P. 1
Contractul de Donatie

Contractul de Donatie

|Views: 2|Likes:
Published by Ser Giu

More info:

Published by: Ser Giu on Apr 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/12/2012

pdf

text

original

www.referat.

ro

Contractul de donatie
CONTRACTUL DE DONATIE Definitie Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art.801 si 803 C.civ.)2. Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie (animus donandi). Aceasta intentie, concreti-zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege, justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. Precizam, de asemenea, ca donatia - ca varietate a contractelor cu titlu gratuit - reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patri-moniului donatorului cu bunul donat, spre deosebire de contractele dezin-teresate (de exemplu, comodatui, mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. Interpretarea contractului kp777t8111sppv Codul civil nu prevede reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de donatie. In consecinta, se aplica regulile generale de interpretare a contractelor (art.977985). Se impune insa o precizare; daca nu exista certitudinea ca partile au incheiat un contract de donatie (o liberalitate), deci interpretarea este necesara chiar pentru calificarea juridica a contractului (donatie sau un alt contract, de exemplu, de intretinere, de locatiune, de comodat etc.), atunci interpretarea urmeaza sa se faca in sensul aplicarii regulilor care guverneaza actele cu titlu oneros - care sunt reguli de drept comun -, iar nu a regulilor prevazute pentru liberalitati care, fiind exceptionale sunt supuse unei interpretari restrictive. Concluzia privind incheierea intre parti a unui contract de donatie trebuie sa fie temeinic ancorata in elementele conventiei intre parti. Precizam ca, in nici un caz, executarea unei obligatii civile irnperfecte (naturale) nu poate fi calificata drept o liberalitate (de exemplu, executarea unei obligatii prescrise, repararea pagubei cauzate desi conditiile raspunderii civile nu sunt intrunite, intretinerea unei rude fata de care nu exista obligatie legala de tntretinere etc.). Nici premiile sau cadourile ori recompensele oferite (in scopuri publicitare) de un comerciant clientilor nu constituie donatii, nefiind facute animus donandi, in activitatea sa profesionala comerciantul nu poate fi generos. Nici operele de binefacere nu urmeaza regulile prevazute pentru donatii . Obiectul donatiei

daca donatia a avut ca obiect imobilul. revocarea. Conditiile donatiei Intre persoane prezente Conform art. Tot astfel. dar si cu titlu gratuit.civ. iar nu imobilul. indiferent de persoana donatorului sau donatarului (persoana fizica sau juridica.civ. obiectul donatiei este suma de bani sau casa? Regula este ca.702 si 965 C. nu numai cu titlu oneros.813 C. obiectul donatiei il formeaza imobilul . de drept public sau privat). In schimb. toate conse-cintele aratate se vor rasfrange asupra lui. precedata sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte persoane. raportul ori revocarea donatiei nu va afecta dreptul de proprietate al dobanditorului (donatarului) asupra imobilului. reductiu-nea etc. deci prin donatie. bunurile viitoare nu pot constitui obiectui darului manual. bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art. Drept consecinta. daca obiectul donatiei este suma de bani. obiectul donatiei este suma de bani . straine de donatie). Neres. in cazul prestarii unei sume de bani in vederea achizitio-narii unui imobil. pentru ca solutionarea problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea. recolta viitoare).). donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia contravine principiului irevocabilitatii. Daca incheierea contractului de donatie este insotita. ceea ce se doneaza este pretul (parte din pret). In nici un caz. Dintre bunurile viitoare numai succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul donatiei (art. Deci contractul produce efecte juridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica. Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie). sa fie determinat sau determinabil (art. Dupa deschiderea mostenirii mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita.948 si 964 C.963 C. Daca contractul are ca obiect lucrul altuia. Problema se pune in practica in cazul finantarii cumpararii sau construirii unei case.Conditii. In schimb. daca donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra (sau si asupra) altei persoane decat aceea care plateste pretus imobilului. dar numai daca donatia este concomitenta cu plata pretului catre vanzator. Potrivit dreptului comun. . nulitatea contractului de donatie sau reductiunea. trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza (quid donat). daca transcrierea se face dupa incheierea vanzarii si plata pretului la care donatarul n-a luat parte. adica obiectul donatiei. respectiv cota-parte indiviza. posibil.).civ.civ.pectarea acestei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a contractului.). toate donatiile se fac prin act autentic.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente. licit si sa existe sau sa poata exista in viitor (de exemplu.

sub sanctiu-nea nulitatii absolute. nu poate fi validata printr-un act confir-mativ al donatorului (quod nullum est confirmari nequit) si nici acoperita printr-un proces verbal incheiat cu prilejul transcrierii imobilului ori prin alte acte oficiale ulterioare manifestarii de vointa. de asemenea. nulitatea poate fi invocata numai de citre ei. ea trebuie sa fie refacuta in intregime cu respectarea formei cerute de lege (art. precizam ca si sarcinile sau conditiile donatiei trebuie sa fie prevazute in forma solemna. Pentru ca donatia nula pentru vicii de forma sa produca efecte juridice. 1092 alin.civ. ne aflam in prezenta unei nulitati absolute care exceptional poate sa fie acoperita. Intrucat cerinta formei este prevazuta in mod imperativ. in realitate.Forma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului. chiar daca ar exista un inceput de dovada scrisa. ca donatie. confirmarea sau ratificarea produce efecte numai fata de succesorii care au consimtit. cat si in privinta oricarei alte exceptii. bineinteles. Renuntarea la efectele nulitatii este opozabila si creditorilor. nici executarea benevola a donatiei in scop in inzestrare.civ. Impartasim parerea potrivit careia donatia nula absolut pentru vicii de forma lasa in persoana succesorilor o obligatie civila imperfecta (naturala) care. daca nu este frauduloasa. nu poate acoperi nulitatea si deci se poate cere restituirea prestatiei efectuate in baza actului nul. ratificarea sau executarea voluntara a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului (art. In schimb. Intrucat parintii nu au o obligatie civila imperfecta (na-turala) de a-si mzestra copiii. Astfel. Intre absenti .2 C. daca actul juridic initial este nul. dupa moartea donatorului. nu poate fi facuta decat tot prin inscris autentic.). Altii spun ca. Nulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de orice persoana interesata sau de instanta din oficiu si nu poate fi inlaturata in nici un fel.1167 alin. deci ad validitatem. nulitatea unei donatii pentru vicii de forma. de exemplu. ratificarea sau executarea este benevola si facuta in deplina cunostinta de cauza. In sfarsit.civ. iar nu valabila ca act de plata facuta in executarea unei obligatii civile imperfecte. Precizam. fiind executata sau confirmata de bunavoie si in deplina cunostinta a cauzei de nulitate.) daca confirmarea.). nu da loc la repetitie (art.1168C.3 C. care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane. avand caracterul unei donatii. fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr-o valoare echivalenta. Bineinteles. se spune ca in persoana succeso-rilor donatorului nulitatea pentru nerespectarea formei devine relativa in intelesul ca ei pot in mod valabil sa confirme donatia autorului lor lovita de nulitatea de forma si. poate fi acoperita prin confirmarea. ca inzestrarea unui copil in vederea incheierii casatoriei. dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta cu martori. Pentru a explica aceasta dispozitie.

numai "efectele" donatiei (art. insa inscrisul trebuie sa fie semnat de ambele parti. Bineinteles.civ. Statul estimativ poate sa fie cuprins in chiar corpul inscrisului de do-natie. ci si tacita. nefiind necesara redactarea lui in forma autentica. Statul estimativ Daca donatia are ca obiect bunuri mobile.civ.civ. (Revocarea nu trebuie sa fie notifi-cata donatarului). mostenitorii sai nu pot accepta donatia deoarece autorul lor nu le-a putut transmite nici un drept. constituie o revocare tacita.814 alin.l C.civ. cat si acceptarea trebuie sa fie facuta in forma autentica. iar oferta de donatie s-a facut intuitu personae.In cazul in care contractu de donatie se incheie intre absenti. 772 C. In schimb. se mai cere ca actul de acceptare sa fie comunicat (notificat) donatorului. Revocarea poate fi nu numai expresa. atat oferta de a darui. Intrucat prin acceptare se realizeaza. fiind nule absolut cu toate consecintele si regulile de mai sus aratate (art. prin oferta si acceptare separate.civ.814 alin. pentru ca donatarul nu-si micsoreaza patrimoniul. prevede necesitatea statului estimativ pentru "valabili-tatea" donatiei de bunuri mobile facuta prin act (autentic). in fapt. donatorul vinde lucrul care urmeaza sa faca obiectul donatiei. Pana in momentul primirii comunicarii donatorul poate revoca donatia (oferta de donatie).) fiind amanate pana la comuni-care . corpo-rale sau incorporale.814 alin2. a lucrurilor mobile daruite (art. caci notificarea nu mai presupune aprecieri de ordin moral. "in lipsa acestui stat" estimativ. si donatarul trebuie sa fie in viata in momentul acceptarii. altfel nu vor produce efecte juridice. in timpul vietii lui (art. C. Cu atat mai puternic cuvant. implicand aprecieri de ordin moral) si nici ataca refu-zul acceptarii donatiei pe calea actiunii pauliene. Daca donatarul inceteaza din viata inainte de acceptare.nu excludem posibilitatea notificarii acceptarii de catre succesorii sau creditorii donatarului.) si inainte de a fi devenit incapabil. In caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare (cu care se echivaleaza situatia cand acesta devine incapabil). art. prin expertiza. faptul ca. se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in timpul vietii donatorului (art. oferta devine caduca.). Astfel.827 C. cel putin globala. Pentru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat.2 C. ci pierde numai ocazia de a-l mari. pe langa conditiile examinate se mai cere ca obiectele mobile donate sa fie trecute intr-un stat estimativ semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si evaluarea. prevede posibilitatea evaluarii bunurilor mobile donate.). acordul de vointa .civ. cand se realizeaza acordul de vointa necesar in vederea incheierii contrac-tului. dar partile pot intocmi si un inscris separat sub semnatura privata .).2 C. ceea ce . inainte de comunicarea actului de acceptare. Pe langa aceste conditii.827 C. pentru ca donatia acceptata prin inscris separat sa produca efecte. creditorii nu ar putea accepta donatia (nici in timpul vietii donatarului) pe calea actiunii oblice (dreptul de a accepta fiind exclusiv personal.civ.814 alin. Art.

41 alin. Aceasta dispozitie se aplica si preotilor care au asistat pe donator din punct de vedere religios in cursul ultimei boli (art. nu pot primi donatiile ce bolnavul a facut in favoarea lor in cursul acestei boli. in mod valabil" (art. Copilul conceput (infans conceptus) poate fi gratificat (art. dreptul de preemptiune (art. Astfel fiind. bolnavul poate gratifi-ca un prieten medic. lar organizatiile (entitatile) care n-au dobandit personalitatea juridica vor putea primi donatii in cursul constituirii (de la data actului de infiintare) "dar numai intrucat acestea sunt cerute pentru ca persoana juridica sa ia fiinta. inclusiv persoanele care practica ilegal medicina .). precizam ca inscrierea in cartea funciara nu afecteaza validitatea contractului. Observam ca ceea ce intereseaza este nu calitatea de medic.810 alin. Capacitatea partilor Incapacitati de a primi 1. daca donatia se face in vederea alcatuirii patrimoniului propriu necesar pentru dobandirea personalitatii juridice.In schimb.3 din Decretul nr. fiind cerut numai ad probationem.33 alin. prin liberalitati cu sarcini.48-49) nu este aplicabil in cazul donatiei. ci asistenta cu caracter repetat sau de continuitate acordata bolnavului in calitatile vizate de lege. Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care n-au dobandit personalitatea juridica nu au capacitatea de a primi donatii. unitatea poate primi donatii cu respectarea principiului specia-litatii capacitatii de folosinta.nr. Cetatenii straini (persoanele juridice straine) si apatrizii nu pot primi donatii avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor (art. Prin urmare. Donatia de imobile Daca donatia are ca obiect un imobil.2 alin 1 din L. recunoasterea validitatii darului.808 C. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara.). facute unor terte persoane capabile . Medicii si farmacistii. farmacist sau preot.mseamna. de exemplu. daca nu l-a tratat in cursul ultimei boli.civ. cerintele de forma trebuie sa fie respectate in toate cazurile. iar nu numai in cazul terenurilor(art.1 si 3 C.2 din Constitutie) . care au tratat pe o persoana in boala din care moare (acea boala fiind cauza mortii). Astfel. 3. . Dupa dobandirea personalitatii juridice.54/1998). Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ. cel putin implicit. 31/1954). 2. se poate admite ca lipsa statului estimativ nu atrage nulitatea (absoluta sau relativa) a donatiei. Persoanele neconcepute pot fi gratificate numai indirect.civ.

Donatiile facute statului (organelor de stat.comb.2 C. daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar (art. altor organe sau institutii centrale care depind direct de Guvern. regiilor autonome sau societatilor co-merciale cu capital majoritar de stat) urmeaza sa fie acceptate dupa cum urmeaza: . institutiilor bugetare. cu autorizatia consiliului judetean sau al municipiului Bucuresti. In legatura cu capacitatea de a accepta o donatie. donatiile remuneratorii. permitand ca donatiile facute lor sa fie acceptate si de catre ascendentii lor de orice grad. se impune sa facem unele precizari privitor la acceptarea oferte-lor de donatie facute in favoarea persoanelor juridice. corespunde scopului stabilit prin lege. . deci acceptarea constituie un act de dispozitie. de consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti. 152 si 159 C.34 din Decretul nr. In principiu. . chiar daca nu sunt tutorii lor si parintii s-ar afla in viata si ar refuza sa accepte.In literatura de specialitate se recunoaste si validitatea donatiei facuta medicului de catre bolnavul care este sotui lui 4.in sensul ca nu numai tutorele sau parintii. autorizata in prealabil de autoritatea tutelara 5. nr.donatiile oferite ministerelor. dar si ascendentii minorului pot incuviinta accepta-rea.civ.iar daca sunt de interes local. dar nu au exercitiul acestui drept.Sunt exceptate de la interdictia vizata.civ. donatia facuta unui incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa se accepta prin reprezentantii sai legali sau cu incuviintarea prevazuta de lege. dupa caz. si deci sunt valabile.815 C. daca sunt de interes national.815 C. cu autorizatia prealabila a organului tutelar. actul de infiintare sau statut (art.l din Decr.36/1995.810 alin.61 alin.donatiile oferite unitatilor administrativ-teritoriale se accepta.478/1954 privitor la donatiile facute statului). contine insa o protectie speciala in favoarea minorilor si interzisilor. care va avea rolul de interpret al vointei surdo-mutului (surdului sau mutului) in sensul art. in principiu.2 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora se accepta de ministrul sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat. Am vazut ca.31/1954 si art.civ.donatiile oferite regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de conducatorii acestora insa. . In cazul minorului cu capacitate de exercitiu restransa art. trebuie sa fie interpretat . unitatilor administrativ-teritoriale.).fam. persoanele juridice pot primi donatii daca dreptul.dupa parerea noastra .816 C. care formeaza obiectul donatiei. Persoanele juridice. Dar daca donatia contine si element oneros (donatie cu sarcini sau sub conditie). Surdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de autoritatea tutelara (art. in toate cazurile. Art.civ. cu art. ea trebuie sa fie.). 6. Minorii si interzisii au dreptul de a primi donatii. dupa caz.

respectiv prin persoanele imputernicite in acest scop. in numele sau. Cat priveste persoanele juridice care nu sunt de stat. personalitatea juridica fiind dobandita in momentul inscrierii. in calitate de donatori. minorul nu poate dispune prin donatie nici dupa ce a ajuns la majorat. Incapacitati de a dispune Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contract de donatie.478/1954). In aceste conditii se recunoaste validitatea darului. Aceste reguli de drept comun de acceptare a liberalitatilor sunt aplica-bile atat in cazul persoanelor juridice care urmaresc un scop patrimonial.). liberalitatile facute in scopul formarii patrimoniului necesar se accepta de persoanele imputernicite (prin actul constitutiv) sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice. cu art. pe aceasta baza. bunurile grevate cu sarcini sau pentru care exista restante de impozite sau taxe pot fi acceptate numai cu avizul Ministerului Finantelor (art.civ.3 comb.129 alin. De la aceasta regula face exceptie situatia cand tutorele este ascendentul minorului. Instanta competenta verifica numai indeplinirea cerintelor legale pentru constituirea asociatiei sau fundatiei (filialelor) ori federatiei si dispune. 141 C. de consiliul judetean sau de consiliul local. de ziua femeii etc. Legislatia noastra contine anumite dispozitii speciale (derogatorii de la regulile generale) cu privire la capacitatea partilor contractante. Daca bunul care formeaza obiectul donatiei (sau legatului facut prin testament) urmeaza sa intre in domeniul public al statului sau unitatii administrativ-teritoriale. 105 alin. 1-3 si art. In toate cazurile.). cat si in cazul asociatiilor sau fundatiilor fara scop patrimonial.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii nu prevede necesitatea vreunei aprobari sau autorizatii pentru acceptarea liberalitatii. In favoarea tutorelui. 9. avizul Degartamentului pentru Administratia Publica Locala. lipsa incuviintarii sau autorizatiei nu poate fi invocata.fam. cu ocazia unor aniversari. dreptul de proprietate publica se dobandeste prin acceptarea liberalitatii de Guvern.809 C. acceptarea donatiilor (inclusiv a darurilor manuale) se face prin organele abilitate sa incheie actejuridice in numele si pe seama persoanei juridice. 133 alin.2-4 din Decr. de ocrotitorul legal (de exemplu. dupa caz (art.3 si 147 C.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia). stabilind anumite incapacitati speciale de a dispune si de a primi prin intermediul contractului de donatie. In practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau. chiar daca minorul a actionat singur.Daca obiectul donatiei este un teren agricol se cere si avizul Ministe-rului Agriculturii. nici prin reprezentantii legali (parinti sau tutor) si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal (si chiar daca s-ar obtine autorizatia autoritatii tutelare-art.fam. nr. cat timp autoritatea tutelara n-a dat tutorelui descarcare pentru gestiunea sa (art. inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor (federatiilor). In cursul constituirii. si art.7 din Legea nr. . Ordonanta Guvernului nr.) daca sunt potrivite cu posibilitatile celui ocrotit. iar daca este un imobil situat intr-o localitate.

Momentul cand capacitatea este ceruta Reguli aplicabile. sanctiunea este nulitatea absoluta a contractului. Controversata este problema sanctiunii aplicabile in cazul donatiilor facute medicilor.814 alin. In momentul facerii ofertei (desi problema este controversata) consideram ca donatarul nu trebuie sa fie capabil. Sanctiunea incapacitatilor speciale de a face si de a primi donatii Nulitatea contractului. ca o dispozitie prohibitiva (nu numai de ocrotire). intrucat oferta este un act unilateral al donatorului.Cu toate ca formularea sugereaza sanciunea nulitatii absolute se admite ca nerespectarea incapacitatilor -atat de a face. In unele cazuri insa. lar in cazul persoanelor care practica ilegal medicina. 814alin. in orice caz se impune sanctiunea nulitatii absolute. donatorul trebuie sa fie capabil in momentul facerii ofertei (cand isi manifesta vointa de a dona).pentru a ocoli dispozitiile privind incapacitatile speciale . donatia avand ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului de orice fel. totusi vizeaza numai comunicarea actului de acceptare in timpul vietii "donatorului"..41 alin. farmacistilor sau preotilor. In ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor. desi art.a eliminat cuvintele "a 1'egard du donateur" (art. "dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule. el trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii. Irevocabilitatea donatiilor .810 C. cat si de a primi donatii .civ. "a celui ce daruieste". deoarece interdictia este conceputa in art. daca donatarul nu este cetatean roman (art. daca n-au fost acceptate in conditiile prevazute de lege. donatiile facute persoanelor juridice. francez). nu se pun probleme daca donatia se realizeaza printrun singur act.2 C. Tot astfel. nulitatea putand fi invocata de cel ocrotit (prin ocrotitorul legal. caci donatia produce efecte numai din acest moment (art. in momentul acceptarii ei de catre donatar (cand se realizeaza acordul de vointe) si in momentul primirii comunicarii actului de acceptare. ramane nul si daca a fost simulat. daca este cazul) sau de succesorii sai in drepturi .2 din Constitute). numai cu nulitatea relativa a contractului. lar in momentul receptarii notificarii de catre donator problema capacitatii donatarului nu se pune.". de regula..civ. caci actul care sincer incheiat ar fi nul.civ. roman . chiar daca partile .civ.932 alin..2 C. cand incapacitatile sunt dictate de interese de ordine publica.812 C. respectiv anulabila.se sanctioneaza.2 C. ca o regula generala de aparare a prestigiului profesiei de medic sau de preot. fapta ce constituie infractiune. Consideram ca sanctiunea nulitatii absolute isi poate gasi justificarea si in acest caz. Donatia va fi nula.au recurs la deghizare sau la interpunere de persoane. Daca donatia se incheie prin acte separate (intre absent). Astfel. Potrivit art.).. Cat priveste pe donatar.civ.referitor la efectele donatiei .

civ. pe langa vointa lui. precum si cele viitoare daca. sunt nule. Clauze permise.ca modalitate a actului juridic . . in fapt. c) Tot astfel..). ci se admite ca ea este nula chiar daca este facuta sub o conditie simpla potestativa din partea donatorului (a carei realizare.Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii . nu este limitativa.Plata datoriilor vi itoare nedeterminate. fiind valabil afectate de conditii potestative simple (art. cazuale ori mixte. Conform art.. depinde si de circumstance exterioare care insa nu pot actiona in afara vointei lui).Conditiile potestative. art.). 1006).823 C. Sunt compatibile cu acest principiu urmatoarele clauze: a) Intrucat transmisiunea irevocabila a dreptului donat nu implica o predare imediata a bunului. donatia poate fi afectata de o conditie cazuala sau mixta.Dreptul de a dispute de bunul donat. sa fie conditional. . donatia poate fi cu termen. chiar daca donatorul moare fara a fi dispus de ele. pentru a delimita mai bine campul de aplicatie al principiului irevocabilitatii. 0 asemenea clauza este de fapt o conditie rezolutorie pur potestativa (art. conform art. respectiv si de vointa unei alte persoane (determinate sau nedeterminate. pentru ca termenul . in principiu. d) Dreptul de denuntare unilaterala a contractului. in cazul in care donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un bun sau de o suma determinata din bunurile daruite.). . in acest din urma caz. o donatie este nula nu numai cand este facuta sub conditie pur potestativa (a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului). 20. adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii. b) Dupa cum am vazut. Intrucat enumerarea clauzelor incompatibile cu principiul irevocabilitatii. bunul sau suma se transmite mostenitorilor donatorului. este necesar sa facem unele precizari si cu privire la clauzele care sunt permise.823 C. intrucat donatorul ar fi liber sa revoce donatia contractand datorii pana la concurenta valorii bunurilor donate (chiar daca. Daca rezerva dreptului de a dispune este generala si se intinde asupra intregii donatii.).824 C. Este nula donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor si a caror valoare n-a fost specificata prin actul de donatie (art. 1010 C.). care.civ.civ.civ. nu contracteaza datorii). 1010 C. Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate. 1007 C. 1005 C.. Aceasta spre deosebire de contractele cu titlu oneros.civ. decat donatorul. ea este nula in totalitate.).822 C.civ. totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului (art. continute in C. Depinzand de hazard (art. ci numai exercitiul acelui drept.nu afecteaza dobandirea dreptului transmis. sunt specificate in contractul de donatie (art. poate fi stipulata plata datoriilor prezente (cu data certa anterioara donatiei) ale donatorului.civ.civ. care atrage nulitatea oricarei conventii. Astfel. numai daca sunt afectate de o conditie pur potestativa din partea celui ce se obliga. ele nu contravin principiului irevocabilitatii donatiilor. donatia este nula cu privire la acel bun sau suma.civ.

orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i-ar da posibilitatea de a zadarnici sau micsora. forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie.d) Art. o data incheiat. pentru opozabilitatea fata de terti. mai frecvente in materie de liberalitati. Desigur. e) In cazul depunerii unei sume de bani la CEC sau alte unitati bancare. fara a contraveni principiului irevocabilitatii. nu este cea prevazuta pentru toate contractele (art.801 si 822-824 C. Evident. produce efecte retroactive (art.civ. intrucat ar constitui o substitutie fideicomisara conditionala prohibita de lege. deghizata. atragand nulitatea lor absoluta (art. in sensul ca -odata incheiat . foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor. sau pentru cazul de predeces al donatarului si al descendentilor lui (donatarul decedat fara posteritate). desfiintat sau modificat) prin vointa uneia dintre ele (irevocabilitate de gradul I). particular.civ. indirecta sau dar manual) irevocabilitatea priveste nu numai efectele. fie si donatarul. reglementata prin texte speciale (art. Aceasta irevocabilitate. In materie de imobile insa. este permisa. contractul are forta obligatorie intre partile contractante (este "legea partilor") si nu poate fi revocat (desfacut. in favoarea donatorului sau a unui tert. poate forma obiectu contractului si un drept de uzufruct. in sensul ca in materie de donatii (indiferent daca s-au realizat in forma autentica. mai accentual decat forta obligatorie a oricarui contract. g) in sfarsit. direct sau indirect.0 asemenea stipulatie este o conditie cazuala rezolutorie expresa care. f) Nici clauzele de inalienabilitate.). Principiul irevocabilitatii donatiilor Liberalitatile intre vii sunt.969 C. care se doneaza in mod irevocabil. fiind o conditie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II).) si care rezulta din principiul ca.825 C. deoarece va actiona in baza clauzei ca un mandatar al titularului de libret. in masura in care sunt recunoscute valabile. clauza de reintoarcere este supusa publicitatii. deponentul poate insera in libret o clauza de imputernicire pe seama sa. Dar irevocabilitatea donatiilor are un caracter special.).civ. mentionam ca donatia cu rezerva uzufructului (sau a dreptului de abitatie). . 1615 si 1019) . fara a epuiza enumerarea clauzelor permise. prin esenta lor irevocabile. in caz de realizare.822 C. obiectul contractului fiind nuda proprietate. Astfel fiind. Precizam insa ca reintoarcerea nu poate fi stipulata in favoarea unei alte persoane decat donatorul insusi (nici chiar in favoarea mostenitorilor sai). pe numele altei persoane animus donandi.civ. prevede expres posibilitatea stipularii reintoarcerii conventionale a bunurilor daruite pentru cazul cand donatarul ar muri inainte de donator. chiar daca lasa descendenti. donatorul pastrand nuda proprietate. nu contravin principiului irevocabilitatii. care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil.nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti. ci insasi esenta contractului.

Tot astfel.Sanctiunea nulitatii loveste contractul in intregime. Codul civil prevede anumite reguli speciale derogatorii de la regulile generale aplicabile donatiilor.. daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte.311it. impotriva mostenitorilor lui. poate avea ca obiect numai bunurile proprii ale sotului donator si care devin astfel bunuri proprii ale sotului donatar. 1167 alin.3 C.3 C. si chiar dupa decesul sotului donatar.civ. DreptuI de revocare fiind de esenta donatiilor dintre soti.civ. care este bun propriu al sotului-mostenitor (art. chiar daca se impune donatarului obligatia de a plati datoriile nedeterminate ale donatorului si chiar daca donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de bunurile daruite (art. este in viata. Iar daca. succesorii sai in drepturi . Sotul donator (si numai el personal. in ceea ce priveste contractul de donatie incheiat intre soti (deci in timpul casatoriei). efectele contractului se mentin.in cunostinta de cauza .826 C. donatie indirecta sau dar manual). nu si creditorii sau mostenitorii lui) are dreptul de a revoca donatia oricand.civ. nu este necesar sa fie stipulat in actul de donatie si nu poate fi inlaturat printr-o stipulatie contrara. Rezulta ca aceasta donatie devine definitiva si irevocabila numai din momentul mortii donatorului.l C. cu sau fara aceasta clauza. Nici reintoarcerea conventionala nu este aplicabila. Aceste donatii sunt valabile chiar daca s-au facut sub conditie potestativa. Cea mai importanta regula speciala (celelalte fiind subsecvente) vizeaza derogarea de la principiul irevocabilitatii donatiilor. dupa moartea donatorului. "ceea ce inseamna prefacerea dreptului de proprietate exclusiva a sotului donator intr-un drept de proprietate devalmase a ambilor soti".b din C. daca nu s-a stipulat intrarea lor in comunitate. fie dupa desfacerea (prin divort) sau desfiintarea (nulitatea) ori incetarea ei prin recasatorirea sotului donatar de bunacredinta care nu a stiut ca sotul donator.). Revocabilitatea donatiilor Revocabilitatea donatiilor intre soti Reguli speciale.). donatorul poate dona si cota-parte ideala ce-i apartine din dreptul de proprietate asupra unui bun ce nu formeaza obiectul comunitatii sau dreptul asupra unei mosteniri deschise (universalitate sau cota-parte indiviza asupra universalitatii).civ.confirma sau executa donatia. in caz de predeces al donatarului (si descendentilor lui). iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii. oricum donatorul poate revoca donatia. donatiile intre soti nu se revoca de drept pentru survenienta de copil (art.). Potrivit art. Referitor la donatiile dintre soti. fie in timpul casatoriei.). 1. Evident. declarat mort.937 alin. "orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila".937 alin. In timpul vietii donatorului nu este cazul a se aplica nici regulile privitore la . Revocarea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator (ad nutum) oricare ar fi forma de realizare a donatiei (act autentic. pentru rest. Cu toate acestea. nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat (art.fam.

).te sau facute prin interpunere de persoane.sul ca se pot stipula. Cat priveste modurile de revocare.revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii sau pentru ingratitudine. Din cele aratate rezulta ca donatia dintre soti deroga nu numai de la principiul irevocabilitatii donatiilor (irevocabilitate de gradul II) . Este insa necesar sa existe o identitate exacta intre bunul care a format obiectul donatiei si obiectul revocarii. dupa moartea donatorului.civ. 2. sunt revocabile pentru ca sotul donator sa poata revoca donatiile facute inainte de incetarea. expres.daca parintele este in viata . care este mai mica decat cea ordinara (art.) si donatiile deghiza.. facute de unul dintre soti celuilalt. deci a mortii lor in momentul incheierii contractului de donatie. mostenitorii lui pot cere revocarea pentru neexecutarea sarcinilor sau pentru ingratitudine potrivit regulilor pentru aceste cauze legate de revocare.941 C. si deci supusa reductiunii. la incheierea contractului.sotul nu are vocatie (chemare) succesorala. el ar fi avut vocatie (chemare) succesorala legala concreta.civ. implicita. Donatiile simulate Donatiile deghizate 1. prin vointa sa unilaterala. Donatiile intre soti. cat si tacita. actul public este . avand ca obiect bunul donat. Notiune. facut prin testamentul care nu prevede. Reguli aplicabile. legatul cu titlu particular. prevazuta de lege ca regula generala . prin act notarial sau prin testament). inclusiv darurile de nunta.939 C. parintele sotului donatar este prezumat persoana interpusa. In schimb.). nu si bunicul.938 C. prezumandu-se ca sunt persoane interpuse copiii sotului donatar dintr-o alta casatorie (sau din afara casatoriei ori adoptat numai de acesta) si acele rude ale sotului donatar (rude in linie directa si pana la gradul IV inclusiv pe linie colaterala) fata de care.940 alin.civ. ea nu trebuie sa imbrace forma unei actiuni in justitie si poate fi atat expresa (de ex. 3. reciproce intre soti facute in acelasi act (art. in raport de o cotitate disponibila speciala.civ. De exemplu. Donatia este deghizata cand conform actului public apare incadrata intr-o operatiune juridica cu titlu oneros. in sensul ca una dintre parti poate. liberalitatea va fi considerate excesiva. conditii potestative simple) .dar chiar si de la forta obligatorie a oricarui contract (irevocabilitate de gradul I). utila (art. chiar daca nu aduc atingere rezervei succesorale (art. Pentru a asigura posibilitatea revocarii unilaterale.2 C. constand intr-un act ulterior al donatorului din care rezulta vointa acestuia de a revoca dona-tia (de exemplu. Deci in acest caz. sa revoce donatia (foloasele gratuite procurate celeilalte parti). cand donatia devine irevocabila. legea interzice sub sanctiunea nulitatii absolute donatiile mutuale. desfacerea sau desfiintarea casatoriei si cand inceteaza influenta pe care o avea unul dintre soti asupra celuilalt (si de care a abuzat).in sen. in ipoteza deschiderii mostenirii.. lar daca sotul donator are copii dintr-o casatorie anterioara (sau din afara casatoriei ori adoptat anterior casatoriei cu donatarul) si daruieste sotului din urma. fata de care . clauze incompatibile cu acest principiu (de ex. revocarea).). el o poate revoca ad nutum si fara a invoca cauzele prevazute de lege.

l175 C. de regula. Cat priveste proba deghizarii (indiferent de forma in care s-a incheiat actul aparent). deci atat donatiile sincer intervenite intre parti. irevocabilitate de gradul II. . Dar nerespectarea acelei forme se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a donatiei deghizate. De exemplu. si ascunde o donatie (deghizare totala. stiut fiind ca. numai ad probationem? De exemplu. forma autentica ceruta de lege pentru validitatea donatiilor sub sanctiunea nulitatii absolute sau forma contractului care deghizeaza donatia. forma se imprumuta de la contractul care deghizeaza donatia. consideram ca renuntarea la cerinta formei autentice este in contradictie cu art. solicitand respectarea formei autentice a donatiilor. sunt. raport. desi acea forma este prevazuta de lege numai ad probationem.civ. Dupa cum s-a spus. Dovada.civ. ea este supusa si regulilor de fond prevazute special pentru donatii (capacitate. in principiu. recunoasterea unei datorii care nu exista in realitate etc. prin care se ascunde natura gratuita a contractului secret ). valabile.931 C.civ. neadevarat. pentru donatia deghizata se aplica aceleasir'eguli de fond care s-ar aplica si daca donatia ar fi aparenta. 3.nu este sanctionata cu nulitatea.de regula . ci numai a formei prevazute de lege pentru contractul care deghizeaza donatia. Majoritatea doctrinei critica solutia jurisprudentei (critica de care ea nu vrea sa auda) . Cu alte cuvinte.In orice caz. se aplica regulile din materia simulatiei.art.simulat. iar sanctiunea care se aplica este . ceruta de lege. Avand insa in vedere faptul ca donatia deghizata constituie o adevarata donatie. pentru validitatea acestor donatii nu se cere respectarea formei autentice. care intruneste conditiile generale de validiiate ale contractelor . Deci. reductiune. pentru instrainarea cu titlu oneros a constructiilor (fara instrainarea terenului aferent).prevede categoric: "toate donatiile se fac prin act autentic". cari au tocmai de scop sa ocoleasca formele strict impuse de lege in materie de donatiuni intre vii.1197 C.Prin urmare. donatia deghizata.. Forma. "fata de o dispozitie atat de imperativa. legea nu prevede cerinta formei autentice? Potrivit unei solutii adoptate constant in practica judiciara.) o pot dovedi prin contrainscris sau inceput de dovada scrisa . care .cea prevazuta pentru donatii. deci partile si succesorii lor universali ori cu titlu universal (art. nu este cu putinta a se admite validitatea unor donatiuni efectuate prin procedee. vanzare-cumparare in care pretul nu este datorat (contraprestatie simulata). contractul prin care se transmite cu titlu gratuit dreptul de superficie asupra unei case sub aparenta unei vanzari-cumparari urmeaza sa fie incheiat in forma autentica (prevazuta de lege pentru donatii) sau poate fi incheiat sub forma unui act sub semnatura privata. deghizarea .civ. cat si cele deghizate.813 C. ascunse sub aparenta unui contract cu titlu oneros.care poate fi completata cu martori si prezumtii (potrivit .simulatia in general . 2. revocare in cazurile prevazute de lege). validarea donatiunilor deghizate ar echivala cu desfiintarea de fapt a formelor solemne".este valabila. Controversata este problema ce forma trebuie sa imbrace aceste contracte. Donatiile deghizate.fiind redactat diferit fata de art. francez .in special se pune problema cauzei licite .

ci persoana adevaratului donatar. care urmeaza sa fie apreciate si avute in vedere in raport cu adevaratul donatar (capacitatea. legea (art. iar deghizarea nu este invocata de un mostenitor in linie dreapta care sa fi consimtit la incheierea actului.) prezuma absolut ca sunt persoane interpuse parintii. medicului. In cazul donatiei prin interpunere de persoane simulatia nu vizeaza natura gratuita a contractului. Pentru a usura dovada deghizarii. Donatiile indirecte Notiune Conditii de fond si de forma. reductiunea etc. pentru ca se prezinta in apararea unui drept propriu.regulilor de dovada a contractelor).) prevede in favoarea mostenitorilor rezervatari o prezumtie relativa potrivit careia instrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil in linie dreapta (ruda in linie directa descendenta sau ascendenta. si conditiile de fond prevazute pentru donatii. Prin urmare. deoarece contractul care se incheie cu persoana interpusa este o donatie.prin intermediul prezumtiei . Reamintim ca. Sunt aplicabile.845 C. prin contrainscris precizandu-se persoana adevaratului donatar. "Donatiile" indirecte sunt acte juridice incheiate (nesimulat) cu intentia de a gratifica (de aceea sunt supuse regulilor de fond prevazute pentru liberalitati). actionand deci nu ca succesori universali.persoane incapabile de a primi donatii de la donator.civ.812 C. iar nu dobandit prin mostenire de la defunct.civ. neindoielnic trebuie sa fie incheiat in forma autentica.care este o adevarata donatie deoarece contractul aparent nu are o existenta reala. Din aceasta cauza. in schimb tertii (inclusiv succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari ai partilor) prin orice mijloace de proba. a tutorelui. evident. inclusiv rudenia civila rezultand din adoptie) reprezinta o donatie deghizata (supusa reductiunii). nu corespunde vointei reale a partilor -. dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contructul de donatie. Donatiile prin interpunere de persoane Notiune. spre deosebire de donatia deghizata . de exemplu.). in aceasta materie. descendentii si sotul persoanei incapabile (de exemplu. mostenitorii rezervatari sunt terti. cetateanului strain etc.) si care devin . Datorita dificultatilor de dovada a simulatiei (la care se recurge mai ales pentru a ocoli incapacitatile speciale prevazute in materie de donatii) legea (art. In aceasta varietate a simulatiei nu se pun probleme in legatura cu forma contractului. realizandu-se astfel scopul ocrotirii donatorului si a familiei sale. Se recurge la aceasta forma a simulatiei. revocarea pentru cauzele prevazute de lege. contractul aparent se incheie cu o persoana interpusa. dar numai daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere. Reguli aplicabile. in cazul . in cazul in care adevaratul donatar este incapabil sa primeasca liberalitati de la donator sau gratificarea sa ar provoca ecouri nefavorabile in familia donatorului.

ale donatiilor. desi este o liberalitate. Renuntarea Renuntarea la un drept nu este. In masura in care acceptarea este necesara pentru realizarea donatiei indirecte. nu se cere respectarea formei autentice dat fiind ca nu sunt contracte de donatie. De exemplu. de asemenea. remiterea de datorie si stipulatia in folosul altuia. in care aparenta este conforma cu realitatea. Prin urmare. cum sunt cele facute in favorem. art. pentru a o califica drept donatie indirecta se cere stabilirea intentiei de a gratifica. ca renuntarile gratuite sunt scutite de forma prevazuta pentru donatii numai daca sunt pur abdicative de drepturi. Pentru aceasta categorie de acte juridice. fiind vorba de interpretarea unei vointe juridice. numai existenta intentiei de a gratifica da nastere unei donatii indirecte. prin renuntarea la un drept nu se realizeaza o donatie indirecta (de exemplu. o liberalitate.civ.1138 C. daca mostenitorul renunta la mostenire pentru a nu suporta sarcinile si datoriile succesiunii). Trebuie precizat. renuntarea la legat de care va profita colegatarul sau mostenitorul grevat de executarea legatului etc."donatiei" indirecte actul care se incheie (altul decat donatia) este real. Donatia este de fapt un act accesoriu al operatiei principale care este renuntarea si de care va profita persoana chemata in puterea legii de a beneficia de dreptul respectiv (de exemplu. ea urmeaza regulile prevazute pentru actul care-i serveste drept suport juridic. actul prin intermediul caruia se realizeaza indirect liberalitatea. care permite dovada rerniterii de datorie prin predarea titlului constatator al creantei . renuntarea la uzufruct de care va profita nudul proprietar. de regula . de exemplu. iar nu translative.814 C. In schimb. 1642 alin. totusi nu este supusa formelor stabilite pentru donatie.). trebuie sa fie incheiat cu respectarea conditiilor de forma (daca este cazul) si de fond prevazute de lege pentru acel act. voit de parti. Tot astfel. Dar daca renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica (ex animo donandi). In acest sens se spune ca renuntarea la un drept este un act juridic neutru. renuntarea la o mostenire de care va profita comostenitorul orimostenitorul subsecvent. care precizeaza ca daca renta viagera s-a constituit in favoarea unei terte persoane (stipulate pentru altul facuta cu intentia de a gratifica). prin ea insasi. referitoare la acceptarea donatiei facuta prin act separat.. renuntarea la o mostenire . o liberalitate (poate fi si cu titlu oneros). Actele cele mai intrebuintate pentru realizarea unei "donatii" indirecte sunt: renuntarea la un drept. art. fara intentie liberala. ci liberalitati efectuate pe calea altor acte juridice pentru care. nu se prevede aceasta cerinta de forma. Subliniem ca.civ. atunci are ca rezultat facerea unei liberalitati. Aceasta intentie poate fi dovedita prin orice mijioace de proba. Rezulta ca "donatiile" indirecte sunt supuse numai regulilor de fond -nu si de forma .civ. In cazul acestor acte nu sunt aplicabile nici dispozitlile art.2 C. dar prin intermediul lui se realizeaza indirect o gratificare. Caracteristic in aceasta privinta este.

Numai in privinta sarcinii stipulate. dreptul stipulat in favoarea donatarului se naste valabil in patrimoniul sau din momentul incheierii contractului intre stipulant si promitent numai daca stipulatia nu contine clauze incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor . facuta cu intentia de a gratifica (donandi causa).). -Acceptarea donatiei . in acest caz. Pana la consolidarea prin acceptare a dreptului in patrimoniul donatarului. precizam ca daca donatia indirecta (stipulatia facuta donandi causa) este prevazuta in cadrul unei donatii directe (donatie cu sarcini) . -Aceasta donatie se realizeaza independent de acceptarea donatiei de catre donatar (tertul beneficiar) si de notificarea acceptarii donatorului .poate fi facuta nu numai de catre donatar. dar si dupa moartea donatorului (ori dupa ce a devenit incapabil). In sfarsit.renunta. se aplica regulile specifice stipulatiei pentru altul.beneficiar (donatar) .1138-1142 C. In schimb. In acest caz. In .).cu acordul debitorului .civ.civ. si nu numai in timpul vietii..avand drept efect numai consolidarea (iar nu nasterea) dreptului in patrimoniul tertului . care corespunde cu valoarea creantei ce ar fi trebuit sa plateasca creditorului. total sau partial. dar si de catre succesorii sai in drepturi. cu titlu gratuit la valorificarea unui drept de creanta (art. Inseamna ca pana la acceptare nu opereaza forta obligatorie a contractului (irevocabilitatea de gradul I).stipulant. o imbogatire. urmeaza a fi examinata. In ceea ce priveste capacitatea de a face si de a primi donatii. constituie o acceptare urmata de o transmitere cu titlu gratuit. Donatia indirecta realizata pe calea stipulatiei pentru altul prezinta insa si alte particularitati fata de regulile generale ale donatiilor. principiul irevocabilitatii.in favoarea unei persoane. donatorul-stipulant (nu si succesorii sai in drepturi) poate revoca donatia ad nutum. intrucat dreptul stipulat in favoarea tertului beneficiar (donatar) se naste direct si nemijiocit in patrimoniul sau din momentul incheierii contractului intre stipulantul-donator si promitent . evident.donatie dubla facuta printr-un singur act juridic -. atat in raporturile dintre partile donatiei directe (stipulant si promitent). Remiterea Remiterea de datorie. de regulile aplicabile donatiilor (forma autentica sau dar manual. prin care un creditor . care este supusa neindoielnic conditiilor prevazute de art. principiul irevocabilitatii donatiilor (irevocabilitatea de gradul II) trebuie sa fie respectat. debitorul realizeaza un folos gratuit.813 si 814 C. Stipulatia Stipulatia in favoarea unei terte persoane. donatia directa va fi guvernata. care este o donatie indirecta grefata pe o donatie directa. cat si in raporturile dintre donatorul-stipulant si donatarul-tert beneficiar. constituie o donatie indirecta. acceptarea de catre donatarul direct si notificarea acceptarii etc. -Donatia devine irevocabila numai din momentui acceptarii. reprezinta tot o donatie indirecta scutita de formele prevazute pentru donatii.

Deoarece darul manual este un act (iar nu fapt) juridic.civ. Validitatea darurilor manuale este consacrata prin art. Reguli Reguli de fond aplicabile. caci posesiunea se poate transmite sau dobandi prin intermediul altuia. nici acceptarea unui dar manual nu este supusa unei forme speciale.problema capacitatii de a face sau de a primi donatii nu se pune.fiind vorba de executarea unei obligatii . Desigur. De exemplu. care. respectiv cu incuviintarea ocrotitorilor. Darul manual deroga de la regulile de forma ale donatiilor. Reprezentarea Reprezentarea in cazul darului manual. sunt valabile prin traditiunea bunurilor facute reprezentantilor lor legali. fiind deci contracte reale.644 C. Iar "traditiunea" este exteriorizarea acordului. ci ea consta in primirea (preluarea) bunului daruit. Darurile manuale facute persoanelor care au capacitatea de a primi o donatie. Predareaprimirea se poate face si printr-un reprezentant conventional. acordul partilor constituie temeiul juridic al transferarii valorii din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului. de exemplu. . se recunoaste validitatea sarcinii stipulate in favoarea unei persoane viitoare (neconcepute). traditiunea reala a bunului (de manu ad manum). cu conditia existentei ei la data executarii sarcinii. Donatii manuale Notiune Darul manual reprezinta o categorie speciala de donatie pentru validitatea careia se cer doua elemente: a) acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit si b) traditiunea. prevede si traditiunea.civ. medicul curant al promitentului poate cere executarea sarcinii stipulate in favoarea sa (daca nu este medicul curant al stipulantului-donator).).971 C. Observam ca singura conditie speciala ce trebuie indeplinita in cazul darurilor manuale este predarea. Prin exceptie de la regula necesitatii capacitatii donatarului-tert beneficiar de a primi donatii. predarea efectiva si reala (materiala) a bunului daruit. insa nu au exercitiul acestui drept. inlocuind (dupa unii autori reprezentand) forma solemna prevazuta de lege pentru donatii si de natura a atrage atentia donatorului asupra gravitatii contractului pe care il incheie. la modurile de dobandire a proprietatii (prin exceptie de la art. sarcina stipulata in favoarea copilului care se va naste din casatoria pe care o va incheia nepoata donatorului.schimb. mandatar. insa este supus acelorasi reguli de fond ca si celelalte donatii (liberalitati). iar daca contin si element oneros cu autorizatia autoritatii tutelare. in raporturile dintre promitentul-donatar direct si tertul beneficiar-donatar indirect .

de exemplu. Iar daca oferta si acceptarea s-au facut in forma autentica suntem in prezenta unei donatii obisnuite (avand ca obiect.inclusiv principiul irevocabilitatii. acceptata . lar pentru dovada dreptului de proprietate al donatorului sii efectuarea formalitatilor administrativ-teritoriale (radierea de pe numele donatorului si inmatricularea pe numele donatarului) va fi necesara operarea transferului de proprietate in carte de identitate a autovehiculului. Constituie dar manual si depunerea unei sume de bani la CEC (sau alta unitate bancara) pe numele unei alte persoane. Daca insa obiectele pe care donatorul voieste sa le daruiasca se afla deja in mainile donatarului (de exemplu.) .fie si in scris . incat donatarul sa poata intra in posesiunea efectiva a vehiculului. iar nu un mod de executare a contractului.devenind fara nici o alta formalitate proprietatea copilului (chiar daca in libret s-a prevazut o clauza de .direct sau prin virament -unitatii care construieste sau vinde donatarului o locuinta are caracterul unui dar manual pentru a carui validitate nu este necesara forma autentica si nici inmanarea efectiva a sumei in mainile donatarului . un autoturism). cu titlu de depozit. o simpla oferta verbala sau chiar constatata prin inscris sub semnatura privata a unui dar manual. urmand ca mentiunea privind noul detinator al autovehiculului sa fie inscrisa de organul de politie pe baza hotararii judecatoresti.poate constitui dar manual depunerea de catre parinti a unei sume de bani la CEC pe numele copilului lor minor (sau major). pe baza acordului realizat. 5 lit. darul manual se poate realiza numai prin traditiune. acceptata de donatar Instanta suprema a mai precizat ca prin "traditiunea" bunului nu trebuie sa se inteleaga neaparat o deplasare fizica a bunului. imprumut etc. iar nu de dar manual.de donatar. atunci cand donatorul ar inmana donatarului cheile unei casete ori a unui depozit in care se afla lucrul sau cheile de contact ale autoturismului.). acesta nefiind un titlu reprezentativ al bunului. sarcini ori conditii. astfel incat . de predarea cheilor. Prin urmare. potrivit art. scutire de raport etc. acordarea unui imprumut etc. efectele sale juridice putand fi realizate si printr-o traditiune implicita. In caz de refuz al unei parti de a se prezenta pentru efectuarea acestor formalitati. consideram ca cealalta parte este indreptatita sa intenteze o actiune in constatarea transmiterii dreptului de proprietate prin donatia realizata sub forma darului manual. In nici un caz daruirea autovehiculului nu se poate realiza prin predarea numai a cartii de identitate (certificatului de inmatriculare) a vehiculului. predarea unei sume de bani . 9-10 din OG nr. de exemplu. cum ar fi preluarea din mana donatorului. 610/1992. Astfel. Deci predarea actului trebuie sa fie insotita. Traditiunea Traditiunea reala este un element esential al darului manual. nu constituie un dar manual.e din Instructiunile de aplicare a HG nr. 78/2000 si art. Tot astfel. daca aceasta depunere nu s-a facut cu alt titlu (plata unei datorii. 0 asemenea intelegere este nula absolut ca donatie (din lipsa formei autentice). Darul manual poate fi insotit si de clauze accesorii. darul manual se poate perfecta prin declaratia donatorului ca intelege sa le daruiasca. De asemenea.

dar asigura totusi transferul efectiv al valorilor dintr-un patrimoniu in altul. Retragerea unei sume de bani de pe carnet CEC si transferarea ei pe carnet CEC al altei persoane. intr-o acceptiune noua a notiunilor de lucru corporal si de traditiune. producandu-se o asa-numita "dematerializare" a traditiunii bunurilor.chiar daca se savarseste doar prin comunicare telegrafica intre agentii . acceptiune care are in vedere realitatea unor procedee curente de transferare rapida si sigura a bunurilor mobile.in calitate de legatar. daca inscrierea clauzei si predarea-primirea libretului s-au facut cu intentia de a face si de a primi o liberalitate. Dreptul nu poate fi considerat transmis cata vreme donatarul nu are nici o posibilitate legala sa dispuna de sumele inscrise in libret. nu constitute dar manual (si. . deoarece donatarul poate dispune de sumele inscrise in libret. Nici predarea unui libret nominativ. daca primitorul este inscris la clauza de imputernicire. materiala a bunului donat.se vor naste numai la moartea titularului de libret. a sumelor de bani in special. darul manual se poate realiza prin forme moderne. poate fi vorba de un dar manual.Darul manual se poate realiza in acest caz prin simpla predare. fiind recunoscuta ca donatie valabila . dar netransferat pe numele donatarului. nu constituie dar manual. In schimb. caracterul de liberalitate (donatie) a depunerii se prezuma. care nu implica o predare efectiva. Prin urmare. bineinteles. pentru ca drepturile sale . Pana la dovada contrara. iar nu de donatar . In schimb. copilul fiind titularul libretului.imputernicire in favoarea unuia dintre parinti) .nu mai fac parte din bunurile comune ale sotilor si nu formeaza obiectul partajului la incetarea comunitatii.se justifica tot prin ideea de dar manual. in care primitorul este inscris la clauza testamentara. sarcina probei revine celui care contesta intrarea sumei in patrimoniul copilului (minor sau major). afara numai daca se dovedeste ca depunerea pe numele copilului nu s-a facut cu intentia ca suma in cauza sa iasa din patrimoniul comun al sotilor si sa intre in patrimoniul copilului. nici donatie in general) predarea unui libret nominalizat pe numele donatorului ori a altei persoane. pentru ca simpla predare a unui titlu nominativ nu implica transferul dreptului asupra sumelor. Prin urmare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->