You are on page 1of 11

APARATUL CARDIOVASCULAR ANATOMIA APARATULUI CARDIOVASCULAR INIMA Este organul central al aparatului cardiovascular.

Este situata in mediastin Are forma unei piramide triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragma. Axul inimii este oblic dirijat in jos, la stanga si inainte astfel ca 1/3 din inima se afla in partea dreapta iar 2/3 in partea stanga a planului mediosagital al corpului. Greutatea inimii este de 250-300 gr. Inima prezinta mai multe fete: una convexa sternocostala si una plana diafragmatica. Cele doua fete se unesc printr-o margine dreapta. Marginea stanga rotunjita se prezinta ca o adevarata fata pulmonara. Varful inimii orientat in jos si la stanga este situat in spatiul intercostal 5 stang, acest spatiu fiind intersectat de catre linia medioclaviculara stanga. Baza inimii priveste inapoi si la dreapta; de la nivelul ei pleaca arterele inimii si sosesc venele mari. Pe fata sternocostala intre cele doua ventricule se afla santul interventricular anterior si posterior, iar intre atrii si ventricule se gasesc santurile coronar stang si drept. In aceste patru santuri se afla arterele si venele inimii. CAVITATILE INIMII Atriile au forma aproximativ cubica, capacitate mai mica decat a ventriculilor pereti mai subtiri si prezinta cate o alungire numita urechiusa. La nivelul atriului drept se gasesc 5 orificii: orificiul venei cave superioare, orificiul venei cave inferioare prevazut cu valvula lui Eustachio, orificiul sinusului coronar prevazut cu valvula lui Thebesius, orificiul urechiusei drepte si orificiul atrio ventricular drept prevazut cu valvula tricuspida. La nivelul atriului drept se disting doua portiuni: una intre cele doua vene cave numita portiune sinusala iar cea de a doua portiune este atriul drept propriu zis care prezinta o musculatura speciala (muschii pectinati). Intre portiunea sinusala si atriul drept propriu zis se afla o creasta terminala de la care pornesc muschii pectinati. La nivelul atriului stang sunt 4 orificiii ale venelor pulmonare, orificiul de deschidere al urechiusei stangi si orificiul atrioventricular prevazut cu valvula bicuspida. Cele doua atrii sunt separate in viata intrauterina prin Orificiul lui Botallo, prin care cele doua atrii comunica intre ele. Dupa nastere acest orificiu se inchide prin aparitia fosei ovale, inconjurata de un relief muscular numit limbul fosei ovale (Vieussens).

Ventriculele au o forma piramidala triunghiulara, cu baza spre orificiul atrioventricular. Peretii lor prezinta trabecule carnoase, grupate in 3 categorii. De ordinul I - muschii papilari de forma conica prin baza lor aderand de peretii ventriculilor iar varful oferind insertie codajelor tendinoase care se prind pe valvulele atrioventriculare. Cordajele tendinoase impiedica impingerea valvulelor spre atrii in timpul sistolei ventriculare. Exista 3 muschi papilari in ventriculul drept si numai 2 in ventriculul stang. De ordinul II care se insera prin ambele capete pe peretii ventriculari. De ordinul III- care adera pe toata intinderea lor pe peretii ventriculari facand relief in interiorul ventriculilor. Orificiile arteriale sunt prevazute cu 3 valvule semilunare sau sigmoide care au aspect de cuib de randunica cu concavitatea superior. In jurul orificiilor atrioventriculare si arteriale se afla inele fibroase. Septul interventricular este in parte membranos in partea superioara si musculos in partea inferioara.

STRUCTURA INIMII PERICARDUL La exterior inima este cuprinsa intr-un sac fibros numit pericard. Pericardul fibros are forma unui trunchi de con cu baza la diafragma si varful la nivelul vaselor mari de la nivelul inimii. ????????? Fetele laterale vin in contact cu fata mediastinala a plamanilor, fata anterioara cu sternul si coastele, iar fata posterioara cu organele din mediastinul posterior. El este fixat de organele vecine prin ligamente: ligamente sterno pericardice il fixeaza de stern, ligamentele vertebro toracale il fixeaza de vertebrele toracale, iar ligamentele diafragmo pericardice il fixeaza de diafragm. La interiorul pericardului fibros se afla pericardul seros, format din doua foite: una interna, epicardul, care captuseste suprafata externa a miocardului si una externa parietala care captuseste suprafata interna a pericardului fibros. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul vaselor mari de la baza inimii. Intre cele doua foite ale pericardului seros se afla cavitatea pericardica, ce contine o lama fina de lichid pericardic.

Epicardul este foita viscerala a pericardului seros ce acopera complet exteriorul inimii. Miocardul cuprinde miocardul adult contractil (de executie) si miocardul embrionar de comanda
(tesutul nodal). Miocardul adult este un muschi striat din punct de vedere morfologic, dar are proprietatile muschiului neted din punct de vedere functional (contractii automate si involuntare), el formeaza muschi separati pentru atrii care sunt mai subtiri si dispusi circular si muschi separati pentru ventricule mai grosi si cu fibre oblic spiralate. muschii atriilor si ventriculilor se insera pe inelele fibroase din jurul orificiilor atrioventriculare si pe portiunea membranoasa a septului interventricular. Toate aceste formatiuni alcatuiesc scheletul fibros al inimii.

Morfologic tesutul nodal se deosebeste de cel de executie prin aranjamentul neregulat al miofibrilelor care trec de la o celula la alta, formand retele si prin abundenta sarcoplasmei bogata in glicogen. Tesutul nodal cuprinde:

Nodulul sinoatrial Keith Flack in atriul drept in vecinatatea varsarii venei cave superioare. Nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara situata deasupra orificiului atrioventricular drept; Fasciculul atrioventricular Hiss care pleaca din nodulul atrio ventricular si se gaseste la nivelul portiunii membranoase a septului interventricular. Deasupra portiunii musculare a septului interventricular, fasciculul Hiss se imparte in doua ramuri, una stanga si una dreapta, care coboara in ventriculul respectiv.

Cele doua ramuri se ramifica formand reteaua subendocardica Purkinje.

Endocardul captuseste camerele inimii. El trece fara intrerupere de la atrii la ventricule acoperind si
valvulele cordajele tendinoase si muschii papilari. Endocardul se continua cu intima venelor si a arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi.

VASCULARIZATIA SI INERVATIA INIMII


INIMA ESTE IRIGATA DE CELE DOUA ARTERE CORONARE DREAPTA SI STANGA CU ORIGINE IN AORTA ASCENDENTA.

Santul coronar drept

Interventriculara anterioara(Santul interventricular anterior)

Santul interventricular posterior

Circumflexa (Santul coronar stang)

ARTERA CORONARA DREAPTA

ARTERA CORONARA STANGA AORTA ASCENDENTA

VASCULARIZATIA INIMII VENA MARE A INIMII (Urca prin santul interventricular anterior) VENA MICA A INIMII (strabate santul coronar drept)

VENA MIJLOCIE A INIMII (Urca prin santul interventricular posterior) SINUSUL CORONAR (santul AV stang)

Se deschide in ATRIUL DREPT printr-un orificiu prevazut cu valvula Thebesius

CURSURI ANATOMIE
SISTEMUL CIRCULATOR VASELE

ROL- transporta si distribuie sangele spre toate celulele corpului Este alcatuit din inima si sistem vascular (artere, capilare, vene). Sangele circula in sistemul circulator inchis sub actiunea de pompa a inimii. Structura vaselor de sange Adventicea este formata din tesut conjunctiv cu fibre de colagen si elastice. In structura adventicei arterelor si venelor se vase mici de sange care hranesc peretele vascular (vasa vasorum) si care patrund in tunica medie. In adventice se gasesc si fibre nervoase vegetative cu rol vasomotor. Tunica mijlocie are structura diferita in functie de calibrul arterelor. La arterele mari, de tip elastic, media este formata din lame elastice cu dispozitie concentrica, rare fibre musculare netede si tesut conjunctiv. La arterele mijlocii si mici media este groasa si contine numeroase fibre musculare netede , prin care sunt dispersate fibre colagene si elastice. Tunica interna (intima) endoteliu este alcatuita dintr un rand de celule endoteliale turtite asezate pe o membrana bazala. La artere intre aceste trei tunici se afla doua membrane elastice, membrana elastica interna, care separa intima de media si membrana elastica externa care separa media de adventice. Peretele venelor al caror calibru creste de la periferie spre inima are aceeasi structura, formata din 3 tunici, dar acestea nu sunt bine delimitate deoarece lipsesc cele doua membrane elastice; tunica mijlocie a venelor este mai subtire comparativ cu cea a arterelor, tesutul muscular neted al venelor fiind mai redus, adventicea este in schimb mai groasa. In venele situate sub nivelul cordului endoteliul acopera valvulele in forma de cuib de randunica, care au rolul de a fragmenta si a directiona coloana de sange. Intima: endoteliul care permite schimburi de gaze, fluide si alte substante. Media: celule musculare netede+ fibre elastice si colagene+ proteoglicani; regleaza presiunea sangvina
5

venele au mai mult tesut conjunctiv, mai lax. Adventicea: tesut conjunctiv ce integreaza vasele si tesuturile adiacente. ARTERA SUBCLAVIE Netter131 Origine la dreapta din trunchiul brahiocefalic la stanga din arcul aortei Limite: de la origine pana sub mijlocul claviculei Ramuri colaterale: Artera vertebrala 1 Artera toracica interna

A. cervicala profunda Trunchiul costocervical 3 A.intercostala suprema Trunchiul tirocervical2:

a.tiroidiana inf a.suprascapulara A.cervicala transversa A. cervicala ascendenta

Ramuri terminale:

artera axilara ARTERELE SI VENELE MEBRULUI SUPERIOR

ARTERA AXILARA 417 , 410 A Origine: ramura terminala a arterei subclavie Limite: incepe sub mijlocul claviculei pana la marginea inferioara a muschiului marele pectoral. Directie: curba cu concavitatea in jos si medial. Raporturi: Anterior: muschiul marele pectoral si muschiul mic pectoral (in functie de muschiul mic pectoral impartim artera axilara in 3 segmente: suprapectoral, retropectoral si infrapectoral) Posterior de sus in jos sunt muschii subscapular, rotund mare si marele dorsal. Lateral: articulatia umarului si muschiul coracobrahial Medial: peretele lateral al toracelui acoperit de muschiul seratus anterior ARTERA AXILARA + VENA AXILARA (situata medial de artera) + PLEXUL BRAHIAL = MANUNCHIUL NEUROVASCULAR AXILAR
6

Ramuri colaterale:

artera toracica superioara Artera acromiotoracica Toracica laterala a.scapulara a.toracodorsala

pectoral acromial clavicular deltoidiana

a.circumflexa scapulara a.circumflexa humerala anterioara a.circumflexa humerala posterioara Ramuri terminale: artera brahiala Artera brahiala 417 Origine: este ramura terminala a arterei brahiale; Limite: se intinde de la marginea inferioara a muschiului pectoral mare pana la 2-3 cm sub plica cotului, unde se termina bifurcandu-se. Directie: verticala in partea anteromediala a bratului. Raporturi: In regiunea brahiala anterioara: Anterior- muschiul biceps brahial Posterior de sus in jos sunt capatul lung al tricepsului brahial capatul medial al muschiului triceps brahial muschiul brahial In regiunea anterioara a cotului (cubitala anterioara): Anterior: aponevroza biccipitala si planul superficial Posterior: muschiul brahial Artera brahiala este insotita de 2 VENE BRAHIALE UNA SITUATA MEDIAL FATA DE ARTERA SI CEALALTA LATERAL+ NERVUL MEDIAN = MANUNCHIUL NEUROVASCULAR BRAHIAL Ramuri colaterale: ramuri musculare pentru muschii anteriori ai bratului a. brahiala profunda care merge cu nervul radial pe fata posterioara a bratului artera colaterala ulnara superioara artera colaterala ulnara inferioara
7

Ramuri terminale

Artera radiala=ramura laterala Artera ulnara=ramura mediala

Artera radiala Origine: ramura terminala a arterei brahiale Limite: de la 2-3 cm sub plica cotului pana la partea superioara a spatiului intermetacarpal 1 Directii: la inceput merge in jos si putin lateral apoi coboara vertical in partea laterala a antebratului pana la nivelul procesului stiloid radial; merge pe fata posterioara a pumnului dupa care perforeaza primul spatiu intermetacarpal si ajunge in palma. Raporturi: La nivelul antebratului: artera radiala este insotita de 2 vene radiale si de ramura superficiala a nervului radial = MANUNCHIUL NEUROVASCULAR RADIAL La nivelul pumnului: Anterior: scafoidul si trapezul Posterior: planurile superficiale ale tabacherei anatomice Ramurile colaterale: ramuri musculare Artera palmara superficiala se anastomozeaza cu artera ulnara si formeaza arcul arterial palmar superficial Artera dorsala a carpului se anastomozeaza cu artera similara din ulnara si formeaza arcul arterial carpal dorsal Ramuri pentru police si index artera radiala se termina anastomozandu-se cu artera palmara profunda din artera ulnara si formand arcul arterial palmar profund.

Ramuri terminale

In partea inferioara a antebratului intre tendoanele muschiului brahioradial si muschiul flexor radial al carpului (santul pulsului radial) se ia pulsul arterei radiale presand-o pe radius. Artera ulnara Origine: ramura terminala mediala a arterei brahiale
8

Limite: incepe la 2-3 cm sub plica cotului si se termina pe partea mediala a palmei Directie: la inceput merge in jos si medial pana la marginea mediala a antebratului apoi coboara vertical. Raporturi: La nivelul antebratului: Anterior: muschiul flexor superficial al degetelor si planurile superficiale. Posterior: muschiul flexor profund al degetelor. Medial: artera ulnara este insotita de 2 vene ulnare si de nervul ulnar formand MANUNCHIUL NEUROVASCULAR ULNAR. Ramuri colaterale: artera interosoasa comuna care da un ram anterior si unul posterior Artera dorsala a carpului care se uneste cu ramura similara din artera radiala si formeaza arcul arterial carpal dorsal. Ramuri terminale: artera ulnara se termina anastomozandu-se cu o artera palmara superficiala din artera radiala si formeaza arcul arterial palmar superficial. ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR ARTERA FEMURALA Origine: ramura terminala a arterei iliace externe Limite: incepe posterior de ligamentul inghinal (mijlocul distantei dintre spina iliaca anterosuperioara si simfiza pubiana) se termina la hiatusul adductorului (orificiu in muschiul adductor mare langa linia aspra, la unirea 2/3 superioare cu 1/3 inferioare a coapsei) Directie: in jos, medial si posterior in partea anteromediala a coapsei. Raporturi: artera femurala este insotita de vena femurala (medial si apoi posterior de artera) si de nervul safen (lateral de artera femurala, apoi medial) Acestia se gasesc intr o teaca fibroasa= teaca femurala cu 2 segmente: superior, canalul femural situat la nivelul trigonului femural
9

inferior-canalul adductor = canalul Hunter Trigonul femural este delimitat: superior= ligamentul inghinal inferolateral= marginea mediala a muschiului sartorius inferomedial= marginea laterala a muschiului adductor lung Canalul femural are forma de prisma triunghiulara: peretele anterior- fascia cribosa (parte a fasciei late) peretele posterolateral-fascia muschiului psoas iliac peretele posteromedial- fascia muschiului pectineu Canalul adductor: are forma de prisma triunghiulara Peretele anterolateral format de muschiul vast medial Peretele anteromedial format din fascia vasto adductoare si muschiul sartorius Peretele posterior- format de muschiul adductor lung si muschiul adductor mare Ramuri colaterale: artera epigastrica superficiala Artera circumflexa iliaca superficiala Artere pudendale (rusinoase) externe: superficiala si profunda Ramuri musculare Artera femurala profunda Artera geniculara descendenta

Ramuri terminale: artera poplitee ARTERA FEMURALA PROFUNDA -vascularizeaza aproape toata coapsa Origine: cea mai mare ramura colaterala a arterei femurale Limite: Incepe la 4 cm sub ligamentul inghinal Se termina la al patrulea 4 inel al m.adductor mare. La insertia pe linia aspra a m.adductor mai sunt 5 orificii: prin primele 4 trec ele 4 artere perforate spre partea posterioara a coapsei, ultimul mai mare este hiatusul adductor. Directie: in jos, medial si spre posterior Ramuri colaterale: artera circumflexa femurala mediala laterala

Ramuri musculare spre muschii coapsei

10

Primele 3 artere perforante trec in regiunea posterioara a coapsei prin orificiii a muschiului adductor. Ramuri terminale: artera perforanta 4 trece prin al 4 lea inel al m.adductor si ajunge in regiunea posterioara a coapsei. Palparea pulsului arterei femurale: cu pulpa degetelor II- IV in partea superioara a santului anterior al coapsei, prin comprimarea arterei pe suprafata pectineala a osului coxal.

11