CUPRINS

1. România înaintea Păcii 2. Deschiderea Conferinței 3. Discriminarea României 4. Tratatele semnate de România și lupta pentru dreptate 5. Recunoașterea internațională 6. Personalități ale vremii 7. Concluzii

1

România semnează convenții și cu Rusia. refuzul de a interveni de partea Aliaților a fost rezultatul unei politici preconizate de Ion I. Brătianu 1. prin care se stabilea că nici una dintre ele nu va ieși din neutralitate înainte de a se anunța reciproc. România și Conferința de Pace de la Paris (1918-1920): triumful principiului naționalităților. p. Italia dupa o serie de discuții de unde reieșea dorința Antantei în a considera România doar un pion pe care să-l utilizeze după bunul plac însă România nu a fost de acord cu cerințele impuse astfel că în cele din urmă se acceptă cerințele delegației române și anume orientarea militară strict către AustroUngaria și ii se promite acesteia sprijin în privința recuperării teritoriilor locuite de români. După incidentul din 1914. România a semnat un acord și cu Italia. respectiv Rusia. Franța. A urmat apoi un nou tratat cu Italia prin care se stabilea apărarea comună în cazul unei agresiuni venite din partea Austro-Ungariei. Diferența dintre cele două este că Italia era un partener cunoscut al Triplei Alianțe în timp ce România era unul secret. Colaborând cu Antanta a făcut primul pas iar prin discuțiile avute de România cu Rusia cea din urmă i-a promis recunoașterea drepturilor României asupra teritoriilor luate de Austro-Ungaria și se angajează în a obține sprijinul Franței și Angliei. 53 2 . Institutul European. cele două văzând în Austro-Ungaria o posibilă soluție a rezolvării problemelor cu Franța.C. România declară război Austro-Ungariei prin 1 Sherman David Spector. Asfel România a intrat în război în urma unor dezbateri ce s-au desfășurat pe o perioadă de doi ani. Iași. că se vor consulta în problemele ce le vizau pe amândouă plus păstrarea drept secretă a acestei colaborări. România și Conferința de Pace de la Paris: diplomația lui Ion. Editura Dacia.În anul 1914 atât România cât și Italia erau membre ale Triplei Alianțe. 12 2 *** coord. Astfel decizia de neutralitate a României este reliefată de neacceptarea aplicării tratatului semnat cu Puterile Centrale deoarece se dorea eliberarea teritoriilor românești anexate de către statul dualist. p.Brătianu. opinia publică cerea intrarea numaidecât a României în război pentru a elibera Transilvania. 1995. 1983. Cluj-Napoca. Atitudinea Londrei la aflarea discuțiilor întreprinse de Italia cu România a fost una pozitivă. Anglia. Italia aderând în 1882 iar România.I. Pe plan intern. care înștiințase deja Viena că dorește să rămână neutră. 2 Prin urmare au început să se pune bazele unei politici orientate împotriva Germaniei și Austro-Ungariei. De aici rezultă că România începe a-și construi legături care să-i asigure apropierea de Antanta și recunoașterea de către aceasta a drepturilor asupra teritoriilor aflate sub austro-ungari.C. un an mai târziu. România se angaja la rândul ei . A optat pentru Antanta după ce a semnat Tratatul de Alianță la 17 august 1916 care sublinia aspirațiile României. în a păstra o neutralitate față de Rusia.Viorica Moisuc .

în locul lor au aparut noi state moderne care au trasat noua hartă a Europei înainte de deschiderea Conferinței de Pace de la Paris. economică și politică. În perioada octombrie 1916 . p. Această declarație a fost trimisa și Germaniei. acestea declarând de îndată război României. 265 3 . a statului național unitar român creat la 1 decembrie 1918. Următoarea problemă pusa pe masa de discuții a guvernului român o constituie recunoașterea la nivel internațional de către Marile Puteri.3 Turcia cere armistițiu iar Germania și Austria aflate aproape în agonie doresc să realizeze recunoașterea tratatului de la București însă România nu cedează. România însă beneficia atunci de sprijinul Puterilor Aliate și Asociate care declară nule clauzele acestui tratat.octombrie 1918 au existat proiecte ale Puterilor Centrale ce urmăreau încheierea unei păci separate cu România iar mai apoi a uneia cu Antanta insă condițiile pe care Austro-Ungaria le propunea nu mulțumeau statele mici precum România. Ulterior însă nu își vor respecta cuvântul. deosebit de dezavantajos românilor deoarece impunea dominație militară. Revine la România care se vede forțată să semneze tratatul de la București. România a depus un efort economico-financiar. guvernul român dorind să demonstreze că tot ceea ce dorea era unirea.179 Ibidem. Evoluția războiului din lunile mai-octombrie 1918 a dus la reluarea acțiunii militare de către România. Viorica Moisuc . Situația Bulgariei era gravă fiind aproape de a capitula astfel că România reia ofensiva militară împotriva Puterilor Centrale. sprijinind încheierea unei păci cu Ucraina și Rusia Sovietică. Austro-Ungaria își schimbă des politica pendulând între inițiative de tratate cu România dar și cu Germania. militar plus acțiuni diplomatice care să susțină bunul mers al războiului. cu Puterile Centrale. Opinia publică a salutat intrarea în război accentuând ideea că România nu a renunțat la neutralitate în favoarea unor noi cuceriri. 3 4 5 *** coord. p.așa numita „Declarație de război” în care erau evidențiate toate nedreptățile la care a fost supusă România și necesitatea de a intra în luptă alături de acele state ce îi pot asigura crearea statului național unitar. Astfel principiul naționalităților ce se referă la recunoașterea dispunerii libere a unui stat de propriul destin. p. 199 Ibidem. Primul război mondial ia sfârșit prin înfrângerea Puterilor Centrale astfel că la sfarșitul anului 1918 nu se mai putea discuta de imperii multinaționale. Turciei și Bulgariei. de dreptul inalienabil de a se organiza și conduce asa cum dictau interesele naționale 4 a devenit o realitate 5 și pentru statele din centrul și estul Europei. op cit.

Aceiași atitudine este adoptată și de Japonia care își manifestă nemulțumirea față de împărțirea Extremului Orient.istoriatransilvaniei. 268 9 Ionela Corina Tudosie.pdf 8 *** coord.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie/Filip Valentin Fernand . 2006. Astfel poziţia comună a statelor Antantei va fi dificil de stabilit în cadrul Conferinţei. 7 Practic principiile de bază în relaţiile internaţionale erau pacea.10 4 . p. Popoarele considerau că Inaltul for de la Paris era chemat nu doar pentru a recunoaște situația existentă după război ci și pentru a îndrepta inechitățile. Dorea detașarea Renaniei de Germania și fixarea frontierei pe Rin. inclusiv România datorau bani Statelor Unite care erau considerate bancherul lumii. Editura Didactic Pres.unibuc. La 18 ianuarie 1919 în Sala Oglinzilor de la Versailles. diplomații și experții care au avut ca scop inițial stabilirea frontierelor și confirmarea noilor state prin tratate care trebuiau să fie instrumente internaționale cu putere politică și juridică. Anglia dorea extinderea posesiunilor coloniale iar Italia era nemulțumită de poziția ei actuală. Interesul popoarelor față de această reuniune internațională.De aici rezultă că centrul economic al capitalismului nu mai este în Europa ci în SUA. acum Conferința se va baza pe principii democratice. SUA dorea dobândirea unui ascendent politic asupra propriilor aliați prin intermediul superioritățiii sale economice 9 .De la autonomie la autodeterminare. președintele Franței. p. Conferinţa de Pace reprezântand unul dintre cele mai ample evenimente diplomatice ale secolului XX. Cercurile franceze considerau că Franța fiind țara care a contribuit cel mai mult la înfrângerea Puterilor Centrale merita mai mult decât primirea Alsaciei și Lorenei. 6 http://www.8 Însă contradicțiile dintre marile puteri învingătoare sunt sesizabile încă de la început fapt care va fi evidențiat și prin hotărârile ce se vor adopta ulterior în cadrul Conferinței. Impactul proiectului wilsonian in Romania 7 http://www. superioritate ilustrată prin faptul că țările europene. care s-a aflat în centrul atenției mondiale pentru aproape doi ani. Rusia. Raymond Poincaré. a deschis lucrările Conferinței de Pace care trebuia să pună capăt unui război îndelungat.ro/vol2/v2c4. Viorica Moisuc . Relațiile româno-americane la Conferința de Pace de la Paris (1919) . plus ocuparea regiunii Saar fapt care era în contradicție cu echilibrul ce trebuia stabilit între state.Încetarea ostilităţilor prefigura mult-aşteptatele tratative pentru pace de la Paris 6 . Participanții de prima clasă la această Conferință sunt politicienii. Slatina. izvora din promisiunile că spre deosebire de reuniunile internaționale anterioare. pentru a repara distrugerile şi pentru a asigura progresul pașnic al umanității. op cit. securitatea şi colaborarea economică. în care se instaurase regimul bolşevic din 1917 nu trimite delegaţi.

Robert Lansing.C. scriindu-i lui Take Ionescu la 18 noiembrie 1918. care va fi animat de dorința de a ridica la scara întregii Europe problema statului român 11 .12 Opinia publică din România a urmarit pas cu pas evoluția evenimentelor de la Paris fie că este vorba de ziarisți. Din atitudinea abordată de către marile puteri rezultă politica lor imperialistă și punerea pe un plan ultim a doleanțelor micilor națiuni. admiterea României la Conferința de Pace în calitate de stat secundar aliat iar Anglia și SUA sunt și ele de acord.istoriatransilvaniei. Alexandru Vaida Voievod.Brătianu şi Alexandru Vaida Voievod se consideră a fi dominante în ceea ce priveşte prezenţa românească la Conferinţa păcii. Scrisori de la Conferinţa de Pace.5 Alexandru Vaida Voievod. scriitori sau oameni de stiință. a susținut că este interesat de dorințele poporului român. 2003. Editura Multi Press. După o serie de discuții se acceptă însă de către Franța. p. la 1 ianuarie 1919. București. Înainte de începerea dezbaterilor.Bratianu s-a inconjurat de colaboratorii săi apropiați ce sprijineau politica Partidului Național Liberal printre care și Nicolae Misu având funcția de prim locțiitor al șefului delegației. 10 Însă apoi România s-a confruntat cu problema tratatului semnat cu Puterile Centrale. Figurile lui Ion I. Presa din Ploiești întreprinde o campanie de informare a populației în privința delegației românesti care se prezintă la Conferința de Pace de la Paris precum și a 10 11 12 http://www. afirma că guvernul englez va acorda tot ajutorul necesar privind problema unificării. Alături i-au mai fost Alexandru Vaida Voievod. Bucureşti.3 5 . Constantin Crișan.C. Atmosfera Conferinței de Pace de la Paris se poate caracteriza prin complexitatea intereselor marilor puteri și a divergentelor dintre acestea în ciuda faptului că principiul egalității trebuia să primeze. În alcătuirea delegației române Ion I. acestea îi vor reproșa ulterior nerespectarea Pactului din 1916 care sublinia să nu încheie pace cu dușmanul și vor declara România o țară „neutră” iar tratatul caduc. Secretarul de stat american. România se prezenta la Conferință cu încredere în opera de justiție ale cărei baze urma să fie pusă. Și ministrul de externe englez. Stephan Pichon.pdf Liviu Maior. Arthur Balfour. ministrul de externe. toți au insistat să-și spuna părerea cu privire la acest eveniment major.ro/vol2/v2c4. Cu toate că marile puteri au declarat că nu recunosc valabilitatea tratatului semnat la București. Editura Rao. p. declarând că nu o va abandona .O altă problemă era reprezentată de fixarea sumei reparațiilor de război precum și a cotei ce îi era alocată fiecarui stat ce a participat la război alături de Antanta însă soluția stabilită la Conferință nu va reuși să mulțumească toate statele. 2010. România a beneficiat de sprijinul Franței. Neagoe Flondor și Ioan Pelivan. Asemenea atitudini oficiale întăreau încrederea românilor.

România s-a confruntat în cadrul Conferinței cu dificultăți datorită atitudinii marilor state. România și Conferința de Pace de la Paris.1919-1920 : studii și documente. Franței. pe seama speranței în mai bine. 13 Optimismul era pus însă. 14 Aceasta pune capăt principiului echilibrului care trebuia să ghideze acțiunile Conferinței. Explicația lui Wilson pentru această împărțire a fost 13 Gheorghe Calcan. 2001 p. Ploiești. p. Însă poziția discriminatorie este din nou ilustrată odata cu discutarea problemei reprezentării diferitelor state în prima sedință a Consiliului Suprem unde statele mici au fost reprezentate prin doi delegați plenipotențiari (cazul României) cu excepția Serbiei și Belgiei. În plus neparticiparea statelor direct implicate la dezbaterea problemelor teritoriale a dus la o serie de dispute și la îngreunarea discuțiilor . reprezentate cu câte trei. România face parte din țările cu interese limitate prin urmare poate doar să își expună dorințele și să i se faca comunicări. op cit. În ceea ce privește problema României atât experții francezi . Conducerea deplină însă îi va aparține celui dintâi format din David Lloyd George reprezentantul Angliei.Viorica Moisuc . SUA. Italiei și Japoniei fapt care semnalează din nou conferirea de puteri nelimitate marilor state și excluderea celor mici. Încă de la început era vizibilă dominarea celor patru mari puteri: Franța. Georges Clemenceau reprezentatul Franței. în timp ce marile puteri cu câte cinci. Ulterior Consiliul s-a împărțit în „Consiliul celor patru” sau „Cei patru mari” și „Consiliul celor cinci” sau „Cei cinci mici”. Woodrow Wilson reprezentatul Americii şi cel al Italiei. Vittorio Orlando. englezi cât și cei americani au recunoscut și sustinut verbal dreptul poporului român la unitate național-statală pe baza principiului naționalităților 15 fapt care parea a duce la luarea de decizii într-un mod mai ușor și just. Anglia. SUA și Italia ale căror delegații erau și cele mai însemnate cantitativ.10 14 Ibidem. a incetării războiului și a interesului național urmărit de România. recunoașterea internațională a unirii. Cea mai vizibilă discriminare întreprinsă de acestea consta în împărțirea statelor admise la Conferință în state cu interese „generale” adică marile puteri și state cu interese „limitate” sau „speciale” adică țările mici. Ion Agrigordaiei. nu i se iau în considerare interesele economice.14 15 *** coord. Cu toate că ziarele prezentau articole pozitive. Editura Prahova. S-a încercat ascunderea acestei discrepanțe sub masca efortului suportat de marile puteri care era considerat incomparabil cu cel al micilor țări. Conducerea Conferinței a fost acordată la inceput „Consiliului celor zece” alcătuit din membrii ai Angliei. p 288 6 . Acestora li se va alătura și Japonia.drepturilor cu care aceasta se înfățișează la masa verde. Consiliul dorea să-și impună autoritatea asupra micilor state fapt care a stârnit revolta reprezentanților micilor națiuni. nu este admisă la redactarea tratatelor ce o implică.

semnat de marile puteri cu Germania. suma pe care 16 http://www. Tratatul prevedea și înființarea unei comisii a cărei obligativitate era aceea de a stabili suma pe care țările învinse trebuiau să o plătească precum și modalitățile de plată și cât la sută trebuia să îi revină fiecărei țări. 18 Presa mondială. referitoare la obținerea unor sume importante proveniind de la germani pentru a-și putea reface economia . România a primit doar 1 % din suma totală prevazută pentru reparațiile datorate de Germania. în comisiile ce se ocupau de problemele teritoriale. ea dădea dovadă de o gândire politică matură . despăgubiri pentru pagubele suferite de civili și de stat. despăgubiri pentru distrugerea industriei petroliere. România a cerut Germaniei o suma de peste două miliarde lei aur. acesta susţinând că statele mari au fost cele nevoite să suporte efortul militar. op cit . Dupa o serie de discuții România va fi reprezentată în Comisia pentru instituirea Societătii Națiunilor. ia atitudine față de comportamentul marilor puteri și critică aspru comportamentul lor invocând nerespectarea principiului care îi justifica scopul. despăgubiri pentru pagubele suferite din partea aliaților. de la Washington la Iași. 317 7 . p. Atitudinea românească nu a fost una care s-a limitat la cea tipică unui observatory pasiv. Unul dintre primele tratate încheiate după primul război mondial a fost Tratatul de la Versailles. op cit. Însă Comisia a recunoscut doar cea din urmă cerere astfel s-a observat că doleanțele și speranțele României. Cu toate carențele sesizabile încă de la început. au fost spulberate. Impactul proiectului wilsonian in Romania 17 Ionela Corina Tudosie. S-a stabilit încetarea drepturilor germanilor asupra cablului Constanța-Constantinopol și renunțarea Germaniei la tratatul de la București. Odata ajunși la Paris românii constată ca nu sunt reprezentați în multe comisii astfel Brătianu insistă a fi admiși în comisia pentru instituirea Ligii Națiunilor.Viorica Moisuc .ro/studies/Doctorate2010Noiembrie/Filip Valentin Fernand .considerată neacceptabilă . despăgubiri pentru punerea în vigoare anticipată a tratatului de la București. opinia publică precum și delegația româna trimisă la Paris continuă să spere. pentru porturi și căi navigabile și ferate. pentru reparații. 16 În aceasta categorie este inclusă și presa. România alături de micile puteri aliate nu au fost consultate deși prevederile tratatului le vizau direct. pentru economie.De la autonomie la autodeterminare. 6 18 *** coord. În presa românească se discuta despre modul necorespunzător în care marile puteri tratau statele mici precum România 17 și dificultățile la care este expusă aceasta.unibuc. p. aeronautică însă nu avea membri în Consiliul Suprem. pentru instituirea războiului. România a semnat la 28 iunie 1919 tratatul despre a cărui conținut a fost informată doar cu o zi înainte. militare și cele ale minorităților. În plus România nu era reprezentată în Comisia pentru porturi și căi navigabile.

Guvernul format după demisia lui Brătianu a reușit să obțină modificări ale textului tratatului 19 20 21 Ionela Corina Tudosie.Pentru reparațiile datorate de Austria. Brătianu însă urmărea prin părăsirea Conferinței acordarea unui ultimatum în ceea ce privește modificarea clauzelor referitoare la minorități. op cit .. op cit . Demisia sa a iscat în presa americană.C Brătianu a susținut faptul că nu va semna decât în momentul în care vor fi tratați corespunzator. Brătianu invocă egalitatea în drepturi între state mici și mari. Lucrurile se complică și marile puteri nu optează pentru calea diplomației ci se recurge la amenințări ce puteau provoca ruperea legăturilor diplomatice cu România plus oprirea transporturilor militare.38 8 . în România. Atunci când proiectul a fost prezentat reprezentanților Austriei delegația română a realizat că tot zbuciumul său a fost în van deoarece nici un articol nu fusese modificat. 20 Tratatul includea și o clauză referitoare la minorități fapt care deranja delegația românească. stabilită de către Conferință. Acestea alături de Serbia au manifestat mai puțină ostilitate față de tratat astfel doar România se opunea. 19 Un tratat extrem de important este Tratatul cu Austria despre a căror prevederi Nicolae Iorga nota că . Președintele Wilson a propus inserarea acestui articol prin care România să fie supusă la aceleași obligații față de minorități.21 SUA amenința că va ieși din Conferință dacă nu se vor lua măsuri împotriva României.ro/romania-si-conferinta-de-pace-de-la-paris-in-memoriile-lui-nicolae-iorga. engleză și în unele ziare franceze largi discuții ce cereau sancționarea acestuia pentru ca alți politicieni să nu-i urmeze exemplul. În plus se cerea plata unei datorii de stat a fostei Austro-Ungaria precum și alte sarcini financiare toate acestea datorită faptului că a obținut noi teritorii.delegația a refuzat să o primească considerand-o josnică. Totodată România trebuia să semneze un tratat pe cinci ani prin care trebuia să acorde liberul tranzit pentru toate mărfurile și mijloacele de transport ale Aliaților fără nici un fel de vamă ceea ce înseamnă control economic. p. Ungaria și Bulgaria s-a stabilit un procent de 12. Lupta lui Ion I. de armament sau echipament.html Ionela Corina Tudosie. Reacția lui Brătianu a fost una acidă el atacând marile puteri . 57 http://foaienationala. fără success. Ion I.Brătianu nu a dat succes astfel că acesta și-a dat demisia. România a cerut dreptul de a examina tratatul înainte de a fi înmânat austriecilor și a obținut un timp de 48 de ore în care a încercat să convingă. reprezentanții țărilor interesate astfel că va acționa de unul singur criticând aspru marile puteri în legatură cu problema minorităților. menținându-și punctul de vedere referitor la tratat și sustinând că e de preferabil să își dea demisia decât să accepte tratatul.Aliatii n-au fost nici drepți. din tările aliate.5 % pentru România. precum Polonia sau Cehoslovacia. nici măcar amabili”. p.C. Wilson încearcă să-l convingă pe Brătianu că nu se va exercita nici o influență negativă asupa drepturilor minorităților și că nu acceptă revizuiri din partea unui stat ca România.

66 9 . p.26 Prin pacea semnată la București în 1913 în cadrul celui de–al doilea război balcanic. Apoi prin Pacea de la București din 1918.După o serie de discuții s-a hotărât ca România să păstreze Dobrogea fapt care a nemulțumit guvernul bulgar care a demisionat. exemplul fiind articolul lui Robert de Fleurs din ziarul „Le Figaro” 25 23 Însă a fost adaugată și mențiunea că tratatul nu a fost impus ci discutat alături de marile puteri și România 24 Deși fals s-a trecut peste acest aspect și s-a scris în perioada când România a părăsit Conferința. Ziarul critică decizia de a întoarce spatele românilor care au fost în tabăra Aliaților și de a-i ajuta pe maghiari în pofida insultelor aduse de presa maghiară care caracteriza Antanta și țările implicate prin decadență.C. Autorul articolului îmbină logica cu retorica pentru a ilustra nedreptățile asupra cărora au fost supuși românii. 22 23 24 25 26 27 27 care prevedea Ibidem. furt și profit. a Bucovinei la Saint-Germain la 10 septembrie 1919. p. 13. p. 14. 16 conțineau afirmații care lezau independența statului român semnat tratatul cu Austria. a intrat în componența României. op cit. granița cu Dobrogea a fost stabilită prin Tratatul de la Neuilly sur Seine la 29 noiembrie 1919 iar cea din Banat pe 10 august 1920 prin tratatul de la Sevres. Ion Agrigordaiei. p. 64 Gheorghe Calcan.49 Ibidem. Încheierea tratatului cu Bulgaria a fost mai ușoară deoarece Bulgaria nu a fost o mare putere ce se afla în fața pierderii unor mari teritorii dar și pentru că în acest tratat nu au fost incluse clauze speciale asupra protejării minorităților. Recunoașterea pe plan internațional a întregirii statului românesc s-a facut printr-o serie de tratate astfel unirea Basarabiei cu România s-a semnat la Paris pe 28 octombrie 1920.Brătianu și-a dat demisia din cadrul Conferinței. Catrilaterul. România păstra doar portul Constanța. România a pierdut Dobrogea care a fost luată de Bulgaria până în apropierea liniei Cernavodă-Constanța. p. partea de sud a Dobrogei.26 Ibidem.15 Ibidem. Ziarul „Le Figaro” precum și o parte din opinia publică franceză au continuat să adope aceiași poziție favorabilă și după ce Ion I.astfel au fost scoase articolele 10 și 11 22 care alături de articolele 1. Noul guvern a încercat să obțină bunăvoința puterilor însă nu a reușit astfel că la Neuilly sur Seine la 29 noiembrie 1919 s-a semnat tratatul de pace între Bulgaria și Puterile Aliate pierderi teritoriale nu doar în favoarea României ci și Serbiei și Greciei. p. Nu doar presa românească sprijină acțiunile delegației României ci și mare parte din presa franceză manifestă interes față de problemele cu care se confruntă țara. Unul dintre principalele obiective pe care România trebuia să le ducă la bun sfarșit era rezolvarea problemei frontierelor.52 Ibidem. a Transilvaniei la Trianon pe data de 4 iunie 1920 .

Deși Brătianu a continuat să susțină necesitatea primirii întregului Banat decizia a fost deja luată astfel că la 10 august 1920 la Sèvres s-a incheiat tratatul dintre cele patru mari puteri pe de-o parte și pe de alta parte Romania și Regatul sârbo-croato-slovean. Cazul Basarabiei este unul paradoxal ea fiind prima provincie ce s-a unit cu Patria Mamă dar ultima recunoscută pe plan internațional. Unirea Bucovinei cu România a fost recunoscută pe plan oficial pe 10 septembrie 1919 odată cu semnarea tratatului de pace cu Austria la Saint-Germain en Laye. p. României. Cu toate acestea Comisia a realizat că dreptatea era evident de partea românilor . situația nu a putut fi rezolvată astfel că problema a fost pasată Comisiei Teritoriale a Conferinței de Pace care a hotărât ca partea vestică să fie atribuită Regatului sârbo-croato-slovean iar cea estică. Astfel România își vede recunoscut pe plan internațional statulul național unitar . a lui Brătianu și a lui Take Ionescu cel din urmă considerând că partea vestică a Banatului să îi fie acordată Regatului sârbo-croato-slovean însă poziția lui era neoficială în timp ce Brătianu dorea stăpânirea întregului Banat. 28 În ceea ce privește Banatul.România a întâmpinat mari dificultăți în ceea ce privește recunoașterea internațională a unirii cu Transilvania care s-a concretizat abia în 4 iunie 1920 lângă Paris. România s-a confruntat cu două opinii distincte. Discuțiile au fost reluate abia în 1920 și în 28 octombrie 1920 tratatul de la Paris prin care unirea cu Basarabia a fost în sfârșit recunoscută. Comisia s-a izbit de opoziția lui Brătianu astfel că a stabilit granița propusă de către englezi și anume o linie ce pornea de la vărsarea Mureșului în Tisa și care traversa în diagonală Banatul 29. hotărâre care nu a mulțumit nici una din părti. op cit.40 Ibidem. 30 s-a semnat 28 29 30 Ibidem. la Trianon unde s-a semnat tratatul dintre Puterile Aliate și Ungaria. 68 10 .96 Ionela Corina Tudosie. Acest lucru poate fi explicat prin refuzul manifestat de către guvernul sovietic care nu dorea recunoașterea unirii având ca argument aşa-zisă minoritate a românilor din Basarabia. Rezolvarea problemei a durat mai mult datorită poziției pe care România o va adopta în cadrul Conferinței de Pace fapt care va atrage împotrivirea Statelor Unite ale Americii în privința obținerii Basarabiei. p. După o întrevedere cu principele sârb unde și-a expus dorința de a avea o graniță naturală. Prin urmare s-a revenit din nou asupra hotărârii și sa adoptat propunerea francezilor ce corespunde în linii mari cu granița de azi. p.

un motiv putându-l constitui punctele de vedere opuse în ceea ce a privit poziția României față de recunoașterea pe plan internațional a Marii Uniri 33 Însă mulți l-au considerat pe Take Ionescu ca fiind persoana potrivită pentru obținerea unei mai bune situații pentru România mai ales ca Ion I. „calculat” iar diplomații străini l-au numit 31 32 33 34 Gheorghe Calcan . „L’Information” „L’Oeuvre” .I.C. președintele Franței care a menționat faptul că singurul scop al României a fost acela al obținerii unității naționale. op cit. „Journal des Debats” .37 Ibidem. 31 Vocile care au apărat România la Conferința Păcii.O atenție deosebită în cadrul studiilor referitoare la Conferința de la Paris și implicit a României a fost acordată și personalităților care fie prin discursuri orale sau scrise și-au manifestat sprijinul și / sau simpatia față de delegația română.ro/FLORESCUnov8. „Le Matin”.34 Toate activitățile întreprinse de România atât înainte cât și în timpul Conferinței de Pace de la Paris se centrează în jurul unei importante personalități și anume Ion I.C. autoritate politică a vremii.html 11 . un mare sprijin pentru România a căror revedincari le-a recunoscut. Acesta este caracterizat prin cuvinte de genul „dificil”. Desemenea România a mai beneficiat de simpatia lui Aristide Briand. 28 Ibidem. ziare pariziene precum „La voieux des Communes” denotă injustițiile la care a fost supusă România și necesitatea recunoașterii drepturilor ei.32 O altă personalitate de această dată de origine română este Take Ionescu care nu a fost inclus de către Ion. președintele Camerei Deputaților sau a generalului Franchet d’Esperey. „La liberté” . Deși obținuse promisiuni de la Cei Patru Mari acestea nu s-au concluzionat ci au rămas abandonate fără explicații fapt care a dezamăgit-o pe Regină. Este considerat un mare patriot ce a luptat pentru strălucirea Franței și a conduso spre victorie și totodata. 33 http://convorbiri-literare. „Le Temps”. La nivelul presei.C Brătianu părăsise capitala franceză în semn de protest. Alte ziare ce sprijină acțiunile românilor sunt „L’Echo de Paris” . „rigid”.dntis. din cadrul politicienilor francezi sunt Raymond Poincaré. p. spunând că România continuă să fie tratată într-un mod incorect și meschin. p. p. a lui Franklin Bouillon. Brătianu. Brătianu în delegația oficială ce reprezenta România la Conferința de Pace de la Paris. Neindoielnic este faptul că și Regina Maria a acordat o importanță deosebită desfășurării lucrărilor Conferinței de Pace și modului în care au fost soluționate chestiunile care priveau România. Una dintre aceste personalități este George Clemenceau asupra căruia presa ploieșteană și-a îndreptat atenția.

Cei douăzeci de ani dintre cele doua războaie reprezintă răgazul acordat marilor puteri pentru stabilirea obiectivelor și pentru a se înarma. În 2010 s-au împlinit 90 de ani de la semnarea tratatelor care au recunoscut pe plan juridic hotarele României întregite.C. p.ro/Nr. pentru a-și consolida ambițiile.1933. 296 37 12 .„Sfinxul” . fapt ce readuce în prim plan ignorarea nevoilor populației.-15/romania-la-conferinta-de-pace-de-la-paris-1919-1920. rareori influențat de opinia altora. 35 Este de remarcat că nu se sprijinea pe subordonați. Reușita acestui fapt este pusă și pe seama lui Ion I. În ciuda Marii Crize economice din anii 1929 . Brătianu care este privit de către unii istorici ca un „maestru în diplomația subtilă” 37 Cu toate acestea istoria a demonstrat că prevederile Conferinței nu au fost suficient de bine impregnate. Cerinţele neîndeplinite şi măsurile cu scop răzbunător din cadrul Conferinţei de Pace de la Paris sunt premizele celei de-a doua conflagraţie. Căderea Rusiei Imperiale a fost un factor pozitiv pentru România deoarece dacă Rusia Imperială ar fi fost reprezentată în mod clar România nu ar fi obținut Basarabia sau Bucovina de nord. 36 Luând sfârșit în anul 1920. p. 14 http://www.Regina Maria îl consideră „ironic dar simpatic” și „suspicios”. Conferința de Pace de la Paris nu putea decât să ratifice sau să reglementeze lucrurile deja infăptuite de România și de alte state plasate la periferia AustroUngariei. ele îşi folosesc resursele pentru a produce arme distructive. conducea de unul singur. 35 36 Sherman David Spector. op cit .isciv. Atât retragerea americanilor cât și absența Rusiei de la Conferința de Pace au fost importante pentru români. op cit.html Sherman David Spector.

2010 12.pdf .ro/Nr.unibuc.dntis. Vaida Voievod Alexandru . Editura Polirom. București. 382 p. 780 p.-15/romania-la-conferinta-de-pace-de-la-paris-1919-1920. 1983. http://convorbiri-literare. Slatina.12.ro/FLORESCUnov8. România și Conferința de Pace de la Paris. accesat în data de 13 . Scrisori de la Conferinţa de Pace. Spector Sherman David. 8.2010 11. Originile celui de-al doilea război mondial. Tudosie Ionela Corina. 2003. Ploiești.2010 13. 9. Editura Didactic Pres. Editura Rao. Relațiile româno-americane la Conferința de Pace de la Paris (1919) . Iași.html . Institutul European. Diplomaţia. 1999. 2. 192 p.isciv. Editura Dacia.ro/romania-si-conferinta-de-pace-de-la-paris-in-memoriile-lui-nicolaeiorga. accesat în data de 29.ro/vol2/v2c4. accesat în data de 29. 6. Kissinger Henry. România și Conferința de Pace de la Paris (1918-1920 ): triumful principiului naționalităților.ro/studies/Doctorate2010Noiembrie/Filip 30. Cluj-Napoca. http://www.C. 248.12. România și Conferința de Pace de la Paris: diplomația lui Ion.istoriatransilvaniei. 2006. Iași. Impactul proiectului wilsonian in Romania . Bucureşti. accesat în data de 30.Versailles. 152 p.01.http://www. 1995. 2003. 2010. 416 p.html . 2001.p.2010 10.12. București. *** coord Moisuc Viorica. Editura Prahova. 80 p. Taylor Alan John Percivale.html . Editura All. Maior Liviu.1919-1920: studii și documente.Paris. 607 p. Agrigordaiei Ion. 5. 3.1919-1920.Bibliografie selectivă 1. 7. Alexandru Vaida Voievod.I.http://foaienationala.Brătianu.2011 Valentin Fernand De la autonomie la autodeterminare. 4. accesat în data de 10. http://www. Calcan Gheorghe. Editura Multi Press.12.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful