You are on page 1of 13

1.

Sistemul mijloacelor de învăţământ Mijloacele de învăţământ cuprind totalitatea resurselor materiale şi tehnice utilizate în procesul instructiv-educativ pentru atingerea obiectivelor finale ale activităţii didactice şi anume perceperea, înţelegerea, fixarea şi consolidarea cunoştinţelor şi abilităţilor practice.. Eficienţa şi finalitatea activităţii didactice depinde de modul de concepere şi organizare a sa. Acest deziderat trebuie avut în vedere încă din faza de proiectare didactică care trebuie să cuprindă pe lângă conţinuturi, finalităţi şi metode şi mijloace de învăţământ. Varietatea tot mai mare a mijloacelor de învăţământ şi complexitatea unora dintre ele au condus la conturarea unor preocupări teoretice şi practice specifice şi implicit folosirea unei terminologii adecvate în care noţiunea de „tehnologie“ are o frecvenţă destul de ridicată. Sintagme precum tehnologia învăţământului, tehnologia instruirii, tehnologia procesului de învăţământ sunt fie restrictive prin conţinutul lor fie au o sferă mult prea mare de cuprindere. Ca şi conţinut ele sunt aproape identice, din punct de vedere calitativ ele sunt însă interpretate diferit de o serie de autori. Sintagma tehnologia învăţământului nu poate fi sinonimă cu tehnologia instruirii în măsura în care procesul de învăţământ include nu doar predarea-învăţarea, ci şi evaluarea, formarea, proces în care intervin o serie de mijloace didactice. În această situaţie raportul este de la întreg la parte (Cojocaru, V.M., 2002). Sintagma tehnologia învăţământului nu poate fi sinonimă cu tehnologia educaţiei (în măsura în care procesul educaţiei se extinde dincolo de aria de cuprindere a şcolii) decât, eventual, pentru spaţiul formal. Altfel, prima este inclusă în cea de a doua (Cojocaru, V.M. 2002). Nu mai este acceptat astăzi sensul restrâns al termenului, acela prin care se identifică tehnologia procesului de învăţământ cu mijloacele audio-vizuale (Văideanu G., 1988). Fiecare termen, fiecare sintagmă trebuie să reflecte realitatea pe care o desemnează pentru a face posibilă diferenţa cu alte categorii. Spre exemplu, tehnologia procesului de învăţământ cuprinde totalitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor şi tehnicilor ataşate unei situaţii didactice specifice în timp ce termenul de metodologie este mai restrâns şi se subsumează celui de tehnologie didactică, în măsura în care metodelor şi procedeelor didactice/strategii didactice li se adaugă şi studiul mijloacelor de învăţământ (Cojocaru V.M., 2002). Prin mijloace de învăţământ înţelegem un amsamblu de instrumente, materiale, produse adaptate şi selecţionate în mod intenţionat pentru a reuşi atingerea finalităţilor procesului instructiveducativ (Cerghit, I., 1988). Sunt resurse materiale şi tehnice care, prin funcţiile lor, conduc la realizarea scopurilor fundamentale ale acţiunii didactice, parte a „dispozitivului pedagogic”, componentă a „organon-ului” ce ajută la desfăşurarea procesului de învăţământ. În ultimă instanţă, nu sunt altceva decât auxiliare care contribuie, însă, esenţial, la creşterea eficienţei actului de învăţare (Cojocaru, V.M., 2002). Sintagma mijloace de învăţământ înlocuieşte pe cea de material didactic încetăţenită în tradiţia şcolii. Această înlocuire este expresia unei transformări a calităţii instrumentului didactic (Oprea O., 1979). Noţiunea de mijloc de învăţământ pune în valoare amplul progres înregistrat în planul „uneltelor” didactice. Acest proces a permis apariţia şi diversificarea mijloacelor, motiv pentru care clasicul „material didactic” nu poate rămâne decât ca o parte componentă a ansamblului mijloacelor de învăţământ (Cojocaru, V.M..). Şi mijloacele de învăţământ ca orice unelte au cunoscut o modernizare continuă în raport cu progresul ştiinţei şi tehnicii ceea ce s-a reflectat şi în desfăşurarea procesului de învăţământ. Este cazul, spre exemplu, de impactul avut de apariţia tiparului cu câteva secole în urmă şi apariţia calculatorului cu câteva decenii în urmă Din acest punct de vedere W. Schramm citat de Cojocaru V.M. grupează mijloacele de învăţământ în „generaţii” după criteriul istoric: 1

Vlăsceanu. I. proceselor de exemplificare şi concretizare. de dezvăluire a esenţei fenomenelor. Mijloacele de învăţământ... M. 1995). Astfel unii au văzut în aceste mijloace moderne de învăţământ soluţia pentru a scoate educaţia din impas şi a lichida corvoadele din şcoală. filmul şi televiziunea. Funcţia formativ-educativă (stimulativă) constă în realizarea mai multor tipuri de finalităţi: a) asigură efectuarea experimentelor.): Funcţia informativ-demonstrativă (cognitivă).. Cele cinci generaţii sunt grupate în două mari categorii (Cojocaru. tehnice. 2. atunci când rolul maşinilor în procesul de comunicare interumană devine evident. Generaţia 2 (mijloace scrise) cuprinde „vehicule de cunoştinţe”. 1982).Mijloacele clasice de învăţământ.Generaţia 1 (mijloace clasice).. V. Radu. alţii s-au gândit la înlocuirea profesorilor cu maşini şi transformarea elevilor în roboţi (Ionescu.. 2 . Sintetizând aceste opinii.. I. M. Radu. oricât de sofisticate ar fi sunt produsul omului şi vor avea aceea finalitate pe care creatorul lor le-o acordă.. manuscrisele. subliniem că acestea trebuie să rămână auxiliare ale procesului didactic. diapozitivul. . intensifică activismul în lecţie. 1997. obiectele de muzeu.Mijloace moderne de învăţământ cu generaţiile 3. alese. cum sunt: fotografia. Dintre mijloacele de învăţământ a căror funcţie informativ-demonstrativă (cognitivă) este evidentă se numără: colecţiile de roci şi minerale.. Ele contribuie astfel la formarea reprezentărilor şi noţiunilor.. A.Mijloace tehnice de învăţământ ce cuprinde generaţiile 3 şi 4. Funcţiile mijloacelor de învăţământ Bogăţia şi varietatea mijloacelor de învăţământ a condus şi la o diversitate de opinii privind funcţiile acestora. 2002). V. 2002): . E. amplifică valoarea intuiţiei (Istrate. Generaţia 4 (mijloace integrate) care au ca suport de utilizare a dialogului direct între elev şi maşină. 4. calculatorul... înţelese ca mijloace complementare celor din generaţia 4. Ea se constituie o dată cu apariţia manualelor. b) generează concentrarea atenţiei. I. înregistrările sonore. L. 1995). care nu mai reclamă prezenţa educatorului sau a autorului mesajului.. obiectele de muzeu. incluzând tabla. Cunoştinţele se comunică acum prin suporturi inedite. Mijloacele de învăţământ ca purtătoare de informaţii se constituie în mijloc de transmitere a cunoştinţelor. diapozitivele. aşa cum se realizează el prin intermediul învăţământului programat sau al laboratoarelor lingvistice audio-activ-comparative. ci doar utilizarea în comun a aceluiaşi cod – limbajul scris. înzestrate cu acele valenţe necesare eficientizării actului educativ. diapozitivul). Specificul lor stă în faptul că sunt utilizate în interacţiunea nemijlocită cadru didactic-elev..M. exersarea diferitelor operaţii intelectuale. 5 având tendinţa de a elimina din cadrul lor parte a mijloacelor generaţiei 3. dar care prezintă avantaje deosebite în realizarea dialogului elev-maşină ( Ionescu. Progresul tehnic cu impact asupra procesului de învăţământ a generat reacţii contradictorii. a textelor imprimate şi conduce la un tip de influenţă din partea educatorului: una mijlocită de cuvântul scris. Popescu. T. Radu. harta. Generaţia 5 constituită din calculatoarele electronice. La aceste două categorii noi mai adăugăm una care să cuprindă şi generaţiile 1 şi 2 şi anume: . artistice prin utilizarea unor instrumente şi aparate (Cojocaru. practice. principalele funcţii ale mijloacelor de învăţământ sunt (Cerghit. la fel de vechi ca şi învăţământul însuşi. mediată. Generaţia 3 (mijloacele audio-vizuale) se constituie la cumpăna dintre secolele XIX şi XX. combinate şi utilizate cu măiestrie de acesta şi valorificate educativ la maximum. aflate la îndemâna cadrului didactic. care s-au „clasicizat” deja (fotografia.. I. M.

O. a randamentului şcolar în general (calculatorul). iar rezultatele şcolare vor creşte. fluxurile de transport. 3 . a denumirilor geografice. tabele etc.. complexe pentru a nu denatura fenomenul studiat. În afară de aceasta prezentarea unor obiecte. Oricât de bogate. Mijloacele de învăţământ tradiţionale. atlasului. provoacă şi dezvoltă motivaţia de cunoaştere (Jinga.1.. 1998). Astfel timpul destinat procesului instructiv-educativ este valorificat cu mai multă eficienţă eliminându-se aşa numitul „timp mort”.. cartodiagrame. explicarea noţiunilor. 3. Funcţia de raţionalizare a timpului în orele de curs decurge din posibilitatea unor mijloace de învăţământ de a contribui la optimizarea rezultatelor elevilor printr-o mai bună folosire a timpului şi printr-un consum mai mic de efort. Utilizarea tablei poate avea modalităţi multiple de folosire: ─ pentru scris: schema lecţiei. ceea ce permite reorientarea activităţii cadrului didactic pentru organizare şi îndrumare. cartograme. fenomene sau fapte geografice nu poate fi însoţită de material demonstrativ. Dintre toate elementele ce se pretează a fi realizate pe tablă o atenţie aparte trebuie acordată hărţilor schematice. ceea ce are acesta caracteristic fără a-l denatura. stimulează interesul şi curiozitatea epistemică. M. iar a elevului pentru învăţare (Cojocaru. Această funcţie se evidenţiază la: hartă. 1979). Fiind o schiţă sunt permise mici inexactităţi. Desenarea unei harţi schematice la tablă este o activitate relativ uşoară nefiind necesare metode deosebite. Utilizarea desenului la tablă la toate lecţiile facilitează mult mai bine înţelegerea faptelor şi fenomenelor geografice de către elevi şi îi deprinde cu munca sistematică. evidenţiindu-i elementele esenţiale.1. fotografiile. Oprea. 4. 3. manualului. îi deprind pe aceştia din urmă să-şi cunoştinţele geografice în mod sistematic şi conştient. E. Desenele realizate pe tablă de profesor şi reproduse concomitent de elevi în caiete. 1988. ─ pentru desen: hărţi schematice. figuri ajutătoare. În realizarea lor pot fi utilizate procedee ca: reţeaua de meridiane şi paralele. desenul cu mâna liberă etc. calculatorul. Hărţile schematice trebuie însă confruntate şi comparate cu cele reale. direcţiile de migraţie a populaţiei etc... 3. V.. planşele. mulaje (ale unor forme de relief). Funcţia de evaluare a rezultatelor învăţării decurge din posibilitatea de măsurare a rezultatelor învăţării şi ale activităţii didactice. diagrame. transmiterea de date statistice. Istrate. Harta schematică nu trebuie să reproducă cu exactitate realitatea. variate şi moderne ar fi mijloacele de învăţământ utilizate în procesul instructiv educativ. Hărţile schematice arată mult mai clar decât orice alt material intuitiv caracteristicile elementului studiat cum ar fi de pildă: alcătuirea aparatului vulcanic. În astfel de situaţii utilizare tablei devine obligatorie şi indispensabilă. Mijloacele de învăţământ „îşi pot asuma funcţii diferite în situaţii diverse” (Cerghit.. I. tabla rămâne un mijloc de bază utilizat în procesul de predare-învăţare. Toate aceste funcţii se pot regăsi individual sau în comun la mijloacele de învăţământ având astfel caracter polivalent (polifuncţional) (Cojocaru. diapozitivele. configuraţia reţelei hidrografice. 2002). Hărţile schematice au avantajul de a simplifica fenomenul studiat. M..1. Acestea sunt desene care evidenţiază trăsăturile cele mai importante le unor obiecte sau fenomene geografice. Cel mai indicat procedeu este cel cu mâna liberă deoarece poate combina munca la tablă cu folosirea hărţii. Utilizarea tablei în predarea geogarfiei. I.c) dezvoltă gândirea logică. Utilizarea mijloacelor de învăţământ 3. globul geografic. 2002). V. Desenarea la tablă şi utilizarea altor mijloace de învăţământ desfăşurându-se în paralel.

Eficienţa utilizării desenului depinde nu numai de simplitatea sau complexitatea acestuia ci şi de numărul de desene realizate pe tablă care trebuie să ţină cont de necesitatea înţelegerii de către elevi atât a cunoştinţelor teoretice cât şi practice. în ultimul timp caietele tradiţionale fiind înlocuite cu caietul de tip clasor care are avantajul de a permite elevilor să includă în el şi o serie de materiale sau documente distribuite la clasă de profesor. fără elemente care ar putea să împiedice pe elevi în a reţine esenţialul temei respective. prin exerciţiile propuse şi prin posibilitatea pe care o oferă elevilor de a citi sau reciti temele învăţate la şcoală. culori şi dimensiuni a desenului geografic. ─cât mai obiectiv posibil. fără denaturări. hărţi etc. pregătirea anterioară a lecţiei şi a tuturor elementelor de susţinere a acesteia: date. să respecte propoziţiile. de aceea tabla trebuie considerată un mijloc eficient de predare a geografiei ce nu trebuie să lipsească din activitatea nici unui profesor. Aceasta va conduce la o însuşire activă şi conştientă a noilor cunoştinţe. Este de asemenea foarte important şi tipul de caiet utilizat. În opinia lui Schoumaker un caiet de notiţe de geografie ar putea fi împărţit în patru părţi şi anume: 4 . Prin utilizarea repetată a desenului la tablă de către profesor. ─calitatea ştiinţifică ireproşabilă. tabele. fără elemente de prisos. 1998): ─să fie în conformitate cu programa. Utilizarea corectă a scrisului şi desenului la tablă ajută la o înţelegere mai profundă a fenomenelor geografice. Din punct de vedere tehnic desenul realizat la tablă să fie executat cu linii simple. ─să aibă o structură logică. Caietul de notiţe nu trebuie să lipsească din dotarea elevilor.Utilizarea tablei se poate face atât la lecţiile curente de predare a noilor cunoştinţe. figurile să fie suficient de mari încât să poată fi văzute clar de întreaga clasă. Clasicele caiete de notiţe în care elevii îşi notează în mod cronologic lecţiile predate ar putea fi înlocuite de caietele de tip clasor care să fie şi alt fel structurate.) şi în exerciţii practice.2. ─redactat cu claritate. prin prezentarea sintetică a problemelor ştiinţifice.1. elevul trebuie să facă dovada că a înţeles sensul fiecărei linii. elevii îşi vor forma priceperi şi desprinderi practice necesare în activităţile viitoare. cât şi la lecţiile sau pregătirea unei excurisii. diagrame. Aceasta presupune o bună pregătire metodică şi ştiinţifică a profesorului. ─să fie adaptat la nivelul elevilor. Un manual bun trebuie să întrunească o serie de calităţi pentru a putea fi accesibil elevilor (Schoumaker. materiale grafice etc. Prin reproducerea desenului de pe tablă în caiet. 3. texte. Desenul la tablă trebuie să fie corect conceput şi realizat din punct de vedere ştiinţific. Dacă un manual poate să lipsească sau poate fi suplinit sau înlocuit cu un alt material caietul de notiţe este indispensabil elevilor. ─conţinutul să nu fie prea dens. Desenul realizat la tablă trebuie să fie în concordanţă atât cu explicaţiile din manual cât şi cu cele ale profesorului. ─bogat în documente (fotografii. Utilizarea manualului şi a caietului de notiţe Manualul rămâne încă principalul instrument utilizat în procesul instructiv-educativ şi suportul de bază al tuturor lecţiilor prin documentaţia pe care o oferă. vizibile (dacă e cazul colorate). Desenul trebuie să fie simplu şi clar.

grafice etc. planul de studiu cu diferitele sale etape. cum se întocmeşte planul unei lecţii după ideile principale. . putând chiar pe baza unui exemplu concret cum trebuie utilizat manualul. este necesar obligatoriu utilizarea materialelor intuitive. aşa după cum nu putem vorbi despre lume fără imagini. noţiunile clar definite. Ea studiază repartiţia teritorială şi interdependenţa dintre obiectele. Perceperea de către elevi a unei asemenea problematici ar fi foarte dificilă dacă nu chiar imposibilă fără utilizarea la lecţiile de geografie a materialului didactic intuitiv: hărţi. . sintezele finale.o parte cuprinzând lexicul ce va cuprinde toţi termenii noi întâlniţi în partea I şi/sau a II-a (demersuri şi explicaţii).2. fotografii. schiţe. Prin expunerea logică şi sistematică a cunoştinţelor. Această structură prezintă avantajul că elevul va putea în fiecare an. Textul cursiv şi literar din manual contribuie la deprinderile de exprimare corectă a elevilor şi formarea şi dezvoltarea unui vocabular de specialitate ştiinţific. acestea putând fi individualizate şi regrupate pentru a obţine progresiv un curs cu materia de bază. Folosirea manualului la clasă contribuie la formarea deprinderilor de muncă independentă la elevi şi la o mai bună asimilare a cunoştinţelor geografice. 3. în care se consemnează activitatea desfăşurată efectiv la clasă: problemele tratate. precum şi un bogat material grafic şi cartografic ce însoţeşte în mod firesc fiecare lecţie. Elevii nu pot cuprinde cu privirea decât suprafeţe mici din spaţiul geografic iar multe obiecte şi fenomene geografice nu pot fi percepute direct de către elevi. deoarece acesta facilitează mai buna înţelegere a fenomenelor pe de o parte iar pe de alta lecţiile devin mai atractive şi mai bogate în conţinut. 5 . Manualul asigură elevilor însuşirea activă şi conştientă a cunoştinţelor şi previne confuzia unor noţiuni însuşite defectuos în timpul lecţiei. . utilizând acelaşi. Pentru a înlătura acest neajuns. Manualul oferă elevilor cunoştinţele geografice expuse într-o formă logică şi ststematică. imaginile care însoţesc textul. Utilizarea materialelor intuitive în predarea geografiei Geografia este ştiinţa spaţiului. contribuind astfel la uşurarea însuşirii cunoştinţelor geografice. În sprijinul unor astfel de situaţii vine materialul didactic intuitiv cum ar fi tablourile. El va detalia conţinutul manualului cu ajutorul cuprinsului acestuia.o parte cuprinzând explicaţii-teorii. ilustraţii. Astfel descrierea unui obiect sau fenomen geografic trebuie să fie însoţită şi de imagini corespunătoare oferite de tablouri. fotografiile.o parte cu demersuri. manualul îi scuteşte pe elevi de a lua notiţe foarte amănunţite. fenomenele şi faptele geografice. cum se utilizează graficele. În plus există fenomene geografice foarte rare ca aurolele polare sau fenomene geografice catastrofale cum sunt erupţiile vulcanice dificil sau aproape imposibil de observat în plenitudinea desfăşurării lor. planşele. să-l îmbogăţească progresiv obţinând propriul curs de cunoştinţe fundamentale în geografie. fotografii etc.. hărţile. Pentru a deprinde pe elevi să lucreze cu manualul încă din prima oră de curs profesorul trebuie să prezinte importanţa acestuia şi structura sa. Este cunoscut faptul că memoria vizuală facilitează o mai bună înţelegere şi acumulare a cunoştinţelor. Nu putem explica organizarea spaţiului geografic fără hărţi şi schiţe iar analiza statistică este imposibilă fără reprezentarea grafică. documentale folosite şi utilizarea lor. Vor fi notate acele tehnici cu o sferă largă de utilizare. Utilizarea materialului didactic intuitiv este însă necesară şi în situaţia în care elevii au putut observa în natură obiecte şi fenomene geografice. curs pe care elevul îl poate utiliza ca pe un adevărat manual.o parte cuprinzând tehnici utilizate în studierea fenomenelor geografice.

Din această perspectivă există două riscuri (Mérenne-Schoumaker B. Desigur accentul trebuie pus pe . adică să fie capabili să decidă asupra validităţii lor. Considerăm gresită o astfel de opinie datorită unui raţionament logic şi anume că pentru a înţelege mai bine un fenomen trebuie cunoscute în primul rând mijloacele de investigare. De asemenea conţinutul hărţii trebuie să fie în concordanţă cu cel al lecţiei pentru a nu creea confuzie în mintea elevilor.Materialul didactic intuitiv este deosebit de bogat şi variat. hărţile murale sau cele proiectate.. Harta facilitează înţelegerea de către elevi a distribuţiei spaţiale a obiectelor şi fenomenelor geografice. Există opinia conform căreia (Mérenne-Schoumaker B. de la schiţe de hărţi la hărţi propriu-zise şi atlase. În alegerea unei hărţi pentru lecţie trebuie să avem în vedere în primul rând modul de utilizare.1. şi anume: utilizarea colectivă: planiglobul.abundenţa de materiale didactice intuitive utilizate în aceeaşi lecţie. 3. Mai mult elevii trebuie învăţaţi să le citească şi chiar să le confecţioneze pe cele mai simple. studierea relaţiilor spaţiale şi modul de organizare a teritoriului reprezentat. să stăpânească metodele de analiză a lor etc.deprinderea elevilor de a le utiliza în mod corect.confuzia între scop şi mijloace..deprinderea elevilor de a construi materiale didactice intuitive simple cum ar fi diagrame sau schiţe de hărţi. Ori nu vedem cum elevii ar înţelege structura populaţiei pe grupe de vârstă şi sexe dacă ei nu cunosc modul de realizare şi conţinutul unei piramide a vârstelor. Datorită marii varietăţi a tipurilor de hărţi. În continuare vom prezenta succint principalele mijloace intuitive de învăţământ utilizate la clasă. . Harta Harta este o reprezentare grafică precisă şi generalizată a unei porţiuni din suprafaţa terestră ce redă interacţiunea dintre elementele naturale şi cele antropice la un moment dat din teritoriul reprezentat. ci. Harta este mijlocul didactic cel mai utilizat de profesorul de geografie fiind instrumentul său specific. să poată analiza o problemă spaţială. 6 . Trebuie avută în vedere şi ordinea de folosire a hărţilor şi anume de la simplu la complex. 1998) obiectivul unei lecţii de geografie n-ar trebui să fie acela de a învăţa pe elevi să deseneze o piramidă a vârstelor sau să poată folosi un program de informatică. Un alt criteriu de alegere este cel în funcţie de scara de reprezentare deoarece cele la scări mari cuprind teritorii mici dar sunt mai detaliate iar cele la scări mici cuprind teritorii mai mari şi sunt mai generale. . a localizării lor. atlas sau cele de lucru distribuite de profesor. 1998): . utilizarea individuală: hărţile din manual.ştiinţa” utilizării mijloacelor intuitive care trebuie să aibă în vedere două obiective majore: . datorită piramidei sau programului. Acest fapt îl obligă pe profesor să-l cunoască foarte bine şi să găsească acele metode de a-l utiliza eficient în timpul orei. datorită conţinutului şi scării de reprezentare alegerea lor devine o problemă atât pentru profesor cât şi pentru elevi. Aşadar înaintea fiecărei lecţii profesorul trebuie să realizeze selecţia materialelor utilizate şi să stabilească numărul lor pentru a nu încărca programul lecţiei şi a creea confuzie în mintea elevilor..2. Pe de altă parte multe din materialele didactice intuitive sunt realizate de elevi la orele de aplicaţii practice sau la cercurile de geografie.

scara hărţii: se verifică înţelegerea scării de către elevii punându-i să exerseze cu lungimi. monstre din diferite tipuri de sol etc.dacă este necesar.explicarea observaţiilor. Globul geografic Globul geografic este o reprezentare tridimensională redusă la scară a Globului pământesc. colecţii de roci şi minerale. suprafeţe. O sinteză a acestor precizări a fost realizată de Schoumaker care arată următoarea ordine: . Este singura reprezentare ce nu deformează Pământul fiind foarte indicat a fi folosit la elevii mici care îşi formează primele idei cu privire la forma şi dimensiunile acestuia. anotimpurile. Astfel profesorul va utiliza la clasă diferite machete ale unor obiective economice ( a unei hidrocentrale). Se ştie că din analiza poziţiei geografice pot fi deduse multe alte caracteristici geografice ale elementului studiat. Globul geografic este foarte util în studiul poziţiei obiectelor şi fenomenelor geografice pe suprafaţa terestră. . realizarea unei schiţe. Datorită scării mici la care este realizat globul geografic acesta prezintă dezavantajul de a nu putea reda în detaliu obiecte de pe suprafaţa terestră. Ele vor fi prezentate elevilor doar în momentul când în lecţie se vorbeşte despre 7 . Ele aduc mai aproape de elevi obiectele geografice pe care le reprezentă ajutându-i pe aceştia să le perceapă în mod corect. emisferele Pământului etc. anul realizării hărţii. fusele orare.3. Machetele.analiza legendei: explicarea termenilor şi/sau unităţilor alese. . repartiţia apei şi a uscatului. precum şi legăturile dintre ele. studierea semnelor convenţionale utilizate.citirea titlului: conţinutul (tema) hărţii. scheme.citirea detaliată a hărţii. simplificarea hărţii pentru a surprinde esenţialul. tipul de hartă. colecţiile geografice Sunt obiecte (modele) tridimensionale şi mostre ale unor elemente ce redau caracteristicile obiectelor reale din teren. fiind foarte indicat pentru predarea formelor şi distanţelor. mulajele. ca o consecinţă a acestui fapt elevii pot să înţeleagă multe alte fenomene geografice de pe teritoriul ţării respective. O utilitate mai mare îşi găseşte globul geografic în predarea lecţiilor de geografie fizică şi geografie matematică cum ar fi: forma şi mişcările Pământului. Globul geografic redă în mod real aspectul exterior al Pământului.Logica utilizării hărţilor este întâi cele de analiză şi apoi cele de sinteză sau hărţile generale înaintea celor de detaliu. Observarea directă pe teren a obiectelor geografice ar fi metoda ideală însă aceasta este limitată de timp. mărilor şi oceanelor. 3. Cu ajutorul globului elevii pot înţelege mai bine exagerările şi distorsiunile hărţilor. Aceste materiale pot fi prezentate întregii clase sau fiecărui elev în parte dacă există un număr suficient de mare. înfăţişarea continentelor. . fără denaturări. plante tipice din diferite regiuni. . . fiind necesară în acest sens utilizarea în paralel şi a altor mijloace didactice intuitive: hărţi. Bibliografia de specialitate cuprinde numeroase precizări cu privire la modul cum se citeşte şi se analizează o hartă cu elevii la lecţie. coordonatele geografice. Spre exemplu prin determinarea poziţiei matematice a unei ţări pe glob cu ajutorul meridianelor şi paralelelor.2.2.2.citirea globală a hărţii. . planşe etc. 3. de spaţiu şi atunci profesorul este obligat să suplimească acest neajuns cu ajutorul modelelor. mulaje ale unor forme de relief. teritoriul reprezentat. elaborând ipoteze. grafice. succesiunea zilelor şi nopţilor.

vederi.obiectul respectiv. ci numai acelea care sunt semnificative.2. Principala sarcină a elevilor în analiza unui tabel statistic este de a face corelaţii cu ajutorul cifrelor respective fapt destul de dificil chiar şi pentru profesor. Imaginile vizuale se fixează şi se reţin mai uşor şi mai temeinic decât cifrele iar înţelegerea fenomenelor devine mai accesibilă. 8 . a legăturii dintre ele şi sensul de evoluţie.6.) sau cu ajutorul semnelor convenţionale sau a simbolurilor. suprafeţe. Profesorul trebuie să manifeste mult discernământ în utilizarea modelelor grafice pentru a nu cădea în cealaltă extremă în a face abuz de ele. Tablourile Deşi sunt utilizate foarte puţin în procesul didactic. Un tablou bine realizat contribuie activ la fixarea în memoria elevilor a imaginilor prezentate. pătrat. volume ce au valori diferite în spaţiu şi timp.2. Pentru eliminarea acestei dificultăţi datele statistice se reprezintă grafic obţinându-se diagrame. dreptunghi. 3. fenomenelor şi faptelor geografice. dinamica şi structura elementelor studiate. Este vorba despre datele referitoare la evoluţia. Nu toate datele statistice se pretează în a fi reprezentate grafic. Comparativ cu datele statistice modelele grafice permit evidenţierea cu mai multă uşurinţă a elementelor caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor geografice studiate. cartograma şi cartodiagrame. triunghi. exotice sau despre modurile diferite de viată ale oamenilor. 3. Ilustraţiile Ilustraţiile sunt imagini de mici dimensiuni sub formă de fotografii. 3.5. Modelele grafice pot fi realizate cu ajutorul figurilor geometrice regulate (arc. distribuţia. Modelele grafice permit atât analiza individuală cât şi de ansamblu asupra desfăşurării în timp şi spaţiu a obiectelor.2. Modelele grafice Obiectele. fenomenele şi faptele geografice se caracterizează prin lungimi. astfel elevii îşi pierd interesul faţă de materialul didactic respectiv dacă el este expus toată ora la vedere şi lecţia nu-şi mai atinge scopul. Tablourile cuprind peisaje din natură sau aspecte din activitatea umană care ajută la îmbinarea expunerii verbale cu perceperea diectă a imaginii elementelor studiate.4. etc. Tabelul statistic este elementul de referinţă ce stă la baza analizei. tablourile sunt foarte utile şi eficiente deoarece ele apelează la memoria vizuală a elevilor cu efect în mai buna înţelegere a fenomenelor. Ele sunt foarte eficiente în predarea de cunoştinţe despre regiuni îndepărtate. El permite înţelegerea variaţiei unui fenomen sau cunoaşterea şi înţelegerea ansamblului de fenomene. care scot în evidenţă caracteristicile elementului studiat. În categoria acestora intră şi ilustraţiile din manual. Astfel putea accentua asupra dezvoltării simţului observaţiei ştiinţifice la elevi dar va trebui în acelaşi timp să evidenţieze şi trăsăturile artistic ale tabloului pentru a le dezvolta elevilor şi simţul artistic. Pentru cuantificarea lor se recurge la cifre şi date statistice prezentate sub formă de tabele. cărţi poştale şi desene schematice ale obiectelor geografice. Un efect vizual mai bun va avea asupra elevilor spre exemplu dacă evoluţia numărului nu va fi reprezentată prin coloane ci prin profilul uman stilizat sau a producţiei de cereale prin snopi de grâu. Imaginile prezentate cu ajutorul tablourilor trebuie alese cu multă atenţie deoarece ele trebuie să îmbine aspectele de ordin artistic cu cele de ordin ştiinţific.

obiectul prezentat să nu fie distorsionat. casetofonul  aparate vizuale: epidiascopul. opinii. fotomontaje sau plicuri cu fotografii.să fie corect şi sugestiv realizate. Realizarea cronologică a unor astfel de materiale constituie un mijloc excelent de a urmări în evoluţia lor anumite fenomene şi fapte geografice 3. Mijloacele audio-vizuale Aparatele audiovizuale sunt mijloacele didcatice cu cel mai mare impact informaţional şi educaţional asupra elevilor. profesorul poate să-i organizeze pe elevi pe grupe repartizând fiecăreia câte o temă pe care să o urmărească.7. Comparativ cu celelalte mijloace didactice ilustraţiile oferă o bogăţie şi varietate mult mai mare de imagini permiţând astfel comparaţia între obiectele studiate. 3. Pot fi obţinute astfel albume geografice tematice. . . retroproiectorul  aparate audiovizuale: televizorul. Textele În predarea geografiei un rol foarte important îl au şi textele ce pot fi extrase din trei surse: manual.3. se pot regăsi trei caracteristici importante:  gradul de complexitate  ordinea apariţiei lor (cronologia)  progresul tehnologiei În funcţie de modul de utilizare ele cuprind trei tipuri:  aparate audio: aparatul radio. În simpla lor enumerare în ordinea de mai sus. bibliografie (cărti ştiintifice. Ele cuprind o gamă foarte mare de aparate de la cele mai simple (epidiascopul) până la cele mai complexe şi moderne (videoproiectorul). obişnuindu-i astfel cu dinamica societăţii umane şi pregătindu-i astfel pentru o mai bună integrare socială. .să conţină elemente reprezentative care să permită formularea de idei. mai ales atunci când aceştia sunt puşi în situaţia de a le realiza ei însuşi. Antrenarea elevilor în adunarea extraselor de presă are un dublu efect: pe de o parte ajută la îmbogăţirea materialului didactic la lecţiile de geografie iar pe de altă parte îi obişnuieşte pe aceştia cu lectura. Pentru eficientizarea ectivităţii. demonstra.culorile să fie cât mai apropiate de cele naturale ale obiectului reprezentat. Ilustraţiile pot fi prezentate elevilor atât frontal cu ajutorul aparatelor de proiecţie cât şi individual circulând de la un elev la altul. . cât şi analiza evolutivă a acestora cu ajutorul imaginilor secvenţiale.să fie realizate după o concepţie ştiinţifică. Pentru a putea fi realizate în procesul de învăţământ ilustraţiile trebuie să respecte o serie de condiţii: . ilustraţiile constituie un material didactic intuitiv foarte important în predarea geografiei. Ilustraţiile au un rol deosebit de important în dezvoltarea spiritului de observaţie la elevi.Bine realizate. Extrasele din presa scrisă au un rol foarte important în actualizarea cunoştinţelor elevilor. Textele extrase pot avea rol de dovezi pentru a argumenta. explica anumite fapte geografice sau de a interpreta (eseul) o anumită temă. evidenţiind caracteristicile obiectului respectiv.2. enciclopedii) şi presa scrisă. calculatorul 9 . şi le dezvoltă interesul şi dorinţa pentru informaţie permanentă.

contribuim la creşterea interesului elevilor faţă de noile cunoştinţe şi la o mai bună fixare a lor.3. În continuare vom prezenta modul de utilizare al unora dintre ele careau rezistat concurenţei mijloacelor moderne şi mai ales calculatorului. Prin simplificare. Desigur. filmul ajută la o mai bună întipărire în mintea elevilor a imaginii obiectelor studiate. tehnice. ceea ce îngreunează analiza obiectelor şi fenomenelor în dinamica lor spaţială şi temporală. Procedând astfel. Filmul didactic. Filmul didactic Filmul didactic corespunde cel mai bine specificului geografiei ca obiect de învăţământ. Utilizarea diapozitivelor se recomandă a se face în combinaţie cu alte mijloace didactice cum ar fi un casetofon care să ofere un fond muzical sau harta pe care să se localizeze imaginile prezentate. dacă conţin imagini ale acestora. auzul şi văzul. Concentrarea sau dimpotrivă dilatarea timpului poate fi obţinută cu ajutorul filmului didactic facilitându-se astfel accesul elevilor la cunoaşterea structurii şi dinamicii fenomenelor geografice. tablouri. dezvoltând la aceştia spiritul de observaţie şi deprinderea de a face corelaţii. de a evalua. Diapozitivele au avantajul de a putea fi vizionate forntal de întreaga clasă şi într-un număr relativ mare. Această variaţie foarte mare în timp a fenomenelor geografice face practic imposibilă înţelegerea mecanismului de producere a fenomenelor respective.2. fotografii. 3. având un rol complementar în transmiterea de cunoştinţe către elevi. În acest caz. indiferent că prezintă obiectele individual sau global. spre deosebire de observarea directă. Diapozitivele Diapozitivul constituie unul din primele mijloace aşa-zis moderne utilizate în predarea geografiei.Ele pot fi utilizate atât individual cât şi asociate sau combinate. cât şi al altor materiale didactice precum hărţi. cele mai eficiente sunt aparatele audiovizuale ce acţionează asupra elevilor pe cele două căi senzoriale. aspect ce constituie şi domeniu de studiu al geografiei. le oferă acestora posibilitatea de a compara. Evoluţia fenomenelor geografice poate dura de la câteva secunde sau minute (cutremurele. poate dirija atenţia elevilor asupra relaţiilor de interdependenţă dintre obiectele şi fenomenele geografice. profesorul apelează la materialul didactic intuitiv: hărţi. vulcanismul) până la sute şi chiar mii de ani (formarea deltelor). Ele pot fi folosite atât ca un substitut al terenului prin translatarea acestuia în clasă. Mai mult decât atât. fotografii. Toate acestea contribuie la însuşirea conştientă a cunoştinţelor geografice. Extensiunea mare a suprafeţei terestre. eliminând amănuntele. Ele pot fi de asemenea utilizate la orice lecţie şi în orice moment al lecţiei. necesitând aparatură specială pentru vizualizare.1. El face trecerea de la mijloacele intuitive la cele moderne. Filmul didactic transmite imagini ale obiectelor şi fenomenelor geografice în dinamica lor spaţială şi temporală. făcând astfel ca noile cunoştinţe să fie mult mai uşor înţelese şi receptate datorită memoriei vizuale şi auditive. 10 . Prin capacitatea filmului didactic de a „transporta” elevii dintr-un loc în altul. filmul didactic poate dirija atenţia elevilor asupra caracteristicilor fenomenului studiat. 3. planşe. ceea ce nu ar fi posibil prin observarea directă. schiţe.3. Aceste materiale. Acest neajuns este suplinit de filmul didactic care prezintă obiectele şi fenomenele în forme cât mai variate dezvăluind în acelaşi timp structura şi modul de manifestare a acestora. multitudinea şi diversitatea elementelor şi fenomenelor geografice pe care le conţine nu pot fi observate în mod direct de către elevi. planşe. le prezintă static.

3. Realizarea unei filmări video cu elevii în mijlocul naturii este o activitate cu un pronunţat rol formativ deoarece profesorul îi îndrumă pe elevi pentru a surprinde trăsăturile esenţiale ale elementelor filmate.3. Adăugate apoi la caietul de notiţe ele contribuie la îmbogăţirea bazei de cunoştinţe a elevilor. chiar caseta şi discul video pot fi editate în urma unei activităţi practice de observare directă a unor elemente sau fenomene geografice şi reluată analiza acestora în clasă pe baza proiecţiei celor filmate în teren. 3. Atât caseta cât mai ales discul video au câştigat foarte mult teren în practica didactică datorită uşoarei manevrabilităţi.3. iar pe de altă parte unor dezavantaje cum ar fi:  dimensiunea redusă a ecranului în raport cu spaţiul clasei  definirea relativ limitată a imaginii  neconcordanţa dintre programul televiziunii şi orarul şcolilor Chiar dacă unele dezvantaje ar putea fi surmontate prin utilizarea casetelor video. Discul video permite pregătirea unei lecţii în care alternează imagini fixe cu imagini dinamice însoţite de sunet. 11 . schiţe şi grafice  foliile permit manifestarea creativităţii profesorului  posibilitatea de suprapunere a imaginilor  esenţializarea cunoştinţelor prin realizarea de schiţe. astfel că utilizatorul nu necesită instruire specială  manevrabilitate uşoară  prezentare frontală a imaginilor  foliile utilizate pot conţine de la imagini foto până la hărţi. rămân totuşi cele legate de vizibilitate sau pot apărea altele legate de calitatea imaginii. În cazul în care sunt proiectate caseta şi discul video au aceleaşi avantaje şi eficienţă ca şi filmul. În plus. Retroproiectorul şi foliile transparente Retroproiectorul este unul din mijloacele tehnice utilizate încă cu succes la lecţiile de geografie înciuda apariţiei unor noi generaţii de aparate tot mai performante.3. capacităţii mari de stocare a informaţiei şi mai ales posibilităţii de prelucrare a acesteia. 3.Caseta şi discul video Sunt deosebit de utile şi eficiente cu o singură condiţie şi anume imaginile conţinute să fie proiectate şi nu vizualizate prin intermediul televizorului sau monitorului. televiziunea a pierdut foarte mult teren datorită concurenţei noilor tehnologii video şi a calculatorului pe de o parte. scheme şi modele conceptuale  posibilitatea de editare a foliilor transaparente cu ajutorul calculatorului şi imprimantei  posibilitatea de utilizare şi la lumina zilei Materialele proiectate cu ajutorul retroproiectorului pot fi ulterior distribuite elevilor sub formă de xerocopii al căro studiu poate continua acasă. Cu ajutorul unui calculator elevii pot realiza chiar montaje şi prelucrări de imagini.4. Televiziunea Cu un debut furtunos în categoria mijloacelor moderne de învăţământ. El rezistă încă cu succes concurenţei noilor generaţii de aparate şi se face foarte util în procesul de învăţământ datorită câtorva calităţi:  construcţie şi funcţionare simplă.5.3.

 colecţii de plante (ierbare) pe zone de vegetaţie. Într-o asemenea situaţie. Aparatele şi instrumentele de lucru Predarea anumitor teme de geografie necesită utilizarea altor tehnici audiovizuale sau materiale intuitive şi anume aşa-numitele aparate şi instrumente de lucru. 12 . Mijloace informatice Mijloacele informatice constituie categoria cea mai nouă şi modernă de mijloace de învăţământ ce poate suplini aproape orice alt mijloc de învăţământ cunoscut. psihometrul) 3. barometrul. dar şi alte aparate (imprimantă. investigare) intră: a) aparate pentru formarea deprinderilor de orientare: busola. de maximă. Toate acestea sunt practici curente în ţările dezvoltate.  colecţii faunistice (insectare sau animale şi păsări împăiate) cu indicaţia răspândirii exemplarelor componente. gnomonul b) aparate pentru observarea vremii (termometrul ordinar. de a-i obişnui să îmbine cunoştinţele din manual şi din lecturile geografice cu observaţiile din natură. În categoria aparatelor şi instrumentelor de lucru (observare.3. manualele pot fi stocate în calculator iar tastatura înlocuieşte cu succes caietul de notiţe. deoarece nu tot ce se învaţă la geografie poate fi văzut în regiunea înconjurătoare. Din categoria mijloacelor informatice de învăţământ fac parte în primul rând calculatorul. Pentru asigurarea unei intuiţii cât mai complete 3. Utilizarea acestora atât la clasă cât mai ales în fara ei permite elevilor să pătrundă în intimitatea fenomenelor geografice şi să înţeleagă strucutra şi dinamica acestora.  colecţii de produse agricole cu indicarea zonelor de cultură.4. pluviometrul. heliograful. Avantajele folosirii calculatorului în procesul de învăţământ atât pentru profesor cât şi pentru elevi sunt incontestabile. anemometrul.  colecţii de soluri grupate ca şi cele de roci. din ţară şi de pe glob. grupate pe categorii numite colecţii.6. Ele cuprind mostre. profesorul este obligat ca pe utilizarea imaginilor să folosească şi mostre ale obiectelor prezentate cu ajutorul acestor tipuri de colecţii. O importanţă deosebită o au colecţiile ce prezintă mostre ale elementelor aflate la mare depărtare. de investigare a fenomenelor geografice. scanner. Acestea pot fi folosite la lecţie fie în mod direct. cameră foto digitală. Aceste materiale naturalizate au rolul de a-i deprinde pe elevi să privească natura. Există deja table de scris inteligente. de minimă. ale elementelor ce alcătuiesc mediul geografic. ceasul.  colecţii de produse industriale Extensiunea spaţială şi marea varietate a obiectelor ce alcătuiesc mediul geografic fac imposibilă cunoaşterea directă a acestora de către elevi. Materiale naturalizate (colecţiile) Un rol foarte important în formarea unei imagini corecte şi reale despre obiectele şi fenomenele ce alcătuiesc mediul geografic îl au materialele naturalizate. atât cele naturale cât şi antropice. xerox. cu excepţia poate a celor naturalizate. Calculatorul multiplică abilităţile profesorului. videocameră) care întregesc şi completează utilizarea calculatorului.5. girueta. fie în completare la celelalte tipuri de materiale sau mijloace didactice. cum ar fi:  colecţii de roci şi minerale cu mostre din principalele tipuri din regiune.

Prin utilizarea calculatorului profesorul nu mai este cel care transmite cunoştinţele ci ajută pe elevi să le construiască.  programele să fie simple şi uşor de lucrat cu ele. Elevii trebuie să înveţe să utilizeze calculatorul. transformându-le în hărţi sau grafice. poate prelucra mai rapid datele. trebuie îndeplinite câteva condiţii şi anume:  fiecare elev să dispună la lecţie de un calculator şi nu grupuri de 2-3 elevi la unul. Schoumaker identifică opt domenii de utilizare a calculatorului în procesul de învăţământ ce vizează atât profesorul cât şi elevii:  cercetarea documentară: calculatorul permite consultarea online a bibliografiei sau documentelor în bibliotecile informatizate şi accesul la băncile de date  realizarea de exerciţii de instruire şi aplicare sub formă de jocuri pentru a învăţa. de exemplu. Este vorba de aşa-zisa învăţare asistată de calculator. Calculatorul oferă elevilor o mai mare autonomie de gândire şi poate fi adaptat propriului sistem al fiecăruia dintre ei. pentru a învăţa mai bine geografia.  toate calculatoarele din clasă să aibă acelaşi nivel de performanţă şi să fie în stare bună de funcţionare. Pentru ca mijloacele didactice informatice să-şi atingă scopul. localizările sau coordonatele geografice  prelucrări statistice şi/sau grafice de date  prelucrări cartografice  prelucarea numerică a imaginilor sateliatre  simularea  editarea de texte şi/sau documente  evaluarea Utilizarea mijloacelor informatice în lecţia de geografie înseamnă cultivarea unei alte concepţii de învăţare a geografiei. 13 . Toate aceste elemente fac să sporească interesul pentru lecţie.