Seria Tratatelor Europene nr.

174

CONVEN IA CIVIL PRIVIND CORUP IA i raportul explicativ

Conven ia civil privind corup ia
Preambul Statele membre ale Consiliului Europei, celelalte state semnatare ale prezentei Conven ii, i Comunitatea European ,

Considerând c scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strâns între membrii s i; Con tiente de importan a înt ririi cooper rii interna ionale în lupta împotriva corup iei; Subliniind faptul c , corup ia reprezint o grav amenin are pentru suprema ia legii, democra ie i drepturile omului, echitate i dreptate social , împiedic dezvoltarea economic i pune în pericol func ionarea corect i cinstit a economiei de pia ; Recunoscând consecin ele negative ale corup iei asupra individului, întreprinderilor i statelor, precum i asupra institu iilor interna ionale; Convinse de importan a pentru dreptul civil de a contribui la lupta împotriva corup iei, în special permi ând persoanelor care au suferit un prejudiciu s ob in o repara ie echitabil ; Amintind concluziile i rezolu iile celei de a 19-a (Malta, 1994), a 21-a (Republica Ceh , 1997) i a 22-a (Moldova, 1999) Conferin a mini trilor europeni ai justi iei; inând seama de Programul de ac iune împotriva corup iei adoptat de Comitetul Mini trilor în noiembrie 1996; inând, de asemenea, seama de studiul de fezabilitate privind elaborarea unei conven ii asupra ac iunilor civile pentru compensarea prejudiciilor rezultând din fapte de corup ie, aprobat de Comitetul Mini trilor în februarie 1997; Având în vedere Rezolu ia (97) 24 privind cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corup iei, adoptat de Comitetul Mini trilor în noiembrie 1997, la cea de a 101-a sesiune a sa, Rezolu ia (98) 7 referitoare la autoriza ia de a realiza Acordul par ial i extins care înfiin eaz “Grupul statelor împotriva corup iei – GRECO” adoptat de Comitetul Mini trilor în mai 1998, la cea de a 102-a sesiune a sa i Rezolu ia (99) 5 care instituie GRECO, adoptat la 1 mai 1999; Amintind Declara ia final i Planul de ac iune adoptate de efii de stat i de guvern ai Consiliului Europei cu prilejul celui de al 2-lea Summit de la Strasbourg, în octombrie 1997; Am convenit asupra celor ce urmeaz :

2

Capitolul I – M suri de întreprins la nivel na ional Articolul 1 – Scopul Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern recursuri eficiente în favoarea persoanelor care au suferit prejudicii rezultând dintr-un act de corup ie, pentru a le permite s - i apere drepturile i interesele, inclusiv posibilitatea de a ob ine desp gubiri. Articolul 2 – Defini ia corup iei Pentru scopul prezentei Conven ii, prin “corup ie” se în elege faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit care afecteaz exercitarea normal a unei func ii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit. Articolul 3 – Indemniza ia pentru pagube 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern ca persoanele care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corup ie s aib dreptul s ini ieze o ac iune în vederea ob inerii repara iei integrale a acestui prejudiciu. 2 Aceast repara ie se poate referi la daunele patrimoniale deja suferite, nerealizarea profitului i prejudiciile extra-patrimoniale. Articolul 4 – Responsabilitatea 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern ca urm toarele condi ii s fie întrunite pentru ca prejudiciul s poat fi compensat: i pârâtul a comis sau autorizat actul de corup ie sau a omis s ia m suri rezonabile pentru a preveni actul de corup ie; ii reclamantul a suferit un prejudiciu; i iii exist o rela ie de cauzalitate între actul de corup ie i prejudiciu. 2 Fiecare Parte va prevedea în legisla ia sa intern c dac mai mul i pârâ i sunt responsabili de prejudiciile rezultând din acela i act de corup ie, ei sunt responsabili de acestea în mod solidar i individual. Articolul 5 – Responsabilitatea statului Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern proceduri adecvate care s permit persoanelor care au suferit o daun rezultând dintr-un act de corup ie comis de unul din agen ii s i publici în exerci iul func iunilor sale s cear s fie compensa i de c tre stat sau, în cazul în care Partea nu este un stat, de autorit ile competente ale acestei P r i.

3

Articolul 6 – Neglijen a concurent Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c . începând de la data la care a fost comis actul de corup ie. f r a.i prejudicia dreptul de a cere desp gubiri. Totu i. din vina sa. denun fapte de corup ie persoanelor sau autorit ilor responsabile. Articolul 8 – Validitatea contractelor 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c orice contract sau orice clauz a unui contract al c rui obiect este un act de corup ie s fie nul i neavenit. dac este cazul. Articolul 9 – Protec ia salaria ilor Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern o protec ie adecvat împotriva oric rei sanc iuni nejustificate fa de salaria ii care. compensa ia prejudiciului poate fi redus sau suprimat inând seama de împrejur ri. fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern ca persoanele îns rcinate cu controlul conturilor s se asigure c bilan urile anuale prezint o imagine fidel a situa iei financiare a firmei. 2 Pentru a preveni comiterea de acte de corup ie. 2 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c orice Parte la un contract al c rui consim mânt a fost viciat de un act de corup ie poate solicita tribunalului anularea acestui contract. Articolul 10 –Bilan ul contabil i auditul 1 Fiecare Parte va lua m surile necesare în dreptul s u intern pentru ca bilan urile anuale ale firmelor s fie stabilite cu claritate i s dea o imagine fidel a situa iei financiare a firmei. aceast ac iune nu va mai putea fi ini iat dup expirarea unui termen de cel pu in zece ani. termenelor prescrise în paragraful 1. 4 . Articolul 12 – M suri conservatoare Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern m surile judiciare conservatoare necesare prezerv rii drepturilor i intereselor P r ilor în timpul procedurilor civile consecutive unui act de corup ie. de bun credin i pe baza unor suspiciuni rezonabile. Articolul 11 – Ob inerea de probe Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern proceduri eficace pentru dobândirea de probe în cadrul unei proceduri civile consecutive unui act de corup ie. 2 Dreptul P r ilor care guverneaz suspendarea sau întreruperea termenelor se aplic . dac reclamantul a contribuit. la producerea prejudiciului sau la agravarea sa. Articolul 7 – Termenele 1 Fiecare Parte va prevedea în dreptul s u intern c ac iunea de repara ie a prejudiciului se prescrie la expirarea unui termen de minimum trei ani începând din ziua în care persoana care a suferit un prejudiciu avea cuno tin sau ar fi trebuit în mod rezonabil s aib cuno tin de prejudiciu sau de actul de corup ie i de identitatea persoanei responsabile.

conform prevederilor paragrafului 2. dup consultarea P r ilor la Conven ie. precum i în conformitate cu prevederile legisla iei lor interne. 5 Modalit ile deosebite de participare a Comunit ii Europene la Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) vor fi determinate. accept rii sau aprob rii. în m sura în care este necesar. precum i Comunit ii Europene. Articolul 16 – Aderarea la Conven ie 1 Dup intrarea în vigoare a prezentei Conven ii. ob inerea de probe în str in tate. Instrumentele de ratificare. Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei va putea. 2 Prezenta Conven ie va fi supus ratific rii. s invite orice stat membru al 5 . Orice astfel de semnatar membru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) în momentul ratific rii. în special în ceea ce prive te notificarea actelor.Capitolul II – Cooperarea interna ional Articolul 13 . Articolul 14 – Monitorizarea Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) asigur monitorizarea punerii în aplicare a prezentei Conven ii de c tre P r i. Capitolul III – Clauze finale Articolul 15 – Semnarea i intrarea în vigoare 1 Prezenta Conven ie este deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. 4 Pentru orice semnatar care î i va exprima ulterior consim mântul de a fi obligat prin Conven ie. conform prevederilor instrumentelor interna ionale pertinente privind cooperarea interna ional în probleme civile i comerciale la care ele sunt P r i. competen a. accept rii sau aprob rii va deveni membru în mod automat în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii. aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data exprim rii consim mântului s u de a fi obligat prin Conven ie conform prevederilor paragrafului 2. 3 Prezenta Conven ie va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data la care patrusprezece semnatari i-au exprimat consim mântul de a se obliga prin Conven ie. Orice semnatar membru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) în momentul ratific rii. va deveni membru în mod automat în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. statelor nemembre care au participat la elaborarea sa. recunoa terea i executarea deciziilor din str in tate i cheltuielile. accept rii sau aprob rii. de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la Secretarul General al Consiliului Europei. de comun acord cu Comunitatea European .Cooperarea interna ional i monitorizarea punerii în aplicare P r ile vor coopera în mod eficace în problemele referitoare la procedurile civile în materie de corup ie.

al statutului Consiliului Europei i cu unanimitatea reprezentan ilor P r ilor ce fac parte din Comitet.d. de acceptare. s desemneze teritoriul sau teritoriile c rora li se va aplica prezenta Conven ie. 6 . în scopul complet rii sau înt ririi prevederilor acesteia sau pentru a facilita aplicarea principiilor pe care ea le consacr sau. s extind aplicarea prezentei Conven ii la orice alt teritoriu desemnat în declara ie. prin notificare adresat Secretarului General. tratat sau aranjament în locul prezentei Conven ii. s adere la prezenta Conven ie printr-o decizie luat cu majoritatea prev zut în articolul 20. f r a prejudicia obiectivele i principiile prezentei Conven ii. în momentul semn rii sau în momentul depunerii instrumentului de ratificare. dac nu este deja în momentul ader rii. ele pot aplica respectivul acord. Articolul 19 – Rela iile cu alte instrumente i acorduri 1 Prezenta Conven ie nu aduce atingere drepturilor i obliga iilor decurgând din instrumente interna ionale multilaterale privind probleme deosebite. 2 P r ile la Conven ie vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la probleme reglementate prin prezenta Conven ie. în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. la orice dat ulterioar . s se supun unor reglement ri în aceast problem în cadrul unui sistem special care este obligatoriu în momentul deschiderii spre semnare a prezentei Conven ii.Consiliului care nu a participat la elaborarea sa. printr-o declara ie adresat Secretarului General al Consiliului Europei. de aprobare sau de aderare. Conven ia va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni dup data depunerii instrumentului de aderare la Secretarul General al Consiliului Europei. Articolul 17 – Rezerve Nici o rezerv la prevederile acestei Conven ii nu este admis . Articolul 18 – Aplicarea teritorial 1 Orice stat sau Comunitatea European va putea. Retragerea va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii respective de c tre Secretarul General. Conven ia va intra în vigoare în privin a acestui teritoriu în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii declara iei respective de c tre Secretarul General. Fiecare stat aderent va deveni în mod automat membru al GRECO. 3 Orice declara ie f cut în virtutea celor dou paragrafe precedente va putea fi retras . 2 Pentru fiecare stat aderent. 2 Orice Parte va putea. în ceea ce prive te orice teritoriu desemnat în aceast declara ie. 3 Atunci când dou sau mai multe P r i au încheiat un acord sau un tratat privind un subiect acoperit de prezenta Conven ie sau atunci când ele au stabilit într-un alt mod rela iile lor referitoare la acest subiect.

inclusiv prezentarea diferendului Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ. care supune Comitetului Mini trilor avizul s u privind amendamentul propus. dup consultarea P r ilor la aceast Conven ie care nu sunt membre ale Consiliului Europei. statelor nemembre care au participat la elaborarea acestei Conven ii. depunerea oric rui instrument de ratificare. conform acordului comun între P r ile interesate. precum i oric rui stat care a aderat sau care a fost invitat s adere la prezenta Conven ie. Comunit ii Europene. adresând o notificare Secretarului General al Consiliului Europei. în orice moment. 5 Orice amendament adoptat conform paragrafului 3 al prezentului articol va intra în vigoare în cea de a treizecea zi dup ce toate P r ile îl vor fi informat pe Secretarul General c ele l-au acceptat. conform prevederilor articolului 16.Articolul 20 – Amendamente 1 Amendamente la prezenta Conven ie pot fi propuse de fiecare Parte i orice propunere va fi comunicat de Secretarul General al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei. Articolul 21 – Rezolvarea diferendelor 1 Comitetul european de cooperare juridic (CDCJ al Consiliului Europei va fi informat în privin a interpret rii i aplic rii prezentei Conven ii. 4 Textul oric rui amendament adoptat de Comitetul Mini trilor conform paragrafului 3 al prezentului articol este transmis P r ilor pentru acceptare. Articolul 23 – Notificarea Secretarul General al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului i tuturor semnatarilor i P r ilor la prezenta Conven ie: a b orice semnare. poate adopta amendamentul. 3 Comitetul Mini trilor examineaz amendamentul propus i avizul Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ) i. 2 Orice amendament propus de o Parte este comunicat Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ). de acceptare. s denun e prezenta Conven ie. de aprobare sau de aderare. Articolul 22 – Denun area 1 Fiecare Parte poate. ele se vor str dui s ajung la o rezolvare a diferendului prin negociere sau orice alt mijloc pa nic la alegerea lor. 2 În caz de diferend între P r i privind interpretarea sau aplicarea prezentei Conven ii. 2 Denun area va deveni efectiv în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii de c tre Secretarul General. unui tribunal de arbitraj care va lua hot râri obligatorii pentru P r i sau Cur ii interna ionale de justi ie. 7 .

c d orice dat de intrare în vigoare a prezentei Conven ii. orice alt act. notificare sau comunicare referitoare la prezenta Conven ie. într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. cele dou texte fiind egal autentice. Comunit ii Europene. statelor nemembre care au participat la elaborarea Conven iei. 8 . precum i oric rui stat invitat s adere la ea. au semnat prezenta Conven ie. conform articolelor sale 15 i 16. la 4 noiembrie 1999. în francez i englez . Întocmit la Strasbourg. având depline puteri în acest scop. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite copie certificat fiec rui stat membru al Consiliului Europei. Drept care subsemna ii.

corup ia constituie o amenin are major pentru statul de drept. care va avea sarcina de a determina m surile ce ar putea fi incluse într-un program de ac iune la nivel interna ional i de a studia posibilitatea de a elabora legi-model sau coduri de conduit . s înfiin eze Grupul multidisciplinar privind corup ia (GMC). plasat sub responsabilitatea comun a Comitetului european pentru probleme criminale (CDPC) i a Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ). Consiliul Europei particip activ la lupta interna ional împotriva corup iei datorit amenin rii evidente pe care aceasta o reprezint pentru principiile fundamentale pe care le ap r aceast institu ie. Rezolu ia adoptat la aceast conferin se subscrie necesit ii unei abord ri multidisciplinare i a recomandat înfiin area unui Grup multidisciplinar privind corup ia (GMC). corup ia este o problem care se preteaz bine la cooperarea interna ional : ea este comun majorit ii. multidisciplinar i cuprinz toare a corup iei. dac nu tuturor statelor membre i prezint adeseori aspecte transna ionale. inut în 1994. precum i conven ii interna ionale în acest domeniu.Raportul explicativ al Conven iei civile privind corup ia I. mini trii europeni ai justi iei au adoptat Rezolu ia nr. specificitatea Consiliului Europei rezid în abordarea multidisciplinar a fenomenului care const în tratarea corup iei din punctul de vedere al dreptului penal. Comitetul Mini trilor a convenit. Cu prilejul celei de a 21-a Conferin e (Praga 1997). Ei au subliniat c . institu ie european a c rui rol primordial în materie de ap rare a acestor valori fundamentale trebuie s r spund acestei amenin ri. Introducere a. Programul de ac iune împotriva corup iei (PAC). precum i o conven ie interna ional privind acest subiect i un mecanism de urm rire a aplic rii angajamentelor con inute în aceste instrumente. 1 privind leg turile între corup ie i criminalitatea organizat . Mai mult. 4. În lumina acestor recomand ri. Mini trii au estimat c . El define te sectoarele în care sunt necesare ac iuni i prevede un anumit num r de m suri ce trebuie urm rite pentru a asigura o abordare global . corup ia reprezint o grav amenin are pentru democra ie. drepturile omului i progresul economic i social. 5. 2. democra ie. 9 . i anume: suprema ia legii. Grupul a fost mandatat s examineze m surile susceptibile de a fi în mod util incluse într-un program interna ional de ac iune împotriva corup iei. A fost subliniat importan a stabilirii unui mecanism de urm rire a îndeplinirii angajamentelor con inute în aceste instrumente. Comitetul Mini trilor a îns rcinat GMC s aplice acest program înainte de sfâr itul anului 2000. stabilitatea institu iilor democratice. suprema ia legii i drepturile omului iar Consiliul Europei. La Conferin a de la Malta a mini trilor europeni ai justi iei. Totu i. Considerente generale 1. Consiliului Europei a lansat ini iativa sa împotriva corup iei. 6. civil i administrativ. s fac propuneri privind priorit ile i structurile de lucru adecvate. 3. GMC i-a început activitatea în martie 1995. elaborat de GMC în 1995 i adoptat de Comitetul Mini trilor la finele anului 1996 este un document ambi ios. care se str duie te s acopere toate aspectele luptei interna ionale împotriva acestui fenomen. inând seama în mod corespunz tor de activitatea altor organiza ii interna ionale i s examineze posibilitatea de a elabora legi-model sau coduri de conduit în domenii determinate. în septembrie 1994.

cu prilejul celei de a 101-a sesiuni inut la 6 noiembrie 1997 a adoptat Rezolu ia (97) 24 privind cele dou zeci de principii directoare pentru lupta împotriva corup iei. La 15 februarie 1996. 173) i a Rezolu iei (98) 7 i (99) 5. Mandatul i studiul de fezabilitate 12. între altele. repara ia prejudiciilor ce rezult din fapte de corup ie. În consecin . în special. mini trii europeni ai justi iei au adoptat Rezolu ia nr. Pentru a c uta r spunsuri comune la provoc rile ridicate de corup ie la scara continentului i a încuraja cooperarea între statele membre ale Consiliului Europei în lupta împotriva corup iei. înfiin eaz “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO”.i salvgardeze interesele prin intermediul dreptului civil decât s fac uz de ac iune în dreptul penal. o administra ie care nu. 3 privind lupta împotriva corup iei. posibilitatea de a reac iona împotriva fenomenelor de corup ie prin m suri de drept civil este una din caracteristicile marcante ale abord rii de c tre Consiliul Europei a luptei împotriva corup iei. 8. care autorizeaz i. “dreptul civil este direct legat de dreptul penal i de dreptul administrativ. în lupta împotriva corup iei. între altele. Principiul 17 prevede în mod expres c statele trebuie ”s asigure c dreptul lor civil ine seama de necesitatea de a lupta împotriva corup iei i prevede. De asemenea. în care ei cer de urgen Comitetului Mini trilor s adopte proiectul de conven ie privind aspectele civile ale corup iei i deschiderea ei spre semnare înainte de finele anului 1999. Într-adev r. La 10 i 11 octombrie 1997.drepturile omului. Comitetul Mini trilor s încheie rapid munca de elaborare a instrumentelor juridice interna ionale. remedii efective pentru cei ale c ror drepturi i interese sunt afectate de aceasta”. la Strasbourg a avut loc cel de-al 2-lea Summit al efilor de stat i de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei. 10 . efii de stat i de guvern au îns rcinat. pot fi solicitate desp gubiri datorit actului criminal. Programul de ac iune împotriva corup iei arat c . ei sau declarat convin i c succesul unei strategii împotriva corup iei i crimei organizate necesit o angajare ferm a statelor în a.i împ rt i experien ele i de a întreprinde ac iuni comune. Victimele ar putea considera c este u or s . 10. b. 9. ca urmare a adopt rii Conven iei penale privind corup ia (Seria de tratate europene nr.i uni eforturile. 7. Cu prilejul celei de a 22-a Conferin e (Chi in u. În mod similar. iunie 1999). în conformitate cu Programul de ac iune împotriva corup iei al Consiliului Europei. Mini trii europeni ai justi iei au recomandat în mod expres s se accelereze îndeplinirea Programului de ac iune împotriva corup iei i s se continue activitatea privind elaborarea unui instrument interna ional în domeniul dreptului civil care s prevad . a. respectiv.i exercit suficient responsabilit ile sale de control s-ar putea g si în situa ia de a i se reclama desp gubiri”. Comitetul Mini trilor. echitate i justi ie social . Consiliul Europei a elaborat un instrument juridic interna ional vizând lupta împotriva corup iei prin intermediul ac iunilor civile. Comitetul Mini trilor. cu prilejul celei de a 558-a reuniuni a Delega ilor mini trilor. între altele. 11. Când o infrac iune precum corup ia este interzis de dreptul penal. “s ini ieze un studiu referitor la posibilitatea de a elabora o Conven ie privind ac iunile civile ca modalitate de compensare a prejudiciilor rezultând din fapte de corup ie”. a hot rât s solicite GMC. împiedic dezvoltarea economic i pune în pericol stabilitatea institu iilor democratice i bazele morale ale societ ii.

De asemenea. identificarea principalelor victime poten iale ale actelor de corup ie. 18. Conven ia civil privind corup ia 19. care apoi a fost transmis GMC. al Camerei Interna ionale de 11 .13. 17. La urma urmei. care a fost supus Comitetului Mini trilor în martie 1997. 15. urm toarele aspecte: accesibilitatea i eficacitatea ac iunilor civile în general. Studiul relev c din analiza r spunsurilor la chestionar reiese c statele au legi diferite pentru sanc ionarea practicilor de corup ie. Acest studiu vizeaz examinarea într-un mod cât mai exhaustiv posibil a c ilor oferite de dreptul civil în materie de lupt împotriva corup iei. între altele. stabilirea bilan urilor i verificarea conturilor. GMC a examinat acest proiect cu prilejul reuniunilor sale plenare – cea de a 15-a (decembrie 1998) i cea de a 16-a (februarie 1998). Dup ce a primit r spunsurile din partea majorit ii statelor membre ale Consiliului Europei. validitatea contractelor. subliniind în special motivele pro sau contra elabor rii de instrumente interna ionale în domeniu. protec ia salaria ilor. procedurile (inclusiv cheltuielile de procedur ) i cooperarea interna ional . studiul subliniaz c în pofida diferen elor existente între legisla iile na ionale. responsabilitatea (inclusiv responsabilitatea statului). GMC a solicitat avizul organiza iei Transparen a Interna ional (TI). i 16. precum compensa ia pentru prejudicii. neglijen a concurent . validitatea contractelor. Totu i. m surile conservatoare i cooperarea interna ional . se poate g si o baz comun i ar p rea util s se analizeze i s se clarifice similitudinea i diferen ele. ob inerea de probe. protec ia salaria ilor. termenele pentru a ac iona. Proiectul de conven ie a fost apoi transmis Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ) pentru avizare i Comitetului Mini trilor în scopul de a-i permite s consulte Adunarea Parlamentar . nici s se tolereze practicile de corup ie. o abordare interna ional a c ilor oferite de dreptul civil în lupta împotriva corup iei este în acela i timp posibil i necesar . problemele probelor i ale eviden ierii leg turii de cauzalitate între acte prejudicii. Un chestionar privind corup ia a fost distribuit statelor spre a servi drept baz pentru realizarea acestui studiu. În consecin . GMC a finalizat studiul. Studiul de fezabilitate se încheie cu un anumit num r de teme care ar trebui s fie examinate în cadrul elabor rii unui proiect de instrument interna ional relativ la aceast problem . al Camerei Interna ionale de Comer (CCI). La cea de a 662-a reuniune a Delega ilor mini trilor (martie 1999). Studiul arat c este posibil s se conceap un anumit num r de cazuri în care recurgerea la dreptul civil s-ar putea dovedi util pentru lupta împotriva corup iei sub toate formele sale. Textul abordeaz . Grupul de lucru privind dreptul civil al GMC s-a întrunit de dou ori în 1997 i de dou ori în 1998 pentru a examina i a pune la punct proiectul de Conven ie civil privind corup ia. c. Comitetul Mini trilor a invitat Adunarea Parlamentar s formuleze o opinie asupra proiectului de conven ie civil privind corup ia. 14. toate legile se bazeaz pe un singur numitor comun i anume c nu trebuie nici s se încurajeze. rolul controlorilor de conturi. aspectele fiscale ale pl ilor ilicite i leg turile lor cu distorsiunea concuren ei.

având în vedere situa ia lor deosebit . Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) va avea sarcina. Dup ce a examinat. Aceast Conven ie. Comitetul Mini trilor a adoptat proiectul de conven ie. inclusiv posibilitatea de a ob ine desp gubiri. cooperare interna ional i urm rirea aplic rii i clauze finale). statele P r i care respect deja prevederile Conven iei sau au prevederi mai favorabile nu trebuie s ia alte m suri. la 24 iunie 1999. termene. Aceasta înseamn c statele P r i vor trebui s îi transpun principiile i reglement rile în dreptul lor intern. care este prima tentativ vizând s defineasc principii i reguli comune la nivel interna ional în domeniul dreptului civil i al corup iei. 21. inclusiv posibilitatea de a ob ine desp gubiri. Comentarii referitoare la articolele Conven iei civile privind corup ia Articolul 1 – Obiectivul 25. 26. protec ia salaria ilor. Articolul 2 – Defini ia 27. care con ine principii i reglement ri pe care P r ile trebuie s le transpun în dreptul lor intern pentru a permite persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corup ie s . proiectul de conven ie civil privind corup ia i a hot rât s îl transmit Comitetului Mini trilor în vederea adopt rii sale. cât i la alte entit i ce exist în anumite sisteme juridice. La cea de a 678-a reuniune a delega ilor mini trilor. la cea de a 17-a reuniune plenar a sa (iunie 1999). comport o defini ie a corup iei i se ocup de compensarea prejudiciilor. 213 (1999). cooperare interna ional i supraveghere. La începutul lucr rilor sale. neglijen a concurent .i apere drepturile i interesele lor. II. nu este aplicabil în mod direct. 22. În sensul acestei conven ii i al acestui raport explicativ. precum i pe cele supuse de Transparen a Interna ional (TI) i Camera Interna ional de Comer (CCI). în cadrul activit ii sale de monitorizare conform articolului 14 al Conven iei. structurat în trei capitole (m suri de luat la nivel na ional. anexa III]. stabilirea bilan ului i verificarea conturilor. ob inerea de probe. În consecin . avizele elaborate de CDCJ [CDCJ (99) 48. de a veghea ca statele p r i s respecte angajamentele luate în termenii Conven iei civile. de Adunarea Parlamentar (Aviz nr. 24. a hot rât s deschid Conven ia spre semnare la cea de a 105-a sesiune a Comitetului Mini trilor i a autorizat publicarea prezentului raport explicativ. GMC a adoptat urm toarea defini ie corup iei: provizorie a 12 . care au capacitatea de a ac iona în justi ie. validitatea contractelor.Justi ie (CIJ) i al Asocia iei Interna ionale a Barourilor (AIB). 23. Conven ia. m suri conservatoare. Articolul 1 define te obiectivul Conven iei. pentru a le permite s î i apere drepturile i interesele. termenul de “persoane” se refer la persoanele fizice i juridice. Conven ia civil privind corup ia cere P r ilor s prevad în legisla ia lor intern repara ii efective în favoarea persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultând dintr-un act de corup ie. responsabilitate. 20. GMC a aprobat.

a a cum este tratat în lucr rile GMC al Consiliului Europei. Conven ia penal privind corup ia con ine mai multe defini ii opera ionale comune ale corup iei. repara ia integral . chiar dac anumite modific ri a câtorva defini ii na ionale s-ar putea dovedi necesare. în ce prive te aceast defini ie. de i pot s o fac dac o doresc. În fiecare cauz r mâne la latitudinea judec torului s decid dac sunt întrunite condi iile care îi permit s acorde o indemniza ie. o astfel de defini ie nu corespundea în mod necesar defini iei legale a corup iei din marea majoritate a statelor membre i în particular nu corespundea nici celei din dreptul lor penal. de agent independent sau din orice alt rela ie de acest gen în scopul ob inerii de avantaje ilicite de orice natur pentru ei sau altcineva”. dar i pentru valorile democratice. 13 . Conven ia civil urmeaz o manier tradi ional în ceea ce prive te problemele referitoare la defini ii i prezint o defini ie a corup iei care corespunde obiectivelor acestei Conven ii. În consecin . De fapt. statul de drept. Termenul “beneficiar” se refer la persoana al c rui comportament este afectat de actul de corup ie. În plus. 31. dar ea avea avantajul de a nu cantona pe nedrept discu ia între limite prea strânse. Evident. m rturie a manierei globale de lupt împotriva corup iei a Consiliului Europei. un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui anumit avantaj necuvenit care afecteaz exercitarea normal a unei func ii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau avantajului necuvenit sau promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit” 32. de angajat privat. indiferent dac comisionul ilicit sau avantajul necuvenit îi este destinat sau este destinat unui ter . având la baz aceast Conven ie. susceptibile de a fi transpuse în drepturile interne. Paragraful 1 al articolul 3 expune principalul obiectiv al Conven iei i anume dreptul de a fi desp gubit de prejudiciul rezultat dintr-un act de corup ie. 28. în sensul acestei Conven ii. Aceasta nu înseamn c P r ile trebuie în mod necesar s adopte aceast defini ie a corup iei în cadrul dreptului lor intern. 30. care reprezint o amenin are nu numai pentru întreprinderile interna ionale sau interesele financiare. Trebuie subliniat. a da sau de a accepta direct sau indirect. Scopul acestei defini ii consta în asigurarea ca nici o materie în care GMC ar fi putut deveni competent în viitor s nu fie exclus . de fiecare dat când termenul de “corup ie” apare în Conven ia civil . 29. a oferi.“Corup ia. înglobeaz comisioanele oculte i orice alte comportamente care implic persoane investite cu func ii publice sau private care au înc lcat obliga iile ce decurg din calitatea de func ionar public. desp gubirile nu trebuie limitate la o sum forfetar ci trebuie fixate în func ie de prejudiciul cauzat în situa ia respectiv . Oricum. exclude desp gubirile punitive. 35. c una dintre principalele caracteristici ale conven iei este raza sa de ac iune relativ mare. 33. el semnific “faptul de a solicita. Trebuie notat c . Articolul 3 – Indemniza ia pentru pagube 34. principalul obiectiv al acestei defini ii este de a preciza semnifica ia termenului de “corup ie” în contextul acestei Conven ii i de a defini un cadru juridic adecvat celorlalte obliga ii care decurg din aceast Conven ie. drepturile omului i progresul social i economic. Acest paragraf cere fiec rei P r i s prevad în dreptul s u intern dreptul de a întreprinde o ac iune civil în afacerile de corup ie.

Articolul 4 – Responsabilitatea Paragraful 1 39. persoanele care au omis s ia m surile adecvate. Aceasta înseamn c angajatorii sunt responsabili pentru faptele de corup ie comise de angaja ii lor dac . De exemplu. Pentru a ob ine repara ia. deoarece ele nu reprezint o pierdere economic tangibil sau material . b. cele care dau i primesc comisionul ocult. Esen ialmente. în principiu. mai ales. În sfâr it. 38. 37. Paragraful 2 determin m rimea indemniza iei pe care o poate acorda tribunalul. o indemniza ie economic . de asemenea. în timp ce prejudiciul extrapatrimonial ar putea fi reparat i prin alte mijloace. trebuie indicate urm toarele: a. de exemplu. În fine. sunt responsabile de pagube persoanele care particip în mod direct i în cuno tin de cauz la corup ie i. au neglijat s organizeze întreprinderea în mod satisf c tor sau dac nu au exercitat un control adecvat asupra personalului lor. r mâne la latitudinea P r ilor s determine în dreptul lor intern natura pagubelor extrapatrimoniale care vor fi acoperite cât i natura repara iei pe care o vor acorda fiec rui tip de pagub . Într-adev r. pentru a împiedica corup ia. trebuie. solicitantul trebuie s dovedeasc c a suferit o pagub . 36. Comportamentul ilicit i vinovat de partea pârâtului. “Pagubele patrimoniale deja produse (damnum emergens) reprezint degradarea efectiv a situa iei economice a persoanei lezate. trase la r spundere pentru pagub . Astfel. 40. Este evident c repara ia prejudiciului ar putea avea un caracter diferit în func ie de natura pagubei. dar i cele care au incitat sau au contribuit la corup ie. “prejudiciile nepatrimoniale” reprezint pierderi care nu pot fi calculate imediat. Cel mai frecvent caz de pierdere nepecuniar este atingerea adus reputa iei unui concurent care poate fi desp gubit financiar sau prin publicarea unei decizii judec tore ti pe cheltuiala pârâtului. 41. într-un fel sau altul. prejudiciul patrimonial presupune. dac dreptul unei P r i prevede în cadrul indemniza iei pentru prejudicii nepatrimoniale repara ia pentru atingerea adus reputa iei. drepturile sau interesele sale s ob in o indemniza ie. nu este cazul de a permite oric rei persoane care ar pretinde c nu tiu ce act de corup ie afecteaz sau va afecta în viitor. ca urmare a responsabilit ilor ce le revin.P r ilor al c rui drept intern prevede desp gubirile punitive nu li se cere excluderea aplic rii lor complementar repara iei integrale. c pârâtul a ac ionat în mod deliberat sau din neglijen i c exist o leg tur de cauzalitate între actul de corup ie i pagub . Paragraful 1 al articolului 4 descrie condi iile de solicitare a indemniza iei. În ce prive te diferitele aspecte ale solicit rilor de indemniza ii. Printre altele. Pagubele 14 . cum ar fi publicarea unei decizii judec tore ti în pres . aceast Parte ar trebui considerat ca îndeplinind obliga iile ce îi revin ca urmare a acestei dispozi ii. “Pierderea profiturilor” (lucrum cessans) reprezint beneficiul pe care ea ar fi putut în mod rezonabil s -l ob in dar care nu a fost ob inut ca urmare a actului de corup ie.

Paguba susceptibil de a justifica solicitarea de indemniza ie trebuie. autorit ilor competente ale acelei P r i. inând cont de faptul c în conven ie se fixeaz standarde minimale.ii al articolului 4 trebuie s îndeplineasc anumite condi ii pentru a se deschide dreptul la repara ie. articolul 5 solicit P r ilor s prevad “proceduri adecvate” pentru a permite victimelor unui act de corup ie comis de un agent public s dispun de proceduri eficiente i de un timp rezonabil pentru a solicita repara ii statului (sau. Trebuie s existe o leg tur de cauzalitate adecvat între actul de corup ie i pagub pentru ca paguba s fie desp gubit . Paragraful 2 al articolului 4 prevede responsabilitatea solidar a mai multor pârâ i. Articolul 5 – Responsabilitatea statului 47.42. În schimb. 46. alta decât cea care a suferit paguba. 43. poate depune o solicitare în scopul repar rii acestui prejudiciu. în sup rarea i decep ia pierderii unei afaceri cade pe scar i î i rupe piciorul. Articolul 5 nu face cunoscute condi iile de fond privind responsabilitatea P r ii. concurentul necâ tig tor. indiferent c ace tia au cooperat voit sau c doar unul dintre ei este responsabil pentru neglijen a sa. Paragraful 2 45. Conven ia las liber fiecare P r i s determine în dreptul s u intern condi iile de fond în care ea ar fi responsabil . c. Totodat . Articolul 5 solicit fiec rei P r i s prevad în dreptul s u intern proceduri adecvate pentru a permite persoanelor care au suferit o pagub ca urmare a unui act de corup ie comis de un agent public în exerci iul func iilor sale s cear repara ii statului sau. în cazul în care Partea nu este un stat. Paguba vizat în paragraful 1. responsabilitatea solidar semnific faptul c persoanele care au suferit un prejudiciu ca urmare a unui act de corup ie de care mai mul i pârâ i sunt responsabili pot solicita plata totalit ii desp gubirilor c tre unul dintre ei sau c tre to i împreun . Paguba trebuie s reprezinte o consecin normal a corup iei i nu o consecin extraordinar . s fie suficient de caracterizat . În consecin . autorit ilor competente ale acelei P r i). în cazul în care Partea nu reprezint un stat. “pierderea profiturilor” de c tre un competitor necâ tig tor care ar fi câ tigat contractul dac nu s-ar fi produs actul de corup ie este o consecin normal a corup iei i ar trebui în mod normal s fie desp gubit . ar trebui notat c P r ile sunt libere s aplice în dreptul i practica lor intern o no iune mai larg a leg turii de cauzalitate. nu exist o leg tur de cauzalitate adecvat în cazul în care. 49. Acest tip de procedur exist deja în mai multe ri europene. de exemplu. Astfel. 48. În cadrul acestei Conven ii. În plus.ii al articolului 4 nu împiedic P r ile s prevad c o persoan . în special în ce prive te leg tura cu victima îns i. paragraful 1. în consecin . condi iile i procedurile relative privind ac iunile împotriva statului pentru paguba cauzat de un act de corup ie comis de un agent public în exerci iul func iilor sale trebuie determinate de dreptul intern al P r ii în cauz . Dispozi iile articolului 5 nu împiedic P r ile s prevad în dreptul lor intern ca toate persoanele care au suferit o pagub rezultat dintr-un act de corup ie comis de un agent public 15 . Leg tura de cauzalitate 44.

16 . Articolul 6 – Neglijen a concurent 50. Bineîn eles. marea majoritate a sistemelor juridice europene prev d deja aceast posibilitate. angajatorul care a l sat întreaga responsabilitate de gestionare a unor sume importante unui angajat care era îns rcinat. când solicitantul nu este victima pagubei. Dac . 55. În consecin . Regulile variaz de la o ar la alta dar. i cu negocierea anumitor contracte. este vorba de o excep ie la principiul repara iei integrale a pagubei stabilit de articolul 3. propor ia cu care indemniza ia va trebui redus sau chiar s decid c . gravitatea culpabilit ii victimei va trebui avut în vedere în ce prive te contribu ia victimei la pagub i la agravarea pagubei. Totodat trebuie observat c acest comportament trebuie s prezinte un caracter de culpabilitate i c un comportament neculpabil al victimei nu va afecta dreptul acesteia la repara ie. astfel încât reclaman ii. În consecin . Articolul 6 al Conven iei prevede faptul c purtarea solicitantului poate avea consecin e asupra dreptului s u la repara ie. ele impun reclaman ilor s angajeze procedura într-un timp determinat dup ce au cunoscut fie actul care a generat solicitarea. cât i posibilitatea pentru Partea în cauz s dea în judecat agentul public pentru rambursarea oric rei pierderi (incluzând. de asemenea. ca i pârâ ii. un timp mai lung dup a c rui expirare ac iunea nu mai poate fi început . de exemplu. s poat avea un anumit grad de certitudine în ce prive te ansele de succes ale unei proceduri. f r s exercite sau s determine exercitarea nici unui control asupra condi iilor de încheiere a contractelor i nici asupra competen ei întreprinderii c reia i-a fost alocat contractul. R mâne la latitudinea judec torului s fixeze.s poat ac iona împotriva lui. de asemenea. judec torii vor trebui s evalueze comportamentul victimei pentru a determina dac acesta a constituit sau nu o purtare culpabil . cheltuielile avocatului) dac acest agent este considerat ca responsabil. Articolul 7 – Termenele 58. 53. având în vedere culpabilitatea victimei. poate fi acuzat de un comportament culpabil care a contribuit la pagub . dac purtarea neglijent a victimei poate conduce la o reducere sau o eliminare a indemniza iei sale în conformitate cu dreptul intern. În cea mai mare parte a jurisdic iilor se accept c posibilitatea de a angaja o procedur civil pentru repara ia pagubelor trebuie supus unor limite de timp. 52. indiferent de data la care reclamantul a luat cuno tin de act. în general. dup ce a descoperit c angajatul s u a dat deja comisioane ilicite. În plus. 51. nu i se va acorda nici o repara ie acesteia. comportamentul acesteia din urm trebuie avut în vedere. angajatorul neglijeaz s ia m surile necesare pentru evitarea repet rii faptelor. Marea majoritate a rilor prescriu. De altfel. 56. în func ie de circumstan ele actului de corup ie. De exemplu. solicitarea sa de indemniza ie poate fi redus sau chiar respins în func ie de contribu ia angajatorului la agravarea pagubei financiare suferite de companie. 54. fie paguba. 57.

În ciuda dreptului de a da în judecat pentru compensarea pagubei. de asemenea. Modalit ile de suspendare sau de întrerupere a limitelor de timp difer . ceea ce confer o importan particular timpului de prescrip ie. Articolul 8 – Validitatea contractelor 62. 63. care prevede un recurs suplimentar pentru cei care au suferit un prejudiciu ca urmare a unui act de corup ie. Recunoscând c diferitele legisla ii fixeaz limite de timp diferite. articolul nu prescrie un timp fix aplicabil afacerilor de corup ie. În orice situa ie. iar paragraful 2 al articolului 7 dispune în acest sens. Articolul 7 al Conven iei aplic aceste principii generale solicit rilor de repara ii consecutive pentru faptele de corup ie. s prevad c limita de timp începe de la data la care victima a devenit con tient i de pagub i de actul de corup ie. cunoa terea identit ii persoanei responsabile reprezint un imperativ în ce prive te ac iunea civil . Este clar c nimic nu împiedic P r ile care doresc s mearg mai departe de con inutul acestei dispozi ii. 17 . Aceast dispozi ie permite p r ilor s prevad în dreptul lor intern c limita de timp începe de la data cunoa terii fie a faptului de corup ie. 64. Chestiunile de echilibru i echitate (de exemplu. orice Parte care a fost în elat ca urmare a unui act de corup ie are dreptul la încheierea contractului s sesizeze tribunalul pentru a solicita anularea contractului. este necesar s se dea reclamantului un timp de cel pu in 3 ani pentru antamarea unei ac iuni în justi ie. Trebuie notat c potrivit textului acestei dispozi ii. persoanele care au un interes legitim pot. în marea majoritate a rilor europene contractele a c ror cauz este ilicit sunt nule. fie a pagubei cauzate de acel fapt. acestea fiind sau nu susceptibile de suspendare sau întrerupere. Dac P r ile în elate doresc. trebuie notat c în cazul comiterii mai multor acte de corup ie statele sunt libere s determine pe cel de la care se stabilesc limitele de timp. s recunoasc i dreptul oric rei persoane interesate de a solicita anularea contractului. 61. având în vedere toate circumstan ele afacerii. În plus. Aplicarea dreptului civil în lupta împotriva corup iei este înt rit prin paragraful 2. pe baza altor dispozi ii ale acestei conven ii (de exemplu articolele 3 i 4) s antameze o ac iune pentru compensarea pagubei rezultate dintr-un act de corup ie. Este indicat în mod clar c numai P r ile contractante pot solicita anularea unui contract.59. Paragraful 1 al acestui articol prevede c orice contract sau clauz a unui contract care este obiectul unui act de corup ie este atins de nulitate. Indiferent de formula aleas . P r ile nu sunt obligate s prevad un drept pentru ca ter ii la contract s solicite anularea contractului. Statele pot. care uneori variaz în func ie de caz. Într-adev r. ele pot continua s aplice contractul. Expresia “dac este cazul” vizeaz recunoa terea faptului c diferite state au reguli diferite în ce prive te limitele de timp. de asemenea. Când reclamantul a cunoscut sau ar fi trebuit în mod rezonabil s cunoasc paguba sau actul de corup ie i identitatea persoanei responsabile. în func ie de natura corup iei i de dificultatea detect rii ei i a investiga iilor necesare ob inerii informa iilor pentru fundamentarea solicit rii. 60. de la o ar la alta i sunt în direct leg tur cu alte aspecte ale procedurilor na ionale din domeniul administra iei justi iei civile. Este la latitudinea tribunalului s decid categoria contractului. pârâtul poate s nu aib acces la probe dup un num r mare de ani) conduc la concluzia c interdic ia absolut de a angaja o procedur nu trebuie s intervin în cei zece ani care urmeaz actului de corup ie. Dispozi iile paragrafului 1 al articolului 7 sunt redactate în acest sens. Nu este nici necesar nici de dorit solicitarea unei metode comune în cazurile de corup ie.

concedierea sau retrogradarea. Protec ia prev zut acoper numai cazurile în care angaja ii au motive bune pentru a crede c b nuielile lor sunt fondate i le raporteaz cu bun credin . paragraful 3) i 18 . 70. paragraful 3). Altfel spus. De aceea. ca i orice alt m sur care prejudiciaz evolu ia carierei angajatului. Într-adev r. Articolul 10 recunoa te c legisla iile na ionale sunt în ce prive bilan urilor i auditul ni te instrumente importante de punere în eviden i corup iei. Articolul 10 – Bilan ul contabil i auditul 72. articolul 16. 68. De fapt. în virtutea acestei Conven ii. c un angajator poate fi condamnat la plata unor desp gubiri în favoarea angajatului s u care a fost victima unor sanc iuni nejustificate.Articolul 9 – Protec ia angaja ilor 65. raportarea actelor de corup ie nu va fi considerat în sine ca o violare a obliga iei de confiden ialitate. articolul 2. Aceste sanc iuni nejustificate pot include. iar angaja ii sau colegii (din sectorul public sau privat) persoanelor implicate sunt deseori primii care descoper sau suspecteaz ceva anormal. în numeroase cazuri persoanele care au informa ii privind activit ile de corup ie nu le comunic în special datorit fricii de eventuale consecin e negative. din directiva a aptea a Consiliului referitoare la conturile consolidate (83/349/EEC. În ce prive te m surile de protec ie ce trebuie luate în conformitate cu articolul 9. Reguli stricte în acest domeniu pot contribui la împiedicarea i neregulilor contabile. cum ar fi tranzac iile i angajamentele inadecvat contabilizarea cheltuielilor inexistente. Articolul 10 se inspir din directiva a patra a Consiliului referitoare la conturile anuale ale anumitor forme de societ i (78/660/EEC. afacerile de corup ie sunt dificil de detectat i investigat. protec ia adecvat pe care P r ile sunt solicitate s o asigure trebuie s incite angaja ii de a raporta b nuielile lor persoanei sau autorit ii responsabile. 73. dreptul P r ilor ar putea s prevad . aceast protec ie nu se aplic decât persoanelor care ac ioneaz într-o manier sincer i nu celor care o fac din rea voin . te stabilirea combatere a descoperirea identificate. În schimb. de exemplu. 69. c orice sanc iune împotriva angaja ilor bazat pe faptul c ace tia au raportat persoanelor sau autorit ilor competente s primeasc informa iile referitoare la un asemenea act. Trebuie bine precizat c dac nimeni nu poate împiedica angajatorii s ia toate m surile necesare împotriva angaja ilor lor conform dispozi iilor relevante (de exemplu din domeniul dreptului muncii) aplicabile în aceste circumstan e. angajatorii nu trebuie s dea sanc iuni nejustificate angaja ilor numai sub pretextul c ace tia din urm au raportat b nuielile lor persoanei sau autorit ii responsabile. 66. 71. de exemplu. nu va fi justificat . “Protec ia adecvat împotriva oric rei sanc iuni nejustificate” implic . documentele false i conturile oculte. 67. Acest articol examineaz obliga ia fiec rei P r i de a lua toate m surile necesare pentru a proteja împotriva oric rei sanc iuni nejustificate salaria ii care de bun credin i pe baza unor b nuieli rezonabile denun actele i practicile de corup ie.

în fine. c obiectivul procedurii vizate la articolul 11 al Conven iei trebuie s fie în principal achizi ia de probe scrise în cadrul unei ac iuni civile interesate de actele de corup ie. fie ale pârâtului. Trebuie notat. În particular. paragraful 1.i dea seama c tentativa lor de a ob ine desp gubiri prin intermediul unei proceduri civile poate fi contracarat de debitori mai pu in scrupulo i care disimuleaz sau disperseaz activele lor înainte ca judecata s fi avut loc. În conturile anuale. victimele corup iei ar putea fi într-o pozi ie mai bun pentru a proba c un act de corup ie a avut loc. Acest articol vizeaz asigurarea unor proceduri eficiente f r s specifice regulile juridice. Aceast dispozi ie se aplic auditurilor externe cât i controalelor interne ale societ ilor. 75. Corup ia este. de asemenea. Ele ar putea s prevad posibilitatea de a adopta m suri conservatoare înainte ca procedura s fie antamat în mod formal. disimulat iar reclaman ii pot întâlni dificult i mari pentru a ob ine probele necesare sus inerii ac iunii lor. anumite sisteme juridice prev d sesizarea tribunalului pentru o procedur de ob inere a documentelor. Articolul 12 – M suri conservatoare 79. articolul solicit P r ilor s permit particularilor s sesizeze tribunalele pentru ca acestea s ia m surile necesare de conservare pentru p strarea drepturilor i intereselor (de exemplu conservarea sau custodia unei propriet i în timpul procedurii civile) fie ale reclamantului. Diferite mijloace pot fi utilizate pentru rezolvarea acestei dificult i. Este vorba de p strarea situa iei P r ilor în a teptarea ca justi ia s se pronun e în afacerea în cauz . conturile anuale trebuie s ofere o imagine fidel asupra tuturor aspectelor situa iei financiare a societ ilor. Paragraful 1 se refer la conturile anuale ale societ ilor care cuprind bilan ul contabil i toate celelalte declara ii financiare. Aceast problem este deosebit de serioas atunci când procedurile au loc în alte ri. 77. Articolul 11 – Ob inerea probelor 76. În marea majoritate a rilor europene (ca i neeuropene).a). el nu con ine nici o obliga ie pentru P r i de a prevedea anularea dovezii de culpabilitate a probei în procedurile civile referitoare la afacerile de corup ie.din directiva a opta a Consiliului referitoare la agrementarea persoanelor împuternicite cu controlul legal al documentelor contabile (84/253/EEC. reclaman ii au putut s . Este la latitudinea P r ilor s decid maniera de atingere a acestui obiectiv. combinând aceste posibilit i. conturile de profit i pierdere i anexele acestora. Pentru ca lupta împotriva corup iei s fie mai eficient . 78. la începutul sau în timpul derul rii procedurii sau. articolul 1. bilan ul ofer lista elementelor activului i pasivului la o anumit dat . De exemplu. De aceea. prin natura sa. El vizeaz s încurajeze P r ile contractante care nu au proceduri eficiente pentru ob inerea probelor s adopte astfel de proceduri. 80. 19 . gra ie utiliz rii documentelor indicate în articolul 10. Paragraful 2 subliniaz rolul central al comisarilor care verific conturile în lupta împotriva corup iei. în special pentru afacerile de corup ie. pe când în altele judec torul poate desemna o persoan particular pentru ob inerea informa iilor necesare. În particular. Acest articol nu solicit P r ilor s adopte o procedur specific pentru ob inerea probelor. 74.

dificult ile ridicate de necesitatea ob inerii probelor. de necesitatea de a transmite în str in tate acte judiciare i extrajudiciare. de exemplu. De fapt. de a da dispozi iile preliminare care se impun pentru asigurarea p str rii activelor necesare execut rii hot rârii judec tore ti finale. în afacerile civile (inclusiv în afacerile de corup ie) este deseori necesar p strarea bunurilor care fac obiectul procedurii civile (sau a oric rui bun care apar ine pârâtului) atâta timp cât hot rârea judec toreasc final nu este pronun at . 85. Articolul 13 – Cooperarea interna ional 84. conform instrumentelor juridice interna ionale existente i aplicabile în aceste domenii. Atunci când este vorba de afaceri de corup ie care au un caracter interna ional se pot pune mai multe probleme. Conven iile de la Haga privind procedura civil din 1954 i 1980. M surile vizate de articolul în chestiune au în mod special urm toarele obiective: a. aceste m suri sunt destinate asigur rii unui mijloc eficient care s vizeze evitarea e ecului obiectivelor sistemului de justi ie civil . Conven ia nu trateaz în mod deliberat aceste chestiuni. cum ar fi: Conven ia de la Bruxelles i de la Lugano privind competen a judiciar i executarea hot rârilor judec tore ti în materie civil i comercial din anul 1968 i respectiv 1988. Totu i. P r ile la aceast conven ie care nu sunt înc P r i la aceste instrumente interna ionale sunt invitate s ia în considerare posibilitatea de a 20 . 82. În ambele cazuri. 88. de incertitudinile legate de dreptul ce trebuie aplicat atunci când mai multe op iuni diferite sunt posibile. compania din ara A va avea dificult i pentru a ob ine repara ia. cât i în ce prive te recunoa terea i executarea sentin elor din str in tate. este posibil ca o companie dintr-o ar A s constate c a pierdut un contract în favoarea unei companii dintr-o ar B pentru c un comision ocult a fost v rsat unei companii din ara C sau unui agent public din acea ar . de a determina jurisdic ia ce trebuie sesizat pentru a ob ine satisfac ie. Conven ia de la Haga din 1970 privind ob inerea de probe în str in tate în materie civil i comercial . Aceste conven ii ca i cele care se afl în curs de negociere în cadrul diferitelor foruri interna ionale (cum ar fi Conferin a de la Haga privind dreptul interna ional privat) constituie un corpus juris suficient de pertinent care ar putea i ar trebui s fie aplicabil i în cazurile de corup ie care comport aspecte interna ionale. articolul 13 solicit P r ilor s coopereze. 83. În principiile directoare privind lupta împotriva corup iei (principiul 20) figureaz angajamentul de a dezvolta cooperarea interna ional cât mai larg posibil în toate domeniile luptei împotriva corup iei. 87. Corup ia a devenit o practic din ce în ce mai comun în special în tranzac iile comerciale interna ionale. Aceste dificult i pot ine. Conven ia de la Haga din 1965 referitoare la semnifica ia i notificarea în str in tate a actelor judiciare i extrajudiciare în materie civil sau comercial . de obliga ia companiei de a avansa o garan ie pentru cheltuielile juridice dac urm rirea este angajat la un tribunal din str in tate i de dificultatea ob inerii execut rii unei hot râri într-o ar str in . Într-un asemenea caz. De fapt. 86. De exemplu. de a men ine status quo-ul în a teptarea rezolu iei problemei în suspans. i b. în special în ce prive te incertitudinile referitoare la dreptul aplicabil. când acest lucru este posibil.81.

Programul de ac iune împotriva corup iei. respectarea angajamentelor lor din acest domeniu (articolul 11 din statut). ca indispensabil pentru eficien a i credibilitatea ini iativei Consiliului Europei în acest domeniu (a se vedea. Aplicarea Conven iei va fi monitorizat de Grupul de state împotriva corup iei – GRECO. adoptat la cea de-a 102-a sesiune (5 mai 1998). 89. GRECO. Spania i Suedia. va r mâne la latitudinea GRECO de a urm ri realizarea adaptat i eficient de c tre P r i a acestei dispozi ii. GRECO va urm ri realizarea acestei Conven ii conform statutului s u. care va începe s func ioneze din prima zi a lunii urm toare datei la care a 14-a notificare a unui stat membru va fi primit de Secretarul General al Consiliului Europei. Aceasta implic deci obliga ia accept rii de a fi controlat conform procedurilor detaliate prev zute în statutul GRECO.adera la acestea. Bulgaria. Dac o Parte este deja membr GRECO la ratificarea conven iei. cooperarea solicitat de articolul 13 al Conven iei trebuie s fie eficient . la 1 mai 1999 Belgia. modul de func ionare i procedurile GRECO sunt definite în statutul s u. Obiectivul lui este ameliorarea capacit ii membrilor s i de a lupta împotriva corup iei urm rind. Cipru. compozi ia. în cadrul unui proces dinamic de evaluare mutual i a presiunilor între egali. Comitetul Mini trilor a autorizat înfiin area unui organism de monitorizare. România. Fran a. cei care au redactat Conven ia consider c P r ile la aceasta care nu au semnat i nici nu au ratificat conven iile privind subiectele vizate în aceast dispozi ie ar trebui s se str duiasc s î i acorde un nivel echivalent de asisten juridic mutual în domeniile acoperite de prezenta Conven ie. Lituania. Islanda. Declara ia final i Planul de ac iune al celui de-al 2-lea Summit al efilor de stat i de guvern). de la început. anexat Rezolu iei (99) 5. printre altele.i notifice inten ia lor de a participa la GRECO. 93. Estonia. Grecia. Func iile. Slovenia. Totu i. În cadrul Rezolu iei (98) 7. al turi de care s-a aflat Polonia din 19 mai 1999 au adoptat Rezolu ia (99) 5 care a înfiin at GRECO i a con inut statutul lui. dispozi iile articolului 14 conjugate cu cele ale paragrafelor 3 i 4 ale articolului 15 sau ale paragrafului 2 al articolului 16 antreneaz participarea sa obligatorie i automat la GRECO. chiar dac cei care au redactat Conven ia nu au considerat necesar includerea dispozi iilor privind problemele specifice de cooperare interna ional în afacerile de corup ie. Irlanda. Mai mult. Dac la ratificarea Conven iei o Parte nu este membr GRECO. Germania. chiar dac aceasta din urm nu con ine obliga ii juridice în acest sens. 92. mandatul Grupului multidisciplinar împotriva corup iei. 21 . 90. monitorizarea efectuat de GRECO va fi mai ampl pentru a cuprinde implementarea prezentei Conven ii. Luxemburg. pentru a fi în m sur s se conformeze dispozi iilor articolului 13 al Conven iei. rezolu iile adoptate la cea de-a 19-a i 21-a Conferin a mini trilor europeni de justi ie. Slovacia. Articolul 14 – Monitorizarea 91. Statele membre i cele care nu sunt membre care au participat la elaborarea acordului au fost invitate s . În consecin . în termenii unui acord par ial i l rgit ce deriv din Rezolu ia statutar (93) 28 (completat de Rezolu ia (96) 36). Stabilirea unui mecanism eficient i adaptat pentru a urm ri aplicarea instrumentelor juridice interna ionale împotriva corup iei a fost considerat. începând de la data la care Conven ia intr în vigoare în acel stat sau în Comunitatea European . De fapt. Finlanda.

173). s invite orice stat care nu este membru s accead la Conven ie. bazate pe “Modelul de clauze finale pentru conven ii i acorduri încheiate în cadrul Consiliului Europei” aprobat de Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei în cea de-a 315-a reuniune a delega ilor mini trilor. Paragraful 2 al articolului 19 men ioneaz într-o manier pozitiv posibilitatea P r ilor de a 22 . În plus. Dac majoritatea acestor articole nu necesit nici un comentariu special. num rul de ratific ri necesare pentru intrarea în vigoare a acestei Conven ii este acela i cu cel prev zut de alte instrumente împotriva corup iei ale Consiliului Europei. în februarie 1998. Mexic i Vatican.III. 96. Acest lucru se explic prin faptul c m surile împotriva corup iei. Articolul 16 a fost. punctele care urmeaz au nevoie de câteva explica ii. din proprie ini iativ sau la solicitare i dup consultarea P r ilor. 99. Cu câteva excep ii. În general este admis c practicile de corup ie au un efect asupra comer ului interna ional c ci ele împiedic aplicarea regulilor concuren ei i afecteaz func ionarea normal a economiei de pia . elaborat plecându-se de la mai multe precedente ce figureaz în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. nu va fi posibil de a deveni Parte la aceast conven ie f r a deveni în acela i timp membru al GRECO i a se supune procedurilor lui de control. Clauze finale 94. Japonia. În paragraful 3 al articolului 15 este prev zut c sunt necesare 14 ratific ri pentru intrarea în vigoare a Conven iei. membre ale acestui organism de monitorizare. Totodat . Aceast dispozi ie nu se aplic decât P r ilor care nu sunt membre i care nu au participat la elaborarea Conven iei. articolul 19 vizeaz asigurarea coexisten ei Conven iei cu alte tratate multilaterale sau bilaterale. Comitetul Mini trilor poate. alte state care nu sunt membre vor putea fi invitate s adere la aceasta în virtutea dispozi iilor paragrafului 1 al articolului 16. pentru evitarea cre rii unui handicap pentru întreprinderile unui mic num r de state p r i. Canada. sau instrumente care trateaz subiecte care sunt. De aceea. nu pot fi eficiente decât dac un num r important de state se angajeaz s întreprind simultan m surile necesare. Paragraful 1 al articolului 15 a fost elaborat având la baz mai multe precedente care figureaz în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. 97. de asemenea. în special împotriva corup iei interna ionale.i vor asuma obliga ii similare. Aceste state sunt urm toarele: Belarus. Conform Conven iei de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor. dispozi iile con inute de aceast sec ie sunt. A doua fraz a paragrafelor 3 i 4 ale articolului 15 cât i a paragrafului 2 al articolului 16 împreun cu articolul 14 antreneaz participarea automat i obligatorie la GRECO a P r ilor contractante care nu erau deja. Bosnia-Herzegovina. la momentul ratific rii. care prev d posibilitatea semn rii înainte de intrarea în vigoare a Conven iei. în cea mai mare parte. având în vedere natura special a Comunit ii Europene. Statele Unite ale Americii. nu numai de statele membre ale Consiliului Europei dar i de cele care nu sunt membre care au participat la elaborarea Conven iei. Conform paragrafului 3 al acestui articol. Este vorba de un num r de ratific ri neobi nuit de mare pentru o conven ie de drept civil elaborat de Consiliul Europei. prezenta conven ie dispune c un num r important de state trebuie s se angajeze s o aplice în acela i timp. de asemenea. cum ar fi: Acordul par ial i l rgit care stabile te “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO” i Conven ia penal privind corup ia (STE nr. acoperite în prezenta conven ie. modalit ile ei de participare în cadrul GRECO vor fi determinate de comun acord. 98. Câteva ri estimeaz c asumarea de angajamente interna ionale împotriva corup iei va penaliza societ ile lor dac alte ri nu. 95. odat cu intrarea în vigoare a Conven iei. Deci.

23 . paragraful 5 al articolului 20 prevede c dup adoptarea acestei Conven ii nici un amendament nu va intra în vigoare decât dup ce toate P r ile îl vor fi informat pe Secretarul General asupra acceptului lor. regulilor din aceast materie în cadrul unui sistem special care este obligatoriu din momentul adopt rii prezentei Conven ii. Paragraful 3 al articolului 19 prevede continua aplicare a acordurilor. 100. care nu sunt reprezentate în Comitetul Mini trilor sau în CDCJ. tratatelor sau rela iilor deja stabilite privind un subiect prev zut de Conven ie. Totodat . în acela i timp. de exemplu în cadrul Comunit ii Europene sau în cadrul cooper rii rilor nordice. f r nici un prejudiciu asupra obiectivelor sau principiilor acestei Conven ii. Asupra oric rei proceduri de rezolvare a disputelor trebuie s existe consim mântul tuturor P r ilor implicate.încheia acorduri bilaterale sau multilaterale sau orice alt instrument interna ional referitoare la problemele reglementate prin Conven ie. Acest regim special se aplic în cazul Comunit ii Europene i statelor ei membre cât i viitoarelor state membre. Paragraful 1 al articolului 21 stipuleaz c CDCJ trebuie informat asupra interpret rii i aplic rii dispozi iilor Conven iei. Paragraful 2 al acestui articol impune P r ilor obliga ia de a c uta o solu ionare pa nic a oric rei dispute referitoare la interpretarea sau aplicarea Conven iei. începând de la data ader rii lor la Uniunea European . Procedura de amendare a prezentei conven ii prevede o consultare a statelor care nu sunt membre. redactarea textului arat în mod clar c P r ile nu pot încheia nici un acord care derog de la aceast Conven ie. 101. De altfel. De fapt. Este permis. P r ilor s se supun . modific rile importante ale conven iei pot interveni prin intermediul protocoalelor adi ionale. Procedura prev zut pentru amendamente în articolul 20 se refer la schimb ri minore de tip procedural.

Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) va veghea ca P r ile s respecte angajamentele luate în termenii acestei Conven ii. În sfâr it. responsabilitatea (inclusiv a statului în cazurile actelor de corup ie comise de agen ii publici). protec ia angaja ilor care denun fapte de corup ie.Conven ia civil asupra corup iei adoptat în cadrul realiz rii Programului de ac iune împotriva corup iei vizeaz recursuri eficiente în favoarea persoanelor care au suferit un prejudiciu rezultat dintr-un act de corup ie. ob inerea probelor. care constituie primul i unicul text care vizeaz lupta împotriva corup iei din punct de vedere al dreptului civil. Editura Consiliului Europei Romanian Translation August. inclusiv pentru a le oferi posibilitatea ob inerii desp gubirilor. pentru a le permite s . trateaz urm toarele aspecte: indemniza ia de desp gubire pentru victimele corup iei. m surile conservatoare pentru p strarea activelor necesare execut rii hot rârii judec tore ti finale i p strarea status quo-ului în a teptarea rezolv rii chestiunilor în suspans i cooperarea interna ional .i apere drepturile i interesele. neglijen a concurent . Aceast Conven ie. 2001 24 . validitatea contractelor. claritatea i fidelitatea în stabilirea bilan ului contabil i în cazul verific rii conturilor.

Publications Service Havelkova 22 CZ .au AUSTRIA / AUSTRIA Gerold und Co.uno-verlag..telecom. Ltd 5369 Chemin Canotek Road CDN-OTTAWA Ontario. Sapienza & Sons Ltd 26 Republic Street. 58A.130 00 PRAHA 3 Fax. : (1) 613 745 76 60 CZECH REPUBLIC / REPUBLICA CEH USIS. K1J 9J3 Fax. : (49) 228 21 74 92 http://www.matav.it MALTA / MALTA L.de.nl 25 .net.be CANADA / CANADA Renouf Publishing Co.hu IRELAND / IRLANDA Government Stationery Office 4-5 Harcourt Road IRL-DUBLIN 2 Fax: (353) 14 75 27 60 ISRAEL / ISRAEL ROY International 41 Mishmar Hayarden Street PO Box 13056 IL-69865 TEL AVIV Fax: (972) 3 648 60 39 E-mail: royil@netvision. Graben 31 A-1011 WIEN 1 Fax : (43) 1512 47 31 29 E-mail : buch@gerold.1060 BRUXELLES Fax: (32) 25 38 08 41 E-mail : jean. : (45) 77 33 33 77 E-mail : direct@munksgaarddirect.fi FRANCE / FRAN A C.com.at BELGIUM / BELGIA La Librairie européenne SA 50.dk FINLAND / FINLANDA Akateeminen Kirjakauppa Keskukatu 1 PO Box 218 FIN-00381 HELSINKI Fax : (358) 9 121 44 50 E-mail : akatilaus@stockmann. Avenue A.I. 131 boulevard Saint-Michel F-75005 Paris Fax : (33) 01 43 54 80 72 E-mail : lecarrer@msh-paris.D.fr GERMANY / GERMANIA UNO Verlag Proppelsdorfer Allee 55 D-53115 BONN Fax. Jonnart B-1200 BRUXELLES 20 Fax.Agen ii de vânzare a publica iilor Consiliului Europei AUSTRALIA / AUSTRALIA Hunter Publications. H .de E-mail : unoverlag@aol. Gipps Street AUS-3066 COLLINGWOOD. : (361) 302 50 35 E-mail : euroinfo@mail.1138 BUDAPEST Fax. : (32) 27 35 08 60 E-mail : info@libeurop. Victoria Fax : (61) 33 9 419 7154 E-mail : Robd@mentis. CP 552 I-50125 FIRENZE Fax: (39) 0 55 64 12 57 E-mail : licosa@ftbcc. : (420) 2 242 21 1484 DENMARK / DANEMARCA Munksgaard 35 Norre Sogade DK-1005 KOBENHAVN K Fax.be Jean de Lannoy 202 Avenue du Roi B .lannoy@euronet.il ITALY / ITALIA Libreria Commissionaria Sansoni Via Duca di Calabria 1/1. PO Box 36 VALLETTA CMR 01 Fax: (356) 233 621 NETHERLANDS / OLANDA De Lindeboom Internationale Publikaties PO Box 202 NL-7480 AE HAAKSBERGEN Fax : (31) 53 572 92 96 E-mail : lindeboo@worlonline.com GREECE / GRECIA Librairie Kauffmann Mavrokordatou 9 GR-ATHINAI 106 78 Fax : (30) 13 23 03 20 HUNGARY / UNGARIA Euro Info Service/Magyaroràg Margitsziget (Europa Haz).

NORWAY / NORVEGIA Akademika A/S Universitetsbokhandel PO Box 84 Blindern N-0314 OSLO Fax : (47) 23 12 24 10 POLAND / POLONIA Glowna Ksiegarnia Naukowa im. B. Prusa Krakowskie Przedmiescie 7 PL 00-068 WARSZAWA Fax : (48) 22 26 64 49 PORTUGAL / PORTUGALIA Livraria Portugal Rua do Carmo, 70 P-1200 LISBOA Fax. : (351) 13 47 02 64 SPAIN / SPANIA Mundi-Prensa Libros SA Castello 37 E-28001 MADRID Fax. : (34) 915 75 39 98 E-mail : libreria@mundiprensa.es SWITZERLAND / ELVE IA Buchhandlung Heinimann & Co. Kirchgasse 17 CH-8001 ZURICH Fax. : (41) 12 51 14 81 BERSY Route d’Uvrier 15 CH-1958 LIVRIER/SION Fax: (41) 27 203 73 32

UNITED KINGDOM / REGATUL UNI TSO (formerly HMSO) 51 Nine Elms Lane GB-LONDON SW8 5DR Fax. : (44) 171 873 82 00 E-mail : denise.perkins@theso.co.uk UNITED STATES AND CANADA / STATELE UNITE I CANADA Manhattan Publishing Company 468 Albany Post Road, PO Box 850 CROTON-ON-HUDSON, NY 10520, USA Fax. : (1) 914 271 58 56 E-mail : Info@manhattanpublishing.com STRASBOURG Librairie Kléber Palais de l’Europe F-67075 STARSBOURG Cedex Fax: +33 (0) 3 88 52 91 21

Council of Europe Publishing/Editura Consiliului Europei F-67075 Strasbourg Cedex Tel. +33 (0)3 88 41 25 81 – Fax +33 (0)3 88 41 39 10 – E-mail: publishing@coe.int Web site: http://book.coe.fr

26

Raportul explicativ al Conven iei penale privind corup ia

I.

Introducere

1. Înc din antichitate corup ia n-a încetat s existe, fiind unul din tipurile de comportament cel mai criticabil dar, în acela i timp, cel mai r spândit care împiedic buna gestiune a afacerilor publice. În mod cert, de-alungul timpului obiceiurile i circumstan ele istorice i geografice au schimbat în mod considerabil sensibilitatea publicului în ceea ce prive te o asemenea practic . Cet enii nu i-au acordat mereu aceea i importan i nici aceea i aten ie. Aceast varia ie a atitudinii publicului fa de corup ie se reflect în maniera în care aceasta a fost tratat în cadrul legilor i reglement rilor. În istorie au existat perioade în care anumite practici “corupte” au fost permise, pedepsele riscate fiind relativ lejere sau, cel mai adesea, ele nefiind aplicate. În Europa, Codul Napoleon din 1810 poate fi considerat ca un punct de reper de la care s-au instituit definitiv sanc iuni severe pentru a lupta împotriva corup iei din via a public , cuprinzând acte care erau sau nu contrare obliga iilor oficiale ale autorului lor. Astfel, odat cu emergen a, în secolul 19, a administra iei publice moderne, abuzurile comise de agen ii publici în exerci iul func iunilor lor erau considerate de natur a compromite grav încrederea cet enilor în probitatea i impar iabilitatea administra iei. 2. În pofida istoriei îndelungate a corup iei i a amplorii aparente a fenomenului în societatea de azi, au existat anumite dificult i în degajarea unei defini ii comune i s-a afirmat pertinent c o defini ie a corup iei, ori care ar fi ea, nu va g si niciodat acela i grad de acceptare în toate rile. Pe parcursul mai multor ani, un anumit num r de defini ii au fost examinate în cadrul diferitelor adun ri sau instan e dar comunitatea interna ional n-a reu it s fie de acord cu o defini ie care s

primeasc asentimentul general. În schimb, organismele interna ionale au preferat s - i concentreze aten ia asupra defini iei anumitor forme de corup ie, cum ar fi “pl ile ilicite” (ONU), “corup ia func ionarilor str ini în tranzac iile comerciale interna ionale” (OCDE), “corup ia care implic agen ii Comunit ii Europene sau a func ionarilor statelor membre ale Uniunii Europene” (UE). 3. Chiar dac nu a fost g sit o defini ie comun a comunit ii interna ionale care s descrie corup ia ca atare, se pare c exist un consens c anumite practici politice, sociale sau comerciale sunt “corupte”. Dar tendin a de a considera anumite practici “corupte” variaz de la o ar la alta i nu implic în mod necesar ca acestea s intre sub inciden a legisla iei penale. 4. Mai recent, preocuparea i interesul crescut manifestat mai peste tot pentru aceste probleme au suscitat reac ii na ionale i interna ionale. Pornind de la începutul anilor ’90, corup ia a constituit subiectul marilor articole ale ziarelor. De i ea a fost mereu prezentat în istoria umanit ii, ast zi ea invadeaz coloanele ziarelor i a publica iilor juridice ale numeroaselor state din toate col urile lumii, indiferent de regimul lor economic sau politic. rile Europei occidentale, centrale sau orientale au fost literalmente zguduite de scandaluri de corup ie pe scar mare i anumite ri dintre acestea consider c , corup ia reprezint una dintre amenin rile cele mai grave pentru stabilitatea institu iilor democratice i func ionarea economiei de pia . 5. Toate acestea demonstreaz necesitatea ca guvernele i parlamentele s ia corup ia în serios. Faptul c aceasta este abundent comentat în anumite state i de loc în altele nu înseamn c ea nu este prezent în statele din a doua grup . Întradev r, nici un sistem de guvern mânt i nici o administra ie nu este imun la corup ie. În rile în care nu se sufl un cuvânt despre corup ie exist dou
27

posibilit i: fie c aceasta nu exist (ceea ce pare improbabil în marea majoritate a cazurilor), fie c ea este atât de eficient organizat încât nu treze te nici o suspiciune. În anumite cazuri, lini tea care înconjoar activit ile atinse de corup ie este simplul rezultat al resemn rii cet enilor în fa a unui fenomen larg r spândit. În astfel de situa ii, corup ia înceteaz de a mai fi considerat un comportament criminal inacceptabil, pasibil de sanc iuni severe pentru a deveni o practic normal sau cel pu in un r u necesar sau tolerat. În cazurile extreme de corup ie endemic este în joc supravie uirea statului.

asemenea, de a studia posibilitatea de a elabora legi i coduri tip de conduit , inclusiv conven ii interna ionale privind aceast chestiune. Mini trii au subliniat importan a instituirii unui mecanism de control, care s supravegheze respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente. 7. În lumina acestor recomand ri, Comitetul Mini trilor a înfiin at în septembrie 1994 Grupul multidisciplinar privind corup ia (GMC) i l-a mandatat s examineze ce m suri s-ar putea include profitabil într-un program interna ional de ac iune împotriva corup iei. Printre altele, GMC a adresat Comitetului Mini trilor înainte de sfâr itul anului 1995 un anumit num r de propuneri privind priorit ile i structurile de lucru, inând cum se cuvine cont de activit ile altor organiza ii interna ionale. În acela i timp GMC a fost invitat s studieze posibilitatea de a elabora legi sau coduri tip de conduit în anumite domenii, inclusiv posibilitatea de elaborare a unei conven ii interna ionale în materie, cât i posibilitatea de a înfiin a un mecanism de control pentru a veghea la respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente. 8. GMC i-a început lucr rile în martie 1995 i a stabilit un program de ac iune împotriva corup iei. Acest document ambi ios acoper toate aspectele luptei interna ionale împotriva acestui fenomen. Proiectul de program a fost supus Comitetului Mini trilor care, dup ce a luat not de el în ianuarie 1996, a invitat Comitetul european pentru probleme criminale (CDPC) i Comitetul european de cooperare juridic (CDCJ) s - i dea avizul. În a teptarea acestui lucru, mini trii au autorizat GMC printr-un mandat interimar s întreprind anumite ac iuni vizate în programul în chestiune, cum ar fi preg tirea unui sau mai multor instrumente interna ionale. 9. În final, Comitetul Mini trilor a adoptat programul de ac iune în noiembrie 1996. El a îns rcinat GMC de a-l aplica
28

II.

Activitatea preg titoare

6. La cea de-a 19-a conferin , inut la La Valetta, în 1994, mini trii europeni ai justi iei au estimat c într-adev r corup ia reprezint o amenin are grav la adresa democra iei, statului de drept i a drepturilor omului. Consiliul Europei, care este principala institu ie european cu voca ia de ap rare a acestor valori fundamentale a fost invitat s reac ioneze la aceast amenin are. Mini trii s-au declarat convin i c lupta împotriva corup iei trebuie s aib un caracter multidisciplinar i c este necesar cât de curând posibil adoptarea unei legisla ii adecvate în domeniu. Ei i-au exprimat convingerea c o lupt eficient împotriva corup iei necesit o consolidare a cooper rii transfrontaliere între state dar i a cooper rii între state i institu iile interna ionale prin intermediul punerii în aplicare a m surilor coordonate la nivel european i extra-european implicând participarea statelor nemembre ale Consiliului Europei. Mini trii justi iei au recomandat Comitetului Mini trilor crearea unui grup multidisciplinar privind corup ia. Acest grup, care va intra în responsabilitatea Comitetului european pentru probleme criminale (CDPC) al Comitetului de cooperare juridic (CDCJ) va avea ca sarcin de a examina ce m suri s-ar putea include într-un program de ac iune la nivel interna ional i, de

De asemenea. . s consulte CDCJ i/sau CDPC referitor la orice proiect de text juridic privind corup ia i s in cont de punctul lui/lor de vedere”. drepturilor omului.s ia în considera ie activit ile altor organiza ii i instan e 11. Mini trii participan i la cea de-a 21-a Conferin a mini trilor europeni ai justi iei. Comitetul Mini trilor a apreciat inten ia GMC de a elabora cu prioritate una sau mai multe conven ii interna ionale împotriva corup iei. Ei i-au afirmat convingerea conform c reia lupta împotriva crimei organizate implic în mod necesar un r spuns adecvat împotriva corup iei. Cu ocazia celui de-al 2-lea Summit. În consecin . democra iei. efii de stat i de guvern ai statelor membre ale Consiliului Europei au decis s caute r spunsuri comune dificilelor probleme ridicate de dezvoltarea corup iei i a crimei organizate. care a avut loc la Praga. la nivel na ional i interna ional. 10. . Mandatul atribuit GMC-ului stipuleaz c CDPC i CDCJ trebuie consultate privind orice proiect de text juridic referitor la corup ie i c trebuie s se in cont de punctul de vedere al acestor organisme. sofisticat i transna ional al anumitor activit i criminale. în acest sens. . i-au exprimat preocuparea fa de noile tendin e ale criminalit ii i în special fa de caracterul organizat. echit ii i justi iei sociale.s aplice celelalte p r i ale programului de ac iune împotriva corup iei inând cont de priorit ile stabilite în cadrul lui. cât i un mecanism de control care vizeaz s asigure respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente sau în orice alt instrument juridic existent în acest domeniu. . care s prevad incriminarea coordonat a infrac iunilor de corup ie i ameliorarea cooper rii pentru reprimarea acestor tipuri de infrac iuni.dup consultarea comitetului(telor) director(oare) adecvat(te) s întreprind . inut la Strasbourg în 10 i 11 octombrie 1997. cât i un mecanism de control care s asigure respectarea angajamentelor con inute în aceste instrumente sau în orice alt instrument juridic în materie. au recomandat Comitetului Mini trilor s asigure ca instrumentele interna ionale pertinente s prevad aplicarea unui mecanism de control deschis deopotriv statelor membre cât i statelor nemenbre ale Consiliului Europei. în iunie 1997. GMC are urm torul mandat: - interna ionale pentru a defini o metod coerent i coordonat . s organizeze sau s promoveze proiecte de cercetare.înainte de 31 decembrie 2001. printre altele. ea frâneaz i compromite dezvoltarea economic stabilitatea institu iilor democratice i fundamentul moral al societ ii. 12. programe de preg tire cât i de schimburi. .s elaboreze în mod prioritar un proiect de cod de conduit european pentru agen ii publici. intensificarea eforturilor în scopul adopt rii cât mai rapide a unei conven ii penale. efii de stat i de guvern au adoptat un plan de ac iune care urm re te promovarea cooper rii în cadrul 29 .s elaboreze în mod prioritar una sau mai multe conven ii împotriva interna ionale corup iei. “Sub responsabilitatea Comitetului european pentru probleme criminale (CDPC) i al Comitetului european de cooperare juridic (CDCJ). referitoare la cazuri concrete de corup ie i la mijloacele utilizate pentru a le combate. Ei au subliniat faptul c aceasta reprezint o amenin are considerabil la adresa statului de drept. mini tri au recomandat accelerarea punerii în aplicare a programului de ac iune împotriva corup iei i.

În cadrul acestui plan de ac iune. Comitetul Mini trilor a împuternicit GMC s încheie rapid elaborarea unui instrument juridic interna ional. s dezvolte cât mai larg posibil cooperarea interna ional în toate domeniile luptei împotriva corup iei (Principiul 20). 13. În virtutea acordului. f r întârziere. un mecanism adecvat i eficient care s vegheze asupra respect rii principiilor directoare i aplic rii instrumentelor juridice men ionate. 17. la 6 noiembrie 1997. s asigure o incriminare coordonat a corup iei na ionale i interna ionale (Principiul 2). s adopte principiile directoare ce vor fi aplicate în cadrul i practicilor dezvolt rii legisla iilor na ionale. pe de alt parte. Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei a adoptat cele 20 de principii directoare pentru lupta împotriva corup iei. Printre altele. Hot râ i s lupte împotriva corup iei prin eforturile comune ale rilor lor. conform Programului de ac iune împotriva corup iei al Consiliului Europei i s stabileasc . Calitatea de membru deplin al GRECO este rezervat statelor care particip în întregime la procesul de evaluare mutual i care accept s fie evaluate. GRECO este un organism care urm re te. conform Programului de ac iune împotriva corup iei i s -i prezinte. 14. În cadrul celei de a 101-a sesiuni. 16.GRECO” sub forma unui acord par ial i l rgit. s asigure ca cei împuternici i cu preven ia. De asemenea. urm rirea i sanc ionarea infrac iunilor de corup ie s beneficieze de independen a i autonomia necesare exercit rii func iilor lor. 30 . ei au îns rcinat Comitetul Mini trilor. printre altele. aplicarea principiilor directoare pentru lupta împotriva corup iei i aplicarea instrumentelor juridice interna ionale care vor fi adoptate în cadrul Programului de ac iune împotriva corup iei. s ia m surile adecvate în vederea sechestr rii i confisc rii produselor corup iei (Principiul 4). Cu ocazia celei de a 102-a sesiuni (5 mai 1998). Comitetul Mini trilor a adoptat Rezolu ia (98) 7 care autoriza crearea “Grupului de state împotriva corup iei . prin intermediul unui proces dinamic de evaluare i de presiune reciproc . s fie liberi de orice influen incompatibil cu statutul lor. un proiect de text care s propun înfiin area unui mecanism adecvat i eficient care s vegheze asupra respect rii principiilor directoare i aplic rii instrumentelor juridice interna ionale care vor fi adoptate. asigurarea protec iei persoanelor care ajut autorit ile s lupte împotriva corup iei i p strarea secretului investiga iilor (Principiul 3). incluzând leg turile ei cu crima organizat i sp larea banilor. 15. particip la GRECO în condi ii de egalitate statele membre de o parte i. În aceast rezolu ie. printre altele. Acordul care instituia GRECO i con inea statutul s u a fost adoptat la 5 mai 1998. Comitetul Mini trilor invit statele membre cât i statele nemembre care au participat la elaborarea acordului s notifice Secretarului General inten ia lor de a face parte din GRECO. GRECO a fost conceput ca un mecanism de urm rire suplu i eficient. fiind în eles ca acordul care instituie GRECO s fie considerat adoptat la data la care patrusprezece state membre ale Consiliului Europei ar fi f cut aceast notificare. Comitetul Mini trilor a fost invitat s încheie rapid lucr rile de elaborare a instrumentelor juridice interna ionale. menit s contribuie la dezvoltarea unui proces dinamic de prevenire i combatere a corup iei. anchetarea. mini trii au convenit.luptei împotriva corup iei. f r întârziere. s favorizeze specializarea persoanelor sau organismelor care lupt împotriva corup iei i s le acorde mijloacele i preg tirea necesare exercit rii func iunilor lor (Principul 7). s preîntâmpine folosirea persoanelor juridice ca ecran pentru disimularea infrac iunilor de corup ie (Principiul 5). s dispun de mijloacele adecvate pentru ob inerea probelor.

Din punctul ei de vedere Adunarea Parlamentar a adoptat avizul acestuia în cea de-a treia parte a sesiunii din 1998. Cu aceast ocazie. Conform mandatului s u. La cea de-a 11-a reuniune plenar (noiembrie 1997) GMC a început examinarea proiectului de text depus de GMC. îns . Conven ia 21. o defini ie uniform a corup iei. ameliorarea cooper rii interna ionale. alt dificultate ine de metodele de cooperare interna ional . GMC a inut cont de punctele de vedere exprimate de CDPC i cu aceast ocazie a finalizat textul celei de a doua versiuni provizorii. în septembrie 1998. Experien a recent demonstreaz c aceast cooperare întâlne te dou tipuri de dificult i în reprimarea afacerilor de corup ie transna ionale i. în februarie 1996. III. 19. 18. obstacolele procedurale i. Mai mult. a 13-a (martie 1998) i a 14-a (septembrie 1998) reuniuni. GMC a examinat cele dou avize în cea de-a 14-a reuniune plenar . CDPC i-a dat în mod oficial avizul privind proiectul de conven ie. Biroul CDPC. Armonizând defini ia infrac iunilor de corup ie se va satisface exigen a dublei incrimin ri de c tre P r ile la Conven ie. inând cont de solicitarea adresat la 11 februarie 1998 de pre edintele Adun rii Parlamentare pre edintelui în exerci iu al Delega ilor mini trilor. în timp ce dispozi iile privind cooperarea interna ional vizeaz facilitarea comunic rii directe i rapide între autorit ile na ionale competente. 31 . Grupul de lucru al GMC a început. În noiembrie 1997 el a transmis textul c tre GMC pentru examinare.. ea trateaz chestiunile de fond i de form care sunt strâns legate de infrac iunile corup iei i vizeaz . uneori. i a autorizat publicarea prezentului raport explicativ. În cadrul celei de a 13-a reuniuni (martie 1998). El a împuternicit GMC s examineze avizul formulat de Adunare i de CDPC. în mod deosebit. f r a oferi. Comitetul Mini trilor a decis consultarea Adun rii Parlamentare privind proiectul conven iei. Cu ocazia celei de-a 47-a sesiuni plenare. La cea de-a 628-a reuniune a Delega ilor mini trilor (aprilie 98). totodat . GMC a consultat CDPC asupra primei versiuni a proiectului conven iei. În februarie 1998. Conform obiectivelor definite de i pe baza Programul de ac iune mandatului interimar descris în paragraful 8 de mai sus. a formulat un aviz asupra proiectului de text în martie 1998 (a se vedea anexa II. El a continuat aceast activitate în cadrul celei de-a 12-a (ianuarie 1998). în iunie 1998. el a aprobat textul definitiv pe care l-a înaintat Comitetului Mini trilor. Obiectivul principal al conven iei const în dezvoltarea normelor comune în ce prive te anumite infrac iuni ale corup iei. a decis s o deschid spre semnare la data de ……. 20.statele nemembre care au participat la elaborarea acordului cât i alte state nemembre care au fost invitate s participe la acord. La cea de-a 203-a sesiune la nivel ministerial (noiembrie 1998) Comitetul Mini trilor a adoptat conven ia. elaborarea proiectului unei conven ii penale privind aspectele penale ale corup iei (GMCP). politice întârzie sau împiedic urm rirea delicven ilor. GMC a decis transmiterea c tre CDPC a textului celei de a doua versiuni provizorii. într-adev r. Mai mult. Deoarece CDPC i-a exprimat dorin a de a fi consultat din nou asupra versiunii definitive. document CDPC-BU(98)3. În intervalul februarie 1996 i noiembrie 1997 GMCP a inut zece reuniuni i a realizat dou lecturi complete ale proiectului conven iei. GMC a transmis Comitetului Mini trilor textul celei de-a doua versiuni provizorii pentru a-i permite acestuia s aib acces la textul solicitat. dup ce a consultat în scris efii delega iilor la CDPC. în reprimarea infrac iunilor de corup ie (deseori exist divergen e în ce prive te definirea no iunii de “agent public” în legisla iile na ionale).

corup ia amenin valorile democratice. se poate sublinia c prezenta Conven ie nu con ine numai o defini ie consensual a corup iei. Astfel. IV. statul de drept. Numai trei expresii sunt definite în articolul 1. inten ia autorilor trebuie notat c Conven iei a urm rit s impun unele 32 . susceptibile de a fi transpuse în legisla iile na ionale chiar dac . care serve te ca baz diverselor forme de incriminare.i modifice defini ia general de agent public. Dac o asemenea defini ie nu corespundea în mod necesar defini iei juridice a corup iei propuse de majoritatea statelor membre i în mod deosebit celei date în cadrul dreptului penal. unui agent public str in. se poate dovedi necesar modificarea anumitor legi na ionale. i alte forme de comportament corupt. 23. promite sau acorda un avantaj necuvenit pecuniar sau altfel. 24. pentru ca acest agent s ac ioneze sau s se ab in de a ac iona în exerci iul func iilor sale oficiale. toate categoriile de agen i publici pentru a evita lacunele din incriminarea corup iei din cadrul sectorului public. pentru a ob ine sau p stra o pia de desfacere sau alt avantaj necuvenit în domeniul comer ului interna ional”. în folosul s u sau în folosul unui ter . Conven ia OECD privind lupta împotriva corup iei agen ilor publici str ini în cadrul tranzac iilor comerciale interna ionale (adoptat de OECD la 17 decembrie 1997) define te corup ia activ ca “faptul inten ionat al oric rei persoane de a oferi. una dintre principalele caracteristici ale Conven iei este câmpul s u larg de aplicare. Cei care au elaborat prezenta Conven ie au dorit s acopere. a a cum este ea tratat de activitatea GMC a Consiliului Europei reprezint comisioanele oculte i orice alte uneltiri care implic persoane cu func ii publice sau private care i-au înc lcat obliga iile ce decurg din calitatea lor de func ionari publici. în unele cazuri. Scopul acestei defini ii era de a veghea ca nici o materie s nu fie exclus din activitatea GMC.22. cum ar fi corup ia din sectorul privat i traficul de influen . atât pasive cât i active. aceasta nu înseamn în mod necesar c statele trebuie s . de la efectuarea unui act conform datoriei sale sau unui act în exerci iul func iei sale” (articolul 3). de asemenea. ea avea meritul de a nu cantona discu ia pe nedrept în limite prea strânse. Totu i. contrar obliga iilor sale oficiale. de agen i independen i sau de alt rela ie de acest gen pentru a ob ine avantaje ilicite indiferent de natura lor. În ce prive te termenul de “lege na ional ”. care sunt legate de corup ia i sunt în mod curent propriu-zis considerate ca forme specifice ale corup iei. aceast defini ie general d dea na tere mai multor defini ii opera ionale comune ale corup iei. În acest sens. drepturile omului i progresul social i economic. în m sura posibilului. pentru ca el s efectueze sau s se ab in . Pe m sur ce elaborarea textului actualei conven ii progresa. GMC i-a început activitatea pe baza urm toarei defini ii provizorii “Corup ia. care reflect abordarea global a Consiliului Europei. de angaja i priva i. toate celelalte no iuni fiind tratate la locul potrivit în cadrul raportului explicativ. 27. Comentarii Capitolul I – Terminologie Articolul 1 – Terminologie 26. Defini ia corup iei pasive urm re te aceea i orientare. direct sau prin intermediari. pentru ei în i i sau pentru altcineva”. 25. într-adev r. ci define te. Conven ia Uniunii Europene privind lupta împotriva corup iei care implic func ionarii Comunit ii Europene sau func ionarii statelor membre ale Uniunii Europene (actul Consiliului din 26 mai 1997) define te corup ia activ ca “faptul inten ionat al oricui de a promite sau de a oferi direct sau prin intermediul unui ter un avantaj de orice natur unui func ionar pentru el însu i sau pentru un ter .

În multe ri primarii i mini trii sunt asimila i agen ilor publici în cazul aplic rii infrac iunilor penale comise în exerci iul func iunilor lor. acolo unde este cazul. Expresia “agent public” înglobeaz . indiferent c aceast defini ie se înscrie în dreptul companiilor sau în dreptul penal. cu principiile relative la federalism. 31. se aplic articolul 1 paragraf c. a adar. în sensul Conven iei. Este de la sine în eles c procurorii intr în aria acestei defini ii. Aceasta înseamn c defini ia na ional în vigoare din acel stat este aplicabil . Totu i. 28. Paragraful d al articolului 1 permite statelor utilizarea propriilor defini ii privind “persoanele juridice”. Prioritatea este acordat . Motivul este c responsabilit ile entit ilor 33 . În cazul în care o infrac iune din cadrul Conven iei prive te un agent public al unui alt stat. paragraful a vizeaz împiedicarea existen ei celei mai mici lacune care ar putea exclude din câmpul de aplicare al prezentei Conven ii persoanele publice de o asemenea importan . ministru sau judec tor. Membrii magistraturii – judec torii i. Expresia “persoan juridic ” este utilizat în articolul 18 (responsabilitatea persoanelor juridice). Aceasta decurge din paragraful c al articolului 1. În cazul în care un agent public al statului care realizeaz urm rirea este implicat. Atunci când un agent public al unui alt stat este implicat. inclusiv. expresia “agent public” ar trebui s includ “primarii” i “mini trii”. 29. paragraful exclude în mod expres din câmpul defini iei statul sau alte entit i publice reprezentative ale puterii publice cum ar fi ministerele sau organele puterilor locale sau organiza iile interna ionale publice. a unui primar. referitor la infrac iunile de corup ie activ . Aceast no iune trebuie interpretat cât mai larg posibil: elementul decisiv aici nu este titlul oficial al persoanei ci caracterul judiciar al func iei pe care ea o exercit . conform c ruia un stat poate decide c infrac iunile de corup ie care implic agen ii publici ai unui stat nu vizeaz decât agen ii al c rui statut este compatibil cu cel al agen ilor publici na ionali reglementa i de legisla ia statului care urm re te. în anumite ri. defini ia con inut în Este clar c paragraful a al articolului 1 este considerat numai din punctul de vedere al prezentei Conven ii i necesit P r ilor Contractante ca ele s considere sau s trateze judec torii i procurorii ca agen i publici numai în scopul aplic rii prezentei Conven ii. cum ar fi Consiliul Europei. Referin a expres f cut la aceste persoane în articolul 1. i acolo Conven ia nu d o defini ie automat .obliga ii P r ilor Contractante în virtutea acestei Conven ii numai în m sura în care ele sunt compatibile cu constitu iile lor i cu principiile fundamentale ale sistemului lor juridic. judec torii care sunt inclu i în paragraful 6 ca persoanele alese sau nealese care exercit func iuni judiciare. cât i în articolul 5 face referin la aceste dispozi ii. ci face trimitere la legisla iile na ionale. procurorii – constituie o autoritate independent i impar ial . a a cum este ea aplicat în dreptul na ional în cazul legisla iei penale a statului. Totodat . Paragraful a al articolului 1 define te conceptul de “agent public” prin referire la defini ia unui func ionar sau a unui ofi er public. 30. Excep ia se refer la diferite niveluri de guvern mânt: statul. se aplic defini ia na ional în vigoare în acest stat. defini iei penale. defini ia dat de legisla ia acestui stat nu este în mod necesar determinant dac persoana în cauz nu are statutul de agent public conform legisla iei statului care urm re te. Aceast referire la dreptul na ional al statului agentului public semnific faptul c se poate ine cont de situa iile na ionale specifice referitoare la statutul persoanelor care exercit func ii publice. chiar dac în anumite state ei nu sunt considera i ca f când parte din “magistratur ”. de asemenea. Expresia “agent public” care este utilizat în articolele 2 i 3. distinct de puterea executiv . entit ile regionale sau locale care exercit prerogativele puterii publice.

În aceast privin nu are nici o importan dac de avantajul necuvenit beneficiaz agentul însu i sau altcineva. i de alt parte . 33. articolul are ca scop p strarea încrederii cet enilor în administra ia lor i protejarea func ionarilor în i i de posibilele manevre împotriva lor. agent public. În termenii articolului 2. 36. persoan privat etc. promisiunea sau dona ia. În mai multe rânduri Conven ia se refer la defini ia dat în articolul 2. un avantaj necuvenit agentului însu i sau unui ter . nu are importan dac agentul public a ac ionat efectiv sau s-a ab inut s ac ioneze conform inten iei corup torului. infrac iunea de corup ie activ corespunde în mod necesar unui act inten ionat. responsabilitatea întreprinderii nu exclude urm ririle penale împotriva persoanei fizice (paragraful 3 al articolului 18). totodat . Capitolul II – M surile de luat la nivel na ional Articolul 2 – Corup ia activ a agen ilor publici na ionali persoana care accept oferta. El vizeaz s asigure în special buna func ionare a administra iei. Inten ia trebuie s se refere la un rezultat ulterior: un act pe care agentul public trebuie s -l efectueze sau s se ab in s -l efectueze. impar ial i în respectul interesului general. astfel ca aceasta s func ioneze de o manier transparent . fiind necesar ca elementul de inten ie s acopere toate celelalte elemente constitutive de fond ale infrac iunii. direct sau indirect. Corup torul poate fi oricine i poate ac iona în orice capacitate (om de afaceri. Se subîn elege c aceast dispozi ie nu limiteaz în nici un fel responsabilitatea persoanelor angajate de diferite organe ale statului pentru infrac iunile de corup ie pasiv vizate în articolele de la 3 la 6 i de la 9 la 12 ale prezentei Conven ii. 35. oferi sau de a da. Totodat . Totu i. dac corup torul ac ioneaz în contul sau în numele unei întreprinderi. 34. 6 i 9. Elementele materiale ale infrac iunii sunt reprezentate de faptul de a promite. în func ie de inten ia corup torului. de exemplu din cea con inut în protocolul la Conven ia Uniunii Europene privind protec ia intereselor financiare ale Comunit ilor Europene (articolul 3). Se pare c cele dou tipuri de corup ie sunt. promite sau d avantajul. Este cazul articolelor 4. un stat contractant poate merge mai departe în ce prive te aplicarea sanc iunilor penale sau administrative relative la entit ile publice. în acorduri sau tratate. de asemenea. În acela i timp. responsabil ca persoan juridic (articolul 18). 5. f r s uit m dubla referire din articolul 10. Defini ia corup iei active dat de articolul 2 se inspir din defini iile na ionale i interna ionale ale corup iei. Aceste dispozi ii nu reitereaz elementele de fond ci extind asupra unor noi categorii de persoane responsabilitatea penal a corup iei active. cele dou fa ete ale aceluia i fenomen în care de o parte se afl persoana care ofer . În teoria i practica dreptului penal actual cât i în spiritul autorilor Conven iei aceast infrac iune este pandantul corup iei pasive – dou acte care sunt. în majoritatea cazurilor “coruptul” nu este acuzat de a fi complicele “corup torului” i nici corup torul al coruptului. Articolul 2 define te elementele corup iei active a agen ilor publici na ionali. care pot genera urm riri separate. echitabil . Aceste trei acte ale corup torului sunt u or diferite unele fa 34 32. considerate ca infrac iuni distincte. Totodat . Totodat . Persoana corupt trebuie s fie un agent public în sensul articolului 1 (a). în cazul organiza iilor publice interna ionale. Totodat . Excep ia de mai sus nu are ca scop excluderea responsabilit ii institu iilor publice. în general.publice sunt supuse unei reglement ri specifice în mod obi nuit încorporate în dreptul administrativ sau. aceasta poate fi f cut .).

vacan e. ca desemnând ceva ce beneficiarul nu este în mod legal abilitat s accepte sau s primeasc . cum ar fi un membru al familiei sale. el va fi responsabil de o infrac iune mai grav . Independent de faptul c persoana care a primit sau beneficiat de avantajul necuvenit este agent public sau un ter . Aceste avantaje necuvenite pot consta în diverse forme: bani. de exemplu dac este vorba despre o autoriza ie care nu ar fi trebuit s fie dat .de altele. Dar dac este vorba de un dosar de care nu ar fi trebuit s se ocupe. Din punct de vedere al dreptului penal. faptul de “a da” poate corespunde unor situa ii în care avantajul necuvenit este transferat. în sensul Conven iei. Termenul de “necuvenit” trebuie interpretat. dac un agent prime te un avantaj pentru a ac iona conform responsabilit ilor func iei sale. promisiunea sau dona ia este adresat unui ter . Totu i. i unui ter . ci de a ti dac i-a fost efectiv oferit. aceasta ar constitui deja o infrac iune penal . În sfâr it. 35 . acest element este f r importan în sensul acestei dispozi ii. adjectivul “necuvenit” vizeaz excluderea avantajelor care sunt admise de lege sau de reglement rile administrative. avantajul în chestiune nu este în mod necesar dat direct agentului public: el poate fi dat. dac agentul avea sau nu puterea de a face ceea ce îi cerea. accelerarea trat rii unui dosar. încredere care ar fi grav compromis de practici de corup ie. Autorii Conven iei au estimat c elementul decisiv al infrac iunii nu este de a ti dac agentul avea sau nu puterea de a ac iona conform dorin ei corup torului. Este cazul s fie subliniate. De exemplu. partidului politic la care el a aderat. agentul este responsabil de a fi comis o form mai grav de corup ie. de asemenea. atunci când el comite actul pentru care a fost solicitat. “a promite” poate corespunde unor situa ii în care corup torul se angajeaz s furnizeze un avantaj necuvenit ulterior (în marea majoritate a cazurilor numai odat agentul public a efectuat actul solicitat) sau în care corup torul i coruptul s-au în eles ca avantajul necuvenit s fie furnizat ulterior de corup tor. De altfel. Astfel. Problema de a ti în ce const un avantaj “necuvenit” va avea o importan fundamental pentru încorporarea Conven iei în dreptul intern. 37. unei organiza ii c reia agentul public îi apar ine. este posibil s fi ignorat de altfel. Pentru autorii Conven iei. Faptul de “a oferi “poate corespunde unor situa ii în care corup torul î i arat disponibilitatea de a furniza avantajul necuvenit în orice moment. Corup torul. împrumuturi de bani. cât i cadourile de mic valoare sau cadourile social acceptabile. Dac înc lcând anumite agentul ac ioneaz reguli sau în mod arbitrar. perspective mai bune în carier etc. Conven ia vizeaz p strarea încrederii cet enilor în echitatea administra iei. În cazul în care oferta. Important este c . care este în general pasibil de o pedeaps mai mare. de exemplu o rud ) î i vede pozi ia ameliorat în raport cu cea pe care o avusese înaintea infrac iunii i c este vorba despre o ameliorare care nu-i era cuvenit acestuia. un astfel de element suplimentar de “înc lcare a obliga iilor” nu a fost considerat necesar în sensul acestei Conven ii. lucr rile din cadrul GMC în vederea elabor rii unui Cod european modelat pentru agen ii publici care s precizeze îndatoririle profesionale i normele de conduit ale agen ilor publici în scopul prevenirii corup iei. mâncare i b uturi. 39. 38. dat sau promis un comision ocult pentru a ob ine ceva din partea lui. Aceste avantaje necuvenite sunt în general de ordin economic sau financiar dar ele pot avea în mod egal un caracter nematerial. agentul public trebuie s fi avut cuno tin despre el la un moment dat. chiar dac se admite c agentul ar fi trebuit s ac ioneze în aceea i manier f r mit . corup torul (sau un ter . Dispozi iile anumitor state membre ale Consiliului Europei în materie de corup ie stabilesc o distinc ie care ine seama dac agentul public a dep it sau nu îndatoririle sale. în aceast privin . tranzac ia poate implica unul sau mai mul i intermediari.

statele care solicit în materie de corup ie un asemenea element suplimentar ar trebui s se asigure c pot aplica defini ia corup iei enun ate în articolul 2 al Conven iei f r s aduc atingere obiectivului ei. pentru agentul public sau pentru alt persoan (consort. independent de buna sau reaua credin a intermediarului. s desemneze faptul. s desemneze un act unilateral prin care agentul public d s în eleag unei persoane. în mod necesar trebuie pus în eviden caracterul delictuos al comportamentului agentului. În acela i timp. Elementele materiale ale actului s u include faptul de a solicita sau de a primi un avantaj necuvenit sau de a accepta oferta sau promisiunea f cute. Autorul actului vizat în articolul 3 nu poate fi decât un agent public în sensul articolului 1a. În virtutea acestui articol câmpul infrac iunilor de corup ie activ i pasiv definit de articolele 2 i 3 se extinde asupra membrilor adun rilor publice na ionale la nivel local. de asemenea. de exemplu în ce prive te elementul moral i avantajul necuvenit. aria corup iei pasive este mai larg pentru c trebuie inclus o ac iune indirect din partea agentului. explicit sau implicit. de exemplu. Articolul 3 define te corup ia pasiv a agen ilor publici. indiferent dac au fost ale i sau numi i. Termenul de “a solicita” poate. trebuie. Dac exist o cerere unilateral sau un pact de corup ie. Nu are importan dac solicitarea a avut sau nu un rezultat. termenul de “a primi” implic p strarea cel pu in pentru un timp cadoul sau avantajul în chestiune. într-o asemenea situa ie momentul în care avantajul necuvenit este primit efectiv nu are nici o importan . o infrac iune penal . 41. este esen ial ca actul agentului public sau absen a ac iunii acestuia s intervin dup solicitare sau încheierea pactului. Din contr . c ar trebui s i se pl teasc pentru a ob ine realizarea sau nerealizarea unui anume act oficial. Aceast categorie de persoane este. Termenul de “a primi” poate. nu are importan dac agentul public a solicitat avantajul necuvenit pentru el însu i sau pentru un ter .i exercite puterea în beneficiul corup torului. 43. c se a teapta ca agentul public s ac ioneze împotriva datoriei sale sau s . 44. partid politic etc. 42. coleg. întradev r. de exemplu. În ce prive te corup ia activ . De asemenea. interesul legitim este acela i cu cel exprimat în 36 . solicit rii sau accept rii prealabile. Astfel. În consecin . pentru un agent public faptul de a primi un avantaj a posteriori nu constituie în absen a ofertei. intermediarii pot fi implica i. agentul care returneaz imediat celui care i-a dat cadoul sau avantajul pe care nu l-a solicitat nu comite o infrac iune în baza articolului 3. Articolul 3 – Corup ia pasiv a agen ilor publici na ionali Cazul al doilea presupune cel pu in o anume form de acceptare din partea agentului public. Aceast infrac iune se aplic aici în mod egal. organiza ie. anumite comentarii referindu-se la aceasta din urm . regional sau na ional. Articolul 4 – Corup ia membrilor adun rilor publice na ionale 40. dovedit. În plus.) “de a fi primit” efectiv avantajul în contul s u sau în contul altei persoane. vulnerabil la corup ie iar recentele scandaluri din acest domeniu uneori combinate cu o finan are ilegal a partidelor politice au ar tat c este important ca ea s fie. Aceast dispozi ie nu este aplicabil unui avantaj care nu a fost legat de un act ulterior i specific al agentului public în exerci iul func iilor sale.Într-un stat democratic func ionarii sunt în general remunera i din bugetele publice i nu direct de cet eni sau de societ i private. i în acest caz. tras penal la r spundere în caz de corup ie. No iunea de “înc lcare a obliga iilor” adaug un element de ambiguitate care face mai dificil reprimarea acestei infrac iuni. fiind strâns legat de corup ia activ . dac acesta este cazul. ea constituie în sine corpul delict. de asemenea.

paragraful 1). deciziile privind mi carea capitalurilor sau investi iilor care sunt luate într-o anume ar pot avea efecte într-o alta. echitatea i impar ialitatea procesului de decizie a adun rilor publice na ionale i a membrilor lor în ce prive te manevrele de corup ie. Este clar. membrii adun rilor locale i regionale cât i membrii. Societ ile multina ionale i investitorii interna ionali sunt ast zi actorii determinan i ai economiei i nu cunosc frontiere. În primul rând ar trebui s intre în aceast categorie de persoane parlamentarii (celor dou camere). indiferent c sunt ale i sau numi i. în cazul în care este vorba despre func ionarii publici str ini (de exemplu. printre altele. dar substan a acestei infrac iuni de corup ie este identic .articolul 2. Deoarece defini ia “agentului public” conduce la defini ia na ional aplicabil . eliberarea autoriza iilor sau reglementarea. dup caz. în anumite ri. în calitatea lor de membri ai consiliilor locale. ne putem gândi c p r ile contractante vor utiliza. Dar el este diferit în ce prive te corup ia pasiv i anume în cazul în care un membru al unei adun ri publice na ionale este corupt: aici. Articolul 5 – Corup ia agen ilor publici str ini 47. propria lor defini ie a “membrilor adun rilor publice na ionale”. Aceste adun ri publice. primarii. Corup ia nu compromite numai buna gestiune a afacerilor publice i distruge încrederea publicului în echitatea i impar ialitatea administra iei dar ea poate. 46. aceast dispozi ie protejeaz transparen a. de asemenea. c sus inerea financiar acordat partidelor politice cu respectarea normelor dreptului na ional se afl în afara aplic rii materiale a acestei dispozi ii. totodat . de exemplu. chiar dac nu au competen a de a adopta legile. Uniunea European a fost prima organiza ie european care a reu it s adopte un tratat interna ional incriminând. de exemplu pentru asigurarea respect rii regulilor concuren ei în tranzac iile comerciale interna ionale. Dup cum o indic paragraful 21 de mai sus. sau mini trii. în calitatea lor de membri ai parlamentului. Diferen a dintre acest articol i articolele 2 i 3 ine numai de calitatea persoanelor (aici este vorba de membri adun rilor publice na ionale). vreme. Interesul legitim este dublu aici: transparen a i echitatea procesului de decizie a administra iilor publice str ine – tradi ional acest aspect a fost considerat ca apar inând afacerilor interne dar globalizarea a f cut ca acest punct de vedere s fie perimat – i protejarea unei concuren e loiale pentru întreprinderi. ai oric rei instan e publice “care exercit puteri legislative sau administrative” (articolul 4. Expresia “puteri administrative” vizeaz includerea în sfera acestei dispozi ii a membrilor adun rilor publice care nu au atribu ii legislative. Incriminarea unui comportament corupt care se manifest în exteriorul teritoriului na ional î i g se te justificarea în interesul comun al statelor de a proteja aceste interese. De mult interna ional a urm rit instituirea unei infrac iuni penale care s vizeze în special corup ia agen ilor publici str ini. Este în interesul lor ca i în interesul economiei mondiale în general ca regulile concuren ei s fie p strate loiale i transparente. Odat cu globalizarea structurilor economice i financiare i integrarea pie elor na ionale în pia a mondial . de exemplu în ce prive te planificarea i amenajarea. prin analogie. 45. comunitatea 48. aceast no iune destul de larg ar putea include. atunci când ei se las corup i de întreprinderi care vor s ob in pie e de desfacere) s genereze grave distorsiuni ale concuren ei i s pun în pericol dezvoltarea economic . agen ilor publici str ini: corup ia Conven ia privind lupta împotriva care implic func ionarii corup iei Comunit ilor Europene sau ai statelor 37 . pot fi investite cu puteri considerabile. membrii adun rilor regionale sau provinciale sau ai consiliilor locale.

membrii adun rilor publice str ine). de asemenea. Articolul 6 – Corup ia membrilor adun rilor publice str ine în contextul unei ri str ine . indiferent c au un caracter na ional sau str in. corup ia din sectorul privat aduce atingere valorilor ca încrederea sau loialitatea care sunt necesare pentru p strarea i dezvoltarea rela iilor sociale i economice. de dreptul muncii sau de dispozi iile generale ale dreptului penal. Dup mai mul i ani OECD a încheiat. Chiar i în absen a prejudiciului pecuniar specific victimei corup ia din domeniul privat prejudiciaz ansamblul societ ii. mai departe decât dispozi ia con inut în acordul OECD în dou moduri. În al doilea rând. el are de a face atât cu partea activ cât i cu cea pasiv . adic faptul de a corupe un astfel de agent pentru a ob ine sau a conserva un avantaj necuvenit de natur comercial sau de alt natur . de asemenea. 50. exist din ce în ce mai mult tendin a limit rii diferen elor dintre regulile aplicabile sectorului public i cele aplicabile sectorului privat. un acord privind incriminarea. se face referire la indica iile relative la articolul 1. În al treilea rând. În mod cert partea pasiv este acoperit deja pentru p r ile contractante de articolul 3. con inute în paragraful 30 de mai sus. Incriminarea corup iei private a ap rut ca un efort necesar i novator de a evita toate lacunele unei strategii globale de lupt împotriva corup iei. nu este vorba numai de protejarea liberei concuren e ci i de p strarea încrederii cet enilor în institu iile democratice i în statul de drept. În al doilea rând. În ce prive te defini ia expresiei “agent public str in”. Corup ia în sectorul privat a fost tratat . acest articol merge mai departe de dispozi iile conven iei Uniunii Europene. în cadrul dreptului privind concuren a). a corup iei agen ilor publici str ini. Acest articol incrimineaz corup ia activ i pasiv a membrilor adun rilor publice str ine. Singura diferen în ce prive te articolele 2 i 3 se refer la categoria de persoane care se las corupte (de exemplu. Dar includerea corup iei pasive a agen ilor publici str ini în articolul 5 încearc s demonstreze solidaritatea comunit ii statelor în fa a corup iei. Singura diferen în raport cu articolele 2 i 3 se refer la calitatea persoanelor care se las corupte (de exemplu. No iunea de “membru al unei adun ri publice” trebuie interpretat în lumina legisla iei na ionale a statului str in. incriminarea corup iei existente în sectorul privat era necesar pentru asigurarea respect rii unei concuren e loiale. El merge.“al oric rui alt stat”. articolul 5 nu enun nici o restric ie în ce prive te contextul în care survine corup ia agentului str in. agen ii publici str ini) dar substan a acestei infrac iuni de corup ia este identic . 49. peste tot unde apare ea. procesul de 38 . Aceast evolu ie implic o redefinire a regulilor care protejeaz interesele sectorului privat i care regizeaz rela iile acestui sector cu salaria ii s i i cu ansamblul popula iei. Prev zând o incriminare a corup iei agen ilor publici str ini din orice ar . de asemenea. Acest articol extinde responsabilitatea penal privind corup ia asupra sectorului privat. dar substan a acestei infrac iuni de corup ie este identic celei definite în articolele 2 i 3. Mai întâi. dar ele se situeaz 52. Statele P r i la Conven ie se str duiesc împreun s asigure respectarea institu iilor democratice. Articolul 7 – Corup ia activ în sectorul privat 51. susceptibil de a fi urm rit de toate p r ile contractante nu numai de statul al c rui resortisant este func ionarul corupt. în cursul ultimului secol. Aceste motive i interesele juridice protejate sunt identice cu cele enun ate în articolul 4. de o manier coordonat . aceasta prive te. în noiembrie 1997. De o manier general . În primul rând.membre ai Uniunii Europene (adoptat la 26 mai 1997). de dreptul civil (de exemplu. Mesajul este clar: corup ia este o infrac iune penal grav . Motive multiple militeaz în favoarea introducerii de sanc iuni penale pentru reprimarea corup iei în sectorul privat. Repetându-ne.

A treia diferen important se refer la comportamentul persoanei din sectorul privat care se las corupt . Entit ile publice nu intr deci în aria acestei dispozi ii. implic transferul de credite bugetare substan iale i de atribu ii de reglementare. 55. avocatul s . Acesta interzice coruperea oric rei persoane care “conduce sau lucreaz într-o entitate a sectorului privat”. persoanele care nu au statutul de angaja i sau care nu lucreaz permanent pentru întreprindere.i exercite atribu iile conform 39 . Este deci logic . 53. În general. întreprinderile. s n tate. în special comer ul de bunuri i furnizarea de servicii. în schimb. Incriminarea corup iei în sectorul privat are ca scop protejarea încrederii i loialit ii f r de care rela iile private nu pot exista. În sens larg: “activitatea comercial ” înseamn orice tip de activitate de schimb. impar ialit ii i loialit ii. de exemplu consultan ii. În întreprinderile private aceast no iune trebuie s acopere nu numai salaria ii ci i direc iunea la toate nivelurile. telecomunica ii etc. protejarea publicului fa de efectele distrug toare ale corup iei în întreprinderi. agentul comercial. inclusiv serviciile furnizate publicului (transporturi. inclusiv membrii consiliului de administra ie dar nu ac ionarii. A doua diferen important se refer la identitatea destinatarilor eventuali ai avantajului a a cum este ea precizat în articolul 7. Este vorba aici din nou de o no iune foarte larg care trebuie interpretat într-o manier general . de asemenea. astfel. în special entit ile care practic “activit i comerciale”. În cazul agen ilor publici are pu in importan dac a avut sau nu loc o violare a îndatoririlor. dar care pot angaja responsabilitatea întreprinderii.). deseori legat de un proces de privatizare masiv . telecomunica ii etc. 54. în acest context. funda iile i alte entit i care sunt de inute integral sau într-o m sur determinant de particulari. În sensul acestei dispozi ii. S-a dorit astfel s se pun accent pe sectorul cel mai vulnerabil i anume pe sectorul de afaceri i al întreprinderilor. între avocat i clientul s u i altele în care nu exist contract de munc . de asemenea. ea acoper rela ia angajator – angajat dar i alte tipuri de rela ii. Ea include. în ce prive te actorii din sectorul privat. mai ales c puterile financiare i alte puteri care s-au concentrat în sectorul privat i care sunt necesare noului rol al întreprinderii au o mare importan social . Cu toate acestea.) Transferul acestor func iuni publice în sectorul privat. tiind c se a teapt în general de la agentul public s fac dovada transparen ei. articolul 7 limiteaz câmpul corup iei private la domeniul “activit ii comerciale”. excluzând astfel deliberat activit ile f r scop lucrativ conduse de persoane sau de organiza ii. Se a teapt ca salariatul. De-a lungul anilor au fost privatizate importante func iuni publice (educa ie. o persoan fizic . de exemplu rela ia între asocia i. agen ii comerciali etc. elementul moral i corup tor. de asemenea. exist mai multe diferen e importante între dispozi iile privind corup ia în sectorul public i dispozi iile privind corup ia în sectorul privat. Mai întâi. Bineîn eles aceast alegere poate da na tere unor lacune pe care guvernele vor dori s le remedieze: nimic nu va împiedica un stat semnatar de a aplica aceast dispozi ie interpretând de o manier nerestrictiv cuvintele “în cadrul unei activit i comerciale”. transporturi. Drepturile i obliga iile aferente acestor rela ii sunt guvernate de dreptul privat i sunt într-o mare m sur determinate prin contract. mai ales în ce prive te actele de corup ie realizate.privatizare. remarcile formulate cu privire la corup ia activ a agen ilor publici (articolul 2) se aplic mutatis mutandis prezentului articol. Poate fi vorba de societ i dar i de entit i f r personalitate juridic . Natural. Expresia de “entit i ale sectorului privat” desemneaz societ ile. de exemplu de asocia ii sau alte ONG-uri. aici este vizat o întreag gam de entit i. termenul de “entitate” trebuie în eles ca putând semnifica. este necesar s existe o violare a datoriilor.

de asemenea. Necesitatea de sanc ionare penal a corup iei este mai mare în cazul func ionarilor organiza iilor interna ionale publice decât în cel al agen ilor str ini c ci. Ini iative recente care au fost luate în cadrul Uniunii Europene au condus la adoptarea. La fel se întâmpl cu comentariile privind corup ia activ în sectorul privat (articolul 7) în ceea ce prive te contextul specific. Câteva din aceste organiza ii gestioneaz cantit i mari de bunuri i servicii i le este convenabil s garanteze prin legea penal o concuren loial în cadrul procedurilor lor de atribuire a pie elor publice. asociatul. Salariatul. C 313 din 23 octombrie 1996). Ceea ce se încearc astfel s se protejeze în plan juridic este transparen a i impar ialitatea procesului decizional al organiza iilor interna ionale care. Aceasta justific includerea corup iei în sectorul privat ca infrac iune. în aplicarea mandatului lor. directorul care accept s fie corup i de o persoan care le solicit s ac ioneze sau s se ab in s ac ioneze într-o manier care este contrar intereselor superiorului lor tr deaz încrederea care i se acord i loialitatea datorat superiorului s u. Expresia de “înc lcare a obliga iilor sale” nu vizeaz numai asigurarea respect rii obliga iilor contractuale specifice ci mai ales garantarea c nu vor exista viol ri ale obliga iei generale de loialitate fa de afacerile sau interesele angajatorului sau mandantului. în special aceia care sunt angaja i permanent în organiza iile interna ionale. realizeaz activit i în numele sau în interesul statelor lor membre. 40 . Principiul de 57.contractului care va include explicit sau implicit o obliga ie general de loialitate fa de superiorul s u ierarhic sau mandantul acestuia. corup ia pasiv a unui func ionar str in constituie deja o infrac iune conform dreptului intern al func ionarului în chestiune. de exemplu. legat de ideea de “secret”. cel al “înc lc rii obliga iilor” pentru a se putea erija corup ia din sectorul privat în infrac iune penal . persoanele în cauz i condi ia suplimentar a actului realizat de “înc lcare a obliga iilor”. Acest comportament clandestin amenin interesele entit ii private i îl face s fie periculos. în timp ce legile privind corup ia nu acoper decât în mod excep ional actele comise în str in tate de al i na ionali. Comentariile referitoare la corup ia pasiv a agen ilor publici na ionali (articolul 3) se aplic . a Conven iei Uniunii Europene privind protec ia intereselor financiare ale Comunit ilor Europene cât i a Conven iei referitoare la lupta împotriva corup iei care implic func ionari ai Comunit ilor Europene sau ai statelor membre ale Uniunii Europene (26 mai 1997) reprezint proba c protec ia legii penale împotriva corup iei agen ilor institu iilor interna ionale este necesar i trebuie s aib acelea i consecin e ca i cele ale agen ilor publici na ionali. aici în ce prive te actele de corup ie i elementul moral. în articolul 7. Conceptul de “înc lcare a obliga iilor” poate fi. anume de acceptarea avantajului în detrimentul angajatorului sau mandantului f r s se fi solicitat sau ob inut autorizarea sau aprobarea sa. Conven ia. Articolul 9 interna ionali – Corup ia func ionarilor 56. re ine aceast filozofie i solicit existen a unui element suplimentar. Esen a acestei infrac iuni este mai curând clandestinitatea avantajului decât avantajul însu i. O astfel de obliga ie poate fi inclus . Necesitatea de extindere a incrimin rii actelor de corup ie în sfera interna ional a fost deja subliniat în articolul 5 (corup ia agen ilor publici str ini). de asemenea. o obliga ie general de a nu ac iona în detrimentul intereselor acestuia. în codurile de conduit pe care întreprinderile private le dezvolt din ce în ce mai des. a Protocolului adi ional privind corup ia. Articolul 8 – Corup ia pasiv în sectorul privat oglind deja men ionat în leg tur cu corup ia agen ilor publici r mâne valabil i aici. dup cum s-a ar tat mai sus. la 27 septembrie 1996 (Jurnalul oficial al Comunit ilor Europene nr.

Articolul 11 – Corup ia judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale 63. administrative sau consultative pe baza statutului organiza iei interna ionale din care ele fac parte. 61. de asemenea. de asemenea. oricum. comentariile referitoare la corup ia func ionarilor interna ionali (articolul 9). Comentariile referitoare la corup ia membrilor adun rilor publice na ionale (articolul 4) se aplic . 59.a. din “cur ile interna ionale” deoarece ei nu exercit func iuni judiciare 41 . aici în ce prive te actul de corup ie i elementul de inten ie. Persoanele implicate sunt. Persoanele implicate în corup ia pasiv sunt. Tribunalele de arbitraj nu fac parte. a c rei defini ie. se aplic . aici în ce prive te actele de corup ie i elementul moral. Este vorba de “orice persoan care are calitatea de func ionar sau agent contractual în sensul statutului agen ilor oric rei organiza ii publice interna ionale sau suprana ionale sau organ la care Partea este membr cât i de orice persoan . conform articolului 1. În virtutea articolului 9. comentariile privind corup ia func ionarilor interna ionali (articolul 9) ar trebui extinse asupra acestei dispozi ii în ce prive te contextul interna ional i condi ia de apartenen la organiza ie. Dou mari categorii de agen i sunt astfel implicate: în primul rând. Uniunea European . rile semnatare nu sunt restric ionate s incrimineze decât cazurile de corup ie care implic personalul organiza iilor interna ionale la care ele sunt membre. func ionarii i alte persoane care în virtutea statutului de agent sunt angaja i cu titlu permanent sau temporar dar care. În al doilea rând. procurorii tribunalului Na iunilor Unite pentru ex-Jugoslavia) sau membrii grefei. diferite: “orice persoan care exercit func ii judiciare în cadrul unei cur i interna ionale”. în special pentru a evita problemele de imunitate. Exist numeroase organiza ii interna ionale. de i în anumite cazuri membri ai ONG pot fi acoperi i de alte dispozi ii.58. diferite: membrii adun rilor parlamentare ale organiza iilor interna ionale (de exemplu Adunarea Parlamentar a Consiliul Europei) sau suprana ionale (Parlamentul European). Persoanele care beneficiaz de comisioane oculte sunt totu i diferite. Aceast restric ie este necesar din mai multe motive. tiind c acest articol se refer la articolele 2 i 3 pentru descrierea actelor de corup ie. 60. este vorba de agen ii deta a i (pu i la dispozi ia organiza iei de c tre un guvern sau orice entitate public sau privat ) împuternici i s exercite func iuni echivalente celor ale func ionarilor sau agen ilor cu contract. Similar. totu i. indiferent c este deta at sau nu la o astfel de organiza ie. în timp ce exist o singur organiza ie suprana ional . comentariile referitoare la aceste articole se aplic în consecin . Comentariile referitoare la corup ia agen ilor publici na ionali (articolele 2 i 3). Aceste adun ri îndeplinesc func iuni legislative. în principiu. ca articolele 7 i 8. de asemenea. care exercit func iuni corespunzând celor îndeplinite de astfel de func ionari sau agen i”. Curtea european a drepturilor omului) ci i al i agen i (de exemplu. Articolul 9 se refer la organiza iile publice interna ionale sau suprana ionale i anume la institu iile create de guverne i nu de particulari sau organisme private. Printre aceste persoane figureaz nu numai “judec torii” cur ilor interna ionale (de exemplu. În ce prive te contextul interna ional specific i restric ia de apartenen la organiza ie. independent de durata angaj rii de c tre organiza ie. Articolul 10 – Corup ia membrilor adun rilor parlamentare interna ionale 62. au obliga ii i responsabilit i identice guvernate de un contract. include “judec torii” se aplic . regionale sau mondiale cum ar fi Consiliul Europei. Aceasta înseamn c organiza iile interna ionale neguvernamentale (ONG) nu intr sub inciden a acestei dispozi ii.

Traficul de influen activ se aseam n mult corup iei active descrise la articolul 2. Aceast dispozi ie incrimineaz o rela ie trilateral în care o persoan cu influen real sau presupus asupra persoanelor la care se refer articolele 2. Articolul 12 descrie cele dou forme ale acestei rela ii corupte: traficul de influen activ i pasiv. R mâne la latitudinea P r ii Contractante s determine dac recunoa te sau nu competen a cur ii. traficul de influen “pasiv” presupune c o persoan . nu agentul public. i aici. Deoarece scopul prezentei Conven ii consta în ameliorarea dispozitivului de m suri penale împotriva corup iei. care este relativ nou pentru unele state. Articolul 12 – Traficul de influen 64. ca în cazul func ionarului. fiind aproape de putere. a fost indispensabil introducerea infrac iunii de trafic de influen . traficul de influen este cel care prime te avantajul necuvenit. pe baza situa iei sale profesionale sau a statutului social. Aceast infrac iune difer de corup ie prin faptul c traficantului de influen nu i se cere “s ac ioneze sau s evite de a ac iona”. solicit . 5 i de la 9 la 11 negociaz aceast influen pentru un avantaj furnizat de cineva care dore te s profite de aceast influen . Poate statele vor dori s fac distinc ia între cele dou tipuri de trafic de influen : activ i pasiv. contribuind astfel la instaurarea unui climat de corup ie. func ionarilor interna ionali. prime te sau accept un avantaj necuvenit pentru a asista persoana care a furnizat avantajul necuvenit prin exercitarea unei influen e abuzive. cu anumite diferen e: o persoan d un avantaj necuvenit unei persoane (traficantul de influen ) care pretinde. Incriminarea traficului de influen încearc s ating anturajul agentului sau partidul politic la care el ader i s sanc ioneze comportamentul persoanelor care. 65. 42 . Beneficiarul acestui avantaj necuvenit asist persoana care furnizeaz avantajul. Introducerea ei în prezenta Conven ie ilustreaz maniera global a programului de ac iune împotriva corup iei. Aceasta permite P r ilor Contractante s atace a a zisa “corup ie ambiant ” care distruge încrederea cet enilor în onestitatea administra iei publice. Traficul de influen pasiv se aseam n corup iei pasive descrise în articolul 3 dar. c ar fi în m sur s exercite o influen asupra agen ilor publici na ionali sau str ini (articolele 2 i 5). membrilor adun rilor parlamentare interna ionale sau judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale (articolele de la 9 la 11). membrilor adun rilor publice na ionale (articolul 4). tind s ob in avantaje pe baza situa iei lor. Influen a “abuziv ” trebuie s con in o inten ie de corupere din partea traficantului de influen : formele cunoscute de lobby nu intr sub inciden a acestei no iuni. profitând de o influen real sau pretins asupra unei ter e p r i. care consider toate formele de corup ie o amenin are la adresa statului de drept i a stabilit ii institu iilor democratice. d sau ofer un avantaj necuvenit cuiva care indic sau confirm c de ine o influen abuziv asupra unor ter e persoane. Un trafic de influen “activ” presupune c o persoan promite. exercitând sau propunând exercitarea unei influen e abuzive asupra unei ter e persoane care poate realiza (sau s se ab in de la realizarea) un (unui) anumit act. 4. Aceast infrac iune difer pu in de alte infrac iuni legate de corup ie i definite de conven ie.în numele statului. Cum s-a explicat deja [a se vedea documentul GMC (95) 46]. de i interesele juridice protejate sunt acelea i: transparen a i impar ialitatea în procesul decizional al administra iilor publice. 66. dar abuzeaz de influen a lui real sau presupus asupra altor persoane. Nu are importan dac influen a este sau nu exercitat sau dac influen a produce sau nu rezultatul scontat. Este important de notat pozi ia de outsider a traficantului de influen care prime te avantajul necuvenit: el însu i nu poate lua deciziile.

În principiu. eforturile luptei împotriva sp l rii s-au concentrat asupra stupefiantelor dar instrumente interna ionale recente. este de importan capital ca aceast conven ie s includ ca infrac iune i sp larea produsului corup iei. Acest articol face trimitere la o alt conven ie a Consiliului Europei (STE nr. inclusiv corup ia. aici împreun cu condi iile suplimentare enun ate. Aceste infrac iuni contabile nu se aplic sp l rii produsului corup iei (articolul 13). cu condi ia ca o Parte s nu fi emis rezerve fa de articolul 6. toate delictele de corup ie definite în articolele de la 2 la 12.i modifice defini ia sp l rii. frauda. Aceste acte sunt tratate în general ca infrac iuni 43 . Acest articol prevede incriminarea sp l rii produselor ce rezult din delicte de corup ie definite în articolele de la 2 la 12. 70. Articolul 14 acoper ambele zone i în principiu. recunosc c în principiu orice infrac iune (de exemplu. Dat fiind faptul c aceste acte au drept scop. Un alt motiv de a incrimina acest act se refer la faptul c statele care vor ratifica cele dou instrumente pot apar ine unor categorii diferite: unele state nemembre care au participat la elaborarea acestei conven ii nu vor putea ratifica Conven ia nr. Aceast prevedere stabile te principiul conform c ruia P r ile Contractante sunt obligate s considere infrac iunile de corup ie ca infrac iuni principale în cazul legisla iei anti – sp lare. Infrac iunile contabile pot avea o dubl leg tur cu delictele de corup ie: infrac iunile sunt fie acte preg titoare ale acestora din urm . depistarea. fie acte care mascheaz “corup ia” principal sau alte infrac iuni legate de corup ie. în special în ce prive te actele de corup ie i elementul moral. ascunde sau masca delicte de corup ie. 141 decât cu autorizarea Comitetului Mini trilor al Consiliului Europei. 141) care este Conven ia privind sp larea. Articolul 14 – Infrac iunile contabile 71. terorismul. date fiind leg turile strânse ce s-au dovedit c exist între corup ie i sp larea banilor. De mult vreme. de asemenea. dat fiind faptul c principala caracteristic a sp l rii const în deghizarea originii fondurilor ilicite. ea nu va fi constrâns s . Autorii acestei conven ii au considerat c . cu arme etc. fie prin ac iune. Conven ia nr. traficul cu bunuri furate. Mai mult. Mascarea sp l rii ar fi deci inutil . Excep iile la acest principiu nu sunt admise decât în m sura în care Partea Contractant a emis o rezerv în privin a articolelor corespunz toare ale Conven iei. paragraful 1 al Conven iei men ionate. 141 se aplic deja produselor oric rui fel de activitate criminal . de a comite. Comentariile referitoare la corup ia activ i pasiv se aplic . 69. 72. deci. Sp larea are drept obiectiv deghizarea originii ilicite a produselor rezultând din comiterea unei infrac iuni principale. 141 a Consiliului Europei. incluzând în primul rând men ionata conven ie nr. capturarea i confiscarea produselor crimei (noiembrie 1990). restrângând astfel sfera sa de aplicabilitate la produsele infrac iunilor deosebite sau la categoriile de infrac iuni. Articolul 13 – Sp larea banilor rezulta i din delicte de corup ie 68. Infrac iunea de sp lare este definit în articolul 6. fie prin omisiune. iar anumite condi ii de aplicare sunt enun ate la paragraful 2. adic toate delictele de corup ie i traficul de influen .) poate genera produse care vor trebui s fie sp late printr-o reciclare ulterioar în afaceri legale. dac o ar consider c unele din aceste infrac iuni de corup ie nu sunt “grave” în virtutea legisla iei sale privind sp larea banilor. dar i cele patruzeci de recomand ri revizuite ale Grupului de ac iune financiar privind sp larea de capitaluri (GAFI). ele pot fi calificate i ca acte preg titoare.67. în timp ce ele vor putea ratifica prezenta conven ie în mod automat. paragraful 1. în virtutea articolului s u 32.

Conven ia recunoa te obliga ia fiec reia din institu iile interesate de a aplica prevederile care reglementeaz privilegiile i imunit ile. Trebuie s se precizeze c articolul 14 nu necesit ca o anumit ramur a dreptului (fiscal. declara iile financiare i executarea contabilit ii i a controlului financiar. Decurgând din acest articol. un inspector de conturi) în ceea ce prive te autenticitatea i valabilitatea informa iei con inute în document. ci de a sanc iona actele de participare la infrac iunile definite de articolele de la 2 la 14. dar ea ar putea împiedica în acela i timp cooperarea interna ional în problema prezentei infrac iuni. Acest comportament fraudulos vizeaz în mod clar în elarea unei persoane (de exemplu. Aceast expresie se subîn elege c acoper i dreptul interna ional cutumiar care ar putea fi aplicabil în acest domeniu. Articolul 16 prevede c dispozi iile Conven iei nu aduc atingere prevederilor con inute în tratate. Cealalt form const într-un act de omisiune. o condi ie prealabil exercit rii unei competen e. asociat cu un element special manifest. Aceasta înseamn c omisiunea devine un act sanc ionabil numai când persoanele în cauz (de exemplu contabilii unei întreprinderi) au obliga ia legal s înregistreze pl ile. Acceptarea dreptului interna ional cutumiar nu este exclus în acest domeniu. precum i judec torii i oficialii tribunalelor interna ionale (articolul 11). de exemplu neînregistrarea unei pl i. Infrac iunile contabile nu pot fi comise decât în mod inten ionat. Ea stabile te responsabilitatea participan ilor la infrac iunile interna ionale definite de Conven ie. De i nu exist nici o precizare în acest sens. se 75. Articolul 16 – Imunitatea 77. Fiind vorba de elementul moral al infrac iunii.administrative în anumite legisla ii na ionale. ea nu este obligat s extind aplicarea acestei prevederi acelor delicte de corup ie. 44 . întrucât infrac iunile contabile generale sunt pe deplin suficiente în acest domeniu. 73. 74. Atunci când o Parte a f cut o rezerv în privin a uneia dintre delictele de corup ie definite de articolele de la 2 la 12. Posibilitatea de alegere oferit ar putea facilita în mod cert aplicarea Conven iei în anumite ri. Obiectivul acestei prevederi nu este de a stabili o infrac iune suplimentar . membrii adun rilor parlamentare interna ionale (articolul 10). aceast prevedere nui propune s stabileasc infrac iuni contabile specifice legate de corup ie. adic “ilegal”. administrativ sau penal) s ocupe de aceast problem . Articolul 15 – Actele de participare 76. obliga ia de a stabili anumite acte ca infrac iuni trebuie s fie îndeplinit în cadrul legilor i reglement rilor privind inerea c r ilor i registrelor. în vederea ascunderii unui delict de corup ie. Aceast prevedere cere P r ilor Contractante s defineasc “infrac iunile pasibile de sanc iuni penale sau alte sanc iuni”. Articolul 14 autorizeaz . Aceast prevedere poate s priveasc în special personalul organiza iilor publice interna ionale sau suprana ionale (articolul 9). protocoale sau statute care reglementeaz ridicarea imunit ii. din principiile generale ale dreptului penal rezult c orice form de participare (ajutor sau complicitate) nu poate fi comis decât în mod inten ionat. P r ile Contractante s aleag între sanc iunile penale i sanc iunile administrative. Expresia “alte sanc iuni” reprezint “sanc iunile nepenale” impuse de tribunale. Ridicarea imunit ii este. el poate lua dou forme diferite: aceea a unei ac iuni pozitive. deci. Mai mult. care const în a produce sau utiliza facturi sau alte tipuri de documente contabile sau registre con inând informa ii false sau incomplete. prin urmare. conform regulilor specifice care se aplic fiec reia dintre categoriile de persoane mai sus men ionate.

În numeroase state membre. Natural. Jurisdic ia se bazeaz în mod tradi ional pe teritorialitate sau cet enie. Totu i.i poat exercita jurisdic ia: de exemplu. 83. dar nu în toate. acolo unde se manifest consecin ele infrac iunii. Diferen a fa de paragraful precedent este c aici jurisdic ia se bazeaz pe statutul persoanei care s-a l sat corupt : este vorba fie de un func ionar. Paragraful 2 permite statelor membre s fac o rezerv la regulile de competen prev zute în paragraful 1. Este suficient ca numai o parte a infrac iunii. mai ales dac nu. op. El nu cere ca delictul de corup ie s fie comis în totalitate pe teritoriul unui stat pentru ca acesta s . pe principiul dublei protec ii (a intereselor na ionale) a cet eniei. Paragraful 4 al 45 . în acest caz din principiul “aut dedere aut indicare”. de exemplu acceptarea sau oferirea de mit . totodat . membru al unei adun ri parlamentare interna ionale sau judec tor sau func ionar al unui tribunal interna ional.. securitatea na ional ). aceste principii nu sunt întotdeauna suficiente pentru ca un stat s . dar i atunci când func ionarii i membrii adun rilor na ionale ale rii comit o infrac iune de acest gen.b stabile te principiul cet eniei. Doctrina efectelor este recunoscut în cele mai multe state membre ale Consiliului Europei (raportul Consiliului Europei privind competen a penal extrateritorial . Paragraful 1. 80.a stabile te principiul teritorialit ii. cet enia este o condi ie necesar pentru a ocupa acest tip de func ie). rezult c exist obliga ia pentru P r ile Contractante de a.i poat stabili jurisdic ia. se poate nota c inten ia delicventului nu este luat în considera ie i nu afecteaz jurisdic ia bazat pe principiul teritorialit ii. În acest context.i stabileasc jurisdic ia referitoare la infrac iunile penale definite de articolele de la 2 la 14 ale Conven iei. de asemenea. acest stat este.i stabili jurisdic ia în cazurile în care extr darea delicventului prezumtiv este refuzat pe baza cet eniei sale i delicventul se afl pe teritoriul lor. 81. “extr deaz sau pedepse te”. este vorba i de resortisan i (în anumite ri. în principiu. Paragraful 1. Conform unei alte interpret ri a doctrinei ubicuit ii.c se bazeaz . Acest articol prevede o serie de criterii în virtutea c rora P r ile Contractante trebuie s . nu îi implic pe resortisan ii s i dar îi afecteaz interesele (de exemplu. Paragraful precizeaz . atunci când infrac iunea este comis în afara teritoriului unei P r i Contractante. 79. Aceasta înseamn c indiferent de locul unde un element constitutiv al unei infrac iuni este comis sau produce efecte. când resortisantul unui stat contractant a comis o infrac iune în str in tate. Or. locul unde este comis actul este determinat în func ie de ceea ce se nume te doctrina ubicuit ii: aceasta înseamn c o infrac iune global poate fi considerat ca fiind comis acolo unde a fost comis o parte a acestei infrac iuni. resortisan ii unui stat au obliga ia de a respecta legisla ia intern a rii în care se afl .Articolul 17 – Jurisdic ia 78. în materie de corup ie. 82. cet enia corup torului sau a coruptului nu conteaz . De asemenea. cel mai adesea. dar exist excep ii. se poate considera c o infrac iune a fost comis . competent. nu necesarmente un resortisant) sau este vorba de un resortisant care este în acela i timp func ionar interna ional. acest loc este considerat în general ca locul infrac iunii. de asemenea. pag 8 – 9). fie de un membru al unei institu ii publice na ionale a rii (deci. s fie comis pe teritoriul s u: principiul teritorialit ii trebuie deci s fie interpretat în sens larg.i extr deaz resortisan ii. Teoria cet eniei se bazeaz de asemenea pe suveranitatea statului: conform acestei teorii.cit. Paragraful 1. în ultimele dou cazuri.b i c. În consecin . indicat în paragraful 3. c jurisdic ia trebuie s fie stabilit nu numai dac resortisan ii comit una din infrac iunile definite de conven ie.

Paragraful 2 men ioneaz în mod expres obliga ia P r ilor de a extinde r spunderea persoanelor juridice la cazurile în care lipsa de control în cadrul persoanei juridice face posibil comiterea delictului de corup ie. Persoanele juridice vor fi f cute responsabile dac sunt întrunite trei condi ii. în virtutea acestei prevederi. civile – sunt adecvate. cu toate c unele documente interna ionale fac referire la el. cu condi ia ca ele s fie “efective. în fine. doar cu câ iva ani în urm . Mai întâi. P r ile Contractante se angajeaz s stabileasc o form de r spundere a persoanelor juridice care practic corup ia. principiul universalit ii care ar permite statelor s . trebuie s se precizeze clar c . 9. 4. în timp ce practica arat c este foarte dificil de urm rit persoanele fizice care ac ioneaz în numele acestor persoane juridice. Cea de a treia condi ie. Prin urmare. 12 i 13. Tendin a interna ional pare a fi în prezent favorabil recunoa terii generale a r spunderii persoanelor juridice. administrativ sau civil . în special în tranzac iile comerciale. Astfel. acest articol al Conven iei este conform tendin ei recente. este din ce în ce mai dificil de identificat o persoan fizic ce ar putea fi f cut responsabil (în sens penal) pentru un delict de corup ie. comerciale Articolul 18 – R spunderea persoanelor juridice 84. Aceast pozi ie de conducere prezumat în cele trei situa ii descrise – o putere de reprezentare sau o autoritate pentru a lua decizii sau pentru a exercita un control – demonstraz c aceast persoan fizic este capabil din punct de vedere legal sau în practic s angajeze r spunderea persoanei juridice. str ini în tranzac iile interna ionale (articolul 2). persoanele juridice de obicei scap de r spunderile lor. 5. Pe de alt parte. El vizeaz s fac responsabile persoanele juridice de absen a controlului din partea conduc torilor asupra actelor comise de subalterni în 46 . trebuie s fie vorba de o corup ie activ . 7. paragraful 1 nu stipuleaz tipul de r spundere pe care îl cere din partea persoanelor juridice. aceast prevedere nu impune obliga ia de a stabili c persoanele juridice vor fi trase la r spundere din punct de vedere penal pentru infrac iunile men ionate acolo. a a cu precizeaz paragraful 2 al articolului 19. sanc iunile penale sau nepenale .administrative. Printre ele. datorit caracterului colectiv al procesului lor decizional. De exemplu.acestui articol autorizeaz P r ile s stabileasc . 87. întrucât întreprinderea ca atare nu este atins de sanc iunile individuale. Astfel. Este o realitate c persoanele juridice sunt adeseori implicate în delicte de corup ie. 11. Articolul 18. Pe de alt parte. respectiv conform instrumentelor interna ionale de lupt împotriva corup iei. inând seama de dimensiunea întreprinderilor i de complexitatea structurilor lor. independent de locul unde au fost ele comise i de identitatea autorilor. chiar în ri care. 85. r spundere care ar putea fi de natur penal . Pân în prezent. dac ele amenin valorile universale i interesul umanit ii. infrac iunea trebuie s se fi comis în interesul persoanei juridice i în numele s u. serve te la limitarea întinderii acestei forme de r spundere i cere implicarea “oric rei persoane care de ine o pozi ie de conducere”. de un trafic de influen sau de sp lare de bani în sensul articolelor 2. 10. conform legisla iei lor na ionale i alte tipuri de jurisdic ie. acest principiu înc nu a dobândit o recunoa tere interna ional general . considerau c incriminarea întreprinderilor era imposibil . practicile de corup ie continu adeseori dup arestarea membrilor conducerii.i determine jurisdic ia pentru infrac iuni grave. În consecin . 6. propor ionale i descurajante”. Apoi. Articolul 18 se ocup de responsabilitatea persoanelor juridice. precum Conven ia OCDE privind lupta împotriva corup iei func ionarilor publici 86.

articolul 19 neaplicându-se acestor infrac iuni decât dac ele au fost calificate ca infrac iuni penale. c 88. Primul paragraf oblig în mod explicit P r ile Contractante s trag concluziile necesare din gravitatea acestor infrac iuni. 91. Cu toate c prevede c pedepsele cu închisoarea i sanc iunile pecuniare pot fi impuse pentru infrac iunile respective. sunt de asemenea pasibile de sanc iuni “efective. Paragraful 2 oblig P r ile Contractante s prevad posibilitatea de a aplica sanc iuni pecuniare de un anumit nivel persoanelor juridice vinovate de un delict de corup ie. paragraful 1 al Conven iei OCDE din 20 noiembrie 1997. administrativ sau civil . Articolul 19 – Sanc iuni i m suri 89. Paragraful 3 precizeaz r spunderea persoanelor juridice nu exclude r spunderea individual . în func ie de gravitatea infrac iunilor men ionate în articolele de la 2 la 14. propor ionale i descurajante”. prev zând sanc iuni penale care s fie “efective. O prevedere similar exist . r spunderea poate fi stabilit în acela i timp la mai multe niveluri. Dat fiind faptul c 47 . r spunderea unui organ separat de r spunderea persoanei juridice în ansamblu i de r spunderea individual care se poate combina cu oricare din aceste categorii. articolul las deschis posibilitatea altor sanc iuni care s reflecte gravitatea infrac iunilor. De exemplu. Persoanele juridice. în cel de al doilea Protocol adi ional la Conven ia Uniunii Europene privind protec ia intereselor financiare ale Comunit ilor Europene. expresie ce se reg se te i în articolul 5 al Conven iei Uniunii Europene din 26 mai 1997 i în articolul 3. Aceast Conven ie se bazeaz pe ideea potrivit c reia confiscarea produselor crimei este un mijloc eficace de lupt împotriva criminalit ii. Infrac iunile men ionate la articolul 14 trebuie sanc ionate fie în virtutea dreptului penal. de asemenea. Acest articol este strâns legat de articolele de la 2 la 14 care definesc diversele acte de corup ie pe care dreptul penal ar trebui s le sanc ioneze. confiscarea zis “civil ”) a mijloacelor i a produselor corup iei. depistarea. propor ionale i descurajante”. Acest paragraf trebuie s fie examinat inând seama de Conven ia Consiliului Europei privind sp larea. fie a dreptului administrativ. 8 noiembrie 1990). Paragraful 3 al articolului prevede obliga ia general pentru P r ile Contractante de a se dota cu instrumente juridice adecvate pentru a permite confiscarea sau alte forme juridice de priva iune (de exemplu. Ca i paragraful 1. a c ror r spundere trebuie s fie stabilit conform articolului 18. 93. Este sigur c aceast Conven ie nu poate avea ca obiectiv precizarea sanc iunilor penale de asociat diferitelor infrac iuni men ionate în articolele de la 2 la 14.contul persoanei juridice. capturarea i confiscarea produselor crimei (Strasbourg. 90. P r ile trebuie s aib deplina latitudine pentru a defini un sistem de infrac iuni i de sanc iuni penale care s fie coerent cu legisla ia lor intern . Conform acestei prevederi. ci c posibilitatea închisorii pe o anumit durat pentru aceste infrac iuni trebuie s fie prev zut în Codul Penal. ea nu impune obliga ia de a stabili o r spundere penal în aceste cazuri. Aceasta nu înseamn c trebuie s se pronun e o pedeaps cu închisoarea pentru orice delict de corup ie stabilit în prezenta Conven ie. 92. o form de r spundere asupra c reia trebuie s hot rasc îns i Partea Contractant . În aceast privin . o pedeaps cu închisoarea de o anumit durat (“putând s dea na tere unei extr d ri”) va putea fi aplicat persoanelor fizice recunoscute vinovate de aceast infrac iune. Este evident c obliga ia de a sanc iona penal delictele de corup ie ar pierde mult din efectele sale dac ea nu ar fi suplimentat de obliga ia de a prevedea sanc iuni severe adecvate. Într-un caz concret. de natur penal .

tehnici contabile. judec tori i administratori. de i nu sunt dobândite direct gra ie infrac iunii comise. Cerin a unei specializ ri nu înseamn c trebuie s existe o specializare la toate nivelurile de aplicare a legii. a adar.). În acela i timp. 94. În acest context. la fiecare parchet sau la fiecare post de poli ie. participan ii au recomand rile recunoscut. Aceast prevedere r spunde. sau pentru instan e sau unit i special îns rcinate cu diferite aspecte ale luptei împotriva corup iei. orice Termenul “produse” înseamn avantaj economic i orice economie ob inut datorit infrac iunii comise. investigare i represiune trebuie abordate pe multiple planuri. “corup ia este un fenomen a c rui prevenire. “instrumente”. Ei trebuie s fie în num r suficient de mare i dota i cu mijloace materiale adecvate. Articolul 20 – Autorit i specializate 95.avantajul necuvenit promis. mobil sau imobil. Acest articol cere statelor contractante s adopte m surile necesare pentru a promova specializarea de persoane sau de unit i de lupt împotriva corup iei. de asemenea. finan e. deja afirmat în numeroase documente ale Consiliului Europei. o unitate specializat sau un expert în infrac iunile de corup ie. corespund valorii produsului dobândit în mod ilegal. se face referire la orice sanc iune sau m sur penal ordonat de un tribunal ca urmare a unei proceduri legate de o infrac iune penal care are drept rezultat privarea definitiv de bun. necesit ii de a îmbun t i atât specializarea. ar trebui mai întâi s se fac referire la concluziile i recomand rile primei Conferin e pentru agen i specializa i în materie de lupt împotriva corup iei. La formularea acestui paragraf s-a inut seama de faptul c pot exista diferen e între legisla iile na ionale în ceea ce prive te tipul bunului ce poate fi confiscat ca urmare a unei infrac iuni. primit sau acceptat în majoritatea delictelor de corup ie are un caracter material. “produse” i “bunuri” utiliza i în acest articol. de asemenea. Este posibil s se confi te obiecte care constituie (direct) produsul infrac iunii sau alte bunuri apar inând delicven ilor care. economie. confiscarea zis “civil ”. dat. între altele. care a avut loc la Strasbourg în aprilie 1996. între altele. în parte sau în totalitate. Trebuie notat c P r ile Contractante nu sunt obligate s prevad confiscarea penal a bunurilor de substitu ie întrucât cuvintele “sau privarea în alt mod” autorizeaz . Amploarea competen elor unit ilor sau persoanelor specializate trebuie s fie relativ mare i s cuprind dreptul de acces la toate informa iile care pot prezenta interes pentru lupta împotriva corup iei”. 48 . Articolul 1 al Conven iei referitoare la sp lare define te termenii “confiscare”. Poate fi vorba de orice “bun” conform interpret rii date acestui termen în continuare. aceast prevedere înseamn c acolo unde este necesar pentru a se lupta eficace împotriva corup iei. este clar c m surile ce au ca rezultat privarea de un bun legat de infrac iune sau rezultând din aceast infrac iune ar trebui s fie. prev zute în acest domeniu. necesitând conjugarea unor cuno tin e specifice în domenii multiple (drept. inginerie civil etc. 96. Aceasta necesit în mod special s existe. Prin “confiscare”. cât i independen a persoanelor sau unit ilor îns rcinate s lupte împotriva corup iei. În lor. Specializarea poate avea diferite forme: se poate opta pentru specializarea unui anumit num r de poli i ti. Deci. c . “Instrumentele” acoper toat gama de articole utilizate sau destinate s fie utilizate. “bunul” trebuie interpretat în acest context. trebuie s existe unit i îns rcinate s aplice legea sau personal care s aib o preg tire suficient . ca orice bun material sau nematerial. de exper i specializa i în lupta împotriva corup iei. a a numitele “bunuri de substitu ie”. Fiecare stat trebuie s dispun . document sau instrument juridic dovedind titlul de proprietate sau interesul în aceast proprietate. pentru a comite infrac iunile penale definite în articolele de la 2 la 14.

unit ile men ionate în articolul 20 pot fi servicii speciale create pentru nevoile luptei împotriva corup iei. în exercitarea func iunilor sale. Gradul de independen cerut pentru aceste servicii specializate este acela care le permite s . s asigure protec ia persoanelor care ajut autorit ile s lupte împotriva corup iei i s p streze secretul investiga iilor”. 100. figureaz recomandarea potrivit c reia “judec torii i procurorii trebuie s se bucure de independen i impar ialitate în exercitarea func iilor lor. sau unit i specializate constituite în cadrul organismelor existente. Articolul 21 prevede obliga ia general de a asigura colaborarea tuturor autorit ilor publice cu autorit ile îns rcinate cu investigarea i urm rirea infrac iunilor penale. Într-adev r. autorit ile administrative. trebuie s se noteze c în concluziile i recomand rile celei de a doua Conferin e europene a serviciilor specializate în lupta împotriva corup iei. ele pot îngloba în special administra ia financiar . sunt cele îns rcinate s supravegheze i s controleze func ionarea diferitelor componente i servicii ale administra iei publice. urm rirea i sanc ionarea infrac iunilor de corup ie s beneficieze de independen a i autonomia necesare exercit rii func iilor lor. s fie integrate i coordonate cu cele conduse de poli ie. Aceste unit i ar trebui s aib cuno tin ele necesare i s dispun de mijloace juridice i materiale adecvate cel pu in pentru a primi i centraliza toate informa iile necesare prevenirii i demasc rii corup iei. orice persoan care. ci de a impune P r ilor Contractante s adopte m suri vizând asigurarea unui nivel de colaborare adecvat între autorit ile na ionale. Rolul pe care îl pot avea administra iile financiare în materie a fost deja recunoscut în cele 20 de Principii directoare ale luptei împotriva corup iei (a se vedea Principiul 8). investigarea. partenerii unit ilor str ine îns rcinate s lupte împotriva corup iei. 3 c statele ar trebui “s asigure ca persoanele îns rcinate cu prevenirea. colaborarea cu autorit ile îns rcinate cu investigarea i urm rirea infrac iunilor penale este un aspect important al unei ac iuni coerente i eficace împotriva autorilor infrac iunilor de corup ie definite în Conven ie.i îndeplineasc în mod corect func iunile. care s-a desf urat la Tallin în octombrie 1997. Rezolu ia (97) 24 privind cele dou zeci de Principii directoare ale luptei împotriva corup iei enun a în Principiul s u nr. inspectorii financiari i inspectorii de munc : pe scurt. Întradev r. aceste autorit i specializate ar putea fi. Mai mult. administra ie sau parchet. poate ob ine informa ii privind eventualele infrac iuni de corup ie. Organismele cele mai susceptibile de a de ine astfel de informa ii necesare autorit ilor de poli ie. Articolul autorit i 21 – Cooperarea între 101. Responsabilitatea luptei împotriva corup iei nu revine în mod exclusiv autorit ilor poli iene ti. pe cât posibil. de asemenea. 49 . obiectivul acestei prevederi nu este de a garanta atingerea în toate cazurile a unui nivel de cooperare suficient. independent de rolul altor organisme na ionale care se ocup de cooperarea interna ional . s beneficieze de preg tire corespunz toare în lupta împotriva acestui tip de comportament criminal i s dispun de mijloace i resurse suficiente pentru realizarea acestui obiectiv”. Articolul 21 nu precizeaz care autorit i sunt îns rcinate s semnaleze infrac iunile de corup ie. 99. În al treilea rând. În al doilea rând. În plus.97. 98. Evident. dar ele ar trebui s fie definite într-un sens larg în legisla ia na ional . s fie libere de orice influen incompatibil cu statutul lor i s dispun de mijloace adecvate pentru ob inerea de probe. Trebuie notat c independen a autorit ilor specializate în lupta împotriva corup iei nu ar trebui s fie absolut . Redactorii prezentei Conven ii au estimat c . activit ile lor ar trebui.

Alineatul a) 104. 109. dezv luie fapte sau împiedic comiterea infrac iunii. octombrie 1997). atunci când acestea privesc secrete referitoare la protec ia intereselor na ionale sau a altor interese superioare. Acest alineat prive te obliga ia de a da informa ii la cerere. o procedur de autorizare. deci. din propria sa ini iativ . problema protec iei 50 . Conform articolului 22. 103. P r ile Contractante s . statele sunt obligate s ia m surile necesare pentru a asigura o protec ie efectiv i corespunz toare colaboratorilor justi iei i martorilor.102. Articolul 22 – Protec ia colaboratorilor justi iei i a martorilor 107. El prevede principiul fundamental conform c ruia autorit ile trebuie s furnizeze organelor îns rcinate cu investiga iile i urm rirea toate informa iile necesare. Expresia “motive rezonabile” înseamn c agentul este obligat s avertizeze poli ia îndat ce el consider probabil comiterea unei infrac iuni de corup ie. Prin urmare. 108. R(97)13 privind intimidarea martorilor i drepturile ap r rii. Alineatul b) 105. participan ii au recunoscut c . ci i prin prevederea de resurse bugetare necesare în acest scop”. de exemplu. P r ile Contractante vor fi abilitate s aleag între aceste dou solu ii. Referirea la dreptul na ional înseamn c limitele obliga iei de a colabora cu poli ia trebuie s fie definit prin dispozi iile interne aplicabile agentului sau autorit ii interesate. Totu i. de a semnala infrac iunile sau de a adopta proceduri specifice în materie. cu respectarea garan iilor i procedurilor stabilite de dreptul na ional. în Recomandarea nr. fie furnizându-le informa iile pe care acestea le solicit . Ceea ce se în elege prin “informa ii necesare” va trebui s fie determinat conform legisla iei na ionale. Desigur. pentru a lupta în mod eficace împotriva corup iei “trebuie s se prevad un sistem corespunz tor de protec ie a martorilor i a persoanelor care coopereaz cu justi ia. pentru agen ii publici. nu numai adoptând norme juridice adecvate. de exemplu. un agent public î i poate îndeplini obliga ia de a colabora cu autorit ile îns rcinate cu investigarea i urm rirea infrac iunilor penale fie informând aceste autorit i. 106. legisla ia na ional poate prevedea excep ii la principiul general conform c ruia informa iile trebuie furnizate. “trebuie s se prevad acordarea de imunit i sau reducerea pedepselor pentru persoanele cercetate pentru infrac iuni de corup ie. Acest articol precizeaz c obliga ia general de a colabora cu autorit ile poli iene ti în cadrul investiga iilor i urm ririlor infrac iunilor de corup ie trebuie s se realizeze “în conformitate cu dreptul na ional”. Rolul dreptului na ional este confirmat de faptul c modurile de colaborare descrise în alineatele a) i b) sunt prezentate sub form de alternativ i nu necesarmente de o manier cumulativ . Mai mult. adoptat de Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei la 10 septembrie 1997. dac ele faciliteaz anchete. Articolul 21 nu oblig . Gradul de probabilitate cerut ar trebui s fie identic cu cel care este necesar pentru deschiderea unei anchete de poli ie sau de a ini ia urm rirea. În acest context trebuie amintit c în concluziile i recomand rile celei de a 2 – a Conferin e europene a serviciilor specializate în lupta împotriva corup iei (Tallin. Prima solu ie const în autorizarea sau chiar constrângerea agentului respectiv s avertizeze autorit ile poli iene ti atunci când afl c s-ar fi comis o infrac iune de corup ie.i modifice sistemul juridic dac acesta nu prevede obliga ia general . de existen a motivelor rezonabile de a considera c a fost comis o infrac iune.

dar care accept s coopereze cu serviciile de urm rire penal . a locului de munc i a domiciliului. depistarea. Expresia “protec ia efectiv i corespunz toare” utilizat în articolul 22 face referire la necesitatea de a adapta nivelul de protec ie acordat pentru riscurile ce exist pentru colaboratorii justi iei. 111. pentru a le permite s procedeze la investiga ii i urm rire. deja evocat . inspira i în special de recomandarea mai sus men ionat . au considerat c prin expresia “colaborator al justi iei” se în elege orice persoan care este ea îns i investigat sau care a fost condamnat pentru c a participat la infrac iunile de corup ie – definite în articolele de la 2 la 14 ale Conven iei . În general. direct sau indirect . în alte cazuri ei au nevoie de g rzi de corp. în mod excep ional. furnizarea de probe împotriva pârâ ilor în vederea condamn rii lor. Recomandarea propune statelor membre o list de m suri ce pot contribui la asigurarea eficient a protec iei intereselor martorilor i a sistemului de justi ie penal . Autorii Conven iei. Aceast recomandare enun un ansamblu de principii care ar putea orienta legisla ia na ional referitoare la lupta împotriva intimid rii martorilor. inând seama de dificultatea de a strânge probe. nici una din ele nu are interesul de a revela existen a i modalit ile acordului necinstit încheiat între ele. s se p streze anonimatul lor în cursul procesului. Articolul 23 – M suri vizând facilitarea strângerii de probe i a confisc rii produselor 114. dar redactorii Conven iei se refereau în special la agen ii infiltra i. Majoritatea acestor tehnici impieteaz în mod considerabil asupra vie ii private i risc s dea na tere 51 . 110.i exercita drepturile în cursul procedurii penale. fie c este vorba de codul de procedur penal . se face referire la aceste tehnici de investiga ie speciale în instrumentele precedente. statele p r i sunt obligate s adopte m suri care vor facilita strângerea de probe referitoare la una din infrac iunile definite în articolele de la 2 la 14. 141. iar în cazuri extreme pot fi necesare m suri de protec ie a martorilor de mai mare anvergur . articolul 23 include obliga ia pentru P r i de a autoriza utilizarea de “tehnici de investiga ii speciale”. De altfel. 112. În anumite cazuri. în acela i timp garantând ap r rii posibilitatea de a. Aproape toate infrac iunile de corup ie se bazeaz pe un “pact al t cerii” între persoana care efectueaz plata ilicit i cea care beneficiaz de ea.colaboratorilor justi iei i a martorilor a fost tratat de o manier global de c tre Organiza ie. De asemenea. în special prin furnizarea de informa ii privind infrac iunile de corup ie la care ea a participat. termenul “martor” desemneaz orice persoan care posed informa ii referitoare la un caz penal privind infrac iunile de corup ie definite în articolele de la 2 la 14 ale Conven iei i include informatorii. la punerea sub ascultare a unei linii telefonice. El nu enumer aceste tehnici. Intimidarea martorilor. fie c este vorba de dispozi ii vizând protec ia martorilor în afara tribunalului. la interceptarea telecomunica iilor i la accesul la sistemele informatice. articolul 4) i cele patruzeci de recomand ri adoptate de Grupul de ac iune financiar privind sp larea de capitaluri (GAFI). Conven ia Consiliului Europei privind sp larea. este suficient. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. În conformitate cu paragraful 1. de exemplu. Aceast prevedere recunoa te dificult ile de strângere a probelor care ar putea conduce la urm rirea i condamnarea autorilor infrac iunilor de corup ie definite în Conven ie. poate lua diferite forme dar ea vizeaz aproape întotdeauna eliminarea probelor împotriva pârâ ilor în vederea achit rii lor din lips de probe i. martori i informatori. precum Conven ia Na iunilor Unite din 1988. 113. precum schimbarea identit ii.

Crearea unui mecanism eficient i adecvat pentru monitorizarea aplic rii instrumentelor juridice interna ionale de lupt împotriva corup iei a fost considerat . ulterior. Comitetul Mini trilor a autorizat crearea unui organ de monitorizare. În Rezolu ia (98)7 adoptat la cea de a 102 – a sesiune a sa (5 mai 1998). De aceea. 118. pentru a evita ca ele s dispar înainte ca o decizie privind confiscarea lor s fie luat sau executat (a se vedea articolele 3 i 4 ale Conven iei referitoare la sp lare). …… [statele membre]. Statele membre i statele nemembre care au participat la elaborarea Acordului au fost invitate s . între altele. Ea cere. În consecin .. recurgerea la unele din aceste tehnici. care ar fi început s func ioneze în prima zi a lunii ce urma datei la care cea de a 14 – a notificare emanând de la un stat membru ar fi parvenit Secretarului General al Consiliului Europei. Programul de ac iune împotriva corup iei. 115. de la început. ulterior ratific rii prezentei Conven ii. sau. a teptând s se adopte dispozi iile care s conduc la confiscare.i notifice inten ia de a participa la GRECO. Este necesar s se vegheze ca îns rcinate cu aceste autorit ile investiga ii s fie abilitate s înghe e bunurile materiale i nemateriale pe care le-au localizat. referirea la “legisla ia na ional ” în paragraful 1 ar trebui s permit p r ilor s înso easc utilizarea acestor tehnici de investiga ii speciale cu atâtea protec ii i garan ii câte sunt necesare pentru a proteja drepturile omului i libert ile fundamentale. atunci domeniul de aplicare a monitoriz rii asigurate de GRECO va fi extins spre a acoperi implementarea prezentei Conven ii. Eficacitatea m surilor de confiscare depinde în practic de posibilit ile de a efectua investiga iile care s permit evaluarea câ tigurilor sau economiilor realizate i determinarea felului în care profiturile au fost depozitate (oficial sau nu). Dac un stat nu este membru al GRECO în momentul intr rii în vigoare sau. veghind la aplicarea angajamentelor pe care i le-au asumat în acest domeniu. 52 116. ca un element indispensabil pentru eficacitatea i credibilitatea ini iativei Consiliului Europei în acest domeniu (a se . Dac un stat este deja membru al GRECO în momentul intr rii în vigoare a acestei Conven ii. mandatul Grupului multidisciplinar privind corup ia. 117.unor dificult i de ordin constitu ional în ceea ce prive te compatibilitatea lor cu libert ile i drepturile fundamentale. în momentul ratific rii prezentei Conven ii. GRECO va monitoriza aplicarea prezentei conven ii conform statutului s u anexat la Rezolu ia (98) ……. sub forma unui acord par ial i l rgit stabilit în virtutea Rezolu iei statutare (93) 28 (completat de Rezolu ia (96) 36). în vederea aplic rii articolului 19. Capitolul III – Monitorizarea aplic rii Articolul 24 – Monitorizarea vedea. Cea de a doua parte a paragrafului 1 a articolului 23 este strâns legat de paragraful 3 al Articolului 19. adoptarea de instrumente juridice care s autorizeze P r ile Contractante s ia m surile provizorii necesare. Aplicarea Conven iei va fi monitorizat de “Grupul de state împotriva corup iei GRECO”. p r ile sunt libere s interzic . Declara ia final i Planul de ac iune al acelui de al Doilea Summit al efilor de stat i de guvern). precum i ……. în dreptul lor intern. printr-un proces dinamic de evaluare i de presiune reciproce (articolul 1 al statutului). Instituind GRECO i con inând statutul s u. Mai mult. la …… 1998. [statele nemembre incluse în Rezolu ia constitutiv ] au adoptat Rezolu ia (98) ……. rezolu iile adoptate la cea de a 19 – a i 21 – a Conferin a mini trilor europeni ai justi iei. GRECO are drept obiectiv îmbun t irea capacit ii membrilor s i de a lupta împotriva corup iei. Func iile. GRECO. compozi ia. modul de func ionare i procedurile GRECO sunt descrise de statutul s u.

De asemenea. de exemplu riscul de a crea confuzie în rândul practicienilor. paragraful 2 impune aderarea obligatorie i automat la GRECO. obliga ia de a accepta s fie supus monitoriz rii conform procedurilor precizate în statutul s u. paragrafele 3 i 4 sau cu articolul 33. 24) i Protocoalele sale adi ionale (STE nr. 30) i Protocolul 53 . Utilitatea sa era justificat i de faptul c este vorba de o Conven ie deschis i unele P r i Contractante nu ar fi – în unele cazuri nu ar putea fi – p r i la tratatele Consiliului Europei referitoare la cooperarea interna ional în materie penal i nu ar fi p r i la tratatele bilaterale în acest domeniu cu majoritatea celorlalte P r i Contractante. 120. Autorii Conven iei au acceptat în cele din urm s includ prezentul capitol. urm toarele conven ii ale Consiliului Europei: Conven ia privind extr darea (STE nr. 86 i 98). a acordurilor încheiate pe baza legisla iilor uniforme sau reciproce i a legisla iei lor na ionale în scopul investiga iilor i a procedurilor legate de infrac iunile penale stabilite în conformitate cu prezenta Conven ie.i acorde cooperarea cea mai larg posibil . Unele argumente pledeaz în favoarea ultimei op iuni. a f cut obiectul unor lungi i aprofundate discu ii în cadrul grupului care este autorul Conven iei. El are drept scop concilierea respect rii tratatelor sau acordurilor de cooperare interna ional în materie penal . Capitolul IV interna ional – Cooperarea Articolul 25 – Principiile generale i m surile de cooperare interna ional 119. important i destul de detaliat care s acopere mai multe teme din domeniul cooper rii interna ionale în materie penal sau dac ar trebui pur i simplu s se fac trimitere la tratatele multilaterale sau bilaterale existente în acest domeniu. cooperarea ar fi facilitat dac prezenta Conven ie ar fi independent i ar con ine. Aceasta presupune. între altele. cu titlul de ansamblu de reguli subsidiare aplicabile în absen a tratatelor multilaterale sau bilaterale con inând prevederi mai favorabile. a adar. conform instrumentelor interna ionale existente. multiplicând regulile de cooperare din conven iile privind infrac iunile specifice sau de a-i face mai pu in înclina i s consulte conven iile generale. bineîn eles. Referirea la instrumentele de cooperare interna ional în materie penal este formulat de o manier general . unele p r i membre ale Consiliului Europei ar întâmpina dificult i în cooperarea cu celelalte p r i. cu necesitatea de a instaura un fundament juridic specific cooper rii prev zute în prezenta Conven ie. Prezentul capitol IV. de “Apelul de la Geneva”. Utilitatea includerii unui capitol ce ar putea servi drept fundament juridic pentru cooperarea în domeniul corup iei era justificat de dificult ile deosebite întâmpinate în ob inerea cooper rii necesare în urm rirea infrac iunilor în materie de corup ie – problem larg recunoscut i afirmat cu elocven . Principiile directoare ale luptei împotriva corup iei (Principiul 20) con in angajamentul de a dezvolta cât mai mult posibil cooperarea interna ional în toate domeniile luptei împotriva corup iei. În virtutea paragrafului 1. P r ile se angajeaz s . În absen a prevederilor conven ionale. statele membre susceptibile de a deveni P r i la prezenta Conven ie au subliniat c . începând de la data la care Conven ia intr în vigoare în privin a statului respectiv. care se refer la m surile de întreprins la nivel interna ional.aceast prevedere combinat cu articolul 32. dispozi ii ce ar servi drept fundament juridic pentru cooperarea cerut de celelalte P r i Contractante. în ceea ce prive te cooperarea interna ional . Articolul 25 a fost deci conceput ca o prevedere servind de introducere la ansamblul Capitolului IV. Ea vizeaz . Conven ia de întrajutorare juridic în probleme penale (STE nr. Aceste deliber ri s-au concentrat mai ales asupra întreb rii: în ce m sur Conven ia trebuie s con in sau nu un capitol special.

70). Aceasta înseamn . întrucât P r ile pot întotdeauna s aplice propria lor legisla ie în absen a instrumentelor interna ionale. precum i acordurile bilaterale încheiate de p r i. restituirea produselor crimei sau transmiterea de dosare. depistarea. acordurile multilaterale încheiate în cadrul altor organiza ii na ionale sau interna ionale. paragraful 1. paragraful 3) i de Conven ia european de asisten judiciar în probleme penale (STE nr. Este vorba. 30. Ea înseamn c aceste prevederi trebuie s se aplice dac . precum notific rile. în ciuda existen ei unor instrumente sau angajamente interna ionale în vigoare. 125. paragraful 4). ceea ce constituie un obstacol pentru buna desf urare a investiga iei i chiar o pot compromite. între altele. 121. 123. este posibil s se ofere o form de cooperare care altminteri nu ar fi fost posibil . 99). ordinii publice i pe alte interese fundamentale ale p r ii solicitate. care este recunoscut i de Conven ia european privind extr darea (STE nr. c aplicarea articolelor de la 26 la 31 va simplifica. 112). Aceast prevedere con ine o condi ie suplimentar : ca cererea s fie tratat “f r întârziere”. al prevederilor con inute în articolul 26. de asemenea. Conven ia privind transferul persoanelor condamnate (STE nr. Motivele de respingere a acestor cereri se pot baza pe atingerea suveranit ii statului. nu se face aici nici o referire la legisla ia na ional . articolul 27. ele ar putea s se refere la alte aspecte. articolul 26. 51). Cererile de asisten judiciar reciproc nu au nevoie de a fi limitate la colectarea probelor în afacerile de corup ie. Conven ia privind valoarea interna ional a sentin elor represive (STE nr. Experien a arat c . articolul 28. Referirea la instrumentele interna ionale de cooperare interna ional în materie penal nu se limiteaz la instrumentele în vigoare în momentul intr rii în vigoare a prezentei Conven ii. Conform paragrafului 1. Scopul acestei prevederi este de a oferi P r ilor incapabile de a ac iona din cauza absen ei unui tratat interna ional un fundament juridic care s le permit acordarea cooper rii cerute.s u (STE nr. paragraful 1 i 3 sau articolul 28. Articolul 26 – Asisten a reciproc 124. Conven ia pentru supravegherea persoanelor condamnate sau eliberate condi ionat (STE nr. de exemplu. cooperarea poate fi acordat i în virtutea legisla iei na ionale a p r ilor. Bineîn eles. care figureaz în articolul 25. ci se refer i la instrumentele care ar putea fi adoptate în viitor. Acesta ar fi cazul. articolele de la 26 la 31 s se aplice i atunci când sunt mai favorabile. prev zând ca. 122. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. cooperarea se poate baza i pe “aranjamente stabilite pe baza legisla iilor uniforme sau reciproce”. prin aplicarea lor. a securit ii. de sistemul de cooperare dezvoltat între rile nordice. Conven ia relativ la sp larea. 24. Evident. paragraful 3. Expresia “mai favorabile” vizeaz cooperarea interna ional . Cel de al doilea paragraf consacr caracterul subsidiar al capitolului IV. foarte des. de asemenea. 141). Paragraful 2 d posibilitatea de a refuza cererile de asisten judiciar formulate pe baza prezentei Conven ii. Aceast prevedere traduce în domeniul specific al asisten ei judiciare reciproce obliga ia de a coopera în cea mai larg m sur posibil . Expresia “interese fundamentale ale statului” poate fi interpretat ca dând posibilitatea p r ii solicitate de a refuza 54 . prev zând c articolele de la 26 la 31 se aplic în absen a instrumentelor sau angajamentelor interna ionale vizate în paragraful precedent. Paragraful 3 consacr o derogare de la caracterul subsidiar al capitolului IV. Ea prive te. facilita sau accelera acordarea cooper rii cerute. acte care trebuie s fie realizate în afara teritoriului statului unde se desf oar investiga ia necesit termene îndelungate.

ca o autoritate care ancheteaz o infrac iune de 55 . O asemenea obliga ie decurge i din articolul 19. paragraful 7 al Conven iei privind sp larea. inând seama de caracterul transna ional al numeroaselor infrac iuni de corup ie. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. Aceasta nu înseamn c extr darea trebuie acordat de fiecare dat când este solicitat ci c trebuie mai degrab s aib posibilitatea de a acorda extr darea persoanelor care au comis una din infrac iunile stabilite în virtutea prezentei Conven ii. fie pentru c tratatele în vigoare nu s-ar aplica unei solicit ri formulate pentru o infrac iune de corup ie stabilite în virtutea prezentei Conven ii. conform c ruia aceste infrac iuni trebuie s atrag pentru autorul lor o sanc iune privativ de libertate ce poate da loc extr d rii. 130. s o resping din motive permise de aceste tratate. o prevedere analog în Conven ia OCDE privind lupta împotriva coruperii func ionarilor publici str ini (articolul 9. Conform paragrafului 1. 129. Articolul 28 – Informa iile spontane 131. paragrafele 1 i 3 prev d c infrac iunile în materie de corup ie ce cad sub inciden a prezentei Conven ii sunt considerate ca fiind infrac iuni ce pot da loc extr d rii. de asemenea. atunci când partea solicitat are motive întemeiate pentru a considera c demersurile penale angajate de partea solicitant au fost denaturate sau deturnate în alte scopuri decât cele privind lupta împotriva corup iei. Conven ia nu priveaz P r ile Contractante de dreptul de a refuza extr darea dac infrac iunea pentru care este solicitat este considerat drept o infrac iune politic . El se inspir din articolul 6. Conform paragrafului 3. Trebuie s se men ioneze în special c . dac legisla ia sa intern prevede aceasta. de asemenea. Paragraful 3 respinge posibilitatea de a invoca secretul bancar ca motiv de refuz al asisten ei solicitate. paragraful 2 al Conven iei europene privind extr darea (STE nr. Paragraful 5 con ine principiul “aut dedere aut judicare”. Se întâmpl din ce în ce mai des. când considerente referitoare la protec ia drepturilor omului trebuie s predomine i. 126. Partea c reia i s-a adresat cererea poate. p r ile care nu subordoneaz extr darea existen ei unui tratat trebuie s recunoasc faptul c aceste infrac iuni pot da loc extr d rii. Partea care refuz extr darea este solicitat în mod expres s exercite urm riri penale împotriva delicventului i s informeze partea reclamant despre rezultatul acestei ac iuni. Înainte de a acorda asisten a solicitat care implic ridicarea secretului bancar. fie pentru c ea nu are tratat de extr dare cu Partea solicitant . Se g se te. s cear autoriza ia unei autorit i judiciare competente în probleme penale. Conven ia poate servi drept baz legal pentru extr dare pentru P r ile care subordoneaz extr darea existen ei unui tratat.asisten a judiciar în cazurile în care sunt în joc principii fundamentale ale sistemului s u judiciar. cât i în cele ce se vor încheia în viitor. Tr gând toate consecin ele gravit ii lor. partea solicitant poate. este obligatoriu s se includ infrac iunile de corup ie în lista celor care pot da loc la extr dare atât în tratatele de extr dare în vigoare. “a extr da sau a pedepsi”. paragraful 3). depistarea. 24). O Parte care nu ar acorda extr darea. poate considera îns i Conven ia ca baz care s îi permit predarea persoanei cerute. Textul acestei prevederi se inspir din cel al articolului 18. 128. Aceast prevedere are drept scop evitarea impunit ii autorilor infrac iunilor de corup ie. paragraful 1. 141). Paragraful 4 prevede posibilitatea de a respinge o cerere de extr dare întrucât nu sunt întrunite condi iile stabilite de tratatele aplicabile. în general. Articolul 27 – Extr darea 127. Conform paragrafului 2.

Fiecare parte este invitat s furnizeze Secretarului General al Consiliului Europei detalii pertinente privind autoritatea (autorit ile) central (centrale) desemnat (desemnate) în virtutea paragrafului 1. În al doilea rând. cererile pot fi transmise prin intermediul Interpolului. dac ea este competent . Totu i. depistarea. autorit ile competente ale statelor. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. În primul rând. în virtutea paragrafului 4. cererile de asisten judiciar pot fi trimise direct de judec torii i procurorii statului solicitant c tre judec torii i procurorii statului la care se face apel. Conform paragrafului 3 al acestui articol. care se inspir din articolul 10 al Conven iei privind sp larea. În cazul statelor federale sau confederale. Aceast prevedere nu oblig P r ile Contractante s desemneze o autoritate central specific scopurilor cooper rii interna ionale împotriva infrac iunilor stabilite în virtutea prezentei Conven ii. comunic rile directe trebuie s fie adresate autorit ii centrale. Conform paragrafului 5. s efectueze o anchet sau s angajeze urm riri privind faptele divulgate. cantoanelor sau entit ilor care constituie federa ia se afl uneori într-o situa ie mai bun în ceea ce prive te tratarea rapid a cererilor de cooperare ce provin de la alte P r i. Paragraful 6 al prezentului articol d posibilitatea unei P r i de a informa celelalte P r i. Judec torul sau procurorul care urmeaz aceast procedur trebuie s adreseze o copie a cererii c tre propria autoritate central în vederea transmiterii sale c tre autoritatea central a statului la care se apeleaz . în caz de urgen . ele trebuie s transmit cererea autorit ii competente a statului la care se apeleaz . Ele ar putea s desemneze autorit i deja existente i care au o competen general în materie de cooperare interna ional . din motive de eficacitate. Articolul 29 – Autoritatea central 132. Aceast prevedere. prin intermediul Secretarului General al Consiliului Europei c . au. Conform articolului 40. Referirea la posibilitatea de a desemna “mai multe autorit i centrale” vizeaz aceast problem deosebit . Autorit ile statului la care se apeleaz . comunicarea spontan a unor asemenea informa ii nu împiedic Partea care le transmite. Într-adev r. Autorit ile centrale desemnate conform articolului precedent comunic direct între ele.corup ie de pe teritoriul s u s descopere informa ii care s indice c o infrac iune a putut fi comis pe teritoriul altui stat. care primesc o cerere ce dep e te domeniul lor de competen . Articolul 30 – Comunicarea direct 134. o dubl obliga ie. atunci când autoritatea statului la care se apeleaz este în m sur s satisfac cererea f r a recurge la m suri coercitive. ele trebuie s informeze autorit ile statului solicitant despre transmiterea ce a fost efectuat . Instituirea de autorit i centrale îns rcinate cu trimiterea solicit rilor de a r spunde la cereri este o caracteristic comun a instrumentelor moderne de cooperare interna ional în materie penal . Totu i. 56 . în unele ri comunicarea direct între autorit ile judiciare poate provoca întârzieri i dificult i sporite pentru realizarea cooper rii cerute. 141) elimin necesitatea unei cereri prealabile pentru transmiterea de informa ii care s poat ajuta Partea destinatar s efectueze o anchet sau s angajeze urm riri privind infrac iuni penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. Urgen a trebuie s fie apreciat de judec torul sau procurorul care trimite solicitarea. ele pot fi transmise i direct – adic f r intermedierea autorit ilor centrale – chiar dac nu este vorba de urgen . 133. Secretarul General va pune aceste informa ii la dispozi ia celorlalte P r i Contractante. Este vorba de un mijloc care permite asigurarea corect i rapid a transmiterii acestor solicit ri.

paragraful 2 combinate cu articolul 24 antreneaz automat i obligatoriu adeziunea la GRECO pentru P r ile Contractante care nu erau membre ale acestui organism de urm rire în momentul ratific rii de c tre ele a Conven iei. redactat pornind de la mai multe precedente stabilite în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. Comitetul Mini trilor poate. Canada.Articolul 31 – Informarea 135. de asemenea. Cu unele excep ii. paragraful 1. majoritatea acestor articole nu necesit comentarii speciale. Atunci când Conven ia va intra în vigoare. Japonia. c exist repercusiuni ale corup ie asupra comer ului interna ional. aprobat de Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei cu prilejul celei de a 315 – a reuniuni a Delega ilor mini trilor din februarie 1980. Articolul 32. prevederile care figureaz în aceast parte se inspir . 137. Aceast prevedere consacr obliga ia pentru Partea la care se apeleaz de a informa Partea solicitant despre rezultatul m surilor luate ca urmare a cererii de cooperare interna ional . depistarea. Aceast prevedere vizeaz numai statele nemembre care nu au participat la elaborarea Conven iei. Mexic i S. Sfântul Scaun. Este vorba de un num r de ratific ri care este neobi nuit de mare pentru o conven ie elaborat în cadrul Consiliului Europei în domeniul dreptului penal. paragraful 1 se inspir din mai multe precedente stabilite în alte conven ii elaborate în cadrul Consiliului Europei. în general. Cea de a doua fraz a paragrafelor 3 i 4 ale articolului 32. S-a convenit. întrucât ea impiedic aplicarea regulilor concuren ei i modific buna func ionare a economiei de pia . Articolul 33 a fost. nu numai de c tre statele membre ale Consiliului Europei ci i de c tre statele nemembre care au participat la elaborarea Conven iei. s invite orice stat membru s adere la Conven ie. Se cere în plus ca informa iile s fie trimise f r întârziere dac împrejur rile fac imposibil satisfacerea cererii sau risc s o întârzie considerabil. 138. Georgia. Bosnia i Her egovina.i asume obliga ii analoge. Pentru a evita s se transforme într-un handicap pentru întreprinderile na ionale ale câtorva P r i Contractante. care permit semnarea. 139. 112) i Conven ia referitoare la sp larea. Articolul 32. Capitolul V –Dispozi ii finale 136. 141.U. Conform Conven iei de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor. în majoritate.A. paragraful 3 cere 14 ratific ri pentru intrarea în vigoare a Conven iei. în special a corup iei interna ionale. 141). Unele ri au estimat c i-ar penaliza întreprinderile na ionale dac s-ar angaja la nivel interna ional s incrimineze corup ia f r ca alte ri s . de exemplu Conven ia privind transferul persoanelor condamnate (STE nr. alte state membre ce nu sunt vizate de aceast prevedere vor putea fi invitate s adere la Conven ie conform articolului 33. dar urm toarele puncte necesit unele explica ii. Aceste state sunt Belarus. înainte de intrarea în vigoare a Conven iei. nu poate fi eficace decât dac un num r mare de state se angajeaz s întreprind m surile necesare în acela i timp. din ini iativ proprie sau la cerere. precum i a articolului 33. prezenta Conven ie cere ca un num r mare de state s se angajeze s o aplice în acela i timp. capturarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. 140. articolul 35 este menit s asigure coexisten a Conven iei cu alte tratate – 57 . Dup ce a consultat P r ile. conform paragrafului 3 al acestui articol. De aceea. din “Modelul de clauze finale pentru conven ii i acorduri încheiate în cadrul Consiliului Europei”. Motivul este acela c incriminarea corup iei.

În plus. aceste rezerve au ca obiectiv de a permite un num r cât mai mare de ratific ri ale Conven iei. 144. de exemplu.i p streze unele din conceptele lor juridice fundamentale. Desigur. Redactarea permite s se fac deduc ia c . în acela i timp permi ând P r ilor Contractante s .i exercite judecata sau marja de apreciere în mod impar ial. numeroase posibilit i de a face rezerve. este necesar s se asigure un echilibru între interesele P r ilor Contractante pentru ca ele s se bucure de maximum de flexibilitate în adaptarea la obliga iile ce decurg din Conven ie i necesitatea de a asigura aplicarea progresiv a acestui instrument. propus sau dat are drept scop de a-l determina pe func ionarul public sau judec tor s îndeplineasc sau s nu îndeplineasc un act. 142. p r ile nu pot încheia acorduri care s tirbeasc autoritatea Conven iei. conform articolului 38. Astfel. un numerus clausus. paragraful 3. Pe lâng aceasta. Pentru autorii Conven iei. dimpotriv . vor fi obligate s justifice în fa a GRECO men inerea unei rezerve sau declara ii. conform articolului 38. Aceasta rezult din faptul c prezenta Conven ie este un document ambi ios. în anumite scopuri. a judec torilor i a func ionarilor organiza iilor interna ionale sau a judec torilor i func ionarilor tribunalelor interna ionale doar în m sura în care avantajul necuvenit oferit. care limiteaz num rul de rezerve pe care fiecare din P r ile Contractante este autorizat s le fac . P r ile vor trebui s furnizeze GRECO. 143. paragraful 1 rezervele i declara iile au o validitate limitat la trei ani. Aceste probleme sunt descrise de paragraful 1 al articolului 35 ca “probleme speciale”. în paragrafele sale 1 i 2. în consecin . înc lcând îndatoririle sale oficiale. de aceea. s încheie acorduri bilaterale sau multilaterale privind probleme care constituie i obiectul Conven iei. O restric ie mai important se g se te în paragraful 4 al acestei dispozi ii. În plus. în cadrul cooper rii nordice. care prevede incriminarea unui mare num r de infrac iuni de corup ie.multilaterale sau bilaterale – privind problemele care fac i obiectul prezentei Conven ii. de asemenea. Aceast no iune nu necesit o dovad a pretinsei înc lc ri a legii de c tre func ionarul public. la cererea acestuia. inclusiv unele care sunt relativ noi pentru unele state. Paragraful 2 al articolului 35 exprim într-o manier pozitiv faptul c P r ile pot. Dup aceast limit . Autorii Conven iei au c utat s restrâng posibilitatea de a face rezerve pentru a asigura în cel mai înalt grad posibil aplicarea uniform a Conven iei de c tre P r ile Contractante. GRECO va putea s 58 . P r ile Contractante. articolul 37 con ine un anumit num r de restric ii în privin a recurgerii la rezerve. p r ile pot declara ca infrac iune penal corup ia activ a func ionarilor publici str ini. Autorii Conven iei au considerat. Paragraful 2 al articolului 38 prevede o procedur în virtutea c reia rezervele i declara iile care n-au fost reînnoite devin în mod automat caduce. c este adecvat s se includ posibilit i pentru viitoarele state P r i de a formula rezerve care s le permit s . Articolul 37 prevede. 145. tratatelor sau a realit ilor care se refer la temele abordate în prezenta Conven ie. Paragraful 3 al articolului 35 asigur men inerea aplic rii acordurilor. explica ii în privin a motivelor care justific men inerea unei rezerve sau declara ii. s . El indic în primul rând c rezervele sau declara iile nu pot fi formulate decât în momentul ratific rii în privin a prevederilor men ionate la paragraful 1 care con ine. În sfâr it. regulile în materie de jurisdic ie sunt foarte largi. no iunea de “înc lcare a îndatoririlor” trebuie interpretat în sens larg i înseamn c func ionarul public este obligat.i armonizeze în mod progresiv legisla ia anticorup ie cu exigen ele Conven iei. rezervele i declara iile devin caduce dac nu sunt în mod expres reînnoite. Conform prevederilor articolului 36.

Autorii Conven iei au contat pe sistemul de presiuni reciproce al GRECO pentru a influen a deciziile P r ilor Contractante privind men inerea sau retragerea rezervelor sau a declara iilor. la cea de-a 103 – a Sesiune Ministerial (4 noiembrie 1998). Orice procedur de reglementare a diferendelor trebuie aleas de comun acord. GRECO nu va avea nevoie s formuleze o cerere prealabil . 146. În toate cazurile. Totu i. modific rile importante ale Conven iei ar putea fi f cute sub forma protocoalelor adi ionale. Articolul 40. Mai mult. Comitetul Mini trilor este convins c examinarea periodic a rezervelor de c tre “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO” va permite reducerea rapid a num rului de rezerve formulate în momentul ratific rii sau al ader rii la Conven ie. orice amendament adoptat nu va intra în vigoare decât atunci când toate p r ile îl vor fi informat pe Secretarul General despre acceptarea lor. pentru a men ine cea mai mare uniformitate posibil în ceea ce prive te angajamentele care vor decurge din Conven ie i pentru a permite s se foloseasc pe deplin avantajul acestui text. care nu sunt membre ale Comitetului Mini trilor sau ale CDPC. conform paragrafului 5 al articolului 39. P r ile Contractante fiind automat obligate s furnizeze explica ii înainte de reconduc iune. Comitetul Mini trilor lanseaz un apel c tre toate statele care doresc s devin P r i la Conven ie s . GRECO va avea posibilitatea s examineze explica iile furnizate de partea interesat pentru a justifica men inerea rezervelor sau a declara iei. paragraful 1. din momentul intr rii în vigoare. Din punctul de vedere al Comitetului. iar c tre statele care se vor vedea obligate s formuleze rezerve. Conven ia penal privind corup ia. În caz de reconduc iune a unei rezerve sau declara ii. de o larg cuprindere juridic care va avea un impact considerabil în lupta împotriva acestui fenomen în Europa. Paragraful 2 al acestui articol impune P r ilor obliga ia de a se str dui s parvin la o reglementare amiabil a oric rui diferend privind interpretarea sau aplicarea Conven iei. stipuleaz c CDPC trebuie s fie informat despre interpretarea i aplicarea prevederilor Conven iei. Procedura de amendare a prezentei Conven ii prevede consultarea statelor P r i nemembre. Textul Conven iei prevede un anumit num r de posibilit i de a face rezerve care s-au dovedit necesare pentru a permite o adaptare progresiv a statelor P r i la angajamentele care decurg din acest instrument. Procedura de amendare prev zut de articolul 39 este conceput în mod esen ial pentru modific rile minore de ordin procedural. este vorba de un text ambi ios. 147. s se str duiasc s le retrag cât mai curând posibil.cear astfel de explica ii în cursul perioadei ini iale sau al perioadelor ulterioare de valabilitate a rezervelor sau declara iilor.i reduc cât mai mult posibil num rul de rezerve pe care le vor formula atunci când î i exprim consim mântul de a fi legate prin acest tratat. Într-adev r. c tre state de a limita cât mai mult posibil rezervele la Conven ia penal privind corup ia Comitetul Mini trilor a adoptat. al Comitetului Mini trilor Apel 59 .

în mod prioritar. Fiind convinse de necesitatea continu rii. Fiind convinse c eficacitatea luptei împotriva corup iei necesit o interna ional intensiv .CONVEN IA PENAL PRIVIND CORUP IA i raportul explicativ Conven ia penal privind corup ia Preambul Statele membre ale Consiliului Europei i celelalte state semnatare ale prezentei Conven ii. împiedic dezvoltarea economic i pericliteaz stabilitatea institu iilor democratice i fundamentul moral al societ ii. inclusiv prin adoptarea unei legisla ii potrivite i a unor m suri preventive adecvate. echit ii i justi iei sociale. democra iei i drepturilor omului. Subliniind c . Considerând c scopul Consiliului Europei îl constituie realizarea unei unit i mai strânse între membrii s i. corup ia constituie o amenin are la adresa principiilor statului de drept. denatureaz concuren a. cooperare penal . a unei politici penale comune în vederea protec iei societ ii împotriva corup iei. submineaz principiile bunei administr ri. Recunoscând importan a consolid rii cooper rii cu celelalte state semnatare ale prezentei Conven ii. rapid i adaptat în materie penal .

institu ie care are ca scop ameliorarea capacit ii membrilor s i de a lupta împotriva corup iei prin supravegherea punerii în aplicare a angajamentelor lor în acest domeniu. elaborarea unei conven ii penale privind corup ia. conform Programului de ac iune împotriva corup iei. vizând s promoveze cooperarea în lupta împotriva corup iei. 1997) apeleaz la punerea rapid în aplicare a Programului de ac iune împotriva corup iei i recomand . a Rezolu iei (98) 7 cu privire la autorizarea cre rii Acordului par ial l rgit care stabile te “Grupul de state împotriva corup iei – GRECO”. subliniaz necesitatea finaliz rii rapide a elabor rii instrumentelor juridice interna ionale. Organiza ia Mondial a Comer ului. Men ionând în plus c Rezolu ia nr. o cooperare intens în urm rirea unor astfel de infrac iuni i un mecanism eficient de supraveghere deschis în mod egal statelor membre i statelor nemembre. inând cont de Programul de ac iune împotriva corup iei. 1 adoptat de c tre mini trii europeni ai justi iei în cadrul celei de-a 21-a Conferin e (Praga. care contribuie la ameliorarea con tientiz rii i cooper rii la nivel interna ional în lupta împotriva corup iei. Organiza ia Statelor Americane. care s prevad incriminarea coordonat a infrac iunilor de corup ie. în cadrul celui de-al 2-lea Summit care s-a desf urat la Strasbourg în 10 i 11 octombrie 1997. incluzând leg turile sale cu crima organizat i sp larea banilor. împuternice te în special Comitetul Mini trilor s finalizeze rapid lucr rile de elaborare a instrumentelor juridice interna ionale. adoptat de c tre Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei în noiembrie 1996. Banca Mondial . Cunoscând c efii de stat i de guvern ai Consiliului Europei au decis. Men ionând în acest context importan a particip rii statelor nemembre la activit ile împotriva corup iei ale Consiliului Europei i apreciind contribu ia lor pre ioas la aplicarea Programului de ac iune împotriva corup iei.Apreciind dezvoltarea recent . Având în vedere adoptarea în cadrul celei de-a 102-a sesiuni a Comitetului Mini trilor. în special. OCDE i Uniunea European . 1994). adoptat la 6 noiembrie 1997 de c tre Comitetul Mini trilor cu ocazia celei de-a 101-a sesiuni. inclusiv prin ac iunile întreprinse de c tre Na iunile Unite. Considerând pe lâng aceasta c Rezolu ia (97) 24 referitoare la cele 20 de principii directoare în lupta împotriva corup iei. la 4 mai 1998. Au convenit asupra celor ce urmeaz : Capitolul I – Terminologie Articolul 1 – Terminologie Pentru scopul prezentei Conven ii: 61 . Fondul Monetar Interna ional. care rezult din recomand rile celei de-a 19-a Conferin e a mini trilor europeni ai justi iei (La Valetta. s caute r spunsuri comune împotriva provoc rilor ap rute ca urmare a extinderii corup iei i au adoptat un Plan de ac iune care. în aplicarea Programului de ac iune împotriva corup iei.

d) “persoana juridic ” cuprinde orice entitate care are acest statut în virtutea dreptului na ional aplicabil. Articolul 5 . direct sau indirect. actele vizate în articolele 2 i 3 atunci când ele implic orice persoan membr a oarec rei adun ri publice na ionale care exercit puteri legislative sau administrative. oferi sau de a da. orice avantaj necuvenit unuia dintre agen ii s i publici. pentru el însu i sau pentru altcineva. statul care realizeaz urm rirea nu poate aplica defini ia de agent public decât în m sura în care aceast defini ie este compatibil cu dreptul s u na ional. 62 . “primar”. Capitolul II – M suri care pot fi luate la nivel na ional Articolul 2 – Corup ia activ a agen ilor publici na ionali Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal conform dreptului s u intern.Corup ia agen ilor publici str ini.a) expresia “agent public” este interpretat cu referire la defini ia de “func ionar”. b) termenul “judec tor” care figureaz în alineatul a mai sus-men ionat cuprinde membrii procuraturii i persoanele care exercit func ii judiciare.Corup ia membrilor adun rilor publice na ionale Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. faptul de a propune. excep ie f când statele sau alte entit i publice în exerci iul prerogativelor lor de putere public i de organiza ii interna ionale publice. orice avantaj necuvenit pentru el însu i sau pentru oricine altcineva. “ministru” sau “judec tor” din dreptul na ional al statului în care persoana în cauz exercit aceast func ie a a cum este ea aplicat în dreptul s u penal. faptul unuia dintre agen ii s i publici de a solicita sau primi. direct sau indirect. pentru ca el s efectueze sau s se ab in de la efectuarea unui act în exerci iul func iunilor lui. Articolul 4 . “ofi er public”. sau de a accepta o ofert sau o promisiune a unui avantaj pentru a efectua sau a se ab ine de la efectuarea unui act în exerci iul func iunilor lui. în cazul când actul a fost comis inten ionat. Articolul 3 – Corup ia pasiv a agen ilor publici na ionali Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. c) în cazul urm ririlor care implic un agent public al altui stat. în cazul când actul a fost comis inten ionat.

înc lcând îndatoririle sale. pentru ea îns i sau pentru oricine altcineva. actele men ionate în 63 . direct sau prin intermediul unui ter . actele men ionate în articolele 2 i 3. faptul de a promite. în cadrul unei activit i comerciale. fie ea deta at sau nu la o astfel de organiza ie. Articolul 11 .Corup ia membrilor adun rilor publice str ine Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. Articolul 10 .Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. Articolul 9 . actele vizate în articolele 2 i 3.Corup ia func ionarilor interna ionali Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal . Articolul 6 . de a oferi sau de a da.Corup ia pasiv în sectorul privat Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. atunci când ele implic orice persoan membr a unei adun ri parlamentare a unei organiza ii interna ionale sau suprana ionale la care Partea este membr . care exercit func ii ce corespund celor îndeplinite de astfel de func ionari sau agen i. atunci când ele implic un agent public al oric rui alt stat. în cazul când actul a fost comis inten ionat. pentru ca persoana s efectueze sau s se ab in de la efectuarea unui act. atunci când ele implic orice persoan care are calitatea de func ionar sau agent contractual. cât i orice persoan . înc lcând îndatoririle sale. pentru ca persoana s efectueze sau s se ab in de la efectuarea unui act. în conformitate cu dreptul s u intern. pentru ea îns i sau pentru altcineva.Corup ia activ în sectorul privat Fiecare Parte adopt m surile legislative sau alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. atunci când ele implic orice persoan membr a oric rei adun ri publice care exercit puteri legislative sau administrative a oric rui alt stat. în sensul statutului agen ilor oric rei organiza ii publice interna ionale sau suprana ionale la care Partea este membr . Articolul 7 . orice avantaj necuvenit oric rei persoane care conduce sau lucreaz în cadrul unei entit i din sectorul privat. atunci când actul a fost comis inten ionat.Corup ia judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. în cadrul unei activit i comerciale.Corup ia membrilor adun rilor parlamentare interna ionale Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. Articolul 8 . un avantaj necuvenit sau de a accepta oferirea sau promisiunea unui asemenea avantaj. actele vizate în articolul 4. actele vizate în articolul 2 i 3. ac iunea oric rei persoane care conduce sau lucreaz în cadrul unei entit i din sectorul privat de a solicita sau primi. direct sau indirect.

orice func ionar din grefa unei astfel de cur i. în condi iile prev zute de ea. Articolul 17 . indiferent c influen a este sau nu exercitat sau c influen a presupus produce sau nu rezultatul scontat.Traficul de influen Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. de a oferi sau de a da. Articolul 15 . Articolul 14 . actele sau omisiunile urm toare.Sp larea banilor rezulta i din delictele de corup ie Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. atunci când actul a fost comis inten ionat. faptul de a propune. în m sura în care Partea nu a formulat rezervele sau declara iile: a) de a stabili sau de a utiliza o factur sau oricare alt document sau înscris contabil care con ine informa ii false sau incomplete.Infrac iunile contabile Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune pasibil de sanc iuni penale sau alte tipuri de sanc iuni. de la 4 la 6 i de la 9 la 11. actele men ionate în Conven ia Consiliului Europei cu privire la sp larea. orice act de complicitate la una dintre infrac iunile penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. Articolul 13 . sechestrarea i confiscarea produselor crimei (STE nr. art. în ceea ce prive te ridicarea imunit ii. în m sura în care Partea nu a formulat rezerve sau declara ii cu privire la aceste infrac iuni sau nu consider aceste infrac iuni ca infrac iuni grave în raport cu legisla ia referitoare la sp larea banilor. direct sau indirect. în conformitate cu dreptul s u intern. Articolul 12 . depistarea. Articolul 16 . b) de a omite. 6.Imunitatea Dispozi iile prezentei Conven ii nu aduc prejudicii dispozi iilor nici unui tratat. în mod ilicit. paragraful 1 i 2.Actele de participare Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a stabili drept infrac iune penal în conformitate cu dreptul s u intern. atunci când infrac iunea principal este constituit din una din infrac iunile stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 12 ale prezentei Conven ii. atunci când ele sunt comise inten ionat. de a primi sau de a accepta oferta sau promisiunea sub form de remunerare pentru a a-numita influen . cât i faptul de a solicita.articolele 2 i 3. destinate s comit disimulat sau deghizat infrac iuni vizate în articolele de la 2 la 12. fie c avantajul necuvenit este pentru el însu i sau pentru altcineva. contabilizarea unei pl i. 141). atunci când ele implic orice persoan care exercit func ii judiciare în cadrul unei cur i interna ionale a c rei competen este acceptat de c tre Parte sau. orice avantaj necuvenit ca remunerare oricui afirm sau confirm c este capabil s exercite o influen asupra lu rii deciziei de c tre oricare persoan vizat în articolele 2.Jurisdic ia 64 . protocol sau statut i nici textelor lor de aplicare.

fiecare Parte ia m surile necesare pentru a se asigura c o persoan juridic poate fi tras la r spundere atunci când lipsa de supraveghere sau de control din partea unei persoane fizice vizate în paragraful 1 a f cut posibil comiterea infrac iunilor men ionate în paragraful 1 în contul a a-numitei persoane juridice de c tre o persoan fizic aflat sub autoritatea sa. de trafic de influen i pentru sp larea banilor stabilite în virtutea prezentei Conven ii. cât i pentru participarea unei astfel de persoane fizice în calitate de complice sau de instigatoare la comiterea infrac iunilor men ionate mai sus. care exercit o func ie de r spundere în cadrul ei. stabilite în virtutea prezentei Conven ii. sau unei autorit i pentru a exercita un control în cadrul persoanei juridice. prin care s precizeze c el î i asum dreptul s nu aplice. atunci când ele sunt comise în beneficiul lor de c tre orice persoan fizic . care activeaz fie individual. în cazul când autorul presupus al infrac iunii este prezent pe teritoriul s u i nu poate fi extr dat c tre o alt Parte numai pe baza na ionalit ii sale.R spunderea persoanelor juridice 1. c) infrac iunea implic unul dintre agen ii s i publici sau dintre membrii adun rilor sale publice na ionale sau orice persoan vizat în articolele de la 9 la 11. care este în acela i timp unul din cet enii s i. fiecare stat poate adresa Secretarului General al Consiliului Europei o declara ie. 2. sau unei autorit i pentru a lua decizii în numele persoanei juridice. Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a se asigura c persoanele juridice pot fi f cute responsabile pentru infrac iunile de corup ie activ . 4 Prezenta Conven ie nu exclude exercitarea de c tre o Parte a oric rei jurisdic ii penale stabilite în conformitate cu dreptul s u intern. de aprobare sau de aderare. 65 . fie în calitate de membru al unui organ al persoanei juridice. dup o cerere de extr dare. 2 La momentul semn rii sau depunerii instrumentului s u de ratificare. unul dintre agen ii s i publici sau unul dintre membrii adun rilor publice na ionale. ea adopt m surile necesare pentru a. 3 Atunci când o Parte a folosit posibilitatea de rezerv prev zut în paragraful 2 al prezentului articol. Articolul 18 . în baza: unei puteri de reprezentare a persoanei juridice.i stabili jurisdic ia fa de infrac iunile penale. b) autorul infrac iunii este unul din cet enii s i. sau s nu aplice decât în cazuri sau condi ii specifice. F când abstrac ie de cazurile deja prev zute în paragraful 1. regulile de jurisdic ie definite în paragrafele 1 b) i c) ale prezentului articol sau în oarecare parte a acestor paragrafe. de acceptare. atunci când: a) infrac iunea este comis în întregime sau par ial pe teritoriul s u.1 Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru ai stabili jurisdic ia fa de o infrac iune penal stabilit în virtutea articolelor de la 2 la 14 ale prezentei Conven ii.

inclusiv de sanc iuni pecuniare. inând cont de gravitatea infrac iunilor penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. 2. la cerere.3. sau b) furnizând. cu autorit ile responsabile de cercetarea i urm rirea infrac iunilor penale: a) informând autorit ile în cauz . propor ionale i de prevenire de natur penal sau nepenal . Articolul 21 .Protec ia colaboratorilor justi iei i a martorilor Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a asigura o protec ie eficient i convenabil : a) persoanelor care furnizeaz informa ii referitoare la infrac iunile penale stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 14 sau care colaboreaz într-un alt mod cu autorit ile responsabile cu cercetarea sau urm rirea. sanc iuni privative de libertate care pot duce la extr dare. Fiecare Parte se asigur c în caz de responsabilitate stabilit în virtutea articolului 18.Cooperarea între autorit ile na ionale Fiecare Parte adopt m surile corespunz toare care se dovedesc necesare pentru a se asigura c autorit ile publice precum i orice agent public coopereaz . atunci când exist motive rezonabile pentru a considera c una din infrac iunile penale stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 14 a fost comis . în cazurile când ele sunt comise de c tre persoane fizice. Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare care s -i permit confiscarea sau alt mod de privare de instrumente i produse ale infrac iunilor penale stabilite în virtutea prezentei Conven ii. 66 . 3. în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al P r ii. Articolul 19 . P r ile supravegheaz ca personalul a a-numitor entit i s dispun de o preg tire i de resurse financiare adaptate func iilor pe care le exercit .Sanc iuni i m suri 1. propor ionale i de prevenire. sanc iuni i m suri eficiente.Autorit i specializate Fiecare Parte adopt m surile care se dovedesc necesare pentru ca persoanele sau entit ile s se specializeze în lupta împotriva corup iei. persoanele juridice s fie pasibile de sanc iuni eficiente. incluzând. fiecare Parte prevede. la ini iativa lor proprie. Articolul 22 . sau de bunuri a c ror valoare corespunde acestor produse. R spunderea persoanei juridice în virtutea paragrafului 1 i 2 nu exclude urm ririle penale împotriva persoanelor fizice autoare. Ele vor dispune de independen a necesar . paragrafele 1 i 2. autorit ilor în cauz toate informa iile necesare. instigatoare sau complice la infrac iunile men ionate în paragraful 1. referitor la infrac iunile stabilite conform articolelor de la 2 la 14. în conformitate cu dreptul na ional. Articolul 20 . pentru a putea exercita func iunile lor eficient i liber de orice presiune ilicit .

Capitolul III . în scopul cercet rilor i procedurilor referitoare la infrac iunile penale stabilite în conformitate cu prezenta Conven ie. 2 Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri care se dovedesc necesare pentru a conferi tribunalelor sale sau altor autorit i competente.Asisten a reciproc 67 . 2 În cazul când nici un instrument interna ional sau un aranjament dintre cele vizate în paragraful 1 de mai sus nu este în vigoare între P r i.Principiile generale i m surile de cooperare interna ional 1 P r ile coopereaz unele cu altele. care se dovedesc necesare pentru a facilita strângerea dovezilor cu privire la infrac iunile penale stabilite în virtutea articolelor de la 2 la 14 i pentru a le permite s identifice.b) martorilor care fac o depozi ie referitoare la astfel de infrac iuni. în conformitate cu dispozi iile instrumentelor interna ionale adecvate privind cooperarea interna ional în materie penal sau cu aranjamentele stabilite pe baza legisla iilor identice sau reciproce i a dreptului lor na ional. inclusiv cele care permit utilizarea tehnicilor speciale de investigare conform legisla iei na ionale. dreptul de a ordona comunicarea sau sechestrarea dosarelor bancare. Articolul 26 . susceptibile de a face obiectul m surilor stipulate în paragraful 3 al articolului 19 al prezentei Conven ii. Articolul 23 – M suri care vizeaz produselor facilitarea strângerii dovezilor i a confisc rii 1 Fiecare Parte adopt m surile legislative i alte m suri. s înghe e i s sechestreze instrumentele i produsele corup iei sau a bunurilor a c ror valoare corespunde acestor produse.Cooperarea interna ional Articolul 25 . se aplic articolele de la 26 la 31 ale prezentului capitol. într-o m sur cât mai larg posibil . 3 Secretul bancar nu constituie un obstacol pentru m surile definite în paragraful 1 i 2 al prezentului articol. 3 Articolele de la 23 la 31 ale prezentului capitol se aplic .Monitorizarea Grupul de state împotriva corup iei (GRECO) asigur punerea în aplicare a prezentei Conven ii de c tre P r i. de asemenea. s cerceteze.Monitorizarea aplic rii Articolul 24 . Capitolul IV . atunci când ele sunt mai favorabile decât dispozi iile instrumentelor interna ionale sau aranjamentelor vizate în paragraful 1 de mai sus. financiare sau comerciale pentru a pune în aplicare m surile vizate în paragraful 1 al prezentului articol.

Autoritatea central 68 . o Parte poate. în virtutea legilor lor na ionale s ancheteze sau s urm reasc infrac iunile penale stabilite în concordan cu prezenta Conven ie. 4 Extr darea este condi ionat de prevederile dreptului intern al P r ii reclamate sau de tratatele de extr dare aplicabile. în sensul paragrafului 1 al prezentului articol. inclusiv de motivele pentru care Partea reclamat poate refuza extr darea. securit ii na ionale sau ordinii publice. Articolul 28 . o Parte poate solicita ca o cerere de cooperare care ar implica ridicarea secretului bancar s fie autorizat fie de c tre un judec tor. 3 P r ile nu ar putea invoca secretul bancar pentru a justifica refuzul lor de cooperare în virtutea prezentului capitol. ea poate considera prezenta Conven ie ca baz legal de extr dare pentru toate infrac iunile stabilite conform prezentei Conven ii. poate fi refuzat dac Partea reclamat consider c satisfacerea cererii ar aduce atingere intereselor sale fundamentale. P r ile se angajeaz s includ aceste infrac iuni ce permit extr darea în orice tratat de extr dare pe care ele îl vor încheia. Articolul 27 . Atunci când dreptul s u intern o cere. aceste autorit i ac ionând în materie de infrac iuni penale. 2 Asisten a reciproc .Extr darea 1 Infrac iunile penale stabilite în concordan cu prezenta Conven ie sunt considerate incluse în orice tratat de extr dare în vigoare între P r i drept infrac iuni ce permit extr darea. s comunice unei alte P r i informa ii factologice atunci când ea consider c divulgarea a a-numitor informa ii ar fi susceptibil s ajute P r ii beneficiare s înceap sau s efectueze investiga ii sau urm riri referitoare la infrac iunile stabilite în virtutea prezentei Conven ii sau ar fi susceptibil s înainteze o plângere din partea acestei P r i în sensul prezentului capitol. Articolul 29 . cu condi ia ca alte dispozi ii s fi fost convenite cu Partea reclamant i s o informeze în timp util de rezultatul definitiv. fie de c tre o alt autoritate judiciar . 5 Dac extr darea cerut pe motivul unei infrac iuni stabilite conform prezentei Conven ii este refuzat numai pe baza na ionalit ii persoanei care constituie obiectul cererii sau pentru c Partea reclamat se consider competent în spe . 2 Dac o Parte care condi ioneaz extr darea de existen a unui tratat prime te o cerere de extr dare de la o Parte cu care ea nu a încheiat un asemenea tratat.Informa iile spontane F r a prejudicia propriile sale investiga ii sau proceduri. inclusiv procuratura. Partea reclamat prezint procesul autorit ilor sale competente în scopul de urm rire. 3 P r ile care nu condi ioneaz extr darea de existen a unui tratat recunosc infrac iunile stabilite în conformitate cu prezenta Conven ie drept infrac iuni ce permit extr darea. suveranit ii na ionale. f r cerere prealabil .1 P r ile î i acord asisten a reciproc cea mai larg posibil pentru a examina f r întârziere cererile parvenite din Partea autorit ilor care sunt abilitate.

s le r spund . s le execute sau s le transmit autorit ilor de competen a c rora ine executarea lor. de aprobare sau de aderare s informeze Secretarul General al Consiliului Europei c .Comunicarea direct 1 Autorit ile centrale comunic direct între ele.Informarea Partea reclamat informeaz f r întârziere Partea reclamant de ac iunea întreprins ca urmare a cererii formulate în virtutea prezentului capitol i de rezultatul definitiv al ac iunii. mai multe autorit i centrale împuternicite s expedieze cererile formulate în virtutea prezentului capitol. de acceptare. de asemenea. în caz de necesitate. la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. cererile de ajutor judiciar reciproc sau comunic rile cu privire la acesta pot fie trimise direct de c tre autorit ile judiciare ale P r ii reclamante. ea o transmite autorit ii competente din ara sa i informeaz direct Partea reclamant . 3 Orice cerere sau comunicare formulat în aplicarea paragrafelor 1 i 2 ale prezentului articol poate fi prezentat prin intermediul Organiza iei interna ionale a poli iei criminale (Interpol). de acceptare. În astfel de cazuri. Articolul 30 .Semnarea i intrarea în vigoare 69 . Partea reclamat informeaz . 4 În cazul când o cerere este prezentat în virtutea paragrafului 2 al prezentului articol iar autoritatea sesizat nu este competent s -i dea curs. Capitolul V – Dispozi ii finale Articolul 32 . 6 Fiecare stat poate. 2 Fiecare Parte comunic Secretarului General al Consiliului Europei denumirea i adresa autorit ilor desemnate pentru aplicarea paragrafului 1 al prezentului articol. 5 Autoritatea competent a P r ii reclamante poate transmite direct autorit ii competente a P r ii reclamate cererile sau comunic rile prezentate în virtutea paragrafului 2 al prezentului capitol. autorit ilor P r ii reclamate. f r întârziere Partea reclamant de orice circumstan e care fac imposibil executarea m surilor solicitate sau care risc s o întârzie în mod considerabil. o copie trebuie s fie trimis simultan autorit ii centrale a P r ii reclamate prin intermediul autorit ii centrale a P r ii reclamante. cererile formulate în aplicarea acestui capitol trebuie s fie adresate autorit ii sale centrale.1 P r ile desemneaz o autoritate central sau. 2 În caz de urgen . care nu implic m suri coercitive. inclusiv procuratura. de aprobare sau de aderare. Articolul 31 . la momentul semn rii sau depunerii instrumentului de ratificare. pentru eficien .

în cazul când nu sunt deja membri în momentul ader rii. 2 Instrumentele de ratificare. la orice dat ulterioar . Conven ia va intra în vigoare în privin a acestui teritoriu în prima zi a 70 . de acceptare sau de aprobare sunt depuse la Secretarul General al Consiliului Europei. Conven ia va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data depunerii instrumentului de aderare la Secretarul General al Consiliului Europei. acceptare sau aprobare. Articolul 33 . accept rii sau aprob rii. Aceste state î i pot exprima consim mântul de a fi legate prin: a Semnare f r rezerv de ratificare. 4 Pentru fiecare stat semnatar care. 2 Orice Parte va putea extinde aplicarea prezentei Conven ii la orice alt teritoriu desemnat în declara ie. 2 Pentru Comunitatea european i pentru orice stat aderent. printr-o declara ie adresat Secretarului General al Consiliului Europei. aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data exprim rii consim mântului s u de a fi obligat prin Conven ie conform dispozi iilor paragrafului 1. de acceptare.i va exprima ulterior consim mântul de a fi obligat prin Conven ie. de acceptare sau de aprobare. s invite Comunitatea European precum i orice stat nemembru al Consiliului Europei care nu a participat la elaborarea ei. teritoriul sau teritoriile c rora li se va aplica prezenta Conven ie. Comunitatea european i orice stat aderent vor deveni automat membri ai GRECO. 3 Prezenta Conven ie va intra în vigoare în prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data la care patrusprezece state î i vor fi exprimat consim mântul de a fi legate prin Conven ie.Aderarea la Conven ie 1 Dup intrarea în vigoare a prezentei Conven ii. Un asemenea stat care nu este membru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) la momentul ratific rii va deveni membru în mod automat în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii. sau b Semnare sub rezerva ratific rii. urmat de ratificare. de aprobare sau de aderare. un stat semnatar nemembru al Grupului de state împotriva corup iei (GRECO) va deveni membru în mod automat în ziua într rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. dup consultarea statelor contractante ale Conven iei. în conformitate cu dispozi iile paragrafului 1.Aplicarea teritorial 1 Orice stat va putea desemna.d al statutului Consiliului Europei i în unanimitatea reprezentan ilor statelor contractante ce au dreptul s fac parte din Comitetul Mini trilor. În momentul ratific rii. în ziua intr rii în vigoare a prezentei Conven ii în privin a sa. Comitetul Mini trilor al Consiliului Europei va putea.1 Prezenta Conven ie este deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei i statelor nemembre care au participat la elaborarea sa. s adere la prezenta Conven ie printr-o decizie adoptat cu majoritatea prev zut în articolul 20. Articolul 34 . în momentul semn rii sau în momentul depunerii instrumentului s u de ratificare.

de aprobare sau de aderare. în întregime sau par ial. paragraful 1. 3 Atunci când dou sau mai multe P r i au încheiat deja un acord sau un tratat asupra unui subiect acoperit de prezenta Conven ie. s declare utilizarea rezervei men ionate în articolul 17. numai în cazul când agentul public sau judec torul va efectua sau se va ab ine de la efectuarea unui act. de acceptare. Nu se admite nici o 71 . la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. de aprobare sau de aderare s declare c el va stabili în cadrul infrac iunilor penale corup ia activ i pasiv a agen ilor publici str ini în sensul articolului 5. Articolul 36 . în ceea ce prive te orice teritoriu specificat în aceast declara ie. Articolul 35 . 2 Orice stat poate la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. Articolul 37 . printr-o notificare adresat Secretarului General al Consiliului Europei. de aprobare sau de aderare. de acceptare. 2 P r ile la Conven ie vor putea încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale relative la problemele reglementate prin prezenta Conven ie. de aprobare sau de aderare. de acceptare. de acceptare. actele vizate în articolele 4. dac aceast cererea se refer la o infrac iune pe care Partea reclamat o consider drept infrac iune politic . 3 Orice declara ie f cut în virtutea celor dou paragrafe precedente va putea fi retras . s fac mai mult de cinci rezerve la dispozi iile men ionate în a a-numitele paragrafe. dac acesta faciliteaz cooperarea interna ional . paragraful 2. Retragerea va intra în vigoare din prima zi a lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii respective de c tre Secretarul General. de la 6 la 8. în scopul complet rii sau consolid rii dispozi iilor acesteia sau pentru facilitarea aplic rii principiilor consacrate de ea. a func ionarilor interna ionali în sensul articolului 9 sau a judec torilor i agen ilor cur ilor interna ionale în sensul articolului 11. s declare c poate refuza cererea de ajutor judiciar reciproc în virtutea articolului 26. ele pot aplica acel acord.Declara ii Orice stat poate la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. în aplicarea paragrafelor 1.lunii ce urmeaz expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii declara iei respective de c tre Secretarul General. înc lcând obliga iile sale oficiale. 2 i 3 ale prezentului articol. 4 Un stat nu poate. sau dac ele au stabilit într-un alt mod rela iile lor privind acest subiect. 10 i 12 sau infrac iunile de corup ie pasiv vizate în articolul 5.Rezerve 1 Orice stat poate.Rela iile cu alte conven ii i acorduri 1 Prezenta Conven ie nu aduce atingere drepturilor i obliga iilor care decurg din conven iile interna ionale multilaterale referitoare la probleme speciale. s declare c el nu va stabili drept infrac iuni penale în conformitate cu dreptul s u intern. 3 Orice stat poate la momentul semn rii sau la momentul depunerii instrumentului s u de ratificare. tratat sau aranjament în locul prezentei Conven ii.

explica ii GRECO privind motivele care justific p strarea ei. Cu trei luni înainte de data expir rii.Amendamente 1 Fiecare Parte poate propune amendamente la prezenta Conven ie i toate propunerile vor fi comunicate prin intermediul Secretarului General al Consiliului Europei statelor membre ale Consiliului Europei i fiec rui stat nemembru care a aderat sau a fost invitat s adere la prezenta Conven ie în conformitate cu dispozi iile articolului 33. Articolul 38 . 5 Orice amendament adoptat în conformitate cu paragraful 3 al prezentului articol va intra în vigoare în cea de a treizecea zi dup ce toate P r ile îl vor fi informat pe Secretarul General c ele le-au acceptat. de a modifica sau de a retrage declara ia sau rezerva. 3 Atunci când Partea formuleaz o declara ie sau o rezerv în conformitate cu articolele 36 i 37. 2 Orice amendament propus de c tre o Parte este comunicat Comitetului european pentru problemele privind criminalitatea (CDPC). În caz contrar.Rezolvarea diferendelor 1 Comitetul european pentru problemele privind criminalitatea al Consiliului Europei va fi informat asupra interpret rii i aplic rii prezentei Conven ii. Totodat . ea furnizeaz . aceste rezerve pot fi reînnoite pentru perioade cu aceea i durat . dup consultarea statelor nemembre P r i la prezenta Conven ie.Validarea i examinarea declara iilor i rezervelor 1 Declara iile prev zute în articolul 36 i rezervele prev zute în articolul 37 sunt valabile trei ani începând cu prima zi din momentul intr rii în vigoare a Conven iei pentru statul interesat. Secretarul General al Consiliului Europei informeaz statul interesat de aceast expirare. 6 i 10 vor fi considerate ca o singur rezerv . P r ile vor depune eforturi de rezolvare a diferendului prin negociere sau prin orice alt mijloc pa nic la alegerea lor. 4 Textul oric rui amendament adoptat de c tre Comitetul de Mini tri în conformitate cu paragraful 3 al prezentului articol este transmis P r ilor pentru acceptare. 2 În caz de diferend între P r i asupra interpret rii sau aplic rii prezentei Conven ii. Articolul 40 .alt rezerv . statul notific Secretarului General inten ia sa de a men ine. poate adopta amendamentul. înaintea reînnoirii sau la cerere. Articolul 39 . Rezervele de aceea i natur relative la articolele 4. 3 Comitetul Mini trilor examineaz amendamentul propus i avizul CDPC i. care supune Comitetului Mini trilor avizul s u asupra amendamentului propus. 2 Cu dou sprezece luni înaintea expir rii declara iei sau rezervei. Dac statul interesat nu notific decizia sa de a men ine sau modifica aceste rezerve înainte de expirarea acestei perioade. Secretarul General informeaz acest stat c declara ia sa sau rezerva este prelungit în mod automat pentru o perioad de ase luni. aceste rezerve sau rezerva înceteaz . inclusiv prezentarea diferendului Comitetului european pentru problemele privind criminalitatea. unui tribunal de arbitraj care va lua decizii obligatorii 72 .

în orice moment. b) depunerea oric rui instrument de ratificare. la 27 ianuarie 1999. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite copie certificat fiec ruia dintre statele membre ale Consiliului Europei. ambele texte fiind egal autentice. 2 Denun area va deveni efectiv din prima zi a lunii urm toare expir rii unei perioade de trei luni de la data primirii notific rii de c tre Secretarul General. c) orice dat de intrare în vigoare a prezentei Conven ii în conformitate cu articolele 32 i 33. subsemna ii. d) orice declara ie sau rezerv în virtutea articolului 36 sau a articolului 37. într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Drept care. conform unui acord comun între P r ile în cauz . având depline puteri în acest scop. Articolul 41 .pentru P r ile la diferend sau Cur ii interna ionale de justi ie. de acceptare.Denun area 1 Orice Parte poate. s denun e prezenta Conven ie adresând o notificare Secretarului General al Consiliului Europei. 73 . au semnat prezenta Conven ie. Articolul 42 . Întocmit la Strasbourg. statelor nemembre care au participat la elaborarea Conven iei i oric rui stat invitat s adere. de aprobare sau de aderare. în limbile francez i englez . notificare sau comunicare care se refer la prezenta Conven ie.Notificarea Secretarul General al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei i oric rui stat care a aderat la prezenta Conven ie: a) orice semnare. e) orice alt act.