P. 1
Militaru Costin 2010

Militaru Costin 2010

|Views: 78|Likes:

More info:

Published by: Costin Si Iulia Militaru on Apr 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2012

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE

Managementul serviciilor de tratament în adicţia de opiacee

Coordonator: Lector univ. dr. Valeriu Fîrţală

Masterand: Costin Aurel Militaru

0

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………….. 1 I. Succintă privire istorică............................................................................................. 4 II. Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda...............................10 III. Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul adicţiei la opiacee .................................................................................................................... 14 IV. Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee ............................. 22 V. Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al beneficiarilor de la Centrul de Sănătate Mintală al Sectorului 4.................................... 29 VI. Concluzii ..................................................................................................................51 VII. Bibliografie ............................................................................................................54

1

Intoducere
Dependenţa de opioide reprezintă o problemă de sănătate care necesită un tratament de lungă durată şi care este asociat cu un grad ridicat de risc medico-social mai ales atunci când opioidele sunt folosite pe cale injectabilă. Tratamentul dependenţei de droguri are la bază o strategie ce urmăreşte creşterea nivelului de sănătate şi a abilităţilor de socializare a persoanelor dependente de opioide, concomitent cu reducerea consecinţelor sociale şi medicale datorate consumului. Este de aşteptat ca diverse scheme de tratament să confere rezultate cât mai bune, ştiut fiind faptul că, un singur tip de tratament nu poate da rezultate benefice, în aceeaşi măsură, la toţi pacienţii dependenţi de consumul de opioide. Terapia prin program de substituţie s‐a dovedit a fi unul din cele mai eficace metode de tratament în cazul dependenţei de opioide. Această terapie poate conduce la scăderea costurilor implicite dependenţei de opioide a consumatorului, familiei acestuia şi societăţii în general prin reducerea cererii de heroină, deceselor cauzate de consum, riscului de infecţie cu HIV şi scăderea activităţilor din sfera criminalităţii. Terapia prin programe de substituţie reprezintă o component socială de bază a managementului programelor de prevenire a dependenţei de opioide şi a infecţiilor cu HIV datorate consumului pe căi injectabile. Susţinerea terapiei prin programe de substituţie – bazată pe rezultatele obţinute din cercetările ştiinţifice şi aplicate pe baza unei evaluări, pregătiri şi acreditări adecvate – ar trebui să fie considerată o importantă opţiune de tratament în comunităţile cu o ridicată rată a prevalenţei privind dependenţa de opioide, în special în locurile în care care se găsesc consumatorii care practică consumul sub formă injectabilă. În lucrarea de faţă vrea să prezint evoluţia serviciilor de menţinere pe tatament din România în ceea ce priveşte dependeţa de opiacee, pornind de la o mini cercetare care a urmărit gradul la satisfacţie al beneficiarilor de la Centurl de Sănătate Mintală Sector 4. Lucrearea a fost structurată pe 6 capitole astfel:
2

Capitolul 1 - Succintă privire istorică, prezintă o trecere în revistă a evoluţie drogurilor şi a scopurilor în care acestea au fost produse, pornind din antichitate şi până în zilele noastre. Capitoul 2 - Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda, prezintă un model de bună practică în ceea ce priveşte serviciile de tatament de menţinere. Olanda este ţara cu cele mai variate servicii care se adresează consumatorilor de droguri, pornind de la serviciile de schimb de seringi, atât de teren (outreach) cât şi cele care se desfăşoară în centre (drop in şi camere de injectare) şi culminând cu servicii de menţinere pe heroină pură, în situaţia în care beneficiarul respectiv a eşut în toate încercările sale de până atunci să renunţe la comportamentul adictiv. Capitolul 3 - Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul adicţiei la opiacee, face o descriere amănunţită a ceea ce înseamnă partea legislativă a consumului de droguri, sunt enumerate toate serviciile care sunt oferite în mod legal pe teritoriul ţării noastre în momentul de faţă, fiind totodată explicate si riscurile şi beneficiile fiecărui serviciu în parte. Sunt prezentate documentele legislative cu privire atât la tratamentul de menţinere cât şi cele cu privire la traficul şi consumul ilicit de droguri precum şi structurile instituţionale care au un rol major în acest domeniu şi anume, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Antidrog, organizaţiile

nonguvernameltale care activează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri. Capitolul 4 - Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee, prezintă metodele de lucru cu care sunt întâmpinaţi la Centrul de Sănătate mintală Sector 4 pacienţii care sunt eligibili pentru tratament de menţinere. Capitolul 5 - Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al beneficiarilor de la Centrul de Sănătate mintală al sectorului 4, în care sunt prezentate rezultatele cercetării efectuate în centru.

3

Capitolul 6 – Concluzii, sunt prezentate at concuziile generale ale lucrării cât şi o parte din concluziile mini cercetării. Lucreare de faţă se încheie cu Bibilografia care reprezintă ultima parte a acesteia.

4

Apoi consumatorul cade într-o stare de linişte odihnitoare. din care se producea opiul şi derivatele sale. capsulele de mac se incizează şi se recoltează un latex alb. ce conţine seminţele acesteia. a ideaţiei. al ritualurilor mistice. dar şi pentru a induce o stare de plăcere. Cea mai răspândită formă de consumare a opiumului este fumatul. a elocinţei. are nevoie de locuri lipsite de zgomot. însă aceste simptome dispar repede.I. era menţionat în tăbliţele sumerienilor din Mesopotamia. Astfel. se produce o degradare psihosomatică. acesta se colorează spre maro şi se întăreşte. însoţită de hiperactivitate cerebrală cu exaltarea imaginaţiei. injectat sau fumat. După perioada de înflorire. În prima fază. în special în Orientul Apropiat.000 de ani. ameţeli şi uneori vomă). planta formează o capsulă rotund-ovală. lăptos. Mijlociu şi Îndepărtat. După prelucrare. 5 . se cultivă pe suprafeţe întinse. luându-le locul o senzaţie plăcută de euforie. Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase. băut. Succintă privire istorică Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietăţile drogurilor. dobândind o consistenţă asemănătoare cauciucului. întrucât doza administrată va creşte în timp. care datează din cele mai vechi timpuri. o fericire pasivă şi contemplativă. Prin uscare. a căror varietate şi bogăţie sunt legate de gradul său de cunoaştere şi inteligenţă. el se lasă pradă unor visări contemplative. din care se extrage opiul. Dacă consumul de opiu se repetă. consumul de opiu provoacă efecte dezagreabile (cefalee. Cuvântul opium provine din limba greacă – opos. Opiul este un produs vegetal ce se obţine din mac. După o maturare de circa 10 zile. opiul brut poate fi mâncat. având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman. Macul (Papaver Somniferum). în semiîntuneric. macul. care înseamnă suc. în scopuri terapeutice. în urmă cu circa 7.

A. iar medicul grec Pedanios Dioscorides. Despre folosirea opiului se menţionează şi în Odissea lui Homer. foloseşte termenul de „meconium” pentru a desemna opiul1. autorul unei vaste enciclopedii a timpului.Hr. care ucide uşor şi fără dureri. 1962. care aminteşte despre o băutură capabilă „să ducă la uitarea durerii şi a necazurilor”. explica cum se poate obţine opiul din mac. Medicală. administrarea unor doze masive de opiu. I. iar în secolul I î.. În Grecia. Bucureşti. D. Stan. şi romanii cunoşteau macul şi opiul.Hr. Ed.. 1960. Bucureşti. Naturalistul grec Teofast.. acorda în numeroasele sale lucrări un interes deosebit decoctului obţinut din frunze şi capsule de mac.) menţionează o otravă preparată din cucută şi suc de mac. tusea şi diareea. în anul 46 î..Hr. Ca preparat medicinal.Hr. elev al lui Aristotel. Virgiliu aminteşte despre acest lucru în scrierile sale Eneida şi Georgice. 1 2 6 . Goodman. O legendă din antichitate spune că Elena din Troia punea opiu în vinul pe care îl dădea apărătorilor cetăţii pentru a le împrăştia tristeţea. farmacologul roman Pendaru Dioscrone din Anazarbe recomanda un sirop de mac denumit „diacodion”2. Tefas. p.Prin intermediul babilonienilor. macul era considerat un simbol al fecundităţii. Giliam. opiumul a fost menţionat de Scribonius Largus. Grecii şi arabii utilizau opiul în scopuri terapeutice şi ca analgezic pentru a calma durerea. 199.Hr.Hr. Alcaloizii. Bazele farmacologice ale terapeuticii. contra muşcăturilor de şerpi veninoşi. Medicală. în scrierile sale din secolul al III-lea î. menţionând efectul benefic al opiumului utilizat şi ca mijloc de provocare a N.. Theofrastus (373-287 î. ed. medicul grec Heraclide din Tarent recomanda. Ed. p. În secolul al II-lea î. proprietăţile terapeutice ale macului sunt cunoscute apoi în Persia şi în Egipt. iar Pliniu. 5. care a trăit în secolul I î. De asemenea. a 2-a.

opiul a pătruns în famacopeea chinezească în timpul dinastiei Tang (618-906). La răspândirea folosirii opiumului a contribuit în mod deosebit medicul şi alchimistul elveţian Paracelsus. drog ce era în totalitate de origine minerală. Primul preparat opiaceu puternic şi ieftin a fost pulberea Dover care.euforiei. însă unii autori apreciază că acest lucru s-a petrecut chiar cu trei secole în urmă. iar odată cu acostarea primului vas portughez la Canton. La începutul secolului al XVI-lea. putea fi folosită la calmarea unor anumite simptome. viciul savurării opiului s-a răspândit foarte mult. care denumea opiul „piatra nemuririi” şi care era împotriva ideii de panaceu şi considera că fiecărei boli îi corespunde un tratament. nu există niciunul atât de universal şi eficient ca opiul”. Avântul pe care ştiinţa şi artele l-au luat în timpul dinastiei Ming (1386-1644) a dus la o puternică răspândire a opiului. supranumit şi „doctor Opiatus” scria în anul 1680 că „printre remediile pe care a voit natura atotputernică să le dea omului pentru a-şi alina suferinţele. opiul era singurul mod de calmare a durerii şi era folosit şi considerat un panaceu. 7 . ce a fost considerată secole întregi un manual obligatoriu de consultat. Doctorul german Sydenham von Helmont. folosit pentru durerile intestinale şi care reprezenta o poţiune din opiu pulbere. De altfel. cu concentraţia de 10% opiu în conţinutul său. După unele izvoare istorice. însă în combinaţie cu canabisul s-a răspândit masiv în China. copiind toată literatura farmacologică din epoca sa în cartea intitulată De material madica. Paracelsus a creat Laudanumul. Alchimiştii de la sfârşitul dinastiei Han (secolele II–IV) posedau „pudra celor cinci pietre”.

heroina. astfel că. 1998. cu ajutorul copiilor săi. opiul era folosit şi pentru eliminarea unor adversary politici. a sintetizat un nou produs mult mai puternic.000 kg în anul 18903. 101 8 . În Evul Mediu.Cezar Borgia şi Lucreţia Borgia. trece la fabricarea morfinei. Farmacia de-a lungul secolelor. R. “Drogurile şi traficanţii de droguri”. întrucât ucidea uşor şi fără urme. interzicând importul opiului din India. G. chimistul J. chimistul german H. Consumul acestui stupefiant căpătând proporţii. 1979. care a fost obligată să accepte importul unor cantităţi imense de opiu. ofiţer în armata lui Napoleon Bonaparte. şi farmacistul F. atât în Paris. autorităţile chineze au luat măsuri pentru a-l combate. În anul 1804. În 1817. au reuşit să izoleze din opiu morfina. îşi suprima rivalii fără scrupule4. Numai în anul 1860 s-au introdus şi consumat în China 4. Pletea. pornind de la morfină. p. Victor al III-lea.000 kg de opiu. au apărut centre semiclandestine unde se fuma opiu. p. Apogeul acestei substanţe ca toxic se găseşte în timpul Papei Alexandru al IV-lea care. Ed. care în anul 1898 se comercializa ca medicament. firma Mercks. Bucureşti. Serturner. 75-76. Ca să înlăture piedicile puse de chinezi în comerţul cu opiu. la jumătatea secolului al XIX-lea. în anii 1840-1842 Anglia şi între anii 1856-1860 Anglia şi Franţa au purtat războaie împotriva Chinei (cunoscute în istorie sub numele de cele două războaie ale opiului). Opiumul a pătruns şi în Europa. Editura Paralela 45. iar în 1948. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Dreser.La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. cu sediul la Darmstad. aşa încât consumul de opiu ajunsese un adevărat pericol pentru sănătatea maselor populare. în 1805. 3 4 S. C.Fr.J. Robiquet va izola narcotina şi tot el va fi cel care a reuşit să extragă codeina.840. În anul 1897. Merck izolează papaverina. Piteşti. opiul era produs pe scară largă în India şi exportat în China. V. Papa Clement al II-lea.972. cât şi în marile porturi franceze. Izsac. În anul 1928. Sequine. precum şi alţi prelaţi se numără printre victimele acestui mod de asasinat. consumul acestui stupefiant ajungând la 4. Bercheşan.

html 9 . Astfel. Despre opiu spunea următoarele: „Oh. Cronicarul Miron Costin supunea despre domnitorul moldovean că era invitat des „la ospeţele lor cele turceşti”. Consumându-l. Anderi Oişteanu5 arată că Dimitrie Cantemir. proiectându-l într-o zonă de „plăcere şi voluptate divină”. crezându-se că sub influenţa acestuia a scris unele poeme celebre.ro/scriitorii-romani-si-narcoticele-1-de-la-scavinski-la-odobescu-4518. Cel mai important text în care se descrie toxicomania modernă este opera autobiografică intitulată „Confesiunile unui consumator englez de opiu”. ca şi într-al unui bogat. printre care şi Kubla Khan. publicată în 1882 de Thomas De Quincey. pentru rănile care nu se vor închide niciodată şi pentru neliniştile care trimit spiritul în rebeliune. el spunea „la turci nu e poet mai ales. În studiul intitulat „Scriitorii români şi narcoticele”. just. considerând consumul de opiu un pericol mai mic decât consumul de alcool. subtil şi puternic opium! Tu care. în special opiu. pictorii sau muzicienii nu au rămas indiferenţi la influenţa pe care drogurile le au asupra fiinţei umane şi a procesului de creaţie. Scriitorii români nu au putut rămâne în afara acestui fenomen. savant desăvârşit care să nu întrebuinţeze suc de mac”. cât s-a aflat la turci. autorul a observat că opiumul i-a alinat nu numai durerea fizică. 5 www.Trebuie să arătăm că nici scriitorii. pentru durerile de dinţi. în sufletul unui sărac. Autorul a scris şi un capitol intitulat „Torturile opiumului”. grăitor opiu”. ca medicament. în care recunoaşte efectele negative ale dependenţei de drog. aduci un balsam înmiresmat.revista22. De aici aflăm că opiumul i-a fost recomandat de un prieten. astfel se presupune că acesta consuma narcotice. Poetul Samuel Taylor Coleridge utiliza opiul împotriva durerilor reumatice. a descris modul în care se preparau şi se administrau diverse narcotice. ci şi pe cea sufletească.

Poetul Daniil Scavin s-a sinucis în anul 1837 cu mercur şi opiu. Tot în acest studiu se arată că scriitori ca Adrian Marino. Miron Costin spunea despre domnitorul Constantin Racoviţă Cehan „de atâta era straşnic că mânca afion şi opiuţ dimineaţa şi peste toată ziua se afla tot vesel”. Nicolae Mavrocordat era opiofil. în ţara noastră. 10 . Ion Barbu.Cei care au introdus consumul de narcotice. iar Grigore II Ghica Vodă a murit din cauza unei supradoze de opiu în anul 1752. Tudor Vianu. Alexandru Macedonski. Mircea Eliade şi chiar Mihai Eminescu consumau droguri. iar Alexandru Odobescu s-a sinucis în anul 1895 cu o supradoză de morfină. în special de opiu. au fost boierii fanarioţi.

W Hall (1998) Methadone Maintenance Treatment and other Opioid Replacement Therapies. R Mattick. permiţând administare orală într-o singură doză zilnică cu nivele plasmatice constante după administrare repetată şi fără sindrom de sevraj în cazul administrării unice. Prin acest program s-a reuşit meţinerea contactului permanent şi oferirea de servicii medicale şi consiliere pentru reducerea riscurilor cu acele persoane care nu doreau saun nu reuşeau să renunţe definitiv la consum. prin programele lowthreshold (cu condiţii minime de intrare) reusşiseră să întruducă în tratament aproximativ 80% din persoanele utilizatoare de heroină injectabilă. Amsterdam. dar odată cu creşterea numărului de consumatori şi a apariţiei virusului HIV în anii 80. atât ca sirop cât şi ca tabletă. Metadona se absoarbe bine la nivelul tractului gastro-intestinal. scopul principal al tratamentului a fost acela de reduce riscurile asociate consumului. să fie folosită cu precădere în tratamentul adicţiei cu heroină. pentru ca mai apoi. Iniţial tratamentul a fost folosit pentru a determina utilizatorii de heroină să renunţe la acest comportament. The Netherlands 6 11 . începând cu anul 1972. Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda Metadona (methadone hydrochloride. Harwood Academic Publishers. 4-diphenyl-3hepatone hydrochloride) este un opiaceu sintetic cu efect agonist care are acelaşi efect asupra oamenilor precum morfina. Are o bio-disponibilitate bună cuprinsă între 80 şi 90 %. Prescrierea metadonei ca tratament a început în Olanda în anul 1968. Metadona este metabolizată în principal în ficat. J Ward. Astfel în anul 1995. zinice. Timpul de înjumătăţire este estimat între 24 şi 36 de ore cu variaţii individuale considerabile (10 – 80 de ore). fiind eliminată din corp atât metabolizată cât şi nemetabolizată prin urină şi fecale6. fiind folosită în primii ani la dependenţii de morfină. sau 6-dimethylamino-4. Profilul farmacologic conferă metadonei proprietăţi care o fac deosebit de atractivă pentru tratamentul de substituţie.II.

au fost reintervievaţi. 12. La momentul respectiv aproape toate centrele de tratament ofereau pe lângă metadonă un spectru larg de late servicii. asistenţă socială.000 de dependenţi de heroină. În ceea ce priveşte evoluţia tratamentului în timp. 13% consiliere psihologică. Între anii 1993 – 1994.500 fiind depistaţi negativ la testul de heroină. Datele aceluiaşi studiu arată că în anul 1991 trei sferturi dintre toţi pacienţii aflaţi în tratament cu metadonă continuau să utilizese heroină şi mai mult de o treime dintre ei continuau să îşi administreze zilnic droguri.000 veniseră în contact cu un program de tratament sustitutiv cel puţin o dată în anul respectiv. 7 Driessen et al. 61% erau neintegraţi social şi 7% au fsot consideraţi ca fiind problematici.5% muriseră (unul din cauza unei supradoze). 8. Restul de 24% au fost pacienţi cu probleme. iar cei mai mulţi. săa considerat că 32% s-au integart social. dintre aceştia 4. 2% terapie de familie şi 6% terapie de grup. 2% psihoterapie.4% au fost găsiţi abstinenţi. 90% au continuat să utilizeze şi heroinp şi metadonă. precum consilierea psihologică.. 40% au raspuns bine la tratament. s-a constat că 36% din cei care au frecventat regulat centrele au răspuns foarte bine la tratament. Tot conform acestui studiu. consiliere medicală. pentru a se putea vedea eveluţia lor în ultimii 2 ani şi jumătaterezultatele fiind următoarele: 1. consumatorii care au fost intervievaţi în primul studiu. care nu au răspuns la tratament. 17. 28% au solicitat consiliere medicală. Cu toate că aceste servicii erau foarte larg răspândite.Conform unui studiu realizat în anul 19907. 1990 12 . Dintre cei care au continuat să consume şi droguri. şi în unele centre chiar psihoterapie. din cei 24. mulţi dintre ei pentru o perioadă destul de lungă de timp (timpul mediu petrecut de o persoană întrun servicu de tratament substitutiv fiind de 8 ani). în sensul că aceştia consumau destul de rar droguri.500 au primit tratament în mod regulat. în sensul că au continuat să utilizeze regulat droguri. doar jumătate dintre dinte beneficiari au accesat serviciile sociale. în sensul că nu mai simţeau nevoie să consume droguri.

pentru acele persoane care au eşuat în toate celelalte forme de tratament şi pentru care dingura dorinţă este aceea de a consuma droguri. în funcţie de nevoile pacinetului. În ciuda acestor rezultate mulţumitoare. peste 60% dintre pacienţii aflaţi în tratament substitutiv cu metadonă erau mulţumiţi de serviciile pe care le-au primit. au fost realizate multe modificări în ceea ce priveşte administrarea şi abordarea tratamentului. ţinându-se cont în principal de reducerea riscurilor asociate consumului de droguri şi abia pe planul doi se afă abstinenţa. în care abordarea principală este aceea de a reduce riscurile asociate consumului. şi aproximativ o treime dintre cei care sunt in tratament au raportat faptul că nu mai utilizează droguri. De la întroducerea tratamentul în anul 1968 şi până în prezent. care merg pe abstinenţă totală. După mai bine de 20 de ani de tratament substitutiv. există un număr relativ mic de utilizatori de droguri injectabile infectaţi cu HIV. şi aici mă refer la decesele datorate supradozelor. În Olanda există diferite servicii care oferă metadonă. există servicii în care se oferă heroină ca tratament. doza de matadonă crescând de la 43 miligrame în 1989 la 56 miligrame în 1995 şi ajungând acum la doze nemăsurate. Tratamentul cu heroină se foloseşte din două considerente foarte simple şi anume: 13 . exista centre cu standarde înalte de acces. Aproximativ 60% dintre pacienţi au declarat că administrarea tratamentuli substitutiv cu metadonă i-a ajutat să scadă utilizarea drogurilor. şi 10% au declarat că tratamentul nu i-a ajutat deloc în ceea ce priveşte utilizarea drogurilor. În momentul de faţă abordarea în ceea ce priveşte tratamentul substitutiv este una pragmatică. există centre cu standarde joase de acces. aproximativ jumătate dinte pacienţi au declarat că administrarea metadonei i-a determinat să renunţe foarte greu la heroină.Conform Institutului Olandez de Sănătate Mintală în anul 1994. în comparaţia cu restul Europei acelaşi situaţie fiind şi în ceea ce priveşte decesele asociate direct consumului de droguri.

Tot ca tratament al dependenţei de opiacee este şi tratamentul cu Naltrexonă. în care consumatorul de droguri întră voluntar pentru o perioadă de mai mulţi ani. Tratamentul cu naltrexxonă este totuşi un tratament destul de dificil. Tot prin controlul acestor doze care se administrează. Pe lângă serviciile de tratament. se reduc mult decesele cauzate de supradoze şi celelalte boli asociate consumulul. în afară de HIV şi hepatită C. prin oferirea celor 2 doze zilnice de heroină. adică substanţă care blochează efectul heroinei prin deblocarea acesteia de pe receptorii neuronali. obiectivul acestor comunităţi fiind acela de a reintegra socioprofesional persoanele care au fost dependente de droguri şi care în momentul accesului în comunitate nu îşi mai administrează nici o substanţă. aceasta fiind o substanţă antagonistă. şi anume diversele abcese cauzate de microbii introduşi în tegument sau şi mai grav septicemiile sau emboliile produse de injectările defectuoase. produs care are acţiune parţial agonistă.1. cele mai importante fiind comunităţile terapeutice. 14 . Pe lângă serviciile de tratament cu metadonă. deoarece prin administrara acestei substanţe la o persoană care a consumat heroină îî va determina acesteia în numai câteva minute simptome de sevraj. prin injectarea heroinei cu instrumeltele sterile oferite la centrul de tratament împreună cu heroina se reduce aproape la zero răspândirea virusului HIV şi a hepatitei C. disponibile din anul 2000. persoana în cauză nu mai este implicată în acţiuni ilegale şi antisociale menite să-i asigure banii necesari pentru drogurile de pe piaţa neagră. necesitând o voinţă foarte mare. există si serviciile de menţinere pe buprenorfină. şi 2. care este un agonist total. în Olanda s-au dezvoltat şi foarte multe servicii de postcură.

putem fi în una din următoarele situaţii: 1. şi au o istorie de consum mai mare de un an de zile. însă nu sunt suficient de pregătiţi să facă faţă tenteţiei de la lua droguri. dezintoxicare – tratament care funcţionează (rata de succes în ceea ce priveşte abstinenţa) pentru persoanele care au mai puţin de un an de consum de heroină şi care reprezintă singurul servicu disponibil pentru persoanele consumatoare de droguri care au vârsta mai mică de 16 ani. de tratament de menţinere sau de postcură. care începân cu anul 2010 şi schimbat titulatura în Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog conform Hotărârii 1424 din 18 noiembrie 2009. legislaţie şi management în tratamentul adicţiei la opiacee Atunci când vorbim de tratament în adicţia de opiacee. tratament de menţinere – este indicat şi folosit pentru persoanele care au vârsta mai mare de 16 ani şi care îşi doresc să realizeze o schimbare în ceea ce priveşte consumul. postcura – serviciile de postucră su fost create şi sunt necesare pentru acele persoane care au consumat droguri. 3. Indiferent că este vorba de dezintoxicare.. Tot în această hotărâre de guvern sunt listate şi atribuţiile pe care le va avea după restructure. toate programele şi regulamentele fiind realizate de Centrul Naţional de Sănătate Mintală. nu ne referim strict la oferirea medicaţie de menţinere. În funcţie de nevoile beneficiarului.III. Structuri instituţionale. următoarele având legătură direct cu managementul adicţiilor: 15 . toate aceste servicii sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii. 2. sunt în tratament de menţinere şi dintr-un motiv sau altul doresc să renunţe la consum. şi mai ales de vârsata acestuia.

potrivit legii. un referent. precum şi de formare a formatorilor în domeniul adicţiilor. Toate aceste atribuţii sunt îndeplinite de cele şapte persoane care fac parte în momentul de faţă şi structura centrului şi anume: un director. educare. un psiholog. f) autorizează şi acreditează programe de formare profesională. în condiţiile legii. un contabil şi un inginer. monitorizarea şi coordonarea programului naţional de sănătate mintală. d) asigură la nivel naţional implementarea. împreună cu instituţiile abilitate. un consilier juridic. desfăşurate în cadrul structurilor cu atribuţii în îngrijirea persoanelor toxicodependente din reţeaua Ministerului Sănătăţii. un economist. 16 . b) propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii priorităţile ţn implementarea programelor specifice în dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală şi coordonează acordarea consultanţei şi asistenţei tehnice în dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală. c) propune spre avizare Ministerului Sănătăţii campanii de informare.a) propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii priorităţile în domeniul dezvoltării politicilor de sănătate mintală şi asigură consultanţa şi asistenţa tehnică în domeniul politicilor de sănătate mintală. un sociolog. Trebuie remarcat faptul că din structuta organizatorică a a centrului lipsesc posturile cu funcţie medicală. e) coordoneaza activităţile de consiliere medicală în domeniul consumului de droguri. în condiţii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii. un consilier principal. comunicare în domeniul sănătăţii mintale şi asigură coordonarea acestora. un asistent social.

Astfel în acest ordin sunt prezentate următoarele standarde: 1. 1. 8 Conform ordinului comun nr. Standarde pentru autorizarea sanitară de funcţionare8 Centrul de dezintoxicare Criterii minime privind spaţiile: a) organizarea spaţiilor respectă criteriile Ministerului Sănătăţii Publice referitoare la unităţile spitaliceşti. 1. împreună cu Ministerul Muncii. 1. cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea dormitoarelor. e) are o baie la cel mult 10 beneficiari.Pentru că nici o structură medicală în momentul de faţă nu poate funcţiona fără standard de calitate şi acreditare.389 din 4 august 2008 privind aprobarea Criteriilor şi metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri şi a Standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri. d) are o toaletă la cel mult 10 beneficiari. 513 din 15 august 2008) şi Ministerul Internelor Şi Reformei Administrative (ordinul Nr. b) saloanele au obligatoriu cel puţin două paturi. Familiei Şi Egalităţii De Şanse (ordinul Nr. un cabinet de psihologie şi un cabinet de asistenţă socială care respectă criteriile menţionate la standardul I. separate pe sexe şi separate pentru personal şi beneficiari. 282 din 24 august 2007) ordinul nr. pentru fiecare beneficiar asigurându-se un spaţiu de 6 mp. accesibile. separate pe sexe şi separate pentru personal şi beneficiari. a fost emis de către Ministerul Sănătăţii (nr. c) are minimum un cabinet medical de psihiatrie. accesibile. cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea dormitoarelor.389 din 4 august 2008).389 din 4 august 2008 17 .

În condica de prescripţie se vor înregistra. centimetru. trebuie respectate următoarele criterii suplimentare: a) deţinerea substanţelor utilizate în tratamentul de substituţie trebuie să se facă în camere special amenajate. Dotarea minimă include: tensiometru. cu suprafaţă de minimum 9 mp. numele şi semnătura persoanei care administrează medicaţia. b) chiuvetă racordată la apă caldă şi apă rece. fără ferestre. sau poate externaliza serviciile de analize de laborator către un furnizor acreditat. data. teste pentru depistarea drogurilor în lichide biologice. organizat conform legislaţiei în vigoare. c) pardoseala cabinetului medical construită din material uşor igienizabil. b) cabinetul medical din structura centrelor trebuie să procure medicaţia necesară tratamentului de substituţie pe baza condicii de aparat. cântar. numele şi semnătura persoanei din partea cabinetului medical care primeşte medicaţia. precum şi numele şi semnătura beneficiarului care primeşte medicaţia. administrarea şi notarea cantităţii de medicaţie de substituţie eliberate fiecărui beneficiar în condica de prescripţie. d) mobilier adecvat unui cabinet medical. stetoscop.f) deţine un laborator de analize medicale propriu. În cazul în care cabinetul medical asigură tratament de substituţie cu agonişti de opiacee. destinată exclusiv prescrierii acestuia. c) persoana care distribuie tratamentul de substituţie va fi răspunzătoare de distribuţia. într-un dulap metalic securizat. numele şi semnătura persoanei care eliberează. În condica de aparat se vor trece data. cantitatea administrată în miligrame. Cabinetul medical din structura centrelor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii generale: a) suprafaţă de minimum 9 mp. cantitatea eliberată. 18 . termometru. potrivit legii. la fiecare administrare.

hotă. congelator. amenajată cu materiale uşor de igienizat. iar în cazul consilierii şi/sau psihoterapiei de grup. mobilier funcţional. chiuvetă. b) un grup sanitar la cel mult 6 beneficiari. cu o suprafaţa minimă de 14 mp şi o dotare de minimum două maşini de spălat. instalaţii pentru gătit. f) o spălătorie pentru beneficiarii comunităţii. g) sursă de apă potabilă. toaletele beneficiarilor sunt accesibile. o suprafaţă minimă de 1. veselă şi tacâmuri. Cabinetul de psihologie din structura centrelor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii: a) o suprafaţă de minimum 6 mp. frigider. b) mobilier adecvat. condiţii de luminozitate şi de respectare a confidenţialităţii. păstrării alimentelor şi servirii mesei: amenajări cu materiale uşor de igienizat. cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea dormitoarelor. dar nu mai puţin de 12 mp.2. separat pe sexe şi separat pentru personal şi beneficiari. care pot fi ocupate de cel mult 4 beneficiari şi care asigură un cubaj de 18 mc/pat de aer. b) mobilier adecvat. e) o baie la cel mult 6 beneficiari. Centrul tip comunitate terapeutică Criterii minime privind spaţiile: a) un cabinet de psihologie şi un cabinet de asistenţă socială pentru care respectă criteriile menţionate la standardul IA.5 mp/persoană. o suprafaţă minimă de 1. condiţii de luminozitate şi de respectare a confidenţialităţii. accesibile. separate pe sexe şi separate pentru personal şi beneficiari. iar în cazul consilierii de grup.5 mp/persoană. 3. Cabinetul de asistenţă socială din structura centrelor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii: a) o suprafaţă de minimum 6 mp. 19 . dar nu mai puţin de 12 mp. d) spaţii adecvate şi cu circuite funcţionale corespunzătoare necesare pregătirii. cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea dormitoarelor. c) dormitoare cu o suprafaţă de 6 mp/persoană.

Standarde referitor la asigurarea serviciilor Centre de dezintoxicare Criterii privind serviciile minime oferite: a) servicii medicale de bază. efectuarea de măsurători antropometrice. c) stabilizare biomedicală. e) stabilizare biomedicală. imunizare etc. d) întreruperea consumului de droguri sub control medical şi menţinerea abstinenţei în ambulator. g) servicii de asistenţă socială. e) psihodiagnostic şi evaluare clinică. h) tratamentul patologiei duale psihiatrice. consultaţie şi tratament medical de psihiatrie.h) spaţii pentru activităţi de terapie ocupaţională/ergoterapie. d) testarea prezenţei drogurilor în lichide biologice. f) intervenţii psihologice. b) administrarea de medicamente. b) întreruperea consumului de droguri sub control medical. Centrul de asistenţă integrată a adicţiilor (CAIA) Criterii privind serviciile minime oferite: a) servicii medicale de bază: evaluare medicală. 2. c) acordarea primului ajutor. i) cameră de dormit pentru personalul comunităţii care asigură permanenţa. inclusiv examen clinic general şi pe aparate pentru a depista eventualele boli infecţioase în evoluţie care pot pune în pericol alte persoane din centru. organizate conform normelor specifice activităţii desfăşurate. 20 . monitorizarea parametrilor fiziologici. Suprafaţa minimă asigurată pentru fiecare beneficiar care desfăşoară activităţi în cadrul acestor ateliere este de 4 mp.

f) îndrumare vocaţională. k) servicii de asistenţă socială. C. formare. hepatită B. În cadrul activităţilor de ergoterapie recreaţională şi funcţională sunt aplicate normele de protecţie a muncii pentru activităţile specifice desfăşurate. precum şi pentru un stil de viaţă sănătos. j) intervenţii psihologice. orientare şi integrare în muncă. consultaţie de psihiatrie cu o frecvenţă de minimum o dată/lună/beneficiar. j) servicii de permanenţă 24 de ore. h) asistenţă medicală de medicină generală cu o frecvenţă de minimum o dată/lună/beneficiar. Centrul tip comunitate terapeutică Criterii privind serviciile minime oferite: a) găzduire pe perioada menţionată în contractul sau acordul cu beneficiarul. g) recoltarea de produse biologice şi testarea prezenţei drogurilor. i) psihodiagnostic şi evaluare clinică. Beneficiarul este informat înainte asupra condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii. d) servicii de asistenţă socială. h) îngrijirea plăgilor simple şi suprainfectate. b) psihodiagnostic şi evaluare clinică. e) consiliere pentru dezvoltarea abilităţilor de trai independent. cum ar fi HIV. inclusiv examen clinic general şi pe aparate pentru a depista eventualele boli infecţioase în evoluţie care pot pune în pericol alte persoane din centru. 21 .f) informare şi educare pentru prevenirea infecţiilor cu transmitere pe cale sangvină sau sexuală. cum ar fi sprijin pentru angajare. c) intervenţii psihologice. g) ergoterapie recreaţională şi funcţională. i) asistenţă medicală de urgenţă la nevoie.

sau de un medic generalist sau de familie. sunt necesare trei planuri de acţiune şi anume: . 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.Toate aceste regulamente. cu modificările şi completările ulterioare. ele nu au putut fi aplicate decât în momentul adoptării Hotărârii Nr. 22 . abandonul şcolar. hotărâri şi ordine de ministru. principalele problem sociale cu care ele se confruntă fiind renunţarea la viaţa de familie.planul psihologic – fără acţionarea în această direcţie simpla oferire a serviciului medical nu va rezolva cauzele pentru care persoana respectivă a consumat droguri. fie că este vorba de dezintoxicare.planul medical (fiecare centru trebuie să dispună de un medic psihiatru. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. de tratament de menţinere sau pur şi simplu de postcură. 9 Trebuie specificat faptul că aceste legi nu pot fi aplicate decât în anumite situaţii din cauza faptului că fac referire la un Cod Penal care nu este intrat în vigoare. lipsa actelor de identitate. Cu toate că aceste două legi sunt funcţinabile din momentul în care au fost publicate în Monitorul Oficial. În conformitate cu aceste legi. . pentru a putea manageria un serviciu care se adresează consumatorilor de droguri. . dar care a efectuat minim 60 ore de educaţie continuă în domeniul adicţiilor). în ceea ce priveşte oferirea de servicii medicale şi legea 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri completată prin legea 522 din 24/11/20049. în cel mai bun caz. standarde şi ordine ministeriale au la bază legea sănătăţii. hotărâre care a intrat în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial la data de 17 august 2005. Având această abordare medico-psiho-socială în cadrul serviciilor de tratament a adicţiilor de opiacee şansele de recuperare şi reintegrare socio-profesională a unei persoane consumatoare de droguri cresc considerabil. ci va determina doar renunţarea la acest comportament pe perioada tratamentului.planul social – de cele mai multe ori o persoană care a consumat droguri necesită si consiliere socială.

Dezintoxicarea cu tratament bazat pe abstinenţă împreună cu tratamentul substitutiv sunt componente esenţiale pentru un sistem efectiv de tratament pentru persoanele dependente de opioide. Simpla dezintoxicare sau stoparea consumului de opioide este adesea insuficientă: este necesar un proces terapeutic. . Principalele obiective ale tratamentului şi reabilitării persoanelor dependente de opioide sunt următoarele: . 23 . Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee Tratamentul dependenţei de opioide este o strategie importantă pentru a soluţiona consecinţele sociale şi medicale asociate cu dependenţa de droguri la nivel individual şi social. . persoanele dependente de opioide îşi pot stabiliza starea prin dezvoltarea şi integrarea schimbărilor de comportament şi printr‐un mod adecvat de utilizare a medicamentelor. . sau asociate utilizării lor. şi de aceea doar dezintoxicarea constituie foarte rar un tratament adecvat al dependenţei de substanţe.reducerea dependenţei de droguri ilicite. Recăderea ca urmare a dezintoxicării este extreme de comună.reducerea morbidităţii şi mortalităţii determinate de utilizarea opiodelor. Ca şi în alte probleme de sănătate cum ar fi: hipertensiunea. Dezintoxicarea reprezintă oricum primul pas pentru multe forme de tratament de lungă durată bazate pe abstinenţă. cum sunt bolile infecţioase. Orice eşec în introducerea neadecvată a tratamentul pentru dependenţa de opioide se reflectă în costuri suplimentare atât pentru serviciile medicale cât şi pentru comunitate. diabetul şi problemele de inimă.facilitarea reintegrării în muncă şi în sistemul educativ.IV.promovarea sănătăţii fizice şi psihice. .reducerea comportamentului infracţional.

dizabilităţii sau decesului cauzat de. circumstanţelor personale. O concentrare exclusivă în realizarea unei situaţii fără droguri ca un scop imediat pentru toţi pacienţii poate potenţa realizarea altor obiective importante cum ar fi prevenirea HIV. şi plecarea prematură este asociată cu rate înalte de recădere în consumul de droguri. sau asociat cu utilizarea substanţei. severităţii dependenţei. reabilitare psihosocială şi intervenţii în reducerea riscurilor. psihoterapie. Reducerea comportamentelor de risc asociate cu dependenţa de droguri este un scop tangibil. Durata potrivită de tratament pentru un individ depinde pe problemele şi nevoile sale. intervenţiile de tratament trebuie direcţionate spre reducerea morbidităţii. mai ales în scurt timp. Un anumit tratament nu este eficient pentru toate persoanele. dar din păcate nu este posibil pentru toţi indivizii dependenţi de opioide. Mulţi pacienţi au nevoie de câţiva ani de tratament. 10 Termenul de menţinere în tratament. 24 . Managementul raţional al dependenţei de opioide necesită o îmbinare echilibrată între farmacoterapie. Persoanele ce urmează a fi tratate pentru dependenţa de opioide vor avea contexte diferite de factori de risc şi de protecţie. probleme psihologice şi sociale diferite. motivaţiei şi răspunsului la intervenţie. serviciile trebuie să fie suficient de variate şi flexibile pentru a răspunde nevoilor clienţilor. De aceea. este folosit de puţin timp şi a fost adoptat datorită faptului că este mai puţin discriminatoriu decât termenul iniţial. Menţinerea în tratament10 pentru o perioadă adecvată de timp este extrem de importantă pentru eficienţa acestuia. programele trebuie să includă strategii pentru implicarea şi menţinerea pacienţilor în tratament. de asemenea. sau tratament de menţinere. Pentru acele persoane care în mod curent nu pot sau nu vor să renunţe la consumul de droguri. Deoarece oamenii părăsesc tratamentul prematur. cu succese viitoare dacă acesta continuă. de tratament substitutiv. dar cercetările indică faptul că pentru cei mai mulţi oameni dependenţi de droguri beneficiile unei intervenţii semnificative se realizează cam după trei luni de tratament.Ultimul scop al unei situaţii fără droguri este un obiectiv ideal şi pe termen lung.

Medicamentele folosite în terapia prin substituţie pot fi prescrise ori în doze descrescătoare de‐a lungul unei scurte perioade de timp (de obicei mai puţin de o lună). Dozele mai mari permit reducerea mai rapidă a consumului de heroină decât dozele moderate sau mici. ori în doze relativ stabile pe o perioadă mai lungă de timp –peste 6 luni‐ pentru menţinerea terapiei prin substituţie. mortalitatea cauzată de droguri. Aproximativ ¾ din persoanele care încep tratamentul cu metadonă răspund bine. utilizarea metadonei în aceste tratamente reduce riscul consumului ilicit de droguri. Din anii 1960. Tratamentul de menţinere cu metadonă este asociat cu o minimă incidenţă a efectelor secundare şi cu o majoră imbunătăţire a sănătăţii. riscul contactării HIV. 25 . pentru tratamentul sindromului de abstinenţă sau pentru dezintoxicare. îmbunătăţeşte sănătatea fizică şi mentală şi reduce criminalitatea. Unii au nevoie de mai multe cure înainte ca efectele benefice majore să poată fi observate. Utilizarea metadonei în tratamentul de menţinere este o altă metodă cercetată amănunţit. Este cel mai des utilizat substituent în terapia dependenţelor de opioide. 11 Metadona este un opioid produs pe cale sintetică. Pentru acest grup de persoane este important ca această alternativă să poată încuraja menţinerea tratamentului. S‐a dovedit astfel că. metadona a fost utilizată (mai întâi în SUA) ca substanţă împotriva sindromului de abstinenţă fizică în cadrul dezintoxicării de heroina. elaborată ţn anul 1942 de fabrica de vopsele Hoechster. cu efect similar morfinei. care permite stabilizarea funcţiilor creierului şi previne nevoia de drog şi sindromul de abstinenţă. Agenţii farmacologici folosiţi în tratamentul de menţinere al terapiei prin substituţie Metadona11 Metadona este un opioid sintetic care se administrează în mod obişnuit pe cale orală sub formă de suspensie. în urma unor cercetări şi monitorizări. A fost patentată în anul 1953 şi lansată pe piaţă ca analgezic forte sub denumirea de POLAMIDONR.

26 . inclusiv depresia respiratorie. Naltrexona13 Utilitatea antagoniştilor la opiacee în tratamentul dependenţei de heroină se bazează pe ipoteza comportamenentală cu privire la originea şi menţinerea adicţiei. Administrând doze crescătoare. efectele ajung la un anumit prag unde stagnează. conform acestei ipoteze. heroină sau alt opioid. 12 Buprenorfina este un analgezic opioid şi un agonist parţial al receptorilor μ determinând activarea acestora. Buprenorfina este în mod normal mult mai scumpă decât metadona. activare ce creşte odată cu creşterea dozei până la atingerea unui platou. chiar fiind intersectat cu consumul de alte opioide. Buprenorfina este acceptată de către consumatorii de heroină. Pentru a putea fi introdus în tratament. În consecinţă. dar în acelaşi timp nu are o rată ridicată a încurajării menţinerii tratamentului. în cazul reducerii consumului de opioide ilicite şi îmbunătăţirii funcţionării psihosociale. folosirea acestui medicament are şanse slabe să producă o supradoză. 13 Naltrexona este un antagonist la opiacee pur.Buprenorfina12 Buprenorfina este un medicament cu un conţinut activ mai scăzut de opioide decât metadona ce poate fi prescris ca tratament. producând o blocare completă şi reversibilă a efectelor farmacologice ale opiaceelor şi anulând majoritatea efectelor obiective şi subiective ale acestora. Eficacitatea utilizării de buprenorfină este similară cu cea a metadonei administrată în doze adecvate. are puţine efecte secundare şi este asociată cu un uşor sindrom de abstinenţă. fără a produce dependenţă fizică sau toleranţă. spre deosebire de metadonă. de asemenea. Acesta nu este bine asimilat în cazul în care este administrat pe cale orală. apariţia unui sindrom de abstinenţă ulterior (întărire negativă). de aceea acesta este administat sublingual. mioza. substanţele antagoniste blochează euforia care urmează după administrarea opiaceelor (întărire pozitivă) întârziind sau evitând recăderile şi. Controlul întăririlor pozitive şi negative va conduce la diminuarea comportamentului de autoadministrare compulsivă. euforia şi cravingul. un antagonist opiaceu trebuie să fie capabil să neutralizeze efectele euforizante şi plăcute ale dozelor de agonist utilizate de obicei.

Naltrexona este practic inactivă din punct de vedere al efectelor secundare dacă este administrată pe cale orală iar ciclazocina. trebuie să aibă o durată de acţiune lungă. Rata mortalităţii persoanelor dependente de opioide. au găsit că cei care menţineau mai mult tratamentul. şi cu îmbunătăţirea câştigurilor anuale legale. De asemenea. Terapia prin substituţie a fost asociată. un alt antgonist. Unele studii au arătat că s‐au îmbunătăţit nivelul de angajare şi alţi indici 27 . de minim 24 de ore. Impactul tratamentelor de menţinere prin substituţie cu opioide Beneficii Mai multe studii longitudinale. Utilizatorii de droguri ilicite care nu urmează un tartament sunt de 6 ori mai expusi riscului de a contacta HIV decat cei care intră într‐un program de tratament şi rămân in programe. este important să fie activ pe cale orală. Dintre diverşii antagonişti la opiacee disponibili. care au examinat schimbări ale comportamentului pacienţilor cu HIV aflaţi în tratament. la fel ca şi cei care terminau tratamentul se aflau în strânsă legatură cu reducerea riscurilor de infectare HIV şi a celor asociate consumului. potenţial scăzut de a crea dependenţă şi să nu producă reacţii adverse sau intoleranţă care ar putea provoca abandonul tratamentului. să aibă acţiune reversibilă. naltrexona reuneşte majoritatea condiţiilor menţionate anterior. Mai puţine complicaţii pot apărea atât pentru femeile gravide cât şi pentru făt dacă acestea urmează un tratament decât complicaţiile care pot apărea în cazul în care acestea nu iau parte la nici un tratament. aflate în tratament cu metadonă.Mai mult. este de 1/3 faţă de 1/4 pentru cei care nu urmează nici un tratament. Acest sistem de înlocuire a substanţei utilizate în cazul dependenţelor de opioide a dat rezultate mult mai bune decât placebo sau dezintoxicare singulară. scopul de a menţine persoanele în tratament şi de a reduce consumul de heroină. provoacă episoade disforice şi depresive. dealtfel.

riscul de supradoză este redus în mod substanţial în comparaţie cu riscul dat înainte de începerea tratamentului. în timpul şi imediat după tratament. în circa 2 săptămâni. De aceea la început sunt recomandate doze mici. Există riscul deversării medicamentelor folosite în tratamentele de substituţie către reţele de trafic ilicite. Aceste efecte sunt cu atat mai vizibile în cazul comportamentului criminal asociat cu consumul de droguri. Estimarea impactului terapiei asupra societăţii este îngreunat datorită altor factori. şi circumstanţele în care pacienţii se găseau înainte de tratament. dar aceste date sunt limitate. aceasta devenind substituent. Implementarea în mod efectiv a procedurilor de control pe plan naţional şi internaţional precum şi alte mecanisme de administrare supravegheată a medicamentelor pot colabora pentru a minimaliza riscul acesta. 28 . Mai multe studii au arătat că nivelul criminalităţii în rândul consumatorilor de droguri era foarte ridicat înaintea intrării într‐un program de tratament. Beneficiile sunt foarte mari. Cu toate acestea când se ajunge la administrarea unei doze stabile. dar efectele se pot vedea şi pe o perioadă lungă de timp de mai mulţi ani după incetarea tratamentului. aceste nivele fiinde reduse la jumătate după un an de tratament cu metadonă.de funcţionare socială asociate tratamentului cu metadonă. ceea ce se poate întampla şi cu alte narcotice şi substanţe psihotrope care se află sub control international. Cercetările evidenţiază faptul că cel mai mare risc de supradoză apare la începutul tratamentului cu metadonă. Riscuri Cel mai mare risc al metadonei ca şi al opioidelor este supradoza. climatul social în care studiile sunt efectuate. ce poate deveni fatală.

consilierea . altele.managementul de caz. renunţarea la consumul de opiacee ilicite) şi oferă un minimum de intervenţii psihosociale.intervenţiile psihoterapeutice . Acestea nu reprezintă un simplu adaos la medicaţia de menţinere. În prezent sunt disponibile diverse forme de psihoterapie adaptate problemelor asociate dependenţei de droguri.intervenţii comportamentale .grupurile de autoajutor . condiţionează tratamentul de menţinere de îndeplinirea acestor obiective şi oferă o gamă mai bogată de asemenea intervenţii duăp cum urmează: .Intervenţii complementare psiho-sociale în tratamentul substitutiv al dependenţei de opiacee Intervenţiile psihosociale îmbunătăţesc rezultatele tratamentului de menţinere în ce priveşte retenţia în tratament precum şi uzul de opiacee ilicite prin îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare psihologică şi socială.. Tratamentul de menţinere ajută pacientul să se extragă dintr-un stil de viaţă haotic şi îi oferă stabilitatea necesară participării la intervenţiile psihosociale. 29 . high-threshold. denumite low-threshold.educaţia . ci o componentă esenţială a unui program de intervenţii integrate. Unele centre.intervenţii de reinserţie socială . oferă tratamentul de menţinere fără a-l condiţiona de necesitatea îndeplinirii unor obiective comportamentale (de ex.

în sectorul 4 al Capitalei s-a înfiinţat primul centru specializat în metadonă sub formă de staţionar de zi.V. În anul 2009 s-au împlinit 10 ani de când în Bucureşti se poate vorbi de un serviciu în adevăratul sens al cuvântului. adresabilitatea fiind foarte mare. Acest centru a fost deschis în luna iunie şi până la sfârşitul anului au fost introduşi în tratament 100 pacienţi. în momentul de faţă peste 150 de pacienţi vin zilnic să îşi ridice medicaţia şi 100 de pacienţi care. sunt în regim de reţetă cu timbru sec. Aceştia vin la două săptămâni. când li se fac şi controalele psihologice. având în vedere că de la deschiderea acestuia şi până în prezent au fost realizate foarte multe schimbări atât în ceea ce priveşte personalul care lucrează cât şi în ceea ce priveşte abordarea terapeutică. 30 . testele de laborator şi li se dau tabletele pe care le iau acasă. Din anul 1999. sub presiunea Uniunii Europene şi pentru că exista o reală nevoie a unui serviciu care să se adreseze persoanelor dependente de heroină a fost deschis primul Centru pilot Pilot pentru Toxicomanii din cadrul Spitalului „Alexandru Obregia”. în al doilea an intrând în tratament 800 dependenţi de heroină. Având în vedere acest fapt prin cercetarea de faţă încerc să prezint gradul de satisfaţiei al beneficiarilor centrului. semiambulatoriu. sub stricta supraveghere a familiei. Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al beneficiarilor de la Centrul de Sănătate mintală al sectorului 4 Introducere Încă din anul 1996. mergând extraordinar de bine. care se adresează consumatorilor de droguri injectabile care vor să renunţe la acest comportament.

Rezultate Întebarea nr. Am folosit metoda discuţiei faţă în faţă. şi care vin cu o regularitate de 14 zile.5% din totalul pacienţilor de la centru) atât în rândul pacienţilor care vin zi de zi să îşi ridice medicaţia cât şi în rândul celor care sunt pe reţetă cu timbru sec. În mare parte această distribuiţie se regăseşte şi în rândul consumatorilor activi de droguri. numărul persoanelor de sex masculin fiind de câteva ori mai mare decât numărul celor de sex feminin.67% pentru persoanele de sex masculin şi 13. dar chestionarul poate fi şi autoaplicat. motivul fiind acela de a eficientiza timpul şi de primi din partea intervievaţilor răspunsuri care pot fi cuantificate. iar gradul de răspuns la aceasta este foarte mic. Chestionarul folosit are 26 de întebări. fiind o adaptare a unui chestionar folosit de Institutul olandez de Sănătate mintală şi adicţii Timbos. 31 . chestionarul aplicat fiind anonim şi confidenţial. 1 . Ultima întrebare a chestionarului este o intrebare cu răspuns deschis. În figur aalăturată am reprodus distribuţia pe sexe a persoanelor intervievate.33% pentru persoanele de sex feminin. Majoritatea întrebărilor folosite sunt întrebări închise. etnie şi vârstă. Ca la orice cercetare primele întrebări sunt legate de datele demografice. 26 persoane au fost de sex masulin şi 4 persoane de sex feminin.Metodologie Pentru această cercetare am aplicat un chestionar unui lot de 30 persoane (care reprezintă 12. distribuţia procentuală înte persoanele de sex masculin şi cele de sex feminim fiind de 86. şi care este folosit la scară largă atât în Olanda cât şi în alte ţări din Europa. Sigurele date pe care le-am cerut fiind acelea legate de sex.Sexul respondentului: Din totalul de 30 persoane intervievate.

34 de ani. Vârsta cu cei mai mulţi reprezentanţi în lotul chestionat a fost 30 ani (8 persoane. toate de sex masculin). dintre care 5 de sex masculin şi 1 persoană de sex feminin). 24 de ani. urmată de 28 ani (6 persoane. dintre care 2 de sex feminin au vârsta de 27 ani. două persoane.1. iar cel mai în vârstă având 38 ani. 22 de ani (acestă persoană fiind de sex feminin) şi 20 ani. Întrebarea nr. Un grafic privind distribuţia pe vârstă a pacienţilor poate fi urmărit în figura 2. ambele de sex masculin. ambele de sex masculin au vârsta de 37 ani. 32 . 2 face referire la vârsta celor intervievaţi.Fig. cel mai tânăr având 20 de ani. 4 persoane. toate de sex masculin au vârsta de 31 ani. au vârsta de 26 ani şi apoi urmează câte 1 persoană cu vârsta de 38 de ani. două persoane. 3 persoane.

Fig. raportul intre beneficiarii de etnie română si cei de etnie rromă ar trebui să fie undeva în jurul a 2:1. 2 În ceea ce priveşte întrebarea nr. 33 . în figura nr. 3 puteţi observa raportul în funcţie de etnie al beneficiarilor centrului de Sănătate mintală. restul de 28 afirmând că sunt de etnie română. aici rezultatele nu pot fi concludente deoarece numai 2 persoane ne-au răspuns ca fiind de etnie rromă. 2. nr.a – Etnia. Din observaţiile directe şi din discuţiile cu personalul din centru. Afirm că rezultatele nu sunt concludente deoarece o parte dintre ei îşi ascund adevărata etnie din diverse motive. cu toate acestea. în favoarea celor de etnie română.

3 Întrebarea nr. majoritatea respondenţior au vârsta cuprinsă între 26 şi 34 de ani. restul de 6 având vârsta mai mică de 30 de ani. O distribuţie a numărului de persoane cu şi fără partener de viaţă constant poate fi observată în figura numărul 4. 4 dintre ele având vârsta mai mare sau egală cu 30 de ani. 3 – Aveţi un partener de viaţă constant? Acestă întrebare scoate în evidenţă stilul de viaţă al respondentului. Din totalul de 30 respondeţi. 34 . Toate persoanele care au declarat că nu au un partener de viaţă constant sunt persoane de sex masculin. restul de 10 declarând că în momentul respectiv nu sunt angrenaţi în nici o relaţie de lungă durată. şi modul în care el relaţionează cu celelalte persoane. 20 au un partener de viaţă constant. vârsta la care ar trebui să aibă o familie. cel puţin la momentul aplicării chestionarului.Fig. sau cel puţin o relaţie stabilă. nr. Aşa cum am precizat.

dinte care 1 persoană de sex feminin). 4 Întrebarea nr. au făcut şi o şcoală postliceală (8 persoane) sau au terminat o facultate (3 persoane. 4 – Cel mai înalt nivel de pregătire finalizat? Prin această întrebarea am vrut să văd dacă consumul de droguri influenţează viaţa socială şi profesională a respondentului sperând că poate fi realizată o corelaţie între vârsta acestuia şi gradul de pregătire şcolară.Fig nr. pe când persoane mai în vîrstă nu au studiile obligatorii finalizate. Avînd în vedere aceste rezultate putem trage concluzia că nivelul de pregătire nu este influenţat în mod vizibil de consumul de droguri. dinte aceştia o singură persoană fiind de sex feminin. Dintre cei chestionaţi numai 8 persoane au mai puţin de liceu. 35 . Din păcate acestă corelaţie nu poate fi făcută. inclusiv cele universitate. Majoritatea celor care au răspuns acestei întrebări sunt persoane care şi-au terminat studiile obligatorii (au făcut un liceu pe care l-au absolvit cu o diplomă de bacalaureat). în situaţia respectivă aflându-se 11 din cei intervievaţi. cel puţin în ceea ce-i priveşte pe pacienţii centrului de tratament. persoane tinere având studiile finalizate.

36 . este acela de a vedea cum membrii familiei au fost influenţaţi de consumul de droguri. Restul de 9 persoane au declarat ca locuiesc într-un apartament fie proprietate personală fie întrun apartament închiriat. Ce este interesant este faptul ca nici unul dintre respondenţi nu a declarat că nu are un loc unde să stea. dacă cei în cauză care au fraţi sau surori i-au determinat pe aceştia să se apuce de consum sau invers. 5 – Unde locuiţi în prezent? La acesată întrebare 21 de persoane au răspuns că locuiesc într-un apartament care nu este proprietatea lor. Având în vedere aceste aspecte putem să concluzionăm că cei care sunt în tratament de menţinere în cadrul Centrului de Sănătate mintala sectr 4 sunt cel puţin de condiţie medie socială. Distribuţia pe tipul de locuinţă ai celor chestionaţi poate fi urmărită în fig. 6. nr. Un alt aspect interesant. indiferent daca este proprietatea sa sau a familiei.O imagine şi mai clară a distribuţiei lor în funcţie de nivelul de pregătire finalizat este detaliată în figura nr. dacă ei s-au apucat de consum din cauza consumatorilor mai vechi din familie. 5 Fig. majoritatea locuind încă cu părinţii. sau este un imobil închiriat. la cei care locuiesc împreună cu familia. nr 5 Întrebarea nr.

şi că unul din obiectivele principale ale tratamentului este acela de reintegrare socială a foştilor consumatori de droguri. 6 – Cu ce vă ocupaţi în prezent? Întrebarea nr.Fig. Raportând aceste date la cele cu privire la veniturile constante este uşor de observat că numărul celor care au declarat că au un venit constant este sensibil egal cu numărul celor care au declarat că lucrează sau sunt în şomaj. 37 . 6 Întrebarea nr. nr. fiind fără ocupaţie. restul de 12 declarând că nu se bazează pe aceleaşi venituri lună de lună. jumătate dintre aceştia lucrează (15 persoane) sau au lucrat până nu demult (sunt in somaj – 6 persoane). 7 – Aveţi un venit constant? Aceste două întrebări vor să scoată în evidenţă modul prin care pacienţii de la centru îşi procură banii necesari supravieţuirii zilnice şi dacă veniturile acestora sunt constante sau nu. Având în vedere faptul că respondenţii sunt în tratament de menţinere de o perioadă destul de îndelungată. o persoană este încă studentă şi numai 8 persoane nu au un angajament. Astfel 18 persoane au susţinut că au un venit constant.

În figura 7 şi figura 8 sunt reprezentate distribuţile respondenţilor în funcţie de ocupaţie şi de tipul de venit. 7 Fig. 9 – Câţi ani aţi consumat în mod regulat substanţe ilegale? Întebarea nr. Fig. nr. nr. 10 – De cât timp sunteţi în tratament de menţinere? 38 . 8 Întrebarea nr.

care. restul de 9 persoane având un istoric de consum mai mic de 5 ani. aceste două substaţe fiind sigurele care se oferă în centrul respectiv. cu un maxim de 10 ani şi un minim de 4 luni. În graficul din figura 9 vei putea observa distribuia pacienţilor în funcţie de medicaţia pe care aceştia o primesc. 11 – Ce medicamente de substituţie folosiţi? Aceste trei întrebări care nu au propriu zis legătură cu gradul de satisfacţie se referă la perioada de consum de droguri. la tipul de tratament administrat şi la periaoda de administrare a tratamentului. Din datele culese 12 persoane au un istoric de consum de heroină de mai bine de 10 ani. coroborat cu numărul de ani de când sunt în tratament. putem să estimăm perioada în care aceştia s-au apucat de consum. perioadă care se încadrează între anii 1993-1996. 10 persoane au un istoric de consum cuprins între 5 şi 10 ani. Ca perioadă de administrare a tratamentului. perioada medie este undeva între 4 – 6 ani. 39 .Întebarea nr. pe când suboxona primează în rândul celor care sunt în tratament de mai puţin timp. În ceea ce priveşte medicaţia folosită 18 persoane sunt în tratament cu metadonă şi doar 12 în tratament cu Buprenorfină. metadona primând în rândul persoanelor care au un istoric de tratament de 4 ani.

ţinând cont de faptul că mulţi dintre respndenţi sunt în tratament de când acest centru a fost deschis. Astfel studiind răspunsurile. Întrebările de la numărul 12 la numărul 17 inclusiv sunt întrebări legate de modul de acces în tratament şi de modaţităţile prin care fiecărui beneficiar îi sunt explicate toate detaliile.Fig. Pentru a avea o imagine a modului şi gradului de informare a pacienţilor cu privire la serviciile de tratament existente în cadrul centrului am realizat în figurile următoare un raport de distribuire a gradului de informare a beneficiarilor pe diveres teme şi anume: 40 . nr. putem cu uşurinţă să observăm că aproape toţi respondenţii au putut să răspundă pozitiv la aceste întrebări care fac referire la partea de început a tratamentului. 9 Întrebările de la 12 la 25 sunt în totalitate întrebări cu privire la gradul de satisfacţie al beneficiarilor în ceea ce priveşte serviciile oferite în cadrul centrului. Datele obţinute cu privire la satisfacţia beneficiarilor sunt foarte interesante.

11 41 . 13 – Aţi primit suficiente informaţii cu privire la abordarea terapeutică sau a amodului în care va decurge consilierea? Fig.Întrebarea nr. nr. 10 Întrebarea nr. 12– Aţi primit suficiente informaţii cu privire la posibilităţile de tratament şi consiliere/suport pe care centrul le oferă? Fig.

12 Întrebarea nr.Întrebarea nr. nr. nr. 14 – Aţi primit suficiente informaţii cu privire la rezultatele pe care să le aşteptaţi în urma tratamentului? Fig. 15 – Aţi fost implicat suficient în luarea deciziilor cu privire la administrarea tratamentului şi /sau a consilierii? Fig. 13 42 .

15 43 . 16 – V-a fost creat un plan de administrare a tratamentului? Fig. 14 Întrebarea nr. aţi fost de acord cu el? Fig.Întrebarea nr. nr. nr. 17 – Dacă a fost creat un plan.

acesta declarând ca îndiferent de cât de bine ar funcţiona tratamentul şi oricât de reabilitată ar fi o persoană care a consumat droguri. şi aici cu excepţia întrebării 21. 19 – Aveţi încredere în personalul din centru? 44 . 18 – Personalul din centru este suficient de instruit? Fig. nr. 16 Întrebarea nr. Dintre toţi pacienţii o singură persoană a pus la îndoială interesul pe care îl acordă personalul medical şi nemedical din centru faţă de evoluţia tratamentului. la care o singură persoană a răspuns negativ. Astfel. toţi cei care au răspuns la aceste întrebări au declarat că personalul din centru este pregătit îndeajuns pentru nevoile lor. în opinia generală ea tot un “drogat” ar rămâne.La întrebările de la numărul 18 până la numărul 21 cei chestionaţi trebuiau să răspundă cu privire la relaţia pe care o au cu personalul din centru. si că în timp s-a creat o relaţie de încredere între ei şi personal. Întrebarea nr. în rest toţi respondenţi au declarat că sunt de acord cu întrebările respective.

nr 18 Întrebarea nr. 20 – Personalul din cetru vă acordă suficient respect? Fig. 21 – Este personalul din centru înteresat de opinia dumneavoastră cu privire la tratament? 45 .Fig. nr. 17 Întrebarea nr.

nr. de la numărul 22 la numărul 25. La întrebarea nr.Fig. 19 Ultimele întrebări ale chestionarului. şi numai unul a răspuns negativ. ceea ce demonstrază faptul că tratamentul de menţinere este soluţia pentru a reuşi să scoţi o persoană dependentă de heroină din consum. împreună cu consilierea psihologică de care au beneficiat este metoda optimă prin care ei au scăpat de consumul problematic de droguri. şi că fără acest suport nu ar fi fost capabili să renunţe la heroină. 29 de respondenţi din 30 au răspuns afirmativ. vor să măsoare percepţia pacineţilor cu privire la tratament şi la beneficiile pe care aceşia le au datorită tratamentului. Percepţia generală pe care o au beneficiarii a fost că tratamentul oferit la centru. 46 . 22 – Credeţi că tratamentul sau consilierea sunt metodele necesare pentru problemele pe care le aveţi?. 20 arată distribuţia celor care au raspuns la acesată întrebare. Figura nr.

nr. concluziile fiind aceleaşi ca la întrebarea precedentă. 23 – Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să depăşiţi problemele pe care le aveţi?. 21 arată împărţirea celor care au raspuns la acesată întrebare. nr. 21 47 .Fig. 20 Acelaşi raport de 29 răspunsuri afirmative şi doar unu negativ îl avem şi la întrebarea nr. tratamentul medical şi consilierea psihologica fiind factor stabilizator. Fig. Figura nr.

. demonstrază faptul că cu cât o persoană este mai echilibrată fizic şi psihic cu atât mai mare este stăpânirea de sine. controlul de sine este acelaşi. 48 . 22 Întrebarea nr 25 – Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să deţineţi controlul în situaţii care înainte erau problematice?. 23. 24 – Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să realizaţi lucruri care sunt importante pentru dumneavoastră? arată faptul că odată ce un consumator de heroină este stabilizat fizic şi psihic. O reprezentare grafică a distribuţiei în funcţie de importanţa tratamentului în menţinerea controlului de sine puteţi observa în figura nr. 27 au declarat că se pot controla mult mai bine de când sunt în tratament. găndurile lui nu mai sunt strict legate de cum să îşi procure doza zilnică de drog. astfel că din 30 de respondenţi.Întrebarea nr. 29 de persoane din 30 au răspuns afirmativ la această întrebare. nr. ceea ce-l determină să aibă şi alte activităţi care îm timpul consumului nu reprezentau interes pentru el. faţă de doar 3 care au declarat că indiferent dacă iau sau nu tratamentul de menţinere şi fac consiliere psihologică. după cum se poate vedea în figura nr. 22 Fig.

49 .Fig. Problemele pe care le-au ridicat ei sunt mai mult legate de programul centrului. 23 Aşa cum spuneam şi în descrierea metodologiei de lucru. au posibilitatea de a se angaja. mai ales dintre cei care vin zi de zi la centru. deşi organigrama prevede acest post. din cele 30 de persoane care au participat la studiu numai 5 persoane au simţit nevoia să mai adauge câte ceva legat de activitatea de la centru. timpul de administrare al tratamentului fiind în timpul orelor standard de lucru. asistent social care să se ocupe de programe de reinserţie sociale adresate foştilor cunsumatori de droguri. Poate surprinzător. ultima întrebare este o întebare cu răspuns deschis. în care am lăsat la alegerea celor intervievaţi dacă vor să spună ceva sau nu. poate nu. şi din acest motiv foarte puţini beneficiari. nr. şi anume faptul ca nu este făcut în acord cu nevoile beneficiarilor. O altă problemă ridicată de un beneficiar a fost aceea a lipsei unui asistent social în cadrul centrului.

programul de administrare al tratamentului. putem concluziona faptul că tratamentul de menţinere pe agonişti este metoda cea mai eficientă pentru a determina un consumator de droguri să renunţe la consumul problematic. Pe lângă serviciile pe care le oferă la momentul actual centrul mai este necesar încă cel puţin un serviciu. Având în vedere răspunsurile şi comentariile pacienţilor de la Centrul de Sănătate Mintală Sector 4. 2. astfel încât. nu a suferit modificări vizibile. în momentul de faţă se administază cu succes şi buprenorfina. dacă la început era disponibilă ca tratament numai Metadona.Concluzii 1. acela de a găsi resursele necesare pentru încă o doză. administrarea făcându-se în mare parte în perioada în care majoritatea persoanelor au programul de muncă. Serviciile oferite în Centrul de Sănătate Mintală Sector 4. Există o reală nevoie pe care beneficiarii centrului o resimt în ceea ce priveşte un ajutor pentru reintegrarea socioprofesională. cu vârsta cuprinsă între 26 şi 30 de ani. 3. Conform datelor din chestionar. mai ales pentru pacienţii care vin zilnic la centru. angajat cu normă întreagă şi care este pe tratament substitutiv de cel puţin 2 ani. Chiar dacă funcţionează de mai bine de 10 ani. 6. şi anume consilierea socială. 4. Fără tratament şi consiliere. s-au îmbunătăţit şi sunt aliniate la standardele europene. reinegrarea şi reabilitarea socioprofesională sunt profund afectate. cu studiile obligatorii finalizate. În momentul în care este consumator activ toată energia sa este consumată cu un singur scop. 5. unui consumator activ de heroină fiindu-i practic imposibil să îşi continue studiile sau sa aibă un loc de muncă stabil sau o familie pe care să o ingrijească. tipologia persoanei care este beneficiar în cadrul Centrului de Sănătate Mintală Sector 4 este următoarea: bărbat. acesta fiind o reală problemă în sensul că cei care 50 .

este un serviciu oferit la standarde înalte de calitate. astfel încât orice beneficiar al centrului să poată de îşi primească şi medicaţia şi să meargă la serviciu. tipul de serviciu oferit în cadrul Centrului de Sănătate Mintală Sector 4. Având în vedere managementul centrului. 7. este recomandabil ca orice altă instituţie care intenţionează să deschidă astfel de servicii să preia standardele de calitate care sunt oferite aici.vin zilnic la centru nu işi pot găsi usor un serviciu care să le permită administrarea tratamentului în conditiile respective. mai mult de jumătate dintre pacienţi fiind reintegraţi socioprofesional. Ca o concluzie generală. 51 . o recomandare în această privinţă ar fi distribuirea tratamentului în program nonstop. rezultele obţinute fiind foarte importante. Cu toate că ar cerşte foarte mult costurile de administrare.

Din păcate serviciile dezvoltate de Agenţia Naţională Antidrog nu au capacitatea necesară pentru a face faţă cererilor de tratament şi totpdată personalul din cadrul acestor centre este insuficient ca număr şi slab pregătit. 5. Concluzii 1. majoritatea având doar experineţă teoretică în lucrul cu consumatorii de droguri. Legisltaţia atât europeană cât şi cea românească privesc consumatorul de droguri ca pe un pacient. un comportament care să fie benefic atât pentru el cât şi pentru societate. Anii de zile de luptă cu drogurile ale unor ţări precum Olanda a ajutat la înţelegerea fenomenului şi a dus la crearea unor servicii care au în centru omul consumator de droguri şi nu infractorul din spatele acestuia. 52 . odată cu apariţia curentului hippy şi de atunci majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă cu acest fenomen din ce în ce mai agresiv.VI. oferindu-i acestuia alternativa de a intra într-un serivuciu de asistenţă integrată a adicţiilor. Pornind de la premiza că este mai bine să previi decât să combaţi. Cunsumul de droguri în Europa a devenit problematic în anii ’60 –’70. Dezvoltatea comunităţilor terapeutice şi ale serviciilor de asistenţă medico-psiho-socială de tip low-threshold au arătat. a consumatorului de droguri care este privit ca un pacient şi nu ca un infractor. în condiţiile în care este judecat şi condamnat pentru o infracţiune legată de consumul de droguri. că este mult mai benefică atât pentru societate cât şi pentru beneficiar această abordare. Problema mare la noi este legată de lipsa unor servicii de asistenţă integrată a adicţiilor în adevăratul sens al cuvântului. Încă din cele mai vechi timpuri drogurile au fost folosite pentru a determina modificări ale stării de conştienţă. 4. utilizările cele mai frecvente fiind cele ale şamanilor şi vracilor care aşa sunsţineau că intră în contact cu divinitatea. în loc de a merge la închisoare. 3. 2. lucrarea de faţă a vrut să scoată în evidenţă cantitatea uriaţă de resurse umane şi materiale care trebuie folosite pentru a reuşi să scoţi un consumator de heroină din mediul în care a activat atâţia ani şi să-l determini să adopte un comportament normal. în timp.

astfel încât orice beneficiar al centrului să poată de îşi primească şi medicaţia şi să meargă la serviciu. mai ales pentru pacienţii care vin zilnic la centru. administrarea făcându-se în mare parte în perioada în care majoritatea persoanelor au programul de muncă. 7. s-au îmbunătăţit şi sunt aliniate la standardele europene. în momentul de faţă se administază cu succes şi buprenorfina. astfel încât. Cu toate că ar creşte foarte mult costurile de administrare. 6. Această observaţie este importantă mai ales în condiţiile 53 . Pe lângă serviciile pe care le oferă la momentul actual centrul mai este necesar încă cel puţin un serviciu. Există o reală nevoie pe care beneficiarii centrului o resimt în ceea ce priveşte un ajutor pentru reintegrarea socioprofesională. o recomandare în această privinţă ar fi distribuirea tratamentului în program nonstop. reinegrarea şi reabilitarea socioprofesională sunt profund afectate. este eficientă în creşterea retenţiei în tratament şi reducerea consumului de droguri.6. acesta fiind o reală problemă în sensul că cei care vin zilnic la centru nu işi pot găsi usor un serviciu care să le permită administrarea tratamentului în conditiile respective. unui consumator activ de heroină fiindu-i practic imposibil să îşi continue studiile sau sa aibă un loc de muncă stabil sau o familie pe care să o ingrijească. Chiar dacă funcţionează de mai bine de 10 ani. 7. nu a suferit modificări vizibile. Serviciile oferite în Centrul de Sănătate Mintală Sector 4. acela de a găsi resursele necesare pentru încă o doză. 5. programul de administrare al tratamentului. Fără tratament şi consiliere. În momentul în care este consumator activ toată energia sa este consumată cu un singur scop. 8. Asocierea intervenţiilor psihosociale. Educaţia şi consilierea sunt componente de bază ale oricărei forme de tratament de menţinere. şi anume consilierea socială. în special a abordărilor de tip comportamental. dacă la început era disponibilă ca tratament numai Metadona.

în serviciile de tip low-threshold. Ca o concluzie generală. 54 . Pacienţii dependenţi de opiacee prezintă. o serie de probleme sociale de a căror rezolvare depinde aderenţa la tratament şi prognosticul pe termen lung. Intervenţiile psiho-sociale mai complexe. probabil. pe lângă problemele medicale şi de sănătate mintală. serviciile de menţinere. de asemenea. 11.dezvoltării tratamentului de menţinere cu buprenorfină (Suboxone) prin cabinete medicale de psihiatrie. sunt o necesitate la nivelul României şi în mod special în Bucureşti. cum ar fi psihoterapia cognitiv comportamentală şi cea de creştere a motivaţiei. managementul de caz sunt eficiente şi. implicarea familiei. este recomandabil ca orice altă instituţie care intenţionează să deschidă astfel de servicii să preia standardele de calitate care sunt oferite aici. sunt rezervate centrelor şi serviciilor specializate. unde lipsa de timp şi spaţiu poate fi un obstacol şi. consilierea individuală sau de grup orientată pe dezvoltarea de abilităţi. 10. 9. Având în vedere managementul Centrului de Sănătate Mintală Sector 4. trebuie să fie nişte servicii oferit la standarde înalte de calitate. de calitatea serviciilor şi diversificitatea lor depinzând rezultatele obţinute. în ceea ce priveşte consumatorii de opiacee.

Ed. Ioan Gărbuleţ. Piteşti. 2008 4..rhrn. R Mattick. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr.ro/scriitorii-romani-si-narcoticele-1-de-la-scavinski-la-odobescu4518. Legea 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri completată prin legea 522 din 24/11/2004. Farmacia de-a lungul secolelor. http://www. Editura Paralela 45.html 3. a 2-a. 1990. Goodman. ed. Harwood Academic Publishers. C. www. Pletea. 1998 2. Driessen et al.VII.ana. http://www. N.html 12. Studiu de legislatie. V. 2008 6.revista22. Bazele farmacologice ale terapeuticii. The Netherlands.ro/rom/home1.ro 16. Methadone Maintenance Treatment and other Opioid Replacement Therapies. 1960 5.ccbh. J Ward. 1998 11. Ed.ro 14. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti.integration. www. W Hall. Giliam. Amsterdam.nl/rapport_engels:html/chapter1/14. http://ar2006. 1979 8.gov. doctrina si jurisprudenta. Intervenţii complementare psiho-sociale în tratamentul substitutiv al dependenţei de opiacee. Medicală. Bucureşti.unodc. A. Ed.europa. 9.html 15. 1962 10. Tefas. D.com 55 . Bibiliografie 1.org. Hotărârea Nr. Stan.emcdda.eu/ro/page010-ro. I. Eugen Hriscu. Medicală. Bucureşti. Izsac. Bucureşti. S. Hamangiu. 143/2000 7. Ed. Bercheşan. www. Traficul si consumul ilicit de droguri. Alcaloizii. “Drogurile şi traficanţii de droguri”. www.html 13.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->