You are on page 1of 28

CAPITOLUL I INFLAŢIA.CONCEPTE OPERAŢIONALE 1.1 DEFINIŢII.

INFLAŢIA ÎN TEORIILE ECONOMICE
Inflaţia caracterizează procesul de expansiune anormală a masei monetare în circulaţie, de creştere rapidă a preţurilor şi de reducere a valorii banilor. Ea se prezintă ca un fenomen macroeconomic şi constituie una dintre cele mai controversate probleme ale economiei contemporane. Întrucât procesul inflaţionist se identifică în mare măsură cu deprecierea banilor, analiza naturii şi cauzelor inflaţiei este corelată cu formele de bani aflaţi în circulaţie. Astfel, inflaţia s-a manifestat la început sub forma devalorizării mascate a monedelor din metal preţios, prin punerea în circulaţie a unor monede cu valoare mai mică decât cea nominală: banii metalici falsificaţi, având greutăţi mai mici sau conţinuturi în aur mai reduse decât cele oficiale. O altă formă istorică de inflaţie este inflaţia banilor de hârtie convertibili în aur, când bancnotele puse în circulaţie ca reprezentant al aurului întreceau propria lor măsură: respectivele semne ale valorii ,bancnotele se discreditau în faţa posesorilor, iar preţurile creşteau ca urmare a scăderii puterii lor de cumpărare. Procesul separării definitive a banilor de aur a creat premisele unei noi forme de inflaţie. Aceasta este în fapt inflaţia care se extinde până în zilele noastre. În consecinţă, inflaţia contemporană constă în deprecierea banilor de hârtie şi a banilor de credit, care se exprimă în creşterea preţurilor şi în scăderea încrederii publicului în banii depreciaţi. În literatura de specialitate există diferite puncte de vedere cu privire la natura şi cauzele procesului inflaţionist. Astfel, economistul francez Jean-Marie Albertini consideră că nu orice creştere de preţuri înseamnă inflaţie. Creşterea inflaţionistă a preţurilor presupune ca preţurile să sporească mai rapid decât cele internaţionale, să se generalizeze şi să se prelungească fără perspective clare de încetinire, având efecte economice şi sociale patologice pentru ansamblul economiei naţionale1. Şi alţi economişti definesc inflaţia ca acea stare a monedei naţionale caracterizată prin creşterea continuă şi anormală a indicelui general al preţurilor, asociată cu o creştere excedentară a masei monetare în circulaţie faţă de cea garantată de starea reală a producţiei şi a comerţului. Inflaţia contemporană reprezintă un dezechilibru structural monetaro-material ,care exprimă deprecierea banilor neconvertibili în aur şi a celor neconvertibili ,în general şi creşterea durabilă şi generalizată a preţurilor,putând fi identificată şi ca existenţa în circulaţie a unei mase monetare ce depăşeste nevoile economiei. Deci inflaţia este prezentă doar atunci când creşterea preţurilor este: -generalizată, adică priveşte întreg ansamblul de bunuri, indiferent de importanţa lor; -continuă, de durată, adică nu se limitează la o perioadă scurtă de timp (lună, trimestru, etc.) şi nu este generată de cauze conjuncturale.

1

Există autori precum R . Barre ,Silverma şi Curzon care privesc inflatia ca un proces general atemporal si spatial. Ei susţin ca există inflaţie atunci când nivelul general al preţurilor creşte rapid si continuu,oricum anormal de rapid:este vorba despre o creştere suplimentară faţă de cea garantata de starea generală a economie. In gândirea keynesiană tendinţa de creştere nelimitată a preţurilor este corelată cu folosirea deplină a mâinii de lucru.

1.2 TIPURI DE INFLATIE
La baza declanşării şi perpetuării inflaţiei se pot afla numeroşi factori generali şi particulari, a căror analiză – în vederea promovării unor măsuri de politică antiinflaţionistă – trebuie realizată funcţie de condiţiile concrete de loc şi de timp. Cauzele generale ale inflaţiei se află în strânsă legătură cu evoluţia unor importante variabile macroeconomice: creşterea economică, investiţiile, şomajul, comerţul exterior. Inflaţia prin monedă se explică prin emisiunea excesivă de semne băneşti. O asemenea explicaţie a procesului inflaţionist este considerată ca unilaterală, având un caracter strict tehnico-monetar; Inflaţia prin cerere (demand-pull inflation) este acea inflaţie care rezultă din creşterea cererii agregate.Creşterea cererii agregate este explicată de unii specialişti prin creăterea veniturilor veniturilor băneşti ale populaţiei.Există specialişti care apreciază ca cererea agregată poate sa sporească chiar dacă oferta de monedă ramane aceiaşi.La o creştera a cererii agregate ,firmele vor răspunde parţial prin cresterea preţurilor si parţial prin creşterea producţiei. Inflaţia prin costuri se caracterizează prin faptul că declanşarea ei are drept cauză principală producerea unor deformări ale costurilor în condiţii de slabă concurenţă,ce vor duce la încercări de aplicare a autogestiunii prin preţ de la consumatori şi influenţarea viitoarelor creşteri salariale cerute de angajaţi prin presiuni specifice. Inflaţia prin credit. Expansiunea creditului pentru producţie şi pentru consum poate amplifica în asemenea măsură circulaţia masei monetare încât determină apariţia unor dezechilibre între cantitatea totală de bani în circulaţie şi oferta globală de mărfuri. Inflaţia prin buget. În situaţia în care cheltuielile bugetului de stat sunt mai mari decât veniturie pentru acoperirea deficitului bugetar guvernul recurge la emisiuni suplimentare de bani, cu caracter inflaţionist. Aceste cauze trebuie privite şi în legătură cu structurile socio-economice existente, în sensul că: -monopolurile şi oligopolurile, prin rolul important sau chiar determinant în formarea şi evoluţia preţurilor, prezintă un factor potenţial inflaţionist; -sindicatele întreţin starea de inflaţie deoarece prin acţiunile lor revendicative urmăresc şi de multe ori reuşesc să obţină importante creşteri salariale în anumite domenii sau pe ansamblul economiei naţionale, creşteri neînsoţite de evoluţii corespunzătoare ale productivităţii muncii; -în vederea realizării intereselor lor, întreprinderile/societăţile transnaţionale (care au o pondere crescândă în cadrul diverselor economii naţionale) promovează strategii de producţie, comerciale şi financiare global-planetare prin care limitează suveranitatea naţională şi posibilităţile de cooperare şi înfăptuire a unor politici economice naţionale independente, inclusiv în ce priveşte prevenirea şi combaterea inflaţiei. 2

la diferite puncte de desfacere. o „rată individuală mai scăzută a infaţiei”. utilizând aşa-numitul „indice al preţurilor de consum” (IPC). Dacă obiceiurile de cumpărare ale unei persoane diferă considerabil de tiparul mediu de consum şi. inflatia rapidă atunci când ritmul de creştere a preţ urilor se apropie de 10%. evoluţia masei monetare în circulaţie fiind. ceea ce permite stabilirea unei serii de date pentru calculul indicelui preţurilor. ca find într-o anumită măsură reprezentative pentru consumatorul mediu într-o economie. - 3 . pâine şi fructe). ci şi bunurile de folosinţă îndelungată (de exemplu. O armată de „controlori de preţ” verifcă în fecare lună preţurile acestor articole. implicit. este posibil ca această persoană să cunoască o evoluţie a costului vieţii diferită de cea sugerată de indice. implicit. 1. refectă numai situaţia unui consumator „mediu” sau reprezentativ. dimpotrivă.3 MASURAREA INTENSITATII INFLATIEI Majoritatea ţărilor au o abordare simplă şi judicioasă în ceea ce priveşte măsurarea infaţiei. vor exista întotdeauna oameni care vor resimţi o „rată a infaţiei” mai ridicată în ceea ce priveşte propriul coş. chirii). Prin urmare.Cu toate acestea. Ulterior. se analizeză tiparele de cumpărare ale consumatorilor pentru a identifca bunurile şi serviciile pe care aceştia le cumpără în mod obişnuit şi care pot fi considerate. în timp ce alţii vor percepe.Toate cauzele care generează şi întreţin procesul inflaţionist au ca rezultat formarea unei mase monetare excedentare în circulaţie. evoluţia nivelului preţurilor. maşini de spălat etc. 1. Acestea nu includ numai articolele pe care cumpărătorii le achiziţionează zilnic (de exemplu. inflaţia moderată când preţurile cunosc ritmuri de pană la 6% . devansată de ritmurile creşterii economice.) şi tranzacţiile frecvente (de exemplu. de regulă.4 FORMELE INFLAŢIEI DUPĂ INTENSITATEA EI În anii 1970 pe baza realităţilor din ţările dezvoltate economic a fost impusă următoarea scală de departajare a procesului inflaţionist: inflaţie târâtoare. dezechilibrând raportul dintre cererea nominală – artificial potenţată . O astfel de evoluţie a masei monetare şi a preţurilor poate influenţa pozitiv activitatea economică prin impulsionarea investiţiilor. Rata anuală a infaţiei poate fi apoi calculată prin exprimarea variaţiei costurilor coşului de consum actual ca pondere în costurile aceluiaşi coş în anul anterior. identifcată prin intermediul acestui coş.şi oferta reală de bunuri economice pe piaţă. de coşul de consum pe care se bazează indicele. aceasta nu este identică cu variaţiile nivelului general al preţurilor cu care se confruntă fecare consumator. autoturisme. Altfel spus. În acest scop. când indicele preţurilor înregistrează o creştere de până la 3%. Înscrierea acestor articole într-o „listă de cumpărături” şi ponderarea lor în funcţie de importanţă în bugetele consumatorilor conduc la elaborarea a ceea ce este cunoscut drept „coşul de consum”. infaţia măsurată cu ajutorul indicelui reprezintă doar o măsurare aproximativă a situaţiei medii din economie. costurile acestui coş sunt comparate în timp. calculatoare.

- inflaţia galopantă.ci şi prin corelarea acesteia cu indicatorii de exprimare a dinamicii macroeconomiece. sau ca guvernul decide sa imbunatateasca infrastructura tarii si sa creasca cheltuielile cu spitalele si drumurile. Dar aceasta dificultate in loc de a-i dezanima pe teoreticieni. Dupa cum am vazut deja. CAPITOLUL II CAUZELE INFLAŢIEI Cum inflatia implica cresterea simultana a produselor si factorilor productivi si cresterea unor preturi ii impinge pe ceilalti intr-un cerc vicios. Componentele cererii agregate sunt consumul familiilor. Stagflatia seminifica acea situatie din economia unei tari care se caracterizeaza prin inflatie rapida si prin lipsa de crestere notabila a economiei. si cele care considera ca inflatia are drept cauze neregulile sociale(inflatia structurala) . De aceea.Asfel intensitatea inflaţiei nu se mai apreciază doar prin raportare la ea însăşi în timp. devansând semnificativ ritmurile de creştere a producţiei. este posibil ca excesul de cerere sa se datoreze faptului ca un sa imbunatateasca asteptarile intreprinzatorilor provocand cresterea cererii bunurilor de investitii. etc. rezultand dificil sa se puna de acord asupra carei ramuri industriale sau ce factor a stat la baza cresterii. explicatia keynesiana a inflatiei se baza pe faptul ca suma acestor trei componente poate fi superioara capacitatii productive a tarii. cererea de investitii a intreprinderilor si cheltuielile guvernului. provocand discutii pasionante. pare sa-i stimuleze. Condiţiile economice şi sociale actuale nu mai permit măsurarea inflaţiei pe o scală de la 3% la 10%. O singura data keynesienii si monetaristii sunt de acord sa considere cauza obisnuita a inflatiei este excesul de cerere.Corelaţiile între economia monetară si cea reală sunt analizate prin termeni precum: -creşterea economică neinflaţionistă -creşterea inflaţionistă -stagflaţie -slumflaţie Creşterea neinflaţionistă semnifică o inflaţie moderată şi controlată de guverne şi alţi factori de decizie macroeonomică. se înrăutăţeşte situaţia balanţei de plăţi externe. sau ca familiile sa decida sa economiseasca mai putin.adesea prin crestera zero si prin rfecesiune economica. cele care considera ca problemele apar din cauza ofertei . -în 1960-1970 în ţările dezvoltate economic la o rată a inflaţiei mai mică de 3% s-a inregistrat o creştere a producţiei naţionale într-un ritm de 4-6%. Creşterea economică inflaţionistă arată sporul de producţie naţională însoţit de o rată a inflaţiei ce depăşeşte acest spor. salariilor şi a altor venituri. Multitudinea de teorii explicative se poate grupa in trei tipuri: cele care considera ca la originea inflatiei sta excesul de cerere .In aceste conditii productia regreseaza fara ca masa monetara sa se reduca aceasta acoperind cresterile de pretui incepute anterior.. când preţurile înregistrează ritmuri de creştere mai mari de 10% (inflaţia cu două cifre). Cresterea cererii unuia 4 . Slumpflatia caracterizeaza un declin economic o scadere a productiei nationale sio inflatie rapida sau chiar galopanta. Se reduc economiile şi investiţiile.

s-au aparat crescand preturile produselor industriale. In alte ocazii vor fi caracteristicile specifice ale pietelor financiare cele care nasc cresteri ale dobanzilor prin scumpirea costurilor intreprinderilor indatoritoare care se vor putea apara doar prin cresterea preturilor lor. Teoriile care explica inflatia prin cresterea costurilor cauta vinovatul in comportamentul grupurilor de presiune sindicala si al firmelor. create de acele fenomene. 5 . Explicatia cea mai obisnuita a inflatiei costurilor se bazeaza pe ideea ca sindicatele au o putere de monopol asupra factorului munca prin intermediul caruia pot obtine o imbunatatire a salariilor intr-o proportie superioara fata de cresterea productivitatii muncii. dintre orase si sate. dar in loc de a cauta printre agenti un anumit vinovat considera ca este cresterea necontrolata a cantitatii de bani in circulatie. ceilalti platitori de impozite isi vor vedea redusa participarea lor si isi vor apara veniturile crescand preturile. ci radacina raului si corecta dezechilibrele dintre grupurile sociale. ceea ce va face sa creasca disponibilitatile lichide ale agentilor in general si deci ale tuturor componentelor cererii. Bancnota de 1000 de marci emisa in septembrie 1922 isi pierduse practic aproape toata valoarea un an mai tarziu. cresterea circulatiei monetare. Monetaristii considera si ei ca inflatia este determinata in principal de excesul cererii. Hiperinflatia germana in timpul Republicii lui Weimar a avut mari repercursiuni sociale. Se obisnuieste sa se considere ca procesele inflationiste experimentate in toate tarile in anii saptezeci s-au datorat in parte brustelor cresteri ale pretului petrolului in 1973 si 1979. lucratorii din celelalte intreprinderi sau ramuri productive vor incerca sa obtina aceleasi imbunatatiri printr-o mai mare agresivitate sindicala. Pentru economistii structuralisti. sau in cel al tarilor exportatoare de materii prime. Daca in unele intreprinderi stagnarile productivitatii muncii permit obtinerea de cresteri salariale notabile. In prima instanta originea inflatiei va fi doar o politica monetara eronata a guvernului. In general se considera ca inflatia este "exportabila". si asta se datoreaza nu numai veniturilor reduse ci distributiei neegale. cresterile de preturi se deplaseaza rapid de la o tara la alta. pun accentul pe existenta a multor companii mari cu un grad mai mare sau mai mic de monopol. Nu exista exces al cererii ci insuficienta a economiilor. propun. inflatia din tarile subdezvoltate isi are originea in dezechilibrele structurale ce apar. Pentru a corecta inflatia. ceea ce au produs reactii in lant de cresteri ale preturilor multor altor materii prime. Daca se intampla asta. sectorul lucratorilor va incepe sa primeasca o proportie mai mare ca cea a venitului national. muncitorii sunt preocupati in special sa-si mentina pozitia relativa vis-á-vis de ceilalti muncitori si ramuri industriale. In functie de aceasta. retributia capitalului (beneficiile) si pretul resurselor naturale implicate. din cauza ca de fiecare data importurile au din ce in ce mai mare greutate ca parti ale produselor realizate in interior.dintre agentii economici va provoca inflatie daca nu este compensata de diminuari ale cererilor celorlalti doi. Teoreticienii inflatiei structurale au plecat de la analiza unor societati concrete: cele ale tarilor sudamericane. capabile sa creasca preturile produselor lor peste cele determinate de pietele cu libera concurenta. politice si psihologice. nu trebuie atacate simptomele. Cei care cauta originea dezlantuirii proceselor inflationiste intr-o initiala crestere a costurilor capitalului. Costurile de productie sunt compuse din retributia factorului munca (salarii). Tarile industrializate simtindu-se prejudiciate de redistributia internationala a veniturilor. Orice explicatie de tipul "exces de cerere" pare un sarcasm in unele tari a caror venit pe locuitor este atat de mic. cand in septembrie 1923 s-au emis bancnotele cu valori de sute de milioane de marci. dezlantuindu-se astfel o spirala salarii-preturi. O alta explicatie similara este cea a spiralei salarii-salarii. Muncitorii vor raspunde cu din ce in ce mai multe revendicari.

Referirea la tiparnite au ocupat intotdeauna un loc foarte important in cliseul monetar. la putin timp de a-l incasa. In acea toamna. creşterile de preţuri menţionate reprezentând în principal consecinţe ale scăderii 6 . Cel mai studiat dintre toate este cel suferit de Germania dupa primul razboi mondial. care impiedica obtinerea pe cale fiscala a veniturilor necesare.23 puncte procentuale pe cel consemnat în iunie şi plasându-se cu 2. Obligatia de a plati mari indemnizatii natiunilor invingatoare si haotica situatie interna. De aceea in multe tari latinoamericane cresterile preturilor au atins in ultimele decade rate foarte inalte. unele de ordinul a 400% anual si chiar si mai mari(hiperinflatie). dar a rezultat mult mai durabila in timp. au impins Republica lui Weimar sa se finanteze prin emisiune de bani fara nici un control. In alte tari si perioade istorice s-au cunoscut procese inflationiste extraordinare. Banii. CAPITOLUL III EVOLUTIA INFLATIEI IN ROMANIA IN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI .Celalalt dezechilibru structural grav latinoamerican este derivat din comertul sau exterior. acesta depăşindu-l cu 2. 1975) Hiperinflatia latinoamericana nu a atins niciodata aceste rate extreme. ci cele mai clasice (restrcitie monetara si controlul cheltuielilor publice) cele care au reusit sa imblanzeasca fiara.8 la sută faţă de iunie şi respectiv +8.4 la sută în comparaţie cu luna iulie) şi de majorarea consistentă a preţurilor unor produse alimentare procesate cu ponderi semnificative în coşul de consum aferent inflaţiei de bază şi pentru care cererea este inelastică.a magazinelor alimentare. (J.04 puncte procentuale deasupra cifrei de inflaţie anuală aferente lunii iulie. Intre ianuarie 1922 si noiembrie 1923 rata acumulata a inflatiei a crescut la un trilion la suta. printre altele) revolte spontane cu asaltarea de catre multimile ce proveneau din cartierele cele mai sarace. In realitate bancnotele erau manuite in puhoi.03 la sută. pe cat posibil. Venezuela. Rata medie de inflatie anuala in perioada 1980-1987 a fost de 166% pentru Brazilia. s-au folosit practic toate tiparnitele capabile sa imprime bani. in Germania. cat si in anii rai cu grave crize economice. Astfel. Galbraith. Dar nu au fost propunerile structurale. zahar. la sfarsitul anilor 80 s-a ajuns sa se produca in diferite tari sudamericane (Argentina. Barbatii si femeile se grabeau sa-si cheltuiasca salariul. Exporturile sale sunt compuse dintr-un numar redus de produse de baza (cafea.K.NOIEMBRIE 2007 Declanşarea în trimestrul III 2007 a acţiunii a unui puternic soc inflaţionist a determinat creşterea ratei anuale a inflaţiei în luna septembrie la nivelul de 6. de 299% pentru Argentina si pana la 602% pentru Bolivia. cu cresteri extraordinare ale veniturilor. Bancnotele erau aduse la magazin cu roabe sau carucioare de copii. bumbac) fluctuatiile pe pietele internationale ale acestor produse au puternice repercursiuni interne atat in anii favorabili. drept consecinta a repercursiunilor unor politici antiinflationiste excesiv de rigide. Si cateodata comertul se intrerupea din cauza intarzierilor tiparnitelor sa produca bani in sume destul de mari pentru a fi transportabila cantitatea de hartie necesara pentru cumparaturile zilnice”. Dar cu efecte foarte dezagradabile pentru populatia acestor tari. Impactul inflaţionist major a fost exercitat de creşterea peste aşteptări a preţurilor volatile ale unor produse agricole (+10.

Propagarea socurilor de natura ofertei a fost facilitata de persistenta excesului de cerere pe fondul majorarii rapide ale veniturilor populatiei. 7 . Cresterea ratei inflatiei la sfarsitul anului 2007 a fost generata in cea a mai mare parte de deficitul de oferta de produse agroalimentare fata de care cererea este relativ inelastica.producţiei agricole ca urmare a secetei severe din acel an. precum şi ale efectului de bază negativ asociat recoltei abundente din 2006.

8 . indicele CORE2 se calculeaza pe baza IPC din care se exclud preturile administrate si cele cu o volatilitate ridicata (legume. alimentat în principal de continuarea creşterii alerte a veniturilor populaţiei. Acestei influenţe i s-au alăturat efectul deprecierii substanţiale acumulate de moneda naţională în raport cu valoarea puternic supraapreciată pe care a atins-o la mijlocul anului – corecţie declanşată în contextul turbulenţelor produse pe pieţele financiare internaţionale –. atingând în luna decembrie nivelul de 6. fructe. Acţiunea inflaţionistă a factorilor exogeni de natura ofertei a fost potenţată de persistenţa excesului de cerere agregată. indicele CORE1 se calculeaza pe baza indicelui preturilor de consum. Principalul determinant al reaccelerării în acest interval a inflaţiei l-a constituit creşterea amplă a preţurilor unor produse agroalimentare (unele caracterizate prin cerere relativ inelastică şi pondere însemnată în coşul de consum).conso. precum şi de anticipaţiile inflaţioniste generate de aceste evoluţii. oua. (***Glosar de termeni financiari-http://www. rata anuală a inflaţiei şi-a continuat trendul ascendent temporar pe care s-a înscris la mijlocul anului. din care se exclud preturile administrate.57 la sută. care reflecta variatia preturilor libere si cu volatilitate relativ redusa. ***CORE2 :Masura a inflatiei de baza utilizata de BNR. combustibili). de prelungirea dinamicii înalte a creditului acordat sectorului privat. precum şi cel al creşterii consistente a preţurilor combustibililor în trimestrul IV.ro/glosar-cuvinte) RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI . cât şi majorării preţurilor produselor agroalimentare pe pieţele externe.FEBRUARIE 2008 În trimestrul IV 2007. de expansiunea puternică a cheltuielilor bugetare în ultima parte a anului.***CORE1: Masura a inflatei de baza utilizata de BNR. care reflecta variatia preturilor libere. datorată atât scăderii producţiei agricole interne sub impactul secetei.

MAI 2008 La sfârşitul primului trimestru al anului 2008. rata anuală a inflaţiei a atins nivelul de 8.63 la 9 .RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI .

În trimestrul I cursul mediu al monedei naţionale a înregistrat o depreciere faţă de nivelul său din trimestrul IV. în condiţiile unei volatilităţi zilnice pronunţate.sută. Această depreciere s-a produs pe fondul amplificării turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale şi creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor. care au determinat continuarea creşterii semnificative a costului unitar cu forţa de muncă în trimestrul IV 2007. alimentând pe de altă parte şi persistenţa excesului de cerere. cu circa 2 puncte procentuale peste valoarea înregistrată în luna decembrie 2007. Un impact inflaţionist suplimentar a fost generat în trimestrul I 2008 de accelerarea creşterilor preţurilor combustibililor şi ale preţurilor administrate. Creşterea ratei inflaţiei s-a datorat efectelor cumulate ale: persistenţei şi amplificării şocurilor de natura ofertei. Pe partea ofertei. presiunilor din partea excesului de cerere. contribuind la dinamica inflaţiei prin intermediul creşterii preţurilor importurilor. care au continuat să resimtă efectele scăderii producţiei agricole în anul anterior şi ale creşterii preţurilor produselor agroalimentare pe pieţele externe. Cea de-a doua cale se corelează cu tensiunile existente pe piaţa muncii. cât şi cele din indicele CORE2). 10 . influenţele inflaţioniste au urmat două căi principale. deprecierii monedei naţionale şi deteriorării anticipaţiilor privind inflaţia. Prima a constituit-o dinamica preţurilor interne ale produselor alimentare (atât cele volatile.

cât şi prin cea a salariilor asupra excesului de cerere. în iunie faţă de martie 2008. generată de tensiunile existente pe piaţa muncii. a ratei inflaţiei de bază CORE2. a continuat creşterea costului unitar cu forţa de muncă. ceea ce confirmă previziunile anterioare ale BNR privind stoparea în trimestrul II 2008 a tendinţei de creştere a inflaţiei care s-a manifestat cu începere din trimestrul II 2007.63 la sută).61 la sută. Efecte de sens contrar au provenit din partea preţurilor alimentelor procesate incluse în indicele CORE2 cu o pondere de circa 38 la sută. În perioada ianuarie-mai 2008. ouă). De asemenea. care au înregistrat creşteri anuale mai rapide în acelaşi trimestru comparativ cu cel precedent. a avut loc o accelerare semnificativă a creşterii preţurilor combustibililor. similar celui din luna martie (8. În timp ce factorii de natura ofertei au exercitat influenţe divergente asupra creşterii preţurilor.RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI . 11 . presiunea cererii agregate a fost defavorabilă dezinflaţiei. reflectând presiunile acumulate pe piaţa agroalimentară.AUGUST 2008 În luna iunie a anului 2008. datorită evoluţiei puternic ascendente a preţului internaţional al petrolului. ceea ce explică în mare măsură creşterea în continuare. fructe. Principala sursă de efecte dezinflaţioniste a fost încetinirea substanţială în trimestrul II a creşterii preţurilor administrate şi a celor volatile ale unor mărfuri alimentare (legume. rata anuală a inflaţiei a atins nivelul de 8. Efectele inflaţioniste provenite din această sursă se transmit atât prin presiunea costurilor asupra preţurilor.

12 .

RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI . Aceste evoluţii generează efecte inflaţioniste atât prin presiunea salariilor asupra excesului de cerere. Majorările mai rapide ale salariilor şi mai lente ale productivităţii muncii. Această evoluţie confirmă previziunile anterioare ale BNR privind reluarea procesului dezinflaţionist cu începere din trimestrul III 2008. scăderea preţurilor legumelor şi fructelor dominând efectele de sens contrar asupra dinamicii inflaţiei provenite din partea evoluţiei preţurilor administrate şi ale combustibililor. Trimestrul III 2008 marchează şi întreruperea tendinţei ascendente a inflaţiei anuale CORE2. Efectele unor presiuni sporite ale cererii agregate asupra inflaţiei de bază au fost contracarate de decelerarea semnificativă a creşterii preţurilor produselor alimentare 13 . influenţa determinantă asupra decelerării inflaţiei a fost exercitată de redresarea producţiei agricole după şocul advers suferit pe parcursul anului 2007.31 puncte procentuale faţă de luna iunie (8. au condus la creşterea în continuare a costului unitar cu forţa de muncă. în scădere cu 1. începută în august 2007.61 la sută). rata anuală a inflaţiei a atins nivelul de 7. În rândul factorilor de natura ofertei.NOIEMBRIE 2008 În luna septembrie a anului 2008. în perioada iunie-august 2008 comparativ cu dinamica din primele cinci luni ale anului. Această influenţă s-a resimţit cel mai puternic la nivelul componentei preţurilor volatile ale unor mărfuri alimentare.30 la sută. cât şi prin cea a costurilor forţei de muncă asupra preţurilor stabilite de producători.

pe parcursul trimestrului III.3 la sută). în scădere cu un punct procentual faţă de luna septembrie (7. precum şi de atenuarea relativă a anticipaţiilor . RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI . contribuind astfel la decelerarea acesteia din urmă. În aceste condiţii. rata anuală a inflaţiei IPC a atins nivelul de 6.FEBRUARIE 2009 La sfârşitul ultimului trimestru al anului 2008.procesate incluse în indicele CORE2. Aceasta decelerare a inflatiei a fost influentata de dinamica favorabilă a preţurilor combustibililor. de influenţa favorabilă a aprecierii leului faţă de euro asupra preţurilor importurilor. inflaţioniste. dinamica inflaţiei CORE2 a fost inferioară celei a inflaţiei întregului coş al bunurilor de consum.3 la sută. 14 . sub impactul scăderii rapide a cotaţiilor petrolului pe piaţa internaţională.

15 . în condiţiile transmiterii tot mai pregnante prin canalul comerţului exterior şi prin cel financiar a efectelor negative ale crizei internaţionale. scăderi semnificative ale valorilor unor indicatori precum: producţia industrială. În sensul atenuării reducerii inflaţiei au acţionat creşterile din trimestrul IV ale preţurilor volatile ale unor mărfuri alimentare. precum şi dificultăţile sporite de finanţare a agenţilor economici au avut ca efect. indicele de încredere în industrie. cifra de afaceri în sectorul serviciilor prestate populaţiei. Reducerea substanţială a cererii externe pentru produse româneşti. în perioada octombrie-noiembrie. ritmul de creştere a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul.anului agricol bun asupra preţurilor produselor alimentare procesate incluse în indicele CORE2. Evoluţia acestor indicatori corelaţi cu dinamica PIB sugerează în mod clar o încetinire semnificativă a creşterii economice şi reducerea corespunzătoare a excesului de cerere în trimestrul IV. precum şi de dinamica preţurilor administrate. Acest trimestru al anului 2008 marchează un punct de inflexiune în dinamica activităţii economice interne.

a cresterii preturilor produselor din tutun. pe seama influentei accizelor. atât prin intermediul tarifelor exprimate în euro si al importurilor.MAI 2009 Primul trimestru al anului 2009 aduce o crestere cu 0.care elimina din calcul preturile produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice.RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI .rata anuala a inflatiei IPC atingand nivelul de 6.41 puncte procentuale . cât si ca efect al modificarii cursului de schimb utilizat în calcularea accizelor si a preturilor medicamentelor.2 la suta). În schimb. rata inflatiei CORE2 ajustata (6. Aceasta se crestere se datoreaza cu preponderenta deprecierii monedei nationale. Contributii suplimentare la aceasta evolutie au avut cresterea cotatiilor titeiului pe pietele internationale si devansarea calendarului de majorare a accizelor.71la suta fata de luna decembrie a anului precedent(6. în principal datorita accelerarii pronuntate. 16 .3 la suta). scazând marginal fata de decembrie 2008. În luna martie. se situeaza sub cea a inflatiei IPC. rata anuala a inflatiei de baza CORE2 s-a situat la un nivel mai înalt decât cel al inflatiei totale.

2 puncte procentuale. temperarea volatilitatii cursului de schimb al leului si atenuarea înclinatiei catre consum au constituit si în acest caz principalii factori de sustinere. în trimestrul II 2009. 17 . Eliminând efectul modificarilor intervenite în regimul accizelor.4 puncte procentuale) a depasit-o sensibil pe cea corespunzatoare indicelui general al preturilor de consum.85 puncte procentualefata de finele intervalului precedent.august 2009 Conform asteptarilor. Un efect contrar a exercitat aplicarea primei etape de majorare a accizelor la produse din tutun.86 la suta. pâna la 5.Determinante pentru aceasta evolutie au fost stabilizarea traiectoriei cursului de schimb si reducerea cererii de consum. pe fondul deteriorarii situatiei financiare actuale a populatiei si al perspectivelor incerte privind fluxul viitor de venituri disponibile.Raport asupra inflaţiei . decelerarea consemnata de masura CORE2 ajustat (-1. rata anuala a inflatieisi-a reluat tendinta descendenta. contributia acestei grupe de marfuri la rata inflatiei ajungând la circa 1. coborând cu 0. o influenta favorabila fiind totusi atribuita si temperarii anticipatiilor inflationiste.

18 .

3 la suta.92 puncte procentuale faţă de finele intervalului precedent.Dinamica ratei inflaţiei a fost influenţată favorabil de decelerări semnificative ale creşterilor preţurilor administrate şi preţurilor mărfurilor alimentare. fiind ulterior întrerupta temporar de decizia producatorilor de tigari de a devansa impactul inflationist asociat modificarii. Se adauga un impact inflaţionist semnificativ generat de o nouă majorare (în luna septembrie) a accizelor pentru produsele din tutun. depasind cu 0. RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI . În cazul celor din urmă. nivel minim pentru ultimii doi ani).FEBRUARIE 2010 La sfârsitul anului 2009. O influenţă de sens contrar a avut-o dinamica anuală accelerată a preţurilor combustibililor. comparativ cu cea înregistrată pentru preţurile produselor alimentare incluse în indicele CORE2. reducerea ritmului de creştere a fost sensibil mai rapidă în cazul grupei preţurilor volatile. coborând cu 0. datorată unui efect de bază care a dominat impactul moderării creşterii preţului internaţional al petrolului în cursul trimestrului III. rata anuala a inflatiei s-a situat la 4. până la 4.RAPORT ASUPRA INFLAŢIEI . Tendinta descendenta a ratei inflatiei înregistrata pe parcursul trimestrelor II si III 2009 a continuat pâna în luna octombrie (4.74 la suta. rata anuală a inflaţiei şi-a accentuat tendinţa descendentă.5 la suta.24 puncte procentuale limita superioara a intervalului de variatie de ±1 punct procentual corespunzator tintei de 3. în 19 .94 la sută.NOIEMBRIE 2009 În trimestrul III 2009.

03 Feb 2008 6. De asemenea. care s-au suprapus unui puternic efect de baza nefavorabil CONCLUZII Data Rata inflatiei Nov 2007 6.ianuarie 2010.94 Feb 2010 4. reprezentând principalul factor explicativ pentru neîncadrarea acesteia în intervalul tintit.3 Mai 2009 6.8 puncte procentuale). tensionarea pietei internationale a titeiului în lunile octombrie-noiembrie a condus la cresteri ale preturilor combustibililor.86 Nov 2009 4.30 Feb 2009 6.57 Mai 2008 8.61 Nov 2008 7.63 Aug 2008 8. majorarile succesive ale pretului tigarilor pe parcursul întregului an 2009 au contribuit cu peste o treime la rata anuala a inflatiei (1. a cursului de schimb aplicabil în calculul accizelor.5 20 .71 Aug 2009 5. de altfel.

3% Mar 2008 3.1% Oct 2007 2.00 2.00 8.3% Mai 2008 3.1% 21 .0% Aug 2008 3.7% Sep 2007 2.8% Sep 2008 3.2% Feb 2008 3.Rata Inflatiei 10.Incepand cu noiembrie 2008 rata incepe sa scada indeosebi datorita redresarii agriculturii dupa seceta din 2007.03. CAPITOLUL IV EVOLUTIA INFLATIEI IN TARILE UNIUNII EUROPENE IN CONTEXTUL CRIZEI ECONOMICE Conform datelor furnizate de Banca Central Europeana situatia ratei inflatiei in zona euro se prezenta in modul urmator intre anii 2007.00 5.1% Dec 2008 1.7% Iun 2008 4.6% Ian 2009 1.0% Iul 2008 4.00 6.00 1.1% Dec 2007 3.6% Nov 2007 3.00 4.6% Apr 2008 3.00 7.Lunile urmatoare arata un trend descrescator al ratei .00 3.6% Oct 2008 3.al instabilitatilor de pe pietele financiare externe in contextul crizei economice.1% Ian 2008 3.00 9.Pe parcursul anului 2008 rata cunoaste cresteri seminificative ca rezultat al cresterii preturilor produselor agroalimentare.00 Jan/08 Jan/09 Mar/08 Mar/09 Sep/08 Nov/07 Nov/08 Sep/09 May/08 May/09 Nov/09 Jan/10 Jul/08 Jul/09 Rata Inflatiei La sfarsitul anului 2007 rata inflatia avea o valoare de 6.00 0.2% Nov 2008 2.2010: Aug 2007 1.

5 Lituania 7.0 1.9 -2.7 -2.9 Irlanda* 3.3 -0.4 4.3 1.5 Luxmburg* 4.1 2.0 2.4 0.3 0.0 -0.6 4.7 6.5% Dec 2009 0.4 2.7 2.7 16.9 4.1 Italia* 2.1 3.9 2.2 4.8 4.6 9.1 5.3 0.1 0.3 1.5 4.3 4.7 0.7 1.6 5.9 Bulgaria 11.3 -1.5 3.5 11.4 11.4 0.6 Cehia 5.3 -0.8 0.4 6.1% Nov 2009 0.7 4.0 8.7 Aug 09 0.3 11.2 0.9 5.6 3.0% Iun 2009 -0.6 1.3 1.0 0.0 4.2% Sep 2009 -0.0 2.4 4.1 2.6 3.1% Iul 2009 -0.7 3.8 2.9 1.6 3.2 14.Feb 2009 1.0 -2.4 1.2 9.2 2.8 3.4 1.8 0.6% Mai 2009 0.1 5.6 2.8 0.2 22 .9 10.1 6.1 3.8 5.9 1.0 3.7 -0.5 2.2 -2.5 8.6 3.9 4.9 -1.4 4.1 4.9 -0.1 3.2 3.3 Gemania* 3.3 3.6% Apr 2009 0.0% Feb 2010 0.5 Olanda* 1.6 5.1 Romania 6.9 2.8 -0.ecb.1 3.6 11.4 1.6 Portugalia* 2.9 0.2 1.4 3.0 5.1 -0.1 8.4 0.9 2.5 1.0 Regatul Unit 2.0 0.9 Suedia 2.6 4.8 1.5 3.2 3.6 3.2 3.8 Ungaria 7.0 Feb 10 0.3 4.4 4.3 12.6 -0.0 11.4 4.1 2.2 6.9 3.8 1.9 1.1 0.9 0.1 Slovacia* 2.1 5.5 1.7 -0.3 0.2 -0.1 1.9 1.7 3.2 0.7 Letonia 13.8 1.2 2.1 2.8 -0.9 6.2 1.2% Mar 2009 0.8 2.int) Rata inflatiei in tarile Uniunii Europene(%): Nov Feb Mai Aug Nov Feb 07 08 08 08 08 09 Austria* 3.3 4.4 3.8 0.8 1.1 4.4 Cipru* 3.8 1.9 4.0 0.1 0.8 6.4 Belgia* 2.1 0.1 2.8 3.1 0.0 3.4 Malta* 2.7 3.4 1.6 2.5 Nov 09 0.6 0.3 0.8 8.5 3.8 2.1 3.9 2.5 -1.6 6.6 -0.9% *datele au fost furnizate de Banca Central Europeana (www.8 1.7 3.2 Slovenia* 5.4 0.7 1.8 0.9 12.4 -0.7 3.5 3.6 0.7 4.6 1.9 3.2 4.0 4.7 -1.4 12.0 1.5 17.8 2.6 5.5 2.2 -1.1 0.2 0.9 2.5 1.9 1.2 4.2 8.4 3.1 7.0 1.5 1.7 4.0 -0.0 Danemarca 2.7 4.7 4.7 6.5 3.2 4.3 3.2 Grecia* 3.7 4.0 0.9 3.1 3.4 1.2 -0.1 4.1 1.7 Franta* 2.6 -2.6 -0.4 3.8 6.0 4.3 3.3 -4.2 6.2 1.3% Oct 2009 -0.9% Ian 2010 1.6 2.1 2.8 4.7 Estonia 9.2 4.3 1.9 0.2 *Tari apartinand zonei euro **Datele au fost furnizate de Banca Central Europeana Mai 09 -0.9 Polonia 3.7 Finlanda* 2.4 0.9 1.9 Spania* 4.9 1.4 2.3 -0.7% Aug 2009 -0.1 0.8 8.7 15.

2 -1.3%.1 3.4 Nov 08 2.3 Feb 08 3. Estonia cu 11.4 -0.2%.5%.UE Zona euro SUA Nov 07 3.5% cu 3.2 1.9% si Letonia cu 16.4.8 0. Conform datelor furnizate de Banca Central Europeana Romania se afla in primul trimestru al anului 2010 pe a doua pozitie in cadrul Uniunii Europene in ceea ce priveste inflatia.4.5 procente mai mult decat SUA.7. Austria Belgia Bulgaria Cipru Cehia Germania Danemarca Estonia Spania Finlanda Franta UK Grecia Ungaria Irlanda Italia Lituania Luxemburg Letonia Malta Olanda Polonia Portugalia Romania Suedia Slovenia Slovacia 23 .2 0.2 Mai 09 0.0 -1. Lituania 7.7 4.1 4.0 0.0% cu 4.Lituania si Letonia.La polul opus se afla Olanda cu 1.7 procente mai mult decat media UE si a zonei euro si cu 2.4%.Pe o pozitie mai proasta decat romania se situeaza doar:Bulgaria cu 12.7 procente mai mult decat in zona euro si 3.8 Feb 10 1.2%.0 Mai 08 4.1 si Finlanda cu 2.6 0.5 1.2 In luna februarie a anului urmator Romania inregistreaza o rata a inflatie de 8. Ungaria 7.6.6 -0.2 Aug 08 4.8 procente.0 3.3 4.5% fiind depasita doar de 4 tari: Bulgaria. in luna noiembrie a anului 2007.cu 4.%La pulul opus se afla Letonia cu -4. Cea mai mica rata a inflatia pentru perioada analizata se inregistreaza in februarie 2010.1 procente mai mult decat UE . Rata inflatiei 8 6 4 2 Rata inflatiei 0 -2 -4 -6 *Datele au fost furnizate de Banca Central Europeana **Datele sunt valabile pentru luna februarie a anului 2010. Regatul Unit cu 2.In luna mai a aceluiasi an in tara se inregistreaza o rata de 8.9 Inflatia anuala a Romaniei a atingea 6.Lituania cu 10.3 3.6 procente mai mult decat in SUA. Estonia 9.1 Feb 09 1.8 5.8 1.2 0.Estonia.5 3.3%.7 procente mai mult decat zona euro.fiind depasita doar de Ungaria ce detine o rata a inflatiei de 5.5&.5 Nov 09 1.8% .5 procente mai mult decat UE si cu 4 procente mai mult decat SUA.9% si Letonia cu 13. cu 3. Tari membre cu o inflatie mai mare erau :Bulgaria 11.3 Aug 09 0.

5 *Datele au fost furnizate de Banca Central Europeana **Datele sunt valabile pentru luna februarie a anului 2010.5 Rata inflatiei 2 1.5 4 3.5 0 Romania -0.5 3 2.5 1 0. UE Zona Euro SUA 24 .Rata inflatiei 4.

Accentuarea uşoară a restrictivităţii condiţiilor monetare în sens larg produsă în acest context a fost susţinută şi de creşterea fermităţii controlului exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Ca urmare. nivelul acesteia ajungând astfel la 9. faţă de 8. iar controlul monetar exercitat de banca centrală s-a ameliorat.5 puncte procentuale) rata dobânzii de politică monetară. Pe parcursul trimestrului II al anului 2007.0 la sută. precum şi înrăutăţirea substanţială a perspectivei inflaţiei pe termen scurt şi mediu. în special datorită continuării creşterii cursului de schimb real efectiv al leului23. menţinând-o ulterior la nivelul de 10.0 la sută. Din această perspectivă. gradul de restrictivitate a condiţiilor monetare în sens larg a rămas adecvat menţinerii dezinflaţiei pe traiectoria compatibilă cu atingerea ţintelor de inflaţie pe termen mediu.25 la sută pe an. Austeritatea mecanismului rezervelor minime obliga-torii a fost menţinută. în principal pe seama temperării vitezei de creştere a componentei destinate finanţării consumului. sugerând o posibilă accentuare a înclinaţiei populaţiei spre economisire.CAPITOLUL V POLITICI MONETARE În contextul acumulării unei aprecieri peste aşteptări a monedei naţionale începând cu luna decembrie 2006. banca centrală a menţinut fermitatea controlului exercitat asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi a prezervat austeritatea mecanismului rezervelor minime obligatorii. Totodată. BNR a efectuat două noi majorări ale ratei dobânzii de politică monetară în lunile februarie şi martie 2008. în principal ca efect al acţiunii factorilor de natura ofertei. dar şi ca efect al accentuării temporare a trendului crescător al ratei anuale a inflaţiei. Şi evoluţia depozitelor bancare ale populaţiei a constituit un argument favorabil deciziilor de coborâre a ratei dobânzii. condiţiile monetare în sens larg şi-au redus gradul de restrictivitate comparativ cu ultima parte a anului precedent. condiţiile monetare în sens larg rămânând astfel adecvate menţinerii dezinflaţiei pe traiectoria compatibilă cu atingerea ţintelor de inflaţie pe termen mediu. banca centrală a menţinut restrictivitatea mecanismului rezervelor minime obligatorii şi a crescut progresiv în a doua parte a intervalului fermitatea controlului exercitat asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. cu 9. Continuarea accelerării creşterii preţurilor de consum. În acelaşi timp.5 la sută. în condiţiile în care accelerarea ritmului de creştere a depozitelor la termen în lei cu scadenţa sub doi ani ale persoanelor fizice s-a prelungit şi în perioada aprilie-mai (12.2 la sută în trimestrul I). care a atins astfel nivelul de 10.0 la sută –. BNR a efectuat în trimestrul II 2008 alte două majorări ale ratei dobânzii de politică monetară. dar leul şi-a accelerat aprecierea nominală faţă de euro şi în raport cu dolarul.8 la sută. precum şi de menţinerea caracterului auster al mecanismului rezervelor minime obligatorii.5 puncte procentuale) el atingând astfel valoarea de 8. în principal ca urmare a reîntăririi monedei naţionale în raport26 cu euro şi dolarul SUA. Condiţiile monetare în sens larg au devenit uşor mai restrictive în această perioadă. rata dobânzii de politică monetară a fost menţinută la nivelul de 7. reducând în două etape (cu 0.7 la sută. până la nivelul de 7.5 la 7. dar şi al persistenţei presiunilor ridicate ale cererii au determinat Consiliul de administraţie al BNR să reiniţieze trendul crescător al ratei dobânzii de politică monetară. În acelaşi timp. Pe parcursul 25 . nivelul acesteia a fost majorat în trimestrul IV (octombrie 2007 şi ianuarie 2008 cu câte 0. Cu toate acestea. BNR a reconfigurat în cursul primului trimestru al anului 2007 structura condiţiilor monetare. în pofida schim-bării de traiectorie pe care a consemnat-o raportul leu/euro în luna august.75 şi respectiv 0.0 la sută.5 la sută. Condiţiile monetare în sens larg şi-au redus însă gradul de restrictivitate comparativ cu cel consemnat în trimestrul III. În luna iulie BNR a majorat cu încă 0. banca centrală a operat noi modificări la nivelul cadrului operaţional al politicii monetare în scopul creşterii eficacităţii sale.25 puncte procentuale rata dobânzii de politică monetară (a şaptea creştere consecutivă). favorabilă scăderii ratei dobânzii de politică monetară a fost şi traiectoria pe care s-a înscris în ultimele luni dinamica creditelor acordate populaţiei.1 puncte procentuale sub nivelul din trimestrul I). rata dobânzii de politică monetară a fost redusă în două etape – de la 7. iar valoarea medie trimes-trială32 a cursului de schimb real efectiv al leului a continuat să se reducă comparativ cu intervalul precedent. determinând eliminarea graduală a ecartului negativ dintre rata medie efectivă a dobânzii plasamentelor instituţiilor de credit la BNR şi rata dobânzii de politică monetară. rata medie anuală de creştere32 a acestora s-a redus sensibil în primele două luni ale trimestrului II (la 65. ca urmare a accelerării inflaţiei şi a creşterii ample pe care a înregistrat-o cursul de schimb real efectiv al leului31. În trimestrul II 2007I.

Prin aceste măsuri – adoptate în contextul menţinerii unei volatilităţi scăzute a cursului de schimb al leului şi al prelungirii contracţiei economiei –BNR a urmărit să calibreze ansamblul condiţiilor monetare în sens larg din perspectiva consolidării convergenţei ratei inflaţiei către obiectivele stabilite pe termen mediu şi să asigure crearea condiţiilor pentru revitalizarea sustenabilă a procesului de creditare. dar a redus de la 20 la 18 la sută rata rezervelor minime obligatorii aplicabilă pasivelor în lei ale instituţiilor de credit. a ratei RMO aplicate pasivelor în valuta cu scadenta reziduala mai mare de doi ani ale institutiilor de credit (de la 40 la suta la zero). În perioada februarie-martie a anului 2009. trendul descendent al ratei dobânzii de politica monetara a fost consolidat.5 puncte procentuale. pe fondul relativei cresteri a apetitului pentru risc la nivel global. Rata dobânzii de politica monetara a fost apoi coborâta cu 0. a evolutiei cursului de schimb al leului. implicit. nivelul acesteia fiind coborât în lunile august şi septembrie cu câte 0. Dupa ce s-a accelerat considerabil în ianuarie acelasi an. tendinţa de depreciere a leului şi volatilitatea cursului său de schimb s-au accentuat în contextul intensificării crizei financiare internaţionale şi al creşterii aversiunii faţă de risc a investitorilor.00 la sut_) si hotarând reducerea. condiţiile monetare reale au consemnat o relativă înăsprire. În conditiile temperarii volatilitatii cursului de schimb al monedei nationale. dar si ale accentuarii declinului economiei. începând cu perioada de aplicare 24 iulie – 23 august 2009. banca centrala coborând succesiv (în lunile mai si iunie) nivelul acesteia cu câte 0.25 puncte procentuale rata dobânzii de politica monetara (de la 10.0 la suta pe an.5 puncte procentuale în luna ianuarie 2010. în contextul finalizarii consulturilor preliminare încheierii unui acord de împrumut cu FMI. în principal ca urmare a accentuării caracterului restrictiv al ratelor dobânzilor În intervalul trimestrului IVal anului 2008 (noiembrie 2008 . respectiv 40 la suta. BNR a stopat trendul descendent al ratei dobânzii de politica monetara – aceasta fiind mentinuta la nivelul de 8.25 la sută pe an. Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României a decis scaderea cu 3 si respectiv 5 puncte procentuale a ratelor rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei si în valuta cu scadenta reziduala mai mica de doi ani. 26 . Consiliul de administratie al BNR coborând cu 0. ratele RMO aplicate pasivelor în lei si în valuta cu scadenta reziduala sub doi ani au fost însa mentinute la nivelul de 18. deprecierea leului s-a încetinit ulterior si chiar s-a întrerupt spre finele trimestrului. dar si al ameliorarii perceptiei asupra economiei nationale. începând cu 24 noiembrie 2008. în contextul relativei ameliorari a perceptiei investitorilor straini asupra perspectivelor economiei românesti si. Totodată. pâna la 9. Totodata.25 la 10. începând cu perioada de aplicare 24 mai – 23 iunie 2009. cât si revitalizarii sustenabile a procesului de creditare a economiei românesti.0 la suta – si a operat o noua reducere de 5 puncte procentuale asupra ratei RMO aferente pasivelor în valuta cu scadenta reziduala mai mica de doi ani38 (la 25 la suta). BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 10. rata RMO aferentă pasivelor în valută cu scadenţa reziduală mai mică de doi ani a fost diminuată cu 5 puncte procentuale25 (la 30 la sută). conditiile monetare în sens larg mentinându-si caracterul prudent pe ansamblul perioadei analizate. În aceeaşi perioadă. iar scadenţa principalului instrument de politică monetară – operaţiuni repo efectuate prin licitaţie – a fost redusă de la o lună la o săptămână. deciziile adoptate de autoritatea monetara în aceasta perioada au avut ca scop asigurarea unui ansamblu al conditiilor monetare reale adecvat atât convergentei ratei inflatiei catre obiectivele stabilite pe termen mediu. Trendul descendent al ratei dobânzii de politică monetară a fost prelungit în trimestrul III 2009.5 puncte procentuale (până la 8. În trimestrul II.trimestrului III.ianuarie 2009). UE si un grup de institutii fi nanciare internationale. În trimestrul IV 2009. s-a initiat un proces de relaxare prudenta a politicii monetare.0 la sută).

mai 2008 Raport asupra inflaţiei . Overall HICP inflation rate euro area 27 . crestere economica . Overall HICP inflation rate by countries b. c. 2002 ISBN: 9736839575 6. Editura Economica.februarie 2010 Raport asupra inflaţiei .Tugui. Daianu.Bucuresti 2009.august 2009 Raport asupra inflaţiei .Capitolul „Ce face statul”.ecb. Inflatia contemporana . ISBN: 84-607-2111-6. b. Moroianu. Editura Economica.bnro. d.Editura Economica .ASE Bucuresti.Catedra de economie si politici economice . Romania si Uniunea Europeana : inflatie.teorii si politici economice. Alexandru. Juan Carlos Martínez Coll.( www.Subcapitolul „Inflatia”. i. 2003 .Economie editia a opta.Rapoarte asupra inflatiei(www.noiembrie 2008 Raport asupra inflaţiei .februarie 2009 Raport asupra inflaţiei . Bucuresti. Universitatea din Málaga.mai 2009 Raport asupra inflaţiei . Raport asupra inflaţiei .ISBN 978-973-709-456-8 3.Statistici:Measuring inflation in the euro area:The Harmonised Index of Consumer Prices(HICP)-Annual percentage changes.en) a.Concepte .Banca Nationala a Romaniei .ISBN: 9735909014 5. h.ISBN 978-590-388-1 2.noiembrie 2007 7. Inflatia. balanta de plati. Dr. f.februarie 2008 Raport asupra inflaţiei .ro): a.Editura Polirom .noiembrie 2009 Raport asupra inflaţiei . e.net 4.Avantaje si dezavantaje. D. j. Economia de piata. Daniel . Nicolae.Bucuresti 2000.august 2008 Raport asupra inflaţiei . g.Publicatii periodice.eumed.Iasi.Biblioteca virtuala si Enciclopedia stiintelor sociale economice si juridice: www.BIBLIOGRAFIE 1.Banca Central Europeana .int/stats/prices/hicp/html/inflation.

28 .