You are on page 1of 2

Des faux amis chez nos cousins Franceza are statutul de limbă națională în mai multe state, dar

asta nu înseamnă că limba franceză este oriunde la fel, mai ales din punct de vedere lexical. Statele în care franceza conviețuiește alături de alte limbi, nu se “laudă” de obicei cu o franceză pură, pentru că influența reciprocă este inevitabilă. Canada, una dintre țările unde există bilingvismul este un caz relevant și doar un francez nativ ar putea să evidențieze exemplele calchiate din engleză. Anume acest aspect este trecut în revistă de către Pierre Mimin. De origine franceză, el a putut să numească termenii și sintagmerle în care se simte “imixtiunea” englezei. Titlul articolului este explicit și implicit în același timp. Pentru orice lingvist, traducător, terminolog, conceptul de prieteni falși este definit ca o greșeală care constă în trecerea unei unități a limbii sursă în limba țintă, păstrînd într-o anumită măsură o asemănare formală cu cea din limba țintă. În procesul de traducere, ei sunt adesea niște salvatori infideli. Pe de altă parte există sintagma “verișorii noștri” care face să apară multe întrebări. Putem să presupunem că aceste “rude” vorbesc franceza, dar nu cunoaștem în care colț al lumii se află ei, pînă în momentul în care textul menționează statul canadian. Înlocuind verișori prin canadieni lucrurile se simplifică. Este clar cine este statul vizat și de ce falșii prieteni se găsesc aici. Exemplele alese de autor țin mai ales de domeniul juridic. El a făcut o listă de termeni juridici pentru a ne convinge de imperfecțiunea variantei franceze, calchiată din engleză. Cu siguranță că există o justificare și Pierre Mimin nu o ascunde: bilingviștii formați într-o perioadă precoce nu observă erorile lingvistice. Învățarea celor două limbi se face involuntar, spontan, ceea ce favorizează formarea unui amestec lingvistic. Pentru cei care vorbesc doar o limbă sau pentri bilingviștii formați consecutiv, incorectitudinea lingvistică ar fi imediat sesizată. Stilul autorului se apropie de o descriere spontană, dar obiectivă. Termenii francezi calchiați din engleză reprezintă nucleul textului; acești sunt urmați de o explicație a greșelii și oferirea variantei corecte. Oricum, Pierre Mimim nu ezită să amintească cîteva unități lingvistice care au ajuns în Canada în timpul ocupației irocheze și franceze. Se mai dă și exemplul unui verișor european – Belgia, a cărei franceză nu coincide tot timpul cu franceza din Franța, dar care exprimă altfel și corect aceeași realitate. Pierre Mimin a scris un articol care ar putea servi drept exemplu pentru stilistica comparată, pentru că se face o comparație între sintagmele franceze și cele canadiene, ultimile fiind incorecte din punct de vedere terminologic. Greșeala a apărut din cauza calchierii. Autorul a mai inițiat și o abordare lingvistică, pentru că se vorbește despre formarea termenilor, fără necesitatea de a sublinia rolul textului.

încercarea traducătorului de a rămîne fidel traducerii ar eșua. Varianta canadiană este o reformulare a celei franceze. transmiterea realității sursă în realitatea țintă ar fi pentru el și mai complicată. riscă să devină o victimă a calchierii și să să-și facă “falși prieteni”. Echivalența ar fi imperfectă și înlocuirea materialului textual într-o limbă cu materialul textual din altă limbă. Prin urmare. pentru că Franța reprezintă un centru sociocultural diferit de Canada. pentru că este realizată pe baza unui original incorect. există riscul să se ajungă la o traducere literală. Culturile franceze și canadiene nu sunt identice și ne-am convins de aceasta. Franța și Canada au uneori atitudini mentale diferite cînd este vorba de a aborda o problemă. . adică greșită. accentuăm două ideii: terminologii și traducătorii bilingvi trebuie să se aproprie doar de limba în care traduc și să lase la o parte cealaltă limbă. am putea spune că suntem martorii unei traduceri interlinguale. dar și la cea a deverbalizării. nu ar fi suficientă pentru a face o traducere corectă. și prin urmare. pentru că altfel. chiar dacă teoretic. fonetice. stilistice. pentru că s-ar cionci cu o adevărată incomprehensiune nu doar la etapa reverbalizării. semnele lingvistice au dreptul de a fi distincte. care reprezintă un alt centru sociocultural. traducerea anumitor unități lingvistice canadiene ar reprezenta o dilemă. În acest caz. De altfel. Este important să nu uităm că un destinatar francez folosește un lexic ce este diferit într-o oarecare măsură de destinatarul canadian. dar. vorbesc aceeași limbă. Este posibil de asemenea. aceasta este incorectă. Dacă în timpul traducerii traducătorul întîmpină probleme în înțelegerea originalului. în al doilea rînd remarcăm că comitem o eroare gravă atunci cînd afirmăm că o limbă este echivalentul unei culturi. diferența franco-canadiană nu ar fi problematică. Traducerea interlinguală ar fi de o calitate medie. Totuși.Pentru un traducător de limbă franceză care nu are suficiente cunoștințe de limbă engleză. din punct de vedere comunicativ. cum afirmă Catford. dacă nu suntem familiarizați cu lexicul din Canada. pentru că este vorba de terminologie. În încheiere. să se ajungă în acest caz la o traducere incorectă. În pofida asemănărilor gramaticale. Un traducător care ar ține cont de contextul social și care ar cunoaște realitățile lingvistice ale Canadei ar putea salva traducerea.