You are on page 1of 5

UNIVERSITATEA BABE -BOLYAI , CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI, ANUL II DISCIPLINA: ECOTURISM I DEZVOLTARE DURABIL

PORTOFOLIU SEMINAR
ACTIVITATE: 3 TIPUL ACTIVIT II: PROIECT IN ECHIPA TEMA: Prezentarea unei destinatii ecoturistice din aproprierea Clujului

STUDENT: SERIA: 2, GRUPA 6

Transilvania in cultul naturii

Desi e locul de desfasurare a istorioarelor macabre despre contele Dracula, Transilvania ramane una dintre cele mai frumoase regiuni naturale ale Europei Cu paduri interminabile, munti superbi si biodiversitate, aici se impletesc istoria si cultura prin orase medievale de tip fortareata si manastiri vechi, din lemn, cu stilul baroc al oraselor. Acest colt de tara este recunoscut pentru frumusetea si curatenia satelor, ancorate parca intr-o epoca demult trecuta. Peisajele sunt pline de romantism. APUSENII SI CEI 20.000 DE KILOMETRI Ecoturismul in Transilvania isi are originile in Apuseni. Aici iei contact cu lumea celor 7.000 de pesteri, cu paduri intunecate de foioase si rasinoase, unde ursii, lupii si rasii sunt in elementul lor. Pentru ca viata traita in casutele mici este simpla si cat se poate de modesta, si traditiile au ramas neschimbate de sute de ani. Totul inseamna lemn, de la bisericile si casele satului, pana la preparate traditionale ca branza in coaja de brad. Dar Apusenii promoveaza si zone uluitoare, create de ape: cascade, pesteri si ghetari, platouri carstice si cate si mai cate. Frumusetea locurilor a fost valorificata prin proiecte felurite, asa ca nu e departe dezvoltarea unui stil de ecoturism modern, cu organizarea de trasee turistice supervizate de ghizi sau parcurse cu bicicleta. Se spune ca o carte nu trebuie judecata dupa copertele ei. Asa si cu muntii Apuseni, care desi par ca nu ofera o diversitate extraordinara a inaltimilor, promoveaza foarte bine... speologia si traditiile. O importanta atractie ecoturistica a zonei este Parcul Natural Apuseni, aflat in inima Transilvaniei, aproape de Cluj-Napoca. Cele mai vechi trasee turistice aici au fost trasate in anii 1900, de catre Czaran Gyula, dar initiativa in construirea acestui parc a avut-o Emil Racovita, la Congresul Naturalistilor din Romania, in 1928. Atunci s-a discutat importanta constituirii unui asemenea parc protejat, unde fauna, flora si traditiile sa ramana intacte. Miracolele naturii din pesterile Apusenilor sunt apreciate in intreaga lume. Localizare: Parcul Natural Apuseni este situat n vestul Romniei, n partea central-nordvestic a Munilor Apuseni, ntinzndu-se pe o parte din masivele Bihor la sud i Vldeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judee (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%). Parcul National Apuseni cuprinde suprafee de pe teritoriul administrativ a 16 comune, i proprieti aparinnd la 25 de comune. n ce privete numrul de comuniti, pe teritoriul Parcului National Apuseni sunt cuprinse integral 53 localiti i 3 sate de vacan (Boga, Fntnele i Vrtop), parial fiind cuprinse nc 8 localiti, situate pe limitele parcului. Parcul Natural Apuseni adpostete n perimetrul su cteva dintre cele mai spectaculoase obiective din Munii Apuseni, att din punct de vedere al patrimoniului natural, ct i cultural. Zona se remarc n primul rnd prin peisajul carstic caracteristic cu platouri dolinare, lapiezuri, vi oarbe, culmi domoale alternnd cu zone stncoase cu chei, canioane

i defilee i care ascund n subteran peste 3500 de peteri. Printre acestea se remarc superlative naionale precum cel mai nalt portal de peter (Cetile Ponorului, 76 m nlime), cel mai mare portal (P. Coiba Mare, 54x45 m lime), cel mai adnc aven (Avenul V5 din Vroaia, -642 m), cel mai adnc sifon (Izbucul Tuz, -85 m), singura polie din ar (Poiana Ponor), valea cu cea mai mare densitate de peteri pe unitatea de suprafa (Vl. Sighitelului, peste 200 peteri pe circa 10 km2). Cateva pesteri prezinta o importanta deosebita si datorita populatiilor de lilieci pe care le adapostesc: liliac mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum), Rh. hipposideros, Rh. euryale, Myotis myotis, M. blythii, M. nattereri, M. brandtii, M. mystacinus, M. bechsteinii, M. emarginatus etc. Din cele 29 specii de lilieci identificate in tara noastra, 19 se regasesc in fauna parcului Apuseni. Datorit climatului montan mereu n schimbare, parcul natural Apuseni nu st niciodat pe loc. Regiunea se modific constant, cu diferente ce apar la altitudini nalte. Parcul gzduiete, de asemenea, peste 1550 de specii de plante diferite. Versanii munilor sunt acoperii de pduri de molizi, iar pe pajiti cresc cirei slbatici i nuci negri. Atracii turistice: obiective carstice i peisaje naturale deosebite (platoul carstic Padi, complexul carstic Cetile Ponorului, platoul carstic Lumea Pierdut, Pestera Urilor de la Chicu, Valea Sighitelului, Groapa Ruginoas, Cheile Galbenei, Ghearul Scrioara, Pestera Coiba Mare, Pestera Coiba Mic, Pestera ura Boghii, Valea Ordncuii, Cheile Someului Cald, Cascada Rchiele, lacul Fntnele, creasta Crligate), precum i obiective culturale (Valea Arieului i ctunele din ara Moilor, dintre care Casa de Piatr este ctunul cel mai izolat din Apuseni) etc. Programe turistice: se pot desfura diverse activiti turistice, incluznd drumeii de var sau de iarn sau schi de tur pe traseele turistice, schi alpin, alpinism pe traseele stabilite n acest sens, cicloturism, vizitarea peterilor n care este permis accesul turitilor, canyoning, rafting i caiac pe ape repezi, vizitarea obiectivelor culturale i de patrimoniu, dar i alte activiti, cum ar fi fotografia i observarea naturii (flora, fauna, fotografie subteran), clrie i turism cu atelaje, inclusiv cu snii trase de cini pe timpul iernii. Acces: In Parcul Natural Apuseni se poate ptrunde de pe una dintre cele trei osele care trec pe la periferia sa: Oradea Huedin Cluj-Napoca (N), Oradea Beiu Deva (V) i tei Cmpeni Turda (S). Din acestea se desprind drumuri judeene, locale i forestiere. n ciuda faptului c drumul principal care strbate parcul (Pietroasa - Platoul Padi - Ic Ponor - Rchiele) este n stare destul de proast, se poate totui parcurge n condiii relativ bune cu o main de teren, i chiar i cu una obinuit dac are garda la sol mai nalt. Principalele localiti din care se poate intra n Parcul Natural Apuseni venind cu mijloace de transport n comun sunt: Pe ruta Beiu - Cluj Napoca (Luni - Vineri): 08:20 (Beiu) - 14:30 (Cluj Napoca) ;

Oradea Huedin Cluj-Napoca E60 Din Huedin, acces auto pe DJ761B la km 10, bifurcaie spre Beli-Fntnele (drum asfaltat) sau Rchiele-Ic Ponor-Padi (drum pietruit i de pmnt) Din Gilu, acces auto pe DJ108, spre Mriel - Beli-Fntnele. Turismul n regiune continu s creasc constant, iar parcul natural Apuseni poate face fa acestei provocri. Cele patru anotimpuri reprezint, de asemenea, un avantaj pentru regiune. Turismul este repartizat n mod egal pe tot parcursul anului, permind implementarea de programe care s asigure reabilitarea traseelor de alpinism i schi. De asemenea, Romnia s-a adresat i altor ri pentru a discuta noi probleme legate de mediu i msurile ce trebuie luate. Parcul natural Apuseni este un loc deosebit i guvernul plnuiete ca acesta s rmn neschimbat. Ce s cutai:

Primvara: Apa curgnd cu repeziciune din zpada topit de pe vrfurile munilor Vara: Turiti ce coboar n peterile adnci Toamna: Frunzele schimbndu-i culorile pe msur ce zilele devin mai scurte Iarna: Schiori aventuroi n cutare de zpad neatins

Atracii interesante ale Parcului natural Apuseni


Plimbai-v cu o canoe de-a lungul impresionantelor canioane Petrecei o sear de var la un festival montan Facei alpinism pe pereii stncilor de calcar

Posibiliti de cazare: n zona parcului exist hoteluri, moteluri, cabane turistice i pensiuni precum i zone de campare. De asemenea se poate nnopta n casele localnicilor sau cu cortul, n curile acestora. Preturile de cazare sunt foarte avantajoase: variaza in functie de
camera si sezon intre 40 - 80 ron/noapte de camera, ospitalitatea specifica zonei facand ca turistii sa revina in calitate de prieteni. Tur operatori,

ecoturism: Apuseni Experience, Asociaia, Asociaia Descoper Natura, Green Mountain Holidays, Centrul de Iniiativ pentru Mediu, Outdoor 4 You, etc.

Bibliografie

Blre, Antonia, (2009), Ecoturism in Muntii Apuseni, Editura Pro Universitaria, Bucureti. Mandravel, Cristina, Oprescu, Gabriela, Revnic, Maria, (1987),Pamantenii Dusmanii Terrei? , Editura Albatros, Bucureti. *** Parcul National Apuseni- Destinatii de referinta, Comisia Europeana Intreprinderi si industrie, http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/eden, accesat in data de 19.05.2011, orele 14:00