You are on page 1of 5

1.

Redacteaza un eseu structurat de 30-60 randuri (12 TNR la 1,5 randuri) in care sa dezvolti, pe langa idei si informatii din alte surse, urmatoarele interconditionari: competența in cazul convenției arbitrale; ordonața președințiala - domenii de aplicare; modalitațile de realizare a partajului judiciar; titluri executorii și executare silita indirecta;

-Arbitrajul se organizeaza si se desfasoara in conformitate cu conventia arbitrala care exprima vointa partilor contractului de comert international de a supune litigiul ivit intre ele in legatura cu executarea acelui contract arbitrajului. Conventia de arbitraj se poate prezenta sub doua forme: clauza compromisorie sau clauza de arbitraj si compromisul sau conventia de compromis. Clauza compromisorie reprezinta acordul partilor exprimat printr-o stipulatie inserata in cuprinsul contractului principal sau intr-un inscris separat, de a supune litigiile lor ce s-ar putea ivi in legatura cu executarea sau mai curand cu neexecutarea contractului respectiv, unui anumit arbitraj. Compromisul este conventia prin care partile stabilesc ca litigiul ivit intre ele sa nu fie supus jurisdictiei ordinare, ci unui arbitraj, specificand si conditiile in care va statua arbitrajul astfel desemnat. Asadar, daca clauza compromisorie este un acord anterior oricarui contencios intre partile contractante, compromisul priveste insa litigii deja existente intre parti. Natura juridica conventiei arbitrale este definita de prezenta unor implicatii procedurale grefate pe o certa structura contractuala. Ca orice conventie, conventia arbitrala trebuie sa indeplineasca conditiile esentiale de validitate: capacitate, consimtamantul valabil al partilor, obiect si cauza precum si conditiile de forma. Conventia arbitrala trebuie sa se concretizeze intr-un inscris nu neaparat autentic. Poate avea si forma unui inscris sub semnatura privata. Mai mult cerinta formei scrise nu implica in mod necesar existenta unui inscris unic. Poate rezulta si din savarsirea unor acte procedurale sau dintr-un schimb de scrisori, telegrame sau comunicari prin telex. Continutul conventiei de arbitraj este in general diferita in functie de felul arbitrajului – adhoc sau institutionalizat – avut in vedere de parti. Astfel atunci cand partile opteaza pentru un arbitraj institutionalizat ele trimit, utilizand o formula de tipul “orice litigii care se vor naste in legatura cu acest contract vor fi solutionate in mod definitiv conform Regulamentului …” O atare formula pe cat de simpla, pe atat de cuprinzatoare, comporta inconveniente si riscuri pentru neutralizarea carora este necesara luarea de catre parti a numitor masuri de precautie. Partile pot exprima optiunea solutionarii litigiilor respectiv de catre un tribunal arbitral format din trei arbitri si desemnarea a cate unui arbitru de fiecare partener contractual si de comun acord asupra supraarbitrului. Se creeaza astfel premisa ca sentinta arbitrala sa poata fi pronuntata cu majoritate de doi la unu in cazul in care nu va putea fi dat in unanimitate.

Partile pot decide ca solutionarea litigiului sa fie facuta de un arbitru unic desemnat de ele de comun acord sau de un complet de judecata alcatuit in functie de complexitatea pricinii din trei sau cinci membri. instanta de judecata poate dispune masuri vremelnice. prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.. In solutionarea unei cereri de ordonanta presedintiala.Se poate stabili un termen limita pentru desemnarea de catre fiecare din parti a arbitrului sau. pentru:    pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. Conditiile de admisibilitate a cererii de ordonanta presedintiala sunt urmatoarele:  urgenta masurii solicitate. produce efecte privind opozabilitatea intre partii si succesorii acestora in drepturi. Se poate institui posibilitatea de a recurge la o expertiza tehnica prealabila. instanta nu analizeaza fondul dreptului discutat de parti. Aceasta inseamna ca masura luata sa nu prejudece fondul dreptului. aceasta conditie mai este exprimata si prin ideea de “pipaire a fondului”. -Este o procedura speciala in temeiul careia. Sub aspectul finalitatii indeplinite. In absenta alegeri a partilor. obligatia privind executarea sentintei arbitrale de catre impricinati este inscrisa explicit in regulamentul acelei institutii. urmand ca in cazul depasirii celui termen facultatea de a putea desemna pe membri completului de arbitri sa revina instantei de arbitraj. “ lex voluntatis “. Aceasta va fi apreciata de catre instanta in raport cu situatia existenta in momentul judecarii cererii de ordonanta presedintiala. Conventia de arbitraj este guvernata de legea stabilita prin acordul partilor. Ele pot conferi arbitrilor facultatea de a realiza un arbitraj de echitate definind parametri acestui mod de arbitrare. . Vremelnicia masurii. legea aplicabila conventiei de arbitraj se determina in conformitate cu normele conflictuale. Precum si posibilitatea adoptarii procedurii la imperativele solutionarii corecte a litigiului. inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari. judecatorul verificand de partea cui este aparenta dreptului. inopozabilitatea fata de terti. in cazuri urgente. conventia de arbitraj este un act procedural care da nastere unui efect principal si negativ – sustrage anumite litigii de sub competenta jurisdictiei statale – si un efect complementar si pozitiv – confera arbitrilor competenta de a statua asupra litigiilor respective. se poate stabili locul unde urmeaza sa se tina arbitrajul. Puterile arbitrilor pot fi limitate de catre parti la o simpla incercare de conciliere prealabila. Totodata partile pot reglementa posibilitatea extinderii puterilor arbitrilor in raport cu gradul de complexitate al problemelor pe care le implica executarea contractului. Partile isi pot asuma angajamentul formal de a duce la indeplinire sentinta pronuntata de arbitru. Fiind un acord de vointa. Conventia de arbitraj produce efecte de natura contractuala dar si procedurala.  Nesolutionarea (neprejudecarea) fondului cauzei. limba in care urmeaza sa se desfasoare procedura in fata arbitrajului si se poate determina legea aplicabila contractului.  In literatura de specialitate. Un asemenea angajament este necesar sa fie asumat chiar atunci cand litigiul fiind incredintat spre solutionare unei institutii de arbitraj permanent.

la obligatia de intretinere.proc. O data cu ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de divort. daca partile nu mai urmeaza calea dreptului comun. -atunci cand cel putin unul dintre coindivizari se opune actului de imparteala prin conventia partilor. prin intermediul acestei proceduri nu pot fi luate masuri definitive care sa rezolve in fond litigiul dintre parti. iar autoritatea tutelara nu a autorizat actul de imparteala voluntara. Partajul judiciar sau imparteala judecatoreasca intervine atunci cand nu s-a putut realiza partajul voluntar sau in cazurile cand acesta este obligatoriu. Sunt consacrate trei cauze legale ale obligativitatii partajului judiciar. ale copartasilor. masurile dispuse pe calea ordonantei presedintiale sunt limitate in timp.civ. In cele mai dese situatii. catre cei care au primit mai putin. si anume: -cand un copartas nu este prezent la rezolvarea indiviziunii prin imparteala si nu este nici reprezentat.673/1-673/14 din C. la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. sa fie inlocuit cu un drept exclusiv si diviz asupra unor bunuri precis determinate. De regula. Prin actiunea de partaj coindivizarii urmaresc ca dreptul indiviz al fiecaruia dintre ei pe care il au asupra bunului sau a masei de bunuri supuse impartelii.28 Modalitatile concrete de realizare a partajului judiciar sunt: a) partajarea in natura a bunului sau a bunurilor care fac obiectul indiviziunii. hotararile pronuntate in procedura speciala a ordonantei presedintiale isi inceteaza efectele. masurile dispuse in cadrul cererilor formulate pe calea ordonantei presedintiale putand fi diferite. insa in mod definitiv asupra unor asemenea cereri. in materia raporturilor locative. pentru ca vizeaza bunuri care intra in continutul dreptului real de proprietate si nu o echivalenta a acestuia.2 din C. In practica judiciara.Dupa cum s-a aratat mai sus. -atunci cand unul dintre coindivizari este minor sau interzis prin sentinta judecatoreasca definitiva si irevocabila. Numai prin hotararea irevocabila de divort instanta stabileste. prin mandatar cu procura speciala. In cazul formarii de loturi in natura care nu sunt echilibrate valoric. Prin modalitatea de realizare a partajului in natura se realizeaza o echilibrare mai eficienta a intereselor economice. pana la solutionarea pe fond a cauzei. in materia raporturilor de vecinatate si de proprietate. procedand la formarea de loturi si la atribuirea lor. dar exista posibilitatea ca acestea sa ramana definitive si irevocabile. pe calea dreptului comun. care sa fie atribuite in lotul ce revine fiecaruia dintre copartasi si astfel sa inceteze imixtiunile celorlalti in modul de exercitare a atributelor dreptului de proprietate. Spre exemplu. aceasta echilibrare se va face prin plata unor sulte valorice proportionale de catre cei care au primit mai mult. Atribuirea in natura are loc prin formarea de loturi egale cu numarul coproprietarilor. care stabileste ca instanta va face imparteala in natura. in materia executarii silite.civila. justificarea partajului judiciar este determinata de neintelegerile coindivizarilor.     . Partea nemultumita de masura luata prin ordonanta are posibilitatea de a se adresa instantei. in mod frecvent se recurge la procedura speciala a ordonantei presedintiale: in materia raporturilor de familie. Imparteala in natura este regula si este prevazuta de art.673/5 a1. concrete. in timpul in timpul procesului de divort instanta poate dispune masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori. Procedura impartelii judiciare este reglementata in prezent de art.proc.

civ. domiciliul si ocupatia partilor.29 Criterii de atribuire sunt prevazute expres la art. asupra caruia dintre ei sa i se atribuie bunul indiviz. achitarea dobanzilor. marimea cotei partii ce se cuvine fiecaruia. Vanzarea se va realiza prin buna invoiala. Pentru a porni executarea silita nu este suficienta existenta unui titlu executoriu. deoarece este indivizibil. Pentru ca atribuirea sa fie echitabila se va aprecia in raport de o serie de imprejurari. In practica judecatoreasca au fost stabilite criterii pentru atribuire. Pretul rezultat va fi distribuit intre copartasi proportional cu cota fiecaruia. Titlul executoriu este inscrisul care. sau prin licitatie publica. imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau alte asemenea. este ultima modalitate ce va fi folosita daca bunul nu este partajabil in natura si nici unul dintre copartasi nu doreste sa-l preia in lotul sau. dupa caz. timpul de folosire. urmand ca ceilalti sa primeasca echivalentul in bani al valorii la care au dreptul. TITLURILE EXECUTORII. ocupatia copartasilor. respectiv executarea silita directa si executarea silita indirecta. natura bunurilor.proc. nevoia de acel bun. instanta va tine seama. lichide si exigibile. urmareste sa-si indestuleze creanta din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor debitorului. c) vanzarea bunului si impartirea echivalentului banesc. executarea unei hotarari judecatoresti sau a unui alt titlu executoriu se face voluntar si numai in caz contrar se recurge la executarea silita. ceilalti copartasi urmand sa primeasca echivalentul banesc al cotelor la care au dreptul. care se refera atat la formarea cat si la atribuirea loturilor. faptul ca unii dintre coproprietari. 673/9 C. Executarea silita indirecta intervine in situatia in care creditorul. cum sunt: cotele parti ale copartasilor. care are de realizat o creanta baneasca. daca toti copartasii si-au dat acordul. astfel ”. ci creditorul trebuie sa-si justifice urmarirea silita prin existenta unui creante certe.civ. profesia legata de acel bun. Legislatia executionala reglementeaza doua modalitati ale executarii silite. posibilitati de punere in valoare etc. Executarea silita are loc pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu. ” Cel caruia i se atribuie bunul aflat in indiviziune va fi obligat sa plateasca celorlalti copartasi sume banesti cu titlu de sulta. Astfel se va pune capat coproprietatii. penalitatilor sau a altor sume. Daca partile nu se inteleg cu privire la valoarea bunului. daca acest acord nu poate fi obtinut.proc.673/6 din C. instanta va administra probe pentru evaluare. Se recurge la executarea silita directa atunci cand creditorul tinde sa obtina realizarea in natura a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei debitorului inscris in titlul executoriu. alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre organul competent. -In mod obisnuit. permite punerea in executare silita a creantei pe care o constata. in cazul persoanelor juridice titulare de conturi bancare. Practica instantelor este ca se va dispune efectuarea unei expertize. La aceasta modalitate se recurge cand bunul (de regula unul singur) nu poate fi partajat comod in natura. sens in care dispune si art. MODALITATI. si de acordul partilor. prin atribuirea bunului unuia dintre copartasi. precum si a cheltuielilor de executare. . prin virarea sumei din contul debitorului in contul creditorului. natura bunului.iinainte de a cere imparteala au facut constructii. proportional cu cotele de proprietate detinute in bunul supus partajului.b) atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unuia dintre copartasi. prin poprirea sumelor pe care acesta le are de primit de la terte persoane ori... in cazul in care copartasii nu convin. acordate potrivit legii prin acesta. imparteala in natura este imposibila sau neeconomicoasa pentru ca bunul ar fi faramitat excesiv. atat pentru formarea loturilor cat si pentru stabilirea valorii de circulatie a bunului sau masei de bunuri supuse impartelii. s-ar distruge prin formarea mai multor bunuri din el.

in termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia. cand dupa savarsirea executarii intervine anularea titlului executoriu sau numai a executarii. Inainte de a se trece la executarea silita a bunurilor debitorului. in caz contrar. actele autentificate de notarul public. se va proceda la executarea silita. declanseaza procedura de executare silita. Executarea silita incepe la cererea creditorului. iar in cazul in care executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile. Dupa incuviintarea cererii. actualizata in functie de rata inflatiei. inauntrul termenului prevazut de lege. bunurile asupra carora s-a facut executarea se vor restitui celui indreptatit. si anuntarea ca. Cererea de executare. la care executorul judecatoresc este obligat sa depuna un exemplar al fiecarui act de executare. actele de sanctionare in material contraventiilor. executorul judecatoresc este obligat sa-i faca debitorului o incunostiintare despre pornirea executarii. depusa la executorul judecatoresc competent si incuviintata de instanta de executare. Intoarcerea executarii silite reprezinta obligatia creditorului de a-i restitui debitorului tot ce ia luat prin executarea silita. hotararile instantelor Curtii de Conturi. . In aceasta situatie. intoarcerea executarii se va face prin restituirea. PROCEDURA. titluri executorii privind creantele bugetare etc. hotararile judecatoresti straine. cambia. Instiintarea cuprinde invitatia adresata debitorului de a executa de bunavoie obligatia sa. hotararile arbitrale. instanta va alcatui un dosar de executare. de catre creditor. a sumei rezultate din vanzare.Sunt titluri executorii hotararile instantelor judecatoresti. biletul la ordin si cecul.