You are on page 1of 12

Realizatori : Balan Alexandru Leonte Ion Prepelita Stefan

La parter nu se aflau ferestre in partea unde se afla drumul. In casa intrai printr-o usa greoaie. .  Cetateanul grec nu tinea sai fie casa luata in seama de trecatori. care avea un ciocan si un maner. in care sa fuga de zgomotul si miscarea de pe strada. zidul nu avea nici un ornament. In fata casei. el se ingrijea numai sa-si faca un adapost placut si tihnit.

dai intr-un vestibul mic. din mijlocul cladirii. . La casele cele mari poarta nu da drept in strada. care formau o galerie ce se numea imprejmuire. ci intr-un fel de tinda. Din vestibul sau coridor treceai intr-o curte patrata. in care raspundea odaita portarului. Dupa ce treceai de usa intrarii. imprejmuita de un sir de stalpi. pe care nu-l credea bun de alta treaba. Aceasta slujba era incredintata de obicei unui rob.

erau. La casele bogate.  In fata usii de intrare se afla o alta usa. care ducea la locuinta femeilor. asemenea cu cea dintai. . Odaile care dadeau in curte. de aceea casele lor nu erau asa de inalte. cele mai multe strimte si intunecoase caci primeau lumina numai de la usa. Grecii locuiau cu mai multa placere la parter. aceste locuinte dadeau intr-o a doua curte.

Palatele vechilor regi si ale aristrocratilor bogati.  Invelitorile. acoperite cu olane. curti mai intinse decat casele obisnuite. Peretii erau adesea impodobiti cu placi de metal lucios. astfel ca te puteai umbla pe ele. la Mycena. S-au gasit asemenea placi in casa lui Phocion. aveau apartamente mai mari. . la Atena si in casa asa zisa Comoara lui Atreu. erau drepte. dar planul era acelasi la toate locuintele.

ce nu au fost niciodata intrecute si erau in acelasi timp foarte confortabile. Cel mai insemnat scaun era o reproductie din marmura care se poate inca vedea pe fatada teatrului din Atena.  Mobilierul grec era foarte simplu si odaile erau mici deoarece grecilor nu le placea adunarile numeroase. . Mobilele grecesti aveau o gratie si o eleganta.

Cand soseau cate un musafir pe neasteptate intindeau cate o rogojina sau piele pe pamant. .  Grecii dormeau pe saltele de lana puse pe paturi cu chingi. Grecii mancau pe niste masute mici si nu scrieau pe mese ci pe genunchi cum fac si astazi orientalii. sau pe bratul unei canapele.

cu sticlute pentru apa. Grecii se serveau cu cupe. Lampile asemenea erau vrednice de luat in seama prin frumusetea si formele lor. care se aseamana cu cele gasite la Pompea. vin si unt-de-lemn. uneori linguri si cutite si folosirea furculitelor le era necunoscuta.   Apartamentele erau adesea impodobite cu vase de metel scump. . La masa aveau farfurii. cu amfore. scluptate cu mestesug pe care le asezeau pe niste scaune cu trei picioare.

cai şi oi. cum era alcătuită o fermă: camera de culcare. lângă Atena. grajdurile pentru vaci. rar un etaj. datorită săpăturilor făcute în apropierea domeniilor zeului Apollo. sau mari domenii unde se afla şi o casă. hambarul în care se depozitau cerealele. sala destinată bărbaţilor. moara. putem şti. Au fost descoperite ruinele unora dintre aceste case. aflate însă într-o asemenea stare încât ele nu ne dau decât puţine informaţii. Atenienii bogaţi posedau şi case la ţară. La Delos. pivniţa. şura. .

Ferestrele seamănă mai degrabă cu nişte lucarne sticla nu exista -. În cartierele populare. în insule. la care se ajunge pe o scară. . iar uşile se deschid spre exterior. Zidurile sunt construite din lemn. în Grecia continentală. sunt preferate terasele. casele sunt mici. cărămizi arse sau pietre. adoptă forma pantei duble pentru a facilita scurgerea apei de ploaie. Camerele sunt slab luminate. Acoperişurile. la parter. cu două sau trei camere modeste. Casa poate să aibă un etaj.

eroul lui Aristofan. cu ajutorul unui recipient metalic plin cu jăratic. poate să scape prin horn (Viespile.Erau încălzite. există coşuri pentru fum. în aer liber. deoarece problema fumului este rezolvată într-o manieră primitivă: se ridică pur şi simplu. 139141) . în acest fel Filocleon. în anumite case mai recente. o placă sau un olan de pe acoperiş. cu o prăjină. Acelaşi recipient serveşte şi la gătit. foarte sărăcăcios.

BALAN ALEXANDRU LEONTE ION PREPELITA STEFAN CLASA A XII-A .