You are on page 1of 3

Material informativ pentru testul agenţi-manageri turism

,
seria octombrie-noiembrie 2008, curs „tehnici generale de
primire şi comunicare comercială”

Comuna Buceş, sat STĂNIJA, jud. HUNEDOARA

Geneza zacamintelor aurifere de la Stănija este legata de lantul eruptiv tertiar Fericeaua,
Dealul Ungurului, Neagra, Runcu, Breaza, Jidovul, in lungime de cca.15 km.si o largime
de 3-4 km.
Mineralizarile se prezinta sub forma filoneana si uneori stocuri.
Zacamintele aurifere de la Stanija sunt extinse pe o mare suprafata. Au continuturi
semnificative de aur si argint. Au fost semnalate si ocurente de aur nativ.
In acest perimetru au fost intalnite si urme de lucrari romane.
Dupa primul razboi mondial, odata cu aparitia Legii Minelor din 1924, a inceput o
sustinuta activitate miniera a unor mici proprietari, cu unele exceptii, lipsiti de mijloace
materiale semnificative. Se lucra primitiv, cu cate 3-4 muncitori :
- perforajul gaurilor de mina se executa manual;
- avansarea unei galerii nu depasea cativa metri pe luna.
Aceste lucrari erau raspandite pe o arie larga, de la Valea Tisei pana la Techereu, Magura
Poienii. Se urmarea doar descoperirea de aur nativ; minereul rezultat era aruncat pe
halda.
In acea perioada spre Stanija era un singur drum de acces de 12 km. Pana la soseaua Brad
-Abrud, in dreptul comunei Buces. In prezent exista o a doua cale de acces , Zlatna-
Almasul Mic, spre mina cu acelasi nume. Ambele drumuri sunt carosabile.
Singurele exploatari sistematice si cu tehnologii moderne pentru acea vreme erau : Mina
Popa (cota 390 m.) si Mina Muncaceasca, avand doua sectoare independente Est si Vest.
Capacitatea lor de productie era redusa. In ambele s-a produs si aur nativ, in proportie de
10-20 % fata de productia totala de aur. Prepararea minereului comun se facea prin
stampare si amalgamare in cate o uzina amplasata la gura celor doua mine.
Sociatatea franceza " Mines d’or de Stanija", cu se-diul central la Paris, Rue de la Boetie,
a fost ultimu] proprietar al acestor mine in perioada 1930-1948, cand minele au fost
nationalizate. Societatea avea in vedere un program amaplu de dezvoltare a lucrarilor de
exploatare din zona, a constructiilor indutriale si sociale (locuinte ), dar programul na s-a
mai putut materializa, survenind etatizarea minelor .
In anul 1951, echipe sovietice, autorizate de autoritatile romane au intrat in toate galeriile
accesibile din zona (multe erau insa surpate ), cu aparatura speciala pentru detectarea
uraniului. Hici o persoana din afara echipei nu a fost admisa sa intre in mina cu echipa
sovietica. Nu cunoastem rezultatul prospectiunii acesteia, si ne indoim ca autoritatile
romane le-ar fi aflat vreodata!
Arand in vedere ca in zona Stanija nu s-au executat lucrari geologice sistematice,
coordonate unitar pe intreg ansamblul formatiunilor mineraizate, se impune elaborarea si
realizarea unui program amplu de lucrari geologice de prespectiune si exploarare pentru
determinarea potentialului de rezerve aurifere a regiunii Stanija.
10 septembrie 2004
ing. PETRU OLOSU

Primele atestari documentare dateaza din secolul XV, respectiv anul 1439 si vizeaza
satele Buces, Mihaileni si Stanija. Satul Dupapiatra este atestat in anul 1825, satul Buces-
Vâlcan in 1856, iar satele Grohotele si Tarnita cu un secol mai tarziu , respectiv in anul
1956, odata cu constituirea lor in unitati teritoriale distincte in cadrul comunei Buces.

In pofida unei atestari documentare destul de tarzii, mai ales pentru satele Mihaileni si
Stanija, izvoarele istorice demonstreaza ca zonele respective au fost locuite din vremuri
imemoriale. La Mihaileni, spre exemplu, in urma unor sapaturi arheologice nefinalizate
insa, au iesit la iveala urme materiale apartinand culturii „Cotofeni”. Urme de locuire si
de practicare a unor indeletniciri din antichitate (exploatarea aurului) s-au gasit pe
teritoriul actual al satului Dupapiatra (fragmente dintr-un sistem roman de alimentare cu
apa) in zona Stanija- urme ale unor stravechi asezari miniere, ceramica romana, caramizi,
opaite, rasnite sau chiar bucati de lemn folosit in galerii.

Legendele locului vorbesc si despre un „ drum al aurului” ce pornea de la Rosia Montana,
se continua pe culmile satului Dupapiatra pentru a ajunge la cetatile dacice din Muntii
Orastiei.

http://www.buces.ro/ro/turism/turism.htm

http://www.minrec.org/pdfs/MR25-General-J-R.pdf

http://webmineral.com/specimens/picshow.php?id=911

Tellurium is used as a coloring agent in chinaware, porcelains, and glass. It is a reagent in
producing a black finish on silverware. it is used as a rubber improver; in tellurium vapor
"daylight" lamps; in cast iron, where minute amounts stabilize the iron carbide and
appreciably increase the depth of the chill. Tellurium is a p-type semiconductor, and
shows greater conductivity in certain directions, depending on alignment of the atoms. Its
conductivity increases slightly with exposure to light. Tellurium is used in ceramics.
Bismuth telluride has been used in thermoelectric devices. One such device, using two
Bi-Te semiconductors, is reportedly capable of freezing or boiling water in seconds with
the power from two flashlight batteries. The unit is said to be capable of bringing the
temperature down to -75°C, using only two amperes of current. The gray iron industry
uses hundreds of tons annually, a considerable amount being for hardening the surface of
car wheels. It is also used in malleable iron to improve ductility and in stainless steel for
machinability. A fraction of 1 per cent alloyed with lead improves the
corrosion resistance, strength, and hardening properties of the lead. Tellurium is used to
increase the machinability of copper and bronze, and to improve other metals and alloys.
It is also used in several chemical processes, including use as a catalyst.

http://depts.washington.edu/cartah/text_archive/boner/btitle.shtml (cap XXXIV El
Dorado în Transilvania)
http://www.mindat.org/loc-10937.html

http://www.geo.edu.ro/Catmin/Rom/cncsis/halde/index.php/%C3%8Encadrare_%C5%9F
i_caracterizare_metalogenetic%C4%83

Formaţia sârbească Mister No are o melodie cu textul

Baba Stanija

Nista nije k'o sto bese
ko jos zna vampira da vija?
Zna li koda kolac tese
jer ide baba Stanija

Evo je sa prvim mrakom
i vilicom samo takvom
usred sela zaplasena, vlada jeziv muk
stari kazu: "leka nema, otkida na luk"

Bezi, putnice, bezi
jer baba Stanija ovde lezi i rezi

Ako Stanija skoci
iskopace ti oci
i zato ne pljuj, ne
po njenoj spomen ploci

Evo je u nasem domu
sisa venu major Gomu
svuda oko nas je tama, ne vidis ni prst
Stanija ce... jao, mama, otkida na krst

Bezi, putnice, bezi
jer baba Stanija ovde lezi i rezi

Ako Stanija skoci
iskopace ti oci
i zato ne pljuj, ne
po njenoj spomen ploci