You are on page 1of 3

G.

Calinescu Basmul este o operade creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire a vietii in moduri fabuloase,prinurmare supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila ci si obligatorie,din ea decurgand atat adevaruriestetice cat si informatii de orrdin structural folcloric.Principal,geneza basmuluie urmatoarea:Un subiect A spune unui subiect B dintr-o carte sau din auzite, (nutrebuie exclusa nici inventia personala),o istorisire.B o transmite mai departe,nu chiar intocmai,adesea punand dela sine si nu o data ,ci de fiecare data altceva,cand povesteste.C o transmite lui D si asa mai departe.Se vorbeste mult cand vine vorba de basm despre fenomenul decontaminatie,intelegandu-se prin astainfluentarea unui basm de catre altul si mai ales contopirea mai multor fragmente de basme (sau motive) intr-unulnou. Dupa un examen destul de vast insa se poate afirma ca lucrurile nu stau chiar asa.Naratorul nu e contaminatinconstient,ci aplica esteticeste procedeul cel mai usor pentru a traduce in materie fabuloasa o idee morala.Estecu neputinta sa inventeze pe loc intriga,atunci recurge lasituatii sablon,la momente prefabricate. Astfel,inbasme,in ventia,cata este,tine de detaliu.De remarcat mai este ceea ce am numi in basmo amnezie.Naratorul uita in aceste conditii sa dea anumiteamanunte.Basmul esteun gen vast,depasind cu mult romanul,fiind mitologie,etica,stiinta,observatiemorala,etc.Caracte ristica lui este caeroii nu sunt numai oameni ci si anume fiinte himerice,animale.Si fabulelevorbesc de animale,dar acestea sunt simple masti pt diferite tipuri de indivizi.Fiintele neomenesti din basm aupsihologia si sociologia lor misterioasa.Ele comunica cu omul,dar nu sunt oameni.Cand acesti eroi himerici lipsescdintr-o naratiune,nu avem de-a face cu un basm.ZMEUL:-prezinta toate caracterele unui cavaler feudal;-zmeii au roabe(ibid);-zmeii nu sunt rareori hoti (ex Ispirescu “Praslea cel voinic si merele de aur”)-desi portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit el este o fiinta cu mari forte fizice,epuizabile,un urias;-locuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie,asemanatoare cu cea a imparatilor;zmeii au foarte adesea un bici nazdravan cu ajutorul caruia transforma obiecte,maresc sau micsoreaza palate,etc.mitologic zmeul reprezinta o expresie a bogatiilor de pe taramul celalalt,a focului si a dezlantuirilormeteorologice,precum plo aia cu vijelie.Zmeul este individul dotat cu o mare putere deintimidare,gladiatorul,tiranul,incurcat in fata geniului si a oricarei operatii intelectuale.BALAURUL:-adesea confundat cu sarpele,desi statura lor e colosala;-balaurul tine de registru hydric;simbolizeaza probabil patura acvatica si rabufneala vulcanica si infernala a subsolului;-el este prin definitie distrugator si rau,spre deosebire de zmeu si de sarpe,totdeauna ostil omului.-caracterologic el reprezinta vrajmasul eroului,piedica din drum sau,spaima ce te face sa eziti si sa te intorci dindrum.ZANE:Zmeii,zmeoaicele si celelalte figuri mai mult sau mai putin teratologice apartin lumii muritorilor,avand familie siprocreind.-zanele sunt obisnuit nemuritoare,cu puteri miraculoase,atata vreme cat nu se indragostesc de oamenii de rand;-sunt in general foarte frumoase si preocupate de frumusete;-sunt antitezele zmeoaicelor,simbolizeaza tineretea splendida si incoruptibila,sunt ademenitoarele tinerilor,fiindobiect de nostalgie pt flacaul nobil. URSITOARE: Despre ursitoare se pomeneste des in basme dar interventia lor ca si protagoniste e mai rara silimitata la misiunea lor.IELE: Ielele sunt fiinte raufacatoare,fiind foarte des indicate drept cauza unor rele.CALUL NAZDRAVAN:Dupa Fat-Frumos,calul nazdravan este un protagonist adesea mai important decat zmeul.Fara cal,orice faptaeroica este imposibila. Vastitatea mitologiei hipice se reduce practic la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiului.-In basm calul e infatisat ca un animal dotat cu insusiri intelectuale exceptionale,fiind un sfatuitor al omului si uninitiat.-exista si caii mortii care prevestesc moartea/previn “eroul”-de cele mai multe ori calul are aripi si zboara;- caii nazdravani au in urechi diferite obiecte folositoare;-calul este inteligenta calauzitoare a voinicului care nu face nimic fara sfatul lui.Metamorfoza esteprocedeul care ingreuneaza situatiile sau rezolva dificultatile in basme.Astfel de cele mai multeori eroul trebuie sa dejoace vicleniile metamorfice ale dusmanilor si sa le foloseasca si el impotriva lor.Exista insadouatipuri de metamorfoza: 1. Metamorfoza propriu-zisa: ce reprezinta schimbarea unui om intr-o fiinta sau un lucru in urma unuiblestem sau a unei hotarari de sus(astfel feciorul de imparat se face porc,broasca pt a fi sarutat,zana in pestept a fi prinsa d pescar si a deveni sotia lui,etc.)2.Proteismul fiind capacitatea libera a fiintelor nazdravane sau in puterea unor obiecte nazdravane de a sepreface in ceea ce voiesc.Astfel,zmeii/zmeoaicele se transforma in tot felul deaparente:fantana/gradina/iapa/etc.,insa si voinicul poate capata aceasta insusire.Ex de metamorfoze: -metamorfoza prin blestem-metamorfoza printr-un aliment magic-metamorfoza prin bautPROCREATIA: Voinicul numit Fat-Frumos sau altcumva este in basm eroul principal care e asteptat si urmarit incadin faza conceptiei.Intr-adevar preocuparea capitala a sotilor,oameni de rand sau imparati,pana la batranete simai ales atunci este de a avea un copil si supararea cea mai mare pentru o femeie este de a fi stearpa. Motiv moral preluat din gandirea si cultura populara(folclor) si introdus in lumea fabulosului.Mijloacele de a obtine un copil in lumea basmului sunt felurite: fie se invoca Divinitatea,fie se inghit anumitealimente:ex bobul de piper apare frecvent ca si generator al vietii,etc.PRECOCITATEA PRE/POSTNATALA A VOINICULUI:1.Voinicul este de o precocitate exceptionala,manifestata uneori chiar inainte de a se naste.El refuza de a iesi pelume sau plange in pantecele mamei daca nu i se fagaduieste ceea ce-si doreste.2.Remarcabila este la voinici si viteza cresterii (un copil de imparat creste intr-o luna cat altii intr-un an)3.Facultatile lor intelectuale nu sunt mai prejos de cele fizice-este mult mai inteligent decat ceilalti;4.Se mai poate remarca si invulnerabilitatea voinicului in basme.FRATELE MAI MIC: • Cand sunt mai multi copii(de obicei 3) cel mic e intotdeauna mai voinic si mai istet,cei mari fiindincapabili,invidiosi si nu rareori criminali. •

1

• Un element natural frecvent in basm este padurea-locul vegetatiei mocnite unde nu patrunde lumina si incare se intalnesc balauri.Fat-Frumos ca fecior de imparateste un tanar nobil care fie se duce in lume spre a gasi o fata sau fie ca ogaseste intamplator.Se vorbeste adesea de o apa care le inconjoara.Desi de multe ori descriptia e sumara.Avand in vedere ca un basm este cuadevarat folclor.Voinicul care nu e fecior de imparate in situatia unui tanar care intampina greutati in viata si sare.Faptul de a deveni imparat .Insotirea cu fata de imparat si capatarea tronului imparatesc sunt in cazul voinicului simplustrans legate de schimbarea de ordin economic.esteca geniul este modest.pietrelor pretioase.Istetimea celui mic e ascunsa in multe cazuri sub un aer de stupiditate si indolenta.Aici sunt studiate problemele cele mai acute ale vietiiindividuale.zan ele.fantasticul inedit fara imaginatiedesfranata.tocmai din aceasta cauza gradina poate fide multe ori considerata un fel de Eden.este incazul acesta de un interes secundar.prezentat ca o “minciuna”.atentia naratorului cade asupramateriilor rare si scumpe (aur/argint/arama).”combinatia situatiilor primite e infinita.Nu rareori fetele cu care au de-a face sunt rele.iar ideile si fanteziareduse aproape exclusiv la sfera cercetata in paragrafele de pana aici.a unei nedreptati sauspre a-si incerca norocul.si monotonia aparenta.VESMINTE: Amanunte vestimentare se dau foarte putine in basm.Feciorul cel mic e intotdeauna mai istetdecat ceilalti doi mai mari.semnificatiaacestui portret al fratelui mai mic-ca si in cazul calului nazdravan cu infatisare disimulata de manz slabanog.abstras si necomformist.PEISAJUL: • Intelegem prin peisaj decorul natural in care se misca eroii.un tablou al vietii.folosindule atat in arhitectura cat si ininvesmantare.uneori chiar boierii.etc.Indeosebi palaturile nu sunt opera unui arhitect si a magiei. Desi simptul somptuozitatii nu se poate tagadui.etc-acesteasunt de fapt sabloane.a persecutiei.ARHITECTURA: Arhitectura in basme tine de domeniul miracolelor si sclipirea astrala e senzatia dominanta pe careo lasa.cum se spun curent variantele.Feciorul de oameni simpli insa.inlaturand antropomorfismele.deci ziduri imprejmuitoare.imparatii.sentimentul predominant dorit e acela de uluire.ele au curti.dintr-un punct de vedere esoteric(punand accent pe origineasezoniera si initiatice a basmului) ignoreaza esenta basmului.Interpretarea lui estetica trebuie sa ia in considerare celedoua planuri ale sale: • Planul prozaic-cel realist. • 2 . Frecvent in basm este cazul padurilor de naturaminerala:paduri de aur. • Imparatii au in chip curent gradini.se insoara cu ea.distanta mistica (9mari si 9 tari) • Peisajul in basm are particularitatea de a fi dublu intrucat.Cand descriptia e minutioasa.desi elementele sunt relativ marginite.inspirand neincredere celor din jur.incomensurabilitatea.pleaca de obicei de acasa din pricina saraciei.necredincioase si basmul capata oincheiere misogina.muntele e un loc inaccesibil.simplu si chiar dizgratiat la vedere.evident. • In termeni curat fabulosi.e de banuitinterventia literara a editorului.inafara de privelistea de la orizontulnostru.2.argint.Au palatezmeii.zmei si alte fiinte malefice.In orice basm.care este.imparatul isi incearca feciorii.ele putandrasari si disparea intr-o noapte.posedat numai de instinctul de a-si gasi o mireasa.ca sot al fetei. • Campul cu iarba si flori are de foarte multe ori efect adormitor si e primejdios pentru cine se oprestein el.este feudal.In basm gradina nu are un aspect strict ornamental.ca urmas al tatalui sau.constituind un alt taram unde se petrec lucruriteribile sau sublime.La acestea se adauga parerea comuna ca meritul nu e in raport cu varsta si nici cu proportiile individului.uneori cu ointentie umoristica explicita.o zana sunt recunoscuti prin bogatia metalica si lapidara neinchipuita a infatisarii lor.cand are o circulatie larga si indelungata o prima operatie critica consta in a-i cauta analogiilesau.familiei.AUTENTICITATEA:Neautentic este un basm redactat din pura imaginatie de un autor cult.ESENTA MORALA A LUI FAT-FRUMOS: 1.si gata sa faca numeroase/diferite fapteumanitare.oricat nu se dau amanunte.societatii si anume:nastere a/casatoria/calitatea fizica si morala a copiilor/baieti sifete/calitatea femeii/a mamei bune/a mamei vitrege/a fratilor si surorilor/gelozia femeii frumoase/diferentele declase/ura femeii urate/oameni cu anomalii fizice/ridicarea prin merit a tanarului sarac/ingamfarea simodestia/valoarea conditiei morale.un zmeu.Pe de alta parte. Intotdeauna basmul autentic va impresiona prin simplitatea naratiunii.Caractersticein basm sunt vagul toponimic.diamante.depoduri.mai exista si “taramul celalalt”.FONDUL OMENESC:Acei ce interpreteaza basmul ca o hierograma.prin meritepersonale din clasa de jos pe treapta imparateasca.Ideea “norocului” intervine des in astfel de basme in care saltulsocial are o explicare fatala si miraculoasa.etc.Stilul palatelor.In fond adevaratul Fat Frumos e feciorul de imparat desprins de oriceganduri materiale.ci de cele maimulte ori contine un miracol vegetal: ex: mere de aur.fugarii arunca in calea zmeoaicei obstacole.lipsa de determinatiuni geografice precise.Un imparat.

ea ramane arbitrara.noua.redusa la parabola.vilele(un fel de zane-iele jucand in hora toatanoaptea la cantec de cimpoi.de tip feudal–oriental.cizmari. etc.Basmele grecesti se remarca printro perfecta claritate psihologica si prin motivarea tuturor actelor.basmul ramane o opera literara carenu ia fiinta reala decat prin specimene.Detaliul si inefabilul sunt principalul in basm.basmul neduce intr-o lume fabuloasa.civilizatia egipteana oglindind realistic si nuvelistic mediul social.copil de obicei.Mitologia acestorpovestiri e cea oficiala. • Chiar cand simbolurile nu sunt subliniate si cititorul.Asta nu dovedestealtceva decat faptul ca insusirea de folclor nu rezulta din oralitatea textului . Basmele lui Wukdesi atat de asemanatoare schematic cu ale noastre au totusi specificul lor mai greu dedefinit.inclusiv cele de fratii Grimm.In basmele englezesti apar institutiile traditionale britanice si amintirea regelui Arthur al mesei rotunde.de unde si legitimitatea.Fatalismul e ideea dominanta.lipseste haoticul.Spre exemplu povestile din culegerea “O mie si una de nopti “ se caracterizeaza printr-o simbolistica lipsitade esoterism.Teribilu l si oniricul nu depasesc stilul aspru si meticulos al lui Durer.folclorul si literatura culta isi confunda sferele.Apare chiparosul ca pom iar taramul celalaltnu are caracterul abisal si de dublet din basmele noastre.dedusa din religie.unind impersonalismul celui dintai cumaturitatea formala a celui din urma.Basmele fratilor Grimm sunt romantice nocturne si sentimentale.STEREOTIPIA:Ceea ce izbeste pe cercetatorul de basme este stereotipia lor.Al doilea plan = HIEROGLIFIC sau simbolic.mai ales pt ca infinita combinare de sabloane nu permiteincadrarea unui basm la un singur tip si ciclu.Istoria si cultura concretizate in detalii sunt cele ce fac diferenta.Spre exemplu povestile egiptene suntmajoritatea localizate in peisaj.Civilizatia cea mai exacta este sugerata cusobrietate.pana la un punct dea proceda ca in stiintele naturale.altele cuprinzand numai sabloane fundamentale in combinatii.precum si strigoii.Monstruosul insusi e aici rational.ci numai din stereotipie.cu naivitati si cu paduri inspirandmelancolii.indeterminantul.in multe basme gasim sabloane comune.Astfel.iar stereotipicul cade pe planulsecundar.se simte ca basmul nu spune totul in plan psihologic.fierari.iar viziunea arhitectonica e peste tot prezenta.El se impune constiintei prin sugestii.nu poate raporta imaginile la sistemecomplicate.caracterele fiind neted definite.Ceea ce ramane indiscutabil este faptul ca un popor asimileaza anumite sabloane cu predilectie.De remarcat ca inafara de regi si fiide regi eroii apartin burgheziei mici a meseriasilor :croitori. Ex: Coborand in Epir.fiind mai putin accesibile altor geografii.Spanii sunt frecventi in basmele balcanice.Suntem totusi in materie de fantezie intre goticul fratilor Grimm si orientul basmelor grecesti siarabe.in vreme cealtele au nu curs pe o arie mai restransa.traducandule diferential.la clasificare.si farmecul provine pt unii mai ales din misteriosulpoematic care e insa partial descifrabil.venustatea in basm e concurenta cu soarele (“la soare teputeai uita da la dansa ba”) in vreme ce in basmul arab comparatia fetei se va face intotdeauna cu luna.fapt ce nuinfirma circulatia orala a sabloanelor.Oricat schematismul si stereotipia sunt note caracteristice in folclor.Foarte asemanatoare (din punct de vedere al schematicii si in totalul rezultat al combinarii de sabloane) debasmele romane sunt basmele sarbesti ale lui KARACIC. 3 .care iau copiii dar nu le fac rau).La bulgari spre exemplu acestora le corespundSamovila si Samodiva care au aripi si caracter irascibil. potcovari.cu un sistem administrativ indicat in amanunte.lipsit de prepotenta si absurditatea imparatului din basmul nostru..Asia Mica.Atmosfera e a unei civilizatii superioare.In unele gasim paralelisme cu basmele noastre si fireste cucele europene.Fantastii germani auresuscitat in creatiile lor fabuloase aceste notiuni.sultanul fiindindeobste un print intelept si ingaduitor.o inteligibilitate totala fiind contrara regulilor artei.In general.totusi in altele pastrandu-se spiritul schematic.In 16341636 a aparut la Napoli in dialect napolitan o culegere de basme denumita mai tarziu“Pentamerone”a carei autor era Giammbattista Basile.Sunt basme care se apropie uimitor de acelea pe care lecunoastem.Oricat de ingenioasa e o asemenea clasificare ce are meritul de ademonstra stereotipia basmelor. cu localizari precise si fara golurile mitice.Sabloanele sunt cele care circula si confera basmelor din diferite colturi ale lumii acel elementcomun.Albania si insulele grecesti putem constata o accentuare acanibalismului existent in toate basmele.In literaturile antice.Pare astfel aproape evident ca exista basme de circulatie universala.Desi avem de-a face tot cu imparati si conditiile de civilizatie fabuloasa sunt asemanatoare cu cele din ariaromaneasca.Deasemenea taramulabisal lipseste.aproape toate intamplarile se petrec intr-un castel dintr-o padure sau intr-un turn.pe cand in basmele noastre ea e strict fabuloasa.