You are on page 1of 5

S.I.D.A.

– MANIFESTĂRI CUTANATE
SIDA este dată de HIV , virusul imunodeficienţei umane , ce prezintă 2 subtipuri:  HIV 1 – mai răspândit în Africa Centrală , şi care este răspunzător de toate infecţiile din Euro + America de N.  HIV 2 – răspândit în Africa de V. Pe glob au fost infectate 50 de milioane de omeni, din care peste 16 milioane au decedat. Anual se infectează cca 5 milioane şi cca 2.5 milioane mor. În ROM primul caz de infecţie - 1985. În 2007 în ţara noastră erau :

Cca 17.100 cumulativ total bolnavi  Cca 11.660 HIV +  Cca 1.040 SIDA După OMS, infecţia HIV se transmite astfel: 1. heterosexual – 70% 2. homosexual – 10% 3. consumul de droguri iv – 10% 4. transfuzii 5% 5. alte căi – 17% - mamă la făt, în timpul sarcinii, în timpul naşterii sau prin alăptare. Principalele grupe de risc sunt:  homosexualii + bisexualii  toxicomanii ce îşi administrează drogurile parenteral  politransfuzionaţii , în special hemofilicii  prostituatele  nou-născuţii din mame infectate Riscul transmiterii sexuale a infecţiei HIV este mai mare dacă:  partenerul sau partenera se află într-un stadiu mai avansat al infecţiei  dak nu urmează tratament cu antiretrovirale  când există eroziuni sau modificări inflamatorii genitale (ITS favorizează mult infecţia cu HIV)

raportului sexual când femeia este pe ciclu

INFECŢIA PRIMARĂ Se manifestă clinic la 40 –90% după o perioadă de incubaţie de 3 zile – 3 luni (mediu pana la 15 zile). Pacienţii prezintă:  febră 38-39,5*C  cefalee  transpiraţii  astenie  exantem rozeoliform  eroziuni şi ulceraţii la nivelul mucoasei bucale şi /sa genitale

manifestări gastro-intestinale – anorexie, greaţă, vărsături, diaree  limfadenopatie

Pronostic relativ bun. Evoluţia este cronică sau rapid progresivă. neuropatie periferică  altralgii. Afectează bărbaţii peste 50 de ani. pseudo-anginoase .HIV (de tip IgM) – ELISA. Această formă clasică trebuie diferenţiată de MICOZISUL FUNGOID.supravieţuire ce depăşeşte de 10-15 ani.semne neurologice – meningo-encefalită aseptică. Manifestările dermatologice se împart în 3 categorii: 1. ↓ CD4. EVOLUŢIA lui. CLINIC . care apar secundar tumorii ulcerare şi hemoragice. TRATAMENT  MCT – bleomicină . Infecţia HIV este este responsabilă de un număr mare de manifestări dermatologice. rata este de 106 /1 raport B/F. Vârsta medie de apariţie a sarcomului K la sero+ HIV este de 30-40 de ani. care nu dispar la presiune şi noduli mici şi numeroşi ce apar precoce pe faţă şi pe trunchi. Problema epidemiologică o reprezintă persoanele infectate . Este mai frecventă la B. fiind cazuri înregistrate şi la copii. seropozitivi. Boala are localizare acrală. FORME CLINICE  Forma clasică Este mai frecventă la evreii din Europa de Est. Diagnosticul de pune pe:  evidenţierea antigenului p24. Tabloul clinic este format din plăci violacee. ↑ CD8. asimptomatici. WESTERN BLOT. şi la mediteraneeni. după care bolnavii sunt purtători sănătoşi . este foarte agresivă . în forma epidemică . Trebuie ştiut k până la instalarea SIDA . iar la copii de 2-5 ani. aparent sănătoase. forma epidemică . pacientul prezintă plăci eritemato – violacee . mialgii Acestea sunt semnele Sindromului Retroviral Acut – a cărui evoluţie este în mediu de 14 zile. decât la restul. MANIFESTĂRI CUTANATE NEOPLAZICE Sarcomul KAPOSI Este o tumoare de origine endotelială. Homosexualii + bisexualii au risc de 10x mai mare decât alte categorii de persoane cu SIDA. dar se confirmă rolul patogen al Virusului Herpetic Uman 8.  Forma endemică africana Apare mai frecvent în ţările din Africa sub-sahariană. Vârsta de debut este de 25-40 ani adulţi. ETIOLOGIA nu este elucidată . este o perioadă de ani de zile asimptomatică.  Sarcom kaposi asociat formelor iatrogene de imunodepresie Este mai frecvent de 500 x mai mult la cei cu transplant renal. Pentru sarcomul K. supravieţuirea fiind de la 1 an juma – 3 ani. La examenele biologice se observă LIMFOPENIE. care dispare în momentul seroconversiei  izolarea virusului din sânge şi LCR   evidenţierea anticorpilor anti.

electrocauterizare Acyclovir IF asociat cu Zidovudine La sidatici se exclud terapiile care conduc la imunodepresie (CT . crioterapie. Pacientul prezintă leziuni albe .Răspunsul la tratament este mai slab   Fungice .      PCT – adriamicină. Carcinoamele Spino – Celulare Melanom 2.Perioadele de latenţă între stadii sunt mai scurte . necrotic + hiperalgic  Molluscum contagiosium  Condiloamele acuminate ano – genitale – aspect tumoral  Leucoplazia păroasă a limbii – este produsă de VEB.  Bacteriene • Angiomatoza bacilară – dată de Bartonella – noduli angiomatoşi. ALTE DERMATOZE Porfiria cutanată tardivă  Reacţiile postmedicamentoase  Dermatita atopică  Scabia . nevul alb spongios. keratoze traumatice. filiforme pe marginea limbii. Prurigo  Afectarea unghiilor + alopecie. RT) Limfoamele Cutanate Riscul este mare la cei cu HIV.candidoza mucoaselor + dermatofiţiile 3. roşii violacei. • Infecţii stafilococice • Infecţii oportuniste • Infecţia cu Treponema Pallidum . Diagnostic diferenţial se face cu lichenul plan. vincristină RT – 20-30 Gy Excizie chirurgicală. bleomicină. PROFILAXIA ŞI COMBATEREA I. MANIFESTĂRI CUTANATE INFECŢIOASE  Virale  Herpesul cutaneo – mucos – are un aspect clini mai sever cu ulceraţii cronice cu diseminare hematogenă. Majoritatea sunt cu limfocite B. laser cu CO2.S.  Herpesul zoster – este extins. diskeratozice. Cauzele persistenţei sau creşterii ITS . Ele sunt rare dar cu o mare malignitate.T. Apare la 510 ani de la primoinfecţia HIV.

depistare 2. examenul medical în cazul angajării 2. informarea epidemiologică 3. evitarea contactelor sexuale întâmplătoare. examenul medical prenupţial 3. rang social .             Prostituţia clandestină . controlul serologic al tuturor donatorilor de sânge + al bolnavilor spitalizaţi 5. aglomerări urbane. turism. precum nici de hotarele dintre state Migrarea mâinii de lucru – incidenţa ITS spre Euro V este de 30x mai mare decât la populaţia autohtonă Urbanizarea . decât în mediu rural Schimbarea opticii populaţiei faţă de aceste îmbolnăviri Începerea precoce a vieţii sexuale şi ignorarea sau necunoaşterea pericolului îmbolnăvirilor cu ITS Modificarea comportamentului sexual datorită elementelor negative ale vieţii moderne Minimizarea fricii de boală prin accesibilitatea uşoară la antibiotice Existenţa toxicomanilor Tratarea incorectă a unui nr mare de cazuri de ITS Educaţie sanitară anti ITS insuficientă Asigurarea inadecvată cu resurse umane şi materiale necesare cercetării în domeniul ITS Lipsa de suport legislativ care să susţină activitatea antiepidemică Grupe epidemiologice Grupuri cu risc crescut – prostituatele Subiecţii cu risc înalt – amatorii vagabonzi sexual Ghinioniştii – accident unic Inocenţii – contaminaţi de partenerul de viaţă Circumstanţele cu risc crescut – războaie.frecvenţa ITS este de 10x mai mare în marile oraşe . în absenţa oricărei urme de educaţie Dezvoltarea turismului – aceşti microbi vagabonzi nu ţin cont de vârstă. tratament corect . examenul de bilanţ al elevilor în ultimul an de şcolarizare 4. folosirea sistematică a prezervativelor Educaţie sanitară antiveneriană          Lupta în focarul de ITS 1. Măsurile de profilaxie sunt: Supravegherea epidemiologică a populaţiei prin control antivenerian cu okazia: 1. examenul serologic al gravidelor în lunile III şi VIII Controlul periodic al surselor potenţial polivalente – persoanele care au multiple contacte sexuale întâmplătoare Profilaxie individuală – reducerea nr de parteneri sexuali. încurajată de numeroase publicaţii .

în momentul când există alimentaţie artificială corectă Profilaxia transmiterii verticale cu AZT (ZIDOVUDINA) s-a dovedit capabilă să reducă 1/3 din nr copiilor infectaţi. depistarea sursei. supraveghere clinică + serologică 2. Pentru transmiterea parenterală se recomandă : Controlul donatorilor de sânge Limitarea transfuziilor la indicaţii medicale stricte Utilizarea autotransfuziei Folosirea acelor + seringilor de unică folosinţă Combaterea consumului de droguri Pentru transmiterea sexuală se recomandă: Educaţie sexuală Abstinenţă sau monogamie Sex protejat Prevenirea abuzului sexual asupra copiilor Pentru prevenirea in cazul infecţiei profesionale se recomandă : Manipulearea corectă a instrumentelor medico-chirurgicale care taie şi înţeapă Folosirea mânuşilor de latex + alte mijloace de protecţie            . dispensarizare  Pentru transmiterea verticală se recomandă:  Prevenirea infecţiilor HIV la femeie  Prevenirea sarcinii la femeile infectate cu HIV  Avort(la cerere)  Cezariană  Dezinfecţie cezariană antepartum  Evitarea alimentaţiei naturale. a contacţilor îmbolnăviţi + cei aparent sănătoşi Tratament gratuit şi obligatoriu 1.4.