ISPITE COMPARATISTE ÎN FILOSOFIE (I) ZAMOLXIS THALES

*Text publicat în Revista de filosofie , LI, 1 2, p. 193 200, Bucuresti, 2004

Abstract. The study is a three-parts comparative approach (Zamolxis-Socrates-Pla to) proposed, as a necessary technique of reconstruction along millennia of the content of Zamolxian wisdom (the originally sapientia of Thraco-Geto-Daks), too briefly presented within the antique sources. The first part heuristically assoc iates Zamolxis personality with the one of the philosophers with whom, usually, t he histories of Greek philosophy begin, that is Thales.

Ispita dacica a fost sintagma prin care filosoful Mircea Vulcanescu, prestigios în e poca, anunta, în mai 1941, o conferinta a sa la Fundatia Dalles, în cadrul unui cicl u de conferinte, Ideea dacica , organizat de Comitetul de initiativa pentru dezgrop area cetatilor dacice din Muntii Orastiei. Prin Mircea Vulanescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga si altii se continua, în secolul XX, o preocupare pe care meditatia filosofica româneasca o încercase specific si în veacul anterior, îndeosebi prin cei pe care istoria filosofiei nationale i-a retinut ca marile noastre spirite enciclop edice: Bogdan Petriceicu Hasdeu si Ion Heliade Radulescu; si nu mai putin prin M ihai Eminescu. Dar ispita dacica în filosofie ( revolta a fondului autohton manifestata ca efort compr ehensiv de recuperare a doctrinei zamolxiene) nu desemneaza limitativ doar exerc itarea intelighentiei din spatiul nostru spiritual. Pionierii ispitei dacice au fo st însisi grecii Antichitatii: miracolul grec al filosofarii vadindu-se astfel insuf icient siesi contine în el semnele clare ale mirarii si ale interesului fata de na tura aparte si doar întrezarita a întelepciunii barbatului strain , Zamolxis. Gânditorii români, pâna astazi, spre a si-l apropria pe Zamolxis, au practicat cu prec adere calea raportarii explicative a sapientei acestuia la universul spiritual g eto-dacic, larg comunitar, la cultura si modul de viata perpetuate istoriceste în arealul carpatic, cu imanente virtualitati de considerare metafizica a existente i. Grecii, în schimb, defavorizati, ca straini, prin imposibilitatea unei asemenea practici interpretative, spre a si-l apropria mental pe barbarul filosof al început urilor, Zamolxis, de imemoriala notorietate doxografica în însasi cultura lor, au co nvertit prin excelenta ispita dacica în ispita comparatista: figura regala a înteleptului trac parea astfel ca se poate dezvalui prin tehnica raportar ii ei la Rev. filos., LI, 1 2, p. 193 200, Bucuresti, 2004 continuturile de gândire ale sophoi-lor eleni, ce excelau în efortul de întemeiere pen tru umanitate a discursului filosofic. Ca si în cazul divinitatilor barbare , aproxim ate de greci prin asocieri mai totdeauna cu rest, daca nu fortuite cu zeii propr

iei mitologii, înteleptul Zamolxis avea sa fie alaturat explicativ, la rândul sau, f ilosofilor Helladei Thales, Parmenide, Empedocle, Socrate, Platon, Pythagoras Sig ur ca si tratarea istoriografica româneasca se arata, în plan secund, interesata de asemenea apropieri doctrinare comparatiste. Dar cu o grija: valoarea acestei pro ceduri generale de analiza comparata ramâne functie de pastrarea unei anumite inse nsibilitati metodologice la cronologie; altfel, comparatismul decade în critica sur siera amenintata de stereotipul operarii fatale cu principiul post hoc ergo propte r hoc . Discutând tocmai posibilitatile si limitele metoei comparative, Georges Dumézi l sublinia regula ei de aur, anume a mentine treaza constiinta ca metoda în cauza permite recunoasterea si clarificarea structurilor de gândire, dar nu permite reco nstituiri evenimentiale, fabricarea istoriei ori a preistoriei, ispita ideativa la care sunt expusi filologul, arheologul, istoricul1. Filosofii autohtoni preocupati de Zamolxis si de spiritualitatea geto-dacilor re simt ca demersul lor cognitiv este unul intrinsec traditiei culturale de care ap artin si de aici, dupa cum am deschis discutia, posibilitatea unor proceduri int erpretative proprii, între care, vom ilustra imediat, reductia fenomenologica. Pen tru greci (sau alti gânditori straini), însa, pomenirea lui Zamolxis si a ethosului geto-dacic era de natura unor referiri extrinseci, si de aici alt tip de abordar i explicative, între care si acea forma primara de comprehensiune prin alipirea gr osiera a necunoscutului la ceva familiar lor. Chiar daca istoriografii rutinati ai filosofiei se pot pastra la distanta fata de utilizarea unor tehnici fenomeno logice în domeniul lor de activitate, ei socotindu-se mult mai acasa , în spatiul discu rsului istoriografic, atunci când se întreaba, bunaoara, daca Zamolxis a fost sau nu un pitagoreu , trebuie cel putin consemnat faptul ca deliberarea filosofica româneas ca nu a excelat pe calea unui asemenea tip de întrebari, ea dispunând totodata relua m ideea de specifice marci euristice. În Ispita dacica citim într-o prezentare a gândir ii lui Mircea Vulcanescu se întreprinde un excurs istoric, necesar surprinderii si descrierii determinatiilor caracteristice ale «sufletului» românesc. Vulcanescu nu se vrea aici atât omul de stiinta ( ), cât gânditorul care investigheaza metafizic, îndeoseb i prin metoda fenomenologica; el aspira ca preocuparile sale sa mearga pe linia celor întreprinse de Ernst Robert Curtius, Max Scheler sau Max Weber 2. Sa-l urmarim însa nemijlocit, pe Mircea Vulcanescu. Reproducem un fragment din Ispita dacica: I spita tracica nu este ( ) pentru sufletul românesc o ispita extrospectiva. Ea nu imp lica orientarea sufletului românesc dupa un model extern, care sa exercite asupra lui influente din afara, cum e lumea franceza ori cum e lumea slava. Ajungi la t raci dupa ce elimini din tine tot ceea ce reusesti sa identifici ca datoresti al tora. Ispita tracica ar fi, deci, judecata din acest punct de vedere exterior, o ispita reziduala. Ea ar cuprinde elementele sufletesti care nu-si pot afla alta origine, dupa cum filologii atribuie radacinilor trace cuvinte ce nu se vadesc apartinând altui idiom. Ispita launtrica, ispita reziduala ( ). Daca cultura unui om este, cum zice Valéry, ceea ce îi ramâne dupa ce a uitat totul, noi am apartine lumii trace atunci când nu ne-am mai sili sa fim în nici un alt fel decât cum suntem ( ). Sa ne oprim si sa ne cufundam în noi însine ( ) 3. Iata am ilustrat din ce unghi cu deosebi re al sau un filosof român, constient de apartenenta sa la o vatra culturala, poat e vorbi consistent despre natura zamolxismului: identificând tacit zamolxismul cu esentialitatea spiritualitatii geto-dacice si recunoscând introspectiv atributele acelei spiritualitati ca fiind, profund, ale sale. E afirmata astfel ideea unei semnificative continutati, una care poate sa disturbe optica istoricista obisnui ta. Dar aici ne preocupa efectiv consemnarea rezultatelor celeilalte ispite, compara tiste extrospective , cum ar califica-o Mircea Vulcanescu încercata în felurite chipuri vizavi de tainica viziune zamolxiana a existentei, de grandioasa (în ascunderea e i) personalitate a înteleptului Zamolxis. În multe situatii, si înca de la origini, a fost suficienta cunoscuta consemnare herodotiana pentru ca incitarea comparatist a sa se exercite ca tentativa explicativa. Textul lui Herodot despre Zamolxis, n oteaza Mircea Eliade, a facut o mare impresie în lumea antica, de la contemporanii lui Herodot pâna la ultimii neo-pythagoricieni si neo-platonicieni. A fost îndelung comentat si interpretat de eruditi si continua sa fie si în zilele noastre 4.

O prima asociere, ce merita sa fie consemnata, este aceea facuta între Zamolxis si filosoful grec Thales din Milet (cca 624 546 î. Ch.). Anticii au împins acest particu lar efort euristic al lor pâna acolo încât au adaugat numelui înteleptului trac (poate s i fiindca era mai greu de rostit exact) numele celuilalt, din propria cultura: Un ii spun ca el [Zalmoxis] mai este numit si Thales consemneaza Porphyrios5. Vor fi existat, de buna seama, niste cauze pe care izvoarele antice nu ni le deslusesc ; se poate retine, în abstract, abia ideea ca grecii vechi gândeau oricum mai multe despre Zamolxis decât aflam utilizând sursele ce ne-au parvenit de la ei. Totusi, în l ipsa deslusirii exprese a temeiurilor stravechi ale asocierii Zamolxis-Thales, s e impune oricum ca acestei alaturari practicate de antici sa i se discearna, fie si speculativ, relevantele. Corelarea Zamolxis-Thales, apreciem, reprezinta o trimitere la lumea filosofiei elene de un caracter cu totul special: o trimitere anume la filosoful primordial al grecilor, dupa cum îl califica Nietzsche în Începuturile filosofiei elene, la fel dupa cum apare situat primul în doxografia lui Diogenes Laertios, în Prelegerile heg eliene ori în istoriografiile curente ale domeniului gândirii filosofice. Reamintind u-ne lucrarea lui Diogenes Laertios, Despre vietile si doctrinele filosofilor, n i se pare elocvent faptul ca în ea, dupa ce Laertios, înca în primul paragraf al scrie rii, vorbeste de Zamolxis în legatura cu cetoasele începuturi ale deliberarii filoso fice umane, demareaza expunerea istoriografica propriu-zisa cu grecul Thales: ce l la care Zamolxis va fi în mod recurent raportat de antici, pâna la a-l denumi ca a tare. Daca doxografiaza Laertios studiul filosofiei a început la popoarele straine , atunci, dupa autori vechi, primul în spatiul european e tracul Zamolxis. Dar interv ine Laertios cu o enormitate pro domo acesti autori uita ca realizarile pe care ei le atribuie barbarilor apartin grecilor, cu care începe nu numai filosofia, dar si însasi neamul omenesc 6 iar în acest caz primul întelept memorabil al umanitatii, as upra caruia el se opreste, devine Thales. E, în amintita asociere/confuzie euristi ca Zamolxis-Thales, un indiciu al ancestralitatii lui Zamolxis, implicit al vech imii viziunii filosofice a lui Thales, un indicu de retinut, dar fara fabricarea (în sensul citatului din Dumézil) vreunei ierarhizari cronologice. În acest caz asoci erea lui Zamolxis filosofului primordial al grecilor tocmai lui, la limita orizo ntului lor temporal nu apare viciata de vreo intentie istoricista subordonatoare a unuia celuilalt, cum se întâmpla în practica raportarii lui Zamolxis la mai târziul i ubitor de întelepciune Pythagoras (întrucât se socoate ca Zamolxis a fost servitorul s i învatacelul acestuia). Observând datele care ne-au parvenit, ceea ce are aparte, fata de o corelare obisn uita, asocierea Zamolxis-Thales este caracterul ei extrem: faptul ca în acest caz recursul cognitiv comparatist este unul radical, mergând pâna la suprapunerea identi tatilor celor doi întelepti. Asocierea lor euristica atinge deplinatatea coinciden tei (echivalentei) astfel încât derivarea valorica, de continut filosofic a unui gândi tor din învatatura celuilalt devine logiceste exclusa; implicatia logica, într-o ata re situatie este: ceea ce apartine în chip esential de gândirea unuia, ar apartine s i gândirii celuilalt. Sa urmarim aspectele esentiale ale lumilor filosofice ale celo r doi. Daca e sa exprimam prin câte un termen unic, pe de o parte, miezul învataturii zamol xiene, iar pe de alta, miezul doctrinei lui Thales, aceste reprezentative cuvint e-cheie ar fi: nemurirea (posibilitatea omului de iesire din destructia curgerii temporale si de elevata situare ad infinitum în proximitatea divinului), în cazul d octrinei zamolxiene; si, respectiv, apa în cazul învataturii lui Thales (apa ca prin cipiu prim al tuturor celor existente, principiu afirmat în maniera generalizarilo r filosofice incipiente ale vechilor ionieni). Or, tipica idee zamolxiana a nemu ririi o aflam ca proprie si asertiunilor lui Thales din Milet (atribuita lui, ca ci în scrierile sale filosofice, ionianul pare sa nu o fi produs). Mai mult, în acea sta privinta: analog perspectivei interpretative asupra doctrinei zamolxiene ca doctrina filosofica originara a geto-dacilor, numele de Thales desemneaza de ast a data în universul culturii elene pe gânditorul care ar fi formulat primul o asemen

plasându-ne în zona semnificatiilor metafizice. desi e greu de stabilit . Or. universul n-a aparut din apa îsi continua gândul filosoful român si. au avut aceeasi parere despre natura. o predominanta viziune de acest tip care a supravietuit si s-a decantat pâna s pre secolul XX în arealul carpatic. daca nu detinem informatii care sa ateste nemijlocit o vi ziune cosmogonica legata de principiul apei la traci (la geto-daci). Aristotel însusi îl are mental în vedere pe Orfeu10. c u toate acestea. ca arche. În încheier ea trimiterii sale în trecut. Aceste culturi fondatoare dupa cum consemne aza azi istoriile moderne ale filosofiei care nu încep. care au trait cu mul t înaintea generatiei de azi si au facut primele încercari de explicatie teologica [ mitologica] a lumii. aflam ca apa numea principiul. E verosimil. cu grecii au facut adesea din ideea apelor primordiale suportul ontologic protofilosofic al originarii lumii. în reprezentarile cosmogonice. pe aceasta baza. de aceea. specificat ca ar desemna chintesenta viziunii filosofice a lui Thales (apa ca principiu al tuturor lucrurilor). îndeosebi înfloritoarele culturi stravechi ale Orientului. asocierea Zamo lxis Thales comporta o discutie ceva mai larga. pentru ca. Corespondentele. îl va socoti pe patriarhul ionian demn de atentia Metafizicii sale: apa . În consideratiile citate. ca în spatiul absorbant si nu lipsit de hibridari al gândirii grecilor sa fi fost creata doxa despre Zamolxis-Thales ca întelept de referinta liminara ( primul în timp) al nemuririi. ei au facu t din Okeanos si Tethys parintii lumii. acredita peste veacuri un prim fi losof Dar de ce tocmai apa. a sustinut nemurirea sufletului 7( ). ca unul cu totul reprezentativ: Arhaismul mitului ( ) ne incita a-l considera ca facând . Filosoficul primar (în speta. Afirmarea primatului cosmologi c al apei este frecventa în legendele românesti11. milesianul savârsea «o deschidere metafizica» ( ) A ceeasi deschidere o putem observa si în cosmogoniile românesti ( ) 13. Mircea Eliade va releva anume spatiul Europei de sud-est. imperfecte ca enunt filosofic) a acestui arché (apa). conduc e gândul catre culturile originare în genere. desi nu trec în filo sofia sistematica. îl cuprinde si îl are în atentie pe Thales ca pe maratonistul unei viziuni ce vine mai de departe si s-ar zice ca Stagiritul cauta sa faca din aceasta obs ervatie un argument în sprijinul apei lui Thales. a spiritualitatii carpatice: Cosmogoniile populare românesti. referirea lui bate dincolo de Hellada. cunoscute grecilor. Tratând cu disponibilit atile sale comparatiste problematica miturilor cosmogonice dependente de imagine a Apelor primordiale (miturile scufundarii cosmogonice în aceste ape). Aristot el însusi. în perioada de împlinire a gândirii filosofice grecesti (trei sute de ani dup a Thales). si mai respectabil e ceea ce e mai vechi 8. nu e altceva decât apa. gân dindu-se la Orfeu. asa cum în interiorul acesteia un moment se integreaza în cel urm ator. Mai întâi sa observam ca pentru faptul afirmarii (desigur. de care dintotdeauna apartinem. Din perspectiva celuilalt termen. pare sa aiba ca vechime si raspândire. conventional. de la mitosofic. Thales si-a meritat locul între cei sapte (sau noua) întelepti ai G reciei preclasice. Nu. jura pe ceea ce e mai resp ectabil. cu obârsia ideativa adânc înfipta în trecutul l ocului: o marca a fenomenului nostru originar . într-adevar aceasta [primordialitatea apei] a fost cea mai primitiva si cea mai ve che parere despre originea lucrurilor. mai presus de tim p. sunt poate mai mult: fete ale aceleiasi fiinte 14. Desi Aristotel exemplifica prin Okeanos si Tethys (adica prin mitologia neamului sau) spre a acredita apa ca fiind arheul celor mai departate viziuni asupra obârsiei lucrurilor. Dar cine jura. Într-adevar. cel dintâi. aratând ca lucrul pe care jurau zeii. ca prim gând filosofic asupra temeiului lumii. printre care poetul Choirilos noteaza acelasi Laertios afirma ca e l [Thales]. numi t de poeti Styx. avem. în schi mb. asadar. Vladutescu apa. dintre toate. se transmit ei cu duhul si ca duhul unei spiritualitati. Riguros privind-o. ca principiu. adica va fi deschis implicit fereastra gândului sau spre orizontul mitic al lumii tracilor. Ca model explicativ protofilosofic considera Gh. viziunea nu poate semnifica decât un fapt de continuitate spirituala. În orice caz. Aristotel înclina sa creada ca. În acest fel. în Metafizica.ea teza: Unii. pamântul având o demnitate cosmologic a secunda12. se spune ca Thales a sustinut aceasta parere ( ) 9. la Hesiod. la Homer: ( ) oamenii stravechi. Si gânditorul va înch eia urcând în planul de generalitate al ideii de unitate organica. demnitatea suprema. sa fi facut casa buna cu mentalul celui rec unoscut drept filosoful inaugural al elenilor? Se poate constata ca Aristotel. atunci când scrie. gân dul lui Thales) este revendicat astfel de la mitologie.

cu mentionarea unei pertinente co ntributii în problema. în încoltirea si exult anta vegetatiei. Ea s-a nascut di n observarea importantei hotarâtoare a apei în nutrirea pamântului. al t racilor hiberboreici. Treb uie sa retinem si sub aceasta latura concreta. Dar. Principial. ale lui Zamolxis si Thales.deja parte din patrimoniul religios al populatiilor protoistorice ale Europei de sud-est. Dumézi l asupra religiilor indo-europene (ca fiind reductibile structural la scheme tri adice de zeitati/functii). au fost perceputi în tandem si suprapusi semasiologic. pamânt saturat de apa si bazal mediu al vietii. În istoria sa a filosofiei. Paul Sebillatt observa ca nu exista mit cosmogonic în traditiile populare ale Frantei 16. iar pe cel în cauza primul filosof al naturii . al hominizarii. de buna seama. Iata motivul care l-a facut sa conceapa acest gând. de o cultarea. Faptul ca atâtea alte elemente de cultura arhaica au supravietuit pâna în pr agul secolului XX în Balcani si în Europa Orientala face aceasta ipoteza mai putin h azardata decât pare la prima vedere 15. asa cum ne-o spune întelesul respectivului num e în Hellada. din aceeasi familie cu thalló. una ce raspundea unei necesitati profunde a sufletului popular si autorul adauga într-o nota de subsol: Se stie. cu ritualuri implicând int ens o simbolica vegetala de la ramura verde la poienile sacre si lacasurile de t ip abaton. ca forma mentis. si el l-a co nceput si fiindca orice samânta are o natura umeda. iar apa este principiul umedul ui 17. Pe muchia echivocului însa: urmând perspectiva lui G. datorata lui Gh. pe alaturarea explicativa Zamolxis Thales insista Dan Oltean în Religia dacilor. Musu: ( ) noi credem ca el [numele Zamolxis aso ciat denominativului Thales ] reda în echivalent grecesc aspectul si legatura zeului cu lumea plantelor si înflorirea lor. Thales-Hercules (sau Marte)-Cronos. înca din antichitatea mediteraneana. basmelor portriva lui Fat-Frumos: «Florea Înflorit ul» 18. În acest caz. Într-adevar. autorul numit asociaza acestui univers de credinte za molxismul ca fiind de asemenea si cu totul comparabil o religie de natura triadi ca. cu atât mai elocve nt cu cât lui Zamolxis i s-au atribuit înca din Antichitate toate aceste epitete den ominative19. nu mai surprinde consemnarea ca grecii puteau pe rcepe si cataloga. fiin dca vedea ca orice forma este umeda. În literatura de data recenta. existenta tandemului doxografic Zamolxis-Thales sugereaza ca probabil n u ar fi zadarnic sa observam în termenul Zamolxis particula mol regionalism românesc în nând si astazi mâl . thaleó «înfloresc». Hegel (care vorbea studentilor germani despre Zamolxis pe baza de Herodot) numeste de câteva ori învatatura lui Thales filosofie a naturii . doctrina lui Thales aparti ne de originarul stadiu naturist al mentalului. ci de dincolo si de alaturi de el. când din Zamolxiss ar mai coborî în lumea folclorului. Hegel socoate potrivit sa citeze pe larg din Aristote l si din Plutarh spre a reliefa de ce tocmai apa a fost sa fie principiul explic ativ al celei dintâi filosofii a naturii: Poate ca Thales a ajuns la acest gând. ca însusi caldul provine din acest umed. Astfe l conturând cadrul interpretativ. moartea si învierea din umid a boabei semanate. cu practici dendrolatrice si cu dubletul lor ideativ strabuna noastra mitologie botanica Dar sa punem punct ispitei comparatise (de interes filosofic din antichitate si pâna astazi) Zamolxis-Thales. Thalés. se poate purta o discutie consistenta dar nu e locul aici asupra cultului lui Zamolxis c a asupra unuia prin excelenta naturist. si c a ceea ce este viu traieste prin aceasta. apoi. iar sapienta lui cel putin concordanta. drept o singura sapienta. faptul ca amândoi înteleptii. temporal. cosmogoniile non-biblice au disparut din fo lclorul Europei occidentale. Acela însa din care provine ceva este pr incipiul a toate. fond disponibil interferarii. în zamislirea si mentinerea vietii. nu decurg din T hales. Si mai departe: epitetul de Thales ( ) corespunde functiunii întâi din mit ologiile indo-europene incluzând zeii vegetatiei si ai fecunditatii 20 legati functi . din fondul de eresuri geto-dacic. ( ) Legendele cosmogonice românesti cu toposul lo r caracteristic: din început era peste tot numai apa . Importanta mitului astfel revendicat rezida s ocoate Eliade în faptul ca el reprezinta singura cosmogonie «populara» din Europa de s ud-est . cele doua de fapt. Or. naturismului aceluia. legat de agricultura si anotimpuri. cu gândirea elena. în personalitatea lui Zamolxis s-ar regasi corelate functiunile un ei specifice triade divine. a naturismului filosofic. figura carpati cului Zamolxis nu poate fi decât cel putin sincrona celei a ionianului Thales.

39. Editura Cartea Româneasca . apud Hegel. 1991. p. cit. De la Zalmoxis la Genghis-Han. 3 M. I. cit. Bucuresti. La réligion roumaine archaique. Un model ontologic al omului românesc. I I. 1980. St. 160. 13 Ibidem. Mircea Vul canescu. în aceasta interpretare. 14 Gh. . Bezdechi dupa originalul Metafizicii (unde punctul de ved ere aristotelic se prezinta ca o certitudine) . Din mitologia tracilor (studii). p. 1966. semnificativa fiind. Editura Stiintifica s i Enciclopedica. 1965. 46 47. Metafizica. -------------------------------------------------------------------------------1 G. Bucuresti. ed. cu eludarea conditiei autentice de întelept primar sau de filosof a milesianului. op. 383 b. Rosca dupa Prelegerile lu i Hegel (unde punctul de vedere al filosofului antic e prezentat ca o supozitie) si cea operata de St. p. 74.. 3 (trad. 18 Gh. Bucuresti. p. Dan Badarau. 8. op. Prelegeri de istorie a filosofiei I . p. 4 Mircea Eliade.onal de teluric si de umid. p. cit. 6 Diogenes Laertios. p. 1982. promovarea lui Thales ca zeitate (compon enta a unei triade divine). 8 Aristotel. p. Oricum. Bezdechi. Dimensiunea româneasca a existentei. 134.D. 66. Editura Acade miei. Bucuresti.. De la Zalmoxis 16 Ibidem. Editura Fundatiei Cultura le Române. Dumézil. 139 140. XIV. 9 Ibidem. p. Editura Minerva. 17 Aristotel. 1982. prefata la vol. p. 59). din considerarea relatiei Zamolxis-Thales ca parte a unui sistem mai complex de relationari. în i postaza divina. Bucuresti. p. 121. 15 Mircea Eliade. 7 Diogenes Laertios. 7. p. 11 Gh.. p. tot acolo. Filosofia legendelor cosmogonice românesti. si studiul O reprezentare din care se ridica. Vulcanescu. e de retinut ca asocierea în disc utie. nu este si îndestulatoare pentru a cuprinde organic pla nurile viziunii zamolxiene asupra existentei. . ed. nota 31 la Aristotel. Zamolxis Thales si zâna Dochia: Codrul român. op. urmatoarele tipuri de zeitati componente ale triadei divine vizând functii proprii etajelor superioare din închipuirea trinivelara a lum ii.. 2 Marin Diaconu. 10 Cf. 12 Ibidem. rom. 5 Viata lui Pythagoras. cit. Paris. cit. Vezi. 1963. Vladutescu. Metafizica.3. Exista diferente notabile între trad ucerea în româneste a textului aristotelic operata de D. p. Nedumireste. Vladutescu. Metafizica. 133 134. Codrul trac . Musu. 72. 59. 149-150.. p. Bucuresti. Editura Academiei.

Pythagoras (II) and Socrates/Plato (III). Data fiind dainuirea activa.Ch. I î. pythagorist . Daca asa stau lucrurile. a lui Zamolxis. o epoca medie (de dupa mentionat a disparitie a pythagoricienilor.). the author proposes a three-side d comparative analysis through which the scholar Zamolxis is related to Thales ( I). p.. epoca noua (a reînfloririi si diversificarii acestei scoli filosof ice. faptul ca si-a propovaduit doctrina printre hiperborei. a scolii iubitorului de întelepciune Pythagoras. 20 Ibidem. ceea ce relativizeaza în chip semnificativ fixarea cadrului vietii sale pe axa i storiei: prin chiar faptul derutantelor sale asocieri la toate perioadele scolii gânditorului din Samos.Ch. 24. pythagorei (dese mnând elevii sau urmasii discipolilor directi) si pythagoristi (desemnând în sens larg exotericii care imitau modul de viata si învataturile celui în cauza. ZAMOLXIS PYTHAGORAS *Text publicat în Revista de filosofie . Zamolx is a fost privit în toate chipurile posibile pythagorician. ISPITE COMPARATISTE ÎN FILOSOFIE (II). de rigorile istorismului strict concura. în viziunea altor scriitori antici. permite sa-l numim un pythagorist . LII. raportat la Pythagoras. dupa cum. Caci. Religia dacilor.). pâna la începutul secolului IV î. Searching for the explication el ements of this important antique preoccupation. pe de alta parte. 1 2. numindu-l pe acesta din urma.Ch. Bucuresti. convingerea multora ca zamolxismul a premers . pe spatiul veacurilor III î. ipostaza care l-ar acredi ta drept un pythagorician . Ch. VI d. I d. 2005 Abstract. departe de scoala de la Crotona a presupusului sau maestru. atunci Strabon (sec. p.0. timp de secole. traind însa în af ara sectei sale ocult organizate). interpretarea figurii înteleptului Zamolxis e cumva disponi bilizata fata de criteriul coordonatei temporale exacte. Asadar. 2002.Ch.Ch) nu face decât sa compl ice problema situarii istorice. pe de alta parte. pe la jumatatea secolului V î. în scopuri analitice. The Greek miracle of Philosophy shows a special interest (we would say: performing) for the Thracian scholar. un pythagoreu 1. Zamolxis ar fi primit învatatura direct din gura lui Pythagoras. în fine. pyhagoreu. Editura Saeculum I. anticii greci unii dintre ei discriminau între pythagorici sau pythago ricieni (termeni desemnând pe discipolii directi ai filosofului). p. 147 160. fata de Pythagoras. În corelatie cu însiratele distinctii terminologi ce apare divizata în etape si îndelungata practicare/devenire a doctrinei în discutie deosebindu-se: o epoca veche (de la întemeiere si pâna la disparitia ultimilor disci poli directi.19 Dan Oltean.). La aceasta fructificabila detasare. 25. Zamolxis. Bucuresti.

În al doilea rând: ca învatatura de substanta filosofica (chiar daca mediata de mobilu ri religioase). de chiar cel care a relatat-o [Herodot] 2. Herodot aprop ie figura faimosului get ( om ori vreo divinitate de-a bastinasilor 5) de figura unu i filosof al grecimii! Si înca a unuia de elevata referinta. Herodot. O asemenea eschiva metodica a parintelui istoriei (dispus sa nu-l ancoreze în mod categoric antichitatii sale pe înteleptul trac. p rin excelenta. tendinta psiho-mentalului elen . cu dubiul sau. Pe fondul nedeterminarii temporale reliefate. în vremea noastra. a legilor sau temeiurilor existentei. Un ce. oricât de palid ar fi ajuns ea la urechile grecilor. sau invers. Mai mult: se poate sustine ca abia asa demersul comparatist are a se desfasura ca unul de not abila relevanta. ca demersul comparatist Zamolxis Pythagoras ramâne posibil.Ch. dupa cum se vede. de gânditori . logicianu l Anton Dumitriu nu are consistenta. istoricitatea precisa a lui Zamolxi s (si înca din launtrul veacului V î. între destule altele. dimensiunea filosofica a zamolxismu lui putea da semn orizontului mental de asteptare al omului grec prin urzirea ei aparte: din aniconicitate si taina.). cât si celalalt treceau în ochii semenilor ca fiind fiinte intermediare . Linforth co nstata ca doar în trei situatii. un skepsis de ord in metafizic vor fi distins mediteraneenii dedati filosofarii ascultând relatarile vagante despre aceasta învatatura (altfel calificabila drept o religie). desi gur.Ch. si anume la pythagorism (s i doar uneori la alte edificari filosofice antice). Afirmatia ca Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pythagora observa. adica doar pentru trei zei straini (tracul Pleist os. desigur. al lui Zamolxis. dimpotriva. chiar si în conditiile excluderii ideii vreunei subordonari doctrinare. socotit în epoca drept u n însemnat gânditor Cei doi puteau fi asociati mental si pe considerentul ca atât unul. Fie si n umai întrezarita ca un pamânt în departarea marii. nu afla (nu indica) divinitati echivalente din pantheonu l grec4. în masura s a ilustreze concret ce însemna si cum opera în Antichitate interpretatio graeca: inte rpretatio graeca observa Mircea Eliade permitea un numar destul de mare de omolo gari cu zeii sau eroii greci a unor zeitati ori eroi barbari 3. trebuie reamintit aici faptul ca exista. Primul care vulnerabilizeaza. adica e referit la prestatia de performanta în epoca. Si atunci se produce la parintele istoriei o abatere interpretativa demna de tot interesul: în cazul mentionat cel din urma. Însusi Herodot era încer cat metodic de aceasta tendinta. A fost. dupa cum se stie. iata ca acest factor al potrivirii lor ramâne de pla n secund. asocierea herodotiana Zamolxis Pythagoras (cât este si pastrând. adica far a vreo deducere istorica sursiera a unui gânditor în cauza din celalalt. echivocul istoriografic) are proprie tatea de a aviza asupra continutului marcant filosofic al învataturii Hiperboreanu lui. E de demonstrat. iar mai presus de toate (daca nu exclusiv) atragând luarea aminte ca doctrina nordica a nemuririi. chestiunea care se pune este tocmai de a depasi obligatia explicativa (devenita cliseu pentru destui come ntatori) a deducerii zamolxismului din pythagorism. o data cu cel ce o face. Sa decelam: Interpretare atipica. M. o explicatie pentru man ifestata tendinta de a cuprinde zamolxismul în miracolul grec al gândirii. ca si altii: primeaza remarcarea naturilor lor sapientiale.) este.. daimoni posedân d atribute ale divinului. în spiritul locului. clasicistul I.substantial anilor între care se aproximeaza ca a trait Pythagoras (571 496 î. dispus sa interpreteze . din axializare cosmica si propensiune monoteista etc. nu importa. zamolxismul e referit prin excelenta. Faptul semnaleaza calitatea continutului filosofic al za . ea fiind respinsa ca un fapt necorespunzato r cronologic. or. microasiatica Cybele si getul Salmoxis). dinspre Zamolxis spre P ythagoras. ci sa strecoare pentru viitorime i deea descendentei acestuia dintr-un timp mai din sus de istorie) nu o reliefam a ici spre a decreta eventualitatea unei filiatii inverse. Pâna la a privi astfel (ca autarhii consonante) cele doua doctrine filosofice stra vechi. Herodot. iar subordonarea lui Zamolxis ath anorului spiritual al Helladei nu este decât un caz. din abstractism si semantism numeric si geo metric. Într-o cercetare întreprinsa asupra numelor de zeitat i ce figureaza în auroralele Istorii ale umanitatii.

1942) socoate ca un anume personaj ce se da drept Zamolxis. M ircea Eliade. au încercat asocie ri mai putin elocvente cu Thales. negasind alta explicatie. nu încape o comparare cu doctrina omului cel mai întelept al Helladei a alteia straine.) sa-l fi avut învatacel pe Zamolxis!). la mare respect pentru ei. În fine. dar nu fara consecinte diverge nte. asociere. despre Istorii s-a spus ca sunt alcatuite preponderent din frântu ri de informatii ocazionale si ca deci nu ar fi suficient de concludente pentru cunoasterea cadrelor gândirii sapientiale a dacilor (gândire imanenta practicilor lo . Ch. tracul Zalmoxis. strict despre Zamolxis. care învatas e pe druizi. principial. printre altele. e drept relativizata de autor. ci relateaza. prin învatatura lui Zamolxis. Minar Jr. Or. ci însusi fenomenul soc ial-istoric de faima al configurarii spiritualitatii getilor.. si în privinta universului spiritual al daco-getilor. pentru calificarea lui Pythag oras. se credeau nemuritori prezenta incontestabile tangente cu spiritul învataturii lui Pythagoras. nu se mai putea închipui c a Platon (427 347 î. dar si veleitar de a alinia ideativ spatiile puterni c hominizate ale Europei acelui timp (lumea celtilor si cea a geto-dacilor) la d octrina de autor a unui oficiant elen al întelepciunii. Astfel. a fost gânditorul ce se preta cel mai bi ne recursului lor euristic. dar mentalitatea a dainuit în istorie. poate tocmai datorita soporificei ei suficiente. În unele traduceri din batrânul Herodot. în Early Pythagorean Politics in practice and theory (Baltimore. Doxele de asemenea tip confirma doar ca Pythagoras. Înca Vasile Pârvan obser va ca grecii. Caci spr e care alt iubitor de întelepciune de-al lor puteau trimite profitabil grecii acel ei vremi spre a portretiza o doctrina barbara a sufletului nemuritor si a posibili tatii umane de asumare misterica a eternitatii? Sporadic numai. Asocierea Zamolxis Pyt hagoras acrediteaza prin recul zamolxismul ca pe o gândire filosofica de performan ta. Prin Diog enes Laertios (si nu numai) ne-a parvenit informatia ca extra muros . si divinatiunea prin fise si numere 8. s-a straduit s a introduca politica pythagoreica în Dacia. ca neam. despre spiritualitatea druidica s-a opinat ca ar fi fost produsul unui fel de misionarism al fondatorului scolii din Crotona. În al treilea rând: se vede din cele consemnate ca însusi Herodot constientiza ratiune a de a fi a asocierii Zamolxis Pythagoras: postura comportamentala si existentiala a tracilor nordici cei care. pâna astazi) . mai ales doua stravechi semintii europene se bucurau de admiratia grecilor: c eltii si traco-geto-dacii. cee a ce va stârni replica lui Origene dar cum: Nu Pythagoras a introdus druidismul la celti. m ai larg. nu numai ca s-au încercat. impunând-o la proportiile întregului neam. pentru vechii greci. de buna seama. În al patrulea rând: Herodot nu da marturie. Explicatii cauz ale similare celor referitoare la celti s-au încercat. si modul de a fi în lume al unei mari comunitati etnoistorice a f ost limpede perceputa de Herodot. ci discipolul sau. oricum. Simbioza dintre Zamolxis.molxisimului. ca individualit ate sapientiala. dupa cât sustin alti autori. Ed win L. Dar asemenea percepere si consemnare complica problema: în acest caz. cu totul la distanta de aerul conspirativ si mesianic al acestei opinii. daca aceasta din urma nu ar provoca prin ea însasi (si ar impune chiar) o asemenea promovare explicativa. în loc de gânditor însemnat e utilizata sintagma omul cel mai întelept al Helladei 6 r. pentru nevoile explicative ale culturii elene. i-au proclamat pe acestia pur si simplu adepti ai filosofiei ideali ste si mistice a lui Pythagoras. Astfel ca în uzuala asociere Zamolxis Pytha goras identificam în esenta un simptomatic elogiu mai mult sau mai putin cântarit ad us zamolxismului. despre forma mentis a unui întreg popor mulat pe liniile de forta spiritu ala proprii zamolxismului ca doctrina. în al cincilea rând: despre scrierile lui Herodot (unde se întâmpla ca prima cons emnare a numelui lui Zamolxis sa se faca prin asociere cu cel al filosofului Pyt hagoras. conchide transant: Ipoteza nu se sustine 9. nu doar per soana lui Zamolxis trebuia eventual dedusa din Pythagoras. asemanari vadit oportune caracterizarii de lucru a zamolxismului prin pythagorism. din Barbaricu m. venit din afara lum ii geto-dacilor si fiind de fapt un credincios al lui Pythagoras. mirati de elevatia conceptiei despre lume a dacilor. mai târziu vor încape si trimiteri la ideea platon iciana a sufletului (cu neajunsul ca sub aspect temporal. o considerare prestigioasa a lui.

economic. arie predispusa sa genereze o interpretatio graeca a zamolxismului (cu alte cuvinte: dincolo de mentalul scriitorilor eleni) optica asupra relatiei de condi tionare Zamolxis Pythagoras putea fi una rasturnata. exista suficiente temeiuri hermeneutice pe ntru a aseza cele trei momente. sub axe oreo . ierarhia lumilor în toate mitologiile indo-europene. Lume a frigului getic. nu erau nicidecum întâmplatoare . ci aveau un sens precis. semnalata metoda de abo rdare dintr-un recent volum asupra religiei dacilor. iar al treilea consta în retragerea lui Zamolxis în lo cuinta subterana. Dan Olte an. Dar continua Dan Oltean ordinea consemnarii secventelor de cat re parintele istoriei este aleatorie. a pazirii cultice a solstitiului de iarna h otarul descresterii si reîntremarii luminii . drama ciclica a diminuarii prezentei solare în iernile parc a fara sfârsit. Autorul volumului. ordinea acestor secvente se prezinta în Istorii astfe l: primul act ritualic consemnat este trimiterea solului în sulite. pentru o asumare hermeneutica a acestor scrieri în masura sa depaseasca hiatusurile si nepotrivirile alcatuirii ei ca discurs si cum: prin promovarea principiului unei coerente de dincolo de tex t a textului însusi. ci si incapacitatii noatre de a prelua textu l. neofitul aflându-se într-o pozitie de m ijloc între pamânt si cer. dupa cum se exprima poetul antic Ovidiu va deplânge însa confi guratia lui climatica. Mijloacele moderne de abordare exegetica permit însa sa se spuna ca aspectul miscelaneu si neriguros de sfasurat al Istoriilor se datoreaza nu doar caracterului nesistematic al informa rii si relatarilor autorului antic. de altfel. Dincolo de spatiul cultural antic al Peloponezului. Este vadit ca Pythago . viata. nu deriva zamolxismul din pythagorism ci. sa revenim. sub cardine mundi . iar viata eterna era în împaratia vesnic luminoasa a cerurilor. acestea capata o coerenta globala. dovedeste ca ierarhia si ordinele lumilor pe care trebuia sa le par curga omul prin nastere. în for. numindu-l si Apollo Hyperboreanul.r religioase fragmentar si disparat semnalate de Herodot).. observa ca la Herodot relatarile despre practicile cultice ale getilor confi gureaza în fond trei secvente. cu iradieri pâna la Pontul Eux in. dupa doua mii cinci sute de ani. într-o alta însiruire. Nasterea era din pamânt. la însesi m anifestarile personalitatii celui mai întelept om al Helladei . adica ale traco-getilor spita liminara a neamului omenesc locu ind. adica cu suspendarea în sulite. Asadar. socotim ca tocmai într-un atare câmp ideativ si vizionar se impune sa amintim spusa chiar a unui grec. în speta a mesajului herodotian despre daci. Admitând ca Hermi ppus Callimachius ar fi mintit. spre a o interpreta c um se cuvine. venise din tinuturile nordice. catre cer. zona Terrei pe unde trecea însasi osia lumii. Gr ecii credeau astfel ca însusi Apollo. în reprezentarile de atunci. Hyperboreea. de proiectie mentala si chiar de revendicare genealogica. cu nimbul ei de geografie sacra. mitologii care pro movau în exclusivitate ritul incineratiei 10. înca din epoca bronzului si pâna prin secolele 5-6 d. cu simbolismul lor. Încât. Herodot încep e cu mijlocul. Un Carolus Lundius. Exilat în acest tinut (în marginea lui).Ch. ritul i ncineratiei. al doilea este trasul cu sageti. Merita. deodata reala si lunecat a în mit. caci e loc. cum ca filosoful Pythag oras nu este decât un imitator al tracilor: Trakón doxas mimoumenos 13. axul polului (al polului getic ). suedez erudit al vremii sale. astfel. a spusei sale Dar lasând la o parte spusele altora. moarte si postviata. Nici o religie nu-si are obârsiile într-o pozitie intermediar a de acest fel ( ). Hermippus Callimachius. contrara. aparea fara îndoiala omului antic ca un s patiu de referinta. s i a pomenirii în acest plan de Pythagoras. Pliniu cel Batrân consemneaza eresul mediteranean cum c a acolo traieste un popor fericit (daca credem) care este numit hyperboreenii [ ] A colo se crede ca sunt tâtânile lumii 12. dimpotr iva. în masura sa instituie o imagine de întreg. una deoda ta fireasca si semnificativa. Aceasta este. ajuns pâna la noi. consemneaza în mod repetat ca Pythagoras a fost initiat în elementele sacre ale Hyperboreenilor 11. care cel putin ar contrabalansa toposul doxo grafic al deducerii lui Zamolxis din Pythagoras. stravechiul Zeu luminator al lor. ramâne semnificativ faptul ca el putea conta pe o anumita credibilitate. Faptul ca locuitorii teritoriului de astazi al României au pract icat cu precadere. viata se desfasura între pamânt si cer. introducându-se si numai un crit eriu hermeneutic de ordine în parcurgerea relatarilor lui Herodot. care deschide implicit posibilitatea unei mai fructuoase com parari a zamolxismului cu pythagorismul.

adica din orizont getic. apoi. toposul d upa care calatoriile departe în meleag strain conditioneaza împlinirea de sine. ca din moa rte. din acea Terra Mir abilis a lumii vechi (în care fie si numai o simpla coincidenta privit ca Apollo s i numit Apollo era însusi Zamolxis16. Solon. li s-a declarat înrudirea spirituala întrucât amândoi ar f i calatorit. altul trac: între altele. Nu afirmam cumva. în scopuri initiatice. Pythagoras puteau fi asemenea n aturi umane. sosit în Italia. un oronim de origine traca). or icum. încoace (mai ales) biografiile înteleptilor Helladei vor fi agrementate în mod recurent si cu si milare peregrinari spirituale la chaldeeni si la magi. constatate. cultura spaniola moderna: Este filósofo es mas antiguo que Pitágora s 17. cadrul ideativ. înainte de a fi demonstrata . sa-l numeasca fiul lui A pollo al lui Apollo Hyperboreanul. Zamolxis. si ea una perceputa excesiv. lor si numai lor. De ajuns ca Porphyrios. în pestera de pe muntele Ida din Creta. Ase manarile acestea. dupa 1. solutionarile sursire restânse doar la datele binomului Zamolxis Pyth agoras. În aces t caz ce e adevarat în asemenea relatari? Adevarat e principiul invocat. atunci banuiala ca o învatatura ar fi sursa celeilalte ar capata oarecare fond. fie într-un sens. prin aceasta artificializând situatia. În schimb. ca si când a r fi indiciul unei filiatii spirituale: coborârea ritualica într-o pestera ori locui nta subterana. ca într-un experiment de laborator. par sa fie factorul care obliga. ale instituirii gândirilor fondatoare . O asemenea constatare ar fi tempe rat. dupa cum ne las a sa credem Herodot. pe aceeasi directie si în aceleasi scopuri izvoarele antice spun ca ar fi strabatut vântul sarat al Mediter anei si Thales. printre ai sai. Or. Platon. Democrit. ori ca. dupa cum admite. probabil.ras nu a amintit niciunde sa-l fi avut descendent al învataturii sale pe tracul Za molxis. în vatra proprie si în tine. Oricât de ireductibile ar fi sa ramâna pentru istorie abordarile în considerarea rapor tului Zamolxis Pythagoras. Explicatia faptului: asem enea lumi exotice conotau pentru biografi prestigioasele începuturi ale umanitatii . salas al lui Zeus Idaios ( Ida fiind. Eudoxos. Aristotel consemneaza ca singurul altar la care se închina Pythagoras era cel al lui Apollo. Din secolul III î. iar discipolii lui credeau despre el ca-i Apollo. la deducere a unei doctrine din cealalta. cum îl numeste Clement din Alexandria). prin aceasta. Duridanov. Or. privitor la vietile celor doi iubitori de întelepciune ai Antichitatii unul grec. biograful înteleptului elen. se întelege14. zamislitoru l lui . din simplitate metodologica. În lucrarea pierduta. ca a bia prin atare plecari departe poti sa descoperi si sa valorizezi pe masura ceea ce ai acasa. Însa lucruri le nu stau asa. spunem doar ca o asemenea posibilitate. peste milenii si de la celalalt capat al E uropei. surse antice cred ca si fusese acolo. dupa cum vom exemplifica imediat. consoneaza logic cu teza prevalentei temporale a lui Zamolxis. unde si-a întemeiat scoala. O alta asemanare biografica între cei doi. ( Aceasta informati e asupra calatoriilor misteriosului Zamolxis în Egipt ar putea foarte bine explica similitudinea doctrinara dintre cei doi s-a spus18). Iata. fie în altul. apoi revenirea (epifania). Hyperboreea îl preocupa. se spune. Se vede ca atingerea întelepciunii veritabile impunea grec ului. fapt este ca toate pozitiile coincid prin aceea ca admi t deopotriva existenta unor marcante asemanari între zamolxism si pythagorism.Ch. dincolo de orgoliile sale. trebuie sa nuantam : numita deducere ar fi cât de cât întemeiata daca asemanarile. locurile comune ale celor doua învataturi filosofice le-ar apartine în exclusivitate. o descendenta a lui Pythagoras din Zamolxis. Cei care au apropiat explicativ zamolxismul de pythagorism au iz olat din entuziasm raportul în cauza de rest. lunga ocultare subpamânteana. Zamolxis Hyperboreanul. Constitutia Delienilor. norma hagiografica de a fi trecut pe acolo. nu s-au preocupat sa constate ca potrivirile dintre zamolxism si pythagorism sun t în realitate caracteristici (topoi) de o mai larga reprezentare în timpul si spati ul culturii. valori sapie ntiale peren nutritive. la preotii de acolo. de pilda. Pythagoras si . zonele paradigmelor originare. Pythagoras o invoca ideatic si afectiv ca pe spatiul sacru al propriei sal e descendente. în Egipt. Pythagoras a coborât astfel. venit din nordul îndepartat 15. Sa citam si din Diogenes Laertios : Înfatisarea lui era plina de gravitate.

se poate si ca determinarea sa fie inversa. Dar. în adâncul Idei. coborând în locuinta lui de sub pamânt. calator s-ar putea spune chiar prin biografia lui Pythagoras. de obicei. în apararea individualitatii . Vezi la Herodot o povestire similara despre zeul Zamolxis noteaza sintetic Aram M. ca achizitie umana. I. Oricum ar fi. Prin conventia traditiei istoriografice. luminosul spatiu spiritual al vechii Hellade se complacea prin excele nta si fara reticente în a denomina drept pythagorism un important fond sapiential a nonim. parându-li-se celorlalti ca are ceva de esenta d ivina în el 19. atribuit fie lui Pythagoras. astfel. cea mai veche dovada (s. Mir cea Eliade mentioneaza un autor francez (Pierre Boyancé. printr-o atare pozitie. care trebuie ca i-a premers. Se relateaza ca acest Epimenide. pe ntru unii dovada ca zamolxismul era un mod atitudinal si comportamental pythagor eic. în acest caz. fie primilor sai discipoli ( ). daca nu si dupa chipul altora. De altfel. Potrivit lui Tertullian. Nu-i. în chiar pester a Idei. în epoca. Le culte de Muses chez le s philosophes grecs. un motiv calator .-a facut o locuinta subterana în care disparu. Epimenide va fi trait cu mult înainte de afirmarea pythagorismu lui. Pythagoras s-ar fi retras pentru sapte ani în tr-o locuinta subpamânteana20. motivul ajunsese de-acum. o relat ie de determinare dinspre pythagorism spre zamolxism. o definitorie forma form ans a imaginarului antropologic. asc etism) si al credinciosilor lui Zamolxis care cultivau saracia si abstinenta. unde se spune ca s-a retras (ori a trait în somn cataleptic) 57 de ani. Paris. Atunci când Hermip din Smyrna scrie despre locuinta s ubterana a lui Pythagoras. am spune ca Stagiritul pledeaza indirect. asemenea sapientiale descinderi subpamântene (de fapt parcurger ea lantului catabaza ocultare anabaza epifanie) exprima un topos cultural mirabi l si larg raspândit în aria experientelor spirituale umane. Dar este precar sa abordam cele doua ocultari astfel încât sa le izolam de mentalul generic al Antichitatii. asa cum se socoate22. În monument ala realizare editoriala româneasca Filosofia greaca pâna la Platon se avertizeaza a supra acestei conventii: Cititorul va gasi un corp de doctrine dintre cele mai ar haice. Frenk ian23. ca adeptii lui Zamolxis ne apar în postura re marcabila de pythagoreici avant la lettre. Tracii doreau mult sa-l aiba. asadar fara puterea de a particulariza si promova exemplar învatatura acestuia. jelindu-l ca pe un mort. a trait ac olo vreme de trei ani. 1937) care vede în mesele luate în comun de Zalmoxis si i nvitatii sai. însa Aristotel îsi manifesta rezerva fata de orice paternitate certa a ideilor atribuite de traditie lui Pythagoras 25. el le-a aparut si. ca dupa un timp sa reapara printre c ei vii uscat si aratând ca un schelet . restrângându-ne si numai la binomul relational în discutie. de vreme ce si acesta a poruncit sa i se cladeasca o locuinta subpamânteana. prea destul ca sa se derive din imagin ea unui asemenea întelept al grecimii însasi figura strainului Zamolxis. totodata mistagog. un déja vu al consemnar ilor biografice. Multe marturii sau expuneri ale conceptelor provin în mod clar din cercetarile aristotelice desp re pythagorei . (Aratându-se reticent. Zamolxis facu vrednice de crezare învata turile lui 21. S-ar putea spune. În a l patrulea an.P. cu ignorarea existentei unui cadru extins al practicilor misteric e de asemenea categorie. De altfel. preot al misterelor lui Zeus I daios. Când a fost gata. cu potrivirile dintre modul de viata al celor din comunitatea phythagoreica (vegetarianism. sau a înteleptului Epimenide Cretanul. în m od unilateral. De pilda. Pâna si caracteristicul andreon dacic (edificat anume ca loc al banchetelor f ilosofice unde Zamolxis vorbea alesilor sai despre nemurire) aminteste unora. l-ar fi condus acolo.n. acest fond doctrinar anonim a ajuns pâna astazi sa figureze. Relatarile despre coborârea initiatica a fil osofului Pythagoras în viscerele pamântului retine doxografic un caz dintre altele. de o mai larga cariera culturala. încât nu au relevanta scontata în demonstrarea filiatiei unui întelept din celalalt ar putea continua. în pan aramarile miracolului grec al filosofiei cum: la capitolul Pythagoras. aparent. a disparut din mijlocul tracilor si. în asemenea cazuri.) asupra mesei cultuale la pythagor eici 24. anecdotele de acest soi sunt destul de vechi. Aminteste conoteaza. de sala în care Pythagoras predica la Crotona si de banchetele ritu ale adiacente . pe însusi Pythagoras. daca nu cumva. Semnalarea asemanarilor biografice Zamolxis Pythagoras care de fapt sunt loci comm unes. un caz cu siguranta epigonic fata de bunaoara cob orârea în Hades a tracului Orfeu.

tetr aktysul pythagoreic: soarele de andezit reprezinta decanul de 10 zile. o data cu ea. parca într-o cautare a identi tatii profunde. referitoare la n umere. propriu-zis.) un stagiar al lui Pythagoras. sa comporte oare vechile modele numerice revelatoare de Cosmos o sorgint e unica la scara umanului? Matila C. în La Phi losophie et mystique du nombre stabileste ca o serie de proportii zise pythagori ciene. Matila C. mai probabil. inclusiv ale triunghiului lui Pythagora 3 4 5 se întâlnesc utilizate în arhitectura arii Piramide egiptene. ca si într-o sumedenie de alte edificii stravechi ale zone i. apolinicului întemeietor de mistere si initieri în nemurire al Traciei În perioada când preocuparile filosofice se exercitau în sincretism cu cifrul simbolic si ideogramele primordiale.) sau daca. se observa ca triunghiul obtinut respecta regula lui Pitagora. pe de o parte. raporturi. pe de alta s-au trecut în seama lui Pythagoras prescriptii practice ori descoperiri (bunaoara. numarul de aur. Ghyka. expresie a cuaternarului pitagoreic: 1+2+3+4=10 30. a sa. Este imp osibil de precizat daca teorema patratului ipotenuzei a fost descoperita în chip i ndependent de savantii chinezi din epoca primelor dinastii istorice (Shang-Yin s i Chou. proportii) care de atunci si pentru istorie îi poarta numele. desigur p roprietatile triunghiului caruia i-a dat numele sau ( ). a u preluat-o din Chaldeea ( ) 33. La Sarmizegetusa Regia uimitoarea hieropo la a geto-dacilor. cu observatiile si reprezentarile st iintifice de ordin astronomic. Mai mult decât atât . Pitagora si-a p rimit initierea de la preotii din Heliopolis si Sais si. V î. într-o forma demna de ps ihanaliza. es te tocmai regula triunghiului sacru al lui Pythagoras (modul edificant cu laturile de 3 4 5 unitati.n. Egiptenii cunosteau la perfectie acest triunghi dreptunghic 52 = 42+32 si se s erveau de el chiar pentru a trasa pe sol unghiul drept necesar orientarii temple lor si pentru ca sa obtina subdiviziunile traseelor regulatoare. Or. cu absida si împrejmuiri concentrice.33 29. Ghyka observa la o pagina a excursului sau istoric în problema ca triunghiul lui Pythagoras 3 4 5 era cunoscut si de taoistii din China. Teoria centrului unic din care ar fi iradiat o idee s au alta de vocatie antropologica plenetara este incerta. dar de la asemenea constata ri s-a trecut la formulari concluzive precum urmatoarea. matematic. cultivând voit comuniunea în spirit. 3 [intermediar] si cu vârful celeilalte catete pe cercul nr. uneori Pythagoras suprasolicita indistinctia mentionata. cu traditia hiperboreica. cu vârful catetei mai mici pe pragul cercului nr. Din cercetarile arhitectu lui cehoslovac Jean Mannesbarth ( ) rezulta ca triunghiul 3 4 5 ar avea un trecut si m ai îndepartat si ca ar fi fost împrumutat de egipteni din Chaldeea 32 acea Chaldee spr e care (am consemnat) biografii filosofilor Helladei îi pun mereu pe greci sa navi gheze. Yi-King. fara sa fie numaidecât semnul influentei scolii sale în utilizarile instrumen tarului mental denominat ca pythagoreic .) în cartea Triagmoi. faptul devenind un argument ca Zamolx is a fost (sec. indiferent care va fi fost semnificatia lor. datorata istoricului Al exandru Vulpe: Relatiile numerice din dispunerea blocurilor de piatra în sanctuarel e circulare de la Gradistea Muncelului. Extinzând ac est tip de cercetari si la celelalte sanctuare rotunde cu absida din Muntii Oras tiei am constatat ca absolut toate sunt construite dupa proportia de 1. Astfel. Pythagoras a atribuit unele poeme facute de el lui Orfeu 27. Trasând un triunghi dreptu nghic cu ungiul de 90o în centrul sanctuarului. pe canal hyperborean.lui Zamolxis!) (Si înca o paranteza: Daca grecii fusesera izbiti de asemanarile într e învataturile pitagoriciene si doctrinele daco-trace 26. VI î. o revendicare genetica de la învatatura înteleptului grec. asadar. precedând pythagori smului. 2 [marg inal]. fara vreo pre ocupare pentru distinctii si delimitari.e. Complexul sanctuarelor Sarmizegetusei Regia complex spulberat (în apogeul utilizar .Ch. din secolul XVIII pâna în secolul al III-lea î. se vede ca în cauza e putere a de asimilare dezinvolta a pythagorismului. fizical.333 )28.C h. În ce priveste Soarele de andezit masivul disc cu zece raze si diametrul de aproape sapt e metri solidar de milenii axului Marelui Sanctuar: în morfologia alcatuirii lui a rhitecturale s-au identificat de asemenea sectiunea de aur. Cum se face. foarte individualizata arhitectural s-a descoperit ca regula constructiva a marelui sanctuar circular. pâna la autorul (sau autorii) Cartii transformarilor. sugereaza ( ) o influenta pitagoreica 31. dupa cum scrie Ion din Chios (a doua jumatate a sec. fa ra a justifica însa. raportul dintre catete fiind de 1. spre a le justifica astfel performantele sapientei Dar.

unde accesul nu este permis oricum. Zalmoxis a intrat într-o istorie culturala ilustrata de nume celebre. lacasele de cult ale spatiului carpatic. în schimb. Dar nici macar principiul scolastic post hoc erg o propter hoc nu-si gaseste aplicare în acest caz: sub faza ultima. Zamolxis si Pythagoras se doved esc exponentiali. apartine de buna seama. la scara umanului. se cuvin retinute pe ntru posibilele protuberari sau aplicatii ale demersului comparatist întreprins. Analisti ai filosofiei antice ca Alexandru Surdu merg pâna la a refuza metodic o a semenea optica: Vestigiile arheologice dovedesc ca dacii dispuneau de anumite cun ostinte astronomice. geo metric prin aliniamente. cercetarile a rheologice au depistat vatra unor edificii sacre în calcar. desi ori ce influenta este exclusa 38. tinut în mare cinste de greci36. Aceasta face si mai pregnanta asemanarea dintre Salmoxis si Pythagoras. tocmai aici [în lumea elena]. ceea ce dovedeste o veche traditie.ii lui cultice. chiar în cazul acelor laturi ale vietii si op erei lor semnalabile ca fiind de fapt topoi de o mai extinsa cariera antropologi ca. conditiile unei prestigioase filo sofii (în nota timpului) asemenea celei a faimosului întemeietor al scolii de la Cro tona. s-a constituit certitudinea ca arhitectura sacra zamolxiana s-a putut exprima mai întâi si prin excelenta simbolic. a vreunor puncte de interferenta între vietile celor doi. iar coborând si mai adânc în timp. Cea din urma configurare a hieropolei dacice. cea din epoca preotului zamolxian Deceneus (sec. ca edificar e. sub acelasi patronaj imperial. detinute în mod firesc tot de catre preotii initiatori. În esenta. despre care. a edifica rii macar pe parcursul a cinci sute de ani a templelor zamolxiene. de lunga întrebuintare c ultica. desigur. semnifica pentru istoria filosofiei fapt ul ca zamolxismul întrunea. grupari si configuratii compuse din trunchiuri de lemn. pen tru devenirea spirituala a umanitatii timpului 37. punctual. Alaturându-i-se numele mai ales de cel al lui P ythagoras. vremilor de dupa Pythagoras. sapientiale si stiintifice) de catre soldatii Romei la scurta vr eme dupa crucificarea. pe ca re le foloseau într-un mod cu totul original. De când oare ideo grama aceasta pentadica sta înscrisa în lemnul padurilor sacre carpatice? Ce ramâne semnificativ din alaturarea comparatista Zamolxis Pythagoras (asociere cu în ca multe fatete) daca etalatele asemanari ale celor doi ziditori de întelepciune în mediile în care au trait se dovedesc. Un semn de mare mester lemnar al celor ce ridicau odonioara.Ch. Punerea laolalta a numelor lui Zamolxis si Pythagoras nu îsi poate avea ratiunea p rincipala în presupunerea (ori în intentia de dovedire) a vreunei derivari doctrinar e a unuia din celalalt. u rmatoarele: Asemanarile de natura biografica sau doctrinara Zamolxis Pythagoras. înca acum 2500 de ani. altora (cum este Pythagoras). o paradi gma asociata. pe baza ruinelor ultimei înfatisari a hieropolei. nu i-ar caracteriza suficient nici pe fieca re în parte. de venind. a sanctuarelor de andezit (o roca dura. iata. Excluderea unei asemenea grosiere conditionari elene a zamolxismului permite ca tehnica gândirii asociative sa poata opera înca mai bine : liberata de prejudecati. topoi de o mai laga întrebuintare um ana? Dupa excursul întreprins care a permis operarea unor corectii si denuntarea u nor carente metodologice nu ne putem multumi acum. a treia. este pentagrama incizata în materi a vegetala ca un crez si o semnatura de întemeiere34. doar cu teza ca as emanarile în cauza. . în ruinele careia acum se descopar intricate prin cipii morfologice si simbolice pythagoriciene .). spre deosebire de cazul pythagoricienilor. reale fiind. imago de raspândir e universala. si nici pe cei doi ca tandem doctrinar. extrasa din dealurile Devei). concluziv. însasi practica straveche a asocierii celor doua nume. toate. vulcanica. de regula. are o relevanta deosebita în comprehensiune a învataturii zamolxiene. Pentagrama. dupa cum ridica si a stazi. uneori e numita echivoc pentagrama pitagoreiciana 35. Asocierea Zamolxis Pythagoras a avut în istorie o relevanta restrânsa pentru interpret area conceptiei marelui iubitor de întelepciune al grecilor (trimiterea doxografic a a lui Pythagoras la traco-geti augmentându-i statura în mod asemanator trimiterilo r la egipteni sau chaldeeni). cifric. semnificative. o faza târzie. I î. a lui Isus Hristos este ce rcetat astazi.

Or. Întrucât devine pasionant prin notabilele lui rezultate. Hellanikos si altii. tracii. Tracii. Acel zeu. Anacharsis. pe care Orfeu a imprimat-o întregii sale opere. de maxim interes pot fi tocmai diferentele. a unui al treilea p ol referential. asadar. inviolabila în asa ma sura. se pare. ci si în cadru mai larg: al definirii raporturilor si inductiilor p rimare dintre spiritualitatea traca.anticii ne informeaza cu totul precar. traitor. Într-un cadru mai larg de interpretare. astfel. cu identificarea asemanar ilor doctrinare. Zalmoxis prin pasiunea lor pentru muzica si prin credinta lor în nemurirea sufletului au facut posibile creatiile incomparabile al e unor genii precum Pythagora si Platon 42. În consecinta. poetul. apare ca un demers oricât de relevant. fie ca au întretinut voit discretia asupra a ceea ce însasi doctrinele nu divulga u. ori sensul si valoarea metafizica a misterelor initiatice în sa. pietatea.) scrie ca Zamolxis patrona misterele (teletai) la getii din Trac ia43. Dupa unele opinii. Triunghiul euristic Zamolxis Pythagoras Orfeu se vadeste fructuos. Grecii au fost frapati de similaritatea între Pythagoras si Z almoxis. încât nici azi istoricii nu pot face o distinctie limpede între mitul si istoria sa.Ch. ca strategie a exp loatarii eficiente a relatiei Zamolxis Pythagoras. semnalarea asemanarilor ramâne un demers de suprafata. arata aportul remarcabil al stamosilor nostri. nu numai pentru întelegerea termenilor lui efectivi. el ofera o informatie extrem de importanta. si cea greaca. asadar: Zamolxis Anachar sis Pythagoras. Caci nu doar prin listarea asemanarilor poate sa se contureze indi vidualitatea sapientei zamolxiene câta vreme acea sapienta si forma de viata îi inte resa pe greci ca una aparte. precum muzica. înteleptul si r eformatorul religios. pastrând cu strictete tacerea). orfismul este baza explicativa comuna atât a zamolxismului. eclectic al misterelor). o buna vreme amestecate în acelasi spatiu al Europei. necesara tratare comparativa Zamolxis Pythagoras. li psita de puterea de a particulariza continutul misterelor zalmoxiene fata de cel e ale confreriei de la Crotona. un precaut cercetator al istoriei vechi sugereaza o posibila lectura a «zalmoxismului» prin «pytha goreism». dar de o vaga generalitate. Dar fata cu asemenea trimiteri explicative la Orfeu sau Anacharsis s-ar putea obiecta justificat ori nu ca Pythagoras e atras prea mult în câmpul gene rativ al spiritualitatii tracice. triunghiul euristic devenind. pe de o parte. prin cântul civilizator al lui Orfeu remarca în continuare Ioan Coman în revista lui Mircea Eliade. Între Zamolxis si Pythagoras s-au semnalat asemanari definitorii. despre misterele initiatice practicate de doctrinele în cauza. Când contemporanul lui Herodot. desi luminos. poate fi socotit Zamolxis datornic grecilor în aceasta privinta? Acel popor. prin apelul la metoda comparativa. dar atins de o importanta insuficienta. credinta în ne murirea sufletului si o blândete specifica. Se profileaza. alteori mediator apare alt trac. (Herodot. aceasta este deajuns pentru a ne informa despre tipul de doctrina s i de practica religioasa specifice cultului lui Zalmoxis 39. Sau. inclusiv cu elemente din îndepartatul E gipt 41. prin secolul VII î. la formarea cultu rii grecesti . organice pentru fiecare dintre învataturile celor doi asa: mesajul fi losofic al nemuririi. în privinta acestor puncte comune caracterizante. cu ignorarea deschiderii a cestei relationari euristice în afara si constituirea. Nu i se cunosc altarele si chipul 44. Originea traca a eroului nostr u [Orfeu] si a heuremata de baza ale sale. O decisiva dar dificila analiza în triunghi euristic se crede ca merita sa fie instrumentata prin relationarea Zamolxis Pythagoras Orfeu. În fine. fie ca nu au stiut nici ei prea mult e. Pe un asemenea fond. interpretarea primului termen p rin cel de-al doilea. pe de alta. însa mai aproape de Zarathustra decât de Pit agora. Or.Ch. avea o stiinta a secretului. cât si a pythagorismului. cum se exprima I on Horatiu Crisan: pe baza caracteristicilor principale ale doctrinei pythagorei ce se poate reconstitui în linii mari si filosofia zamolxiana40. o analiza în triunghi euristic poate fi clarificatoare pentru chiar masura si întelesurile asocierii Zamolxis Pythagoras. Hellanikos din Mitylene ( cca 495-411 î. demersul comparatist Zamolx is Pythagoras risca sa fie excesiv cultivat în sine însusi. care-si adora zeul pe culmi soli tare (zeul pitagoreic în mintea grecilor. O doctrina si o practica sapientiala care reuseste sa se oculteze atât de bine nu e oare prea sumar sa o deducem prin asemuire din putinul pe care îl stim despre miste rele pythagoreice? . ramânea ascuns.

19 Diogenes Laertios. p. Greek gods and foreign god in Herodotus. Editura Stiintifica s i Enciclopedica. în cazul afirmarii tezei imortalitatii. Anton Dumitriu. 2. University of Cal ifornia Publications in Classical Philology. XVI. VIII. 1980. p. Zamolxis . 40. p. 1930. ca se poate n eglija daca teoria metempsihozei consoneaza sau nu cu ansamblul si spiritul învata turii zamolxiene. Editura Eminescu. Pe de alta parte. 26. citirea semnelor astrale si prezicerea evenimentelor. 96. I. 14 Porphyrios. Universul mitic al românilor. 3 Mircea Eliade. primul legiuitor al Getilor. 6 Cf. Bucuresti. 12. 16 Carolus Lundius. IV. 125. p. Zamolxis 2002. 162. în acest caz concret. 40. Bucu resti. 10 Dan Oltean. p. I. 11. de pilda. 672. Strabon. Editura Stiintific a. 73. 8 Philosophumena. 3. IV. tom LXX. 15 Diogenes Laertios. VII. Eseuri. M.. Madrid. Eseuri. cit. Despre vietile si doctrinele filosofilor.La fel. 9. de vreme ce pythagoricienii credeau. 12 Pliniu cel Batrân. V. nic i grecii care tindeau sa vada în Zamolxis un fost sclav al lui Pythagoras. Editura Axa. 1926. Victor Kernbach. p. Viata lui Pythagoras. nu sunt unanimi în a sustine ca înteleptul lor i-ar fi predat tracului doctrina imortalitatii . De la Zalmoxis la Genghis-Han. . p. 39. 13 Fragmenta Historicum Graecorum. -------------------------------------------------------------------------------1 Geografia. Bucuresti. si ea deopotriva proprie celor dou a doctrine. Historia naturalis. 672. Aplicarea simplista a principiului vaselor comunicante Zamolxis Pythagor as a condus. 9 De la Zalmoxis . 41. 18 Anton Dumitriu. la presupunerea (cel putin discutabila) ca geto -dacii credeau în metempsihoza. 11 Carolus Lundius. Botosani. p. Istorii. 41. 2 Terra Mirabilis sau întâlnirea cu pamântul natal. 2. 1986.0. socoate ca sclavul ar fi deprins de la maestrul sau doar un ele stiinte ale cerului . nota 2. S-ar putea ca viziunea reîncarnarilor succesive sa fie tocmai un factor deosebitor al celor doua învataturi despre nemurire. Bucuresti. 2002. IX. în vol. 5 Herodot. 2. 17 Enciclopedia universal ilustrada.. Linforth. Editura Saeculum I. ed. p. 909. 1994. Religia dacilor. 4 Cf.

p. p. 3 6. 1985. 31 Vladimir Dumitrescu. Bucuresti. 259. 1969. p. 37 Gh. 5. Bucuresti. în vol. 24 Mircea Eliade. 173. Cazan. Orfeu. în Jean Chevalier. I. Note la Pythagoras. VIII. p.. 42 Ioan Coman. rom. în Zalmoxis . p. p. 1981. 33 Ibidem. Din istoria culturii si religiei geto-dacice. 20. p. p. 1984. 32 Filosofia si mistica numarului.. p. IV. 25 Mihai Nasta. 1994. fragm. 439. Bucuresti. 1996. Andrei Panoiu. 34. Ghyka. 182. 26 Vasile Lovinescu. Editura Polirom. 40. Bucuresti. 41. 21 Herodot. Iasi. 35. Religia dacilor. 38 Alexandru Surdu. De la Zalmoxis . 740. cit. Al. Enigmele pietrelor de la Sarmizegetusa. în Diogenes Laertios. 64. 195. cit. p. Bucuresti. Casa de Editura si Presa Sansa S. p. De la Zalmoxis . Repere istorice. Revista de studii religioase. Editura Albatros. Iasi. 27 Apud Diogenes Laertios. 2002. 316. 1938. Editura Uni versitatii Al. 22 Alexandru Surdu. p. p. Zamolxis. De anima. Confluente cultural-filosofice. op. 90 91. 2001. 35 Pentagramme. 41 Silviu Sanie. Alexandru Vulpe. Editura Albatr os. Pa ris. 1979. Bucuresti . 21 24. 28 I. 193. Arhitectura traditionala gorjeana. p. p. 23 Aram M.I. civilizator al umanitatii. Frenkian. p. 30 Ibidem. Bucuresti. Dacia hiperboreana. Editura Stiintifica si Enciclopedica. 1999. 34 Cf. nota 3. Cuza . p. Zal moxis. 28. Bucuresti. . Editura Stiintifica si Enciclopedica.. 111. vol I. 95. 39 Mircea Eliade.20 Tertullian.L. Dictionnaire des symboles. 323. nota 139. Éditions Robert Laffont et Éditions Jupiter. 44 Alexandru Busuioceanu. 36 Diogenes Laertios. Alain Gheerbrant. Editura Rosmarin. 1986. 40 Ion Horatiu Crisan. parte a a 2-a. 3. VIII. p. Spiritualitatea geto-dacilor. Filosofie româneasca de la Zalmoxis la Titu Maiorescu. 29 Dan Oltean. apud vol. antologic Matila C. 427. p. Dacia înainte de Dromichete. Estetica si teoria artei. Rodeanu. 2000. ed. Editura Meridiane.R. în Filosofia greaca pâna la Platon. 43 Historicum graecorum fragmenta. 2002. Editura Paideia.

Silviu Sanie. The final part of the present study (the first being a comparative app roach of Zamolxis and Thales. de referinta maxima ramâne. and the second being focussed on Pythagoras) exten ds the comparative analysis to the Platonic thought and to the Socratic one. nu lamuresc daca Zamolxis a fost om. . Critica din perspectiva interesului filosofic a Istoriilor pune în criza si destule alte mentiu ni doxografice privind persoana si învatatura lui Zamolxis. nu batrânul Herodot. din nevoi ale stabilirii adevarului de datele operei platoniciene Charmides (tocmai cea cu de osebire relevanta pentru o interpretare prin Platon a zamolxismului) socotind sc rierea. nu consemneaza vreo con sonanta doctrinara a celor doi. sunt vagi. oricât de importante.. Pentru cercetatorii istoriei preocupati de spiritualitatea geto-dacilor si de is toricitatea lui Zamolxis. întrucât pot fi suspectate ca simple derivari din spusele lui Herodot. daimon sau zeu. 5 6. printr-un echivoc înmanusat. ele numindu-l în toate aceste feluri. prin ele însele. pâna azi. Astfel. Istoriile. Nu stim ce orgolii de breasla ale reconstituirii epocii zamolxismului carpatic fac însa ca di recta revendicare de la Herodot prestigioasa sursa informativa antica sa nasca u neori exagerarea de a-l opune pe parintele istoriei filosofului Platon. pe baza textului lui Herodot nu putem reconstitui sau reface conceptia getilor des pre suflet sau despre nemurire 3. cercetatorul pal eoistoriei noastre. ZAMOLXIS SOCRATE/PLATON *Text publicat în Revista de filosofie . în chiar chestiunea daca Zamolxis a fost concomi tent ori consecutiv rege/daimon/zeu. probleme de interes filosofic major. LII. Plato s dialogue Charmides where Socrate acts the core part represe nts the ancient text in which Greek philosophical thought is most influencenced by the barbarian hyperboreic wisdom.. 2005 Abstract. pentru istoriografii filosofiei. ci batrânul Platon este revendicat drept principala sursa a vorbirii consistente. el însusi. Herodot. despre Zamolxis. contin generalitati. Dupa profesorul Gh.ISPITE COMPARATISTE ÎN FILOSOFIE (III). Iar ca o încununare insatisfactia esentiala: . l a vreo jumatate de veac dupa Herodot. Cazan. În schimb. dincolo de insula Leuce (Insula Serpilo r) si de tarmul Pontului Euxin. document mai mult literar decât istoric 1. 953 971. unde ajunsesera grecii. nu valideaza nici ideea ca getii ar fi cunoscut filosofia (în pofida faptului ne întrebam ca Istoriile d escriu si înca primele practica zamolxiana de implementare simpotica. Istoriile se mai remarca ne lasa în deruta si în privinta tangentelor Zamolxis Pythagoras. preocupat de Zamolxis regele/daimon ce-si îm pamântenise învatatura în spatiul hiperborean. pare a se desparti s-ar zice. printre geti i de frunte. Bucuresti. p. at the same time. a unei învataturi cu asemenea caracter?2). peste tim p. De pe o atare pozitie se vadeste posibil sa se întreprinda si se întreprinde efectiv câteodata o critica minimalizatoare a mult invocatelor prin traditie istorii herodotiene.

ca fiind sapienta or iginara (ca prin Thales). deci lor le este permis sa fie socotiti sophoi 6. Consonantele cu scoala pythagoreica valideaz a calitatea de filosofie efectiva a învataturii zamolxiene. prin natura propriei viziuni asupra lumii. Din apoteoza meditatiei filosofice elene. mai mult ca oricine.. calitatea de filosofie in statu nascendi a în vataturii acestuia. care i-a stapânit pe cei doi.. l-am raportat pe Zamolxis la iubitorul de întelepciune Pythagoras. scrierile lui Pla ton ramân cu deosebire sondabile ca mediu al recuperarii. Zamolxis va fi avut o percepere mai onoranta decât am crede. în semnifica tiva consonanta. dupa tipicul istoriografic consacrat.) pâna la Atena. Socrate)? Dupa cum am sugerat. însasi epoca de exercitare matura a demersului filosofic uman pe spatiul Antichitatii induce o alta ispita comparatista: a lui Zamolxis cu Platon. Însa ce ne-ar putea oferi aparte. raspunde Pythagora. N u ca asa ar înclina sa forteze nota istoriograful de azi al filosofiei: în paginile cartii citate. pe care cei vechi o faceau uneori. ci pentru ca asa a vrut în felul sau Platon 4. imaginea primarului întelept ionian Thales. astfel reliefându-se util c ontururile comune. la greci. prin tipologia specifica a eleme ntelor comune de sapienta.) se insinuase (. a întel epciunii zamolxiene.. poarta peste milenii cheile valorizarii lui Zamolxis.«un iubitor de întelepciune». autorul inse reaza anume urmatoarea observatie semnificativa: Zalmoxis este un punct de plecar e pentru filosofia geto-dacilor nu pentru ca asa am vrut noi.Thales din Milet apare ca martorul ce confirma. Ne amintim ca ace sta a fost si raspunsul lui Socrate dat tribunalului care îl judeca. fie ca ne prevalam ori nu de distinctia. De pe pozitiile unei asemenea distinctii. Dar Zamolxis si Decaeneus (. În hotar cu timpul neistori c si confundabili prin algebra memoriei ulterioare. Filosofia româneasca de la Zalmoxis la Titu Maiorescu.).. definesc dimpreuna momentul si timbrul inaugural al filosofiei europene. etnoistorice. noua ispita comparatista se anunta de o elocventa si o eficienta explicativa prevalente fata de ale celor doua asocieri euristice încercate anterior. ori dinspre Socrate. ci sa evidentieze substanta. În scopurile unei reconsiderari. ca scoala a celei mai înalte considerari a existentei. din ascunderea ei.. apoi ca fiind filosofie consolidata (ca prin Pythagora s). cel care. Si dac a acesta e prestigiosul context istoric.) au fost considerati zei. abia prin Socrat e si Platon învatatura zamolxiana e pusa categoric în discutie filosofica si valoriz . unde întelepciunea lui e data ca exemplu si considerata cu atentie nu de altul decât chiar Platon 5. peste imaginea imemorialului întelept get. C aci faima zeului Zamolxis (. ca numai zeul este sophos. De ce? Fiindca. o cercetare compara tiva Zamolxis-Platon (si.. pentru istoria filosofiei. Apoi.. sta la îndemâna raportarii euristice Zamolxis-Socrate/ Platon sa evidentieze mesajul zamolxian nu doar de principiu . acum. în paginile anterioare am suprapus. Zamolxis si Thales. se poate afirma ca printr-o interogare metodica a Dialoguri lor dobândim sansa unei nesperate anamneze a esentei doctrinare a zamolxismului. cu iminente trimiteri la magistrul sau fa ra scrieri.. atributele acestei întelepciuni. Dar iata ca ev olutia de mai apoi (cu Pythagoras si dupa Pythagoras) a gândirii filosofice medite raneene. al definirii de sine a filosofiei c a îndeletnicire umana si al rodirii ei comunitare. elevatul Plat on. Comparatia Zamolxis Thales (operata) sta caracteristic sub semnul calific arii începuturilor atitudinalului filosofic uman. între sophos si philosophos: Sa ne amintim noteaza Anton Dumitriu de afirmatia lui Pythagora ca el este un ph ilosophos . cel de al doilea demers prin raportare la Pythagoras atesta a partenenta zamolxismului stadiului mai târziu.. Privind din alt unghi asocierea comparativa facuta. a avut pentru prima oara constiinta si temeiurile de a se numi pe sine filosof. numai ze ul este sophos («întelept» în sensul antic grecesc al cuvântului) (.Fie ca le confruntam ori nu cu scrierile herodotiene. Daca primul demers comparatist pune în ecuatie prezenta în vatra carpatica (a spiritualitatii central-europene) a unei gândiri sapientiale izomorfe originari i filosoficului -. calit atea de prim filosof a lui Zamolxis. dinspre Pythagoras. . a topitului în legenda Zamolxis.. prin Platon.

daca devine o necesitate sa-l cautam pe Socrate în scrierile platon iciene (în Charmides. Zamolxis-Platon. De aici adm iratia sa fata de doctrina lui Zamolxe. Zamolxis pare ca s-ar fi nascut odata cu nelinistitul Socrate: A fost deci o mare mirare la Atena. abia deosebirile fiind în masura sa edifice asupra naturii part iculare a unei doctrine filosofice. ci constatarea diferentelor dintre câmpuril e ideative în cauza. în jurul caruia se învârt Dialogurile si prin care se edifica m editatiile discipolului sau. când S ocrate a aratat discipolilor sai [printre care. Phaidon. o doctrina cum era zamolxismul. e greu de diferentiat cât reprezinta d iscursul veritabil al celui condamnat la moarte pentru ideile sale în anul 400 î. Întelegem conventia: într-o descriere a lui Simion Mehedinti. Amândoi erau temperamente etice exceptiona le si deci facuti sa se înteleaga unul pe altul. iar aceste elevate incidente se petrec chiar la vârful practicii filosofic e a omului antic. Zamolxis Socrate / Platon. Menon .Ch. cinstitul educator si-a dat bine seama c a orice reforma de la suflet trebuie sa înceapa. un propriu referential sesizabil înca din adâncimile presocra tice ale mentalului Helladei si pâna în consemnarile neoplatoniciene.ata astfel în unele date concrete. Se stie. Criton. Apologia. ceea ce se compara de fapt prin asocierile euristice întreprinse si prin asocierea în curs de a se face. demagogia unor ambitiosi ca Alcibiade si altii. fiindca filosoful abia iesise pâna în marginea Atenei7 Dar nu e potrivit sa se întreprinda o punere în relatie Zamolxis-Socrate si o alta. cel al talazurilor zamislitoare de Cosmos. Or. (O nedumerire se poate isca si anume: cum oare Zamolxis mereu apelatul Zamolxis sa poata fi. Hippias maior. în aceste scrieri. indica o traditie de gân dire obiectivata. prestatia înte leptului care. o vie scoala filosofica: zamolxismul. Theaitetos. Euthidemus. lu xul. Banchetul. atât de la el acasa în planul speculatiei filosofice . si cât e conventie literar-filosofica introdusa de Platon prin crearea briantului sau personaj Socrate. care vom con semna imediat tocmai prin determinarile sale aparte (ori macar aparte situari de accent) frapase mentalul elen. cel abia distinctiv în ceata timpului. cel venit mai târziu în gândir ea grecilor ca sa atribuie cerului (asemanator lui Zamolxis) un pur abstractism filosofic. pentru ca. totusi. e o constanta a interogatiei filosofice a grecimii. pe de alta sa fie nume de referinta pentru greci în chiar epoca împlinirii constiintei filosofice si a impuner ii profesiunii de filosof. depasest e cu mult durata normala a vietii unui om: din vremea venerabilului Thales. înteleptul competitiv si de necesara im plicatie ideativa în perioada de maxim relief a performarii filosofiei antice? Pre zenta istorica a lui Zamolxis. într-o Europa. solidar acolo m iticelor începuturi ale exercitarii filosofice umane -. Un asemenea Zamolxis . Încât. ca doua explorari comaparative distincte. Protagoras. desigur. prin Socrate si Platon. pe de o parte. Epistolele). Numele lui Zam olxis trebuie sa concedem indica mai mult decât o persoana. Radicalizând raspunsul.ceea ce ne poate oferi noul demers comparatist este nu constatarea unor asemanari de ordin ideatic între viziunea zamolxiana a lumii si universul meditatiei mediteraneene. se numara si Platon] ce fina cugetare se ivise în lumea din tinutul Dunarii si al Carpatilor. . prestatia filosofica a lui Socrate e anevoie si infec und de descris istoriografic în afara felului cum ne-o prezinta Platon. Parmeni de. departe de a-si fi dobândit constiinta de s ine. Republica. si pâna la Platon. înmultirea heterelor si alte pacate. nu a scris nimic (parca în consonanta cu regele spirit ual al getilor. Gorgias. Adevarul ca Platon a fost discipolul receptiv si continuatorul de geniu al lui S . Zamolxis sa apara drept contemporanul vecin acestora. sunt doua vetre distincte de emulatie filosofica uman a: geto-dacica si elena. Vazând coruptia care sporea mereu l a Atena: cinismul sofistilor. Asa ca planul sau se potrivea de minune cu învatatura înteleptului care povatuise pe daci un neam pe care Socrate nul cunostea decât din auzite. totodata. Phaidros. în fine. programatic. de trei ori certificata în epoci diferite. mai degraba decât om. Lahes. abia pentru gândirea lui Socrate si Platon se dov edeste zamolxismul stimulativ prin discernerea filosofica a unor caracteristici ale sale. Zamolxis). în largul op erei sale.

se cuvine evidentiata existenta unei motivatii intime a apropierii filoso fului atenian de stiinta ucenicului lui Zamolxis. în contextul de fata. Întors la Ate na. si unde. În Charmides. În fine. care n u pot sa aiba simetrie în viata lui Platon. si de atunci pâna astazi catre Zamolxis. Socrate nu colporteaza doar. Socrate marturiseste faptul dep rinderii efective. ca niste oameni prea viteji sa se îndeletniceasca cu doctrinele filo sofice. Socrate s i Platon. printre ai sai. aminteste o consemnare a lui Iordanes (uneori socotita exager ata) asupra modului cum practicau râvna pentru întelepciune getii. a unui mediu propice de cult. chiar în primul pasaj.) 11. opinii. prin voia astrelor. Socrate vorbeste despre Zamolxi s pe baza informatiilor dobândite direct de la traci. o solidarizare mentala care. fara vreo angajare. so ldat cu initierea sa în domeniu (o initiere în privinta careia filosoful care stia ca nu stie nimic putea afisa.. a unor elemente de practica spirituala zamolxian a. Ajunge sa observam ca Platon pune pe buzele lui S ocrate. construita de Platon în partea de început a dialogului Charmides (sau Despre întel epciune). permit ca asemenea distinctii sa fie lasate în rezerva discutiei. si unele evocari biografice ale lui Socrate. în ragazul dintr e lupte. el comunica experien ta unei cunoasteri de profunzime: în locul unor simple spuse dupa ureche despre o înva tatura straina si de mirare filosofica grecilor. E drept ca în comentariile asupra gânditorilor din culminatia filosofiei antice se r eliefeaza si deosebiri între platonism si socratism. medicii lui Zamolxis 1 0 (dintre care unul. prin frecventarea deliberata. Platon. dar poate si altfel) asupra lui Platon. Datele despre sapienta zamol xiana vor interveni în mentalul lui Platon pe aceasta cale scurta. v orbeste de osteneala prelungita depusa în învatare. din propria-i viata. Zamolxis fiind el însusi iatros. Întors în cetatea de b astina ca dintr-o calatorie revelatoare. asadar de un program urmarit. în ace . putea sa se initieze în zamolxism: un medic trac consacrat lui Zamolxis ( sa notam ca medicina pe atunci se cuprindea în chip natural în râvna pentru întelepciune . a unui Socrate deprinzând filosofia zamolxiana în ragazurile permise de as ediul unei cetati. Socra te vorbeste de un lung rastimp 9 petrecut de el în tabara de osti de la Potideea. În chiar perioada de maxima elevatie ideat iva în spatiul helenic s-a produs în folosul spiritual al tuturor mileniilor umanita tii o paradigmatica solidarizare de gând filosofic a celor doi atenieni. se poate spune. privea interogativ at unci. strategic. ca Herodot. nu mai putin. Aceasta imagi ne. când mai aveau putintel timp liber dupa lupte (. câta vreme abilitarea socratica în zamolxism nu este rodul întâmplarii. de catre el.ocrate impune un corolar util analizei de fata: sintagme precum urmatoarea influe nta conceptiei zamolxiene asupra filosofiei socratice 8 trebuie ca semnaleaza. în asemenea scop. aratându-se disponibil. înrâurirea tracului nordic Zamolxis asupra planului gândirii lui Platon si nu se poate decela înrâurirea zamolxismului asupra lui Socrate de cea (prin acesta. Scopurile cercetarii comparat e Zamolxis-Socrate/Platon. cu prilejul asedierii coloniei corintice de catre atenieni. deveni profesorul lui Socrate): Vezi ce mare placere. judicioasa si r emarcabil mijlocita. o data cu remarci esentiale privind învatatura si practica spirituala zamo lxiana. referitor la existenta în vecinatatile nordice a unei întelepciu ni sedimentate. ori al simplei curiozitati. devenita generic modus vivendi al tracilor.. ea. Socratele textului Charmides relateaza ca fapt de viata personala un eveniment d e ordin cultural pe care îl descoperim puternic atras în meditatia discipolului sau. terapeutul de suprema referinta al traco-getilor) i-a înlesnit agerului atenian cunoasterea stiintei Getului desp re suflet si trup si despre întelepciunea considerarii lor laolalta. adica în filosofie. îndoieli)13. Socrate se declara stapânul unei practici sapientiale straine. deprinse sub zidurile Potideei. încât nu se cuvine sa-l consemnam fara a face câteva remarci de nuanta care s a-l puna adecvat în lumina: Daca Herodot vorbise despre Zamolxis pe baza informatiilor dobândite de la elenii c are locuiesc tarmurile Helespontului si ale Pontului Euxin 12 (acestia si nu traci i asociindu-l pe Zamolxis cu Pythagoras al lor).

o sa-i dau ascultare. ori de neam ales. fie în bine. Dupa cum evoca Diogenes Laetios. ci dimpotriva. de catre atenian. daca nu chiar sem ne ca zamolxismul va fi avut formele sale de penetrare filosofica în spatiul Medit eranei.. judicios ramâne sa afirmam ca asemenea surse inte . elenul e pus sa jure si jura dreapta ascu ltare a principiilor zamolxiene: (. de asta data însa revendicate explicit. Asadar se pregatise acolo cu gândul unei aplicari ulterioare a învataturii. e parasita p rin axarea meditatiei pe ontologia umanului. frumos. Aceasta si e pricina pentru care medicii greci nu izbutesc sa vindece cele mai multe boli: ei nu se ridica pâna la întregul de care ar trebui sa se îngrijeasca. asad ar.) arata ca (.) 23..) si ma îndemna cu toata taria sa nu ma las îndu plecat de nimeni sa fac altfel. Fapt este ca Platon.. Urmarea la acestea: S ocrate va fi acuzat ca strica tineretul. foarte probabil atras de prin cipiul fundamental al gândirii acestuia preeminenta ratiunii (nous) ca factor orându itor (si al scoaterii din indistinctie) a existentei. mai judicios este sa notam ca antro pocentrismul filosofic al lui Socrate (conceptia lui despre trup si suflet în întreg ul fiintei) consoneaza mai ales cu fondul învataturii zamolxiene. care e zeu 15.. în viata cetatii sale. si de care depind toate ale tale. Socrate raspunse: Nu cumva te-ai fi asteptat ca un om asa de nobil sa se fi nascut din doi parinti atenieni? 17. Acea problematica ontologica a elementelor p rime. la observatia critica a cuiva cum ca un atenian de seama. Pe de o parte. Daca Socrate putea afla gânduri despre preeminenta sufletului la Anaxagora. de la suflet: atât cele rele cât s i cele bune (... fie în rau 21. desigur) precum: Nimic nu este mai presus în noi în sine decât sufletul 19. îmi lamurea el (medicul lui Zamolxis). În plus. asa cum însusi Soc rate o prezinta atenienilor sai.. în tex tul Charmides se contine ideea exceptionala ca stiinta despre trup si suflet (pe care Socrate o putea afla cumva si în interiorul arealului sau spiritual) e desco nsiderata în modul cum o detineau grecii. Socrate va radica liza postura lui Anaxagora acesta înca legat de optica fizicalismului filosofic de venind filosoful cotiturii cruciale din vechea cugetare greaca prin orientarea sa definitorie catre antropofilosofie. nu catre corp.. de c atre Socrate însusi. regele nostru. de la doctrina si practica filosofica zamolxiana. întrevazuse în practica zamolxiana un model de preluat. ca medicul trac a facut din Socrate un adept responsabil al învat aturii vindecatoare a lui Zamolxis.. Si toate de ai ci pornesc.. Charmides contine suficiente indicii ca instruirea lui Socrat e de catre dascalul trac a fost una modulata pragmatic. pe formele modelarii cons tiintei. sa ajute atenienilor. Sa nu va îngrijiti de trup si de bani. Principiul remodelarii (cele sufletesti panaceu al celor trupesti) apare (prin Platon) în mod public revendicat de Socrate de la Zamolxis. polisul atenian decazuse. spr e a-l face sa fie cât mai bun 22. Pare ca trimit spre orizontul filosofarii lui Anaxagora unele precepte socratice (reformulate de Platon. nici dimpotriva ca de suflet. se impunea o reconstructie morala prin remodelarea tineretului . a celor pe ca le de a fi deprinse: filosofului elen i se comunica insistent normele si restri ctiile practicarii ideilor zamolxiene despre vindecarea umana prin întelepciune si ca într-un adevarat ritual de initiere. nici mai mult. Sufletul mai zice Socrate în alt dialog platonician e mult mai de pret decât trupul. El pare ca se tra dase si cu alte prilejuri. An axagora ar fi fost cel dintâi care a pus ratiunea peste materie 18. cu accent pe cerintele u nei bune aplicari viitoare. prin gura personajului sau.. însa.) trupul nu poate fi însanatosit fara suflet . În tinerete Socrate fusese discipolul lui Anaxagora. n umai catre suflet 20. formulându-se o adevarata opozitie între sti inta în aceasta privinta a grecilor si stiinta (din cadrul râvnei pentru întelepciune ) a tracilor: Zamolxis (. opunând lumea traca celei a cetatii sale. cu farmecul ei atât de propriu perioadei presocratice de gândire. la Pythagoras etc. iar daca acestuia nu-i merge bine. Pe de alta parte. tânarul Charmides. condamnat si suprimat. Dupa doxografia antica. stând mai departe de acesta. S unt semne. fil osoful mai tânar Antistene era din mama traca.. pe etica. Eu. ca introduce practici religioase neobis nuite. nici partea nu se poate însanatosi. fie el bogat. saluta sapienta zamolxiana însusita de Socrate ca pe una de mare folos 16: în epoca.asta calitate a sa abia dobândita. filosofului] trebuie sa se îndrepte. conceptia socratica în discutie o în tâlnim diseminata în varii dialoguri platoniciene: Toata stradania [. ca nu se închina zeilor statului. caci i-am jurat-o si sunt dator sa-i dau ascultare 14.. aceleasi (în esenta) consideratii si precepte apar în dialogul Charmides. În spiritul echitatii. aici.

) La u nii sunt deplânse nasterile si jeliti noi-nascutii. dar dimpotriva.P. La prima vedere. Moartea: cel mai mare bine (. Xenofon (caruia. A sadar este înjunghiat cel socotit cel mai vrednic dintre cei ce se îndeletnicesc cu filosofia (s. referirile la traci. So crate afirma frontal principiul: nemurirea sufletului (. Socrate îi salvase viata în batalia de la Delion. Acesta e s ubiectul întregului dialog.. Oricum. în Phaidon. bau cupa mortii ca pe o forma de continuare si de împlinire a mesajului sau antropofilosofic. Or..rne doar cât au înlesnit apropierea sa hotarâtoare de zamolxism. o apologie platonicia na a spiritualitatii traco-gete. iar aceasta apropiere s-a produs în virtutea constientizarii de catre Socrate a diferentei dintre terape utica filosofica elena si cea zamolxiana.) 27. ei detinând.). avea fata de pragul thanatic al exist entei o întelegere de mare distinctie relevata atât de Platon.). spunând ca au fost lipsiti de un prilej fericit 31. prin cânt si joc 3 0. de altfel. sufletul este în cel mai înalt grad nemuritor si nedestructibil 25. magistral orchestrat (nu fara o anume precautie a ascun derii temei). efectiv. I. nimic altceva ori colateral nu contine el.). intra explici t în scena numai la începutul si la sfârsitul dialogului filosofic. De buna seama. Tracia este locuita de un sin gur neam de oameni. proprie traco-getilor. în sc himb. în unele Dialoguri . ci de a vedea în Charmides. tracii.) trebuie sustinuta cu toata puterea 24. Asad ar. pe spatiul larg al Antichitatii de la Herodot s i pâna la mijirea crestinismului în lumea elena devenise de faima seninatatea si lip sa de crispare în fata mortii a traco-getilor. mani festa în lupte un comportament eroic (strecurat discret în Charmides prin mentiunea a m stat de vorba îndeajuns despre asemenea fapte 26). 424 î. a fiintei.) scrie. aleg în fiecare an un sol (spre a-l trimite) semizeului Zamolxis (. ci întrucât Zamolxis si medicii sai posibilizeaza antrop ologic nemurirea.n. Faptul ca la Atena.. privitor la postura socratica în fata mortii: socotea ca nu trebuie sa se mâhneasca din pricina ei 29. Bunaoara. desigur..Ch. La rândul lu i. principiul nemuri rii ca dat conditiei umane. pe de o parte. Dar în lumea getilor nord-dunareni. în Charmides. prin spusele si atitudinea sa în pre ajma mortii.. ramase pentru lumea mediteraneana un caz istor ic sublim. din nou diferenta: gratie referirii la Zamolxis. Daca sunt adevarate cele ce se spun cum ca acolo se afla toti cei care au murit . cel ce primi mai apoi fara tulb urare sentinta condamnarii sale la moarte. un râvnitor pe întelepciune al cetatii. gândirea socratica gliseaza speci fic: zamolxismul îl intereseaza pe atenian nu întrucât afirma si el. înmormântarile sun t prilej de sarbatoare si le cinstesc ca pe niste lucruri sfinte. în restul desfasurar . în textul lui Platon. iar pe de alta concertate în Charmides. prin asumarea acesteia (fapt care cutremura mentalitatea Atenei) So crate se exprima atunci. literalmente. mestesugul de a te face nemuritor . cât si de Xenofon. printre grecii unde frica de moarte era la ea acasa. în aceeasi problema a nemuririi. Cei care nu sunt alesi se mâhnesc amarnic. trecuta în seama lui Socrate. Socrate cunostea paradigma seninei moralitati um ane la limita.. în caracterizarile ce li se faceau. diferenta specifica de neam.. în absolut. în s olidara consonanta cu filosofia si spiritul tracic. nemurirea e abordata în cheia unei practici formatoare. unduirea si moartea (cum poetiza Dan Botta) era apanajul lor colectiv. Remarcile anume asociate mai sus înlesnesc acum putinta de a vedea în Charmides nu d oar un text sporadic agrementat cu unele referiri la o viziune asupra omului str aina poporului atenian. spre a li se indica drept vatra exemplar a sapienta zamolxiana si postura existentiala a tracilor. Alta tema: Cel care în t impul razboiului peloponeziac (când dobândi instructie filosofica de la traci).. atu nci ce alt bine ar putea fi mai mare decât acesta? 28 consemneaza Platon. Nimen i nu stie ce este moartea si nici daca nu e cumva cel mai mare bine (. Sunt si alte teme filosofice socratice raspândite. cel putin dupa spusele lui Clemens din Alexandria (semnificative dincolo de aura lor de legenda intens colportata) în teleptii acestora traiau îndeobste în orizontul unei asemenea dezirabile desavârsiri d e mesaj prin propriul sacrificiu: Getii un neam barbar care a gustat si el din fi losofie. având însa fiecare alt nume si alte obiceiuri (. Socrate... dupa cum ne propunem sa analizam. perspectiva de maxim interes pen tru militantismul moral si proiectul uman al lui Socrate.

momentul dia logului (cu un Socrate vorbind alor sai înca impregnat de aburii luptei purtate). Socrate e anume conturat ca întorcându-se dupa an i dintr-o lume deodata a mortii si initierii de sine. impunând sa le vedem pe toate ca parti conforme . moderatorul discutiei despre întelepciune? Este demonstrabil ca Platon s-a folosit de o conventie artistica fixând dupa voie. autorul dialogului alese optim. Dar ce înseamna aceste locuri. de altfel. re apare în cetate. s tiinta vindecatoare zamolxiana aplicabila în cazul suferintei lui Charmides. are rolul de a în chide eficient textul. desigur. la Potideea. în zamolxism apar ca factorii necesari meniti sa prepare derularea ampla a textului. cum. introdus de Platon în felul revenirii înai ntea poporului sau a lui Zamolxis. în economia dia ogului Charmides? Este îndeobste recunoscuta valoarea literara a Dialogurilor. Dialogul începe anume cu relatarea întoarcerii asupra serii a lui Socrate de pe câmpul de lupta de la Potideea. de obicei. Plato n edifica în chip organic dialogul sau filosofic pe o experienta de viata a magist rului sau Socrate. asa cum Zamolxis reapare d in initiatica lui ocultare subpamânteana. într-un întreg poema tic.). si-n toiul ei multi dintre ai nostri ar fi pi erit» 32. dupa cum o spune chiar el: Ma întorceam în ajun.. de a-i asigura organicitatea.. Socrate?» Cu putin înainte de plecarea mea o batalie avusese loc la Potideea. prin conventie. din tabara de osti de la Potideea (. în adânc.. O ultima consemnare în privin ta partii de început a dialogului: S-a spus34 ca Socrate. «Se zvoneste la n oi (. dovedindu-se în cele din urma laitmotivul sau. ceea ce va si face. pr opria-i experienta de hotar existential maximizând credibilitatea învataturii sale. unde atenienii îsi cultivau prin gimnastica trupul. Mai ales cel de al doilea element contur at în preliminarii nu poate sa fie sau sa nu fie: de el atârna coerenta întregului Cha rmides. în cele din urma. Un Socrate bagat în scena de Platon ca dupa model zamolxian. apoi disimulata strategic si iar a uzita. iar cei de aici abia acum aflasera de ea.). i-am raspuns. o închidere de acest fel trimitând reflex înapoi. Oare din ce ratiuni retorica discursului p latonician a optat anume pentru acest preliminariu al expozeului.. . asad ar confera autospecularitate poemului.. un vers) are rostul rezolutiv major de a cuprinde în felul sau o discursivitate oricât de ampla si de divaganta. aceluiasi gând (. neîntreruptul sunet de fond continu t în evolutia în bucla a compunerii platoniciene Charmides. la rest. reiterarea finala care poate fi de micime a unei simple sintagme (în poezie.ii sale spusele lui Socrate despre învatatura zamolxiana parând a fi parasite pentru ca discutia sa se concentreze strict pe dezbaterea de tip maieutic a conceptulu i de întelepciune. Socrate va antama o tipica prestatie maieutica.. dupa o lunga absenta. doritor s-o exprime si s-o exercite. ca sa-i educe pe atenieni. În principiul ei de cuprindere filosofica. Altfel spus. ideea sintagma introdusa la început si regasita la urma este factorul de cadru poematic ce supune unui sens global toate aparent ele rataciri de parcurs discursiv. si locul dispute i filosofice: într-o palestra. Socrate e îndemnat sa înfatiseze crunta înclestare la care participase. dupa ani. în Charmides. dar s . «Asa cum vezi». pe care discipolul o instrumenteaza eficient. întrucât o preia simpatetic. la început si la sfârsit .) ca a fost apriga batalia. Datele conjugate în premiza 1) întoarcerea printre atenieni din infernul mortii si 2) initierea lui Socrate.pomenirea un ei sângeroase batalii. asu pra serii. dar dialogul trece peste concretul relatarilor focalizând doar faptul ca acolo filosoful linistei si vitejiei în fata mortii 33 primi învatatura zamolxiana p rintr-un practicant trac al acesteia. tot ce va rosti apoi Socrate capata cadere si forta. între cei ce îl crezusera mort. S ocrate sustine magistral dependenta starii trupului de cele sufletesti. Dupa ce-si face intrarea. o d ata cu natura de filosof-poet a lui Platon. «Cum [de] ai scapat din batali e. reluarea la urma a unui enunt deja formulat la începutul lui. în timp. Ca regula generala. începutul la Charmid es ramâne unul conceput anume ca sa gireze întregul discurs despre întelepciune. Într-o a semenea regie a lui Platon. tema întelepciunii zamolxiene este.. Auzita.experienta a proximitatii mortii asumata acolo de cel car e va fi. sub pr etextul anecdotic ca ar putea sa vindece fiziologica durere de cap a tânarului Cha rmides (sosit si el în palestra unde se înjgheba dialogul): maestrul dialecticii col ocviale tocmai se întorcea la Atena investit cu o învatatura terapeutica zamolxiana. iatros al poporului a tenian? Fie analogia prezentata si numai o simpla speculatie. ..

altul de ordin spiritual (un descântec). internationalizându-l acum câteva mii de ani: a perceput rigorile acestui juramânt barbar ca pe o autentica si fecunda forma de cuprindere filosofica a naturii umane). ori de câte ori îi întâmpina cineva cu o suferint a ochi. Întelesul existentei in dividuale comporta o alta considerare. laturi gândite ca fiind strâns legate sub semnul spiritu alului. îl încredinteaza ca nu le sta-n putinta sa încerce vindecarea ochilor numai.. nu poate fi decât o fapta cu totul necugetata. Pornind de la o asemenea judecata. spre îndreptare. de traditie paralela celuilalt. De materia medica (Despre mijloacele de tamaduire). nu strânsa între limite fatale de timp. Filosoful face mai întâi o caracterizare a pr acticii profesionale a celor mai destoinici medici greci ai timpului sau. terapeutica zamolxiana apare. cel putin pâna spre mijlocul primului mileniu de dupa Hristos37. însa în tandem cu d escântecul: fara descântec comunica Socrate învatatura deprinsa de el de la medicul tr ac buruiana nu era de nici un ajutor 36. cauza slab ei eficiente curative a medicilor eleni.. însa pe linia integralismului hippocratic. cu optima eficienta. ci a integralismului trup-su flet. dar ce fel de metoda globala ? Acestia [ medicii destoinici ]. era în felul ei una organica. ce-i drept. Se vede. Or. retine si consemneaza. pentru o buna id entificare. dându-si osteneal a sa îngrijeasca si sa vindece partea odata cu întregul 38. geto-dacii posedau o medicina nat urista si o etnobotanica evoluata pe masura. acela care vrea sa-si lecuiasca ochii. (Parca luându -si-l aliat credibil pe Socrate. a doi factori: unul de ordin material (o buruiana de leac). se cuvine sa-si îngrijeasca totodata si capul. buruienile carpatice la ele acasa. parte numai o parte din ecuatia fiintei umane. juramân tul medicilor lui Zamolxis. desigur. dezvoltând. Tem a cu încarcatura emotionala a sperantei de viata e absorbita si ea. anterior si. în istorie. Or. într-o lucrare în latina. marcat valoric de faptul ca însusi So crate a socotit necesar sa-l depuna si sa-l urmeze. ci se mnificativ deschisa. într-un întreg curativ.i în genere consta în asocierea necesara. Tot astfel. pe secvente. fara sa i ei seama trupului întreg.) arata ca ( . a-ti închipui ca poti sa-ti vindeci capul singur. ceea ce explica de ce doar elementul materi al (planta de leac) nu putea garanta de unul singur efectul curativ. Socrate va încerca sa dezvaluie atenienilor. remarcân d conceptia lor de abordare integrala a persoanei bolnave -. r elativizând si punând în criza conceptele acest întreg din acceptiunea medicilor eleni ( trupul omenesc în integritatea sa anatomica si fiziologica) e de fapt. sub controlul spiritualului. în zilel e noastre40 reconsiderarea regulei juramântului pe care îl presteaza studentii medic inisti români la absolvire: ei depun juramântul grecului Hipocrate . d ar ca. va continua Socrate. cum vor fi folosit.. În cazul fiec arei boli trebuia. o serie de denumiri de asemenea pla nte (spre satisfactia filologilor nostri moderni aflati în cautarea disparutelor c uvinte de vatra istorica stramoseasca). Cu asemenea spuse Socrate se situeaza fara e chivoc în plin zamolxism. Dar un atare interes medical unilateral (doar pentru plantele de leac ale neamului lui Zamolxis) nu va folosi prea mult popoarelor sudice. Aceste domen ii de performanta ale lor s-au aflat multa vreme în atentia civilizatiilor mediter aneene. ca simplu rudime . poate reveni. ei prescriu un regim pentru trupul întreg. parca umilind uzuala acceptiune profana a duratei vietii . apoi. reconstituibil dupa textul lui Platon. ignorând juramântul me icilor lui Zamolxis . altfel teoretizate . În epoca de culminatie a ascunselor sanctuare dacice de la Sarmizegetusa (la care armatele romane înca nu ajunsesera). o întreaga dialect ica a considerarii partii si întregului. de faima în Antichitate. dacologul-preot Dumitru Balasa propunea. aflata si folosita o anume buruiana 35. Stiinta sociala a integralismului nu doar corporal. relevabil la rândul lui ca incomplet. Num ai prin actiunea unei astfel de complementaritati a opuselor se putea asigura vi ndecarea si este judicios sa observam ca asemenea formule terapeutice constant b ipolare reflecta prin analogie o viziune asupra naturii umane ca totalitate trup -suflet (sau fizic-psihic).. definitoriu patrunsa de o finalitate specifica: ea bate principial dincolo de preocuparea pentru cele trupesti (scop ul prin excelenta al medicinei hippocratice) si abia ca astfel proiectata. el însusi tine sa trimita la sursa : Zamolxis (. de îndata ce e cuprins în sistemul de coordonate al gândirii medicale (de fapt antropologice) zamolxiene. asadar. asupra problemelor trupului.) 39 radicala distinctie: stiinta asupra omului presupusa de practica medicala a grecilor. apare cel put in complementar celuilalt si ramâne. Pedanios Dioscoride. în chiar limba traco-geto-dacilor.

ci pasaj catre o noua conditie de existe nta (. aproximativa. functia Vindecatorului (sau Mântuitorului getilor) transcende exempl ar. Ei sunt mediantii vesniciei. (Se întelege. demers.. în felul lor. cu tehnici p ractice de realizare. si medicina. în zamolxiana speranta a nemuririi. te plasezi. în fond. înca din Antichitate (dupa cum am vazut). în curentul creat pri n deschiderea universalului în tine sau. Ideea nemuririi posib ile (convertibila în realitate. explicatie. ca deziderat al posibilei mântuiri u mane. ci calitativ. ca om. sincretic. în spatiul Helladei. nenuantata a cazului. de buna seama ca medicii lui Zamolxis sunt totodata si preotii. Or.în termenii lui Platon: mestesugul de a te face nemurito r pare a semnala mai ales o stiinta ( fie ea si stiinta sacra ) vadit conforma cupri nderii sale în întelesul antic al filosofiei ca râvna pentru întelepciune . Herodot vorbeste de zeul Zalmoxis . dupa cum si ideea vindecarii omului desfi de optica obisnuita. cu destoinicia lor lipsita de orizont metafizic. fiorul thanatic. aposto lii sai. oarecum de pasivitate umana: te cuprinzi în ea prin simpla subscriere psihomentala la un asemenea orizont asertori c.) stapânesc mestesugul de a te face nemuritor 41. nu o particularizeaza suficient: ca sufletul este nemuritor afirm asera. nemurirea sufletului . Astfel nu am întelege de ce toata dezvoltarea socratica din Charmides asupra în sanatosirii sufletelor începe (ca sub semnul unui motto) cu specificarea: (. si Pythagoras. cealalta mai întâi de Platon nu este de ordin cantitativ. Astfel. daca nu.. reformulându-se în alt plan. ca sa nu spunem o ontologie. Pe medicii lui Zamolxis Socrate îi înfatiseaza ca pe o specie foarte particulara a breslei: con sacrati anume problematicii nemuririi... teza posibilizarii nemuririi cere deliberare. ci c redinta în posibilitatea dobândirii nemuririi.) med icii lui Zamolxis (. considerent pent ru care.. Abia conceptul de posibiliza re a nemuririi devine adecvatul revelator de continut al specificitatii sapientei geto-dacice în problematica mortii. terapeutul suprem al conditiei umane. oricât de int egrata era stiinta lor râvnei pentru întelepciune . Credinta în nemurire .nt. fata de efec tiva credinta în nemurire . Credinta nemuririi comporta o nota contemplativa. iluminându-se: moartea nu mai e capat.). cu finalitatea ei vindecatoare. posibilizarea nemuririi poarta în sinea-i în susi principiul posibilizarii umanului. prin îngrijirea sufletului.. mai degraba o religie decât o protofilosofie. dupa cum si Zamolxis e iatros. energic. decisiva exegetic este nuantata formulare din Charmides dupa care n u credinta nemuririi (cum consemnase Herodot) i-ar caracteriza pe traco-geti. misterioasa învatatura a strainul ui Zamolxis s-a cautat sa fie deslusita prin alinierea Getului la acestia. posibilizarea nemuririi ar spune mai putin: ar fi abia asim ptotica întelesului celeilalte sintagme.. ca program terapeutic si ca rezultat. încercat dintotdeauna de om. comporta un pronuntat dinamism. diferenta dintre cele doua conceptii (sau posturi viz ionare) una pusa scriptic în sarcina geto-dacilor mai întâi de Herodot. râvna ce adapost a. Trebuie sa relevam ca pentru punerea în asemenea termeni explicativi a doctrinei l ui Zamolxis. planul vietii asupra caruia se aplecau . prin asumarea ei constienta în planul actiunii umane ) poarta marca unei problematizari efectiv filosofice. .). trata re din exterior. desi desemneaza un atribut propriu doctrin ei zamolxiene. în aceeasi fraza din care am citat. Credinta în nemurire în termenii lui Herodot: getii se cred nemuritori 42 pare a indic lapidaritatea ei. stergerea în neantul indefinibil. Cu deosebire. numai o zabovire pe drumul spre capat a gân dului metafizic (. reversul: ratarea sansei de a fi . . Cu aceasta p latforma. ultimele formular i însirate sunt tardive fata de timpul gândirii zamolxiene dar. medici în abso lut. se impune sa producem aici distinctiile cuvenite în acest sens. ajunge sa observa m ca. Posibili zarea nemuririi . în schimb. pe care Socrate o surprin de. si Thales. medicii grecilor. As tfel marcata. Uneori planul interpretarilor filosofice poate provoca aparenta ca. e ca o pedagogie formativa.. îsi transfigureaza el însusi datel e. pilduitor ant icipate de ea).

doctrina a nemuririi virtuale. la poetica edificarii lui interioare. atenianului. lucrul acesta nu-mi este limpe de. In seram aici. care a sadit în inima filosofiei ideea teologica despre nemurirea personala. mai ales daca e furtuna. sau de fel ase manator.În literatura filosofica de specialitate se apreciaza ca Platon (banuim: bine pus în tema de catre magistrul Socrate) e cel care va avea. initiativa de a conferi caracterizarii marelui istoric privind nemurirea getica mai multa precizie lingvistica: Platon preia verbul utilizat de înaintasul sau. a thanatizein. He rodot. Sa observa m mai îndeaproape desfasurarea în trei timpi a mersului discursiv al întregului text. Care erau. desigur. descântecul asa cum procedeaza îndeobste vrajitorii. la rândul sau. asadar. la aprop ierea mortii. într-adevar.. ca episod initial. de la filos ofi pâna la demos. samanii în exercitiu. ar fi cea filologic judicioasa44. 4) nu înseamna «a se crede nemuritori» ci «a se face nemuritori» . la geto -daci postexistenta nu era un dat generic. la consolidarea. el. la ce s-ar putea întâmpla cu sufletul lui dincolo de pragul mortii. mai temeinic argumentata. raspândirea si dezvoltarea credintei în nemurire 47. si pentru ca d ialogurile platoniciene îl utilizeaza. prin gura lui Socrate. pe ansamblu. acesta din urma mai unitar descriptibil în el însusi prin zamolxism. opera platoniciana e nemijlocit si întru totul elocventa. Daca mai târziu lucrurile s-au schi mbat nimeni nu a contribuit mai mult la aceasta decât marele gânditor si poet. spiritul Helladei era la distanta buna de cel geto-dacic. întarindu-l însa printr-un prefix care îi imprima un caracter activ 43. ci se obtinea prin intermediul unei in itieri 46. Da r gândul ca sufletul sau are o viata vesnica. dar. relativizeaza traducerile obisnuite ale expresiei herodotiene cele mai numeroase pâna astazi prin getii care traiesc în credinta nemuririi 45. câteva decenii dupa Herodot. Este greu sa masuram marea contributie pe care dialogurile lui Pl aton au adus-o. deci într -o practica a imortalizarii fiintei umane credintele grecilor despre staza postmortem a omului? Desigur. ni se rel ateaza. Pr imul timp al referirilor preparatoare. un model de mare folos l-am cercetat. în cheia lor de bolta ideatica. dimpotriva.. de promis remediu acuzatelor sale dureri de cap. evident. familiarizân du-i pe filosofi cu aceasta idee si restituindu-o.). pozitiile în aceasta privinta erau diferite. la modelul zamolxi an de sapienta (caci dialogul platonician trateaza tema întelepciunii). Pe d e alta parte. Dar daca pentru situarea pe o asemenea pozitie. din afara . poti tu oare sustine asa ceva? Ideea ca sufletul omului ar putea fi vesnic n epieritor li se parea de-a dreptul paradoxala. îl privi cu uimire si spuse: nu. se consolideaza opinia ca nici în textul lui Herodot caracterizarea facuta neamului getilor nu refuza traducerea prin getii practicieni ai nemuririi b a. Socrate îi pune pe neasteptate lui Glaukon întrebarea: nu-ti este limpede ca sufletul nostru este nemuritor. Cel ce nutrea vechile credinte se gândea desigur. magii. Dar sa ne întoarcem la Charmides. teo logilor (. cu uimire semnalata de antici. El se termina. nu-i trece a cu siguranta prin minte. O atare pozitie interpretativa. Eliade opteaza pentru utilizarea verbului a imortaliza si a substantiviza rilor lui. pe Socrate. V. Într-adevar afirma. Spre sfârsitul îndelungatei discutii despre cea mai buna form a de stat. Platon însusi ne vorbeste despre faptul ca o asemenea c onceptie era straina chiar celor care erau în stare sa urmareasca cu întelegere inve stigatiile filosofice. intitulându-si un subcapitol al lucrarii din care am citat Zalmoxis si «im ortalizarea» . Este greu sa masuram. dupa cum acesta se astept . pentru economie. lucrarea clas ica a lui Erwin Rohde: Platon ne asigura ca în vremea sa era raspândita în rândurile popo rului parerea ca sufletul expirat de muribund este. Mircea Eliade verbul athanatizein (cf. întemeierea pe Herodot incumba un anume travaliu filologic discutabil. ca el nu piere niciodata? Glaukon. i ar prin Socrate recurg episodic în chip transparent la consolidata învatatura zamolx iana. ris ipit si redus la neant. un pasaj din Phyché. în privinta Heladei. în epoca lui Socrate cel (oarecum) initiat în zamolxism. cu manifestarea inte ntiei lui Socrate de a-l antrena pe splendidul tânar atenian Charmides în taina descân tecului tracic. din momentul în care au fost scrise. fara început si fara sfârsit. si nici nu se arata dispus sa i-l dicteze lui Charmides. Atentie la deta lii: filosoful aducator în cetate a stiintei vindecatoare însusite metodic în infernul de la Potideea nu se arata defel înclinat sa-i aplice.

se temeau sa nu-l piarda.a: Am sa mi-l scriu atunci. mai onest. a unui iatros strain. totodata partea cu deosebire investigata de exegeti. directia vântu lui. scrierea platoniciana luând. mai apoi. vrajitoria . În lunecarea dial ogului platonician Charmides oare se schimba radical. în Organon-ul sau). pe descântatorul minunat ce vindeca de spaime. încât s-ar impune sa vorbim acum de o renuntare la atingerea tintei propuse si etalata prin episodul initial? O asemenea fractura interna nu poate fi proprie unu i text filosofic în detaliu elaborat.. descântecul. în cuprinsul dialogurilor platoniciene în care Socrate este mere u pivotul discutiilor. Felul preconiz at de trecere. pentru Socrat e comunicarea conservata prin scris (forma pe care programatic nu a cultivat-o) nu era decât un surogat. nu le aflam nicaieri. as tfel constituindu-se episodul al doilea (timpul doi) al textului filosofico-lite rar în cauza. daca tu ne parasesti? O. Si de unde sa-l luam. în acest punct. si-apoi mai sunt si-atâtea neamuri negrecesti. doctrina unei leganari a sufletului prin rostiri frum oase. De buna seama. neonorata ulterior. de unic terapeut al umanei angoase existentiale. în beneficiul fiului Atenei. asa cum va fi fiind 49).. gândeste altfel: vorbele sale din partea de început a lucrarii platoniciene se vadesc adapostind o considerare filos ofica. suspenda ju decata participativa. despre care însusi Platon nu avea o buna parere50. a termenului. în pri vinta descântecului . cu conotatie de pro cedura initiatica. alt curs: o larga si meandrata discutie asupra notiunii de întelepciune umana. dar altfel. nu duce lipsa ea de oameni înzestrati. în continuare. utilizând cuvântul epodé. Sa observam ca prima secventa a dialogului în cauza nu ofera nici o acceptiune a t ermenului descântec . Or. Filosoful se angajeaza sa-i treaca în alt fel descântecul lui Charmides ( am sa-ti pot trece.. ba înca se creeaza impresia ca promisiunea lui Socrate ar indica numai o stratagema. Nu aflam. cât de cât apropria bil prin conversatii bine conduse. cei trei timpi se presupun unul pe altul si sunt semnificativ solidari în dialectica ternara a de sfasurarii discursive globale. doar ca Socrate întelegea descântecul ca pe un propriu al demersului filosofic de performanta (ce-i drept. efectiv. nedeslusit. Deosebit de semnificativ acest pasaj din Phaidon: l-am introdus cu o intentie explicativa. mai aflam faptul cu totul graitor ca Socrat e. Altadata însa (în alte dialoguri platoniciene) revendicarea. de un Francis Bacon. meritându-si numele. din grecime. desi în jurul lui se încheaga discutia. Grecia e mare. vrajile minunatului descântator . cum este cel în discutie. în loc c a. în realitatea istorica. orizontul sau propriu de asteptare. necaracterist ic înzestratilor gânditori ai Helladei). iata. caruia acum se fereste sa-i spuna pe nume. de unde. de la Zamolxis e învaluita într-o trimitere vaga: Întrebat de colocut orii sai din Phaidon cum sa-si vindece ei sufletul de teama de moarte. pâna la vremea când i-o trece de sperietura . prin modul sau personal de a practica filosofia. însa. fratelui mamei lui Platon) are. stilului initiativelor lui cognit ive ca o conversatie filosofica sa debuteze anume cu definirea conceptelor (rigo are pretinsa principial. Între altele. pe toate cata s a le cercetati în cautarea unui asemenea descântec 51. o acceptie personala decurgând din aperceptia acelor epodai proprii magiei traditionale lui cunoscute. încât cei din jur.. practica metodic incantatia. în di scutiile filosofice abil guvernate de el. pe drept cuvânt. fara îndoiala ca Socrate. Dar cu al t prilej îl indicase public: Zamolxis. a descântecului de sorginte tracica ramâne . În fapt. filos oful atenian tainuia ceva. Socrate. care sa-l înlocuiasca. . Socrate r aspunde: Numai ca va trebui sa-l descântati în fiecare zi. asa cum ai sa-l reciti tu 48. dupa cum vom vedea. unde-s descântecele exercitari i lui (recunoscute) ca agathos epoidos? Daca le cautam eventual. Bineînteles: ar fi de-a drept ul contrar procedurii maieutice a lui Socrate. departa omul de puterile cuvântului nemijlocit. Însa unde-s. Tânarul Charmides (personaj literar corespunzând. Socrate. reformatoare. sa propuna doar punti spre adevarul lor filosofic. îsi crease deja printre atenie ni renumele de descântator minunat . nu se întrevedea un altul . Daca nu veti gasi printre eleni le sugereaza Socrate cautati vindecatorul omolog siesi la alte neamuri. desigur. dar el promite o cla rificare înca mai importanta. în ce priveste întel esul termenului descântec . Cebes. de inspiratie zamolxiana. spre a le trans crie ca pe niste recitative! în acceptiunea de epodai a vechii magii criticate de Platon. în schimb.vechi vraji cu veleitati vindecatoare. Daca acceptam principial diferenta (adica daca admitem descântecul so .

în premizele dialog ului. caci timpul trei al lui (partea finala. daca aminti m filosofema hegeliana dupa care a vorbi cuprinzator despre un lucru presupune a vorbi despre tot restul? Mai concret: Charmides nu este o scriere platoniciana nici devianta si nici nereprezentativa. Indubitabil. asupra dialogului Charmides întrucât aici impactul doctrinei zamolxi ene asupra athanorului filosofarii elene e indicat de însusi Platon. în cuceritoarea locvacitate socratica ce: însasi esenta socratismului. cea niciodata. Leis cu sine însusi. bunaoara. si aici. Zamolxis-Socrate/Platon.. se-alatura în vorba Critias. sub numele de Ge beleis si este surprinzator ca acest nume pare a avea o anumita semnificatie în li mba celta. termenul descântec ( descântecul pe care l-am învatat de la tracul acela 52). altcum nu avem solutie) descoperim. Din cuprinsul operei platoniciene am zabov it. Astfel . dupa Herodot. direct si far a putinta de tagada. Chiar daca am stopa acum paralela în cauza.) 53. se stie. cea de fata. s-a produs. cuvânt de erinta lasat în suspensie pe parcursul amplei parti mediane. tema filosofica stârnita de Socrate este aceea a scrutarii umane în absolutul fiintei gânditoare. cu noaste-te pe tine însuti ): Zalmoxes mai era cunoscut. ar crea cadrul optim de cercetare comparatista a doctrinei zamolxiene în chestiuni cum ar fi: dimension area metafizica a existentei. în partea ultim a. ca lecuire a sufletului. Ge be oricine. revine concluziv în cen trul discutiei si ce aflam? Ca descântecul promis lui Charmides. deviza îndragita a celui din urma fiind. «Bine. viziunea asupra nemuririi ca disponibilitate antropologica si ca instru ment formativ. pentru ca încet-încet. pe firul istoric al culturii umanitati i. maieutica sa ca elevata antrenare mentala autospectiva. Aici. Dar. desi ar sugera anticul «cunoaste-te pe tine însuti». A treia si ultima ispita comparatista..cratic ca pe o manifestare fenomenala diferita de cea a magiei ordinare.. care invita omul la in cantatoria stare a cautarii de sine ca la un panaceu al neajunsurilor sufletesti si trupesti. Macar u titlu de curiozitate mentionam urmatoarea opinie (formulata fara intentia vreu nei asocieri Zamolxis-Socrate. orice. Este posibil ca Gebeleis sa fi fost numele dat de celti lui Zalmoxes 54. ca vraja s-a propagat asupra-i. rezumându-ne si numai la Charmides. ca s-a creat ispitirea de a ramâne oricât sub farmecul acesta. mai mult. cu reveniri întaritoare la Charmides). D e asemeni: descântecul vindecator trebuie presupus ca exercitându-se (asadar ca iden tificabil) si în launtrul scrierii Charmides de vreme ce. fa-o atunci! Si-ar fi o dovada pentru mine ca esti întelept daca te-ai lasa întru t otul sub descântecul lui Socrate si daca nu te-ai mai departa de el (. Charmides. Descântecul continut în Charmides de buna seama ca reprezinta întreaga lui parte a doua. rezolutiva) recunoaste aceasta. Gebeleis ar însemna: Oricine c u sine însusi. dramatismul mortii sa fie dezamorsat printr-un adevarat regal socratic pe tema nemuririi. începe cu revendicarea socratica de la un descântec zamolxian. exercitata simpotic (ca în andreonul banchetelor spirituale zamolxien e!). se vede ca proiectul ui comparatist în cauza i se deschid o multitudine de linii posibile. o ricum. o d ata pusa în act (în desfasurare) se dovedeste anevoie de epuizat. explicabil. suficient relevata teoretic (aceasta si datorita naturii sale oculte. chiar acelea. dintre care abia unele au putut fi urmarite si care. pentru a se încheia ultima sintagma în chestiune cu expresia descântecul lui Socrate . cât de complet. cu efect terapeutic. descântecul socratic vindecator de spaima mortii nu poate sa fie sau sa nu fie continut. credem ca. ispita si-a aratat deja posibilitatile si utilitatea în cuvenita comprehensiu ne a doctrinei zamolxiene. încât abia trimiterile sistematice la restul operei lui Platon (desigur. trupul si sufletul în integritatea naturi umane. Înteleg nedeslusirea. pân a ce tu mi-ai spune ca mi-e de-ajuns. nemuritorul pentru mii de ani dialog despre întelepciune. ori macar da de înteles exist enta unei perfecte continuitati a secventelor întregului text. ci una puternic întretesuta în ansamblul mos tenirii filosofice a lui Platon. de sapi enta contigua religiilor de mistere). într-un dialog cum este Phaidon de vreme ce tex tul abordeaza tocmai chestiunea vietii si mortii. deontologia si eti . La urma urmei îi marturiseste finalmente tânarul atenian lui Socrate nimic nu m-ar împiedica sa ma las zile întregi sub vraja lui.. fortati d e considerente de ajustare a ei în întregul analizei pe care o urmarim. ideea de întelepciune ca sophrosyne sau cumintenie a pamântului . timpul doi al desfasurari triadice a discursului filosofic. semn al consistent ei sale exegetice deosebite.

de vreme ce. p. vorbind stud entilor sai în defavoarea celei obiective (substantialiste). 6 Anton Dumitriu. rostirile frumoase ca stare de gratie sapientiala. Crestinismul românesc. printr-un model exterior. Edit ura Meridiane. p. Bucuresti. p.cit. Eseuri. Cuza . 1986. învatatura strainului Zamolxis se vadea în masura sa asigure omului. ucenic al lui Zamolxis.. p. un trai mai întelept decât al grecilor îns si. ca scoala a pregat irii pentru moarte si ca pragmatica a transcenderii conditiei pamântene. p. pe pamânt. Cazan. Charmides în primul rând prin tr-o fecunda indistinctie zamolxiana a ontologiei si antropologiei. 5 Al. epidermatic. Prin Socra te/Platon. principiile doctrinei zamolxiene. Cazan. op. Din istoria culturii si religiei geto-dacice. cu mentiunea din tabloul sinoptic de la p. 4 Gh. Opera lui Socrate si Platon releva o metafizica zamolxiana. nu lesne de tradus. sunt efectiv puse în discutie si cum: îndelung cultivata constiinta filosofica a Helladei e invitata lucid la evaluarea. 34. 196) crede ca H erodot l-ar fi numit efectiv pe Zamolxis un însemnat gânditor . ce cautau principiul de substrat al lumii prin detasare de uman. Al. Bucuresti. ucuresti. corob. 24. 3 Gh. totusi. Al. În cursul sau de ist orie a metafizicii. net implicabila în dialectica mentalului elen. 7. p. 275. 676.a. Bucuresti. sansa intrarii în conditia existentiala autentica a nemuririi. dar careia convivii lui Socrate abia daca îi pipa iau zavoarele. valoarea antropogonica a libertatii de alegere. Si care Platon. solutiile de echilibru pe care le dau ei sunt mai bune decât ale lui Platon? 55. 254. virtualitatea unei intrari în fiinta (noiciana devenire întru fi inta !). 1985. p. Sansa SRL. ci ca sapienta paradigmatica. prin coplesirea altor modalitati d e abordare a gândirii fondatoare geto-dacice..m. Silviu Sanie (op . Una n u de tipul ontologiilor primare ale ionienilor. în definitiv. Editura Universita tii Al. daca nu cel ce putea gândi cf. filosofia ca terapie umana în absolut. convocate la ban chetul ideilor. sclavul lui Pythagoras ). Busuioceanu. Filosofia româneasca de la Zalmoxis la Titu Maiorescu. De fapt Socrate fusese la oaste (dupa cum spune) într-o regiune rivala Athenei. tandemul Socrate-Platon indica momentul de maturitate critica în care se produce marea schimbare a felului de a percepe zamolxismul: nu. pentru prima oara. de comparatism. Zic filosofii stiintifici ca suntem mai precisi d ecât cei dinaintea noastra însa oare pune întrebarea filosoful român problemele pe care rezolva ei. 43. iata. problema fil osofica fundamentala în zamolxism. 7 Simion Mehedinti. reductibila la vreo doctrina a grecilor. 2001. iar dupa moarte. 1995. nu cumva sa apara drept procedura esentiala de reconstituire a scolii filosofice zamolxiene. sa ne de spartim. chiar daca aceasta vele itar afirmata timp de milenii. Însa oricât de atractiva ramâne continuarea caii de interpretare urmate pâna acum.cit. nici ca întelepciune barbara notabila dar. Editura Eminescu.d. I. Nae Ionescu distinge doua specii de metafizica. 1999. în devenirea istorica a miracolului grec al exercitarii filosofice umane. Fundatia Anastasia. B . a eficientei si limitelor sale. fericirea ca rezultat al activarii constiintei filosofice s. 2 Interpretând textul original al Istoriilor.ca demersului filosofic. ca sa ajunga astfel la zaristea unei echilibrari cosmice a tragismului existential. Concluziv. unde deprinsese filosofie de la un trac. -------------------------------------------------------------------------------1 Silviu Sanie. ci o metafizica de implicare lucrativa a factor ului subiectiv. a celui ce se întreaba asupra conditiei sale. Zamolxis sau mitul dacic în istoria si legendele spaniole. Iasi. ca fiind un epifenomen al geniului elen ( Zamolxis.

Opere. 9 Platon. 216. 175c-176a. 1974. 18 Diogenes Laertios. 23 Platon. Viata morala a daco-getilor. 8. IV. Editura Stiintifica si Encicloped ica. 32 Platon. 24 Platon. 31 Clemens din Alexandria. 153 a-c. II. 33 Cf. 25 Ibidem. ca si când Socrate ar cita vorbele zamolxismului. I. 106 e. 29 Xenofon. De chorographia. a sadar un veritabil fragment de gândire zamolxiana. 34 B. Note la Charmides. 13 Cf. Apararea lui Socrate. 26 Platon. 156 d-e.). Interpretationen zu Platons Char mides . 153a. 20 Platon. Phaidros. 156 d. Charmides. De remarcat ca acest fragment apare în Charmides (t rad. Charmides. pus între ghilimele. rom. Edi tura Stiintifica. 156 d. II. 27 Platon. 31. 30b. Cf. 1984. Bucuresti. Phaidon. p. Istorii. 15 Ibidem.18. 58e. Bucuresti. 313a. 10 Charmides.1. 17 Diogenes Laertios. Platon. 70. 30 Pomponius Mela. 1970. 176 a. Charmides. Die Wissenschaft vom Guten und Bösen. 23. 156d. 2. Charmides. Alcibiade I. 157 b-c. 16 Ibidem. 28 Ibidem. 19 Platon.8 Stelian Stoica. 21 Platon. 114d. p. Apararea lui Socrate. Getica. 26. Despre vietile si doctrinele filosofilor. 95. apud Simina Noica. 22 Platon. 64a. Covoarele. II. în Platon. 29a-b. Charmides. Apologia lui Socrate. Witte. 130b. 6. . 12 Herodot. Protagoras. 40e. Phaidon. V. 11 Iordanes. 153d. Berlin. IV. 14 Charmides.

me 45 Cf. trad. Ioan Pachia-Tatomirescu. Herodotus IV.a. Bârda. Bucuresti.) îl etaleaza în mod eronat ca referindu-se la dicii lui Zamolxis . 1980. Bucuresti. Editura Cuget Românesc.D. 55 Nae Ionescu. Editura Meridiane. 54 Alexandru Badin. Charmides. Nasta. XIII. M. Charmides. 47 Erwin Rohde. p. p. 175d. Linforth. p. 1 993. 39 Ibidem. 156d. 156 b-c. 41 Platon. I. 155e. p. p. 213 214. Opere. 1996. 52 Platon. 190. în vol. p. Classical Philology . De la Zamolxis la Iisus Hristos. Bucuresti. De la Zamolxis la Genghis-Han. 49 Ibidem. Charmides. 37 Cf. 42 Herodot. Zamolxianismul si plantele medicinale. Acest pasaj al dialogului unii istorici si cercet atori (Silviu Sanie. Platon. 43 Simina Noica. 909b. 46 Mircea Eliade. 23 33. Platon. Legile. în 1918. Oi athanatizontes. 38 Platon. 93 96. 1974. IV. Curs de istoria metafizicii. 50 Cf. 1997. Editura Albatros. Editura Stiintifica si Enciclop edica. 44 Cf. Proza istorica greaca. 51 Platon. I. Buc uresti. Dacia din vestul si din estul Europei. 77e 78a. 46 47. 92. Timisoara. 1985. în vol. 36 Ibidem. . Charmides. 1999. 176 a-b. Note la Charmides. în realitate el descrie integralismul medical elen. Editur a Aeticus. M. 156 a. 53 Ibidem. 1970. 17. Editura Anastasia.215. G. Charmides. editie îngrijita de Pe tru Cretia si Constantin Noica. p.35 Platon. Editura Stiintifica. 933b. 11 15. I. Istorii. 40 Dumitru Balasa. Bucuresti. 156 d. p. 94. Phaidon. Bucuresti. p. Iscru s. 48 Platon. Psyché. 354 355.