Originile radioului în România

Conf. dr. Marian Petcu, Universitatea din Bucureşti marian_petcu2003@yahoo.com

Radioul public din România a trecut de 80 de ani. Prea puţin s-a scris şi s-a vorbit despre această extraordinară instituţie, căruia mulţi dintre noi îi datorăm o parte din ceea ce ştim, o parte din ceea credem, o parte din ceea ce le transmitem celor ce ne urmează. Iată de ce voi zăbovi, preţ de câteva pagini, pentru a evoca începuturile sale.

Radioul, la începuturile sale
Aventura radio începe, la noi, în 24 ianuarie 1925 când, cu ocazia Balul Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti are loc prima experienţă radiotelefonică publică din România, cu aprobarea generalului Al. Văişoianu, ministrul comunicaţiilor. Evenimentul a fost posibil datorită priceperii profesorilor de la Institutul Electrotehnic al Universităţii din Bucureşti, coordonaţi de prof. Dragomir Hurmuzescu. La 26 martie 1925 ia fiinţă Asociaţia Prietenilor Radiotelefoniei, în Capitală, iar în 22 mai (în Amfiteatrul Bacaloglu al aceleiaşi universităţi) are loc prima conferinţă asupra radiodifuziunii, datorată tot profesorului Hurmuzescu. La 8 iulie 1925 avem o primă reglementare: Legea pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi posturilor radio-telefonice. Potrivit acestui act normativ, “emiterea şi primirea corespondenţei oficiale şi particulare prin staţiuni radio-electrice constituie un drept exclusiv al statului executat prin direcţiunea telegrafelor, telefoanelor şi radio-emisiunilor. Instalarea şi exploatarea de staţiuni radio-electrice particulare, sau numai de recepţie se vor executa în baza unei autorizaţii date în condiţiunile determinate de prezenta lege”. Emisia-recepţia de mesaje radio este un monopol al statului, fapt clar exprimat în Regulamentul de aplicare a legii de mai sus (1 septembrie 1925). În 1925 se mai întâmplă un fapt remarcabil – la 13 septembrie apare primul număr al revistei Radio Român, “publicaţie săptămânală pentru răspândirea telegrafiei şi telefoniei fără fir” (de-a lungul timpului a avut diverse titluri şi subtitluri). Peste un an se organizează primul congres al radiofoniştilor români (13 iunie). Tot acum se aprobă Proiectul de Statut al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), care va deveni statut de organizare şi funcţionare (din 17 ian. 1928). Dar până să se fi născut cu adevărat, radioul este fiscalizat: în 28 martie 1926 intră în vigoare Legea asupra spectacolelor publice, care stabileşte taxe pentru “conferinţele şi şezătorile (...) precum şi audiţiile radio-electrice în localurile publice, reprezentaţiile de cinematografie”. La 1 noiembrie 1928, orele 21.00, în Bucureşti are loc prima emisiune oficială a SDRR. (totul, în direct). De fapt, după semnalul de identificare a staţiei emiţătoare – “Atenţie! Aici Radio Bucureşti”, a urmat un fragment din melodia populară “Leliţă”, apoi a vorbit prof. D. Hurmuzescu. În continuare s-au auzit versurile poemului “Un suflet nou”, scrise şi recitate de scriitorul Horia Furtună: “Ca într-o plasă de păianjen / Ce ar cuprinde-ntreaga ţară / La semnul nostru-n mii de case / Albinele sonor vibrează. / Şi-n mii de case-n clipa asta / Aceeaşi vorbă eascultată / Ca şi un cer ce s-ar aprinde / Cu toate stelele de-odată…”. 1 Cât priveşte partea muzicală, Mihail Jora fusese desemnat ca realizator. A discutat cu 20 de artişti, au acceptat să
1

Radio România. 1928-2008. Almanah aniversar. Supliment al revistei Radio România, S.R.R., Bucureşti, 2008, p. 6.

nr. orice posibilitate de dezvoltare a acesteia. o comisiune care să controleze interdicţiile şi un jandarm care să execute legile. a fost suficient un articol de lege. Organ pentru popularizarea radiofoniei.000. 1 Radio.4 Contrariul a fost susţinut. numărul cazurilor de acest tip a fost mare. „Spionajul. Un fotograf ambulant din Vaslui solicita aprobare pentru un aparat radio pe care să-l monteze în atelierul său ambulant. să le spunem.participe la programul inaugural trei.000. Totuşi. 7 iulie 1929. indignaţi de limitările legislative privind utilizarea tehnologiei radiofonice – „fără îndoială că bolşevismul a produs mult rău omenirii. Sub motivul de a salva interesele superioare ale statului s’a frânt orice elan. un timişorean se adresa direcţiei revistei Radio (28 octombrie 1928) pentru a-şi recupera aparatul radio confiscat de autorităţi. 25 noiembrie 1928.. Bunăoară. Aşa încât Jora s-a văzut nevoit să cânte singur… Din păcate. contextul apariţiei şi afirmării radiofoniei nu a fost prielnic. O altă sursă de indignare. nr. În zona de vest a României. numeroşi cetăţeni cumpărau radiouri fără autorizaţii. să repete. şi a câştigat. după ce Consiliul de război al Diviziei I infanterie Timişoara îl achitase – deţinuse aparatul. în raza căruia locuia.T. au fost Basarabia. Banatul şi Cadrilaterul. numai în Arad numărul infracţiunilor de acest tip fiind estimat la 2. va face o cerere la oficiul poştal respectiv. S’a frânt scurt. care să oprească libertatea instalării de posturi. organ pentru popularizarea radiofoniei. 1 Radio şi radiofonia. în Timişoara la 4. anul I. Cele mai sever controlate. În baza acelei dovezi poate utiliza aparatul de radio”. precum şi în presa vremii numeroase reacţii de protest faţă de excesele legislative de la noi. anul I. Odată cu cererea va depune şi taxa de abonament pentru care va primi imediat o dovadă. radiofonia”. dar cel mai mare. deşi făcea dovada seriozităţii şi a responsabilităţii. 28 octombrie. propaganda subversivă . nu a primit dreptul de a deţine radio. Nici acest lucru nu era admis de lege. să sublinieze că „nimeni nu poate face spionaj cu un post de recepţie. Un cetăţean dintr-un sat constănţean era obligat să piardă două zile pentru a ajunge la Constanţa. n’a fost nevoie de luptă multă. 42. deţinătorii de radiouri au fost obligaţi să meargă la Direcţiile PTT pentru marcarea şi verificarea aparatelor. în numele apărării anti-comuniste. deoarece diverşi funcţionari.. elaborat în vara anului 1929 promitea o oarecare liberalizare. p. Printre prevederi – „persoana care doreşte să-şi instaleze radio. 21 octombrie 1928. inclusiv diriginţi de oficii poştale refuzau să elibereze autorizaţii provizorii. se va manifesta în ţara noastră.nici acest lucru nu era îngăduit de lege. inspirat şi susţinut de reprezentanţii armatei. şi nu poate atenta la siguranţa statului prin audiţii la radio! A susţine contrariul e o absurditate”. Juliu Toth (ziarist din Lugoj). Ardealul.3 Un alt cetăţean. anul II. ar avea sentimentul că citeşte o carte de umor. Bucovina. 6. 10. Un alt cetăţean dorea să instaleze antena de radio pe coşul de fum (al sobei) . nu la oficiul Cogealac. Există în arhive. nr. Desigur. La un moment dat. 2 R. p. drept pentru care redactorii se simţeau nevoiţi să precizeze.”2 Într-adevăr. un nou proiect de lege a radiofoniei. La noi în ţară ramura de activitate cea mai isbită de aceste abuzuri a fost radiofonia. Cine ar citi astăzi acele reglementări prudente. anul I... în acest sens. În România “radiofonia s-a născut moartă” afirmau redactorii revistei Radio. 1 4 5 . şi asta multă vreme. p. 5 Ba mai mult... fără să fi avut autorizaţie în acest sens. sunt abuzurile de tot felul la care a dat naştere în celelalte ţări. 5. un exagerat control al deţinerii şi construirii de aparate de recepţie. motiv pentru care a chemat în instanţă Direcţia generală P. nr. dar doi – pianistul şi violonistul au anuţat în ultimul moment că nu vin dacă nu primesc anumite sume de bani. pentru această operaţiune.T. necesare posesiei aparatelor radio (autorizaţia finală venea de la Direcţia generală Poştă Telegraf Telefon). p. în Radio. 1 3 Radio. ceea ce i-a determinat pe redactorii de la Radio să califice drept „absurdităţi” limitările de a poseda şi recepţiona emisiuni radio.

Ibid. 25 noiembrie 1928. oricine poate auzi conferinţe instructive. negustorului i se comunică ultimele cote ale bursei. Ei bine. duşman al cârciumii.cele mai multe. O altă necesitatea cere deasemeni introducerea haut-parleur-ului (difuzorului – n. în salonul unde se adună lumea la petrecere. care nu înţelegeau de ce statul nu se mulţumeşte cu taxele încasate. să cimenteze sufleteşte marele bloc românesc. legea radiofoniei. de culturalizare a populaţiei – „o altă părere este că momentul actual cere răspândirea radiofoniei la sate.) poate învăţa stenografia şi alte cursuri de universitate populară. sub motivul disciplinei eterului.. agricultorului i se spune cum va fi vremea. legitime . Legea nu a fost adoptată. unul dintre entuziaştii promotori ai radioului. p. fără a cere permisiuni speciale”. p.de a produce bucurie numai acelora cari trăesc în capitale mari sau cari au mijloace băneşti. deşi esenţialmente birocratice. oricând poate auzi concerte. să înfrăţească provinciile şi clasele sociale”. 7 Întrebare a fost cine să se ocupe de „răspândirea radiofoniei la sate?”. Dela ora de gimnastică de dimineaţă. Dacă este vorba despre Stat. adică despre o lege specifică. cetăţeanul poate afla ştirile de presă înainte de apleca la lucru. afirmau redactorii de la Radio. Şi acestui instrument eftin de a împărtăşi tuturor cultura. Gospodina poate afla preţurile pieţei. 1 ibid. „Peste trei luni se împlinesc cinci ani de când s-a votat. sub motivul organizării naţionale şi sub o mie şi una de alte motive de ordin administrativ. Sunt cinci ani de când radiofonia românească a luat-o pieziş. reclamaţii etc.ale posesorilor de radio. la biroul funcţionarului public. în adunările publice. Duminică dimineaţa se transmite predica din biserici şi slujbele religioase. 10. 9 Radio. Sub titlul „Radio pentru toţi”. în clasă. iar spectacolele înălţătoare şi emoţiile artistice încetează . 1 . într-un număr din revistă este publicat un lung articol din care rezultă că „nu există instrument de civilizaţie mai eficace ca radio: pe masa directorului de bancă. pretutindeni trebue să existe haut-parleur-ul. agent sanitar Chiar din momentul autorizării utilizării publice a radioului. în Radio şi radiofonia. nota dr. în egală măsură. în SUA trenurile erau dotate cu radiouri în compartimente.6 Radioul: mijloc de răspândire a culturii. noi să-i opunem argumente caraghioase de spionagiu şi atentate la siguranţa statului? Treziţi-vă onorabili domni. Dacă doreşte distracţie. cultura. fără nici o oboseală şi stând acasă comod. nu s-a făcut altceva decât s-a împiedicat sistematic desvoltarea radiofoniei”. Sunt cinci ani de când sub motivul siguranţei statului. „avem o mediocră părere despre succesul ideii în acest caz”8. Petraşcu. aveau loc în condiţiile în care la Londra era inaugurat primul post de televiziune (prin sistemul Baird).„abonatul poate utiliza aparatul în orice parte a ţării. semnat Nic. şi acordaţi deplină libertate radiotelefoniei!” 9 6 7 8 E. Const.n. până la concertul de seară.prin radio . nr. poate învăţa. o limbă străină (. clandestinii urmând să fie sancţionaţi cu amenda de 20. în odaia copiilor. „Viitorul regim al radiofoniei”. despre care se spunea că va fi adoptat în martie. tocmai de către compania britanică de radio (24 noiembrie 1929). anul I. Ea va contribui. sub guvernul liberal. pe fiecare îl interesează emisiunile de radio. taxi-urile. Nord-americanii puteau cumpăra chiar şi receptoare de buzunar. toate aceste discuţii. Dar nici atunci lucrurile nu au decurs aşa cum erau planificate… Continuau să existe nemulţumiri . de asemenea. iar din februarie 1930 a intrat în discuţie un nou proiect de lege. E. 74. cu două lămpi şi baterii (se recepţiona programul radio pe o rază de 12-15 km). acesta a fost privit ca un instrument de propagandă şi. prin emisiuni alese. nr. tocmai din nevoia de a se răspândi odată cu această invenţie.. ing.) în şcolile şi şezătorile de la ţară: radiofonia este un admirabil instrument de propagandă naţională şi socială. Petraşcu. 16 februarie 1930. anul III..000 lei. dezamăgiţi de maniera în care statul se ocupa de „proectul radiofoniei”.

atunci. noul post de radiofonie din str. 21 aprilie 1929. în iunie 1929. şi 9-12 noaptea. Radio. 1 Gr. Programele radiofonice: de la euforie.a. 25 noiembrie – 10. Angelescu. 6.10 Fireşte că situaţia era mai complicată – tehnic. care cu ajutorul unui haut parleur puternic să aducă la cunoştinţă sătenilor. Postul urma să fie legat prin cablu cu cinci circuite (cumpărat de la Viena). autohtonă sau străină. 28 octombrie. radioul public a fost îndeosebi o sursă de muzică. comunicările ministerelor. nr. anul I. să asculte radio în căminul lui. Dar unde este recomandat să fie acultate emisiunile de radio? Categoric. 2 iunie 1929. în Radio şi radiofonia. Horia Furtună va spune versuri. 2 14 . căci săteanul va înţelege curând că prin radio i se dă ceva mai bun şi mai sănătos. deveni gazdă radiofonică. 37. muzică de cameră etc. iar d.”. după care urmează muzică (Corul Soc. D.T.14 Trebuie precizat că în primii săi ani de existenţă. veştile din toată lumea şi cântece. predică a preotului Manea Popescu.00. Berthelot. Iată un punct de vedere oficial. să-şi asume educaţia şi ridicarea culturală a poporului (. să înfiinţăm câte un post de recepţie radiofonică.00. la apărarea contra epidemiilor.T. Lungimea de undă 402 m. Cârciumarul ar putea. la contabilitate „După toate probabilităţile. organ pentru popularizarea radiofoniei. poate căpăta azi prin Radiodifuziune o impulsiune vitală nouă şi fecundă”. săteanul trebue învăţat dintru început. nr. directorul general al Radioului (1928-1936) afirma că la sate radiofonia va ajunge dacă profesorii şi preoţii vor ajuta comunităţile .)”. p. lucrurile nu evoluau aşa cum se dorea..„radio va deştepta în mintea populaţiei idei şi avânturi noui. anul II. p. De aceea mă declar contra strângerii sătenilor la cârciumă spre a asculta radio.) şcoala de adulţi. p. nr. 31. până’ n cel mai mic sătişor. nr.Se înţelege că în acest context importatorii şi vânzătorii de aparate radio erau autorizaţi. ordinile de interes general. adică o conexiune între emiţător şi sediul din str. ştiri meteorologice (. p. 37. V. 2 iunie 1929. În aprilie 1929. Multe zone ale ţării nu erau acoperite de semnalul emis de la Bucureşti.. În anul 1928. Carmen. Manicatide. rolul primordial. poate şi trebuie să cadă în sarcina armatei de profesori şi de preoţi. Aci e profitul social. – „în acest proces de evoluţie. CârnuMunteanu. începută sub Spiru Haret şi continuată sub d-l doctor C. şi datoria lor este. Devenise aproape obsesivă tema extinderii radiofoniei la sate. chiar ministrul de interne. 5 loc.13 În fine. „Cuvântul d-lui profesor Andronescu director general al Poştelor”. Vaida Voevod li se adresa prefecţilor de judeţe cu o solicitare în sensul arătat mai sus – „doresc ca în comunele şi satele mai mari. 5 Cârnu-Munteanu. economic. Prof. Berthelot va fi inaugurat la 1 Noembrie. cari sunt răspândiţi dela cel mai mare oraş. la prevenirea maladiilor endemice era de părere dr. juridic. însă autorităţile sperau să inaugureze curând “postul cel mare” de la Otopeni / Băneasa. Quintetul 10 11 12 13 Radio şi radiofonia. exprimat de directorul general P.12 Radioul va ajuta la popularizarea igienei. „Isus e pacea mea”. fiecare personalitate avea o opinie în legătură cu oportunitatea răspândirii radioului în tot Regatul României. cu un program fixat pe 2 săptămâni. sfaturi agricole.. Matei. acasă! . Radio va fi lovitura de moarte adusă cârciumei. spre exemplu. anul II. anul II. apreciau redactorii revistei Radio (1928). 11 Gheorghe V. la informarea populaţiei despre îngrijirea copiilor. în Radio şi radiofonia. Radio Bucureşti emitea programe de tipul: “Duminică. Dragomir Hurmuzescu va rosti un cuvânt de deschidere. dacă nu respectau reglementările curente. îndeosebi guvernul având interes pentru o astfel de perspectivă. asta trebuie urmărit”. dotat cu tehnologie engleză. mai presus de activitatea şcolară şi bisericească. Nu... Cit. strict supravegheaţi şi sancţionaţi. 17. Strâns în jurul familie de către aparatul care îi va aduce în cămin cuvântul bun..) Emisiunile se vor face între orele 5-7 d. în afară de programul obişnuit.. „Radiofonia la sate şi oraşe prin profesori şi preoţime”.

redactat în parte de Agenţia Rador.) va fi completat zilnic cu o rubrică de curiozităţi (. de dragul operei de culturalizare a populaţiei. 71. a fost gândit ca o succesiune de ştiri de tipul ”revista spectacoleleor. Vintilă Mihăilescu). Muzică de dans. Or miza majoră a fost. seara la ora 22”. Quintetul radio. anul III. C.000 lei li se părea jurnaliştilor că ar fi fost acceptabilă. 6. nr. Quintetul radio. 26 noiembrie. buletinul meteorologic. 23. muzică.19 Dar dacă tot a venit vorba despre bani.. Muzică de dans. ce urma să fie introdus regulat în program. instituţia era în primul rând una culturală. 4 Radio şi radiofonia. într-un articol din 26 ianuarie 1930: fiecare să plătească abonamentul datorat Societăţii de radiodifuziune. p. Jurnalul. scurte comunicări asupra celor mai însemnate probleme sociale. Trio Rus (voce. Matei. în revista Radio şi radiofonia (1929).) jurnalul va fi emis de două ori pe zi: după amiaza la orele 18. p. de ce nu ar recurge administraţia Radioului la o resursă accesibilă: reclama? A încercat. 2. Recitări: d-ra Natascha Al.1928. 28 octombrie. 18 Ibid. Emisiunile tematice se bucurau de atenţia lui Felix Aderca. nr. conferinţe pe teme medicale. 21. despre copii. Blazian.n. H. Luni. D-na Băicoianu – Cântece vechi franceze din secolul XV-XVIII. nr. cum arătam mai sus. Informaţiuni.15 Programele difuzate constau deseori în conferinte despre căderea Plevnei. Costul programelor a fost una dintre limitele expansiunii radiofoniei.00. şi chiar „jurnal vorbit”.00 Quintetul radio. O soluţie pentru renunţarea la publicitate o oferă Gr. despre poezia populară românească. conferenţiau la microfon diverse personalităţi .. 19 Ibid. „Vreţi programe bune? . în parte de reporterii unor ziare dispuse pentru parteneriate.Nichifor Crainic. Se înţelege că fiecare minut de conferinţă costa. însă au existat numeroase reacţii de condamnare a mesajelor publicitare inserate în programele de radio. 2. 17.45.00. 22. astfel de programe costa. 71. motivând că are 400 de angajaţi (deşi Opera era subvenţionată de stat – n.000. 62. balalaică)..Radio.45. Conferinţă de geografie: Drumuri prin Banat (d. 20 Radio şi radiofonia.20 15 16 Radio. conferinţe religioase. Informaţiuni”. buletinul bibliografic. anul III. Ionel Perlea. Pentru cei mai mulţi. Bunăoară.18 Acestor informaţii ar fi trebuit să li se alăture ”interwievuri cu personalităţi de seamă ce trec prin Bucureşti şi o rubrică de vulgarizare. pian. organ pentru popularizarea radiofoniei. buletinul faptelor diverse şi al noutăţilor senzaţionale. într-un interviu. 18.. 17 Radio şi radiofonia.000 lei. p. economice. Clypso Botez. doc. 3 . culturale şi politice la ordinea zilei şi asupra tuturor evenimentelor de interes general.. univ. Isabela Sadoveanu. care nu va dura mai mult de cinci minute (. Uneori se transmitea doar „concert pe plăci de patefon”. dimensiunea economică fiind uitată. dar şi în poveşti de Horia Furtună (“Sufletul copiilor”) şi altele.00 Jazz Berindei. cel care le anunţa de fiecare dată. despre rolul femeilor în viaţa publică ş.). ceea ce ar fi fost posibil prin diversificarea programelor – câţi săteni puteau fi interesaţi de concertele Operei? Uneori. . răspândirea radiorecepţiei în toate localităţile ţării. Buletin meteorologic. în noiembrie 1929. Buletin meteorologic. rezultatul curselor şi al matchurilor. 26 ianuarie 1930. anul I. p.. 23. 21. Vlad.a. Ion Dongorozi. iar bani pentru plata drepturilor de autor nu prea erau. an II. 26 ianuarie 1930. 22. despre alipirea Bucovinei. dr. în care acesta afirmă că ar accepta ca un concert să fie transmis la Radio pentru 35.. 16 O sumă de 810. diverse lecturi pe teme juridice. Plătiţi-vă abonamentul.păstrânduse o strictă neutralitate politică”. bursa valorilor şi mărfurilor. ziaristul Liviu Miron obţine un interviu de la directorul Operei Române. Aceste discuţii aveau loc în condiţiile în care cea mai mare concentrare de radioascultători era în Bucureşti – circa 30. 24 noiembrie 1929. şi veţi avea programe bune” declara şi directorul literar al Societăţii de radiodifuziune. nr.17 Încercări de diversificare a ofertei existau – teatru.00 Quintetul radio..

adică 90 volţi.” sau “Al. împreună cu Principesa Mamă şi Prinţul Regent Nicolae. apare articolul „Cum îşi poate construi cineva un aparat pentru recepţia radio-fotografiilor”. Şi vizita suveranului a fost un bun prilej de a promova radioul. A. specialişti în electronică publicau săptămânal articole de vulgarizare. 48 A. La 21 aprilie 1929. în care oamenii erau preocupaţi mai degrabă de traiul zilnic. Cumpăraţi. SUA etc. care a fost transmis (amplificat) de Societatea de radio.) suveranul a ascultat primele noţiuni de radio şi a plecat încântat ca de cea mai interesantă poveste din câte basme i s’au spus până acuma. 28 octombrie. 60-70 metri). p. în numărul din 21 octombrie 1928. radiorecepţia era destul de costisitoare dacă se renunţa la soluţia simplă. Berlin. cititorii erau îndrumaţi pentru a construi antene interioare. primeau de două ori pe zi fotografii şi hărţi – harta meteorologică. care avea un dispozitiv special conectat la radio. se văd cristalele galbene: sunt fragmente de pirită (sulfură de fer). asculta Budapesta. asigura recepţia pentru trei luni. Aşa se face că sub semnături tip “ing. Pentru cei cu posibilităţi materiale existau aparatele cu lămpi incandescente. utilizat la un aparat performant. Bunăoară.O.21 Radioul. ce este efectul Edison. începând cu 1 septembrie 1929.S. Pe atunci. în revista Radio (uneori. La microscop. imagini de eveniment şi altele. De exemplu. Ele au porţiuni mici. Cu un aparat cu galenă (cristal semiconductor) şi audiţie în căşti. care are proprietăţi detectrice.. cărbuni pentru iarnă.Uneori evenimentele erau atât de mult aşteptate de public. nr.. şi mai puţin de ispitele tehnologice ale momentului.. în 22 februarie 1930. Sub titlul „M. un condensator fix (din ebonita. ce foloseau alimentator sau acumulator. desene ale personajelor poveştilor transmise în acea zi. 3 Radio. Instituţia a oferit chiar o recepţie în cinstea domnişoarelor Zizi Teodorescu. Este şi cazul concursului de frumuseţe („Miss România 1930”) organizat de revista Realitatea Ilustrată. cum spunem astăzi. din Oraviţa. să discute cu tehnicieni. Uneori ele formează mici vine în huilă”. să-i convingă de faptul că şi cu puţine investiţii se pot bucura de binefacerile acestei noi descoperiri. adică la şase zile după ce postul de emisiune din Viena începuse să transmită fotografii. San” etc..B. “A venit toamna. De aceea promotorii radio caută să-i educe pe cititori. cititorii sunt învăţaţi cum să confecţioneze un paratrăznet. În Bucureşti puteai asculta emisiunile Societăţii de Radiodifuziune şi cu o antenă interioară (şase fire – patru metri. la noi. preluate din reviste de specialitate din Germania. încât administraţia radioului făcea efortul de a le acoperi mediatic. se puteau recepţiona mai multe staţii radio.C. unde detecţiunea se face foarte bine. Un acumulator de 4 volţi.). în ajunul unei crize economice majore. Cu alte cuvinte. posesorul unui astfel de aparat. a vizitat expoziţia de electricitate din Parcul Carol”.. a galenei cu căşti. Inginerii austrieci gândiseră un aparat prin care abonaţii. cu şapte lămpi asigura 70 ore de recepţie. Katowice. dar şi cum să îţi construieşti singur un aparat radiofonic cu două lămpi. 6. să-şi creeze propriile aparate. deci.22 Erau îndemnaţi să experimenteze. organ pentru popularizarea radiofoniei. redactorii revistei Radio anunţau că „Suveranul. 6. Franţa. în 15 februarie 1930. radioreceptorul 21 22 Radio. anul I. nr. Radiofonia a câştigat astfel un prieten august”. 28 octombrie. poziţionate în cameră). 1928. pentru a se adresa radioascultătorilor. Regele Mihai la haut-parleur.”. Miss România şi Dorina Constantinescu. anul I. organ pentru popularizarea radiofoniei. căci sunt unele bucăţi care pot înlocui galena. 2 . p. Ambele au fost invitate la microfon. Praga şi Constantinopol (daca antena era mai lungă. Dar trebuie să căutaţi. iar un set de baterii Dura. În numărul din 28 octombrie 1928. Regele a fost impresionat în mod deosebit de două lucruri: “de motoare şi de radio (. Viena. Ei bine. la Cazinoul Sinaia. ocazie de bricolaj Naşterea radiofoniei are loc. galbene. adică Miss Muntenia. cel puţin şapte modele. mică şi staniol). Era vorba de prima (şi ultima) expoziţie internaţională de radio organizată în ţara noastră.

Hurmuzescu. Iată de ce dr. Basul Folescu. anul I.funcţiona cu antena şi cu legătură la pământ. În aceste condiţii se pune problema costurilor programelor. ateliere de montaj ori de modificare a aparatelor radio pentru o mai bună performaţă. 5.25 Închei acest prim episod cu un alt eveniment remarcabil: constituirea Asociaţiei generale a radio-amatorilor. Din nou despre costuri Autorizaţia de posesie a unui aparat radio. de exemplu. 28 octombrie 1928. nr. 21 aprilie 1929. pentru a discuta statutul Asociaţiei generale a radio-amatorilor. iar soliştii 150. Orchestra permanentă costa 90. în locul acestei putându-se racorda la ţeava de apă. service pentru sursele de alimentare. o revistă costa 5-10 lei.000 lei. nr. radiofonia ar fi avut nevoie de circa 400. ziaristul Otto Marcovici de la Adevărul. Reuniunea. importatori de piese de schimb. borne. Aparatul Philips de Lux Tip 2511 costa 23. oricât de modest. T. Radioreceptorul superheterodină cu opt lămpi.950 lei. tâmplărie pentru radio. ceea ce ar fi adus un venit de peste 2 milioane lei anual. Radio a oferit oportunităţi pentru noi afaceri: Radio Clinica (service).500 lei.000 lei. iar o carte cu ilustraţii color 20 lei). prof. N. În anul 1928. apoi alţi 180 lei cablul pentru antenă (nivelul 1929-1930. E. de la primii 800 de abonaţi..000 lei. plus 250 lei căştile.000 de lei. „Standard” costa 25..000 lei. se strânseseră 3. Orăşeanul de la Universul şi alţii.000 de abonamente. după trei săptămâni de la declanşarea activităţii de control şi încasare. atunci va pune şi condiţii. costa 4.000 lei. al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. instalări de prize la pământ. p. iar un aparat performant costa între 5. aşa o veţi avea”.) Radiodifuziunea românească. Nichifor. În consiliul de conducere. organ pentru popularizarea radiofoniei. 23 Radio şi radiofonia. acizi pentru acumulatori etc. cu atât taxa era mai mare. Dacă statul va completa deficitul. preşedintele Societăţii spera să reuşească să contracteze 50. anul II. Stătescu.500 lei dacă avea două lămpi şi circa 6. Această formă asociativă va milita pentru liberalizarea radiorecepţiei. acumulatori. cel puţin în primii ani de activitate. Petraşcu. ”Simple constatări”.000 lei pentru un concert transmis la radio. p. cadă. ing. cel cu trei lămpi. Sau un aparat Nora Triplex. au fost aleşi gral. burlanul sobei etc. cu o singură lampă. O primă estimare a administraţiei Poştei era de 400. alături de profesorii universitari Hurmuzescu. pretindea 4. spre comparaţie. 24 noembrie 1929. în afară de investiţii. Preţul heterodinei (cea mai performantă tehnic) putea ajunge şi la 30-40. ceea ce constituia o nouă ocazie de impozitare – cu cât aparatul era mai scump. prezidată de prof. 31. Radio Clubul Român a convocat la 25 mai 1929. 15 25 E. se obţinea pentru suma de 500 lei pe an (nivelul 1928). . Pangratti. cum o veţi hrăni-o. însă fără rezultate. anul II. pentru a funcţiona în parametri optimi. instalări de antene. conductori. Or. dar furnizorul asigura şi service. 24 Radio. Geron Netta. autorizaţia costa 600 lei. 1.24 În 1929. p. în Radio şi radiofonia.23 Un aparat de recepţie radio modest ca performanţă (cu galenă) costa între 400 şi 800 lei. În fine. nr. o adunare în amfiteatrul Spiru Haret. 62. Dragomir Hurmuzescu s-a finalizat cu redactarea actului constitutiv. 6. Petraşcu le cerea radioascultătorilor „nu lăsaţi ca societatea de radiodifuziune să accepte o tutelă! (.000 lei încasări.700 lei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful