Turismul European

Elev: Constantin Bianca-Maria Casa: a XII-a D

cu o larga dezvoltare în teritoriu. Peyromarre Debord). “activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă. Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici. cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau. psihologi şi sociologi. odihnă. ale lui Henri Monfreid au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei. comerţ). cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturi ca rezultat al dezvoltări comerţului. îmbogăţirea experienţei şi culturi. Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja. Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător. Descrierile lăsate de Marco Polo cu ocazia periplului său asiatic (secolul al XIII-lea). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece. cade sub incidenţa studiului interdisciplinar. pentru distracţie. Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim. datorită cunoaşteri unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin). agricultură. Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară. mai aproape de noi. geografi. “fenomen al timpurilor noastre. industriei şi al perfecţionări mijloacelor de transport” (Guy Freuler). bazat pe creşterea necesităţi de refacere a sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător. în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. turismul a fost defint în variante dinte cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. ca orice activitate umană. apar în antichitate în operele geografului Strabon. practicat .Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie. antrenând deopotrivă economişti . turismul montan şi de sporturi de iarnă. practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice.

atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini. concepută ca un spaţiu de mari dimensiuni. regiunea Alpilor Dianarici. turismul cultural. cu o structură organizatorică bine consolidată şi un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu. ameninţând cu diminuarea sau. a cărui dezvoltare – marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei. după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei. turismul festivalier.). de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional. in general pe teritoriul Africi. asigurând varietatea şi. cultură şi a altor realizări ale activităţi umane. expoziţii). turismul de vânătoare (safari). competiţii sportive regionale. Deşi nu s-a ajuns la o viziune taxonomică unitară în domeniu. puternic marcat de importante obiective sau alte motivaţii pentru turism (exemplu : zona turistică a Coastei Dalmaţiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpaţi Orientali) . care atrag numeroşi vizitatori. cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarna. având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive. prin acesta. al Americi Latine. turismul de cură balneară. Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor regionale. nămoluri.pe arie largă pentru drumeţie. folclorice) naţionale sau internaţionale. până la manifestări sportive de amploare (olimpiade. prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale. interne şi internaţionale . campionate mondiale etc. prilejuit de manifestări culturalartistice (etnografice. iar pentru România – cea a Carpaţilor Orientali) ♦ Zona turistică – un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea turistică de un anumit tip. a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri. în teritoriile artice şi antartice. turismul sportiv. organizat pentru vizitarea monumentelor de artă. şi se pun în evidentă posibilităţile de amenajare complexă a acestora. aer ionizat). practicat de ţările occidentale. Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară. turismul comercial expoziţional. diferitele accepţiuni utilizate pe plan internaţional şi în ţara noasta relevă următoarele unităţi ce pot fi luate în consideraţie: ♦ Regiunea turistică. Este o forma de turism “distractiv”. în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor zone.

este unul dintre cele mai vizitate locuri din lume. în Alpii Dinarici) sau balneare şi de odihnă (Dubrovnik. rămânând în acelaşi cadru al Carpaţilor Orientali.) În literatura recentă de specialitate sunt depistate. biserici ca Sacré ♦ .Centre turistice. putând fi. Pentru România. aceste staţiuni nu sunt altceva decât centre de primire şi redistribuire a fluxurilor turistice în funcţie de “apetitul” individual sau colectiv pentru un anumit element al potenţialului turistic al zonei. în general. Coasta Brava şi Coasta del Sol în Spania. Este cazul unor localităţi satelit ce apar pe rivierele francoitaliene. gratie si atractiilor turistice cum sunt: Catedrala Notre Dame (sec. alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism. gheţari. porturi. în jurul cărora s-au dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocaţie locală ce susţin activitatea nucleului central. case memoriale. mănăstiri. Alte asemenea centre polarizate apar în zonele montane. Pentru regiunile geografice mari receptoare ale unor fluxuri majore de turism. reprezentând puncte de convergenţă (puncte de plecare pentru zonele montane. Rijeka – pe coasta Dalmaţiei). staţiuni alpine (Plitvice. în funcţie de potenţialul natural (geomorfologic. aceeaşi literatură mondială de specialitate vehiculează termenul de bazin turistic distingând : ♦ Bazinul mediteranean – prima zonă de primire pentru turismul mondial. ♦ Puncte turistice amenajate (peşteri. Split. floristic-faunistic) şi antropic o serie de unităţi turistice cu vocaţie polarizatoare. climatic. cu un potenţial natural şi antropic de excepţie. Parisul fiind denumit si "Orasul lumina". hoteluri alpine etc. se pot menţiona Vatra Dornei şi Borşa. hidrologic.XIV). oraşul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de exemplu. XII . Practic. defilee. unele microstaţiuni apărute pe litoralul marocan în apropiere de Agadâr sau între Rabat şi Casablanca. ♦ Paris -Parisul si imprejurimile.

sarda aflandu-se in insula Sardinia. Nervi.Coeur. cea mai importanta fiind Riviera Italiana. etc. aflandu-se in centru Europei ea este usor de vizitat din orice parte a continentului. Din Romania se poate ajunge relativ repede si usor cu masina(pe ruta Budapesta-Viena-Salzburg-Innsbruck) Italia-Rivierele sunt sectoare de litoral amenajate .Fiind situate in Alpi. Pentru iubitorii schiului Austria este destinatia perfecta . veneziana: Lido di Venezia. muzee Luvru unul dintre cele mai mari si bogate din lume ♦ pentru turism. apoi rivierele napolitana situate in Golful Napoli: Amalfi. Rimini. insulele Ischia si Capri. vestul si sudul Austriei sunt renumite ca o destinatie a sporturilor de iarna(cel mai inalt munte este Grossglockner cu 3.. palate. Domnul Invalizilor cu mormantul lui Napoleon. Portofino. inaugurat in 1889 cu ocazia "Expozitiei Universale" care a devenit simbol al capitalei franceze.. Santa Margherita Ligure. Diano Marina.75 m.798 m). Alassio. constand intr-un lant de statiuni balneo . piete. cartiere pitoresti La Dèfense cu o arhitectura moderna. ♦ Austria. Riccione.. palermitana aflanduse in zona orasului Palermo. Sorrento.maritime: San Remo. Turnul Effel cu o inaltime de 320.

mai importante fiind parcurile şi rezervaţiile naturale sau alte zone cu peisaj deosebit se adaugă un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturi şi civilizaţiei universale. Grecia şi Egipt.a.. turismul este susţinut de un patrimoniu natural şi antropic de excepţie. elementele ale culturi populare. etnografice şi manifestări folclorice care personalizează modelele culturale naţionale.). Germania. precum vestigiile antichităţii din Italia. Franţa. Finlanda. Orientul Mijlociu şi Apropiat ş. .Într-o serie de ţări cu vechi tradiţii (Austria. Danemarca. Italia etc. monumentele istorice şi de artă ale ţărilor din vestul Europei. făcând din fiecare naţiune a Terrei un unicat în timp si spaţiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful