3

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN
1. Sistemul Monetar European: etape premergãtoare 2. Crearea SME; principii ºi funcþionare 3. Integrarea monetarã europeanã 3.1. Etape ale înfãptuirii Uniunii Monetare Europene 3.2. Rolul Bãncii Centrale Eu ropene ºi al Sistemului European al Bãncilor Centrale 4. Moneda EURO ºi efectele acesteia 5. Test de autoevaluare Bibliografie

Obiectivele propuse:
• cunoaºterea semnificaþiei conceptelor cheie: integra re monetarã, uniune europeanã, monedã unicã, criterii de convergenþã , Banca Centralã Europeanã • cunoaºterea ºi înþelegerea mecanismelor de funcþionare a sistemului monetar-european; • formarea deprinderii de stabilire a cursului între douã monede, a cãro r definir e este în EURO; • cunoaºterea principalelor efecte ale utilizãrii monedei; • înþelegerea cerinþelor impuse României pentru aderarea la Uniunea Europeanã.

Monedã ºi credit

1. Sistemul Monetar European: etape premergãtoare
Începuturile procesului de integrare europ eanã se plaseazã în deceniul al 6 lea , când sunt semnate douã tratate esenþiale în crearea unei comunitãþi economice: - anul 1951 , când se semneazã, la Paris: Tratatul cu privire la Comunitatea Economicã a Cãrbunelui ºi a Oþelului (la care participã 6 þãri: Franþa, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg); - anul 1957 , când se semneazã, la Roma: Tratatul privind crearea Comunitãþii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) ºi Tratatul privind crearea Comunitãþii Economice Europene (CEE). Astfel, Tratatul de la Roma a pus în funcþiune un mecanism de cooperare economicã, care ulterior a necesitat o coordonare a activitãþii monetare. Obiectivele CEE, cãtre care a fost orientatã întreaga politicã comunitarã au vizat: •realizarea unei uniuni vamale, respectiv a unei protecþii comune tarifare faþã de terþi; •realizarea libertãþii de circulaþie a capitalurilor, a forþei de muncã ºi a serviciilor; •realizarea unei politici comunitare în domeniul agriculturii. Integrarea monetarã în cadrul SME este iniþiatã prin mecanismul „ºarpelui monetar”, (1972), continuatã cu înfiinþarea SME (în 1979) ºi urmatã de procesul înfiinþãrii monedei unice EURO, cu începere din anul 1993. ¦ ªarpele monetar Acordul de la Washington din 1971, prin care marjele de fluctuare ale monedelor s-au modificat de la ±1% la ±2,25%, n-a asigurat decât o stabilitate limitatã a ratelor de schimb. Dacã o monedã se afla la limita superioarã, în timp ce o alta se aflã la limita inferioarã (respectiv, moneda este la nivelul „plafon” sau la nivelul „planºeu”) rezultã cã cele douã monede înregistreazã o abatere a cursului de 4,5 % vis a vis de definiþia oficialã. Dacã o monedã care se aflã la nivelul plafon trece la nivelul planºeu, în timp ce o altã monedã urmeazã o traiectorie inversã, rezultã cã ecartul ajunge la 9%. •Sã presupunem cã definiþia oficialã a francului francez corespunde egalitãþii: 1 $ = 5,5 FF, în timp ce definiþia mãrcii corespunde egalitãþii 1 $ = 2 DM. Se poate deduce astfel cã: 5,5 1DM = = 2,75 FF .
2

•Practicarea marjelor de fluctuaþie ±2,25% are ca efect situarea francului la de nivelul ×0,0225) sãu cel mai scãzut atunci dolarul valoreazã: 5,5 + 5.623FF. De (5,5 francul înregistreazã cel mai bun nivel al sãu, atunci = când dolarul asemenea, valoreazã: 5,5 – ×0,0225) 5,376 FF. (5,5 = Marca cunoaºte cel mai bun curs al sãu, atunci când dolarul valoreazã: 2 – ×0,0225) = 1,955 DM, (2 ºi cel mai scãzut nivel al cursului este atunci când dolarul reprezintã: 2 + ×0,0225) = 2,04 (2 DM. 5,623 Dacã se determinã cursul DM faþã de FF se poate constata 1DM = = 2,876FF . 1,955 cã

62 FF.25% Curs declarat 2.7 Amploarea acestor fluctuaþii poate fi redatã grafic.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare cu : Comparativ cu situaþia precedentã.58% 2.5 În acelaºi timp. cel în care. rezultã cã dolarul reprezintã: 5.876 . 1 DM = 2. cursul trece de la 2. în momentele t1 ºi 2 .376FF În acest caz.044 2 (2 DM. cunoaºte o creºtere de: 9.376 (5.876 FF. rezultã cã nivelul cursului mãrcii. ceea ce permite explicarea voinþei þãrilor europene de a restrânge marjele t de fluctuare . cursul DM faþã de FF. În cazul invers. 5.045 reprezintã Trecând de la 2. exprimat în franci.25% DM FF Curs planºeu al $ t1 t2 ªarpele în tunel Curs plafon 2. dacã marca urmeazã o traiectorie inversã.0225) = 5.9%.25 Curs planºeu .5 – ×0.62FF .876 FF la 2. a înregistrat o diminuare de 8. cã dolarul rezultã valoreazã: + ×0.25% Curs plafon al $ Curs declarat -2. Cursul $ FF DM +2.75 ×100 = 4.FF. cursul DM exprimat în funcþie de FF s-a modificat 2.0225) = 2. prin analiza situaþiilor observate %.2.62 FF la 2.75 •Dacã FF se apreciazã pânã la nivelul maxim autorizat de sistem. în sensul deprecierii. 2.

Lira italianã iese definitiv din sistem în 1974. la data de 10 aprilie 1972.79 ªarpele în tunel se caracterizeazã printr-o fluctuare a monedelor europene faþa de $ SUA ºi între ele. iar francul se retrage ºi revine în ianuarie 1974. Astfel. semnat la Bâle. în secolul al XIII-lea ºi care era rezervatã numai marilor demnitari. iar francul belgian a fost reevaluat o singurã datã. Consiliul European de la Copenhaga. din 7 – 8 aprilie 1978. acelaºi an. Crearea Sistemului Monetar European. mecanismul „ºarpelui” monetar a cunoscut perioade dificile. În decursul perioadei în care a funcþionat. La sistem au aderat Franþa.03. se poate explica de ce în anul 1979. precum ºi pe un mecanism de intervenþii pe piaþa valutarã. .ºarpele fãrã tunel (12. dar este reintegratã la finalul anului 1972. •Denumirea monedei ECU provine de la denumirea englezã Eu ropean Currency Unit ºi evocã o monedã francezã veche conf ecþionatã din aur. þãrile europene au eliminat obligaþia menþinerii unei limite de fluctuaþie faþã de $ american. în decembrie 1978. odatã cu trecerea la fluctuaþia liberã a monedelor. Italia. Acest sistem de fluctuare a monedelor a avut douã fo rme: . principii ºi funcþionare Dificultãþile „ºarpelui monetar” au condus autoritãþile monetare europene spre cãutarea unei zone de stabilitate monetarã. o linie ondulatã („un ºarpe”) care se încadreazã într-un tunel ce reprezintã marjele de fluctuaþie autorizate de sistemul monetar internaþional.04. care a circulat în Franþa. Germania. respectiv: ±2.72 – 11. iar punerea în aplicare a fost decisã la 12 martie 1979. Luxemburg ºi apoi Anglia. Belgia. În iunie 1972. Coroana danezã pãrãseºte „ºarpele monetar”. a fost urmatã de un acord între Bãncile Centrale Europene.5%). În aceste condiþii. datoritã riscului de epuizare a rezervelor de schimb.73) .25% faþã de $ ºi ±4. Denumirea este datã de imaginea evoluþiei cursului monedelor europene. dar menþin acelaºi nivel de fluctuaþie între monedele europene ( ±4.ºarpele în tunel (24. care formeazã un tunel. Tunelul dispare cu începere din martie 1973. respectiv iulie 1975. •ªarpele monetar nu a asigurat stabilitatea doritã nici pentru monedele care au rãmas fidele sistemului. Acestea formeazã.5 % între ele. faþã de ECU. au tr asat liniile unui nou sistem. moment la care se înfiinþeazã „ºarpele monetar” . În acest mod. cu ajutorul unui nou sistem. ªarpele în tunel a fost afectat de practica speculativã a deþinãtorilor de $ care au încercat sã se debaraseze de moneda americanã pentru a cumpãra aur pe piaþa liberã de la Londra. iar în interiorul acestuia existã o bandã de fluctuar e a cursurilor de schimb ale monedelor europene. în anumite limite.73 – 12. Atunci când cursul de piaþã al unei monede se apropie de limitele stabilite este necesarã intervenþia Bãncii Centrale prin vânzarea sau cumpãrarea de devize cerute sau oferite ex cedentar. Danemarca. Aceastã rezoluþie.Monedã ºi credit •La data de 21 martie 1972 Consiliul de miniºtri al CEE decide reducerea marjelor de fluctuaþie ale monedelor europene la jumãtate faþã de ceea ce se autorizase în 1971. lira sterlinã abandon eazã acest mecanism. în evoluþia lor. Marea Britanie n-a putut sã menþinã cursul monedei sale.03. când marjele de fluctuaþie vis a vis de dolar înceteazã sã existe. Acestea au fost adoptate de Consiliul European d e la Bruxelles. existã douã tipuri de marje faþã de $ : inferioarã ºi superioarã. þãrile europene încearcã o altã modalitate de asigurare a stabilitãþii monetare. 2. ºi cel de la Breme din 6 – 7 iulie. de exemplu. Olanda. Marca germanã a fost reevaluatã de 4 ori: guldenul olandez a fãcut obiectul a douã reevaluãri. Funcþionarea sistemului monetar european s-a bazat pe o monedã ECU ºi pe definirea cursurilor pivot ale monedelor.03.

77846 $ (pânã în aprilie 1986) 1 ECU = 0. antrena intervenþia a douã bãn ci centrale. Lira sterlinã a acceptat sã participe la mecanismul de schimb în octombrie 1990. s-a procedat la reconsiderarea raportului dintre ECU ºi $. pentru a evita ecartul excesiv: banca proprie ºi banca þãrii a cãrei monedã se aprecia sau se deprecia în raport cu moneda naþionalã. comparativ cu mecanismul „ºarpelui valutar”. în susþinerea cursurilor. fiecare se putea împrumuta sume nelimitate de la celelalte bãnci. în raport cu definiþia oficialã. în aprilie 1992. o þarã care atingea limitele marjei de fluctuare. sau semnal de alarmã . Întrucât cursurile oficiale erau definite pe o bazã bilateralã. iar ulterior escudo-ul ºi peseta. În septembrie 1992 lira italianã ºi lira sterlinã pãrãsesc sistemul. între fiecare monedã ºi ECU. Intervenþia bãncilor centrale în cadrul SME se declanºa în momentul în care o monedã atingea 75% din ecartul maxim autorizat. Capacitatea de intervenþie a bãncilor era susþinutã de facilitãþile de credit între bãncile centrale. •Creat.900139 $ (aprilie – august 1986 1 ECU = 1. Acest nivel de intervenþie a fost desemnat cu termenul de prag de divergenþã . De exemplu în perioada aprilie 1986 – ianuarie 1987. cursul ECU faþa de $ s-a modificat astfel: 1 ECU = 0. •Sistemul monetar european s-a caracterizat printr-o superioritate. •Funcþionarea sistemului a fost afectatã de speculaþiile care s-au manifestat în anii 1992 ºi 1993.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare • Moneda ECU era construitã pornind de la un coº de monede al þãrilor participante la sistem iar ponderea fiecãreia în definirea ECU depindea de nivelul PIB al fiecãrei þãri ºi de volumul schimburilor comerciale. în schimbul depozitelor constituite la acest fond. Slãbiciunile SME au fost evidenþiate de efectele reunificãrii germane. a crizei monetare amintite. Fondul european de cooperare monetarã (FECOM) a constituit un organism de compensare multilateralã între bãncile centr ale europene. iar escudo-ul portughez. cu un termen de rambursare de 75 zile. pe termen scurt. ¦ Mecanismul de schimb . puteau. . atacurile contra francului francez au condus la încercãri de salv are ale SME prin lãrgirea marjelor de fluctuare la ±15%. în 1973. •Caracterul fix al mecanismului de schimb era asigurat prin stabilirea unui curs central denumit „pivot”. marca germanã. Marja de fluctuare între monede pe de o parte ºi între acestea ºi ECU era de ±2. Contribuþia bãncilor centrale la fond era reprezentatã de 20 % din rezervele în aur ºi $ ale þãrilor respective. de fiecare datã când necesitãþile au impus asemenea redefiniri. Totodatã. În acest mod nu se mai putea vorbi de o fixitate a cursurilor de schimb între monedele europene. În vara anului 1993.25%. Bãncile centrale. dar ºi faþã de dolarul SUA a fost „beneficiara”. sã utilizeze pentru operaþiile dintre ele sumele în ECU pe care le primeau de la FECOM. de asemenea. •Lira italianã a beneficiat de o marjã de fluctuaþie de ±6% p ânã în ianuarie 1990. prin posibilitatea de realiniere a cursului ºi prin intervenþia fondului FECOM.08643 $ (dupã ianuarie 1987). Þãrile care participau la mecanismul de schimb trebuiau sã defineascã valoarea propriei monede în raport cu toate monedele ce aparþineau sistemului. al cãrei curs a crescut foarte mult în raport cu toate monedele europene. prin acordarea de credite pe termen scurt.01564 $ (august – ianuarie 1987) 1 ECU = 1.

Monedã ºi credit ¦ Moneda ECU.1994 DM 33 % 32.03.52 2.6 9. În tabelul urmãtor se prezintã ponderile în ECU ale monedelor.15 4.6 % 8.13 % 2. bazã de referinþã în mecanismul de intervenþie ºi de credit.96 % 1793.32 % 1.8 19.8 0.5 % 10.11.9 9.1 8.33 20.09.78 0. Fiecare þarã membrã putea stabili. .10. ¦ pentru stabilirea prelevãrilor ºi a altor vãrsãminte intracomunitare.5 2.8086 Drahme greceºti 0.62 % 7.4367 £ irlandezã1.5 8. fiind în acelaºi timp cursuri oficiale în sistem.2 5. la 5 ani.5 30.112.19 Gulden olandez 10. Cursurile efective.8 % 19. între autoritãþile monetare. bazã de calcul a paritãþilor celorlalte monede. de la înfiinþare.8 0.5388 £13.1967 Franc belgian 9. în raport de puterea de cumpãrare a monedei sale.87 7.09.3 % 15 12.09 8. de regulã.70 192.9496 FF 19.2123 Coroanã danezã 3.03. Din compararea a douã cursuri centrale rezultau cursuri pivot bilaterale. ECU a îndeplinit 4 funcþii.1990 17. Valoarea exactã a ECU se determina zilnic de cãtre o comisie special desemnatã în acest sens.27 % 6.36 32. de cãtre instituþiile comunitare în urmãtoarele scopuri: ¦ pentru stabilirea bugetului. cursul pivot ºi marjele de fluctuare Încã de la înfiinþare. ECU a fost unitate de cont ºi a reflectat media puterilor de cumpãrare ale monedelor utilizate.1984 21. pânã în 1994.1979 17. Ponderea monedelor în cazul ECU a fost reconsideratã.51 % 264. În operaþiile bancare ECU a fost utilizat pentru constituirea depozitelor private sau publice.2 9.07 % 0. un curs faþã de ECU. denumit curs central. puteau fluctua f aþã de cursul pivot.70 0.5 30.1 9.1 % 1.34 % 154. evidenþiindu-se ºi momentele de intrare sau ieºire din sistem a unora dintre ele.2 1.513 Peseta spaniolã 5.5 % 10. astfel: ¦ ¦ ¦ ¦ monedã efectivã în mecanismul de schimb al SME.1 % 2.250 Escudo portughez 0.1989 08. În cadrul SME.6 11.7867 Lira italianã 9. instrument de reglare a soldurilor creditoare ºi debitoare.87 10. Co mpoziþia ECU Moneda componentã13.7 2. ¦ pentru exprimarea tarifelor vamale.854 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Curs central faþã de ECU/1 994 •Moneda ECU a fost utilizatã ca unitate de cont.30 % 40.25%.11 1. ajustat cu ±2.4 19.45 % 0. de piaþã. în diferite momente.

Rezultatul a fost eliminarea fluctuaþiilor cursurilor dintre cele mai importante valute. iar celelalte monede germane s-au unit în actuala marcã. fiecare având o valoare standard. Etape ale înfãptuirii Uniunii Monetare Europene ¦ Istoricul monedei unice Primele eforturi pentru crearea unei monede internaþionale în Europa au apãrut în 1800. Monedele erau raportate la aur. Ratele de schimb fluctuante au înlocuit sistemul ratelor de schimb fixe. Belgia ºi Luxemburg au avut aceeaºi monedã cu începere din 1944. 3. nu s-au obþinut succese decât pe termen scurt. Cu toate încercãrile de a stabiliza sistemul financiar internaþional. ºi •atunci când mai multe þãri au renunþat la controlul asupra politicii lor monetare în favoar ea unei bãnci centrale supranaþionale. •Uniunea Monetarã Latinã a fost creatã în 1865 ºi a durat pânã în 1914. între 1870 ºi 1914 când primul Rãzboi Mondial a dus la suspendarea convertibilitãþii. Belgia. . incluzând Franþa.25% +15% Curs pivot -2. Fiecare þarã a consimþit baterea unei monede unice standard care sã fie acceptatã ca mon edã legalã în fiecare din statele membre. dupã al doilea Rãzboi Mondial. prin care se procedeazã la lãrgirea marjelor de fluctuar e la±15%.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare Marjele de fluctuare ºi evoluþia în timp Marje de fluctuare +2. Au fost ºi alte eforturi de a forma o Uniune Monetarã. Integrarea monetarã europeanã 3. Ca exemplificare.25% -15% t1 =1993 Timp Graficul ilustreazã decizia adoptatã în 1993. Moneda germanã Zollverein a fost introdusã în 1834. dintre acestea remarcându-se douã încercãri cu rezultate semnificative: •atunci când o þarã micã a preluat moneda unei þãri mai mari. Elveþia ºi Italia.1. în 1873. iar pentru transformarea unei monede într-alta era nevoie de raportarea acesteia la aur.

s-a început îndreptarea spre o Uniune Monetarã în Europa. atunci când din punct de vedere economic ºi politic sunt îndeplinite toate condiþiile. va exista doar o singurã ratã a inflaþiei) comparativ cu 15. Prin acest tratat.Monedã ºi credit În concluzie. întrucât avantajele de a avea o singurã monedã sunt mai mari decât costurile. Astfel. care a stabilit programul de orientare spre o monedã unicã în cepând cu 1 ianuarie 1999. în aprilie 1988. iar cea mai stabilã dintre ele va fi preferatã în tranzacþiile internaþionale. Sporirea dimensiunilor miºcãrilor de capital între þãrile membre ale SME s-a dovedit incompatibilã cu stabilitatea ratelor de schimb. Aceasta a fost punctul de pornire al Tratatului de la Maastricht. transferarea competenþelor bãn cilor centrale cãtre SEBC ºi înfiinþarea monedei unice. care reuneºte. Consiliul European solicitã unui Comitet pentru studiu. •reducerea costurilor de tranzacþionare (nu mai sunt antrenate costuri legate de conversiune sau acoperirea riscului de schimb). s-a optat pentru moneda unicã. care a intrat în vigo are de la 1 noiembrie 1993 este introdus un nou con cept. a) Comunitatea Europ eanã b) Cooperarea în materie de politicã externã ºi securitate c) Cooperarea în domeniul politicii interne ºi de justiþie ¦ Tratatul cuprinde 2 p ãrþi: •o parte consacratã realizãrii uniunii economice ºi monetare •o parte consacratã realizãrii uniunii politice. evenimentele monetare au evidenþiat o continuã dorinþã de ader are la o singurã monedã. Astfel. obiectivul constã în realizarea unificãrii pieþelor finan ciare ºi accentuarea coordonãrii politicilor monetare. b) • Altã soluþie propunea ca alãturi de monedele naþionale. sã „studieze ºi sã propunã etapele concrete necesare pentru înfãptuirea unei uniuni economice ºi monetare”. •a doua etap ã viza realizarea coordonãrii politicilor economice ºi înfiinþarea unor noi instituþii europene. semnat în 1992. cât repr ezintã numãrul þãrilor membre ale SME. Sistemul European al Bãncilor Centr ale (SEBC). prezidat de Jacque Delors. •îmbunãtãþirea competitivitãþii. . ¦ Principalele obiective economice pentru introducerea uniunii monetare sunt: •sporirea stabilitãþii internaþionale – euro ºi dolarul intrã în competiþie. s-a prevãzut trecerea la paritãþi fixe. între care sã se stabileascã raporturi de schimb. cel de „Uniune Europeanã” (UE). sã fie utilizatã o monedã comunã pentru ansamblul þãrilor membre. ¦ Acordul de la Maastricht În decemb rie 1991 la Maastricht (în Þãrile de Jos) se desfãºoarã o întâlnire europeanã la care se formuleazã termenii noului tratat. • Cu Raportul Dellors din 1988 . În ceea ce priveºte domeniul monetar. c) •Într-o a treia soluþie. dintre care. din raportul Delors se reþine a 3-a soluþie potrivit cãreia înfãptuirea monedei unice trebuie sã se realizeze în urmãtoarele 3 etape: •prima etapã îºi propune ca obiectiv „sporirea performanþelor economice ºi monetare în cadrul instituþional existent”. •pentru cea de a treia etapã. •sporirea stabilitãþii interne – (de exemplu. µ Raportul Delors a prezentat mai multe soluþii • a) •O primã soluþie consta în menþinerea în sistem a unor diferite monede naþionale. definitiv fixe. Aceasta a fost poziþia Marii Britanii care considera cã monedei ECU i-ar putea reveni un astfel de rol. •diminuarea variabilitãþii ºi incertitudinii ratelor de schimb implicã o alocare mai eficientã a resurselor în cadrul uniunii.

operatorii publici ºi privaþi.fixarea ratelor de conversie . dupã 1 ianuarie 1999. 3) a 3-a etapã a început de la 1 ianuarie 1999.1999) Faza B Startul UEM . fiind nevoiþi sã definitiveze operaþiunile în maximum 6 luni de la începutul ultimei faze.operatorii publici ºi privaþi definitiveazã transformarea Faza C Moneda unicã utilizatã Începutul fazei (01. • Admiterea statelor la cea de a 3-a etapã a fost condiþionatã de înd eplinirea unor criterii de convergenþã. În cadrul IME a fost înfiinþat un Comitet Monetar. cu sediul la Frankfurt.planuri de transformare a comunitãþii bancare ºi financiare . S-a înfiinþat ºi Sistemul European al Bãncilor Centrale. a presupus adoptarea de mãsuri pentru liberalizarea miºcãrii capitalurilor ºi punerea bazelor unei politici de convergenþã în materie de stabilitate a preþurilor ºi gestiune sãnãtoasã a finanþelor publice. a fost caracterizatã prin înfiinþarea unor instituþii premergãtoare Bãncii Centrale Europene.5 puncte procentuale media ratei inflaþiei a celor mai bune 3 þãri membre ale U. operatorii publici ºi privaþi au început transformãrile. 2) etapa a II-a: 1994 – 1998. internaþionalã.adoptarea cadrului legal complet .Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare •scãderea anticipatã a ratelor dobânzilor ºi inflaþiei. astfel: 1) rata inflaþiei sã nu depãºeascã cu mai mult de 1.lista participanþilor la UEM . respectiv firmele.sunt retrase bancnotele ºi monedele naþionale . Printre actorii acestui scenariu se numãrã ºi agenþii economici. .se introduc bancnotele ºi monedele euro . cu scopul de a întãri cooperarea între bãncile centrale ºi de a asigura coordonarea politicilor monetare. de capital ºi valutã în euro .producþia de bancnote ºi monede .2002) •Dupã cum se observã din tabelul prezentat.instruirea SECB ºi a BCE .euro devine o monedã de drept . Astfel.piaþa monetarã.01.01. Institutul Monetar European a fost desfiinþat ºi transformat în Banca Centralã Europeanã.BCE conduce politica monetarã ºi valutarã . cu cele mai stabile preþuri. Pe de altã parte. Comunitãþile de afaceri beneficiazã de asemenea. care a supravegheat situaþia monetarã ºi financiarã a þãrilor membre.structuri naþionale de îndrumare .bãncile au terminat transformãrile . Pentru îndeplinirea obiectivelor s-a prevãzut realizarea Uniunii Economice ºi Monetare în 3 etape : 1) prima etapã 1990 – 1993.E. Introducerea euro are efecte considerabile pentru managementul acestora. a fost creat Institutul Monetar European (IME). de pe urma eliminãrii riscului de schimb ºi a îmbunãtãþirii funcþionãrii pieþei interne.bãncile ºi instituþiile financiare continuã transformarea . iar strategiile adoptate ºi mãsurile luate urmãresc pregãtirea pentru faza finalã a uniunii economice ºi monetare. sunt antrenate costuri care trebuie comparate cu avantajele care derivã din utilizarea monedei unice. alþii decât bãncile încep transformarea când ºi cum doresc . Locul agenþilor economici în realizarea uniunii monetare poate fi identificat pe baza elementelor din urmãtorul plan: Etape ºi mãsuri adoptate Începutul fazei (începutul lui 1998) Faza A Lansarea UEM Începutul fazei (01.

) din Datorie publicã (% din P. Luxemburg.1 nu 8.E. face eforturi ca acestea sã fie îndeplinite în anul 2001.6 74.7 4.25 % faþã de ECU). se prezintã astfel: Þara Inflaþia public Deficit (% P.9 7. Austria.7 da 6.4 Suedia 1.B.Monedã ºi credit 2) deficitul bugetar sã nu depãºeascã 3 % din P.8 da 6.4 da 6.2.2 1. populaþia ºi-a exprimat dezacordul cu privire la acest tratat.9 78. . Finlanda.0 71.0 4.B.3 nu 8.2 da 7.6 3.7. 4) rata dobânzii nu trebuie sã fie mai mare de douã puncte procentuale faþã de media pe termen lung a primelor trei state performante în acest domeniu.3 130. prevãzute în cadrul SME.M. a criteriilor de convergen þã stipulate în Tratatul de la Maastricht. •deþine ºi administreazã rezervele oficiale ale statelor membre.I.0 56.4 73.-ul fiecãrei þãri. Consiliul European a luat act de neparticiparea acestei þãri.0 U. Italia. Ungaria.4 nu 10. Franþa.6 da 6. Polonia.E. conform cãreia poate tr ece la cea de a treia etapã atunci când considerã cã e cazul. Rolul Bãncii Centrale Europene ºi al Sistemului European al Bãncilor Centrale ¦ Banca Centralã Europeanã (BCE) înfiinþatã cu începere de la 1 ianuarie 1999 are rolul de a sprijini politicile economice ale Comunitãþii Europene.-ul acesteia. Spania.3 da 7.4 7.0 4. 5) rata de schimb nu trebuie sã depãºeascã marjele normale ( ±2. Trebuie ca moneda naþionalã sã fie integratã în SME de cel puþin doi ani. pânã la integrarea completã în U.4 68.0 60.6 56. 3.7 Datele din tabel evidenþiazã urmãtoar ele asp ecte: •Statele care au îndeplinit cerinþele impuse au fost: Germania..3 Luxemburg 1.) SME Dobândã Belgia 1.E. precum Cehia.6 78. •Conform unui protocol anexat la Tratatul de la Maastricht. Alte state. •Suedia.3 71.6 nu 15.5 Portugalia 3.7 6. întrucât moneda EURO îndeplineºte un rol important în economia acestor state. În urma refuzului.5 Italia 4.6 Irlanda 2.B. Marea Britanie beneficiazã de clauzã de opþiune.3 Austria 1.5 ..I. iar Grecia. da 7. prin acþiuni în urmãtoarele direcþii: •implementeazã politica monetarã a Comunitãþii.1 4.8 4. Belgia.I.9 110.6 3.0 Olanda 1. 2. Marea Britanie.6 3.B.5 Franþa2.7 da 7.1 Spania 3.0 60 da 8. 3) datoria publicã a þãrii respective sã nu depãºeascã 60 % din P.4 Finlanda 0.3 61.3 Grecia 8. deºi nu a îndeplinit criteriile de convergenþã. Portugalia.7 4.11. pentru anul 1997. •Cazul Danemarcei este special.7 da 9. Danemarca ºi Grecia nu au aderat la Uniunea Europ eanã Monetarã în faza iniþialã. prin referendumul organizat.E.3 .4 Germania 1.7 da 6. Irlanda.2 2.I. Estonia. întrucât în iunie 1992.9 3.6 Marea Britanie 3. Slovacia ºi Cipru sunt avute în vedere pentru lãrgirea U.6 123.3 4. Modul de îndeplinire de cãtre statele U.4 70.6 Referinþe 2.0.7 da 9.7 Danemarca 2.

. acesta fiind un rol care revine b ãncilor centrale ale þãrilor membre.E. ¦ Instrumentele politicii monetare . cu un statut unic. pe termen de maxim douã sãptãmâni. pentru îndeplinirea acestui obiectiv putând fi utilizate instrumente diferite de la o þarã la alta. se pot acorda credite în mod diferenþiat. pe perioade scurte de timp de 24 ore. ceea ce permite obþinerea de credite pe terme se 3 luni. Poziþia bãncilor naþionale f aþã de SEBC este evidenþiatã prin intermediul sistemelor naþionale de compensãri ºi prin sistemul de plãþi ºi compensãri unificate TARGET. În scopul asigurãrii unui nivel constant al lichiditãþii bancare la nivelul bãncilor centrale naþionale. ceea ce asigurã stabilitate ºi simetrie acestor operaþiuni.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare •promoveazã un sistem de plãþi eficient. Bãncile centrale au poziþii debitoare sau creditoare faþã de sistemul de compensãri. astfel încât numai bancnotele emise de BCE ºi bãncile centrale naþionale sã aibã caracter oficial. Banca Centralã Europeanã utilizeazã instrumentele monetare ºi valutare adecvate.facilitãþile permanente. •Misiunea de bazã a B. nivelul dobânzii practicat fiind scãzut. . sãptãmânale.realizarea operaþiunilor din sistemele de plãþi.sistemul rezervelor obligatorii. •De asemenea. Facilitãþile permanente constituie instrumente utilizate de cãtre SEBC în relaþiile cu bãncile centrale ºi instituþiile de credit din fiecare þarã ºi constau în: . •autorizeazã emiterea de bancnote în cadrul Uniunii Europene. fiind integratã în grupele instituþiilor financiare internaþionale puternice. În funcþie de solicitãrile bãncilor centrale naþionale. este. Operaþiunile de refinanþare pe termen lung se concretizeazã în operaþiuni desfãºurate lunar. BCE nu are responsabilitatea cursurilor de schimb ale monedei EURO. utilizate în vederea îndeplinirii obiectivelor politicii monetare. ca instituþie.conducerea op eraþiunilor de schimb valutar. precum FMI. cu dobândã fixã sau variabilã. •contribuie la supravegherea prudenþialã a instituþiilor de credit din þãrile membre. .operaþiuni structurale ºi de reglaj fin. Beneficiarii acestor tipuri de credite sunt bãncile de mai micã dimensiune.definirea ºi implementarea politicii monetare a Uniunii Monetare. . se realizeazã operaþiunile structurale care constau în urmãtoarele: achiziþia ºi .credite ºi depozite pentru 24 ore. ¦ Sistemul European al Bãncilor Centrale (SEBC) este constituit din Banca Centralã Europeanã ºi bãncile centrale naþionale ale statelor membre.operaþiuni ordinare. . poziþia acesteia fiind mai mult consultativã în domeniul respectiv. . BCE nu are poziþia de autoritate care emite regulamente privind funcþionarea bãncilor ºi a altor instituþii financiare. Operaþiunile ordinare constau în operaþiuni de refinanþare. Pentru sprijinirea EURO ºi menþinerea cursurilor monedelor în limitele stabilite de Consiliul de Miniºtri ai U. Principalele sarcini ºi atribuþii ale Sistemului Bãncilor Centrale constau în urmãtoarele: . . iar nivelul dobânzii practicate. de cãtre SEBC. Sistemul Federal de Rezerve al SUA. este consideratã un moment semnificativ în evoluþia organizãrii monetare internaþionale. pot fi clasificate astfel: . o constituie stabilitatea preþurilor. în general.. variabil.C. BRI. internaþionalã. Crearea Bãncii Centrale Europene. BCE nu acþioneazã ca împrumutator de ultim rang pentru bãncile din Uniunea Europeanã.E.deþinerea ºi administrarea rezervelor valutare oficiale ale þãrilor membre. ¦ În cadrul politicii monetare comunitare.operaþiuni de refinanþare pe termen lung.

durata fun cþiei de guvernator. BCE trebuie sã practice o politicã transparentã. Îndeplinirea obiectivului major al Bãncii Centrale Europene. 1 Cezar Basno. În vederea îndeplinirii acestui deziderat. corecte ºi în interesul sistemului financiar. Pentru a asigura existenþa unor rezerve de lichiditãþi permanente ale bãncilor centrale naþionale. comunitãþile de afaceri ºi financiare din Europa. Nicolae Dardac – Integrarea monetarã bancarã europeanã. Astfel. cel de stabilizare a preþurilor se realizeazã prin acþiuni concrete în urmãtoarele domenii: . Operaþiunile de reglaj fin sunt efectuate de cãtre cele mai active bãnci de pe piaþa mondialã. aceste operaþiuni reprezintã o formã de sprijinire operativã ºi oportunã a bãncilor centrale naþionale. . . de asemenea. 1999 . Pentru impunerea autoritãþii în rândul comunitãþilor ºi al instituþiilor din cadrul Uniunii Europene. ºi constau în: operaþiuni de pensiune. bãncile centrale naþionale trebuie sã-ºi fundamenteze deciziile pe informaþii complete.politicã valutarã. EDP. precum ºi grupuri ale societãþii civile. În exercitarea funcþiunilor ºi a sarcinilor. prezintã importanþã instituþiile ºi comunitãþile cu care BCE intrã în relaþii reciproce ºi care pot fi grupate în urmãtoarele douã categorii: instituþii publice. unele þãri au creat premisele legale pentru creºterea independenþei bãncii centrale. astfel: existenþa unor garanþii statutare ale independenþei bãncii centrale. organisme ale Uniunii Europene.agregatele monetare. În acest sens. precum guvernele statelor membre. garantarea de credite.instrumentele politicii monetare devin operabile prin activitatea sistemului financiar ºi bancar. înþeleasã ca „dispoziþie relaþionalã”. garantarea de credite. operaþiuni swap în valutã. . ¦ Autoritatea bãncii Centrale Europene 1 Crearea unei noi instituþii internaþionale aduce în discuþie problemele autoritãþii. cumpãrarea ºi vânzarea portofoliului de efecte publice prin operaþiunea de pensiune (primiri în pensiune). un obiectiv declarat al bãncilor centrale naþionale. BCE ºi bãncile centrale naþionale nu trebuie sã urmeze instrucþiuni venite din partea altor instituþii ale Comunitãþii sau de la guvernele statelor membre. în cadrul cãreia capacitatea de comandã este legitimatã de cãtre aceia care se supun. participanþii la Sistemul European al Bãncilor Centrale.în anumite situaþii. Studiile econometrice au evidenþiat cã rata medie a inflaþiei ºi fluctuaþiile acesteia înregistreazã niveluri scãzute în cazul asigurãrii independenþei bãncii centrale. Pentru ex primarea gradului de independenþã al bãncii centrale au fost stabilite principii organizatorice ºi au fost adoptate criterii. ci se constituie în cadrul relaþiilor din cadrul Uniunii Europene. cu efecte favorabile asupra întregului sistem bancar european . instituþii internaþionale. Stabilitatea preþurilor constituie. Colaborarea dintre BCE ºi sistemul bancar financiar al þãrilor membre este necesarã în vederea dobândirii autoritãþii datoritã urmãtoarelor corelaþii: . precizarea în statut a poziþiei de independenþã a bãncii. sã utilizeze un mix de politici monetare ºi sã înregistreze rezultate pozitive.Monedã ºi credit vânzarea de titluri. un alt instrument al politicii monetare îl constituie sistemul rezervelor obligatorii .menþinerea inflaþiei în parametrii normali. Autoritatea instituþionalã a BCE nu poate fi aco rdatã sau oferitã.

durata mandatului. EURO este admisã doar ca monedã scripturalã. sunt adoptate mãsuri ºi aplicate principii cu privire la personalul bãncii. s-au stabilit ratele de schimb între EURO ºi devizele þãrilor care au aderat. permite asigurarea unui control central asupra inflaþiei. Independenþa BCE ca ºi a SEBC în aplicarea politicii monetare. respectiv înregistrarea sumelor în contul bãncilor beneficiare. Acest sistem asigurã transferul expres. Moneda EURO este introdusã în paralel cu monedele naþionale. în vederea armonizãrii ºi utilizãrii generalizate. în condiþii avantajoase ale ratei dobânzii ºi realizarea operaþiunilor de open market prin acþiunea unui numãr mare de parteneri. iniþial. plãþile cash continuã sã se realizeze în monedele naþionale. din decembrie 1995 a adoptat denumirea monedei unice „EURO” care înlocuieºte vechea monedã comunã ECU. acelea care au îndeplinit criteriile de convergenþã. derivã din înregistrarea plãþilor în timp real. Moneda EURO ºi efectele acesteia ¦ Lansarea monedei EURO •Reuniunea de la Madrid. în timp real ºi funcþioneazã sub supravegherea Bãncii Centrale Europene. iar în aplicarea politicii monetare urmãresc respectarea urmãtoarelor principii: . denumit TARGET. faza a III-a: va debuta la 1 ianuarie 2002 ºi se prevede punerea în circulaþie a biletelor ºi a monedelor EURO. . Pentru ca BCE sã fie o instituþie independentã. unice ºi unificarea pieþei monetare prin conducerea unicã a operaþiunilor. 4. Sistemul TARGET implicã existenþa la nivelul fiecãrei þãri a unor sisteme de compensãri brute în timp real. se realizeazã printr-un sistem de plãþi ºi compensare integrat. pentru anul '97.utilizarea unor rate ale dobânzii pe termen scurt.continuitatea în aplicarea instrumentelor politicii monetare ºi alegerea celor mai eficiente pentru þãrile membr e. faza a II -a: de la 1 ianuarie 1999. ¦ Derularea operativã ºi în siguranþã a plãþilor în þãrile membre ale Uniunii Europene. în mod autonom faþã de politica Parlamentului European. când EURO va deveni singurul mijloc de platã.descentralizarea . automatizat. Introducerea monedei EURO de la 1 ianuarie 1999 a fost precedatã de adoptarea Regulamentului 1103/97. astfel: . pentru toate operaþiile interbancare. faza a IV-a: se va derula dupã 1 iulie 2002. statutul ulterior al specialiºtilor. includerea sau nu în structurile de conducere a unor funcþionari guvernamentali. odatã cu începerea activitãþii Bãncii Centrale Europene. Importanþa sistemului de compensare în timp real. condiþiile de numire ºi demitere. în momentul efectiv al operãrii ºi dispunerea imediatã d e acestea. care vor circula paralel cu monedele naþionale timp de 6 luni. Calendarul tehnic de lansare a monedei EURO a prevãzut urmãtorii paºi: faza I: la începutul anului 1998 au fost selecþionate din cele 15 þãri membre UE. BCE ºi SEBC îºi menþin independenþa acþiunilor desfãºurate în raport cu factorul politic.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare dependenþa b ãncii centrale faþã de acþiunile guvernamentale. care semnificã rolul fiecãrei bãnci centrale naþionale în înfãptuirea politicii monetare unice.accesul egal al solicitanþilor la moneda bãncii centrale. . ceea ce semnificã eliminarea limitelor în operaþiunile de refinanþare bilateralã. prin care s-au prevãzut dispoziþiile referitoare la înlocuirea ECU cu EURO. EURO se utilizeazã ºi în cadrul împrumuturilor publice. .

prima zi în care moneda EURO a început sã cir cule pe pieþele monetar -financiare internaþionale.203710 guldeni olandezi 1 EURO = 13.38 Regulile de conversie ºi rotunjire nu prevãd ºi conversia dintr-o monedã naþionalã într-o a FRF treia monedã care nu face parte din UE. Cursurile de schimb valabile la 1 ianuarie 1999.3842 = 335. •Pentru transformarea un ei monede naþionale într-o altã monedã naþionalã. decât doar în cazul în care se obþine acelaºi rezultat.55957 FRF 100 DEM = 335.33990 Fr belg 1 EURO = 40. Eurolibor a fost stabilitã la iniþiativa British Bankers Associtions (BBA) de cãtre un grup de 16 bãnci. cea dintâi este transformatã în EURO. •au fost definite regulile de rotunjire. toate r eferirile la ECU. utilizându-se pentru conversie.Monedã ºi credit •de la 1 ianuarie 1999. Când se doreºte transformarea dintr-o monedã (de • . selecþionate conform importanþei ºi experienþei pe piaþa valutarã ºi a produselor derivate de la Londra.386 pesetas 1 EURO = 200.955830 DM 1 EURO = 6. o nouã dobând ã de referinþã pentru piaþa interbancarã europeanã EUROLIBOR (Euro London Interbank Offered Rate) a fost stabilitã de cãtre principalii operatori ai pieþei financiare din Londr a.38 FRF De exemplu. dacã se doreºte aflarea valorii monedei DM exprimatã în FF. japoneze ºi europene.787564 lire iralandeze 1 EURO = 1. În EURO suma poate fi rotunjitã dar nu la mai puþin de trei zecimale. Transformarea dintr-o monedã naþionalã într-alta este ilustratã pornind de urmãtoarea la situaþie: 1 EURO = 1. Nu se poate folosi nici o altã metodã de calcul. Aceastã dobândã a fost fixatã la nivelul 3. Din grupul celor 16 instituþii au fãcut parte bãnci americane.25000% pentru o sãptãmânã ºi o lunã. pentru cele 11 monede participante la mecanismul european al ratelor de schimb se prezintã astfel: 1 EURO = 1.38 EURO 100 DEM =FRF 335.482 escudo 1 EURO = 0. se potrivit procedeazã algoritmului: 100 DEM/1. ºi la 3. •au fost stabilite rapoartele fixe de schimb.170 $ •O datã cu introducerea monedei EURO. utilizate în contracte ºi alte instrumente juridice au fost înlocuite cu EURO. 7603 ºilingi austrieci 1 EURO = 6.12918 = 51.33990 Fr lux 1 EURO = 166.20250% la termen de 1 an ºi a început sã fie utilizatã pentru reglarea tranzacþiilor din 4 ianuarie 1999.936.95583 = 51.559597 FF 1 EURO = 40.129 EURO 51.55957 = 335.559570 mãrci finlandeze Cursul de schimb faþã de $ s-a stabilit la 1 EURO = 1.95583 DEM 1 EURO = 6.12 ×6. valabile de la 1 ianuarie 1999. 27 lire italiene 1 EURO = 2. raportul 1/1 (1 ECU = 1 EURO). dupã care în cealaltã monedã naþionalã.

S-a avut în veder e. variind de la 1 cent la 2 EURO. frauda în conf ecþionarea acestor moned e.63 5.75 1.20 22.7 guldeni olandezi ¦ Simbolul – EURO În februarie 1997.0116.36 3 Rotund RoºuOþel acoperit cu Cu 0. Conversia din NLG în USD Suma exprimatã în NLG trebuie sã fie convertitã în EURO prin aplicarea ratei de schimb guldeni/EURO.25 1.2 Rotund RoºuOþel acoperit cu Cu Formã Culoare Compoziþie Cu75Ni25 CuNiuZ n CuNiuZ n Cu75Ni25 . Suma intermediarã. comercial.).69 7 Rotund Galben CuAlZn 0. greutate. Prin Directiva 94/27CE.203710 guldeni olandezi 476.9 Rotund RoºuOþel acoperit cu Cu 0.000 cunoscând cã raportul de schimb este 1 EURO = 1.50 24.25 2. S-a þinut cont. mai ales în situaþia când plãþile se fac prin sisteme ºi echipamente deja existente în funcþiune. •Se transformã suma exprimatã în USD în EURO 500. într-o mãsurã ridicatã.25 1.05 USD. care este valoarea în guldeni olandezi (NLG) a sumei de 500.41 3.95 8.75 1.5 Rotund . de cerinþele ºi necesitãþile instituþiilor ºi societãþilor care vor accepta monedele EURO pentru plãþi.1 Rotund Galben CuAlZn 0. folosind ratele de conversie EUR/guldeni.47 EURO = 1.75 1. compoziþie etc. ºi din prima literã a cuvântului „Europa”.Intern galben Abrevier ea oficialã pentru EURO este EUR.000 USD = 476.385.Extern galben . Pentru recunoaºterea monedelor EURO a fost necesarã includerea unor caracteristici unice. Cele douã linii paralele reprezintã stabilitatea EURO. potrivit cursului 1 EURO = 2. un Comitet Directorial numit Comitetul Monetar a înaintat o propuner e finalã cu privire la denominarea ºi specificaþiile tehnice ale monedelor EURO (diametru.049. contabil. De exemplu.51 4.10 19. luarea tuturor mãsurilor de siguranþã la confecþionarea ºi structurarea monedelor EURO pentru a se evita.5 Rotund .190.47 EURO •Se transformã suma exprimatã în EURO în guldeni. cu urmãtoarele specificaþii tehnice: Valoare Diametr Grosime Greutate u (mm) (EURO) (mm) (grame) 2 25. dupã care aceastã sumã intermediarã este transformatã în USD folosind rata EUR/USD . într-o mãsurã sporitã.75 1.Intern alb 0. evocând civilizaþia greacã.Extern alb 1 23.02 18.25 1. Consiliul ºi Parlamentul Europei au stabilit ca prima serie de monede EURO sã includã 8 denominaþii. USD.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare exemplu USD) într-o monedã naþionalã (guldenul olandez). .32 2. atunci conversia ar trebui sã aibã loc în modul urmãtor: Conversia din USD în NLG Suma exprimatã în USD trebuie convertitã în EURO prin aplicarea ratei de schimb USD/EUR. Simbolul a fost inspirat din litera greceascã epsilon.05 21.190. Aceasta a fost stabilitã de Or ganizaþia Internaþionalã de Standardizare (Internaþional Standard Organisation – ISO). ºi este folositã în toate scopurile: financiar.125 7. exprimatã în EURO este apoi transformatã în guldeni. culoare. Simbolul grafic pentru EURO aratã ca un E rond marcat cu douã linii paralele orizontale.7 Floare spaniolã Galben CuAlZn 0. de asemenea.

un cetãþean francez va putea sã-ºi cumpere în Berlin un hot-dog cu o monedã EURO având imprimat chipul regelui Spaniei 2 . Pe spatele fiecãrei bancnote sunt schiþate diferite stiluri de poduri.1998 . Începând de la 11 ianuarie 1999 (deoarece a fost nevoie de o sãptãmânã pentru sfârºitul de an ºi terminarea stocului existent). sau în DEM. Designul final a fost anunþat în decembrie 1996. fiecare specific unei anumite perioade. Companiile mici ºi mijlocii. Designul ºi grafica lor sunt simbolice pentru arhitectura european ã. 5. toate plãþile ºi încasãrile vor fi efectuate în EURO. sã perceap ã comisioane relativ mari. reprezentând harta UE. fãrã a i se percepe comision. 20. În perioada tranziþiei (1999 – 2001) agenþii economici au posibilitatea alegerii modului de efectuare a plãþilor în EURO sau în moneda naþionalã. deoarece aceste plãþi trebuie trecute manual prin sistemul de clearing. perioada interimarã. •transparenþa preþurilor care duce la o mai bunã concurenþã cu privire la vânzãri ºi servicii. Aceasta înseamnã cã un cetãþean francez. bãncile sunt obligate sã transforme sumele în moneda cerutã de creditor. Tot de la aceastã datã tranzacþiile între sectorul bancar ºi bãncile centrale se fac în EURO. ca simbol al spiritului de cooperare ºi deschidere în Uniunea Europeanã. 10. aproape toate preþurile în majoritatea magazinelor ºi supermarketurilor au fost afiºate atât în EURO cât ºi în vechea monedã naþionalã. au trecut la utilizarea EURO încã de la începutul procesului datoritã beneficiilor care sunt multiple: •eliminarea costurilor ºi a riscului schimburilor internaþionale. 25. Cele mai mari firme. la Dublin. 10. ex istent. pe un fundal cu linii transversale. Toate monedele sunt prevãzute cu sisteme avansate de securitate. la Consiliul European. Monedele – sunt în numãr de 8 cu valori de 2 ºi 1 EURO. în diferite mãrimi ºi culori. 100. 200. banca va continua în. Pe faþa bancnotelor se gãsesc grafice de ferestre ºi porþi. 20. •standardizarea contabilitãþii ºi a altor sisteme. efectele pot fi evidenþiate astfel: De la 1 ianuarie 1999. Desenele nu reprezintã nici un monument real. Când o întreprindere are cont bancar doar în moneda 2 „Euro 1998 – Raport” – European Comissin. Dupã 1 ianuarie 2002 însã. Posesorul unui cont în EURO poate plãti sau poate da ordine de platã în moneda naþionalã. ºi 1 cenþi. Guvern ele utilizeazã EURO pentru stabilirea noilor bugete. • Asupra sistemului bancar .Monedã ºi credit Bancnotele în total sunt 7 EURO bancnote. 50. Fiecare monedã are o faþã identicã. cu valori de 500. În perioada tranziþiei. De exemplu. ºi 5 EURO. ¦ Efectele introducerii monedei EURO Multe sectoare ale economiei au trecut la sistemul EURO încã de la 1 ianuarie 1999. care sunt de obicei furnizorii companiilor mari.03. poate sã plãteascã o facturã în Germania în EURO (chiar dacã factura este exprimatã în DEM). Modelul de pe cealaltã faþã a monedei poate fi ales de fiecare din cele 11 state membre. apoi 50. Toate pieþele de capital ale statelor participante îºi opereazã operaþiile în noua monedã. Aceasta serveºte la „convertirea publicului” la folosirea monedei unice EURO. iar pe lângã logo-ul EURO sunt prevãzute ºi cu o bandã magneticã care asigurã cã plata se va realiza. Dacã acesta doreºte sã plãteascã în vechea monedã naþionalã. la care sunt ataºate stelele de pe steagul european. sunt nevoite sã treacã la sistemul EURO pentru a nu-ºi periclita existenþa. 2. o metaforã a comunicãrii oamenilor în Europa ºi cu restul lumii. fãrã a i se percepe vreun comision. majoritatea bãncilor oferã posibilitatea clienþilor sãi de a-ºi converti economiile în EURO. dar obligativitatea va surveni numai dupã 2002. Pentru plãþile în EURO au fost tipãrite noi carnete de cecuri. de exemplu.

Politica bugetarã va continua sã rãmânã un instrument conjunctural de politicã economicã la nivel naþional. Celelalte state est-europene nu au anunþat schimbãri de politicã monetarã. ºi francul elveþian – 5%) a înlocuit monedele europene cu EURO de la 1 ianuarie 1999. pentru þãrile cu deficit mare al contului curent. Slovacia ºi Lituania. absenþa disciplinei bugetare într-unul sau mai multe state membre ar putea afecta orientãrile politicii monetare comune.E. ci poate doar în urmãtorii zece ani dupã aderare. Unii economiºti cred cã un efect imediat al lansãrii EURO ar fi o creºtere a interesului speculativ asupra monedelor din regiune. începând cu anul 2000. În unele cazuri. rolul jucat de marca germanã va fi înlocuit cu cel al EUR O. Se pot realiza economii importante. Estoniei ºi Sloveniei.. lira sterlinã – 10%. estimate la 200 miliarde de dolari. Poloniei. Chiar ºi cele mai avansate state ale Europei nu sunt pregãtite sã adopte EURO dupã ce vor deveni membre ale Uniunii Europene. care îºi lega moneda de un coº valutar cuprinzând 70% DM ºi 30% $. care îºi lega moneda de un coº format din dolari (45%) ºi patru monede europene (marca germanã – 35%. Se vor putea exercita presiuni asupra Bãncii Centrale Europene pentru ca politica monetarã sã devinã mai flexibilã. mai întâi Tratatul de la Maastricht ºi apoi pactul dintre state definesc un cod de bunã conduitã în materie de politicã monetarã ºi datorie publicã. EURO va deveni moneda Cehiei. În schimb. dar majoritatea au în vedere aranjamente monetare. absolut independ entã.). Ungariei. ºi anume cu privire la inflaþie. Þãrile din Europa Centralã ºi de Est sunt preo cupate de efectul introducerii monedei unice europ ene asupra mediilor economice proprii. Pe termen mediu. Însã comparativ cu schimburile economice ºi politice din ultimii zece ani. Cel mai important efect este cel de ajustare al politicii valutare ale unora din þãrile estice. • Consecinþele pentru Estul ºi Centrul Europei Pentru þãrile din centrul Europei. francul francez – 5%. legând-o informal de marcã. Regulamentul nu prevede prelevarea nici unei taxe ºi comisioane pentru transformarea sumelor din moneda naþionalã în EURO ºi invers. Datoritã relaþiilor strânse între politica monetarã ºi cea bugetarã. politica monetarã e transferatã la nivel comunitar devenind de competenþa Bãncii Centrale Europene. în vederea unei viitoare integrãri în Mecanismul European al ratelor de schimb. înlocuieºte marca cu EURO. care permite coroanei sã varieze între anumite limite. Polonia are în vedere o schimbare prin raportarea numai la EURO. Va continua procesul de realocare mai puternicã a portofoliilor de active financiare în favoarea titlurilor emise în EURO. aceste þãri vor tr ebui sã-ºi conveargã economiile la cele din zona EURO. dobânzi. EURO va deveni o altã moned ã strãinã. De aceea. permite reducerea instabilitãþii generate de fluctuaþiile cursului de schimb. lansarea EURO ap are ca o schimbare modestã. •dispariþia necesarului de rezerve în cadrul bãncilor centrale naþionale pe plan intracomunitar. în cadrul coºului valutar de la 1 ianuarie 1999 ºi are în vedere o raportare numai la EURO începând din acest moment. Cehia. atunci toate ordinele de platã vor fi transformate în moneda naþionalã.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare naþionalã. Aceasta înseamnã cã devine ºi mai presantã. Efectele pe plan internaþional ale introducerii monedei unice sunt ºi mai puternice: •utilizarea crescândã a monedei unice în cadrul tranzacþiilor comerciale. Pentru a ader a la U. datorie publicã ºi deficit bugetar. nu ºi-a schimbat politica monetarã argumentând cã nu v ede nici un motiv al schimbãrii atâta timp cât marca rãmâne în circulaþie. . Polonia. reducerea acestora sau creºterea fluxurilor de capital strãin ºi obþinerea împrumuturilor necesare finanþãrii deficitului. cu o proporþie mai mare decât a dolarului (55%).E. •Prin moneda unicã. •posibilitatea emitenþilor de monedã de a beneficia de venituri de pe urma sumelor deþinute în strãinãtate (în afara U. În viitor. Ungaria. Aici sunt expuse în mod particular – România.

Totodatã. De asemenea. deºi economia americanã participã la economia mondialã în proporþie de 20 %. aceastã mãsurã fiind în concordanþã cu ponderea Uniunii Europene în comerþul exterior al României: •62. $ participã numai cu 61 % la formarea rezervelor bãncilor centrale (comparativ cu 14 % pentru DM. inclusiv cu cele ale Bãncii Centrale Europene. câºtiguri ca urmare a dezvoltãrii unei pieþe de capital vest europene unice. Sintetizat. raportul de forþe monetare internaþionale se poate schimba. BNR s-a preocupat de asigurarea compatibilitãþii legislative.E.. care nu s-a mai confruntat cu asemenea modificãri de la trecerea la regimul cursurilor flotante în anul 1971.Monedã ºi credit Dar chiar dacã EURO v a cauza dificultãþi pe termen scurt sau mediu pentru un ele din aceste state.E. •55. Monitor euro Nici o schimbare.Estonia 1 ianuarie 1999 Coridor valutar faþã de DM La 1000 leva = 1 DM Flotare controlatã. preºedintele Bãncii Centrale Europene menþiona cã impunerea unui coridor valutar nu este o mãsurã „fezabilã” sau „credibilã”. Pentru prima datã.4 % din importuri provin din þãrile U. Referitor la nivelul cursului de schimb. Conform datelor furnizate de REUTERS. iar poziþia dominantã a dolarului devine relativã. existã mai multe opinii conform cãrora este necesarã introducerea unui „coridor valutar” în intervalul cãruia EURO sã fluctueze faþã de $. . ºi 17 % pentru yen). Anumite þinte pentru nivelul cursului valutar vor fi stabilite numai în „circumstanþe excepþionale”. în timp real. ºi intervine în 42 % din operaþiile pe pieþele de schimb faþã de 19 % DM ºi 12 % yen ). Analiza evenimentelor de pe piaþa valutarã (în luna octombrie 1999 cursul de schimb s-a situat la 1. din anul 1944. 5 % yen). 8 kroon = 1 DM Regim de la 1 ianuarie 1999 Nici o schimbare. adaptarea monedelor est europene la EURO se prezintã în tabelul urmãtor: Moneda Regim înainte de Leva – Bulgaria Dinar – Croaþia Coroana – Cehia Kroon .7 % din exporturile româneºti se realizeazã în U. Monitor euro În România BNR foloseºte EURO ca monedã de rezervã valutarã. Contrar acestei opinii. reducerea costurilor tranzacþiilor cu firme din Uniunea Europeanã. Monitor euro Nici o schimbare. TARGET. Monitor euro Nici o schimbare. s-a avut în vedere realizarea compatibilitãþii sistemului de plãþi ºi decontãri în EURO. cu 48 % la tranzacþiile comerciale internaþionale (comparativ cu 15 % DM. se aºteaptã ca pe termen lung sã aparã beneficii precum: favorizarea exportului acestor state pe piaþa internã unicã.E. Referinþa DM Flotare controlatã.0714 $/EURO) demonstreazã cã adevãrata competiþie se d ã între EURO ºi dolar. Referinþa DM Consiliu monetar. instituþionale ºi procedurale cu entitãþile bancare centrale din U. atunci când EURO va dovedi „lipsa unui aliniament clar ºi persistent”. yenul japonez nereprezentând un pericol adevãrat pentru moneda americanã. Concluzii: Încã de la introducerea EURO s-a apreciat cã aceasta va bulversa sistemul finan ciar internaþional.

Formarea un ei pieþe mai mari ºi mai lichide ar trebui sã conducã la o mai eficientã alocare a capitalului. •Dubla ex primare (afiºare) a preþurilor. fiºierele. O asemenea mãsurã va ex ercita presiuni asupra $. •Modificarea pieþelor financiare. Unele firme sunt însã puþin atrase de ideea obligãrii prin lege.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare O altã opinie. o importanþã crescutã trebuie acordatã ºi a altor componente: lichiditatea pieþei. De asemenea. în EURO ºi în moneda naþionalã. pg. exprimate în EURO. modificarea softwar-ului. riscul de credit. •Implicaþii pentru departamentul financiar ºi trezorerie. Ed. bazele de date ºi rapoartele conþinând informaþii financiare au fost modificate. Activitãþile neban care vor fi afectate sub urmãtoarele aspecte: •Transparenþa preþurilor între þãri poate înregistra o creºtere.140 . prin eliminarea costurilor legate de tranzacþiile valutare ºi a riscului valutar.1 miliarde $ (în prima jumãtate a anului 1998) ºi cumpãrarea în aceeaºi perioadã. presiunea va fi mai mare în regiunile de graniþã ºi pentru bunurile cu valoare ridicatã. Spre deosebire de piaþa monetarã ºi a obligaþiunilor. Firmele trebuie sã analizeze dacã noile emisiuni de titluri sunt exprimate în EURO în perioada de tranziþie ºi dacã cele existente ar trebui exprimate în EURO. bãncile centrale vor deveni mari cumpãrãtoare de obligaþiuni. iar acþionarii trebuie consultaþi cu privire la plata dividendelor ºi a monedei în care sã se realizeze. Veniturile din obligaþiuni ar putea fi afectate ca urmare a eliminãrii riscului valutar. Nevoia modificãrii sistemelor informatice reprezintã cea mai mare provocare tehnicã dar ºi economicã implicatã de trecerea la EURO. Multe persoane vor întâmpina dificultãþi considerabile în adaptarea la noua structurã a preþurilor. întrucât va exista o cerere mai scãzutã pentru titlurile americane. exprimã încrederea în aceastã monedã. Companiile mari pot avea mii de aplicaþii informatice funcþionale. EURO poate ameliora funcþionarea pieþei unice. cel mai evident manifestându-se în sectorul financiarbancar. O asemenea orientare cãtre piaþa obligaþiunilor în EURO. întrucât o piaþã EURO poate absorbi pieþele naþionale. Ec. 3 Nicolae Dãnilã – Bipolarizarea monetarã. În noiembrie 1998 3 . Pe aceeaºi linie se înscriu operaþiunile Japoniei pe piaþa internaþionalã de capital. Lipsa riscului valutar implicã doar calcule de conv ersie. uºor de transportat. Firmele nu vor menþine diferenþe mari de preþ între þãri. deoarece ar putea impune costuri: dubla etichetare. 90 . •Impactul asupra sistemelor ºi tehnologiei informatice (IS/IT). Avantajele s-ar putea extinde peste graniþele UE dacã EURO câºtigã teren ca monedã de tranzacþionare pe plan internaþional. Firmele cotate la bursã trebuie sã ia în calcul utilizarea EURO. Firmele active pe piaþa de capital trebuie sã ia în considerare impactul EURO asupra pieþei financiare. deºi pieþele sunt fragmentate sub aspect fiscal.. Impactul va fi diferit în funcþie de sector. ºi în consecinþã o cerere mai micã pentru $. în valoare de 2. Toate pro gramele. natura produselor tranzacþionate la bursã nu este afectatã în aceeaºi mãsurã. China aratã cã este gata sã converteascã în EURO o parte a rezervelor sale valutare (141 miliarde $) – orientându-se cãtre piaþa europeanã. Comerþul ºi investiþiile în strãinãtate vor fi stimulate ºi. Acesta este primul departament afectat. exprimatã de economiºti apreciazã cã dacã EURO câºtigã teren în competiþie cu $. diferenþe fiscale. 1999. prin vânzarea de acþiuni ºi obligaþiuni asiatice. Asociaþiile de consumatori au cerut ca dubla exprimare a pr eþurilor sã devinã obligatorie chiar înaintea introdu cerii bancnotelor ºi monedelor EURO. deci. swap valutar) capãtã importanþa necesarã. Alte implicaþii ale introducerii EURO în activitatea firmelor •Eliminând fluctuaþiile cursurilor valutare ºi asigurând o unitate comunã de evidenþã pentru activitãþile comerciale. pentru depãºirea acestor dificultãþi utilizându-se dubla exprimare a preþurilor. Managerii trebuie sã se asigure cã tipurile de contracte (derivate financiare. se va produce o creºtere a competitivitãþii. de acþiuni ºi obligaþiuni europene de p este 10 miliarde $.

contabilitate. Irlanda sau Suedia. Principala provocare rãmâne utilizarea eficientã a resurselor umane date fiind costurile cu forþa de muncã. . Dintre firmele în afara Euroland-ului. Aceasta a condus la dezvoltarea unor instrumente eficiente. Din punct de vedere tehnic. Chiar dacã Danemarca ºi Marea Britanie vor rãmâne în afara Euroland. . În cazul Marii Britanii. care reprezentã aproximativ 50% din efortul general. Cu toate acestea managerii bãncii rãmân optimiºti deoarece strategia adoptatã va aduce rezultate care vor compensa atât cheltuielile fãcute cât ºi lipsa profiturilor din operaþiuni. se recomandã pregãtirea pentru introducerea EURO.0. trezorerie. în cazul neaderãrii la U. training ºi acorduri legale. Firma Philips a decis sã îºi publice raportul anual ºi cifrele trimestriale în EURO de la 1 ianuarie 1999. Pentru firmele din afara zonei EURO. Rezultatele provizorii sugereazã faptul cã scara problemei este comparabilã cu cea a problemei anului 2000. De exemplu.1. al aderãrii Marii Britanii la U. astfel: •companiile cele mai afectate vor fi acelea care lucreazã cu pieþele financiare europene ºi cu parteneri europeni (clienþi.15 miliarde pentru comunicare ºi training. Costuri Semnificativ din punct de veder e al costului este studiul realizat de ABN Amro care estima nivelul acestora la 225 milioane EURO în perioada de tranziþie. Preºedintele Comitetului Executiv al Generale Bank (Belgia) estima costurile la 2.4 miliarde pentru hardware. se considerã cã tranziþia la moneda unicã va avea implicaþii asupra afacerilor britanice. multe dintre companiile lor vor trebui sã fie pregãtite sã realizeze o mare parte din tranzacþiile lor într-o nouã monedã „strãinã”. •Probleme specifice firmelor din afara Uniunii Europene. inclusiv sisteme de plãþi. .E. Aceasta necesitã programe speciale de diagnosticar e capabile sã detecteze ºi sã soluþioneze pãrþile din program afectate de trecerea la EURO. compania trebuie sã facã faþã diferenþelor în cerinþele statutare între statele membre.E. utilizarea sistematicã ºi atentã a instrumentelo r specifice nu numai cã ajutã firmele în trecerea la EURO dar reduce ºi costurile cu aproape 30 %.. Compania a adoptat deja noþiunea de „monedã de grup”. semnificând înlocuirea mãrcii germane cu EURO pentru toate operaþiunile majore. diferenþe fiscale etc. în cazul favorabil.). Din rândul companiilor multinaþionale. operaþiunea este similarã procesului de soluþionare a problemei anului 2000. S-au creat ºi se creeazã instrumente potrivite ca ºi componente ale programului european de cercetare ESPRIT (European Strategic Programme for Research in Information Tehnology). deja pe piaþã. Dupã pãrerea experþilor. Daimler Benz se numãrã printre pionierii introducerii EURO. indiferent dacã aceasta va participa sau nu la uniunea monetarã. •firmele vor trebui sã-ºi revizuiascã toate aspectele operaþiunilor lor. pentru identificarea.4 miliarde franci belgieni (investiþii directe) în perioada 1997-2002 pe urmãtoarele direcþii de acþiune: . mai importante. Unele firme au realizat deja evaluãri ale impactului asupra sistemelor informatice. sunt companiile multinaþionale ºi firmele din Marea Britanie. implicând analiza a milioane de programe pentru identificarea celor care trebuie modificate.0. . sub aspectul impactului EURO.6 miliarde sunt destinate adaptãrii sofware-ului.Monedã ºi credit multe dintre acestea fiind af ectate de EURO.0. Philips ºi-a declarat intenþia de a trece cât mai rapid posibil la EURO. modificarea ºi testarea datelor. întrucât.3 miliarde altele. existã ºanse ca acest lucru sã se întâmple ulterior. furnizori etc. deºi þara respectivã nu este în zona EURO de la început. Dar rapo rtarea în EURO este simplã în comparaþie cu utilizarea EURO în administrare.

4. c) 2 + 3 + 4 + 5.Criteriile de convergenþã impuse þãrilor UE pentru a fi admise la cea de a 3-a etapã a integrãrii sunt urmãtoarele: a.25 % faþã de $ ºi ±4. b) 1 + 2 + 5 + 6. 2. b. astfel: a. e. în cadrul mecanismului de schimb al SME. o cotã procentualã din rezervele în aur ale þãrilor participante. Suedia. ±2. e. 3. conform cãreia poate trece în orice moment la cea de a III-a etapã de aderare la UE este: a. 2. 4. ±2. Danemarca. 3. 1 % din PIB al þãrilor membru ale SME. rata de schimb sã nu depãºeascã marjele normale de fluctuare ±2. bazã de calcul a paritãþii celorlalte monede. În cadrul SME. 6. vãrsãminte în moneda naþionalã a þãrilor participante proporþionale cu participarea la comerþul internaþional. b. e) 3 + 4 + 5 + 6. c. c. d) 1 + 3 + 5 + 6. Mecanismul „ºarpelui monetar” a impus limite de fluctuare. ±6 % pentru lira italianã ºi lira sterlinã. instrument de reglare a soldurilor creditoare. b. 5. monedã efectivã. b. e. d.25 %.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare 5.Fondul european de cooperare monetarã FECOM. d. Unul dintre criterii nu este adevãrat . ±1. Marea Britanie. 5. 20 % din rezervele de aur ºi $ ale þãrilor respective. Þara care beneficiazã de clauza de opþiune. c. Este valabilã combinaþia: a) 1 + 2 + 4 + 5.70 % faþã de limitele acceptate (sub forma pragului de divergenþã). . Intrebari recapitulative 1. deficitul bugetar sã nu depãºeascã 3 % din PIB. bazã de referinþã în mecanismul de intervenþie ºi de credit. mijloc de platã ºi de schimb.5 % puncte procentuale media ratei inflaþiei a celor mai performante 3 þãri ale UE. c.25 % faþã de ECU ºi între monede. între autoritãþile monetare. rata dobânzii sã fie egalã cu media pe termen lung a celor mai neperformante þãri din UE. lichiditate internaþionalã. datoria publicã sã nu depãºeascã 60 % din PIB. rata inflaþiei sã nu depãºeascã cu mai mult de 1. vãrsãminte în $ în funcþie de nivelul rezervelor. se constituia din: a.5 % între monede. moneda ECU a îndeplinit urmãtoarele funcþii: 1. ±1 % în jurul valorii oficiale a monedelor. d.

Dobânda EURO LIBOR fix atã pentru tranzacþiile care au început de la 1 ianuarie 1999. c. d. 2289. se r egãsesc: a. e.386 pesetas.25 % pentru o sãptãmânã ºi o lunã ºi 3. o transparenþã a preþurilor care va spori concurenþa între þãrile participante. eliminarea costurilor aferente schimburilor internaþionale. conduce op eraþiile de schimb valutar. 6. 1209. 6. 23.55 % la termen de 1 an. b.565. Nu este valabil unul dintre enunþuri. eliminarea riscurilor privind schimburile între monede. 1 EURO = 13.456. s-a caracterizat prin urmãtorul nivel: a. Una dintre afirmaþii nu este valabilã.Printre avantajele Uniunii Monetare Europene pot fi enumerate: a. ca rãspuns la lansarea „EURO”. .20250 % pentru termenul de 1 an. b.60 % la termen de o sãptãmânã ºi o lunã ºi la 5. c. e. adaptarea sistemului de plãþi ºi decontare la cel specific utilizãrii EURO. o standardizare a contabilitãþii ºi a altor sisteme. Nu este adev ãrat unul dintre avantajele enumerate . Polonia. d. d. e. o disciplina fiscalã excesivã care poate antrena creºterea dezechilibrului economic existent. atunci 100 ºilingi vor echivala cu urmãtoarea sumã exprimatã în pesetas: a. Printre mãsurile adoptate de România. e. 4713. orientarea exporturilor cãtre UE. 3. Dacã se cunosc u rmãtoarele cursuri de schimb.Monedã ºi credit d. b.5 % mai mult decât media ratelor dobânzilor din UE. 12. b. media celor mai bune 3 rate ale dobânzilor de pe pieþele þãrilor care au ader at la UE. menþine marjele de fluctuare ale cursului în limite stabilite.1603. autorizeazã emiterea de bancnote în cadrul comunitãþii Europene.092.7603 ºilingi austrieci 1 EURO = 166. Sistemul European al Bãncilor Centrale (SEBC) acþioneazã în urmãtoarele direcþii: a. e. c. 8. respectiv sistemul TARGET. armonizarea legislaþiei bancare cu cea comunitarã. 170. cu 1. 10. d. deþine ºi administreazã rezervele oficiale ale statelor membre. defineºte ºi implementeazã politica monetarã a Uniunii Monetare. b. constituirea la BNR de rezerve valutare în EURO. Grecia. 7. asigurarea stabilitãþii cursului de schimb al monedei naþionale. c. nivelul ratei dobânzii de pe piaþa londonezã. c. 9. d. e.

Bãnci. Credit.Capitolul 3 – Sistemul Monetar European: etape premergãtoare Bibliografie 1. 1999 Monedã. 1996 3. towards the euro”.03.Enciclop edicã. Silviu Cerna Unificarea monetarã în Europa. 1995 „SM ’ S will benefit from the changeower to the Euro” E . 1997 5. Ed.Academiei Române. Ed. Nicolae Dardac.„EURO info 05.1998 10. Simona Gaftoniuc Finanþe internaþionale.. „When will the Euro be in our pokets” 11. Giordano Francesco. 1998 9. Peter Kenen Economic of Monetary Union in Europa. Floricel n Integrarea monetar ban carã eropean ã. Nicolae Dardac 2. The Political Economy of Monetary Union. 1999 4.Ec.. „Euro 1998 Raport” European Comission. Nicolae Dãnilã Bipolarizarea monetarã.1997” European Comission. 1999 7.Ec. Ed. 1995 8. Ed. Cti . Cambridge Universitey Press. EDP.10. London Routtedge. 25. 1996 6. Cezar Basno. Cezar Basno. Emilian Dobrescu Integrarea economicã. EDP.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful