BUNATATI DE POST

• •

Imparte Raporteaza abuz

acum 2 minute de catre daniela ciolpan GHIVECI CĂLUGĂRESC Mâncărică cumpătată (mai ales în posturile verii) care, dacă e bine rânduită, te face de lingi cratiţa şi pe dosul afumat şi pupi şi mâna care-a făcut-o, că-i sfinţită. • 4-5 cartofi * 3 morcovi • 2 ardei graşi • l dovlecel • 1 conopidă * 1 varză mică • l farfurie fasole verde * 1 ţelină mică * 100 ml bulion roşii • 3 cepe •5 roşii • 1 pahar untdelemn • 3 legături pătrunjel verde , • sare, piper (dacă este la chelarul mănăstirii) • Ţelîna, ceapa, dovlecelul, morcovii, cartofii se curăţă de coaja • Ceapa se toacă, se pune la călit în ulei • Legumele se taie: îmbucături (cartofii, dovlecelul), felii subţirele (morcovii, ţelină, roşiile), fideluţă (varza), bucăţele (conopida, fasolea verde, ardeii) • Se pun toate peste ceapă, să se călească şi ele niţel * Se stinge totul cu apă, se sărează, piperează, se presară şi ceva verdeaţă, nu toată, şi se pune în cuptor, aproape un ceas • Acum, că-i gata, ninge cu ce pătrunjel a rămas După cum vedeţi, e totul din grădina maicii chelăreasă, iar vinul mănăstiresc (că oaspeţii poftiţi după datină la masă au alte îngăduinţi decât înfrânarea călugărească) de Vâlcea nu se poate compara cu nimic: e vin alb din piatră calcaroasă de sub munte, puţin mai dulce decât fratele lui mirean. Deşi nu e foarte tare — nu permite pravila să-mpingi mirii Domnului la nebunii – vinul mănăstirilor de dincolo de Olt are un corp admirabil, ce dă căldură şi dragoste de semeni. Bucatele de post, în România, dincolo de cele rituale — coliva, colacii, |turtele, măcinicii, etc. — sunt deja clasice — urzici, lobodă, măcriş, ştevie, prune fierte, varză, ghivezi călugăresc, fasole scăzută, sarmale şi ardei umpluţi de post etc. Sunt uşor de făcut prin combinaţii îndrăzneţe şi mai ales prin omisiuni ferme. Uitând cu ură aprigă de existenţa cărnii şi a lactatelor, se pot construi — cum fac românii de o mie de ani — sute de reţete furând şi extrăgând din zona necurată a „de dulcelui" numai un sinopsis de legume şi zarzavaturi. Chiftele şi şniţele de varză, conopidă, ciuperci etc., tocăniţe şi mâncăruri de cartofi, ţelină, dovlecei, vinete ş.a.m.d. (ciorbe şi supe nu mai spun) chiar grătaruri şi frigărui de ciuperci, ardei, ceapă, vinete, apoi zeci de salate, şi încă altele „îndulcesc" postul fără să-l trădeze. Sosuri iscusite, folosind ceapa/usturoiul, murăturile, untdelemnul, fructele, roşiile, oţetul, ierburile de tot felul, condimentele (aceleaşi de la cărneturi!) pot face din orice legumă fiartă un miracol de suculentă şi savoare. In afara bântuirii mele de patru decenii pe la sute de mănăstiri, am citit de curând şi vreo două cărţi cu mâncăruri de post sau dietetice şi una cu mâncăruri aşa-zis „vii", fără

foc. Cu riscul de a surprinde sau chiar irita pe adepţii bucătăriei verzi, n-am putut selecta — în afara salatelor şi sosurilor, care sunt universale şi deci oportuniste — decât câteva reţete ce nu-şi regăsesc paradigma în lunga, glorioasa, gustoasa listă „de dulce". Deci, vreau să spun că, deşi postim mai jumătate din an, nu avem o bucătărie construită pe ideea de post, ci doar una „de dulce" în care nu se mai pun carne, lapte, ouă. Degeaba, cumpătaţi cum îi ştiu, îşi vor striga Nelu Bănşoiu, Dan Micuţă şi Mihai Oroveanu frustarea vegetariană. Nu-i şi nu-i! Nu există în ţărişoara noastră scumpă şi bogată decât o sumară şi, vai, mult prea simbolică bucătărie de post! Există, însă, o unică, uriaşă, magnifică bucătărie de nuanţe: cu carne sau fără carne. Tocană de cartofi cu carne sau tocană de cartofi? Ardei umpluţi (cu carne şi orez) sau ardei umpluţi (numai cu orez)? Şniţel de vinete sau şniţel de viţel? Ghiveci măcelăresc sau ghiveci călugăresc? Ciorba de măcriş sau ciorba de burtă? Mâncare de vinete cu pui sau imam baialdî? Plăcintă cu brânză sau plăcintă cu dovleac? Aceasta e întrebarea. MUSACA DE POST • 1 kg vinete l kg cartofi • 3 cepe l pahar pesmet • 1 legătură pătrunjel l legătură mărar * 1 kg roşii pentru umplutură 2 roşii pentru căpăceală • l ardei gras l păhărel vin alb * sare, piper, cum vă place • l ceaşcă untdelemn (poate mai mult, că e mult de prăjit) • Vinetele şi roşiile de umplutură se taie cubuleţe • Cartofii se curăţă de coajă şi se taie felii mai groase, de-un deget • Ceapa, ardeiul şi verdeaţa se toacă mărunt Umplutură: * într-o tigaie se pune ceapa la călit, câteva minute • Se adaugă vinetele peste ceapă să se călească şi ele * Când s-au muiat bine amândouă, se adaugă ardeiul şi roşiile tocate, sare, piper, vin, mărar, să se călească toate un pic • După câteva minute se cerne nişte pesmet, să strângă totul la piepturi incinerat şi graminos • în altă tigaie se pun cartofii la prăjit, pe ambele feţe • Se unge o cratiţă cu ulei şi se aşterne un strat de felii de cartofi prăjili • Peste cartofi se pune un strat de umplutură de vinete, apoi iar cartofi şi tot aşa (ultimul strat trebuie să fie de cartofi) • Se taie roşiile felii şi se aşază capac peste musaca • Se pune musacaua la cuptor 1 jumătate de oră • Se oferă presărată cu pătrunjel verde Mâncare danubio dobrogeană, aşa că un Riesling demisec de Oltina n-o să supere pe nimeni, mai ales dacă e ceva mai copt şi mai împlinit la corp, că vinetele înlăcrimate în uleiuri fierbinţi cer putere întreagă, nu joacă de tinerei cu caş la gură. Pentru adevăratul creştin, necesitatea purificării interioare prin abstinenţa alimentară este evidentă: în esenţă, postul este ispăşire şi penitenţă, dar şi pregătire pentru comuniunea cu

se presară cu şi se pun între funduri de lemn. se umplu roşiile. să rămână viu până-n vânătă şi acolo să moară.quot ROŞII UMPLUTE I. iar în vechiul Bucureşti nu se putea birt serios fără tocmeală de vinete cu roşii şi usturoi. la ei gustos • Usturoiul nu se căleşte. pătrunjelul. se ducea la alţii. sare. *1. să-şi lase zeama amăruie * Se toaca toată umplutura şi se căleşte în 100 ml ulei de măsline. piper • Se toacă ceapa.divinitatea. zic ei naivi — experienţa ne arată că-i o prostie zadarnică şi că iese un rahat (dar nu de cel local).5 kg vinete coapte şi lungi Umplutură • 2 cepe * 2 morcovi * 1 pătrunjel • l ţelină • 2 ardei graşi • 3 linguri varză tocată * 3 căpăţâni usturoi Sos: * 1 kg roşii • 200 ml ulei măsline • piper. piper • Orezul se fierbe * Ardeii se toacă • Roşiile se scobesc de miez • Se amestecă orezul. tari * 3 ardei graşi • 3 linguri orez * 2 linguri pătrunjel tocat • sare. Dacă imamul înnebunea la mâncarea asta. Deşi mai încearcă unii să-i adauge carne de berbec şi lăptarii — tot spre turci ducându-se. atât a fost de rotund modelul. cu puţină zeamă • După un sfert de oră orezul s-a umflat şi muiat. (după Ofelia Văduva — „Paşi spre sacru&amp. dar se taie-n două căţeii. se umplu roşiile II. un pic de apă • Roşiile se scobesc de miez • Miezul se pune peste orez — va fierbe încet. înăbuşit. la noi scump. că aşa e Levantul. presate. şi ne salvează! IMAM BAIALDÎ Deliciu turcesc — monadă gastronomică — pe care nimic şi nimeni nu 1-a putut sparge şi schimba. piper. bine coapte. şi nu aşa adânc. dar numai de patru ori. sare. cât sa se ţină un pic vânătă de miez • Se opăresc iute. se căleşte în ulei *Se adaugă orezul. se presară cu mărar E post în România? Atunci să bem o bere. • 8 roşii * 1 ceaşcă orez • 1 ceapă • 2 linguri untdelemn * 1 lingură mărar verde • sare. cu căţeii de usturoi. să sufere un pic • Vinetele se pun în tavă şi se îndeasă-n crestături cu prăjeala asta. mănăstirile româneşti au înălţat-o drept cea mai de preţ lucrare de post. piper. că nu mai venea lumea. cu ceva sare şi piper . că-i vară şi ca mâine urmează micii. se scot din coadă) şi se crestează. sare * 1 ardeiaş iute * Vinetele se grijesc (se spală. • 8 roşii mijlocii. ardeii.

câteva minute. dar culmea. ardeiul. la o adică. să se coacă înăbuşit o jumătate de oră. unica. cu un pic de must şăgalnic şi efebiac iscuns în forţa lui felină de acum şi de mai târziu.* Roşiile se curăţă de pieliţă şi se dau prin sită • Se toarnă untdelemnul rămas. cărnoase.quot MÂNCARE DE MAZĂRE Mai degrabă acompaniament decât solistă. piperul. * 6 roşii mari. cu gustul încă crud şi ierbos. să-şi zeama * Se adaugă mazărea peste sos. « 1 kg de mazăre boabe • 2 cepe * 2 roşii * 200 ml bulion roşii gros * 2 legături mărar • 100 ml ulei * l lingură zahăr • sare. răscoapte * 1 pahar untdelemn * 2 cepe • 1 ardei iute • 1 legătură pătrunjel • sare. să fiarbă 10 minute. mămăligă. pătrunjelul se toacă mărunt * Se scot pieliţele de pe roşii. ardeiul iute tocat * Se pune tava la cuptor. până le seacă zeama şi devin maronii * Ceapa. Ceva mai uşor. LUTENIŢA (După „Bucate încercate&quot. Eu aş încerca însă luteniţa şi ca pe un sos la carne friptă sau fiartă. acoperită. de an an — doi. se lasă să fiarbă acoperită la foc mic * Se toacă mărarul * Când mazărea a fiert (cam 1 oră) se adaugă bulion. să se îndese toate bunele în ceva şi mai bun O fi imam baialdî-ul mâncare islamică. apoi se lasă să scadă pe marginea plitei. să se încingă * Se stinge cu apa clocotită. decât :elebra. cum vă e voia * Se pune 1 litru apă la fiert * Ceapa se taie peştişori. în perioadele de post. (după Qfelia Văduva — „Paşi spre sacru&amp. — Muzeul Ţăranului Român) Mai de post decât acest sos din grădinile Călăraşilor nu se poate. al morţilor iau amploare deosebită. bulion de roşii. pâine. la cuptor. măreţ. obiceiurile legate de cultul strămoşilor. câtă îi trebuie * Se coc roşiile-ntr-o tavă. solemn. bineînţeles. se pun şi roşiile la călit. ca aperitiv. două-trei minute. tradiţionala loastră mâncare ras şi stră-naţională. încă şovăind între arome de fructe de pădure şi miros de flori de :âmp. prefer — la mâncarea asta de vară-toamnă — un Merlot tânăr. Pe de altă parte. să se lege . dar nu vechi. devine ditamai regele Henric. că-şi aită toate poznele tinereţii şi din chefliul şi nebunaticul Hal înhăitat cu tâlharii şi arsele lui Falstaff. un Mcrlot de Miniş. formă de exprimare a regretului şi durerii. zahărul. postul ar putea fi şi un posibil străvechi rit de doliu. Eu unul. sarea. merge cu vin roşu. verdeaţă şi sare Se mănâncă cu ce o fi. se pune la călit * Se toacă roşiile * Când ceapa s-a muiat. sau la o coptură mai seacă. Pledează în favoarea acestei idei faptul că. după ce o trece postul şi-o veni vremea de dulce. responsabil. carnea rămasă se terciuieşte şi se freacă cu ulei. piper. mâncarea de mazăre fără carne e o permanenţă a cratiţei româneşti. magica însoţire — mămăligă cu ceapă — adevărata. ceapă. ardei iute.

dar devin foarte facil. ce bucurie era o vacă pe lapte! Nu mulţi erau cei ce. ceva pământ şi vreo două vite (chiaburi. foarte gustoasă cu frigănele de pâine albă (tăvălite în sos de lapte îndulcit. groase de 1 deget * Ceapa se toacă * Se pun împreună la prăjit în ulei. * 6ţelinemici(l. mazăre. secole de-a rândul.. mi-ar fi mai la-ndemână să zic. ouălelor) cum ar fi mâncarea de prune. piper. sunt de aiurea. unde pătrunseseră Balcanii cu toate ale lor. Proverbul profund românesc („orice câine iese din iarnă. naţională) pământeanul daco-latino-danubianocarpatin. patru stupi. e frumoasă aşa. ŢELINĂ CU MĂSLINE Una din mâncărurile obişnuite de post ale verilor târgoveţe.5kg) * 6 roşii * 4 cepe • l ceaşcă untdelemn * 1 legătură mărar * 1 legătură pătrunjel • sare. „de frupt&quot. lucru care nu ştiu dacă 1-a apropiat cine ştie ce de credinţă. chiar şi în jumătatea „de dulce&quot. fiind doar o selecţie a celor mai răspândite şi tradiţionale feluri de mâncare românească. după gust • 100 g măsline (luaţi-le negre şi zbârcite. fără să arzi mâncarea • Unii îngroaşă sosul cu o lingură de făină desfăcută în apă călduţă • Alţii îi pun smântână la sfârşit * E foarte. dai&quot. zice cineva expert. numai pielea lui ştie cum&amp. „de post&quot. laptatelor şi ouălor (nu ştiu de ce. doar de sărbători. destul de repede la Dumnezeu. prin simpla eliminare a carnetului. straşnic de greşit dar vesel. o făceau. sărăntocii cei mulţi. a anului. etc. nişte păsări. când începea generoasa epocă a zemurilor lungi şi pelagroase sau a mâncărurilor de fasole. ou şi făină) şi prăjite în unt * E de post. ţăranul şi nevoiaşul mahalalelor. tot o mâncare de a noastră. dovlecei etc.quot măsura starea lumii şi se potrivea mai ales când numai urzicuţa mai salva şi urma şi turma. dar şi o intrare agreabilă răspândită în Valahia mai ales. De asemenea. dăruiţi cu trei oi. dar şi tovarăş credincios la fripturi şi şniţele. 1 cană cu apă şi se lasă să fiarbă . Cartea mea. talpa ţării. Dacă boierul şi târgoveţul înstărit mâncau carne în fiecare zi. pe foc mic •Roşiile se taie cubuleţe * Când ţelina s-a muiat puţin. ce se fac de obicei. roşie-verde Taine: Marele secret e să laşi apa să scadă cât de mult.* Se presară şi mărarul. Vai. ce mai!) ieşeau din iarnă nejinduind şi mai puţin lingavi ca ăilalţi. să se umfle-n mâncare) * Ţelina se curăţă de coajă şi se taie felii rotunde. Pentru mult mai amplă trecere în revistă a numeroase mâncăruri strict vegetariene. publicată în 1996 de editura Accolade Prinţ Pro. nevoiaş. Stareţa mănăstirii Nămăieşti-Argeş. Porcul românesc ţinea din 20 decembrie până când se termina şi chiar mai puţin. Deşi carnivor şi mai ales slăninovor (că slănina — cu mămăligă ori pită – şi ceapă e5 dacă-i pe-aşa. se adaugă şi piper. recomand „CARTE DE BUCATE PENTRU ZILELE DE POST&quot. am evitat în acest capitol repetarea multor mâncăruri (prea) oportuniste. sigur. a postit mult mai mult decât zicea popa. dar 1-a trimis. de Maica Lucia Nedelea. omite cu bună ştiinţă numeroase găteli ce. la nevoie.

5 kg roşii * Se lasă să undească. piper. dacă eşti fleaşcă. singur. se căptuşesc cu roşii. să se umfle 5 minute — apoi se potriveşte de sare * E bună oricum. se stinge cu supa de legume • Se adaugă orez. se căpăcesc cu felii de roşii • Se unge o cratiţă cu ulei. se dau la cuptor molcomit 20 de minute • Se presară verdeaţă Pe la mănăstiri argeşene şi olteneşti. piper. orez. acoperit pe foc mic. varză etc. usturoi. piper. scoateţi în vremea asta sâmburii măslinelor (dar sunt mai frumoase şi mai apetisante rotunde şi durdulii) • Mărarul. să poată primi zeama de la legume şi să dea în schimb gust amărui-sărat mâncării. 0. gospodinele din Ploieşti fac o mâncare de morcovi foarte interesantă. vinete. mărar • sare. maicile meştere şi răbdătoare fac o iahnîe de fasole boabe scăzută tare sau o prăjeală de cartofi cu roşii şi ceapă. până se umflă orezul • Se pregătesc ardeii de umplut — se scot cotoarele. zahăr. se ardeii cu gura în sus. în post şi pe asfalt. pătrunjelul se toacă * Când mâncarea e aproape gata. dar cu suc de roşii. După aceeaşi reţetă balcanizată. SUPĂ DE ROŞII • 1 pahar orez • 1 ceapă * pătrunjel. morcov. ARDEI UMPLUŢI DE POST Pot fi umpluţi cu orice. şi caldă şi rece. piper. * 8 ardei graşi mari • 3 cepe * 1 căpăţână usturoi • 1 kg roşii * 1 ceaşcă orez * 2 ceşti supă de legume • verdeaţa: pătrunjel. se spală de seminţe * Se umplu ardeii cu orez. Mai şi nişte varză cu piper ori toacă nişte vinete cu roşii şi usturoi şi cu d'astea umplu dumnealor ardeii. — dar de obicei se foloseşte orezul. supa asta iese din frigider ca o salvare. înainte de Sfânta Mărie. se pune puţină apă. după gust • l pahar untdelemn + 2 linguri pentru sos • Se toacă ceapa. sărată. se căleşte în ulei încins. pe gustul meseanului * l morcov • 1 kg roşii răscoapte.înăbuşit 1 jumătate de oră. chiar cu fibrele sparte şi uscate. busuioc • sare. dulce-amăruie. zahăr. să dea zeamă * Se taie roşiile cubuleţe * Se rad ceapa şi morcovul • Se pun la fiert toate. * Dacă vreţi. în 2 litri apă * Se toacă verdeaţa * După 1 jumătate de oră se ia de pe foc. fasole. se adaugă măslinele. se presară verdeaţă In vipia verii de Bărăgan. sare. cartofi. roşii. că aşa ne-am obişnuit. bunuţă tare. ceapă. sare. cu verdeaţă deasupra La fel se face şi iarna. ciuperci. iar cele de la Braşov o tocană de cartofi cu măsline. că altceva decât glaciaţiune fulgerătoare şi interioară nu-ţi trebuie. care trebuie să fie oarecum veche. Taina stă în calitatea măslinei. Apoi alătură o rece şi mustoasă de uiţi că-i post şi mănânci de te .

din cel cu toate legumele şi zarzavaturile lunii tocate. se pun şi măslinele la fiert. îi sunt strâmbate fălcile. piper. ceapa. să se cunoască cu mâncarea. se presară leuştean • Se drege cu smântână şi ou (dacă e post. Dacă se încumetă însă cineva să se apropie. Ciorba corespunzătoare se simte (trăzneşte!) de la poarta mănăstirii iar vântul îi poartă mîroasele subtile pe o suprafaţă restrânsă numai la careul Sankt-Petersburg. Locul din jurul Socului „nu este curat&quot. mâncarea de post vărătec se face dimpreună cu un pilaf sârbesc. nelăsând pe nimeni să se apropie de ele. BORŞ DE LEURDĂ • 2 cartofi • 1 litru borş • 1 legătură ceapă verde • sare. luaţi-vă gândul!) In Prahova. PRAZ CU MĂSLINE Arhicunoscută în toată Valahia (deşi rimează olteneşte). se mai lasă pe foc. este maltratat. i se sucesc picioarele. la foc mic • Când e aurie se adaugă roşiile. 5-10 minute. Argeş. boia (după gusturi) • 1 lingură zeamă de lămâie (că merge cu măsline) sau 1 păhărel de vin alb * Ceapa. se pun la fiert în 2 litri apă cu sare — 10 minute • Se pune separat borşul la fiert • Se toacă ceapa • Se taie fideluţă leurda • Se bate oul cu smântână • Se pun peste cartofi leurda. • 3 tulpini groase de praz * 1 pahar untdelemn • 3 roşii • 1 ceapă * 3-4 căfei de usturoi * 1 legătură mărar • 100 g măsline negre. Această credinţă este valabilă mai ales pentru Socul care creşte în locuri părăsite. De asemenea nu este bine să se culce cineva sub un Soc. paprică. se taie cubuleţe. Dar şi aşa . zbârcite * sare. unde se aruncă fel de fel de necurăţenii. Se spune că sub Soc locuieşte un duh vrăjmaş care păzeşte comorile îngropate sub el. piperează. leuştean * 1 ou • 1 pahar smântână • l farfurie de foi de leurdă proaspete (leurda e un fel de usturoi sălbatic) • Se curăţă cartofii. un sfert de oră • Se adaugă borşul — câteva clocote • Se toacă leuşteanul • Se sărează. Paris. fiertura ar fi fost straşnică şi ar fi semănat a mâncare. se lasă să molcomească 1 juma' de minut • Se scot sâmburii (deşi nu e neapărat nevoie) din măsline • Dacă a trecut jumătate de oră. la Turnu-Severin.. usturoiul. Vâlcea am întâlnit des buruiana asta. împreună cu zeama de lămâie (sau păhăruţul de vin) • Se toacă mărarul • Când e gata se potriveşte de sare şi se presară mărar Dacă aş fi pus vreo două trei bucăţi de carne de viţel sau un pui încă de la început. roşiile şi usturoiul se toacă mărunt • Ceapa se rumeneşte în ulei. piper • Se taie prazul îmbucături • După 5 minute de clocote modeste se pune Ia rumenit şi prazul. căci îl pândesc nenorocirile. Gibraltar şi Ulan-Bator. se stinge cu o ceaşcă de apă. piper. Doamne păzeşte. cu ceapa împreună la prăjit.saturi. şi ţi-e ruşine. da-i prea târziu şi nici nu e prima dată. acoperit.

dansuri extaziante şi acte rituale executate de o ceată masculină strict ierarhizată: Mut. petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin. Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi. Căluşari de rând. c-am ieşit în sfârşit din post şi se cade bucurie mare. apoi se lasă să se răcească « Se taie bucăţi groase (5-6 cm) şi se scobesc • Se umplu cu salată de vinete şi se garnisesc cu felii de roşii — iată o intrare drăguţă. până la epuizare fizică şi psihică. lordănitul Femeilor şi Măcinici.e bună. DOVLECEI UMPLUŢI CU VINETE (Sau cu orice altceva. să îndrepte şi să stingă ce-a ars acreala (deşi eu zic că mai degrabă să sublinieze). PRAZ PRĂJIT • 2 tulpini groase de praz • 2 linguri untdelemn • sare. în săptămâna —Rusaliilor-sau a Căluşului. piper. sare * 2 linguri de ulei • 3 mănunchiuri groase „ca pe mână&quot. se curăţă de sfori şi se pun într-o strachină cu ardei iute tocat * Se toarnă peste păpuşi ulei şi zeama fierbinte şi sărată de oţet cu apă • Se mănâncă cu mămăligă Jocul Căluşarilor e un ceremonial străvechi de mare spectacol. Vătaf. numai să fie uşor acid: ciuperci marinate. neaşteptată. tricoloră şi gustoasă Taină: Dovleceii fierţi n-au nici un Dumnezeu. se ung cu ulei. că aşa fac mehedinţenii şi nu fac rău. piper. îngropatul Crăciunului. ceata căluşarilor. legaţi prin jurământ de credinţă şi complicate rituri de consacrare sunt obţinute prin executarea.. se pun la grătar * Când s-au „fript&quot. ajutor de Vătaf. boia • Se pun la prăjit în ulei încins pe ambele părţi în vas acoperit până se rumenesc • Se pun în farfurie (lângă un copan de pui fript. dacă e vreme de dulce) şi se presară cu pătrunjel Se pot prăji şi ceva şniţelaşc de praz. fasole cu usturoi etc ) • 1 kg dovlecei • 500 salată de vinete • Dovleceii tineri se fierb zece minute. Are totodată ceva ritual. dansurile căluşăreşti au acelaşi efect ca beţiile rituale de la Anul Nou. după poftă • 1 lingură pătrunjel verde tocat * Se taie prazul rondele groase de două degete • Se presară cu sare. • 2 ardei iuţi • oţet de prune. poartă un mesaj din străvechime. cu un Muscat dulce şi înmiresmat de Corcova alături. rece. tăind rondelele mai subţiri şi tăvălindu-se într-un ou amestecat cu o lingură făină. de ştevie tânără • Se grijesc frunzele de ştevie • Se leagă „păpuşi&quot. a dansurilor sacre după melodii de joc cântate de lăutari (care nu fac parte din ceată). Astfel. elementară. ca o marinată ce este. Jocul cuprinde practici şi formule magice. ca la Calafat. Dar atunci trebuie cam un pahar de ulei şi vreo douăzeci de căni de Roşioară. zeul cabalin şi protector al cailor şi al verii. PĂPUŞI DE DRAGAVEI Mâncare oltenească. paprică. Jocul poartă cu sine funcţii şi expresii diferite ca vechime: —petrecerea zeului cabalin . neliniştitor. Stegar. câţiva căţei de usturoi terciuiţi şi o linguriţă de oţet în plus. aşa că adăugaţi în salata de vinete un pic de piper. ciudată. în care Căluşul.

a bolovanului de sare (dat apoi vitelor pentru prăsire şi înmulţire) şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor. cu mămăligă. se scot sâmburii şi se pun cu sau fără zahăr într-o oliţă. . să prindă gust bun • Ciupercile bine spălate se toacă şi se pun peste orez.: . se stinge pilaful cu 2-3 ceşti de apă. de către căluşarii iluminaţi de viziuni pentru alungarea bolilor. oltenii mai strâmtarăţi (ce eufemism!) nici nu le mai fierbeau ci lăsau prunele să se oţetească şi mâncau acreala aceea. . în special a „frigurilor&quot. în loc de orice altă mâncare.substituit de o mască purtată de Mut. să se călească niţel. aşa . veţi mai întâlni asemenea licenţe. postul obişnuit din zilele de miercuri şi vineri devenea post negru. că aşa e în Oltenia Deşi lucrare simplă. se pune în cuptor la foc mic. urme ale unor practici orgiastice. în timpul jocului. amestecând mereu • După 5 minute de prăjit. cu sare şi piper. pentru sănătatea şi prosperitatea familiei. mersul la trap sau în galop al cailor. săbii din lemn. . un totem (Cioclul Căluşului) în care apar excese. • l ceaşcă orez * 1 pahar untdelemn • 1 legătură pătrunjel • l ceapă • sare. 30-40 de minute. cu mămăligă. . la foc mic • Când s-au muiat şi au şi dat în câteva clocote. cât vreţi • 500 g ciuperci de care o fi (bune chiar şi cele uscate) • Ceapa se toacă şi se prăjeşte în ulei5 într-o cratiţă mărişoară • Când s-a aurit. arcuri cu săgeţi). PILAF CU CIUPERCI Altă mâncărică de post. In Oltenia şi Muntenia. are nerv şi chef de tovărăşie. se adaugă orezul bine grijit şi scurs. prin plantele vrăjite (Pelin. piper. nenfricat sărată şi piperată. prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut sparta cu băţul de Mut sau Vătaf.transferul magic al fertilităţii divine prin vrăjirea. se oferă ca ciorbă. Usturoi).alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe.grăbirea căsătoriei şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor în hora căluşarilor şi prin atingerea phalusului purtat de Mut. dar. la omul bolnav. numai meniul simplificat storceală de prune. până se rumeneşte la suprafaţă • Se toacă pătrunjel şi se presară peste pilaf O fi ea mâncare de post. de o efigie (Steagul Căluşului). extrem de sănătoasă de altfel. „luate din Căluş&quot. întinşi pe pământ. săptămâni întregi de vară-toamnă.vindecarea persoanelor „luate din Rusalii1'. prin scenetele războinice. Mai mult. uneori. prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălăi şi clopoţei şi altele. prin impetuozitatea dansurilor căluşăreşti care imită.quot CHISĂLIŢĂ • l kg prune • 200 g zahăr (sau fără) • Prunele se grijesc. confuzii şi simultaneităţi inevitabile). de la puiul de găină sacrificat violent sau de la căluşarul supus unei morţi rituale. (după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an&amp. de data asta şi muntenească şi ardelenească (prea puţine reţete sunt strict locale.jucărea copiilor purtaţi în braţe în hora Căluşului sau săritul lor. adesea. se amestecă şi se acoperă. chisălifa e deosebit de importantă în bucătăria oltenească de post. care recita cândva.

că un antricot de viţel fript pe cărbuni sau un piept de pui la grătar spurcă brusc găteala înspre frupt. stafide. spre un Pinot Noir de Baraţca (vin semănând cu o armură falnică de oţel căptuşită îngrijit cu pluş sau cu o fioroasă panteră neagră torcând dulci cântece de leagăn unui prunc o trage de mustăţi). grăsimea frecată. alune de pădure. şofran. urzici. că nu se poate. post şi încă în Muntenia. se lasa să respire Aluat: *într-o cană de apă caldă se dizolvă o ceaşcă de zahăr şi se amestecă scorţişoară. pentru frământatul final. După aproximativ aceeaşi reţetă plus ceva usturoi. se acoperă cu un ştergar şi se lasă să crească la ioc călduţ în voia lui (îşi va dubla volumul) • Se ung tăvile cu untdelemn • Se încinge cuptorul • Se pune aluatul care n-a stat din crescut în tăvi — cam la jumătate. cu mămăligă. se bate vârtos cu o lingură de lemn. şi faci cozonac adevărat. ci numai orezul): adăugând lobodă. şi atunci nu-i de ce face! Dar uite că există şi no să neg tocmai eu. stafide. ori nu e. de dulce. .. cuişoare. alune de pădure • In cuptor. sare • într-un castron se freacă 1 pachet jumătate de margarina cu restul de untdelemn • Margarina rămasă se pune la-ncălzit • Făina rămasă se pune într-un lighean • I se adaugă. fructe uscate 250 ml untdelemn + 100 ml pentru uns tăvi şi cozonaci Plămădeală: • Drojdia se desface în 2 cesti cu apă caldă • Se adaugă 1 ceaşcă cu zahăr tos. prozatorul. realitatea. 2 ceşti făină şi 100 rril ulei • Se amestecă. după gust l vârf cuţit praf de scorţişoară « 1 vârf cuţit praf de cuişoare 1 linguriţă coajă rasă de portocală glazură: miez de nuci. se poate face şi pilaf cu buruieni (în cazul ăsta nu se mai călesc şi ierburile. e gata. aşa că am să-i adaug nişte dulceaţă ori nişte marmeladă (vezi mama Dorica). spanac. se mai adaugă câte puţină margarina caldă * Dacă aluatul a-nceput să scoată bule de aer. CIORBĂ DE BOB De o simplitate mănăstirească (dacă am găsit-o la Tismana) ciorba e gustoasă rece. aproape toate cele bune şi făcute mai sus: plămădeala. că mai creşte • Se ung cozonacii cu ulei. mai ales pe cea a lucrurilor (vezi Hegel). la foc potrivit spre mic. care ţine cam o jumătate de oră.. se presară nuci. COZONAC MUNTENESC DE POST 1 kg făină * 500 g zahăr tos 2 pachete margarina * 50 g drojdie l litru apă * 1 plic zahăr vanilat 1 lingură coajă rasă de lămâie * 1 linguriţă rom 2 linguriţe sare • şofran. Ori e sărbătoare. sosul de zahăr • în timpul frământatului. ştevie etc. coajă de lămâie şi portocală. va sta 1 oră Nu prea văd eu rostul unui cozonac de . eventual alte fructe uscate. zahăr vanilat. rom.

e bunuţă. făcute cu ulei însă. mă umflam cu zeamă de bob pentru prima oară în viaţă. Ninîca adormise. LINTE DE POST . doar să-mi aduc aminte. respectând reţeta de mai sus. se adaugă usturoiul. dacă e bine asezonată. se pot face mazăre şi fasole sleită. morcovi şi păstârnac • Se toacă usturoiul • Când au fiert. după 10 minute de sfârâit uşor URZICI SLEITE • l kg urzici • 1 ceapă • 250 g morcovi • 1 păstârnac • 2 linguri mălai • 2 linguri miez de nucă. eram altul. ce aventură. şi încercam să-mi aduc aminte ceva. urzicile se scurg (zeama se păstrează) se toacă şi se freacă bine cu mălai. zahăr şi se freacă niţel • Mărarul se adaugă la sfârşit. până se face o ciulama * Se potrivesc de sare. mai ales ca mâncăruri de post. se presară mărar Era ca un ritual. clopotniţa neagră pe cerul înlunit şi limpede. morcov ras. nu ştiu ce. untul. mî-era încă foame. Fără nuci. câtă credeţi * 3 linguri de unt (untdelemn. boia • Când a devenit transparentă. oţet. şi nu cu unt. rezemată de stâlpul cerdacului. Dinspre chilii venea sforăit bărbătesc. până se termină. ba chiar şi cartofi. hreanul se amestecă iar bine (dar bine de tot!) şi se pun la cuptor. le-am întâlnit numai în Transilvania. fără sâmburi. eram altul. Eram sigur într-o altă viaţă. se pun la fiert în puţină apă cu ceapă. măcinat • 5-6 căţei usturoi • 1 linguriţă hrean ras • sare. morcovii. stropite din când în când cu zeama de la fiert. cum îmi plac mie. TOCANĂ DE CEAPĂ Mâncărică de post.• 300 g păstăi verzi de bob • 1 ceapă « 1 morcov • 100 g corcoduşe verzi • 1 legătură groasă de mărar verde « sare • Se toacă ceapa • Se rade morcovul • Se pun la fiert cu bobul în 2 litri apă până se-nmoaie (păstăile!) • Se toacă mărarul • Se strivesc corcoduşele. părintele Duxul pipăindu-şi mătăniile. păstârnacul • Se grijesc urzicile bine. • 6 cepe mari * 3 linguri untdelemn • 2 linguri pastă roşii * 1 linguriţă oţet • 3 căţei de usturoi • 1 jumătate linguriţă paprică * 1 morcov • 1 linguriţă zahăr • l legătură mărar • Se pune ceapa tăiată felii mai groase la rumenit cu usturoi. se pun în ciorbă să clocotească cel puţin un sfert de oră • Se sărează. se adaugă pastă de roşii. iar sloiul e îndesat * Se oferă cu mămăligă Mâncărurile „sleite&quot. îmi amintisem. ulei de nuci) • Se rad ceapa. miezul de nucă. şi de Banat care.

de basm. se pun peste ceapa călită • Se toacă usturoi.: Se rumeneşte ceapa în ulei. piper Seara — Se pune lintea la-nmuiat în apă rece Ziua — Se pune lintea la fiert în 2 litri apă rece. câte o zi din 7 săptămâni succesive. dar care. tarhon. tâlhari).quot IAHNIE DE FASOLE 500 g fasole boabe 3 cepe ~ 100 ml untdelemn 3 morcovi . cimbru • l pahar de untdelemn • Se curăţă cartofii. (după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an&amp. piper. petrecea timpul în rugăciuni şi deplină curăţenie trupească şi sufletească. cimbru * Cartofii fierb într-un sfert de oră.* 400 g linte • 500 ml supă de legume * l ceapă (tocată) * 1 morcov (ras) Adaos la guşti • 2 linguri oţet • 1 lingură untdelemn * l ceapă * 3-4 căţei usturoi (tocat) * sare. pătrunjel. bun de-ntins cu pâine fac tocana gustoasă. vinars. cât vă place • l legătură usturoi verde * tarhon. singura soluţie „viticolă&quot. Mulţimea de miroase şi verdeţuri. Postul negru în Bucovina înseamnă suprimarea totală a alimentaţiei timp de 7 zile. cu copaci puţini. se stinge cu apă şi oţet. dar plăcut la băut datorită fructuozităţiî. pentru dovedirea şi pedepsirea răufăcătorilor (hoţi. ginars). se taie îmbucături. mai ales în zonele ardelenesco-bucovinocartofelifere. restul e nostalgie. se pune la călit în untdelemn cu boia • Se taie mărunt roşiile. ceapă tocată. într-o ţară de ţuică (rachiu. se autoclaustra într-o cameră întunecoasă. Iarăşi post între dealuri ardelene. piper. aerul ancremenit cu timpul odată. la adăpost. ce se întinde spre soare pe bolţi şi pe pereţii şurii. scoate glorios din vară curtea rămasă prematur fără slănină (c-a avut oameni la zidit gardul) şi găinile de moarte năpraznică. mai ales dacă-i mai pui şi o ceaşcă de smântână. această viţă cu coacere precoce. piper şi usturoi * După aproximativ o oră se ia lintea de pe foc şi se pune şi „gustul&quot. „bolta&quot. In văile acestea adânci. cu supă de legume.. şi se lasă să mai dea în câteva clocote • în sfârşit. în zonele răcoroase ale cartofilor. după care li se adaugă sosul de roşii şi verziturile tocate. se pun la fiert în apă cât să-i acopere. un somn adânc. se pune sare. poate. pentru faţă. horincă. se mai presară un pic de pătrunjel verde Mâncărică de post la rădăcină. cu sare. Persoana credincioasă. TOCANĂ DE CARTOFI • l kg cartofi * 2 cepe • 5 roşii răscoapte • 1 linguriţă chimen pisat • ! linguriţă boia • sare. Numit în Ardeal şi „Californie&quot.. e. sosul gros. morcov şi puţină sare * „Gustul&quot. e un vinuleţ acrişor. palincă. bizar colorat (roze-maro-verde) abia abia întărit. de obicei o femeie „iertată&quot. chimen • Ceapa se taie peştişori.. dacă ai (vacă) şi o legi de o carne bună şi de o cană de vin „de boltă&quot.

sare.. să se unească toate. turte şi pâine. în camera bună a casei. e absolută Poţi să bei în post (fraza nu-i pentru militarii în termen). piper măcinat. felii de măr uscate) • 2 cepe se toacă şi se călesc în ulei • Se sting cu orez şi apă. răcoroasă şi acrişoară. îmi amintesc însă că la Şiret.Maramureş plai cu flori&quot. în 3 litri apă cu sare. e distinsă. se aşterne masă mare. să nu se ardă * Se presară pătrunjel. dar e opţională — auzi. prune fierte. piper praf. boabe. tarhonul. piper. care mă-ntreba „Ponial? Ponial? &quot. (după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an&amp.. pentru sufletele morţilor. se lasă să fiarbă • Varza se spală mult. Masa de Ajun — După miezul nopţii. în post?!) 1smântână da. şi se lasă să bulbucească vreo zece minute. şi se potrivea cu fasolica scăzută şi. pătrunjelul * Dacă fasolea a fiert (ideal e să fi scăzut suficient cât să fie mai puţin de o jumătate de litru zeamă — dar atenţie să nu se prindă) se adaugă zarzavatul călit. tarhonul. vin. odată masa sfinţita. zahărul şi joaia de dafin. cu surâsul luminos de pe faţa unei ucrainiencuţe blonde de vreo zece ani. zeama de sfeclă roşie! Pornise un pic. piţigăind „. la prima oră a zilei de 24 decembrie. sare. să-i iasă sarea • Se pregatesc foile de varză — cam 15-20 bucăţi • Restul verzei se toacă fideluţă . suc de mere şi. dar mestecând des. după fasolea asta am băut cândva o zeamă foarte plăcută. dar asta n-are nici o legătură cu înfrânarea trupului dorit şi înălţarea sufletului. în admiraţia înlăcrimată a bunică-sii. cu smântână. după chef • 100 g prune uscate (stafide. era în postul Sfintei Marii.l lingură boia l căpăţână usturoi l lingură oţet aromat cu tarhon câteva fire de tarhon tocat l legătură pătrunjel 200 ml bulion gros de roşii l lingură zahăr l foaie dafin sare.. lângă frontieră.. cât să pară şi mai proaspătă. fasole scăzută. după poftă (care poftă. care scârţâia îngrozitor la o vioară dezacordată. se pune sare. care era făcută din suc de afine. paprică. piper. Grâu fiert. fuioare de cânepă cu rol magic (Barba lui Moş Ajun) vor ospăta spiritele din cea lume până dimineaţa când. usturoiul. o să zâmbiţi.quot SARMALE DE POST * 1 varză murată • 1 ceaşcă orez • 3 cepe • 1 pahar bulion roşii gros * l pahar untdelemn * 1 morcov * piper. la Frăţăuţii Noi. să scadă • Se rad morcovii şi ceapa * Se călesc în ulei cu boia * Se sting cu bulion de roşii şi oţet şi un pic de apa fierbinte * Se toacă usturoiul. la foc potrivit. sărbătorească de post. smântână opţională!) Seara: • Fasolea grijită bine se pune la înmuiat în multă apă rece Dimineaţa * Se pune fasolea la fiert o oră jumătate. ciuperci.. însă dacă o faceţi de frupt. se împarte membrilor familiei şi vecinilor.

artificiul ritual constă în absorbţia alimentară a fiinţei ce intermediază comunicarea profanului cu sacrul. dovlecelul). dovlecelul. circa 1 oră Culmea e că un păhărel de vin. de tensiune. foarte curente în Bucovina şi Moldova. în post. fără s-o (prea) lungească. Se poate face o paralelă între post şi sacrificiu (jertfa de sânge). fasolea verde. se căleşte în ulei cu boia şi piper boabe * Când s-a muiat se adaugă bulion Umplutura: • Se toacă prunele bucăţi mici • Dacă a fiert orezul i se adaugă prunele • Se unge o cratiţă cu ulei • Se umplu sarmalele * Se aşază în cratiţă împreună cu varza tocată şi morcovul ras.• Se rade morcovul Sos: • Se toacă 1 ceapă. nici prea invers. roşiile). Ele au ca principale elemente mediatoare în contactul cu divinitatea animale sau produse animaliere. ar merge doar un vin uşor şi ştrengar. foc potrivit. pentru sufletele uşoare. deţine rolul mediator în dialogul cu forţele divine . Dar nu-i treaba mea să comentez dreapta cumpătare ci să vă spun că. la nişte sărmăluţe cu prune sau stafide. în sacrificiu. bucăţele (conopida. deşi. nici prea seci.. e mult mai „de dulce&quot. se pune la călit în ulei • Legumele se taie: îmbucături (cartofii. Dar. în postul ortodocşilor. piper (dacă este la chelarul mănăstirii) • Ţelîna. de nesiguranţă. însă de familie bună-. BUNATATI DE POST • • Imparte Raporteaza abuz acum 2 minute de catre daniela ciolpan GHIVECI CĂLUGĂRESC Mâncărică cumpătată (mai ales în posturile verii) care. dacă e bine rânduită. morcovii. ardeii) • Se pun toate peste ceapă. prin purificarea pe care o realizează. abstinenţa alimentării (refuzul absorbţiei). se pun la cuptor acoperite. • 4-5 cartofi * 3 morcovi • 2 ardei graşi • l dovlecel • 1 conopidă * 1 varză mică • l farfurie fasole verde * 1 ţelină mică * 100 ml bulion roşii • 3 cepe •5 roşii • 1 pahar untdelemn • 3 legături pătrunjel verde . cât să cinstească masa. decât ouleţul fiert sau feliuţa de „clisa&quot. un Aligotc de Bucium sau o Fetească Albă de Dealurile Bujorului. felii subţirele (morcovii. ţelină. ca fenomene rituale specifice momentelor critice. ceapa. cartofii se curăţă de coaja • Ceapa se toacă. se toarnă bulion şi apă. să se călească şi ele niţel . te face de lingi cratiţa şi pe dosul afumat şi pupi şi mâna care-a făcut-o. pe când. nu e chiar un sacrilegiu. că-i sfinţită. fideluţă (varza). cât se poate de tânăr. • sare.

dincolo de cele rituale — coliva. măcinicii. In afara bântuirii mele de patru decenii pe la sute de mănăstiri. prune fierte. se pot construi — cum fac românii de o mie de ani — sute de reţete furând şi extrăgând din zona necurată a „de dulcelui&quot. etc. puţin mai dulce decât fratele lui mirean. vinete ş. mult prea simbolică bucătărie de post! Există. murăturile. Deci. piperează. ouă. dovlecei.d. Sosuri iscusite. uriaşă. am citit de curând şi vreo două cărţi cu mâncăruri de post sau dietetice şi una cu mâncăruri aşa-zis „vii&quot. fără foc. deşi postim mai jumătate din an.m. sarmale şi ardei umpluţi de post etc. nu toată. fructele. în România. care sunt universale şi deci oportuniste — decât câteva reţete ce nu-şi regăsesc paradigma în lunga. fasole scăzută. vinete. ghivezi călugăresc. untdelemnul. gustoasa listă „de dulce&quot. Deşi nu e foarte tare — nu permite pravila să-mpingi mirii Domnului la nebunii – vinul mănăstirilor de dincolo de Olt are un corp admirabil. tocăniţe şi mâncăruri de cartofi.. oţetul. glorioasa. lobodă. măcriş. MUSACA DE POST • 1 kg vinete l kg cartofi • 3 cepe l pahar pesmet • 1 legătură pătrunjel l legătură mărar * 1 kg roşii pentru umplutură 2 roşii pentru căpăceală . îşi vor striga Nelu Bănşoiu. lapte. iar vinul mănăstiresc (că oaspeţii poftiţi după datină la masă au alte îngăduinţi decât înfrânarea călugărească) de Vâlcea nu se poate compara cu nimic: e vin alb din piatră calcaroasă de sub munte. Dan Micuţă şi Mihai Oroveanu frustarea vegetariană. varză. în care nu se mai pun carne.* Se stinge totul cu apă. ierburile de tot felul. ce dă căldură şi dragoste de semeni. Uitând cu ură aprigă de existenţa cărnii şi a lactatelor. folosind ceapa/usturoiul. Cu riscul de a surprinde sau chiar irita pe adepţii bucătăriei verzi.a. se presară şi ceva verdeaţă.. magnifică bucătărie de nuanţe: cu carne sau fără carne. Sunt uşor de făcut prin combinaţii îndrăzneţe şi mai ales prin omisiuni ferme. şi încă altele „îndulcesc&quot. aproape un ceas • Acum. şi se pune în cuptor. e totul din grădina maicii chelăreasă. ştevie. colacii. vreau să spun că. (ciorbe şi supe nu mai spun) chiar grătaruri şi frigărui de ciuperci. ardei. nu avem o bucătărie construită pe ideea de post. |turtele. Tocană de cartofi cu carne sau tocană de cartofi? Ardei umpluţi (cu carne şi orez) sau ardei umpluţi (numai cu orez)? Şniţel de vinete sau şniţel de viţel? Ghiveci măcelăresc sau ghiveci călugăresc? Ciorba de măcriş sau ciorba de burtă? Mâncare de vinete cu pui sau imam baialdî? Plăcintă cu brânză sau plăcintă cu dovleac? Aceasta e întrebarea. — sunt deja clasice — urzici. Chiftele şi şniţele de varză. Bucatele de post.. Nu-i şi nu-i! Nu există în ţărişoara noastră scumpă şi bogată decât o sumară şi. ciuperci etc. vai. condimentele (aceleaşi de la cărneturi!) pot face din orice legumă fiartă un miracol de suculentă şi savoare. ninge cu ce pătrunjel a rămas După cum vedeţi. ţelină. Degeaba. roşiile. o unică. n-am putut selecta — în afara salatelor şi sosurilor. se sărează. apoi zeci de salate. ci doar una „de dulce&quot. ceapă. numai un sinopsis de legume şi zarzavaturi. conopidă. că-i gata. postul fără să-l trădeze. cumpătaţi cum îi ştiu. însă.

piper • Se toacă ceapa. că e mult de prăjit) • Vinetele şi roşiile de umplutură se taie cubuleţe • Cartofii se curăţă de coajă şi se taie felii mai groase. piper. ardeii. dar şi pregătire pentru comuniunea cu divinitatea. (după Ofelia Văduva — „Paşi spre sacru&amp. piper. Pentru adevăratul creştin. piper. câteva minute • Se adaugă vinetele peste ceapă să se călească şi ele * Când s-au muiat bine amândouă. bine coapte. tari * 3 ardei graşi • 3 linguri orez * 2 linguri pătrunjel tocat • sare. • 8 roşii * 1 ceaşcă orez • 1 ceapă • 2 linguri untdelemn * 1 lingură mărar verde • sare. necesitatea purificării interioare prin abstinenţa alimentară este evidentă: în esenţă. pătrunjelul. apoi iar cartofi şi tot aşa (ultimul strat trebuie să fie de cartofi) • Se taie roşiile felii şi se aşază capac peste musaca • Se pune musacaua la cuptor 1 jumătate de oră • Se oferă presărată cu pătrunjel verde Mâncare danubio dobrogeană. cum vă place • l ceaşcă untdelemn (poate mai mult. mărar. să se călească toate un pic • După câteva minute se cerne nişte pesmet. cu puţină zeamă • După un sfert de oră orezul s-a umflat şi muiat. că vinetele înlăcrimate în uleiuri fierbinţi cer putere întreagă. aşa că un Riesling demisec de Oltina n-o să supere pe nimeni. • 8 roşii mijlocii. se presară cu mărar E post în România? Atunci să bem o bere. ardeiul şi verdeaţa se toacă mărunt Umplutură: * într-o tigaie se pune ceapa la călit.• l ardei gras l păhărel vin alb * sare. şi ne salvează! IMAM BAIALDÎ . mai ales dacă e ceva mai copt şi mai împlinit la corp. piper • Orezul se fierbe * Ardeii se toacă • Roşiile se scobesc de miez • Se amestecă orezul. pe ambele feţe • Se unge o cratiţă cu ulei şi se aşterne un strat de felii de cartofi prăjili • Peste cartofi se pune un strat de umplutură de vinete. se adaugă ardeiul şi roşiile tocate.quot ROŞII UMPLUTE I. piper. se căleşte în ulei *Se adaugă orezul. se umplu roşiile. că-i vară şi ca mâine urmează micii. vin. postul este ispăşire şi penitenţă. nu joacă de tinerei cu caş la gură. de-un deget • Ceapa. un pic de apă • Roşiile se scobesc de miez • Miezul se pune peste orez — va fierbe încet. sare. înăbuşit. să strângă totul la piepturi incinerat şi graminos • în altă tigaie se pun cartofii la prăjit. se umplu roşiile II. sare. sare.

Deşi mai încearcă unii să-i adauge carne de berbec şi lăptarii — tot spre turci ducându-se. să rămână viu până-n vânătă şi acolo să moară. dar nu vechi. Dacă imamul înnebunea la mâncarea asta. un Mcrlot de Miniş. se presară cu şi se pun între funduri de lemn. se scot din coadă) şi se crestează. Eu unul. presate. apoi se lasă să scadă pe marginea plitei. merge cu vin roşu. cărnoase. dar se taie-n două căţeii.Deliciu turcesc — monadă gastronomică — pe care nimic şi nimeni nu 1-a putut sparge şi schimba. până le seacă zeama şi devin maronii . *1. devine ditamai regele Henric. cu un pic de must şăgalnic şi efebiac iscuns în forţa lui felină de acum şi de mai târziu. decât :elebra. să se coacă înăbuşit o jumătate de oră. sare * 1 ardeiaş iute * Vinetele se grijesc (se spală. zic ei naivi — experienţa ne arată că-i o prostie zadarnică şi că iese un rahat (dar nu de cel local). măreţ. să-şi lase zeama amăruie * Se toaca toată umplutura şi se căleşte în 100 ml ulei de măsline. Ceva mai uşor. * 6 roşii mari. prefer — la mâncarea asta de vară-toamnă — un Merlot tânăr. dar numai de patru ori. la noi scump. LUTENIŢA (După „Bucate încercate&quot. acoperită. răscoapte * 1 pahar untdelemn * 2 cepe • 1 ardei iute • 1 legătură pătrunjel • sare. să sufere un pic • Vinetele se pun în tavă şi se îndeasă-n crestături cu prăjeala asta. responsabil. mănăstirile româneşti au înălţat-o drept cea mai de preţ lucrare de post. să se îndese toate bunele în ceva şi mai bun O fi imam baialdî-ul mâncare islamică. cât sa se ţină un pic vânătă de miez • Se opăresc iute. şi nu aşa adânc. — Muzeul Ţăranului Român) Mai de post decât acest sos din grădinile Călăraşilor nu se poate. unica. bulion de roşii. la cuptor. de an an — doi. cu ceva sare şi piper * Roşiile se curăţă de pieliţă şi se dau prin sită • Se toarnă untdelemnul rămas. atât a fost de rotund modelul. că aşa e Levantul. încă şovăind între arome de fructe de pădure şi miros de flori de :âmp. tradiţionala loastră mâncare ras şi stră-naţională. magica însoţire — mămăligă cu ceapă — adevărata. cu gustul încă crud şi ierbos. cu căţeii de usturoi. se ducea la alţii. la o adică. iar în vechiul Bucureşti nu se putea birt serios fără tocmeală de vinete cu roşii şi usturoi. dar culmea. bineînţeles. ardeiul iute tocat * Se pune tava la cuptor. la ei gustos • Usturoiul nu se căleşte. că nu mai venea lumea.5 kg vinete coapte şi lungi Umplutură • 2 cepe * 2 morcovi * 1 pătrunjel • l ţelină • 2 ardei graşi • 3 linguri varză tocată * 3 căpăţâni usturoi Sos: * 1 kg roşii • 200 ml ulei măsline • piper. solemn. că-şi aită toate poznele tinereţii şi din chefliul şi nebunaticul Hal înhăitat cu tâlharii şi arsele lui Falstaff. câtă îi trebuie * Se coc roşiile-ntr-o tavă.

talpa ţării. ceapă. mâncarea de mazăre fără carne e o permanenţă a cratiţei româneşti. dar şi tovarăş credincios la fripturi şi şniţele. ou şi făină) şi prăjite în unt * E de post. Vai. cum vă e voia * Se pune 1 litru apă la fiert * Ceapa se taie peştişori. dăruiţi cu trei oi. după ce o trece postul şi-o veni vremea de dulce. Porcul românesc ţinea din 20 decembrie până când se termina şi chiar mai puţin. sărăntocii cei mulţi. zice cineva expert. ce bucurie era o vacă pe lapte! Nu mulţi erau cei ce. Deşi carnivor şi mai ales slăninovor (că slănina — cu mămăligă ori pită – şi ceapă e5 dacă-i pe-aşa. să fiarbă 10 minute. al morţilor iau amploare deosebită. Pe de altă parte. carnea rămasă se terciuieşte şi se freacă cu ulei. ce mai!) ieşeau din iarnă nejinduind şi mai puţin lingavi ca ăilalţi. tot o mâncare de a noastră. să se lege * Se presară şi mărarul. e frumoasă aşa. nişte păsări. dai&quot. sarea. câteva minute. foarte gustoasă cu frigănele de pâine albă (tăvălite în sos de lapte îndulcit. ceva pământ şi vreo două vite (chiaburi.quot MÂNCARE DE MAZĂRE Mai degrabă acompaniament decât solistă. a anului. doar de sărbători. ardeiul. să-şi zeama * Se adaugă mazărea peste sos. se pun şi roşiile la călit. Dacă boierul şi târgoveţul înstărit mâncau carne în fiecare zi. piper. chiar şi în jumătatea „de dulce&quot. sau la o coptură mai seacă. verdeaţă şi sare Se mănâncă cu ce o fi. Pledează în favoarea acestei idei faptul că.quot măsura starea lumii şi se potrivea mai ales când numai urzicuţa mai salva şi urma şi turma.* Ceapa. când începea generoasa epocă a zemurilor lungi şi pelagroase sau a mâncărurilor de fasole. postul ar putea fi şi un posibil străvechi rit de doliu. în perioadele de post. fără să arzi mâncarea • Unii îngroaşă sosul cu o lingură de făină desfăcută în apă călduţă • Alţii îi pun smântână la sfârşit * E foarte. piperul. obiceiurile legate de cultul strămoşilor. mămăligă. dovlecei etc. pătrunjelul se toacă mărunt * Se scot pieliţele de pe roşii. două-trei minute. patru stupi. ca aperitiv. mazăre. (după Qfelia Văduva — „Paşi spre sacru&amp. la nevoie. « 1 kg de mazăre boabe • 2 cepe * 2 roşii * 200 ml bulion roşii gros * 2 legături mărar • 100 ml ulei * l lingură zahăr • sare. zahărul. numai pielea lui ştie cum&amp. ardei iute. o făceau. se lasă să fiarbă acoperită la foc mic * Se toacă mărarul * Când mazărea a fiert (cam 1 oră) se adaugă bulion. naţională) pământeanul daco-latino-danubiano- . formă de exprimare a regretului şi durerii. se pune la călit * Se toacă roşiile * Când ceapa s-a muiat. ţăranul şi nevoiaşul mahalalelor. Eu aş încerca însă luteniţa şi ca pe un sos la carne friptă sau fiartă. pâine. să se încingă * Se stinge cu apa clocotită. Proverbul profund românesc („orice câine iese din iarnă. roşie-verde Taine: Marele secret e să laşi apa să scadă cât de mult.

scoateţi în vremea asta sâmburii măslinelor (dar sunt mai frumoase şi mai apetisante rotunde şi durdulii) • Mărarul. piper. ceapă. mi-ar fi mai la-ndemână să zic. De asemenea. etc. dar cu suc de roşii. sunt de aiurea. * 6ţelinemici(l. nevoiaş. dar şi o intrare agreabilă răspândită în Valahia mai ales. pe foc mic •Roşiile se taie cubuleţe * Când ţelina s-a muiat puţin. Taina stă în calitatea măslinei. publicată în 1996 de editura Accolade Prinţ Pro. orez. SUPĂ DE ROŞII • 1 pahar orez • 1 ceapă * pătrunjel. ce se fac de obicei. destul de repede la Dumnezeu. „de frupt&quot. cu verdeaţă deasupra La fel se face şi iarna. care trebuie să fie oarecum veche. după gust • 100 g măsline (luaţi-le negre şi zbârcite. să poată primi zeama de la legume şi să dea în schimb gust amărui-sărat mâncării. fiind doar o selecţie a celor mai răspândite şi tradiţionale feluri de mâncare românească. se adaugă măslinele.5kg) * 6 roşii * 4 cepe • l ceaşcă untdelemn * 1 legătură mărar * 1 legătură pătrunjel • sare. iar cele de la Braşov o tocană de cartofi cu măsline. piper. 1 cană cu apă şi se lasă să fiarbă înăbuşit 1 jumătate de oră. busuioc • sare. sare. lucru care nu ştiu dacă 1-a apropiat cine ştie ce de credinţă. morcov. să se umfle 5 minute — apoi se potriveşte de sare * E bună oricum. de Maica Lucia Nedelea. groase de 1 deget * Ceapa se toacă * Se pun împreună la prăjit în ulei. sărată. am evitat în acest capitol repetarea multor mâncăruri (prea) oportuniste.. bunuţă tare. roşii. dar devin foarte facil. straşnic de greşit dar vesel.carpatin. dar 1-a trimis. Stareţa mănăstirii Nămăieşti-Argeş. pătrunjelul se toacă * Când mâncarea e aproape gata. Pentru mult mai amplă trecere în revistă a numeroase mâncăruri strict vegetariene. laptatelor şi ouălor (nu ştiu de ce. piper. să dea zeamă * Se taie roşiile cubuleţe * Se rad ceapa şi morcovul • Se pun la fiert toate. unde pătrunseseră Balcanii cu toate ale lor. dulce-amăruie. pe gustul meseanului * l morcov • 1 kg roşii răscoapte. „de post&quot. recomand „CARTE DE BUCATE PENTRU ZILELE DE POST&quot. şi caldă şi rece. în 2 litri apă . gospodinele din Ploieşti fac o mâncare de morcovi foarte interesantă. ŢELINĂ CU MĂSLINE Una din mâncărurile obişnuite de post ale verilor târgoveţe. să se umfle-n mâncare) * Ţelina se curăţă de coajă şi se taie felii rotunde. a postit mult mai mult decât zicea popa. * Dacă vreţi. După aceeaşi reţetă balcanizată. Cartea mea. prin simpla eliminare a carnetului. omite cu bună ştiinţă numeroase găteli ce. chiar cu fibrele sparte şi uscate. ouălelor) cum ar fi mâncarea de prune. se adaugă şi piper. secole de-a rândul. sigur.

* 8 ardei graşi mari • 3 cepe * 1 căpăţână usturoi • 1 kg roşii * 1 ceaşcă orez * 2 ceşti supă de legume • verdeaţa: pătrunjel. se căleşte în ulei încins. se stinge cu supa de legume • Se adaugă orez. Dacă se încumetă însă cineva să se apropie. fasole. i se sucesc picioarele.* Se toacă verdeaţa * După 1 jumătate de oră se ia de pe foc. se pune puţină apă. piperează. acoperit. 0. BORŞ DE LEURDĂ • 2 cartofi • 1 litru borş • 1 legătură ceapă verde • sare. usturoi. mărar • sare. Mai şi nişte varză cu piper ori toacă nişte vinete cu roşii şi usturoi şi cu d'astea umplu dumnealor ardeii. îi sunt strâmbate fălcile. piper. Apoi alătură o rece şi mustoasă de uiţi că-i post şi mănânci de te saturi. şi ţi-e ruşine. se mai lasă pe foc. zahăr. leuştean * 1 ou • 1 pahar smântână • l farfurie de foi de leurdă proaspete (leurda e un fel de usturoi sălbatic) • Se curăţă cartofii. piper. Doamne păzeşte. se dau la cuptor molcomit 20 de minute • Se presară verdeaţă Pe la mănăstiri argeşene şi olteneşti. se căptuşesc cu roşii. cartofi. se ardeii cu gura în sus. nelăsând pe nimeni să se apropie de ele. în post şi pe asfalt. că altceva decât glaciaţiune fulgerătoare şi interioară nu-ţi trebuie. acoperit pe foc mic. că aşa ne-am obişnuit. Se spune că sub Soc locuieşte un duh vrăjmaş care păzeşte comorile îngropate sub el. maicile meştere şi răbdătoare fac o iahnîe de fasole boabe scăzută tare sau o prăjeală de cartofi cu roşii şi ceapă. dacă eşti fleaşcă. vinete.5 kg roşii * Se lasă să undească. se pun la fiert în 2 litri apă cu sare — 10 minute • Se pune separat borşul la fiert • Se toacă ceapa • Se taie fideluţă leurda • Se bate oul cu smântână • Se pun peste cartofi leurda. Locul din jurul Socului „nu este curat&quot. ceapa. zahăr.. piper. ciuperci. unde se aruncă fel de fel de necurăţenii. se spală de seminţe * Se umplu ardeii cu orez. se presară verdeaţă In vipia verii de Bărăgan. sare. supa asta iese din frigider ca o salvare. până se umflă orezul • Se pregătesc ardeii de umplut — se scot cotoarele. un sfert de oră • Se adaugă borşul — câteva clocote • Se toacă leuşteanul • Se sărează. căci îl pândesc nenorocirile. — dar de obicei se foloseşte orezul. după gust • l pahar untdelemn + 2 linguri pentru sos • Se toacă ceapa. înainte de Sfânta Mărie. este maltratat. Această credinţă este valabilă mai ales pentru Socul care creşte în locuri părăsite. luaţi-vă gândul!) . ARDEI UMPLUŢI DE POST Pot fi umpluţi cu orice. se căpăcesc cu felii de roşii • Se unge o cratiţă cu ulei. da-i prea târziu şi nici nu e prima dată. De asemenea nu este bine să se culce cineva sub un Soc. se presară leuştean • Se drege cu smântână şi ou (dacă e post. singur. varză etc. se taie cubuleţe.

Argeş. paprică. aşa că adăugaţi în salata de vinete un pic de piper. la foc mic • Când e aurie se adaugă roşiile. fiertura ar fi fost straşnică şi ar fi semănat a mâncare. numai să fie uşor acid: ciuperci marinate. după poftă • 1 lingură pătrunjel verde tocat * Se taie prazul rondele groase de două degete • Se presară cu sare. piper. Gibraltar şi Ulan-Bator. să se cunoască cu mâncarea. zbârcite * sare. rece. Vâlcea am întâlnit des buruiana asta. că aşa fac mehedinţenii şi nu fac rău. PRAZ PRĂJIT • 2 tulpini groase de praz • 2 linguri untdelemn • sare. DOVLECEI UMPLUŢI CU VINETE (Sau cu orice altceva. cu ceapa împreună la prăjit. fasole cu usturoi etc ) • 1 kg dovlecei • 500 salată de vinete • Dovleceii tineri se fierb zece minute. boia (după gusturi) • 1 lingură zeamă de lămâie (că merge cu măsline) sau 1 păhărel de vin alb * Ceapa. paprică. tăind rondelele mai subţiri şi . apoi se lasă să se răcească « Se taie bucăţi groase (5-6 cm) şi se scobesc • Se umplu cu salată de vinete şi se garnisesc cu felii de roşii — iată o intrare drăguţă. usturoiul. mâncarea de post vărătec se face dimpreună cu un pilaf sârbesc. piper • Se taie prazul îmbucături • După 5 minute de clocote modeste se pune Ia rumenit şi prazul. Dar şi aşa e bună. se lasă să molcomească 1 juma' de minut • Se scot sâmburii (deşi nu e neapărat nevoie) din măsline • Dacă a trecut jumătate de oră.In Prahova. împreună cu zeama de lămâie (sau păhăruţul de vin) • Se toacă mărarul • Când e gata se potriveşte de sare şi se presară mărar Dacă aş fi pus vreo două trei bucăţi de carne de viţel sau un pui încă de la început. tricoloră şi gustoasă Taină: Dovleceii fierţi n-au nici un Dumnezeu. se stinge cu o ceaşcă de apă. câţiva căţei de usturoi terciuiţi şi o linguriţă de oţet în plus. piper. roşiile şi usturoiul se toacă mărunt • Ceapa se rumeneşte în ulei. dacă e vreme de dulce) şi se presară cu pătrunjel Se pot prăji şi ceva şniţelaşc de praz. boia • Se pun la prăjit în ulei încins pe ambele părţi în vas acoperit până se rumenesc • Se pun în farfurie (lângă un copan de pui fript. din cel cu toate legumele şi zarzavaturile lunii tocate. să îndrepte şi să stingă ce-a ars acreala (deşi eu zic că mai degrabă să sublinieze). se pun şi măslinele la fiert. ca o marinată ce este. 5-10 minute. Ciorba corespunzătoare se simte (trăzneşte!) de la poarta mănăstirii iar vântul îi poartă mîroasele subtile pe o suprafaţă restrânsă numai la careul Sankt-Petersburg. cu un Muscat dulce şi înmiresmat de Corcova alături. ca la Calafat. piper. Paris. la Turnu-Severin. • 3 tulpini groase de praz * 1 pahar untdelemn • 3 roşii • 1 ceapă * 3-4 căfei de usturoi * 1 legătură mărar • 100 g măsline negre. PRAZ CU MĂSLINE Arhicunoscută în toată Valahia (deşi rimează olteneşte).

în săptămâna —Rusaliilor-sau a Căluşului. a dansurilor sacre după melodii de joc cântate de lăutari (care nu fac parte din ceată).alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin ameninţarea lor cu diferite arme preistorice (beţe. se ung cu ulei. de ştevie tânără • Se grijesc frunzele de ştevie • Se leagă „păpuşi&quot. prin scenetele războinice. Căluşari de rând. neaşteptată. • 2 ardei iuţi • oţet de prune. ajutor de Vătaf. legaţi prin jurământ de credinţă şi complicate rituri de consacrare sunt obţinute prin executarea. sare * 2 linguri de ulei • 3 mănunchiuri groase „ca pe mână&quot. zeul cabalin şi protector al cailor şi al verii. poartă un mesaj din străvechime. întinşi pe pământ. prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut sparta cu băţul de Mut sau Vătaf. Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi. până la epuizare fizică şi psihică. c-am ieşit în sfârşit din post şi se cade bucurie mare. Are totodată ceva ritual. Stegar.transferul magic al fertilităţii divine prin vrăjirea. un totem (Cioclul Căluşului) în care apar excese. ciudată. uneori. arcuri cu săgeţi). săbii din lemn. „luate din Căluş&quot. prin formule indescifrabile şi zgomote produse de zurgălăi şi clopoţei şi altele. urme ale unor practici orgiastice. Usturoi). Jocul poartă cu sine funcţii şi expresii diferite ca vechime: —petrecerea zeului cabalin substituit de o mască purtată de Mut. dansurile căluşăreşti au acelaşi efect ca beţiile rituale de la Anul Nou. mersul la trap sau în galop al cailor. petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin. ceata căluşarilor. prin plantele vrăjite (Pelin. PĂPUŞI DE DRAGAVEI Mâncare oltenească. Jocul cuprinde practici şi formule magice. îngropatul Crăciunului. neliniştitor. de o efigie (Steagul Căluşului). prin impetuozitatea dansurilor căluşăreşti care imită.grăbirea căsătoriei şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prin intrarea lor în hora căluşarilor şi prin atingerea phalusului purtat de Mut. Vătaf. se curăţă de sfori şi se pun într-o strachină cu ardei iute tocat * Se toarnă peste păpuşi ulei şi zeama fierbinte şi sărată de oţet cu apă • Se mănâncă cu mămăligă Jocul Căluşarilor e un ceremonial străvechi de mare spectacol. lordănitul Femeilor şi Măcinici. (după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an&amp. . de la puiul de găină sacrificat violent sau de la căluşarul supus unei morţi rituale.vindecarea persoanelor „luate din Rusalii1'.tăvălindu-se într-un ou amestecat cu o lingură făină. la omul bolnav.jucărea copiilor purtaţi în braţe în hora Căluşului sau săritul lor. de către căluşarii iluminaţi de viziuni pentru alungarea bolilor. în special a „frigurilor&quot. în timpul jocului. a bolovanului de sare (dat apoi vitelor pentru prăsire şi înmulţire) şi a blidului cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor. Dar atunci trebuie cam un pahar de ulei şi vreo douăzeci de căni de Roşioară. . elementară. dansuri extaziante şi acte rituale executate de o ceată masculină strict ierarhizată: Mut. se pun la grătar * Când s-au „fript&quot.: .quot CHISĂLIŢĂ • l kg prune • 200 g zahăr (sau fără) . în care Căluşul. Astfel. . ..

în loc de orice altă mâncare. se oferă ca ciorbă. spre un Pinot Noir de Baraţca (vin semănând cu o armură falnică de oţel căptuşită îngrijit cu pluş sau cu o fioroasă panteră neagră torcând dulci cântece de leagăn unui prunc o trage de mustăţi). se scot sâmburii şi se pun cu sau fără zahăr într-o oliţă. postul obişnuit din zilele de miercuri şi vineri devenea post negru. se pune în cuptor la foc mic. pentru sănătatea şi prosperitatea familiei. oltenii mai strâmtarăţi (ce eufemism!) nici nu le mai fierbeau ci lăsau prunele să se oţetească şi mâncau acreala aceea. nenfricat sărată şi piperată. După aproximativ aceeaşi reţetă plus ceva usturoi. dar. să prindă gust bun • Ciupercile bine spălate se toacă şi se pun peste orez. că aşa e în Oltenia Deşi lucrare simplă. se lasa să respire . cu sare şi piper. ci numai orezul): adăugând lobodă. Mai mult. fructe uscate 250 ml untdelemn + 100 ml pentru uns tăvi şi cozonaci Plămădeală: • Drojdia se desface în 2 cesti cu apă caldă • Se adaugă 1 ceaşcă cu zahăr tos. de data asta şi muntenească şi ardelenească (prea puţine reţete sunt strict locale. veţi mai întâlni asemenea licenţe. extrem de sănătoasă de altfel. ştevie etc. are nerv şi chef de tovărăşie. confuzii şi simultaneităţi inevitabile). după gust l vârf cuţit praf de scorţişoară « 1 vârf cuţit praf de cuişoare 1 linguriţă coajă rasă de portocală glazură: miez de nuci. se bate vârtos cu o lingură de lemn. până se rumeneşte la suprafaţă • Se toacă pătrunjel şi se presară peste pilaf O fi ea mâncare de post. PILAF CU CIUPERCI Altă mâncărică de post. stafide. chisălifa e deosebit de importantă în bucătăria oltenească de post. cu mămăligă. numai meniul simplificat storceală de prune. spanac. la foc mic • Când s-au muiat şi au şi dat în câteva clocote. In Oltenia şi Muntenia. se stinge pilaful cu 2-3 ceşti de apă. COZONAC MUNTENESC DE POST 1 kg făină * 500 g zahăr tos 2 pachete margarina * 50 g drojdie l litru apă * 1 plic zahăr vanilat 1 lingură coajă rasă de lămâie * 1 linguriţă rom 2 linguriţe sare • şofran. 2 ceşti făină şi 100 rril ulei • Se amestecă. săptămâni întregi de vară-toamnă. 30-40 de minute. cât vreţi • 500 g ciuperci de care o fi (bune chiar şi cele uscate) • Ceapa se toacă şi se prăjeşte în ulei5 într-o cratiţă mărişoară • Când s-a aurit.• Prunele se grijesc. piper. urzici. alune de pădure. cu mămăligă. care recita cândva. se adaugă orezul bine grijit şi scurs. se amestecă şi se acoperă. adesea. aşa că un antricot de viţel fript pe cărbuni sau un piept de pui la grătar spurcă brusc găteala înspre frupt. • l ceaşcă orez * 1 pahar untdelemn • 1 legătură pătrunjel • l ceapă • sare. să se călească niţel. amestecând mereu • După 5 minute de prăjit. se poate face şi pilaf cu buruieni (în cazul ăsta nu se mai călesc şi ierburile.

pentru frământatul final.Aluat: *într-o cană de apă caldă se dizolvă o ceaşcă de zahăr şi se amestecă scorţişoară.. Ninîca adormise. sare • într-un castron se freacă 1 pachet jumătate de margarina cu restul de untdelemn • Margarina rămasă se pune la-ncălzit • Făina rămasă se pune într-un lighean • I se adaugă. dacă e bine asezonată. ori nu e. se pun în ciorbă să clocotească cel puţin un sfert de oră • Se sărează. alune de pădure • In cuptor. că mai creşte • Se ung cozonacii cu ulei. • 6 cepe mari * 3 linguri untdelemn • 2 linguri pastă roşii * 1 linguriţă oţet • 3 căţei de usturoi • 1 jumătate linguriţă paprică . cuişoare. se presară mărar Era ca un ritual. sosul de zahăr • în timpul frământatului.. prozatorul. mî-era încă foame. clopotniţa neagră pe cerul înlunit şi limpede. stafide. rezemată de stâlpul cerdacului. rom. post şi încă în Muntenia. ce aventură. de dulce. eventual alte fructe uscate. cu mămăligă. Eram sigur într-o altă viaţă. şi de Banat care. va sta 1 oră Nu prea văd eu rostul unui cozonac de . şi încercam să-mi aduc aminte ceva. şofran. că nu se poate. aşa că am să-i adaug nişte dulceaţă ori nişte marmeladă (vezi mama Dorica). şi faci cozonac adevărat. Ori e sărbătoare. mă umflam cu zeamă de bob pentru prima oară în viaţă. e gata. la foc potrivit spre mic. doar să-mi aduc aminte. fără sâmburi. CIORBĂ DE BOB De o simplitate mănăstirească (dacă am găsit-o la Tismana) ciorba e gustoasă rece. aproape toate cele bune şi făcute mai sus: plămădeala. nu ştiu ce. zahăr vanilat. e bunuţă. se acoperă cu un ştergar şi se lasă să crească la ioc călduţ în voia lui (îşi va dubla volumul) • Se ung tăvile cu untdelemn • Se încinge cuptorul • Se pune aluatul care n-a stat din crescut în tăvi — cam la jumătate. • 300 g păstăi verzi de bob • 1 ceapă « 1 morcov • 100 g corcoduşe verzi • 1 legătură groasă de mărar verde « sare • Se toacă ceapa • Se rade morcovul • Se pun la fiert cu bobul în 2 litri apă până se-nmoaie (păstăile!) • Se toacă mărarul • Se strivesc corcoduşele. coajă de lămâie şi portocală. eram altul. părintele Duxul pipăindu-şi mătăniile. care ţine cam o jumătate de oră. realitatea. Dinspre chilii venea sforăit bărbătesc. eram altul. şi atunci nu-i de ce face! Dar uite că există şi no să neg tocmai eu. mai ales pe cea a lucrurilor (vezi Hegel). se mai adaugă câte puţină margarina caldă * Dacă aluatul a-nceput să scoată bule de aer. grăsimea frecată. TOCANĂ DE CEAPĂ Mâncărică de post. se presară nuci. îmi amintisem.

iar sloiul e îndesat * Se oferă cu mămăligă Mâncărurile „sleite&quot. hreanul se amestecă iar bine (dar bine de tot!) şi se pun la cuptor. . respectând reţeta de mai sus. ceapă tocată. şi nu cu unt. de basm. se pot face mazăre şi fasole sleită. mai ales ca mâncăruri de post. ba chiar şi cartofi. boia • Când a devenit transparentă. LINTE DE POST * 400 g linte • 500 ml supă de legume * l ceapă (tocată) * 1 morcov (ras) Adaos la guşti • 2 linguri oţet • 1 lingură untdelemn * l ceapă * 3-4 căţei usturoi (tocat) * sare. zahăr şi se freacă niţel • Mărarul se adaugă la sfârşit.* 1 morcov • 1 linguriţă zahăr • l legătură mărar • Se pune ceapa tăiată felii mai groase la rumenit cu usturoi. untul. cât vă place • l legătură usturoi verde * tarhon.: Se rumeneşte ceapa în ulei. cu sare. morcov şi puţină sare * „Gustul&quot. piper. TOCANĂ DE CARTOFI • l kg cartofi * 2 cepe • 5 roşii răscoapte • 1 linguriţă chimen pisat • ! linguriţă boia • sare. le-am întâlnit numai în Transilvania. oţet. se stinge cu apă şi oţet. morcovii. Iarăşi post între dealuri ardelene. se pun la fiert în puţină apă cu ceapă. păstârnacul • Se grijesc urzicile bine. urzicile se scurg (zeama se păstrează) se toacă şi se freacă bine cu mălai. morcov ras. măcinat • 5-6 căţei usturoi • 1 linguriţă hrean ras • sare. cu supă de legume. miezul de nucă. câtă credeţi * 3 linguri de unt (untdelemn. după 10 minute de sfârâit uşor URZICI SLEITE • l kg urzici • 1 ceapă • 250 g morcovi • 1 păstârnac • 2 linguri mălai • 2 linguri miez de nucă. făcute cu ulei însă. un somn adânc. până se termină. Fără nuci. se pune sare. restul e nostalgie. se adaugă usturoiul. cimbru • l pahar de untdelemn • Se curăţă cartofii. cu copaci puţini. se pun la fiert în apă cât să-i acopere. ulei de nuci) • Se rad ceapa. se taie îmbucături. aerul ancremenit cu timpul odată. In văile acestea adânci. până se face o ciulama * Se potrivesc de sare. piper Seara — Se pune lintea la-nmuiat în apă rece Ziua — Se pune lintea la fiert în 2 litri apă rece. morcovi şi păstârnac • Se toacă usturoiul • Când au fiert. piper şi usturoi * După aproximativ o oră se ia lintea de pe foc şi se pune şi „gustul&quot. cum îmi plac mie. se adaugă pastă de roşii. stropite din când în când cu zeama de la fiert.

şi se lasă să bulbucească vreo zece minute. în zonele răcoroase ale cartofilor. e absolută Poţi să bei în post (fraza nu-i pentru militarii în termen). pătrunjel. se pun peste ceapa călită • Se toacă usturoi. Mulţimea de miroase şi verdeţuri. în post?!) 1smântână da. dar plăcut la băut datorită fructuozităţiî. să nu se ardă * Se presară pătrunjel. smântână opţională!) Seara: • Fasolea grijită bine se pune la înmuiat în multă apă rece Dimineaţa * Se pune fasolea la fiert o oră jumătate. e un vinuleţ acrişor. ginars). la foc potrivit. cimbru * Cartofii fierb într-un sfert de oră. dar care. piper. pentru faţă. tarhonul. însă dacă o faceţi de frupt. să scadă • Se rad morcovii şi ceapa * Se călesc în ulei cu boia * Se sting cu bulion de roşii şi oţet şi un pic de apa fierbinte * Se toacă usturoiul. bizar colorat (roze-maro-verde) abia abia întărit. zahărul şi joaia de dafin. dar asta n-are nici o legătură cu . e distinsă. pătrunjelul * Dacă fasolea a fiert (ideal e să fi scăzut suficient cât să fie mai puţin de o jumătate de litru zeamă — dar atenţie să nu se prindă) se adaugă zarzavatul călit. această viţă cu coacere precoce. cu smântână.. în 3 litri apă cu sare.. (după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an&amp. vinars. Persoana credincioasă. tâlhari). se pune la călit în untdelemn cu boia • Se taie mărunt roşiile.. palincă. mai ales dacă-i mai pui şi o ceaşcă de smântână. câte o zi din 7 săptămâni succesive. mai ales în zonele ardelenesco-bucovinocartofelifere. horincă. să se unească toate. dar mestecând des. se mai presară un pic de pătrunjel verde Mâncărică de post la rădăcină. dacă ai (vacă) şi o legi de o carne bună şi de o cană de vin „de boltă&quot. după poftă (care poftă. tarhon. scoate glorios din vară curtea rămasă prematur fără slănină (c-a avut oameni la zidit gardul) şi găinile de moarte năpraznică.quot IAHNIE DE FASOLE 500 g fasole boabe 3 cepe ~ 100 ml untdelemn 3 morcovi l lingură boia l căpăţână usturoi l lingură oţet aromat cu tarhon câteva fire de tarhon tocat l legătură pătrunjel 200 ml bulion gros de roşii l lingură zahăr l foaie dafin sare. petrecea timpul în rugăciuni şi deplină curăţenie trupească şi sufletească. tarhonul. ce se întinde spre soare pe bolţi şi pe pereţii şurii. singura soluţie „viticolă&quot. într-o ţară de ţuică (rachiu. dar e opţională — auzi. de obicei o femeie „iertată&quot.piper. chimen • Ceapa se taie peştişori. usturoiul. pentru dovedirea şi pedepsirea răufăcătorilor (hoţi. bun de-ntins cu pâine fac tocana gustoasă. şi se lasă să mai dea în câteva clocote • în sfârşit. sosul gros. sare. Postul negru în Bucovina înseamnă suprimarea totală a alimentaţiei timp de 7 zile. după care li se adaugă sosul de roşii şi verziturile tocate. poate. e. la adăpost. Numit în Ardeal şi „Californie&quot. se autoclaustra într-o cameră întunecoasă. „bolta&quot. piper.

Grâu fiert.. care mă-ntreba „Ponial? Ponial? &quot. Dar. sărbătorească de post. se împarte membrilor familiei şi vecinilor. fuioare de cânepă cu rol magic (Barba lui Moş Ajun) vor ospăta spiritele din cea lume până dimineaţa când. prune fierte. nici prea invers. şi se potrivea cu fasolica scăzută şi. cât să pară şi mai proaspătă. ciuperci. răcoroasă şi acrişoară. odată masa sfinţita. foc potrivit. în camera bună a casei. boabe. e mult mai „de dulce&quot. de tensiune. de nesiguranţă. se aşterne masă mare. felii de măr uscate) • 2 cepe se toacă şi se călesc în ulei • Se sting cu orez şi apă. ca fenomene rituale specifice momentelor critice. fără s-o (prea) lungească. nu e chiar un sacrilegiu. un Aligotc de Bucium sau o Fetească Albă de Dealurile Bujorului. turte şi pâine. decât ouleţul fiert sau feliuţa de „clisa&quot. paprică.. lângă frontieră.. îmi amintesc însă că la Şiret. pe când.. care era făcută din suc de afine. sare. suc de mere şi. Masa de Ajun — După miezul nopţii. la nişte sărmăluţe cu prune sau stafide. după chef • 100 g prune uscate (stafide. să-i iasă sarea • Se pregatesc foile de varză — cam 15-20 bucăţi • Restul verzei se toacă fideluţă • Se rade morcovul Sos: • Se toacă 1 ceapă. vin. în . cât se poate de tânăr. (după Ion Ghinoiu — „Obiceiuri populare de peste an&amp. se pune sare. piper praf. la Frăţăuţii Noi.. după fasolea asta am băut cândva o zeamă foarte plăcută. piper măcinat. în postul ortodocşilor. cât să cinstească masa. Ele au ca principale elemente mediatoare în contactul cu divinitatea animale sau produse animaliere. în admiraţia înlăcrimată a bunică-sii.quot SARMALE DE POST * 1 varză murată • 1 ceaşcă orez • 3 cepe • 1 pahar bulion roşii gros * l pahar untdelemn * 1 morcov * piper. care scârţâia îngrozitor la o vioară dezacordată. era în postul Sfintei Marii. fasole scăzută. pentru sufletele uşoare. însă de familie bună-. se lasă să fiarbă • Varza se spală mult. la prima oră a zilei de 24 decembrie. circa 1 oră Culmea e că un păhărel de vin. se pun la cuptor acoperite. piţigăind „. cu surâsul luminos de pe faţa unei ucrainiencuţe blonde de vreo zece ani. zeama de sfeclă roşie! Pornise un pic.. o să zâmbiţi. se căleşte în ulei cu boia şi piper boabe * Când s-a muiat se adaugă bulion Umplutura: • Se toacă prunele bucăţi mici • Dacă a fiert orezul i se adaugă prunele • Se unge o cratiţă cu ulei • Se umplu sarmalele * Se aşază în cratiţă împreună cu varza tocată şi morcovul ras.Maramureş plai cu flori&quot. foarte curente în Bucovina şi Moldova. pentru sufletele morţilor. nici prea seci. deşi.înfrânarea trupului dorit şi înălţarea sufletului. Dar nu-i treaba mea să comentez dreapta cumpătare ci să vă spun că. Se poate face o paralelă între post şi sacrificiu (jertfa de sânge). se toarnă bulion şi apă. ar merge doar un vin uşor şi ştrengar.

deţine rolul mediator în dialogul cu forţele divine . artificiul ritual constă în absorbţia alimentară a fiinţei ce intermediază comunicarea profanului cu sacrul. în post.sacrificiu. prin purificarea pe care o realizează. . abstinenţa alimentării (refuzul absorbţiei).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful