CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ ASUPRA BUGETULUI DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL S.C. BELLA CONF S.R.L. Prezentarea generală a S.C. BELLA CONF S.R.L. S.C.

Bella Conf S.R.L. Piteşti este o persoană juridică română având forma juridică de societate cu răspundere limitată, cu sediul în România, Municipiul Piteşti, strada Exerciţiu nr. 208, judeţul Argeş, înregistrată la Registrul Oficiului Comerţului sub Nr. J03/2477/1993 din 14.10.1993, iar la Direcţia Finanţelor Nr. R 4792590 fiind formă cu capital integral privat. Firma a început să funcţioneze în luna octombrie 1993 producând confecţii pentru femei destinate exportului pe piaţa italiană.În această perioadă cu un număr de 30 de angajaţi. Experienţa managerului general atât ca specialist în confecţii textile (absolvent al institutului Politehnic Iaşi – Facultatea de tehnologia Confecţiilor – promoţia anului 1979) cât şi ca manager organizaţional a făcut posibilă dezvoltarea spectaculoasă a producţiei de la un an la altul. În prezent firma realizezază o producţie lunară de 80.000 bucăţi produse finite pentru parteneri din: Anglia, Italia, Germania, Franţa. În afara producţiei realizate de firmă, societatea oferă de lucru la circa 450 de angajaţi ai firmelor colaboratoare, obţinându-se astfel un plus de produse destinate exportului de aproximativ 50.000 bucăţi pe lună. În paralel cu producţia realizată pentru piaţa externă, firma a început să se lanseze cu creaţii propii realizate de către disignerii firmei, pe piaţa internă, adresându-se unui segment larg de cumpărători. Colecţiile firmei au fost
1

de

început a activităţii, firma realiza o producţie de 8.000 bucăţi produse pe lună

prezente

în anul 2003 atât la târguri internaţionale în vederea pătrunderii

produselor firmei pe pieţele interne şi externe. Urmărind evoluţia firmei se observă că la o producţie de 8.000 de produse pe lună în anul de început, firma a ajuns în prezent la o producţie de 90.000 de produse lunar. Creşterea realizată de societate nu s-a reflectat doar în productivitate şi profit ea a avut un impact social prin crearea de noi locuri de muncă. Aceste locuri de muncă au fost ocupate în principal de disponibilizaţii din înteprinderile de stat din domeniul textil. Principalele categorii de produse executate sunt:

bluze, cămăşi; pantaloni; fuste , jachete; rochii, sacouri; veste , compleuri.

   

Firma realizează confecţii conform articolelor prezentate în catalogul OTTO pentru firma OTTO VERSAND HAMBURG în procent de 50% din capacitatea totală. Procentul rămas este destinat partenerilor din Anglia –30%, Italia- 10% , Franţa – 10%. Ţinînd cont de specificul activităţii firmei (producţie în sistem lohn),clienţii externi sunt furnizori de materii primă ( ţesătură şi auxiliare). Pentru produsele din colecţiile propii , firma se aprovizionează cu ţesătură şi materiale auxiliare atât de pe piaţa internă cât şi externă. Ca urmare a veniturilor obţinute în urma activităţii de producţie în sistem lohn, iată ca firma dispune de blocarea unor sume importante în ţesături şi auxiliare destinate producţiei pentru colecţiile propii.

2

atingând standardele de calitate cerute pe piaţa externă. personalul s-a specializat în procesul de producţie. serviciul administrativ. manşetelor. iar pentru anul 2004 se estimează a fi de 4. biroul tehnic.000. Întrucât societatea realizeză produse pentru export de la înfiinţare.Societatea dispune de spaţiu propiu de 1420 mp care include spaţii de producţie.000 EURO. grupuri sanitare şi asigurarea unor condiţii foarte bune de muncă. putând astfel să-şi menţină poziţia de lider pe piaţa judeţului şi să ofere un exemplu pozitiv pentru concurenţa internă şi internaţională. refileţilor. 1 *****Raport întocmit de serviciul de Marketing 2003.1 Activitatea funcţională cuprinde : compartimentul resurse umane. depozitare. biroul producţie. În aceste condiţii produsele realizate în condiţiile propii pot concura cu produse similare de pe pieţele externe. finisare. şi acest lucru motivează dorinţa firmei de a dezvolta afacerile cu aceştia pe viitor. aceasta ducând la creşterea calitaţii produselor şi efectuării unor operaţii specifice: Realizarea : butonierelor. 3 . sală de mese.000 EURO. compartimentul dezvoltare.600. Numai în anul 2002 firma a achiziţionat utilaje în valuare de 250. Volumul de vâzări la sfârşitul anului 2003 pentru produsele şi serviciile realizate de firmă a fost de 3. Clienţii cu care firma are încheiate contracte de lohn sunt clienţii consacraţi pe pieţele externe. gulerelor . Utilarea spaţiilor de producţie s-a realizat cu utilaje performante de ultimă generaţie care au fost achiziţionate de la firme cu prestigiu cum ar fi: BROTHER GMBH GERMANIA.000 EURO. VEIT GMBH & CO GERMANIA.

263 2002 38.009 50.630 8. biroul import-export. asigurare cu materii prime.M.273.financiar al societăţii.000 Cifra de afaceri Indicator Ca (preţuri curente) ΔCA = CA1-CA0 CA − CA0 ∆CA (%) = 1 * 100 CA0 U. Tabel 4.263 37.2 Tabel 4. se prezintă în continuare indicatorii financiari calculaţi pentru anii 2001. personal Productivitatea anuală Capital social U. serviciul marketing.215.982.540.360 361 54. 2003 47.064 39.600 38. În vederea caracterizării potenţialului economico.540.1.836.246 4. Mii/s Mii lei 2001 36.814.802 6.2.252.300 12.598. serviciul financiar-contabil.565 22.M Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Pers.168.177 426 79.2003.784.531. Mii lei Mii lei % 2001 36. Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli Venituri Profit net Nr.630 44.960 270.2002.598.000 2002 38.serviciu vânzări.000 2003 47.545 12.065 2.7 4 .380 40.821 953.441 400 62.814.083.621 12.

L.R.C. Indicator CA(preţuri curente) Ipn ( n) CA CAreală = * 100 Ipn ∆CA % reală U.180 3.814.2003 şi Buletin statistic de preţuri nr.784.4 45. Tabel 4.R. 1 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2001 -2003 47598630 36540263 38814065 CA (preţuri curente) 2001 2002 2003 Sursa : Bilanţurile S.802 mii lei în valuare absolută reprezentând 8.263 100 36.2 2003 47.565 mii lei ) – tabel 4. din anii 2001 –2003 Evoluţia cifrei de afaceri se poate aprecia ca pozitivă înregistrând creşteri de 6. 263 - 2002 38. Mii lei % Mii lei % 2001 36.598. S.2002.L: 2001. 5 publicat în Comisia Naţională de Statistică.M.720.7 Sursa: Bilanţ S.C.9 37.2% în anul 2002 faţă de de 2001 ( creştere cu 2.630 105.Fig. Pentru o bună apreciere a evoluţiei cifrei de afaceri este necesară stabilirea creşterii reale a acesteia.3.273.540.065 102.159.2. 5 . pag. aceasta datorită fenomenului inflaţinist existent în economia românească. BELLA CONF.540.991 19. BELLA CONF S. 7/200 .

083.215. 4.4.Veniturile.780 4.362.4.960 270. Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei % Mii lei % Mii lei % 2001 37.861 5.441 4.177 1.M. respectiv 19.3.531. adică o creştere reală de 3.600 38.252.982.Analizând datele prezentate în tabelul nr.41 10.246 953.629 3.2. Profitul Tabel 4.23 R − R0 ∆R = 1 * 100 R0 6 .915.168.00 682.232.24 1.821 50.882.360 20022002 20032003 39.79 3.836.081 252.65 12. Cheltuielile .425 25. Indicator Cheltuieli totale (ch) Venituri totale(V) Profit net(R) ∆ch = ch1 − ch0 ∆ch % = ch1 − ch0 * 100 ch0 ∆V = V1 − V0 ∆V % = V1 − V0 * 100 V0 ∆R = R1 − R0 U.009 40.2% în anul 2001 faţă de 2002.380 44.736 407. şi tabelul nr.7% în anul 2003 faţă de anul 2002.867. se observă că cifra de afaceri corectată cu rata de creştere a preţurilor (practic cu rata inflaţiei) a înregistrat creşteri mult mai modeste.

C.R. Evoluţia cheltuielilor obţinute de S.Fig. S.R. BELLA CONF. Evoluţia veniturilor obţinute de S. 50531246 38252960 40168821 2001 2002 Venituri (mii lei) 2003 7 .L.C. BELLA CONF.L. S. 2. 3. 44083009 39215380 37982600 2001 2002 cheltuieli (mii lei) 2003 Fig.

Sporul absolut al veniturilor obţinute de S.L.4.915.629 mii lei în anul 2003 faţă de anul 2002 procentual aceasta însemnând o creştere de 12. se observă că modificarea absolută a cheltuielilor înregistrează creşteri în perioada luată în calcul. în anul 2002 faţă de 2001 creşterea fiind de 1.425 mii lei în anul 2003 faţă de 2002. majorându-se astfel ponderea veniturilor din activitatea de exploatare.867.R. gaze) şi nu în ultimul rând a celor financiare. cheltuielile crescând în anul 2002 faţă de 2001 cu 1. C.861 mii lei .C.L. aceasta reprezentând în procente o creştere de 25.R.S.232.79% ( tabelul 4. termică.780 mii lei .4. s-a datorat creşterii preţurilor la produsele fabricate şi vândute în decursul acestei perioade. Creşterea cheltuielilor se datorează în primul rând creşterii cheltuielilor de exploatare pe seama preţurilor mari la materii prime. 8 .4). procentual însemnând o creştere de 5% respectiv un spor absolut de 10. S. în valoare relativă reprezentând 3.Analizând datele prezentate în tabelul nr.362. utilităţi ( energie electrică.41%. BELLA CONF. BELLA CONF.24% respectiv o creştere absolută de 4. Creşterea veniturilor la S. înregistrează de asemenea creşteri.

L.Fig.65 % procentual ) faţă de anul 2001.L. este mare consumatoare de energie electrică. BELLA CONF. în anul 2003 faţă de anul 2002 înregistrează o creştere de 3. 9 . BELLA CONF.R.79%. ştiut fiind faptul că S. o creştere spectaculoasă .) . după ce în anul 2002 înregistrează o creştere cu 683. O influenţă pozitivă ( în sensul majorării profitului) este cea a scăderii consumurilor.882. Astfel.C. aceasta reprezentând procentual o creştere cu 407. termică ceea ce determină scăderea costurilor de producţie ce are ca efect creşterea profitului. 4.S.4.C.081 mii lei în valuare absolută (252.41% în timp ce creşterea procentuală a veniturilor este 25. cunoaşte în această perioadă variaţii mari de la un an la altul.S.R.736 mii lei. Acest lucru se datorează faptului că în anul 2003 cheltuielile cresc cu 12. Creşterea preţurilor cel puţin la nivelul costurilor nu este posibilă în condiţiile de piaţă actuale (piaţa internă şi externă nu validează preţuri mai mari). 4 Evoluţia profitului net în perioada 20012003 2003 953441 4836177 2002 270360 2001 Profit net (mii lei) Profitul net al S.23% (tabel nr.

în perioada 2001-2002 426 400 361 număr de salariaţi (persoane) 2001 2002 2003 Fig.R. 5. BELLA CONF.C.Fig. S.C.Evoluţia numărului de salariaţi ai S.L.R. S. BELLA CONF. în perioada 2001-2003 79545 54621 62300 Productivitatea anuală(mii/s) 2001 2002 2003 10 .L. 6 Evoluţia productivităţii anuale a S.

Deşi legea prevede obligativitatea întocmirii bugetului de venituri cheltuieli şi de către societăţile comerciale în nume colectiv .F. de planificare financiară.2 2 legii contabilităţii . 616 din 4 mai 2000 11 . în comandită simplă sau cu răspundere limitată.C. Norme aprobate prin Ordinul M. de a reflecta modul de formare.C.C. este evident că un document care să cuprindă veniturile şi cheltuielile necesare pentru realizarea obiectului de activitate al fiecărui agent economic. instrumentul principal de programare a rezultatului financiar precum şi a fondurilor necesare. .L.R.C. administrare şi utilizare amijloacelor de a asigura furnizarea informaţiilor necesare fundamentării deciziilor şi financiare. Nr. Se prezintă în continuare pricipalii indicatori de structură a veniturilor şi cheltuielilor cuprinse în regulamentul pentru aplicarea conform formularului 01 – bugetul activităţii generale .V.) Politica financiară a unei întreprinderi nu se poate stabili în afara unei activităţi de previzune. b.V. datorată conducerii prin bugetul de venituri şi cheltuieli (B. – bugetului de venituri este : a. – bugetul de venituri şi cheltuieli reprezintă în practica economică din România.V. BELLA CONF.Stabilitatea financiară a S. B. este util pentru dimensionarea resurselor financiare în funcţie de programul de activitate îi încadrarea cheltuielilor într-un optim care să asigure continuitatea activităţii în condiţii de concurenţă şi realizarea unui profit. Rolul B. privind gestiunea agentului economic.S. Principiile urmărite necondiţionat în elaborarea şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli sunt eficienţa maximă şi echilibrul financiar.

partea I nr. după natura lor se grupeză în : -venituri din exploatare – total trimestrul I = 49. 12 . 286 /2000. după natura lor se grupează în : -cheltuieli de exploatare 43. 2.S.000 şi venituri din activităţi diverse 625. M. Veniturile. 1. restul veniturilor se estimează a se încasa din venituri din chirii 90.Societatea comercială. este compus.400 mii lei proveninid din dobânzi acordate disponibilului din conturi curente.261. -Venituri financiare 795. 2-bugetul activităţii de trezorerie. -Venituri excepţionale 474. cu defalcare pe trimestre conform prevederilor legale3.O. astfel bugetul de venituri şi cheltuieli. Cheltuieli .R.450. în cazul societăţilor analizate din următoarele formulare: 1-bugetul activităţii generale.002. întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli anual .546 mii lei estimate ca venituri excepţionale din operaţiuni de gestiune. BELLA CONF. Prevederile exerciţiului financiar curent sunt comparate cu cele corespunzătoare anului precedent ( relizat sau preliminar).rezultate estimate preponderent din încasarea mărfurilor vândute .R . 3-principalii indicatori economico-financiari.300 mii lei.L. Bugetul activităţii generale 1. Cheltuielile de exploatare reprezintă expresia bănească a consumului 3 Norme metodologice privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli de către agenţii economici .594 mii lei din care ponderea cea mai mare se estimează a fi deţinută de cheltuieli privind mărfurile aproximativ 83% din totalul cheltuielilor de exploatare. procentul de 17% reprezentănd însumarea altor cheltuieli de exploatare prezentate în detaliu în tabelul ”Bugetul activităţii generale”.

Profitul -rezultatul exerciţiului pe care tinde să îl obţină societatea.V.. obţinut după aplicarea cotei impozitului pe profit. al unui agent economic. condiţii optime pentru obţinerea de venituri din desfacerea de mărfuri. de fapt profitul net.C.C. costuri constituind elementul esenţial al preţurilor de vânzare. de regulă în ultima lună a anului curent. prin estimările făcute în cadrul veniturilor de obţinut şi angajarea de cheltuieli. Profit care poate asigura. -cheltuieli financiare 354. BELLA CONF. B.L. pentru anul următor. în sensul includerii acestora în costurile mărfurilor. în cadrul concurenţial. în condiţiile economiei de tranziţie.factorilor de producţie material şi uman – determinată de obţinerea şi desfacerea mărfurilor.R. al S. în valuare de 4. se definitivează şi se aprobă. contracte – cu furnozori referitore la termenele de plată – convenţii şi acte juridice de natură să ofere condiţii pentru angajarea de cheltuieli privind aprovizionarea şi de asemenea . Recuperarea cheltuielilor din exploatarese realizeză pe baza veniturilor din exploatare. este întemeiat pe comenzi. destinat primului trimestru al anului 2004. o stabilitate confortabilă firmei . Întreaga construcţie a proiectului bugetului.177 mii lei. BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE DE VENITURI ŞI CHELTUIELI 13 .836.115 mii lei – cheltuieli privind valuarea destinată a dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt pe care societatea intenţionează să le contracteze.S.

Cheltuieli privind materialele consumabile(13+14+15+16) -ch cu combustibili Ch .823.890 20.239 365.630 21.256.064 365.130.729.850. Cheltuieli cu obiecte de inventar c).864 1. I Curent IAN 02 FEB 03 2004 MAR 04 I.448 4.200 1.002. 625.89 10.500 185.000 48.154 3. cu piese -ch.122 245.400 795.481.290 21.260.634. cu materialele -ch.120 14.210.546 474.250 820.818.629. apă d).310 30.360 30.350 2.046 280.594 14.10.000 14 .425 1.909.752.450 795.Venituri din chirii b).864 6. Venituri din dobânzi C: Venituri excepţionale ( 09) a).560.192.919 21.000 563.365 768.000 280.124 835.000 3.568 1.200.275.071 218.918 1..965.060.908 10.545.301 720.000 30.449.000 4.122 245.531.000 10.Venituri din activităţi diverse B: Venituri financiare(07) a).800 1.829 11.235 12 13 14 15 16 17 18 19 20 9.562.000 13. RD. cu materialele consumabile b).246 49..952 3.860 162.600 2.374 13.711 244.879. Cheltuieli totale(11+31+33) A: Cheltuieli de exploatare (12+17+18+19+20+21+ 22+23++24+25+26+30) a). Cheltuieli energie .445.102.201.984.000 1.546 12. Total 01 Exerciţiu financiar –Trim. Venituri totale(02+06+08) A: Venituri din exploatare(03+06+08) a).054.889.064 .568 428.368.762.000 13.652 4.368. Cheltuieli chirii 01 0 2 0 3 0 4 0 5 0 6 0 7 0 8 0 9 10 11 50. Venituri din vânzări c). Cheltuieli privind mărfurile e).950.360.400 474.300 1.Explicaţie NR. Venituri din operaţiuni de gestiune II.261.204 260.469 13. 21.351.432 381.105.202.009 43.546 44.481.365 387.214 474.524.000 2.300 90.452 956.546 474.854 1.061.214 185.083.

360 569.300 316.073 767.000 126.060 675.019 profit III.303.986.000 359.100 115. 02.500 980.cheltuieli privind dobânzile C: cheltuieli cu amortizări . Profit net ( 36-37) 38 4.cheltuieli poştale 23 i).300 242.168 310. Cheltuieli cu prime de asigurare g). Situaţia trezoreriei (T): 15 .260 242.000 692.000 365. Cheltuieli cu colaboratorii 21 22 556.265 231.500 282.612.115 354.115 726.071.237 2.230 323.650 205. Bugetul activităţii de trezorerie Bugetul activităţii de trezorerie reprezintă o sinteză a resurselor propii . grupate ăn funcţie de provenienţă precum şi destinaţia resurselorpe principalele activităţi .836.260.500 h).021 1.Cheltuieli cu salarii 29 0).025.620 282.251 830.452 393. care generează cheltuieli şi plăţi.cheltuieli transport 26 l).234 354. provizioane D: Cheltuieli cu impozitul pe 31 32 33 34 935.100 98.260 90.562 492.484 A: profit brut 36 6.000 196.f).555 242. BELLA CONF.218 2.484 B: Impozit pe profit 37 1.071.700. Profit ( 01-10) 35 6. Cheltuieli cu servicii 24 j).700.866 169. protecţie 30 socială B: cheltuieli finaciare (32) a).750 112.462 676.050 156.291 3.555 137.500 421.C.R.363 Sursa: Datele au fost extrase din bugetul de venituri şi cheltuieli al S.448.365 90.177 2.300 403.237 2.300 126.cheltuieli cu reclamă şi publicitate25 k).300 339.100 126.600 983. Cheltuieli cu asigurări . şi prelucrate de autor.121 C).995 962.200 96.230 65.000 263.260. Cheltuieli cu impozite şi taxe 28 n).869 137.L.462 676.988 260. Alte cheltuieli 27 m).448.005 1.362 225.438 323.291 3.650 455. S.596 507.021 1.630 265.

868 13.734.546.600 5.201 19.490.360 6.200 13. Exerciţiul financiar –Trim. EXCEDENT(+) = RESURSE PROPII – NECESAR DE RESURSE DEFICIT (-) = NECESAR DE RESURSE -RESURSE PROPI BUGETUL ACTIVITĂŢII DE TREZORERIE Explicaţie NR.867 6.130 20.261.300 1.173.482 162.500 327.000 1.200.986.392 9. un deficit sau excedent la nivelul resurselor.100 245.310 3.786 1.634.234 14.400 2.469.209 6.300 962.090.439.= Total cheltuieli variabile = marja brută (venit din exploatare –cheltuieli variabile) +cheltuieli fixe cu forţă de 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 16 .813.600 2.869 +cifra de afaceri +producţia stocată +producţia imobilizată +alte venituri din exploatare şi provizioane == total venituri din exploatare +cheltuieli privind mărfurile .T = RESURSE ALE TREZORERIEI – UTILIZĂRI ALE TREZORERIEI Comparând resursele propii cu necesarul de resurse rezultă după caz .194.300 16.500 290.900 472.770.989.082 326.892.443 316.365 13.029.900 123.102.572 569.099 983.630 21. RD.028 49.785.500 186.524.631.175 5.160 92.762 8.756.001 29.211.938.452.476.combustibili +salarii directe +alte cheltuieli directe . I 2004 Curent 01 02 03 04 TOT IAN FEB MAR AL 47 598 630 13.425 1.821 1.466 4.253 455.000 403.688 103.568 7.063.300 863.materialele prime şi materialele consumabile +energie .894 263.500 131.388.

560 795.802 335.642 38.100 65.966.866 5.= Total cheltuieli fixe =Rezultatul din exploatare(+/) + venituri financiare .968 602. taxe şi vărsăminte asimilate +amortizări şi provizioane +alte cheltuieli fixe .390.415 - 225.398.546 474.285.445 7.100 421.291 -675.273.000 137.303.954 474.381.625 996.188 241.826 767.683 37.625 4.L.121 6.641 38.500 28.829 300.960 94.600 38.198.650 242.988 1.300 183.995 242.546 17.C.impozit pe profit = rezultatul net al exerciţiului(+/) Flux de numerar + Profit sau pierdere +amortizare inclusă în costuri .612. BELLA CONF.186 126.398.R.005 726.802 723.914.259.640 28.825 335.822 5.539 16.993 Sursa : Datele au fost extrase din bilanţul S.362 848.363 122.108.103 3.100 492.125 2.391 1.546 474.430 - 5.836.883 115.683 37.094.218 110.596 122.000 3.546 3.782.025.555 162.216 241.166 82.998 324..650 1.787 85.muncă Impozite .802 2.108.variaţia stocurilor(+/-) . 17 .791 185.cheltuieli financiare + = rezultatul financiar(+/-) +venituri excepţionale -cheltuieli excepţionale += rezultatul excepţional (+/-) = rezultatul brut al exerciţiului(+/) . şi preluate de autor.168 94.400 354.500 272.546 474.998 2.166 94.400 - 205.398 241.647 28.920.331 272.153 94.960.684 37.164 2.274 169.115 441.060 15.218 82.214 90.073 3.variaţia creanţelor (+/-) + variaţia furnizorilor şi clienţilor creditori .940 310.825 507.614 6.050 112.360 242.083. S.245 - 260.300 980.177 356.260 94.variaţia altor elemnte de activ(+/-) + variaţia altor pasive(+/-) = flux de numerar din activitatea din exploatare (A) + disponibilităţi băneşti la începutul perioadei + flux de numerar net (A+B+C) = disponibilităţi băneşti la sfârşitul perioadei 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 692.010.886 5.

S.3 21.5 81 20.5 61.4 20.4 89 24. Principalii indicatori economico –financiari ai S.09 16 55.0 2002 1.9 2003 2. În caz de deficit firma ar trebui să procedeze la identificarea modalitaţilor de acoperire a acestuia prin credite sau alte împrumuturi . Indicatori Lichiditate generală Lichiditate imediată Solvabilitate generală Autonomie financiară Rotaţia stocurilor Rata rentabilităţii resurselor consumate 2001 1.7 78 21.C. se constată un excedent de resurse propii ceea ce arată că firma îşi poate desfăşura activitatea în condiţii optime.Analizând situaţia de faţă .R. activităţi şi alocaţii pentru investiţii.2 15.42 7. 03.1 18 . BELLA CONF.57 12 54. subvenţii de produse .L.

2. La nivelul firmei analizate se apreciază că echilibrul financiar. financiar. de faliment. de autonomie financiară. 19 . lichiditate a activelor şi exigibilitate a datoriilor ca şi diferite moduri de a cuantifica capacitatea de rambursare. metode tradiţionale bazate pe studiul bilanţului. prin prisma riscului de faliment culminând cu încetarea plăţilor. Prin prisma intereselor managerilor firmei. practici şi norme. în scopul de a caracteriza o gestiune financiară echilibrată. Creditorii se bazează pe o analiză statică de tip patrimonial şi pe constituirea de garanţii acordând o mare importanţă noţiunilor de solvabilitate. Componenta tradiţională a analizei financiare presupune abordarea statică a echilibrului financiar cu privire la: 1. echilibrul financiar vizeză obţinerea rambursării creanţelor şi primirea remuneraţiei cuvenite. Simptomele dezechilibrului financiar sunt exprimate prin situaţia firmei . metode bazate pe studiul fluxurilor financiare aparţinând abordărilor dinamice.Unul dintre obiectivele fundamentale ale analazei financiare îl constituie folosirea unui ansamblu de instrumente. Analiza echilibrului financiar se bazeză pe două grupe de metode: 1. din punct de vedere al acţionarului este respectat dacă rentabilitatea pe care i-o oferă un astfel de plasament compensează riscul la care se expune : economic. Din punct de vedere al creditorilor firmei . aprecierea echilibrului financiar este legată de anumite criterii de flexibilitate financiară de creştere economică . structura patrimoniului şi evoluţia sa în timp. şi putere.

Rata lichidităţii generale ( LG) A C :L G = DS T 20 . Se poate calcula următoarele rate: a). corelaţia ăntre lichidităţile societăţii şi scadenţele pe care le poate resursele colectate ale înteprinderii raportate la utilizările pe care le anticipa la o anumită dată.de Rata lichidităţii exprimă capacitatea firmei de a face faţă angajamentelor cu scadenţă pe termen scurt. Solvabilitatea pornind de la bilanţ. 3. bilanţului firmei. gradul de exigibilitate al datoriilor sub un an. finalizeză. Suportul analizei îl reprezintă bilanţul care oferă o reprezentare a patrimoniului firmei la un moment dat. se bazeză pe principiul confruntării între lichiditatea activului şi exigibilitatea pasivului. Ca instrument al analizei statice fondul de rulment net se exprimă prin relaţia: FR = ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT Folosirea acestui indicator trebuie însă corelată cu următoarele elemente: • • • nevoia de fond de rulment al firmei (NFR). În activul aptitudinea de a fi transformate în monedă. elementele sunt grupate în ordine care să ţină cont de lichiditatea lor.2. gradul de lichiditate al activelor circulante.

5 2 1. 21 .42 1.5 0 2.unde: AC – active circulante DTS – datorii pe termen scurt Fig 7.5 1 0. pentru că indică măsura în care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt perfect acoperite de valuarea activelor.09 1.57 Rata lichidităţii generale (%) 2001 2002 2003 Valuarea supraunitară a ratei lichidităţii generale este expresia existenţei unui fond de rulment care permite întreprinderii să facă faţă incidenţelor care apar în mişcarea activelor circulante sau unor deteriorări ale valorii acestora. Cu cât aceasta rată este mai mare decât 1 cu atât înteprinderea este pusă la adăpost de o insuficienţă a trezoreriei care ar putea fi determinată de rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor. care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor. Rata lichidităţii generale este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilităţii pe termen scurt. care pot fi transformate în lichidităţi în decursul unei perioade. Evoluţia lichidităţii generale în perioada 2001-2003 2.

Rata lichidităţii imediate (LI) Rata lichidităţii imediate realizeză corespondenţa dintre elementele cele mai lichide ale activului cu obligaţiile imediat exigibile ale pasivului.În perioada analizată rata lichidităţii generale arată că societatea a dispus de capacitatea de a-şi onora datorile la termen. Rata lichidităţii reduse (LR): Rata lichidităţii reduse rapidă” este cunoscută şi sub denumirea de ” rată potrivit teoriei economice nord-americane. măsuară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor astfel: L DTS LI = unde: L . C+D DTS LR = unde : C -creanţe D –disponibilităţi c). Această rată exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi. cunoscută şi sub denumirea de rată a capacităţii de plată imediate. Această rată. b).lichidităţi DTS – datorii pe termen scurt 22 .

Fig 8. respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente. d). Rata solvabilităţii (RS): Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor băneşti. CP TP RS = unde: CP – capital propiu TP – total pasiv 23 . Evoluţia lichidităţi imediate în perioada 2001-2003 16 14 12 10 8 6 4 2 0 2001 2002 2003 7.5 12 16 Rata lichidităţii imediate(%) Rata îndatorării ne dă o imagine asupra capacităţii societăţii de a depăşi dificultăţile care ar putea apărea datorită unei eventuale neonorări din partea furnizorilor de fonduri şi se calculează prin compararea formelor îndatorării cu fondurile propii ale firmei.

3 55.Fig. 9.2 62 60 58 56 54 52 50 54. mediul şi lung 24 .4 2001 2002 rata solvabilităţii (%) 2003 Rata solvabilităţii în perioada 2001 –2003 se află sub 70% ceea ce arată faptul că nivelul atins de societate nu este considerat foarte bun de către bănci.Rata autonomiei financiare RAF = DSML CP unde: CP –capital propiu DSAML –datorii pe termen scurt .Evoluţia solvabilităţii în perioada 2001-2003 61. e).

25 . 10.7 25 20 15 10 5 0 2001 20.Fig. societatea comercială având autonomie financiară scăzută.5 15.Evoluţia autonomiei financiare în perioada 2001-2003 21.4 2002 rata autonomiei financiare 2003 Pe baza datelor de mai sus se constată că împrumuturile nu sunt acoperite integral pe seama capitalului propiu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful