. sau poate fi selectată prin intermediul unei casete de selecţie care e afişată la apăsarea butonului „browse” din formular. Selecţia multiplă e posibilă prin folosirea atributului multiple. Atributele permise sunt: . parolele sunt afişate sub forma caracterelor *. Tipul image e utilizat pentru a afişa o imagine pe butonul Submit. <html> <head> <title> Exemplu liste selectie </title> </head> <body> <h3> Completati formularul </h3><hr> <form action="mailto:adresa@yahoo.

Se pot utiliza următoarele atribute: . . Pentru aceasta. o procente din dimensiunea ferestrei (1-99%). . fiind înlocuită de <frameset>. Definirea cadrelor se face prin împărţirea ferestrelor în linii şi coloane. Cadre sau subferestre Fereastra browser-ului poate fi împărţită în mai multe cadre dreptunghiulare (frame). care oferă posibilitatea de a structura în pagină informaţii diverse şi de a afişa simultan mai multe pagini web.rows . care descrie modul în care e organizată fereastra browser-ului. denumit frameset. sau poate fi considerată un cadru în care se va încărca 28 . astfel: . dimensiunea. Pentru atributele cols şi rows se admite o listă de elemente separate prin virgulă.specifică numărul de linii afişate simultan.numărul de subferestre de tip linie în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul rows. Structura acestui document este: <html> <head> ……. Elementele pot fi: o un număr întreg de pixeli.cols . o n părţi din spaţiul rămas liber (n*). O subfereastră poate fi împărţită la rândul ei în alte subferestre (folosind frameset). . trebuie creat un document special.name – permite ataşarea unui nume câmpului de editare multilinie. .</html> Câmpuri de editare multilinie Inserarea textului pe mai multe linii este permisă de eticheta <textarea>. poziţia şi conţinutul fiecărui cadru.wrap – permite gestionarea modului în care textul este tratat la trecerea pe linia următoare. prin eticheta <frame>. Între etichete de început şi sfârşit frameset sunt descrise cadrele din document. care defineşte împărţirea în cadre a ferestrei browser-ului.specifică numărul de caractere afişate pe o linie.numărul de subferestre de tip coloană în cadrul unei ferestre e stabilit de atributul cols al etichetei frameset care descrie fereastra. </head> <frameset> …… </frameset> </html> Se observă că secţiunea <body> lipseşte.

*"> <frame src="ex40.20%. Atributul documentului html care va fi iniţial afişat în cadru.500"> <frame src="ex40.html"> <frame src="ex42.un document html (folosind frame).html"> <frame src="ex41.html"> </frameset> </frameset> </html> 29 .html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 4/cadre </title> </head> <frameset cols="20%.html"> <frame src="ex41.html"> <frame src="ex40.html"> </frameset> </html> <html> <head> <title> Exemplul 3/cadre </title> </head> <frameset rows="*.html"> <frame src="ex42.html"> <frame src="ex41.html"> </frameset> </html> src specifică adresa <html> <head> <title> Exemplul 2/cadre </title> </head> <frameset cols="*. <html> <head> <title> Exemplul 1/cadre </title> </head> <frameset rows="200.html"> <frame src="ex42.html"> <frameset rows="*.*"> <frame src="ex40.*"> <frame src="ex41.*.*" cols="*.*"> <frame src="ex39.html"> <frame src="ex42.

frameborder – dezactivează pentru valoarea ”0” sau ”no” afişarea chenarului.barele de derulare sunt întotdeauna adăugate. Acesta poate avea valorile: .barele de derulare sunt vizibile numai atunci când e necesar. care indică prin valorile introduse în pixeli sau în procente distanţa dintre conţinutul unui cadru şi marginile verticale respectiv orizontale ale cadrului.yes .Aspectul chenarului cadrelor poate fi personalizat prin intermediul atributelor: .border – stabileşte grosimea (valoarea implicită fiind de 5 pixeli).no . Poziţionarea documentului în suprafaţa alocată unui cadru se realizează cu atributele marginheight şi marginwidth aplicate etichetei frame. .bordercolor – stabileşte culoarea. Adăugarea unei bare de derulare care permite navigarea în interiorul documentului afişat într-un cadru e determinată de atributul scrolling al etichetei frame.auto . . . .barele de derulare nu sunt utilizate. 30 .

a interfeţelor cele mai adecvate. . .informaţii curente şi conţinut disponibil care merită să fie incluse în site (fotografii de produse şi ilustraţii. la localizarea informaţiei sau întoarcerea la alte domenii importante din site. Elementele trebuie să fie simple şi clare la navigarea în site. etc. Principiile fundamentale ale proiectării interfeţei cu utilizatorul au la bază câteva concepte simple: metafora. . orientarea şi navigarea.destinaţia site-ului (vanzare. pe care oricare vizitator al siteului sa le poată înţelege imediat.Capitolul 3 Proiectarea paginilor web Analiza scopului unui site şi definirea publicului căruia se adresează constituie etape de început în proiectarea paginilor web. plecând de la cerinţele imediate) La stabilirea publicului e necesar să se ţină cont de caracteristicile demografice şi de experienţa sau informaţiile dobândite în urma accesării site-ului.Navigarea este o parte integrală a proiectării interfeţei. ca un mijloc vizual familiar utilizatorilor. conferind un aspect unitar al site-ului. un element critic care trebuie să asigure tranziţia logică. a tipurilor de tehnologii utilizate la proiectare. asistenţă tehnică.) . rapidă şi uşoară în site. adresa URL a unor site-uri cu informaţii din acelaşi domeniu de interes) . Pentru a stabili cât mai corect scopul proiectului e necesar să se ţină cont de următoarele considerente: . . Detalierea scopului va permite identificarea direcţiilor de urmat pe termen scurt sau lung.Consecvenţa în proiectarea elementelor permite coeziunea în prezentare. artă. reproduceri de ştiri. documentaţii tehnice.Orientarea poate fi realizată prin dotarea fiecărui site cu un antet care defineşte scopul paginii sau cu orice element familiar care identifică poziţia în site. cotidiene. 31 . Ea trebuie să utilizeze concepte comune.Claritatea este obligatorie pentru o comunicare precisă.Metafora e folosită pentru reprezentarea simbolică a structurii unei pagini web. claritatea. consecvenţa.scopurile site -ului pe termen scurt şi lung (stabilirea unei strategii pe termen lung. publicitate şi promovare produse. informaţii şi educaţie. .

grafică şi alte opţiuni multimedia. Tendinţa actuală este de a include elementele comune şi aspectele specifice într-un singur format integrat. considerate şi ele parte a proiectului trebuie să păstreze aceleaşi culori. forma. introducând elemente de proiectare ale acestuia. iar paginile de conţinut sunt diferite de cele necesare pentru informarea inline. O pagină de întâmpinare poate să difere foarte mult de o pagină plină de conţinut. Echilibrul grafic de ansamblu şi organizarea paginii sunt foarte importante pentru a capta atenţia utilizatorilor asupra prezentării conţinutului. deoarece utilizatorii vor să ajungă rapid la informaţie. De asemnea. Unii proiectanţi preferă o pagină preponderent grafică. Antetul . asemnea unei mase de gri nediferenţiat. Prima pagină trebuie să reprezinte identitatea site -ului. Formularele de reacţie. determinând astfel un aspect curat şi ordonat. asemănătoare cu coperta tradiţională a revistelor. în ceea ce priveşte aspectul şi impresia pe care o produce. cu grafică. Consecvenţa poate fi asigurată de particularităţi cum ar fi paletele de culori şi fonturile.declară numele sau scopul paginii şi poate conţine text dar şi elemente de grafică. dar şi cu opţiuni de navigare. Claritatea poate fi îmbunătăţită prin alinierea marginii din dreapta a câmpurilor de răspuns. O a treia categorie de proiectanţi sunt de părere că pagina de deschidere e o pierdere de timp. cum e de exemplu o prezentare video a unui produs. Paginile de conţinut trebuie să ofere o combinaţie de consecvenţă şi caracteristici noi. Elementele unei pagini standard sunt: 1. Alţii preferă o pagină cu caracter funcţional. • pagina de reacţie. iar componentele noi pot fi adăugate folosind o diversitate de machete. fonturi şi machete. tipografia şi textura. 32 . un document dominat de un design slab al elementelor grafice şi al textelor nu va captiva utilizatorii sofisticaţi care caută un conţinut plin de substanţă şi eleganţă. • pagina de cuprins. O pagină anostă abundând de text masiv va conduce la respingere.Concepţia proiectului Paginile des întâlnite într-un site web sunt: • pagina de întâmpinare. Ceea ce se doreşte este asigurarea unui echilibru potrivit menit a atrage ochiul prin intermediul unui contrast vizual corespunzător. cum ar fi culoarea.

în josul paginii. cu diferite plăci video şi monitoare. mai există şi problema proiectării pe verticală şi orizontală. iar textul trebuie întotdeauna să contrasteze cu orice culoare a fundalului. Navigarea – se face prin intermediul butoanelor. se utilizează pentru accentuarea unor zone. Schemele mai sofisticate necesită de obicei intevenţia unui grafician. 4. adecvat subiectului. Uneori se scanează obiecte reale. 5. scopul e de a accesa orice informaţie prin maximum 3 click-uri de mouse. sunt cea mai bună alegere. deoarece pentru a vedea mai multe informaţii se foloseşte în mod natural defilarea în jos. nuanţele de pastel. 3. element esenţial al designului. textului. În etapele iniţiale ale proiectării unui site trebuie luate în considerarea navigarea şi machetarea. În acest ultim caz trebuie totuşi ca numărul de ecrane pe care e permisă defilarea să nu fie prea mare (mai mare de trei) iar imaginile sa nu depăşească mărimea unei pagini. constituie o provocare pentru proiectanţii de pagini web. parte a 33 . Prin combinaţia reuşită a acestora se creează premiza pentru obţinerea celor mai eficiente site-uri. Contactul – posibilitatea de a lua legătura cu proprietarul sau o persoană de contact prin crearea unei legături mailto pe fiecare pagină. imaginilor. Culorile primare roşu. galben sau albastru – saturate.trebuie să fie clar. curate şi de mare calitate. astfel încât să nu fie forţată apariţia unei bare orizontale pentru defilare. care se găsesc de obicei în natură. Materialele sursă trebuie să fie clare. Proiectarea pe verticală este ceva mai flexibilă. împreună cu interfaţa utilizator. Culorile şi grafica în paginile web Folosirea culorii. Scanarea graficii inserate în site trebuie să ţină cont de calitatea materialului de scanat şi de rezoluţia de scanare. mate. apar restricţii impuse de browser-e asupra spaţiului folosibil. Pentru fundal şi pentru elementele minore. De asemenea. Datorită existenţei unei multitudini de platforme de calculatoare. Identificarea sitului – se poate face în partea de sus a paginii (eticheta title) sau prin furnizarea de informaţii privind drepturile de autor. concis. Conţinutul mesajului (textul) . Una din regulile de bază pentru machetarea pe orizontală este să se lucreze cu 600 pixeli pentru lăţimea site-ului. Un rol important în focalizarea atenţiei îl reprezintă alegerea culorilor.2.

Dimensionarea paginii trebuie să ţină cont de valorile uzuale afişabile pe ecranele calculatoarelor. în mod progresiv devine mai clară. Cea mai populară şi mai eficientă metodă de randare progresivă o constituie folosirea fişierelor GIF întreţesute. pentru a produce fişiere de dimensiuni mai mici. Acelaşi lucru e valabil dacă se doreşte printarea informaţiilor. 34 . Trebuie să se realizeze un echilibru agreabil între text. formatul JPEG permite obţinerea unei culori cât mai apropiată de realitate pentru o dimensiune mai mică fişierului. dar în final trebuie să fie de 72 dpi (puncte pe inches). umbre proiectate. care pesupune copierea elementelor care există în realitate şi folosirea lor pentru a inspira grafica pe calculator. sau mai puţine variaţii de lumină. pe durata încărcării. O altă metodă este folosirea fişierelor GIF progresive. suporturi sau efecte de margine pot da viaţă şi dimensiune graficii unei pagini. filtre speciale.designului organic. Se recomandă folosirea formatului GIF pentru grafica simplă şi a formatului JPEG pentru fotografii şi grafică în care este nevoie de rezoluţie mare şi fişiere mici. Transparenţa permite crearea unor fundaluri cu texturi şi imprimarea unui element grafic peste acestea. designul unei pagini trebuie să utilizeze interfeţe având preponderent informaţii text şi elemente grafice de dimensiuni reduse. Imaginea apare mai întâi înceţoşată. pentru a reduce pe cât posibil defilarea pe orizontală şi verticală în scopul vizualizării paginii. iar apoi. Tehnologia GIF creată pentru elementele grafice de dimensiuni mici. Aceasta facilitează încărcarea rapidă a paginii în condiţiile în care impactul vizual este substanţial (de exemplu principalele motoare de căutare: google. Modul de salvare a fişierelor grafice utilizate într-o pagină web are efect asupra mărimii sale şi asupra aspectului. Păstrarea proporţiilor faţă de alte elemente ale paginii are o importanţă deosebită. alte imagini şi imaginea respectivă. o gradare mai mică a culorii. fără a întrerupe modelul fundalului. reduce numărul culorilor folosind intercalarea pentru cele care nu se găsesc în paleta GIF standard de 256 de culori . Rezoluţia de scanare pentru web poate fi mai mare iniţial. Pentru a fi eficient. yahoo). Folosind comprimarea cu pierderi. Prelucrări grafice cum ar fi adăugarea de surse de lumină. Ea este potrivită pentru grafica cu mai puţine culori. Randarea progresivă reprezintă apariţia gradată a graficii. o metodă utilizată pentru a păstra atenţia utilizatorului. Randarea progresivă şi transparenţa sunt procedee care realizează maximizarea graficii simultan cu minimizarea fişierelor şi a problemelor inerente pentru ecranul calculatorului. generate cu diferite programe (de ex. conferindu-i un aspect profesional. Photoshop).

− MP3 . etc Secvenţele video.un format destinat difuzării de conţinut audio în timp real (streaming audio). utilizează fişiere de diferite formate: MPEG. − Real Audio .un format simplu. fişierele de acest tip având dimensiuni reduse.un format specific Windows. AVI. script-uri Java . Real video sau Quick Time. Pentru textele mai lungi e preferabilă o afişare pe mai multe coloane spaţiate corespunzător. spre deosebire de cazul anterior în care se percep după terminarea transferului. Cele mai cunoscute formate audio care pot fi utilizate sunt: − MIDI (Musical Instrument Digital Interface) . stocând informaţie audio fără nici o compresie. în funcţie de scopul acestuia şi de beneficiari. fiind adecvate pentru fundaluri sonore pentru o pagină web. imagini statice. Multimedia presupune o combinaţie de mai multe medii.animaţii Flash. Paginile trebuie să aibă acelaşi şablon (layout). dintre care text. de exemplu GIF animate – utilizate de obicei în cadrul afişelor publicitare. O pagină realizată profesional are de obicei un aspect aerisit. − WAV . Sunetele sunt percepute concomitent cu încărcarea paginii. − QuickTime .unul dintre cele mai populare formate actuale poate fi utilizat pentru stocare de melodii de dimensiuni mai mari. iar designul paginilor trebuie să fie identic. format folosit mai ales de posturile de radio care emit pe web. animaţii.Designul unui site de web trebuie să fie cât mai personalizat.un format specific Apple. asemănător în multe privinţe formatului Real Audio. conţinut audio şi video. Animaţiile sunt prezente în paginile web prin intermediul diferitelor fişiere. 35 . la calitate suficient de bună. Creşterea vitezei conexiunilor la Internet a permis adăugarea de facilităţi multimedia avansate pentru paginile web. Zonele de pagină ce trebuie evidenţiate pot fi încadrate în diverse chenare (borders). fişierele rezultate fiind de mărime apreciabilă. prin stabilirea unor margini suficient de mari şi generoase între anteturi şi subsoluri şi textul adiacent.

pentru fiecare limbă trebuie să fie documente separate. verde pe fond alb. la fel ca şi alinierea la dreapta sau centrată. Dacă site -ul e în mai multe limbi. La elaborarea prezentărilor pe web informaţiile esenţiale ar trebui să utilizeze contraste mai puternice. Fiecare document HTML trebuie să aiba un titlu adecvat (precizat prin intermediul etichetei title). evitându-se pe cât posibil folosirea caracterelor specifice unei limbi. Evaluarea a unui site web se face după următoarele criterii: -scop -continut -formă şi accesibilitate -cost • • • • • • • • 36 . alb pe fond albastru. albastru pe fond alb. Dimensiunile paginii trebuie să minimizeze utilizarea tastelor scroll. roşu pe fond alb. Marcatorul META poate specifica informaţii referitoare la autor . În ordine descrescătoare de intensitae a contrastelor cromatice pentru text. etc. în scopul evitării link-urilor eronate. alb pe fond verde. datorită dificultăţilor de parcurgere. alb pe fond negru. Actualizarea informaţiilor trebuie făcută regulat. alb pe fond roşu. Liniile de comentarii sunt utile pentru explicarea modului de marcare şi furnizarea unor detalii utile. contraste cromatice mai reduse. verificându-se integritatea legăturilor. în fiecare pagină trebuie să existe meniuri şi arbori de parcurgere a legăturilor. diferite studii recomandă: negru pe fond galben. a fundalurilor sonore.Consideraţii generale asupra realizării unui site web • • • Navigarea trebuie să fie facilă şi structurată. iar informaţiile de conţinut. pentru a permite unui număr cât mai mare de calculatoare să vizualizeze pagina. verde pe fond roşu. roşu pe fond negru. Trebuie evitate liniile lungi de text. Se recomandă utilizarea unui număr minim de fonturi. galben pe fond negru. Nu se recomandă utilizarea unor imagini de fundal încărcate. cuvinte cheie . a imaginilor de dimensiuni mari. S-a constat că în vederea îmbunătăţirii lizibilităţii cea mai bună soluţie este fundal alb pentru text negru. a animaţiei.

37 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->