8.

RED-MT : surse de alimentare, elemente componente ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI REE DE MEDIE TENSIUNE Reţelele electrice edilitare de medie tensiune REE-MT cuprind ansamblul elementelor de la punctul de primire a energiei electrice din sistemul electroenergetic până la fiecare consumator în parte. Pentru o reţea electrică edilitară de medie tensiune consumatorul este reprezentat, de regulă, de transformatorul dintr-un post de transformare (PT). Deci elementele componente ale unei REE-MT vor fi : -instalaţii de distribuţie de medie tensiune (ID-MT) prin intermediul cărora se primeşte energia electrică de la sistemul electroenergetic (S.E). Aşa cum s-a arătat în fig.3.1, primirea (injecţia) de putere din S.E. se poate face prin intermediul unor staţii de transformare şi a reţelei electrice de transport, sau direct de la o centrală electrică a S.E. din zonă. De regulă, activitatea de conducere operativă a REE se exercită numai asupra circuitelor de plecare din ID-MT de la primul aliniat; restul respectiv, ID-IT şi transformatoarele staţiei de transformare sunt conduse operativ de eşalonul superior, conform organizării conducerii operative a S.E. [28]; -instalaţii de distribuţie (puncte de conexiuni) intermediare, prin intermediul cărora, în cadrul REE-MT, se redistribuie energia electrică către consumatori, la acelaşi nivel de tensiune. Aceste instalaţii de distribuţie, din cuprinsul unei REE-MT, au denumirea particulară de puncte de alimentare (PA). Dintr-un PA se poate alimenta direct şi un receptor de medie tensiune. Evident, în acest caz PA face parte din RED-MT a unui consumator. -instalaţia de distribuţie de pe partea de medie tensiune a posturilor de transformare. Acestea sunt de fapt staţii de transformare, a căror transformatoare au în secundar treapta de tensiune 380/220 V; deci din instalaţia de distribuţie, de pe partea secundară, este alimentată reţeaua electrică de distribuţie edilitară de joasă tensiune (REE-JT) a unei zone social-edilitare sau a unui consumator; -linii electrice, prin intermediul cărora se asigură legătura între elementele concentrate (menţionate mai sus) ale REE-MT, în scopul tranzitării energiei spre consumatori. Numărul liniilor de legătură între punctele de conexiuni ale REE-MT depinde de valoarea puterii tranzitate, rentabilitatea tranzitului de putere, cerinţele privind continuitatea în alimentare şi soluţia constructivă a acestora. Soluţia constructivă a unei linii electrice este determinată în mare măsură de preţul de cost (liniile în cablu fiind mult mai scumpe decât cele aeriene). Cerinţele privind arhitectura, îndeosebi în centrele urbane, au impus însă executarea în cadrul acestora, a liniilor electrice în cablu, pozate subteran (LES). La periferia oraşelor şi pentru alimentarea zonelor rurale, (în general în extravilan) se folosesc liniile electrice aeriene (LEA). În fig.3.5. se prezintă configuraţia de ansamblu a unei REE-MT din perimetrul unui centru urban.

1

Fig.3.5. Extinderea unei REE-MT alimentate de la o ID-MT depinde de mai mulţi parametri. Aceştia limitează lungimea liniilor, ceea ce face ca în cazul unei mari aglomerări urbane REEMT, a acesteia, să conţină mai multe ID-MT alimentate de la staţii de transformare IT/MT şi să fie formată din mai multe reţele care pot funcţiona separat, dar care se pot şi cupla în scopul asigurării continuităţii în alimentare. De asemenea, caracteristicile diferite ale regimurilor de funcţionare ale unei REE-MT realizate cu LES, faţă de cele realizate cu LEA, fac ca , de regulă, în cadrul unei REE-MT să se evite utilizarea celor două soluţii constructive. Din acest motiv, dar şi datorită aspectelor legate de conducerea operativă a lor, REE-MT se separă în reţelele urbane şi rurale.

2

pe ansamblul unui cartier sau a unui oraş.6.D de primire. STABILIREA CARACTERISTICILOR REŢELEI ELECTRICE EDILITARE Stabilirea amplasamentului instalaţiilor de distribuţie. sarcinile sunt reprezentate prin cercuri a căror rază se calculează cu relaţia : ri = Pi m unde : Pi – este puterea cerută de receptorii din conturul i. numărul de PT. în cartogramă. a creşterii nivelului de civilizaţie precum şi a creşterii numărului de abonaţi.PT) ale REE-MT. precum şi creşterea pierderilor de putere. aceasta se proiectează pentru o perspectivă de 20 ani.6. se stabileşte configuraţia REEMT prin intermediul căreia vor fi alimentate.Stabilirea caracteristicilor RED publica. prin metodele ce se vor expune în continuare.9. .PT) este un factor hotărâtor în acţiunea de optimizare a acesteia. În mod obişnuit. 3 Fig. Pentru a asigura tranzitarea cât mai rentabilă a energiei electrice prin REE. numărul şi puterea transformatoarelor cu care se echipează şi amplasamentul acestora. Ţinând cont de aceste aspecte se determină.3. PA. În cazul REE-MT din perimetrul unui oraş.3.PA sau PT). m – factor de scară Kw/mm2 În unele cazuri este utilă şi cartografierea sarcinilor reactive. Abaterea de la amplasamentele optime determină creşterea investiţiilor în cabluri şi alte căi de curent. precum şi secţiunile liniilor electrice de legătură între punctele de conexiuni (PA. Pentru fiecare dintre aceştia se trasează conturul clădirilor şi sarcinile de calcul. Stabilirea judicioasă a amplasării unei instalaţii de distribuţie aferente REE (I. va rezulta necesitatea unor puncte de conexiuni intermediare. Pe seama amplasamentului PT şi a caracteristicilor acestora. pe seama evoluţiei consumului la fiecare abonat în parte. Prima operaţie în acţiunea de proiectare a unei REE constă în cartografierea sarcinilor pe planul general de amplasare a abonaţilor . A doua operaţie constă în determinarea coordonatelor sarcinii electrice totale (centrul de sarcină) pentru o anumită zonă urbană (care va fi alimentată de la ID-MT. fig.

coordonatele x0. utilizate în mecanica teoretică. dintre acestea vor fi prezentate următoarele : a) Metoda momentelor sarcinilor.În prezent se utilizează mai multe metode de determinare a coordonatelor centrului de sarcină. În acest caz. care ia în considerare şi duratele de utilizare Ti ale puterilor Pi. în care caz coordonatele centrului de sarcină rezultă din : x0 = ∑ PiTi xi 1 n ∑ PiTi 1 n . y0 = ∑ PT y i i 1 n i ∑ PT 1 n i i 4 . y0 ale centrului de sarcină se determină după legea momentelor statice. y0 = ∑P y i 1 n i ∑P 1 n i În b)Metoda momentelor energiei. prin înlocuirea maselor cu sarcina (puterea) electrică activă : x0 = ∑Px i 1 n i ∑ Pi 1 n .

-instalaţia de distribuţie de pe partea de medie tensiune a posturilor de transformare./circuit. 10Kv). care sunt de 6 Kv. nu depăşeşte 250 KVA. Cazul cel mai întâlnit îl constituie staţiile de transformare pentru irigaţii.14 se prezintă schema electrică a staţiei de conexiuni pentru acest caz. casa personalului ce deserveşte staţia.. 10 kv. respectiv RET. în ansamblul său. acestea au o configuraţie simplă. de la 0. 10. se prezintă schema de conexiuni a unei staţii de transformare de 20/6 Kv pentru irigaţii şi desecări. 22.4 Kv al staţiei de pompare. alimentarea motoarelor ce antrenează pompele şi altul pentru a asigura tensiunea de 0. Evident. din REE-MT face parte numai instalaţia de distribuţie de pe partea de medie tensiune. cu alimentarea Fig. fig.Aceasta este formată dintr-o ID-IT. cel al staţiilor de transformare pentru alimentarea staţiilor de irigaţii. Pentru a asigura serviciile necesare staţiei de pompare. în cadrul cărora nu se modifică treapta de tensiune. -alimentarea unor receptori (motoare) de MT cu tensiune nominală de 6. din diferite motive şi anume : -extinderea REE-MT la o treaptă de tensiune superioară (20 Kv) celei existente (6. la treapta de MT-II. este necesar amplasează în construcţia (cabina) staţiei de transformare de MT. aflate la două trepte de tensiune diferite. prin intermediul căreia se face legătura cu SE.13.3.1 serviciilor proprii de la un post de transformare aerian de 20/0.10Statii de transformare de medie tensiune. cu ajutorul cărora se modifică treapta de tensiune. una de MT şi un număr de transformatoare de IT/MT. Dacă pentru consumul propriu. Ca urmare. În fig. -staţii de transformare de medie tensiune. Punctele de conexiuni ale unei REE-MT pot fi : -staţia de transformare.Puncte de conecsiuni ale RED-MT cu BD cu 1intr.4 Kv a cărei putere. staţia va avea două grupuri de transformatoare : unul pentru a asigura.4 Kv necesară alimentării serviciilor proprii ale staţiei de irigaţii. cel al staţiilor de transformare prin intermediul cărora se interconectează două componente ale unui RED-MT.4 kv (iluminatul exterior. scenarii de manevra CONFIGURAŢIA PUNCTELOR DE CONEXIUNI. aşa cum se cunoaşte . -puncte de alimentare (PA). etc.). care sunt puncte intermediare de conexiuni.1 Numărului (n) şi puterea transformatoarelor de MT-I/MT-II se stabilesc după o metodologia cunoscută În al doilea caz. În primul caz.3. îndeosebi pe partea tensiunii de alimentare. 20 Kv). Acest tip de staţie de transformare rezolvă necesităţi practice de modificare a treptei de tensiune în cadrul unei REE-MT. în care există două sau mai multe trepte de tensiune (6. În fig. este necesară asigurarea şi a tensiunii de 0. ale unei REE-MT. de regulă urbană. Scheme de staţii de transformare de medie tensiune. acestea sunt formate din două instalaţii de distribuţie de MT şi un număr n de transformatoare. de la o reţea de MT de 20 Kv. 5 . în cadrul clasei de reţele de medie tensiune.

a staţiei de transformare sau pe fiderul de alimentare. etc. Deoarece probabilitatea de defect în fiderii de alimentare este mult mai mare decât pe barele I.3. de obicei. În funcţie de treapta de tensiune.Scheme de alimentare ale RED-MT A. La denumirea generală de celulă se adaugă precizări cu privire la natura sau rolul celulei. acestea sunt cu bare colectoare.D. problemele principale care trebuiesc rezolvate sunt : -determinarea amplasamentului -alegerea schemei de conexiuni .5. Instalaţiile electrice de distribuţie ale unei REE-MT urbane. soluţia constructivă. conţin un număr destul de mare de circuite. Scheme electrice de alimentare a punctelor de alimentare. 12. care au capacitatea de a conecta sau deconecta curenţii lor nominali. respectiv o instalaţie de distribuţie în particular. fig. Echipamentul de comutaţie utilizat în REE-MT este mai restrâns decât în reţelele de joasă tensiune şi este format din întrerupătoare (care sunt numai automate şi ca urmare nu se mai precizează această caracteristică) şi separatoare. aspect specific domeniului distribuţiei şi ca urmare. În continuare. PA rămâne fără tensiune până la remedierea defectului.3. se recomandă schema radială dublă. este inadmisibilă. 3. cerinţele de electrosecuritate. Fiecare din cei doi fideri de alimentare este astfel dimensionat încât să asigure puterea necesară PA şi sunt permanent conectaţi. de linie. la un defect pe barele I. (de ex. Varianta de schemă de alimentare depinde de numărul de puncte de alimentare al REEU-MT. În cazul unui REEU cu un singur PA. 6 . de transformator.16. fig.) Complexitatea schemei cu bare colectoare depinde de numărul de celule pe care-l conţine şi mai ales de cerinţele cu privire la continuitatea în alimentare a consumatorilor. cea mai simplă este schema radială. în cazul unor consumatori mai importanţi.Pentru o staţie de transformare în general. care se realizează cu investiţii minime şi necesită o exploatare uşoară.Alegerea schemei de conexiuni a instalaţiei de distribuţie. -alegerea numărului şi a puterii nominale a transformatoarelor de forţă.15. situaţie care. de măsură. Un aparat de comutaţie specific îl reprezintă separatoarele de putere.1. se vor prezenta schemele instalaţiilor de distribuţie cu bare colectoare utilizate în REE-MT. rezultă ca necesar un spaţiu tridimensional pentru montarea echipamentului aferent “legării” (racordării) la barele colectoare (un punct de conexiuni desfăşurat) şi care se numeşte celulă. Însă. de la sau la care se racordează liniile electrice.D-MT.

17.3. prin încărcarea suplimentară cu câte 50% a celorlalţi doi fideri şi conectarea prin AAR a legăturilor transversale.3.-MT diferite sau de pe secţii de bare diferite ale aceleaşi I. .3. iar cupla longitudinală este normal deschisă. se poate utiliza schema din fig. se asigură alimentarea PA alimentat de acesta.Ca urmare.Puncte de conecsiuni ale RED-MT cu BSN.7. a este pus sub cărui întrerupător.19.D.3. pe unul din fideri. cei doi fideri de alimentare pot fi racordaţi la secţii diferite de bare ale unei I.18. La un defect pe unul din fiderii de bază se închide. creşte puterea de scurtcircuit pe barele PA. nivelul de dotare cu echipament de comutaţie şi complexitatea dispozitivelor de protecţie. scenarii de manevra. dar prevăzută cu dispozitiv de anclanşare automată a alimentării de rezervă (AAR). O soluţie în care trei puncte de alimentare au asigurată rezerva de alimentare printr-un singur fider de rezervă.3. 3. Fr este conectat la bareta de rezervă. se prezintă în fig. la care barele PA sunt secţionate.15. prin AAR.19 este recomandat. În regim normal. la un defect. Capacitatea de transport a fiderilor de alimentare este numai cu 33% mai mare decât puterea necesară unui PA. legate printr-o cuplă prevăzută cu dispozitiv de AAR.D.-MT diferite.D. Fig. Fig. Pentru a evita creşterea puterii de scurtcircuit pe barele PA. dacă există mai multe staţii de transformare. Aceasta deoarece schema cu BSN nu asigură rezervă nici de bară colectoare nici 7 Fig. Fiderul de rezervă Fr este alimentat de la I.20. 21.3. din ID-MT.17. ca alimentarea fiderilor să se facă de la I. iar în PA2.3. În cazul unei REEU-MT mai extinse.-MT. este normal închis.3. de pe o secţie de bare diferită de cea de la care sunt alimentaţi fiderii de bază (Fb).D. posibilitati de rezervare Scheme cu bară simplă nesecţionată (BSN) fig.-MT a staţiei de transformare. punctele de alimentare sunt alimentate radial. pentru a reduce volumul investiţiilor.D. Acest tip de schemă se foloseşte în cazul unui număr redus de circuite şi când nu se impun cerinţe deosebite în ce priveşte continuitatea în alimentare. cu trei puncte de alimentare. Fiecare PA are o bară de lucru şi o baretă de rezervă. Fider alimentare întrerupătorul cuplei de legătură cu bareta de rezervă şi astfel distribuitori tensiune Fr.16. Pentru schemele buclate din fig. menţinând însă avantajul alimentării prin doi fideri de alimentare se utilizează schema din fig.-MT sau de la I. În regim normal fiecare PA este alimentat de la fiderul propriu. Pentru a asigura continuitatea alimentării PA şi în cazul unui defect la sursă (barele ID-MT).

se deschide Sb6 şi în acest fel L1 este alimentată de pe BL prin intermediul a două întrerupătoare în serie. Pentru BSN manevrarea separatoarelor este posibilă numai dacă întrerupătorul pe care-l încadrează (separă) este deschis.D. se închide.Sb5.Această situaţie se poate menţine atât timp cât nu este necesar să se apeleze la BR dintr-un alt motiv. când nu sunt parcurse de curent sau când mai există o cale. manevrarea acestora este posibilă numai în anumite condiţii respectiv. a făcut ca ea să poată fi folosită şi în alte scopuri şi anume : a)-pentru deconectarea unui circuit în cazul în care întrerupătorul acestuia refuză să Fig. Ca urmare.7. scos de sub tensiune. deoarece nu au capacitate de rupere. 23.D..D) se poate reconecta L1 şi menţine sub tensiune prin intermediul CT şi a BR.3. Deci. de regulă. iar pe durata remedierii acesteia nu este posibilă menţinerea alimentării pentru nici una din liniile racordate la BSN.pentru elementele de comutaţie din celulă. întrerupătorul CT poate constitui o rezervă de întrerupător. cu risc mare de defect. la deconectarea unei linii (celule în general) mai întâi se deschide întrerupătorul apoi separatorul. trebuie să rămână alimentată. va întrerupe L1. Deci. după o întrerupere necesară trecerii pe CT şi în cazul unei soluţii constructive adecvate a I. cînd el va fi deschis. dintre care unul I3 refuză să declanşeze. îndeosebi pentru întrerupător.D.7. pe unde curentul ce le parcurg să se poată închide. se impune să poată fi separat. în ansamblul său. cu bare colectoare duble şi un întrerupător pe circuit din nevoia de a proba cu tensiune integritatea barei aflată în rezervă Existenţa celulei de CT. Aşa cum s-a arătat. fig. după aceasta se pot deschide Sb5 şi SL1 şi se poate interveni la I3 în scopul remedierii acestuia. în paralel cu ele. Acesta. pe o durată limitată de timp. determină scoaterea din funcţiune a I. astfel încât accesul la el să determine scoaterea de sub tensiune a unei zone cât mai restrânse. Din acest motiv. un întrerupător este încadrat de separatoare. iar la reconectare ordinea este inversă. b)-dacă linia L1. În acest scop circuitul respectiv se alimentează de pe BL. iar celălalt ICL care . fiind un echipament complex. comandat să declanşeze. prin intermediul BR şi a CT astfel : se închide CT. dar numai pentru unul din întrerupătoarele circuitelor racordate la barele colectoare.folosirea multipla a cuplei transversale Rolul cuplei transversale. Pentru a se limita zona afectată de un defect pe bare (K. cu întrerupător şi faptul că în scopul probării BR este folosită un timp foarte scurt. aşa cum s-a procedat la deconectare.Puncte de conecsiuni ale RED-MT cu BD. cupla transversală s-a introdus în schema I. În ceea ce priveşte manevrele cu aparatele de comutaţie.3. chiar dacă I3 este defect atunci. de la aliniatul precedent . dacă există posibilitatea scoaterii acestuia din circuit (acesta depinde de soluţia constructivă a I. de ex. declanşeze.) o primă soluţie constă în secţionarea barei în una sau mai multe secţii de bare. Se constată cu uşurinţă că un defect (K) pe BSN. nu este permisă manevrarea sub sarcină (când sunt parcurse de curent) a separatoarelor . 8 .

toate aceste circuite. în cazul I.Evident. S-a ajuns astfel. la schema cu bară de ocolire (transfer) fig. -se deschide Ico. cu un altul. -se deschide I1.11 9 .O. BSN BO Fig.SO 1 al L1). nefiind permisă alimentarea printr-un singur întrerupător a două circuite. iar cel de-al doilea trebuie să existe după separatorul de linie (SL) al fiecărui circuit.D.3.D cu un întrerupător pe circuit o constituie cupla de transfer. trebuiesc conectate împreună prin câte o legătură uşor de realizat (de ex. sau dacă este defect se deschid separatoarele care-l încadrează. În principiu. la un moment dat.11.un separator). La reintroducerea în circuit a lui I1. fig. Este evident că. sau BD). Evident. este normal deschis. acesta trebuie să poată fi conectat în paralel cu oricare dintre ele. se închid separatoarele care-l încadrează. în locul menţionat. Întrerupătorul C.3. -se închide Ico. în scopul asigurării rezervei de întrerupător. pentru a putea înlocui orice întrerupător al unei I. Un punct comun tuturor o reprezintă bara colectoare. -se închide separatorul de ocolire al liniei a cărui întrerupător trebuie ocolit (de ex. iar succesiunea manevrelor este următoarea : -se închide Ico (separatoarele ce-l încadrează sunt normal închise. în aceste condiţii restrictive nu se poate considera că există posibilitatea asigurării rezervei propriu-zise de întrerupător. O soluţie de asigurare totuşi a unei rezerve propriu-zise de întrerupător în cazul I. astfel s-a probat integritatea bazei de ocolire. de rezervă. în cadrul căreia bara de ocolire reprezintă o componentă a cuplei de ocolire. în acest scop. în funcţie şi de existenţa..11.D. sau nu. se deschide Ico şi So1 şi astfel s-a revenit la starea normală a schemei.a).D.3. a BR. cu un întrerupător pe circuit (BS. apoi se închide I1. prin CO se poate asigura rezerva numai pentru unul din întrerupătoarele circuitelor unei I.

Totuşi.S. pe ramurile mai importante.3. În fig.S.Puncte de conecsiuni ale RED-MT cu BSS –scenarii de manevra . la un defect pe una din secţii. sursa de alimentare a uneia din secţii iese din funcţiune. În funcţie de valoarea lui ∆t acesta poate constitui un gol de tensiune sau o întrerupere a alimentării. în regim normal aceştia nu se deranjează. fiecare din cele două stări având avantaje şi dezavantaje. printr-o cuplă longitudinală (CL). atunci.S. cu consecinţe nefavorabile asupra duratei şi a numărului de operaţii ce trebuie efectuate în scopul asigurării continuităţii în alimentare. de la care sunt racordate PT ale colectivităţilor rurale.3. prevăzute cu dispozitive RAR.24. 14.8.3. respectiv dacă este normal închisă sau deschisă. O problemă specifică unei instalaţii de distribuţie cu BSS.8. prin posturi de transformare monofazate.S. atunci alimentarea respectivei secţii. de la care consumatorii sunt alimentaţi. În scopul creşterii selectivităţii dispozitivelor de protecţie. Însă. Dacă CL este cu separator. posibilitati de rezervare Scheme cu bară simplă secţionată (BSS) fig. asigură. trifazată cu linii magistrale. Secţionarea unei bare colectoare se poate face . prin cupla longitudinală (CL). În fig. fie cu separator fie cu întrerupător. În ce priveşte caracteristicile electrice ale cuplei longitudinale acestea trebuie să fie identice cu ale celei mai încărcate celule racordate la B. se montează întrerupătoare. B. dacă la un moment dat.S. Secţionarea cu separator elimină posibilitatea manevrării sub sarcină a cuplei (legăturii) dintre cele două secţii de bare. prin secţionare nu se poate asigura menţinerea alimentării consumatorilor la un defect pe bară (rezervă de bară) şi nici în cazul unui defect la întrerupătorul unei celule de racord la bară (rezervă de întrerupător).27 se prezintă o reţea electrică edilitară rurală de medie tensiune REER-MT radială.3. Dacă poziţia este normal deschisă . evident ∆t >3 secunde şi va reprezenta o întrerupere a alimentării. menţinerea alimentării prin limitarea zonei afectate de defect (numai la o secţie a B.S) şi permite ameliorarea calităţii energiei electrice prin separarea consumatorilor cu regimuri de funcţionare diferite. într-o măsură limitată. cealaltă nu este afectată sau dacă consumatorii de pe o secţie au un regim de funcţionare perturbator pentru ceilalţi. se asigură după un ∆t =tmanevre. 10 . utilizată în SUA. constă în poziţia normală a cuplei. Fig.RED-MT rurale Configuraţia reţelelor electrice edilitare rurale. În concluzie.28 se prezintă o schemă de REER-MT. Caracteristica acestor reţele constă în aceea că sarcinile sunt relativ mici şi amplasate la distanţe mari (Km sau zeci de Km).

TRAFO În cazul izolate. Postul de transformare (PT) reprezintă forma particulară a unei staţii de transformare a cărei tensiune de pe partea de înaltă (primară).MMmmMT de un motor cu ardere internă (grup electrogen). iar cea de pe partea de joasă tensiune (secundară) face parte din clasa reţelei de joasă tensiune. se poate utiliza ca sursă de alimentare pentru o RE-JT.. face parte din clasa reţelelor de medie tensiune. aflată în zonă. fig. 15 Surse de alimentare a RED-JT 4.PnT 11 ID-JT ≡ TD ≡ TG . a SE.4.Alimentarea REER-MT se poate face din ID-MT a unei staţii conexiuni şi transformare.2 SURSE DE ALIMENTARE PENTRU REŢELELE ELECTRICE EDILITARE DE JOASĂ TENSIUNE Datorită succesiunii fireşti a procesului de producere. sursa de energie electrică pentru reţelele electrice de distribuţie edilitare de joasă tensiune REE-JT o reprezintă secundarul transformatorului dintr-un post de transformare [2]. Alimentarea REER-MT se poate face din ID-MT a unei staţii conexiuni şi transformare. aflată în zonă. transport şi distribuţie a energiei electrice în cadrul unui sistem electroenergetice (SE). staţii de retransmisie radio-TV care nu pot fi alimentaţi din REDA-JT sistemul electroenergetic. un generator electric trifazat. antrenat ID-MT REDEunor localităţi MT N.5. a SE.

de spaţiu disponibil. Ca urmare. protecţie. 12 .circuite secundare. adoptarea soluţiei fiind determinată de considerente economice. . este constituită din: . reprezentătă de suportul în care şi pe care sunt susţinute componentele celei de a două părţi. au tensiuni mai mici sau egale cu 220V. la valori incluse în clasa reţelelor electrice de joasă tensiune. dar în special de cerinţele legate de continuitatea în alimentare. instalaţia de legare la pământ şi cea de protecţie împotriva loviturilor directe de trăsnet. constituită din materialele şi aparatele prin care este tranzitată energia electrică şi accesoriile necesare acestui scop. de regulă sub 5A. subterane sau aeriene). măsură. semnalizare. iar curenţii sunt foarte mici. din care fac parte serviciile proprii de curent alternativ şi de curent continuu. Echiparea electro-mecanică a unui post de transformare. prezenţa unui post de transformare în aria geografică a unei aşezări are două implicaţii: .Postul de transformare În categoria posturilor de transformare (PT) sunt cuprinse toate construcţiile şi echipamentul electromecanic.una determinată de prezenţa fizică în spaţiul construit . de la valori incluse în clasa reţelelor electrice de medie tensiune. PT asigurând legătura între cele două clase de reţele electrice.instalaţii auxiliare. fiind determinată de considerente economice. menit să transforme tensiunea la care se tranzitează energia electrică. soluţie constructivă. cele expuse la tensiunea de serviciu şi parcurse de curenţii absorbiţi de receptori. . asigurarea tranzitului de putere din reţeaua electrică de medie tensiune către cea de joasa tensiune. arhitecturale . Ansamblul definit ca post de transformare are deci două componente principale respectiv : -partea constructivă. deservesc circuitele primare. adoptarea soluţiei de realizare (supraterane. . -echiparea electro-mecanică. la rândul său.şi o alta legată de rolul funcţional respectiv. Din această categorie fac parte circuitele de comandă. etc respectiv.circuite primare (principale). cele parcurse de energia electrică tranzitată respectiv.

pentru care este necesar să se asigure iluminare locală (strung. Din acest motiv.US. (al neaccesibilităţii nulului sistemului electric trifazat al sursei). din punct de vedere a nivelului de siguranţă a alimentării.Z2. din punct de vedere electric. pentru a fi accesibilă şi tensiunea de fază (220V). receptorii electrici alimentaţi de la REA-JT se împart şi în trei tipuri.3. tipuri de consumatori Tipuri de receptori Pe lângă clasificările. În cazul în care receptorul trifazat este un utilaj. fiind caracterizaţi. dacă nu se adoptă alte soluţii tehnice.UT). freză. Prin concepere şi execuţie. reţeaua de alimentare trebuie să fie cu patru conductoare. din punct de vedere al coexistenţei lor în REDA-JT a unui consumator.27 Tiputi de receptori.1. într-o asemenea reţea . din punct de vedere al rolului funcţional şi a caracteristicilor lor de funcţionare.Z3 ce pot fi conectate în stea. prin trei impedanţe Z1. receptorii trifazaţi reprezintă un sistem trifazat echilibrat şi ca urmare nu necesită alimentarea printr-o reţea electrică cu patru conductoare (nulul de lucru nu este necesar). tensiunea de fază nu este accesibilă.maşină de găurit. în cadrul sistemului electric trifazat cu tensiunile 380/220V se obţine între o fază şi nulul sistemului electric trifazat al sursei Din acest motiv.). Sursele electrice de lumină cu care se echipează un corp de iluminat au tensiunea nominală de 220V Această tensiune. sursa de lumină din cadrul sistemelor electrice de iluminat interior. 4. REDA-JT pentru alimentarea receptorilor de iluminat trebuie să fie alimentată de la o sursă (post de transformare sau generator electric) cu înfăşurările conectate în 13 . 1.Receptori de forţă Aceştia sunt alimentaţi de la un sistem electric trifazat simetric 380/220V (UR.sau în triunghi.2 Receptori de iluminat Aceştia sunt constituiţi din corpurile de iluminat. etc. sau exterior.

Reţele complex O reţea este complex buclată. în principal.3.4. oprire). Circuit de prize iluminatbuclate 4.3. unităţile de transporturi feroviare . a materialelor sau a unor produse agricole în mijloace de producţie sau bunuri de consum. respectiv nu sunt conectaţi permanent (legătură fixă).3. 16. respectiv un curent absorbit de 10A.1. 4. inclusiv de numărul de locuitori ai aglomerării urbane. prin care primeşte şi în condiţii determinate retransmite energie electrică unor subconsumatori . cu neutrul accesibil (Yo). Întrucât puterea şi numărul receptorilor monofazaţi ce pot fi branşaţi la o priză monofazată depind în mare măsură de posibilităţile materiale ale "consumatorului". se consideră consumatori industriali . prin fişe.4. navale şi aeriene şi PD altele asemenea. inclusiv cele pentru irigaţii. în domeniul extragerii de materii prime. de consum. 4. încorporate în receptor. prin conectarea (branşarea) la o priză. precum şi pentru funcţionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinţă). Receptorii monofazaţi alimentaţi.stea (Y).3. dacă din fiecare nod (punct de conexiuni-firidă de 14 a) NL – nul de lucru NP – nul de protecţie Fig. . + prize loc de consum. o reprezintă sistemul electric de iluminat public TS stradal.1.consumatori cu puteri F+NL contractate (pentruF+NL+NP consumatori noi – puterile REDA pentru receptori absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic de racordare) de peste 100 kW pe de maxime simultan ilum. dimensionarea căilor de curent prin care sunt alimentate prizele monofazate se face şi în funcţie de tipul RE-JT (urban.consumator care utilizează energie electrică în exclusivitate în scopuri casnice ( pentru iluminat artificial în interiorul şi exteriorul locuinţei. Pentru comanda acestora (pornire.Prize monofazate Prizele monofazate nu reprezintă receptori propriu-zişi ci un aparat la care . forţă O categorie specială de consumatori. sunt conectaţi receptori monofazaţi a căror putere nominală nu depăşesc 2 kw.respectiv cu neutrul " prelungit" printr-un conductor de nul până la fiecare receptor în parte.persoana fizică sau juridică care consumă energie electrică pe bază de contract şi ale cărui instalaţii electrice de utilizare sunt conectate la instalaţia de alimentare a furnizorului prin unul sau mai multe puncte de delimitare .4. -Mari consumatori . Prize monofazate inelare si complexCircuit de iluminat buclate.consumatori cu puteri contractate (pentru consumatorii noi – puterile TGF TGIP TS maxime simultan absorbite solicitate prin cererea de aviz tehnic de racordare) de 100 kW sau mai mici pe loc REDA pentru cu excepţia consumatorilor casnici. există aparate de conectare speciale. RACORD În funcţie de puterea electrică activă maximă simultan absorbită aceşti consumatori se 3F+N clasifică . Prin asimilare. REA pentru receptori REDA pt. -consumator casnic . b) . staţiile de pompare. Receptoarele electrocasnice cuprind totalitatea bunurilor de larg consum destinate uzului propriu şi care sunt alimentate cu energie electrică la tensiunea de 220/380 V. Tipuri de consumatori Consumatorii de energie electrică sunt definiţi astfel: -consumator final . rural).consumator industrial şi similar-consumatorul care foloseşte energia electrică. sunt din categoria" debroşabili". la rândul lor astfel: -Mici consumatori .rutiere.RED-JT -: scheme radiale. şantierele de construcţii.

costuri reduse pentru asigurarea unui nivel de siguranţă ridicat.). hidrofoarele de incendii. Instalaţiile electrice speciale ( ascensoarele. greutate redusă. comutabilă automat (grup electrogen). mai ales în ceea ce priveşte birourile. Posturile de transformare sunt prevăzute. Alimentarea PT de la REE-MT se poate realiza astfel: . iluminatul de siguranţă. . Structura sarcinii este constituită din servicii generale. datorită dificultăţilor constructive ale imobilului în sine.etc.un nivel de siguranţă ridicat .5. sistemele de securitate etc.3. sunt: .Retele electrice de iluminat public 4. iar surplusul de cabluri din RED-MT este compensat de economia obţinută prin reducerea puterii transformatoarelor. nivel de zgomot redus.sunt elastice. putând prelua creşteri însemnate ale sarcinii în zonă.posturile de transformare tip clasic. în cablu etc. întreruperile accidentale nu sunt însă. cu dublă alimentare. unul montat în subsol şi altul la ultimul etaj. transformatoare speciale (uscate. datorită autoadaptării circulaţiei de putere prin ramurile buclei. 15 .) care reprezintă receptori de categoria I-a. În unele situaţii se prevăd două PT. .6. Bucla complexă implică.) şi o sarcină distribuită. În unele cazuri se pot întâlni şi configuraţii particulare ca cele. 17. printre altele.buclate longitudinal sau transversal. fără celulă de MT.un palier restrâns al variaţiilor de tensiune. Căderea admisibilă de tensiune între bornele de joasă tensiune ale transformatorului din PT şi racordul celui mai îndepărtat abonat este de 4. alimentate în derivaţie de la distribuitorul de MT al unei scheme inel sau simplu buclată 19.fiecare transformator alimentat radial de la distribuitorul de MT. repartizată pe etaje. în regim de avarie. ale imobilelor turn. pe partea de MT. Pentru restul receptorilor se acceptă întreruperi ale alimentării de câteva ore.Reţele electrice pentru iluminat public . . iluminat şi utilităţi diverse în birouri(50-100 W/m 2 util) etc. Sunt necesare.pierderile de putere şi energie în reţea sunt cele mai mici. centrale de condiţionare a aerului. concentrate (baterii de ascensoare. Avantajele tehnice şi economice. iar numărul de transformatoare se corelează cu nivelul de siguranţă al continuităţii în alimentarea care se solicită.5%. 4.branşament) al reţelei pleacă minim trei legături. admise. coloană de medie tensiune dublă. specifice configuraţiei complex buclate.3. cum ar fi consumul casnic în locuinţe (6-9 kW/apartament). Amplasarea PT pe etaje şi a unor puncte de alimentare (PA) nu este avantajoasă. dacă sunt anunţate din timp. Reţeaua complex buclată poate avea configuraţia în forma de plasă. în asemenea cazuri. cu pornire automată. deoarece se admite o suprasarcină temporară a acestora de (20-30)%. practic acelaşi pentru toţi consumatorii. sunt prevăzute cu sursă de rezervă de înlocuire. Reţele ale imobilelor turn Termenul de imobil turn caracterizează imobilele dezvoltate pe înălţime pentru care puterea cerută se poate apropia de puterea nominală a unuia sau mai multor transformatoare de MT/JT.RED-JT . în general. .

a nulului de lucru şi a celui de protecţie şi se montează siguranţe fuzibile pe circuitul de alimentare a corpului de iluminat. 16 . Alimentarea cu energie electrică a sistemelor de iluminat public stradal se asigură din RED-JT a furnizorului respectiv. în funcţie de densitatea de sarcină specifică zonei.publică şi anume: străzi. Punctele de separare se amenajează în tablouri (nişe) speciale. trotuare. din anumite posturi de transformare ale acesteia. reţeaua de iluminat public se execută în comun cu reţeaua aeriană de distribuţie. se pot alimenta în două variante: a). circuitele sunt monofazate (străzi cu trafic redus).prin intrare ieşire de la o cutie montată la baza stâlpuluisuprateran. la cca. 50cm de la sol. circuit pozat prin interiorul stâlpului. De regulă. alimentat din cel general (TG) al PT printr-un aparat de conectare (AC) ce poate fi acţionat local sau comandat şi de la distanţă Numărul circuitelor de plecare se corelează cu configuraţia zonei ce o deserveşte. se admite realizarea reţelei de iluminat public stradal separat de reţeaua de distribuţie pentru consumatori şi se execută subteran. În postul de transformare (PT) se constituie un tablou de distribuţie (TD) separat. pieţe. reţeaua este trifazată. intersecţii. În mediul urban. b) -prin manşon de derivaţie la baza fiecărui stâlp În mediul rural. tunele etc. pentru echilibrarea acestora. acestea se alimentează de pe faze diferite. în schemă buclată cu funcţionare radială.Retele electrice de distributie de joasa tensiune rurale. care este comun. În acest caz reţeaua de iluminat public va însoţi REEU-JT pentru alimentarea consumatorilor. treceri de pietoni. în schemă radială. parcări. Corpurile de iluminat de pe stâlpi. iar alimentarea corpurilor de iluminat se face direct de la conductorul de fază aferent iluminatului public şi de la conductorul de nul. în cazul reţelei subterane. 20. În cutie există borne pentru racordarea celor trei faze. amplasate pe zidul clădirilor învecinate sau în cutii metalice amplasate la baza unui stâlp. poduri şi pasaje. urmărindu-se echilibrarea sarcinii pe cele trei faze. În cazul în care.

se concep şi mai ales se execută. pe stâlpi de lemn sau beton armat şi este comună cu cea pentru iluminatul public stradal. natura mediului ambiant. Ca urmare.1 Stâlp de beton centrifugal (sau ţeavă de oţel) .θiniţial ) ( 6.REŢELE ELECTRICE EDILITARE DE JOASĂ TENSIUNE RURALE Reţelele electrice edilitare de distribuţie rurale de joasă tensiune (REER-JT) datorită densităţii reduse de sarcină. 1 Stâlp de beton centrifugal (sau ţeavă de oţel) . i = Imax sin ωt . 17 .9.Δθ = m.22) Qcedat = f(θfinal. 6. diferit faţă de cele urbane. 3 Cablul reţelei electrice de distribuţie publică . Liniile electrice sunt trifazate sau monofazate.( θfinal .4.c. de masa (m) a căii de curent şi apoi cedată mediului ambiant (Qced). cele două componente ale căldurii produse. Cablul electric de alimentare a corpului de iluminat iluminat Fig. Lungimea circuitelor reţelei este determinată de limitele admisibile ale căderii de tensiune. pozate pe stâlpi sau pe suprafaţa clădirilor. 2 Corp de iluminat . Această căldură se determină analitic cu expresia Q = Qabs + Qced = 4. -c . La rândul ei.intervalul de timp în care se produc pierderile ( încălzirea) . Configuraţia reţelei este radială.1. 4 Manson de derivatie .rezistenţa căii de curent a elementului de reţea( linie. [22.12.Determinarea solicitarii electrotermice in regim tranzitoriu. În ultimul timp se execută REER-JT şi cu conductoare torsadate.23]. trecerea unui curent prin calea de curent a unui element este Fig.4.1.20 .).4 4 Fig. REER-JT este aeriană. etc. pot fi alimentaţi printr-un PT 5 propriu. 3 Cablul reţelei electrice de distribuţie publică .21) unde : R . sau din acelaşi PT ca şi zona rurală amplasat. t . Eventualii consumatori industriali sau similari. 5.21. însoţită de pierderi de putere activă (Δp). a numărului de PT 1 1 aferente zonei rurale.9. aparat. conducţie şi convecţie (în funcţie de natura mediului ambiant). această cerinţă poate determina creşterea numărului de circuite sau. La rândul lor. Fig. prin fenomene de radiaţie.4. au expresiile : Qabs = m. Solicitări electrotermice Aşa cum este cunoscut.12. În primul rând. a cerinţelor mai reduse din punct de vedere estetic şi nu în ultimul rând a posibilităţilor economice mai mici. curentul alternativ ce parcurge calea de curent . 5. care se transformă în căldură absorbită(Qabs ). în funcţie de intensitatea traficului şi numărul de traversări. în vecinătatea consumatorului 3 5 3 industrial sau similar. în funcţie de puterea nominală a transformatorului. θmediu ambiant. în unele cazuri.c. pe ambele părţi ale străzii sau numai pe o parte.2. sursa de alimentare pentru PT se asigură prin linii electrice de medie tensiune aeriene. suprafaţa de schimb de căldură. Nulul sistemului electric trifazat este însă comun pentru reţeaua de alimentare a consumatorilor şi cea pentru iluminatul public stradal. în primă instanţă. urmărindu-se încărcarea cât mai echilibrată a 2 2 fazelor.este masa căii de curent de rezistenţă R şi în care se produce căldura Q .2.căldura specifică a elementului care se încălzeşte . pe seama pierderilor de putere activă în calea de curent de rezistenţa R. de regulă.etc. postul de transformare este aerian pe stâlpi de beton sau lemn. 4 Cutie metalică la baza stîlpului .Cablul electric de alimentare a corpului de 29.) unde: -m .4. 2 Corp de iluminat .18R ∫ i 2dt 0 t [cal] ( 6. din zonă.

k. Datorită multiplilor factori de care depinde curentul pe care îl poate suporta un anumit element. suprafaţă de schimb de căldură) în anumite condiţii de mediu. . Prin natura mediului ambiant se are în vedere atât natura lui fizică (vid. izolaţie electrică.6. 800C. convecţie). dacă este parcurs de curentul admisibil (nominal). al unui anumit element al reţelei. în acest caz determinat în mare măsura şi de condiţiile de pozare. -condiţii de pozare ( mai multe căi de curent la un loc într-un tub sau canal -fiecare pot ceda căldură). din : 4. 18 regim stabilizat: .).natura elementului ( conductor al unei linii electrice. PVC.θfinal admis ( 700C. SS. evident acesta nu va ajunge la θfinal . Dacă se impune o anumită valoare pentru θfinal .etc. pentru conductoare şi cabluri. practic temperatura θmediu ambiant .RtΔttr i2dt = Qced = f(θfinal . .Iad . definit mai sus.temperatura mediului ambiant.).curent admisibil. un timp mai mic decât Δttranzit. . aer. în funcţie de natura (k) şi temperatura(Q med) mediului ambiant şi SSC (suprafaţa de schimb de căldură). Un anumit element (caracterizat prin : m.în urma unui regim tranzitoriu ( Δttranzitoriu fig. etc. în cazul în care un element de circuit este parcurs în regim normal de un curent I. în regim normal stabilizat. aparat electric. Ca urmare. valoarea lui poate fi mai mare decât In (Iad). c. pentru aparate electrice. canal de cable.3). respectiv cu cât Δt < Δttranzit cu atât I poate fi mai mare decât In (Iad).In . -θiniţial -temperatura iniţială a elementului.-θfinal .temperatura la care se stabilizează procesul de încălzire a elementului . θ ? θ ? final ? t tranzit Δ t (secunde) figura 12.C) rezultă că la această temperatură se va stabiliza procesul de încălzire. după care procesul termic se stabilizează. etc. pământ. pământ.) cât şi fenomenele prin care se cedează căldura ( radiaţie. curentul pe care o cale de curent de secţiune S (cupru sau aluminiu) îl poate suporta( θfinal la suprafaţa căii de curent) depinde de : . deoarece curentul pe care îl suportă este. parcurs de un curent i. Dacă durata trecerii curentului printr-un element este mai mică decât Δttranzit. Deci. se încălzeşte până la o anumită temperatură θfinal . θmed.etc) .natura izolaţiei ( cauciuc. textil. toată căldura produsă de curent în calea de curent de rezistenţă R este cedată mediului ambiant. i s-au atribuit diferite denumiri şi anume : .apă.natura mediului în care este pozat( aer. . corespunzător anumitor condiţii de mediu ( în special θmediu ambiant ). pentru o anumită valoare a curentului.) în regim normal stabilizat . apă. etc.curent nominal. conducţie.18.5 În Qabs = 0 Q = Qcedat respectiv.

În funcţie de caracteristicile regimului ciclic intermitent. 19 .. Acest curent admisibil se indică asociat cu durata relativă de conectare. de noi cabluri de medie tensiune si conectarea de noi puncte de injectie.6. valoare care în Δtconectare<Δttranzit determină o încălzire până la θfinal admis ..24.3. mentinandu-se structura. în procente. nu se refera la un anumit tip de schema se refera la un concept de dezvoltare a unei retele electrice ce permite dezvoltarea i retele respective Schema autostructuranta ofera posibilitatea adaugirii. pentru o cale de curent de secţiune (S) se poate defini un curent admisibil IDC cu valoare mai mare decât cea definită în fig.6.3. la o retea data. PA 2 PA1 Fig. ca raport între Δtconectere şi ID-MT Δtciclu . caracterul initial si unitatea retelei. 11.Scheme de distributie ale RED-MT inelare si autostructurante Scheme inel In regim normal este sectionat sub forma a 2 distribuitoare La un defect se inchid i1 iar toate posturile dupa i1 isi pierd alimentarea timpul delta t=delta t localizare +delta t manevra +delta t manevra2 Delta t manevra se dechide i2 inelul sia pierdut alimentarea inchidem ss si dechidem i1 i2 tot inelul este realimentat Atat p1 p2 sunt dimensionati incat sa alimenteze tot inelul Dupa ce se remediaza defectul se revine la configuratia normala a inelului Scheme autostructurante.4. fig. determinate de cresterea sarcinii.

-cu alimentare de la ambele capete. in care caz distribuitoarele sunt alimentate de la doua surse diferite (I. de la acesta.Aceasta schema elimina aproape in totalitate intreruperile in alimentare. in cazul unui defect pe distribuitor Distribuitorul ramane nealimentat. Au o singura legatura intre sursa si consumator rceptor Dezavantajul major consta in duratele mari ale intreruperilor in alimentare a posturilor de transformare.22. Comutarea se poate face manual sau automat. Functionarea buclata se adopta mai rar. de pe secsii diferite. . Numarul mare de intrerupatoare face insa dificila exploatarea acestui tip de retea. in aval de defect. b). (cladiri cu multe nivele. cand distribuitoarele au ambele capete conectate la aceeasi ID-MT sau PA. Aceasta solutie necesita mansoane de medie tensiune.3. la un scurtcircuit pe una din liniile electrice posturile de transformate alimentate. in special pentru alimentarea zonelor cu densitati mari de sarcina si consumatori care nu accepta intreruperi de durata. Dezavantajul acestei scheme il constituie asigurarea selectivitatii protectiilor In cazul in care zonele urbane au o densitate de sarcina mare. retelele inelare-buclate functioneaza. sunt trecute pe cealalta linie.13. Reteaua poate fi alimentata simultan de la ambele linii electrice.3.Scheme de distributie radiale si buclate ale RED-MT. schema mai perfectionata dublu radiala este nua din cele mai sigure scheme in care in PT sunt instalate cate doua transformatoare. care pot fi : -cu alimentare unica. cealalta fiind in rezerva. de la fiecare linie sa fie alimentate cate jumatate din numarul total de posturi de transformare. In scopul reducerii pierderilor de tensiune si de putere se recomanda ca. De regula. inel. numarul PT nealimentate depinde deci de locul unde s-ar produce defectul. In cazul unor posturi de transformare cu cerinte superioare privind modalitatea de alimentare se poate foosi schema radial dubla derivatie reteaua va fi alimentata simultan de la ambele linii electrice sau numai de una cealalta fiind in rezerva Manevra deschid i1 separatorul s1 inchid s2 si deschid i1 In scopul maririi selectivitatii dispozitivelor de protectie.21. in regim normal deschise. adica radial. tehnologice mai reduse decat in cazul consumuri functionarii radiale si a eliminarii intreruperilor. in regim normal.D-MT sau PA). bucla.. pe ramurile mai importante ale retelei se monteaza intrerupatoare. O retea electrica de distributie cu schema radiala are avantajul unor investitii mici. care se prevad. alimentate de la distribuitoare diferite. Functionarea permanent are avantajul unorFig.Scheme de distributie inelare-buclate. sau numai de la una. prin in care caz trebuie montate intrerupatoare pe fiecare deviatie. cu dispozitive de reanclansare automata rapida Pentru reducerea numarului de intreruperi si a duratei acestora se foloseste schema radiala in dubla derivatiela care posturile de transformare se racordeaza in derivatie de la doua linii electrice in cablu. ocupare intensa a terenului) va trebui analizata si varianta alimentarii numai cu o retea de 20 Fig. de regula. pana la remedierea acestuia. dispozitive de protectie simpla si o exploatare usoara.

Retelele electrice de joasa tensiune aferente marilor ansambluri pot avea urmatoarele configuratii: .posturile de transformare inglobate in cladiri.distributie de medie tensiune. sau extinderi ale unor cartiere). in mod obisnuit. fara retea de distributie de joasa tensiune. Prin termenul de ansamblu desemneaza grupuri de constructii. iar RE-JT este cu schema . alei.posturile de transformare inglobate in blocurile de locuinte. in aceste ansambluri de cladiri. 18. suficient de intinse pentru a constitui structuri urbane distincte (raioane complet noi. parcuri. nu pot fi decat subterane. de distributie a apei etc. adica fiecare imobil va avea cate un post de transformare propriu. sistemul de incalzire.post de transformare propriu unui bloc de locuinte (cu mai multe scari) sau unor blocuri dintr-un 21 . sau cladiri cu o alta destinatie. din ratiuni practice si estetice liniile retelelor electrice. retelele de drumuri. destinatia lor. Constructia unui mare ansamblu de locuinte se face. iar RE-JT este buclata. destinate in special locuintelor. prevazuta cu cutii de distributie de joasa . RED-JT ale marilor ansambluri. dupa un plan general de dezvoltare ce stabileste de la inceput amplasarea si inaltimea blocurilor.

Daca intrerupatorul I2 este defect si schema se afla in 22 . SCENARII DE MANEVRA: I1 refuza sa se deschida (Ico=deschis) Ico se inchide Bara de ocolire este probata cu tensiune. Ico apeleaza la solutia de rezerva: cupla tranversala si bara de rezerva.perimetru restrans in jurul sau. care asigura nivelul de siguranta solicitat de marile magazine. Daca B0 este bara se deschide Ico se inchide S. se ajunge la Ic1 ceea ce inseamna ca sunt deschise doar receptoarele aferente lui I1. Asigurarea rezervei de intrerupator in cazul BD Este nevoie neaparat de unul sau mai multe intrerupatoare folosite numai pentru a asigura rezerva de intrerupator. Configuratia optima pentru marile ansambluri este cea complex buclata tip plasa. marile cladiri de utilitate publica etc 25.

11 26. In scopul asigurarii rezervei de intrerupator S0 a ajuns astfel in cazul ID cu un intrerupator pe circuit BS la schema cu bara de ocolire (transfer) in cadrul careia bara de ocolire reprezinta o componenta a cuplei de ocolire. BSN BO Fig. Asigurarea rezervei in cadrul punctelor de conexiune ale RED-MT cu BS. Daca folosirea acestei bare nu este posibila se inchide SOL2 si IC0 si se deschide IC0 si SOL1 rezulta deconectarea liniei doi.aceasta situatie atunci se foloseste bara de rezerva.3. 23 .

24 .3. -se deschide ICO -se inchide separatorul de ocolire a linie a carui intrerupator trebuie ocolit.11 In cazul in care intrerupatorul CO este deschis succesiunea manevrelor este urmatoare: -se inchide ICO si se probeaza astfel integritatea bazei de ocolire. Este evident ca la un moment dat prin CO se poate asigura rezerva numai pentru unul din intrerupatoarele circuitelor unui ID.BSN BO Fig. -se inchide ICO -se inchide I1 sau daca este defect se deschid separatoarele care il incadreaza La reintroducerea in circuit a lui I1 se deschid separatoarele care il incadreaza apoi se inchide I1. nefiind permisa alimentarea printr-un singur intrerupator o doua circuite. se deschide ICO si SO1 si astfel s-a revenit la starea normala a schemei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful