SUNDAR SINGlI

VIZIUNI
DIN

LUMEA SPIRITUALA

--------_
CUPRINS: • CAPITOLUL I VIATA LUI SUNDAR SINGH • CAPITOLUL II iNCEPUTUL PRIMA tNTilNIRE A DOUA iNTiLNIRE

----+------pag. 1
pag.5

pag.6 pag.6

• CAPITOLUL III REVELATlilE LUI SUNDAR SINGH DESPRE CUM se ARATA DUMNEZEU OAMENILOR DESPRE pACAT OESPRE MINTUIRE DESPRE RUGA-ClUNE DESPRE CE TNSEAMNA A SLUJI OOMNULUI OESPRE SUFERINTA. DESPRE RAI $1 lAO • CAPITOLUL IV VIZIUNI DIN LUMEA SPIRITUALA VIATA MOARTEA CE SE fNTiMPtA. OUPA MOARTE lUMEA SPIRITELOR FII TNTUNER1CULUI MOARTEA UNUI COPIL MOARTEA UNUI FllOSOF pag.18 pag.18

pag.9 psg 12
pag.13 pag.13 pag.15

pag.16
pag.16

pag.19 pag.21 pag.22 pag.23 pag.24

AJUTORUl SUBTll OFERIT DE FIiNTElE DIN lUMllE NEVAzUTE DESPRE MANIFESTAREA lUllSUS REFERITOR LA UN MUNCITOR $1 LA UN OM SUSPICIOS UN OM BUN $1 UN HOT UNElE pACATE SECRETE OCAZII PIERDUTE UNUI OM RAU I SE PERMITE sA INTRE fNTR-UN CER SUPERIOR DESPRE SUFLETUl UNUI UCIGA$ $1 SUFlETUl OMUlUI UCIS SUFlETUl UNUI MINCINOS SUFlETUl UNUI TilHAR MOARTEA UNUI OM PUR lOCUINTElE CERUlUI UN PREOT MiNDRU $1 UN MUNCITOR UMll VIATA iN CER SCOPUl CREATIEI DISTANT A iN CER SMOCHINUl CEl VESTEJIT FliNT A UMANA ESTE SAU NU ESTE CU TOTUl LIBERA? MANIFESTAREA IUBIRI! LUI DUMNEZEU

pa9·25 pa9·26 pa9·26 pa9.27 pag.28 pag.29 pag.29 pag.30 pa9·30 pa9.32 pa9,33 pag.34 pa9·35 pag.36 pag.37 pa9·38 pag.40 pag.41 pag,41 pag.42

A mers din Rampur Ia Punjab. Avea pe cap un turban galben $i trupul ii era acoperit de haina portocalie a unui Sadhu stint lascet care a ranuntat la vlata soclala. spunea SUNDAR SINGH. facind parte din clasa cooducatoare. oras in statui Patiala. $i vorbindu-Ie mereu de iubirea de Dumnezeu". zi in care imp linea 16 ani. in ziua de 3 octornbrte. lar SUNDAR avea pe atunci vlrsta de 15 ani. SUNDAR a fost botezat ip orasul Simla. caci acolo el a auzit pentru prima oara citinduse Biblia. Insu!ji Isus Cristos i s-a revelat in mijlocul unei lumini supranaturale. fiind crestin. parinlii sai erau oameni bogali.t insa adapost la crestinil din zonli. radia de sanatate. $i voi imparti suterinta cu oamenii. in fetul ei hindus. SUNDAR s-a convertit la crestinlsrn in urma unei experiente personale ie$ite din cornun. TaUI sau. tinerete. a femeie deosebit de evlavloasa. dar $i printre cei din alte religii. De asemenea. Dupli multe $i deosebite framintliri sufletesti. SUNDAR a glis. in casa lor existind 'ii servitori. a puternica influenta a avut asupra lui mama sa.CAPITOLUL I VIATA LUI SUNDAR SINGH SUNDAR SINGH s-a nascut in anul18S9 in Rampur. Era in anul 1904. de readucere a sa la rellgia traditionala a acelei zone. "Ca $i Isus nu-mi trebuie casa sau boglitii. prin trscatoarea Bannihal spre Jammu in Kashmir: din Kashmir Jafrontiera de nord a Baluchistanului $i -1- . dar bliiatul a rarnas neclintit in credlota sa. la 0 luna dupli botezul sau. rliminind foarte trist $i dezorientat in urma acestui eveniment. Baiatul a avut parte de 0 copilarte tara griji in mijlocul familiei ~i a urmat clasele primare la scoata unei rnlsiuni americane. in timp ce se ruga in camera sa. rntnctnd doar ce vol primi de 1a ei. Au urmat apoi multe tncercari din partea familiei !ji a rudelor. consacrlndu-sl existenta lui Dumnezeu). in parte a de nord a Indiei. 3 septembrie 1905. Dar la vtrsta de 14 ani. EI practica 0 ascera severa $i combina idealul indian al deta$lirii de planul material eu indemnul crlstic de a-ti iubi aproapele ea pe tine insuti. aflind hotliririle baiatuhri a fast total impotriva convartirii sale la crestinisrn. Duminica. SUNDAR st-a pierdut mama. Timpul petrecut in acea scoata i-a marcat Tntreaga viala. Avea numai 16 ani. Tatal du I-a lzgonit nu dupli mult timp din casa. spiritualitate $i era prlrnit in cercurile cresnne din India. Oar el era un Sadhu pUlin diferit de ceilalti din India. SUNDAR a plecat in lume. puritate. pentru eli era indian. dliruindu-$i viata $i tot ce facea oamenilor.

SUNDAR s-a rAtAcit $i pinA la urma s-a pribu$it intr-o adtnciturA unde a $i rlmas mult tirnp. Rind lama. CU PArullung. $i alte animale salbatice. CUPI un timp. Izolat de lume. spunindui: .Apostolul cu picioarele insingerate-. $i SUNDAR a ascultat 0 minunati ruglciune care s-a terminat cu numele lui Isus. el a scos inelut cu chet. care plecase. unghii neobisnuit de mari $i aproape fioros la tnflti$are. Picioarele flrl tnclltlminte Ii erau pline de rlni.ind in rugaciune $i aspirind la cunoasteraa Divinului.i a dormit pe -2- . au venit insl curind. A ellitorit de lsemenel mult tn timpul iernil. pentru I rlsptndi printre oamenl mesajul lui Isus. acoperit de viscol. furtuna s-a mai linl1}tit $i SUNDAR a vAzut apArind in fa~a sa un om cludat. adesea cu picioltele goale $i lnsingerate. Ctnd s-a Ucut dimineatl. $1t-au dus la conducltorul minlstirii. suparat peste mAsurl. iar halna sa subtire portocalie. SUNDAR a parcurs distante imense pe los. de Sadhu. nu Intelegea cum a fost posibil sl i se fure cheia pe care 0 avea mereu asupra sa pe melul cu chei. Avea chiar la el 0 carte de rugAciuni sensA tn grece$te cu caractere foarte vechi $i care apartlnuse chiar sfi. frig. Cheia grilajului 0 avea numai conducltorul minastirii. Acesta a inceput sA-i vorbeasca. Atunci a inteles cl intilnise un credineios cre$tin care trAia acele. A strlbltut muntii. SUNDAR SINGH a vlzut atunci cu bucurie cA lumina invltiturii lui Isus a pAtrons chiar $i in locuri putin eunoseute ale planetei. facA vreun rlu. Acesta. dar au constatat cu tOlii cl acea cheie era la locul ei. iar cre$tinii 11 numeau cu veneratie . prin oameni cu inima curatl ~ plint de iubite $i tntelepciune. Noaptea insl. SUNDAR SINGH a fost inchis de c:iluglrii lntoterantl ai crasulel intr-o groapA adincl acoperita cu un grilaj mare de fier. tra. pldurile $1 de numeroase ori a fost vlzut mergtnd lnsotlt de pantere. Tnfuria sa. a aflat cl era singur tn munli de peste 300 de ani. bAtfin. cu credintA $i iubire.51 ne rugAm tmpreunl-.ntului Francis Xavier.tnapol spre Afganlstan. SUNDAR s-a dus iar. Tn eAlltoriile sale. zApadl. care in prezenta sa sfintA deveneau bnnde $1inofensive. de aceastl datA. CllugAri. Vorbind cu et. SUNDAR a auzit cum lacAtul este descuiat $i aoot i s-a aruneat 0 fringhie pe care s-a putut orca pinAla gura gropli. iubindu~1 pe Isus. cAruglrii I-au luat pe SUNDAR $i I-au dat afarl din oras. Olimpul Indiei. flrl nici un fel de fricA in plata ora$ulul $i a continuat d vorbeascl multimii despre Isus. Aici insl nu $i-a mai gasit salvatorul. furio$i $1 uimitl de evadarea lui. . nu-l putea aplra tmpotriva frigului fi zlpelii. SUNDAR a ajuns $1 pe vestitul munte Kallas. flra 51 ii rna. In Razar. fnfrjco$ati. fnsufletlt de iubirea de Dumnezeu.

AltMatl gindeam: cli sint nenorocit cl m-am nlscut tntr-o tarl care nu este cre$tinl $i credeam cli trebuie sl fie foarte fericiti cei din tArila crestlne. Despre cre$tinii din Europa.i din ora. Tn' anul 1922. am inteles gre$eala mea. EIa folosit potecile muntilor . luxul.la petreceri decl't la bisericlll. mi-am schimbat plrerea. duclnd eu el doar 0 plturl 4i Noul Testament.sit totusl ajutor printre localnici. el a invins piedici aparent de netrecut $i a pltruns in repetate rinduri in Tibet. Dar dupA ce am vizltat aceste tlli . tn eras. Singapore. multe ori s-a glsit complet singur in fata unor mao pericole. in tlrile de alte religii. A trebult sa constat c~ acestea nu sTnt > -3- .plmint la adapostul copacilor. Mii $i mji de oameni i-au ascultat cuvintele. ci numai cu numele. Uneori a gl. EI a pltruns in Tibet impotriva vointei autoritltilor de acolo. In 1922 a vizitat Palestina $i apai din nou Europa.i aceasta l-a circa 5000 de metri altitudine. accepttnd ajutorul pe care cineva i-I ofere a de bunl vGiesau. -Eu credeam . Foarte mufti stnt atra$i de distractii mlrunte Tn loc sa caute sA se preocupe de lucruri spirituale. De$i cea mai mare parte a activitltii lui SUNDAR SINGH s-a desfl$urat in subcontinentul indian $i in Tibet. eli ferate sau linii aeriene. . in 1920 a vizitat pentru prima oarl Europa. China. dar foane adevlrate. Japonia. flrl a avea la dispozitie sosele.a spus SUNDAR SINGH .i a traversat prlplstiile pe trunchiuri de copaci rasturnate transversal peste ele. Birmania. locuitorii tlrilor cre$tine i$i inchipuie cli au aflat totul $i nu mai au nimic de csutat. el a predicat $i in alte tlri cum ar fi: Sri Lanka. ' SUNDAR SINGH a simtit 0 chemare speciall pentru a rlsptndi lnvltlturile Evangheliei tn tara Tibetului in care un om obi$nuit nu poate pltrunde decil cu mari greutati. hrlnindu-se'cu rldlcini. Cu credintl in Dumnezeu. SUNDAR SINGH a fost invitat in Elvetia $i Germania. Cea rnai mare parte dintre ei au obrazul alb $i inima neagr~. SUNDAR SINGH a flcut cu acest prilej remarci aspre. vad mai ales oameni care numai cu numele stnt crestlni. Cei mal multi stnt mai bucurcsi 51 meargl. EI a mers din sat in sat . desfltlrile. dar trectnd prin aceste t~ri. Ei se preocupl necontenit numai de bani. Aid. de pl~ceri $i de afaceri. tn caz contrar. ei cred tn Dumnezeu. Am r~mas profund dezarnlgit vizittnd unele t~ri cre$tine 4i vlzind cl totusl nu glsesc cre$tini adevlrati. Ei cautl pllcerile. dar de cele rna.cll toti locuitorii tlrilor ere $tine din Europa citesc Blblia $i stnt asemenea tngerilor. America $i Australia. fructe slUbatice $i kunze. afacerile. SUNDAR a strlbltut tn felul acesta 0 mare parte a subcontinentului Indian. $i a avut deinfruntat opozitia populapei. Nepal. vld oamenii mergind in templele lor.

pe care SUNDAR SINGH a creat-e in inimile tuturor celor care i-au ascultat invllitlliturile. ~i chiar guvernullndiei.. Avetl un cult pentru mine. EI ar putea slli Ie spuna: -Eu am un lac in bisericile voastre. Oamenii au incercat sa aduclli pacea in aceastlli lume $i slli punl caoat rllizboaielor. el a plecat pentru ultima oara spre Tibet. SUNDAR SINGH a spus: "Dumnezeu este pacea cea adevarata pentru ca EI este Irnparatul pacli. Dumnezeu cel vesnic". 0 scurta nOtita in preslli anunta ca neexistind nlcl 0 stire despre SUNDAR SINGH. au intreprins cercetari pentru a descoperi ce s-a tnttmplat cu el.iar aceastlli Uglli nu este posibila cit timp inimile nu sint inchinate Aceiuia care este Stllipinul lor. de la plecarea sa spre Tibet in 1929. Liga Natlunilor a fllicut ~i face mari eforturi pentru pace.. ci numai existlli unii oameni singuratici care sint cu adevarat crestini.tlliri crestlne. Se implinesc $i aici cuvintele Scripturii: "Tntre ai Sllii a venit. dar Eu vreau sa Mlli inlelegeti cu adevllirat. dupa ce a tasat lumii mesajul slliu spiritLLa\plin de iubire. Rllimine insli vie deschiderea spre credinta in Oumnezeu. Nu s-a descoperit absolut nimic. dar nu rni-atl facut loc in inimile voastre. ci iI alunglli din sufletul lor datoritlli lipsei de credintlli. in 1933. insa chemarea pentru Tibet nu l-a pllirllisit. dar nu poate slli faclli nimic atita vreme cit nu este 0 Liglli a inimilor . Odata cu plecarea sa. Prietenii lui. superlicialitllipi $i ignoranlei. El s-a retras tnsli ca $i ceilaltt sfinti. SUNDAR SINGH a vizitat ROMANIA $i a prezis clli foearul spiritual al planetei va fi in viitor in aceste locuri. Multi dintre . 1 :iJ . Lucrarea de fatA cuprinds unele din revelatiile avute de SUNDAR SINGH si care de-alungul timpului le-a facut cunoscute 0 ::-J '=2. Apoi. lar acsstla trlliiescdeparte de forlota bisericilor. SUNDAR SINGH nu s-a mai tntors niciodata. guvernul Indiei iI considera mort. Oespre Sundar Singh nu se poate spune elli a rnurit. a displlirut once inforrnaue despre el. dar ai Sllii nu t-au prirnlt". SUNDAR s-a retras in India pentru a se odihni. sa vlli deschideti inimile fallli de credinta $i trlliiti cu Mine tn suflet pentru Oumnezeu·. Vorbind intr-o predica despre pacea lurnil.cei care i$i spun cre~ini nu-sl deschid cu adevarat inima cllitre Isus. insa toate cercetarue au fost zadarnice. tntr-o zonA de inaltA purltate. In 1929.

. iarta-ma cAd am fost orb sutleteste».CAPITOLUL II iNCEPUTUL -Eu nu ii tntelegeam deloc pe crestinl. Aruncam cu pietre dupa misionarii cre$tini care veneau in tara noastra d-I predice pe Cristos.. pentru clli am avut revslatla mlliretiei Lui. care rn-a fllicut lnainta cu trei zile. sa ard Biblia. De atunci l-am inchinat Lui toata viata mea. rna voi sinucide». Mi s-a dat apol aeeasta tncredintare: «lntr-adevar tu ai fost orb sufleteste. dar EI mi-a spus: «Pina cind rna vei rnai prigoni tu ? Eu am murit pentru ca tu sa poti sa te apropii de Dumnezeu. Am inchis usa $i am inceput din nou slli rna rog. Am auzit vocea Sa $i am sirnjlt cum mi-a patruns in tot sufletul cu 0 lumina cereasca . dar acum Eu ti-am deschis ochii inimii. Credeam ca 1mifac datoria.strllilucitoare am vazut fata glorioas! a lui Isus CRIStOS. Ma gindeam: . crezind clli este foe. Totus].. Era noapte inca $i tatal meu dormea. Atunci. Am alergat plin de bueurie la el $i trezindu-I i-am spus: . Asadar mergi $i vorbeste despre Mine» •.1 care s-a inconjurat pe nedrept cu 0 aurlli -5- .El nu a vrut sa creada. am vazut 0 lumina stralucitoare in camera mea. M-am rugat Lui sa ma ierte pentru ignoranla mea. a iubirii Lui lji stiu clli EI este in deplinlli uniune cu Dumnezeu. Credeam clli Cristos este mort $i iata-L inaintea mea. am fost asa de mihnit $. fllirlli sa-L fi slmtit vreodara in sufletul meu. dar nu era nici un foc. De atuncl am gllisit pacea ljl bucuria cea vie. Am strigat: «Domnul $i Mintuitotul rnau. de tulburat incit m-am hotartt sa ma omor. ascultind numai religia noastra hindus~. Dar acum fl cunosc pe EI. pe Isus cel veljnic viu. Nu ~iam cine este. deschid usa $1 rna uit. Eram orb $i nu puteam sa vlid marirea Domnului. Dupa 0 ora $i jurnatate de tugaciune intensa $i profund sincera. deodata. «Ce. L-am urit mult limp creztnd clli nu este decit un am care a trlliit acum 2000 de ani $. lji acum e$ti creljtinL Cum se poate una ca asta 1» Eu i-am raspuns: «Este adevarat. eu stiam doar de Isus eel din carte. ca tntr-o lumin:ll. rog 0 datlli pe Dumnezeu slli-mi arate calea mintuitii. pentru tine am suferit $1 mi-am dat vlata».Daclli nimic nu mi se va arata nici de aceasta data. li-al pierdut caput ? Du-te $i te cutca! A!altlliieri tu ai ars Biblia. sint crestinla. Foarte mirat. Am rarnas incremenit. dar acest lucru nu mi-a adus nicl 0 lini$te sufleteasca. inainte de a rna sinucide. Pe urrna.Tata. fmi amintesc ziua de 16 Oecembrie 1904 cind am stropit Biblia cu petrol $i am aruncat-o in foc sa arda. daea niei de data aceasta nu voi tntelege nimic. am vrut slli-' rna.

Tatal meu $pUseiar: «Dar to ai vrut ieri sA te sinueizi 1»••• «oa. certndu·j ajutorul. MA asezasern pe 0 stincA $i incepusem sA-j spun lui Dumnezeu pAsurile inimii mele. pentru Dumnezeu..de legendl.. nu ca sli eapete ceva de la mine. It TaUI meu socatea ca 0 mare rusine pentru familie trecerea mea la credinta cre$tinl. Gindindu-mA la nebunla $i superficialitatea inimii mele. e1a murit . incheindu-mi luerul. iatl. SUNDAR SINGH eel de ieri nu mai este •. Gbeam starea aeeasta a mea dureroasa $1 chiar rni-au venit ginduri rele: «Ieri eram tn casa plrinteascl. Vail Era scumpul meu Mintuitor. Atunci am fnleles cl in mijlocul luxului $i tndestullrii din casa pirinteasci nu eram lini$tit datoritl singurltApi suflete$ti. lini$tit. Astlzl Tnsl t-arn vlzut pe Isus viu $i vreau 51-I slujesc Lui»... bucurie $i putere. ci ca sl-mi dea EI mie. am plios cu amlrAciune.. Mi·am luat hainele $i gonit din casa plrinteascl. eu sint un SUNDAR nou . $i iatl EI se preflcu intr-o luminA ca de fulger $1pieri I~ind dupA EI 0 binecuvintare asemenea picl. am vlzut apropiindu-se de mine un om ssrac. intreaga mea fiinlA fiind prinA·de iubirea pe care Isus 0 trezise in mine... tar acum. Cind. M-am ridieat $i i-am spus ca $i eu eram un biet cersetor fl.ra nici 0 avere deett velnita cu care ma acopeream . plin de credinlf in Isus sA rnl rog Iii am simlit deodatl o minunata pace. el este mort . ~ntr-o noapte friguroad. tBtl dragl. 0 fac. Am inceput insl. Abia am rostit aceste cuvinte. un om nou . m-am dus in padure sA mA roa.. am stat sub un arbore pinl dlmlneata.da. Am blnuit eA era fllmind $i inghelat de frig $i venea sA-mi cearl vre-un ajutor. sub un arbore. infAli$area lui dovedea e! -6- .. i-ar fi mai de folos dacA soar duce in eras 51 cerseasca pe la pOflile oamenilor avutl. sArmanului $i nefericitului ii sA ml imbogAteascl sufleteste. eu m·am fi sinueis.. avind totul din pliM $i acum sufAr aici". care venise la mine. tn noaptea friguroasl.. Era prima mea noapte petreeutA tn ruglciune eu Mintuitorul.· PRIMA tNTfLNIRE Era intuneric beznl. $i mA gindeam Is ruglciunea pe care urma 51. sint cuprins d~ 0 lini$te minunatl. mi se arata un om. M-am asezat pe aceeaii stinel. A OQUA tNTtLNIRE lntr-o zi. Nu cunO$team suferinta cAci fusesem crescut in lux $i bogAlie. Dupl ctteva clips. le$isem singur sA ml rog in pldure.turiior de ploaie ce cad pe un pAmint useat de seeetA.

Tntoarcerea ta la cre. sa las crucea . de 0 negr!!iti frumusete. EI . ci pe Tine Ins up.i c~IAuze'te-o Tu Insuti! Amin'and m-am tidicat. Pentru Tine este creata inima mea.i-a dat viata pentru mine! $i eu stnt dator sA ma jemesc cu tot ce am pentru EI.ertAeiunile.luie. Nu ar fi mutt mai bine pentru tine sa ajungi conducltorul celor de un neam cu tine? Poporul nostru din Tibet este in clutarea unui condueltor. Daca ai primi sfatul meu.i cerul! ln Tine mi-arn aflat pacea . cAci EI este totul pentru mine.i de musulmani devenind ucenicii .i nu eram in stare sa 0 privesc bine din cauza lacrimilor care imi umpluserA ochii. Smulge din inima mea tot ceea ce este potrivnic vointei Tale. dar Te vreau pe Tine. nu pentru alte fapturi.i rugliciunile tale.i am 1nceput sA rnl rog astfel: ·01 Ooamne Dumnezeule.ti un lup preflcut in oaie. De$i nu rostea nici un cuvtnt.i fericirea inimii mele. ai milA de mine .ti Viata vietii mele. sA nu mai incapA nimic altceva in inima mea.i de.i binecuvtntlrii. . DupA ce am respins aceasta ispitA.i tnchinltorii tAi !Ascultind aceste cuvinte.i cu lubirea Ta. dar sint dator sA caut binele altora. decit tn Tine. EI . tu nu e. Tu dore.I umple-ml cu Duhul nu cel sflnt .i poate afla nicAieri odihna.i sufietul tau binelui oamenilor $i lumea nu . iar 1n grai ceva nacurat. tn afarA de Tine. dIA. tn curtnd vom vedea zeci de mii de hindu.i viata ve. el s-a speriat . Tu Cel ce e. pentru ca sA apuc pe calea cea largA ce duce la moarte. am simtit venindu-mi pe buze in chip flresc. nici de.era un om de neam mare " pArea plin de evlavie. Domnul este rAsplata mea. cae! eu nu am nimic de impartit cu tine!· Auzind acestea. ce-arn vAzut ? 0 fiintA infiripat~ din raze de luminl. pe Tine cet ce e.i Dumnezeire. m-am sculat de pe stinca . lard-rnA cA-ti tulbur singurAtatea .i a pierit ca 0 nalucA bolborosind vorbe neintelese. dar nimic mai mult. dar Tnpriviri avea un fel de v.i am c!zut la picioarele lui.ti Tu.m-a rnlscat adinc viata ta asa de curat!! . Nu vreau nici lumea. De aceea inima mea nu-. Nu doresc niei 0 binecuvintare.nica.ti cinstit cum se cuvine. EI 1mi spuse urmAtoarele: -JnvAtAtorule. Ouhul duhului meu.tinism a avut un mare rAsunet.clenie. am venit la tine pentru cA.ti totul .ti izvorul vietii . nu vreau nici chiar cerul.i plinA de renuntAri. un val de iubire se desprindea din Ea . eel ce ai sldit in mine aceast!i sete de pace . Tat~. Pleaca. c~vintele Domnului: ·Pieri Setano!" $tiam eu cA tu e.i 0 luminA divinllmi umplea sufletul.ti sa plrllsesc calea eea adevaratA a lnl11Aril. Tu eel ce e.i . eram atit de tulburat tncit rn-au podidit lacrimile . l1-ai inchinat inima . acolo e . care stltea tn fata mea.I pretutindeni.te Tu in adincul ei . l-am recunoscut tndatA pe Domnul meu cel scump. Dar cu toate acestes. unii chiar te privesc cu neincredere. nici slava ei. cAci unde e.tie sl te pretuiascl.

eu ma vol stradut sa seriu cite ceva din cele ce Domnul insu9i rni-a implrt1iit in aceste intilniri. niei in mine. ii deseuie usa $i mi-o umplu de iubirea lui. Cu toate aeestea. Graiul pamintean nu este in stare sa cuprinda in euvinte asemenea minuni. ineit carti intregi de as serie.avea in mini cheia inimii mele. -8- . Nu mai vedeam nimie. intreaga mea fiinta a fost plina de Dumnezeu $i EI 1mi deseoperi lueruri atit de minunate. Cind Dumnezeu i$1alege 0 inimAomeneaseA $i pltrunde in ea. VAditlucru. cerul $I implratia lui Dumnezeu tncep sa traiasea in lnlrna acelui om. Numai graiul cerului poate rosti lucrurile ceresti. in citeva elipe. niei in jurul meu. tot nu te-as putaa povesti pe toate. Numai pe EI 11vedeam. inima omului este templul $1tronullui Dumnezeu.

Cuhura nu t:iuta la nimic aici.. Ei nu pot sa MA vada direct.aleclQa c!l ~" z: Oumnezeu cel intrupat. fiind spiritual orbi. care aveau trezitl§ vederea spirituala. dar multi dintre ei nu au fost totusi mal fedelti decit cei care nu M-au vl§zut. dar simt prazanta Mea in fiinta $1 viata lor $1 acest slmtamfnt Ie dli putere 4i ferieire. 0 sluga tI incuraja Pt copil sa nu plingli imbiindu-I sa-$i ia fructe -9- . dar MA vezi cu ochii sufletului. Dad atitea mii de oameni M-au vAzut in Palestina._. Numai cind un am " . ceea ce era pieritor in Mine. nu cu cei ai trupului. Dumnezeu cel nemuritor $i duhurile cerului nu pot fi vAzute de ochii de lut ai fAptur1i. $i nu MA slrnt in sufletul lor. EI nu e in stare sa-$i dea seama de frumusetea lor. $/ cind s-a sfir$it aceasta lucrare de rntntulre a oamenilor. Mii de oameni M-au vAzut in Palestina. Tn lumea aceasta sint oameni care stiu multe IUCTOri despre Mine. multi M-au vazut dar nu s-au mlntuit. Fericirea se naste din ceea ce noi vedem cu sufletul $i cu inima noastra. dar care nu MA cunosc. dupa invierea Mea. Cum veli putea vedea voi de pildA. intre copacii stufo$i $i copilul ei 0 cauta pttngind. EI strabatu toata gradina fara sa a gAseasca. daca nu exista $1 tra/rea intemara a cradintei $/ jubirii de Dumnezeu. crezi tu oare cA aceasta vadere le-a deschis tutror ochii sufletului? . avea trazrta vederea splrltuala. adicA oameni care nu au niei un fel de tratre mistica. cind vol nu va puteti vedea propriul vostru suflet ? Numai cind vi se vor deschide ochii sufletului vostru. veti putaa vedea pe Cel ce este Spirit. Sint multi credineiosi care simt prezenta Mea in inimile lor $i ei dobindesc astlel viata $1pacea IAuntrica. numai aceia Ma puteau vedea. Ei nu au 0 credlnta adevarata in Mine ~i nu Ma recunosc ca Damn §i Mintuitor.CAPITOlUL III REVELATilLE lUI SUNDAR SINGH OESPRE CUM SE ARATA DUMNEZEU OAMENllQR Fericirea adevarata nu este determinatA de ceea ce vedem cu ochii nostri fiziel. in zadar ii spui unui orb cit stnt de frumoase culorile. A fost odata a femeie ce s-a ascuns in grAdina. s-a prefAcut in Viata Ve$nica_ De aceea. A$a sint $i cei orbi spiritual. va putea sA MA cunoascA ~i sA in. Ei sint orbi din nastere. Acum tntr-adevar tu MA vezi. EI va putea sa-$i dea seama de frumusejea lor numai dupa ce i se vor deschide ochii.. sau cA prin aceasta Eu M-am tAcut un am muritor? Eu M-am totrupat in aceastA lume ca sA rascurnpar pacatele lumii. pe Cel ce-a zidit sufJetul vostru.

i atunci gradina a devenit pentru el.i apa este tn burete.i cArbunele tn foc. Eu sint chipullui Dumnezeu Cel nevazut. trebuie 51 fie el tnsu$i infinit.dulci . un adev!rat rai. e cu nepudnta sa-L vada. Dupa cum apa este in burete.el nU-. Pentru ca sa calauzesc pe oameni spre viata ce adevlratli. -10· . to fiecare lueru. t-a drutat . Eu vreau sa 0 gasesc pe mama. nici copiii Mei nu se pot lasa in. Acesta nu este panteism. 4i iubirea ei mai pllcutl dec1t mireasma tuturor florilor. dar Eu nu sint lucrurile acestei lumi. de aceea el nu U poate vedea pe Dumnezeu. Vederea ei lmi este mai dulce dectt toate fructele. oi ca EI este lubire. copii Mei rAminin Mine .nu ! eu vreau sa 0 glsesc pe mama.I Eu in ei. deoarece EI intrece orice intelegere omeneasca $i cel ce doreste sl cunoascA infinitul.i va pierde culoarea neagrl. Eu nu puteam folosi alt mijloc mai bun. s~-L poata afla tn slava Sa cea cereascA $i sa trAiascA astfel 0 mare fericire. caci imparatia lui Dumnezeu se poate gasi in ioima oricui traie$te in lume. Dumnezeu s-a intrupat tn Mine pentru ca fil sai.151 culeaga flori frumoase. Lui. tot asa Eu dll$luiesc in fii Mei $i ei in Mine ~i prin ei.i neincrezltor. tn fiecare fiintl. Acestea sint doul lucturi deosebite. Omul obi~nuit este tnsA mArginit. tot asa Eu sint pretutindeni.elati de nici una din placerile sau fructele cu care ii imbie gradina Jumii. Cel ce M I cunoa~te pe Mine 1I cuncaste pe Tatll.Eu Ma arat tuturor.i Ma arat fiecarula tn masura in care el are nevoie de aceasta. Eu cunoso starea sufleteascl a oamenilor. pentru copil." Mama.du-i. tn felul acesta. rnsl copilul striga inainte: -Nu. Tot a~a. Tot asa snntuJ botez spalA pe cei rai de negreala pacatului. ei trebuie sa Mli gbeascA pe Mine. oamenii au putut sa inteleaga eA Tatal Ceresc nu este 0 fiintli ciudatl $i tnsp!imintatoare.DupAcum focul este in carbune . cAei ei au fost croili dupa chipul $i asemAnarea Eo dorintl fireascl pentru un om sJ se inchine $i sa iubeascll pe Acela in care crede. Dar pe Tatal. limitat . asculttnd toate acestea din ascunaatcarea ei a ie4it indata. dar dati-i foe $i neoreala va pieri. purificir. a luat copilul tn brate.. Spalati 0 bucata de clirbuoe de lemn . decit d MAfac om ca ei. EI este ca $i ei. fiintele incA limitate $i tnoerii toti. . Cad Eu sint lumina lumiL Buretele este in apl . Tot asa. Vola prin aceasta 51-I facl sa uite de mama sa fi sa nu 0 mal caute. implinirea Dumnezeirii in trup.

Omul trebuie sl~L iubeascl pe Cel ce i-a creat inima. pregltindu~i pentru vlata divinl. ln Soare se afll $i clldura .j-li pricinuieste mereu necazuri $i suplrlri. dar cel mai profund tn om.1 lumina nu este clldurJ .i sl iubesti ca pe tine insuti un om care trlie. Sfintul Ouh "i cu Mine venim de la Tatll .te pe Oumnezeu din toata inima sa. Dacl omul nu iubeste pe Cel ce a sadit tn el puterea de a iubi.i dim luminA . Dumnezeu este lubira. el se abate de la menitea adev1:iratl a iubirii $i atunei. Tnziua in care ve~i fi ei. ei tot ceea ee EI a ereat. din tot cugetul sau :ji cu toata puterea lui. Dupl cum lumina .i lumina. tot asa "i noi. lubind pe Dumnezeu.!. Oar a ajunge $I tnlelegi . izvorlsc din aceia"i loe. sl dlruim lui Dumnezeu. impar!lia lui Oumnezeu se va statorniei inluntrul slu ~i aceastl fmplrltie este veiniel. Tntrun tnleles mai larg.i-i cllluzesc cltre viata spirituall cea adevlratl.tigat aceastl mare biruintl. Curllit prin vlpaia iubirii. ca pe tine insu. Ele coexist» Tn aeeJa. Tnorice fiinll. vI va fj user d iubiti orice om ca pe voi in. de. Am mai spus: -Iube~te-I pe aproapele tlu. dtndu-le fericire' veiOicl a cunoasterll Divinului. omenitea intreagl este aproapele nostru. aceasta se preface in egoism.ivA. este tntr-adevlr un lueru duficil. Dacl. printr-un mijloc oareeare.i-. dacl i soar spune e! toate acele lucruri s1nt -11- . puiul din!untru ar afla el dincolo de coaja lui se mtlnde 0 lurne nesflr~itl. aeest om se transform I dupl chipul TatAlui care este in eeruri ii care t-a zidit odinioarl dupA propriul sau chip spiritual. Cel ce stnt lumina cea adevlratA. E usor sa fii bun cu un straln.I clldurl lumii.i elldura nu sint desplrtite de Soare. Orice om care este egoist este tn egall manlera un sinuciga".I ell dura nu este luminl. Eu il Duhul Sfint sintem una.. chiar dacl el itl este vrllma.1 loc. :ji pe aproapele sau ca pe sine tnsust. cind nu trlieiti cu el dedI: doul-trei zile. Dumnezeu a sldit dmtnla iubirii. cu flori de tot felul.Tat. Nol atntem ca $i Soarele. Tatl!. ii pot salva pe cei care sint tn prlpastia tntunericului . Sufletul din trupul omenesc este asemenea unui puj ascuns in coaja unui ou. omul va iubi $i toatl ereatla Lui.te zilnic cu tine . cu ape . botezul Sfintului Ouh arde orice fe' de pleat din inima oamenilor.I Sfrntul Duh slntem una. omul trebuie sl~l lubeaseA pe Dumnezeu din toatl inima sa. sufletul $i mintea. din tot sufletul du "I din tot cugetul slu il nu numai pe Dumnezeu. Eu.Aiadar. Cind un om iube. Eu . prin curltire ii sfintire. dar fatJ de oamenl au totu$i tnflti$lri diferite. tn inima lui nu va mai putea exista niei un fel de indoiata.i coline fermee!toare. Asemenea foeului.

ca $1aripile plapinde ale puiului. viata e supusa suferlntalor. -12- . DESPRE pACAT PAcatul este numele cu care a fost numitl orice fapta pe care 0 sAvir~e$te un om nesocotind vointa lui Dumnezeu ~i urmind numai propria sa voin11. florile $i cerul albastru·.d nimic din toate acestea". pe pamint. Imaglnatia lor. Tot asa. Aiel. dad i soar spune eA va selpa . dar cind ea se lumineatii prin crediota in Dumnezeu Cel Nemuritor. Eu sfnt Alfa $i Omega. La fel. eel ce este ~i Cel ce era !}i Cel ce vine.frumoase .i nici a dovadA nu l-ar putea convinge. urrnarind totdeauna sa-$i satistaca pasiunile egoiste $1 aC1ionind numai dup~ bunul sAu plac.i cA tn aceasta lume trAiesc . nimicirii $i rnortll. el nu ar tntelege nimic . ei niei mAcar nu-sl pot imagina fericirea eternA pe care Dumnezeu 0 preglte$te 'pentru rnult iubitii sal fiL Daca pulul din ou ar zice cl nu mai este nimic in afara de coaja sa. cunoasts pe Cel care t-a creat.i cl cdata va loeui . atunci se va ajunge la adevarata fericire. atita timp cit acesta nu depune efortul de a-t. Ornul. el nu va crede. DaeA i-ati spune cA intr-o zi el va vedea eu ochii lui micuti toatA lumea aeeasta . zice Domnul.i va vedea toate aceste lueruri. . izvorul • vie111 vesnice. i-ar raspunde puiul. dar 1ndatA ce st-ar sparge coaia. aceasta viall:i ajunge ea insl$i vesnlca.i cA va colinda in zbor co plApindele lui aripi tot v~2duhul acestei lumi. nu se poate avinta dincolo de granite Ie judecAtii lor mArginite. Atotstlutorul. mama lui i-ar raspunde: "Ce vorbesti tu ? AfarA sint rnuntil.i el odatA din inchisoarea oului .oamenii sint inchi$i in propriul trup $i datorita limitl!irii lor nu pot vedea Cerul Fericirii vesnlce. multi oameni nu cred in lumile subtile invizibile $i in Dumnezeu. fApturA mArginitl:i. caci eu nu va. inceputul $i sfir$itul. are nevoie de credinta ca sA se poata inAIta sA cunoascA Misterul lui Dumnezeu Cet Nemlrginit. E cu neputintA mintii limitate a omului sl pAtrundl:i in adincimile tainelor lui Dumnezeu. fAr~ a deosebi binele $i adevarul de ceea ce este r~u $i nedrept.i nu ar crede ceea ce i soar povesti. pentru cA el nu vAd din colo de 1nveli$ul de materie al corpului flzic. aceasta coajl!i a eorpului fizic va fi inlAturalai prin forta iublril $i a cuncasterli. "Vorbesti prostii.i el aeolo. el ar putea vedea d cele spuse de mama sa stnt adevarats.i plrintii lui . Dar ctnd .

OESPRE RUGACIUNE Cind soarele t$i revarsa potopul lui de foe asupra apei slirate a oceanului. dar 1ntunaricul nu exista. Osindit la splnzurltoare. el este mai de grabl 0 stare. poate totu$i 51 sutere datoritl altor paeate ale lui. e lucru firesc sa pluteasel pe apl.. clei ele sint numai absenta binelui. Pentru 0 barca. DESPRE MTNTUIRE lertarea pacatului nu inseamnli mintuirea deplina. Tot asa. unde razele Soarelui dreptatii Ie curAla de orice urma de pAcat. au rlimas in mare. caci ar fi fost Tmpotriva firii sale.13- . Cel ce a dobindit iertarea unor plcate. Aeeastl stare de plieat este foarte primejdioasli. Tot asa. abutii mlrii se ridiel de la fata apei $i se prefae in nori. ele nu s-au 1naltat in vazduh.i se scufundl dael apa pltrunde in ea. udind oaoarele plimintului. pentru om. gindurile .i dorintele omului care se roaga se lnalla la cer. Plcatur este numai 0 stare tn care se complace omul ignorant. dar inainte de a i se vesti iertarea. e foane firese ca el 51 tr!iasca tn lume. dar daea pasiunile . EIa fost iertat.!l nebunia fusese pricina omorului. De aceea a facut Dumnezeu lumea.PlcaNI nu are 0 existen11 a lui proprie .i dorintele pun stlpinire pe inima lui. Creatorullumil. pentru ca omul sa se . lipsa de adevar. intunerieul este numai absents luminii. Mintuirea deplinli inseamnl deplina izblivire de pleat. Ce folos a avut el de pe urma iertarii dobindite ? Singura lui mintuire ar fi fost vindeesrea compled a bolii de care suferea. Numai atunci el s-ar fi putut bucura deplin de iertarea primit!. el a fost iertat la cererea familie. Dumnmezeu. innoind viata omului. dar ea e in mare primejdie . sl-a pierdut mintile $i intr-o zi s-a nlpustit asupra unui prieten $i la ucls. multe suflete se abat de la calea cea dreaptli. atunei el e Pterdut. Tot ssa rliul $i plieatul nu au niei un fel de viatl a lor. Lumina exis1l. Un om bolnav de multi vreme. care a dovedit judec!torului c. Sarea $i toate celelalte impuritliti ale apei. deoreee din pricina tntunecimii 4i ignorantei in care ea te cufunda. sau negarea acestora. nu a putut 51 dea na~tere nici unui lucru rlu. Apa saratl s-a prefleut tn apli dulce care cade acum in ploi bineflcatoare. Rugaciunea adev~rata e atunci ca un nor ce revarsa din cer pe pamint 0 ploaie de binecuvlntari.i nu putem spune cl el a fost creat de cineva. sale. el a rnurit de teribila boall de care suferea.

. vor trece . Dar.i cocostircul.I iubirea lui Dumnezeu .sa se iveascA o broascl . lisate de Oumnezeu spre folosul omului. Ie hrlnefte fi Ie ajutA sA creases.i 0 lndreaptA spre oblinerea lucrurilor peritoare cu care cdata. privlndu-l neam putea inchipui cA el se roagl tn felul lui.urtt. Ei 1.tepttnd. Parnlntul.i pe urrol am sA 0 tntind !~ Aceastl atitudine din partea -14- .. Sint multi oameni care se roagA asemeni acestui cocostirc. vedem tnflorind flori a csror mireasmA face sa piarA orice miros. In fume. ei stau ca ... $I se piardi din cauza ti. l-am putsa asemAna cu un om.foloseascl intellgent de ea In evo1utia sa spirituall. prlrneste cAldura .. bunurile aeestei lumi. .i slava lui Dumnezeu .i moarte pentru acesta. fi alergat Is tine I Vindecl-mt-o mai intii . Pe tlrrnul oceanului vietii.I ei. Cei ce nu se roagl. dar $I nu fill robiflfumii. bani etc. TrIll. el ar fi tneeput sl discute porunca Mea. in pozitia de ruglciune. se prefae intr·un izvor de suferintl . efemere.. nu se indreaptA spre darurile Duhului Stint . Ginditi-vl cl in loe sl aibA credinll . gindurile lor in timpul ruglciunii nu se lndreapta spre putsrea . neam putea tnchipui cA el se gtndefte la bunltatea apei care potoleste setea fi curltl murdlria . Vedem fi plante care se tntorc permanent spre Soare ca sl·ii ia puterea de crestere . gindurile lui sint altele.I lumina Mea. s-a suous flra indoiall poruncli Mele de a-. dael. spre darurile mintuirii sutletestl. privindu-l.. Omul care se roagl. ei vi va fi prielniel dezvoltArii vielii voastre spirituale.i cealaltl. cu • un filosof care gtndqte la puterea . val. Prin ruglciune. ma. Ond vlata sufleteaseJ suferl din eauza !ipsei ruglciunii. Dar. uittnd ell rugAciunea adevAratAeste respiratia sufletulul. mar tneC8li tn apele lumii. in loc sA Ie vateme.. care a venit tntr-o zi la Mine sa-I vindec. Privindu-l. intorcindu-. Un cocosttrc bltrin stl gtnditor pe malul unei bllti. voi vi veti t"drepta Inima cltre Divin. val.i sl se supunl poruncii Mele.. EIsUi la plnda a.i nu $I ajung. EIse gtnde. Omul cu mina uscat. Ei se gindesc la dobindirea de bunuri materiale. Tnmulte loeuri mocirloase.i sufletullui spre Mine.t8 la.i tnflorire din cAldura fi lumina lui.i sA 0 tnhale. zicind: ·Cum sl-mi tnlind mtna 7 Oael n-ar fi fast boInavl nu a. broaste. cei mai multi oameni cersesc mai ales bunuri trecltoare.i intorc inima de la izvorul adevlratei mulJumiri . Atunei lumea nu vA va face niei un rlu. la placen..i intinde mina fi mina lui s-a Uicut slnltoasl ca .

-15- . de fapt. Lucrul acesta rlmase in seama oamenilor ce erau de fall $i dUPI ce oamenii 1$i flcurl slujba lor ridicind piatra. Eu mi-o voi face pe a Mea: vol cia motlilor viatl.i arate puterea Lui.I eel C8 se roagl.i indeosebi omul. ridicarea pietrei care acoperea mormintullui Lazlr era 0 treabl omeneascl.i Dumnezeu este lubire. punindu-se in slujba fratilor Sli. DESPRE CE rNSEAMNA A SlWI DOMNUlUI .i de uscate ar fi ele. un am era tn primejdie de moarte din pricina gerului eumplit. chiar pe sine. Oamenii au trebuh acum sl·) deslege pentru ca cel tnviat sl poatl merge. Tot a.i pun in slujba Lui $i a semenilor lor toate puterile $i energia de care dispun. Oupl ce i$i vcr fi flcut ei slujba lor.bolnavulul ar fi putUt plrea fearte tntemeiatl celor din juryl lui. latl. EIdorefte ca flpturile Sale . Miinile$i picioarele lui Lazlr erau legate lnci cu fi$ii de cinepl. Dumnezeu are intotdeauna grijl de om. Tntr-o zi. trebuie sI fae gats II se sUPuni. Marea virtute a slujirii consta tn aceea cl omul. Eu Ii vol putea fi de ajutor. Efortul pe care tI flcu drumelul sl ia in spate pe aproapele ssu. de$i vii. dar dacl ar fi zis Ita. ti incllzi pe amtndoi $i Ie reinsufleti puterile. se ajutl. sa nu se lase cople. De pildl. pe care t-a creat dupi propriul chip. Dar iatl.a . el zlri un alt om inghetat $i el de frig. cum. sint totusl mort! spiritual datoritJ ignorantei lor. orictt de s1abe . gata Sl-. tntinztnd spre Mine. EI lucreazl flrl odihnl. mtna lui eN uscatJ nu soar fi vindecat. te rnlntuiesti pe tine tnsuli. Dumnezeu nu vine tn ajutorul oamenilor decit dacl $i ei i.it de lene Iii inertie. Am dat villi unui mort. dlruindu-I viall bineCUVfntar •. trezindu-i cltre adevlrata cunoaftere.am flcut ceea ce oamenilor Ie era cu neputinll. Dumnezeu . aceasta este slujba pe care slnt chernati sa 0 facl ucenicii Mei: ei trebuie sa ridice piettele $i sa inl3ture piedieiie .adici Eu insumi . Dumnezeu nu avea nevoie s1-. mintuind pe allii.i dea sufletul: el tllu~ pe umeri $i amindoi au sci pat cu viall. pentru fipturile Sale. rn acest fel. ridicind lespedea de piatrl de pe mormint. latl adevlratul inleles al slujirii. mtlnile lui. daci omul are $i el grijl de sine $i de semenii sli. pe marginea drumului.i greutllile care inchid mormintul celor care. tn Tibet. latl. Dar oamenii nu-$i fAcuserl toati slujba lor.

Asta ar tnsemoa ell trAili1n deprinderile $i oblcelurlle ei. EI nu poata decit sa observe prezenta lor tnluntrullui. nu lint 1ndatl simtite. Tot astfel minearea numai dupA ce a fost digeratA. asa precum simtim indaUi suterinta creatl de o tovitura puteroicA. neputindu-$i cunoaste 1n profunzirne sufletul. se intimplA ca dupl o bucatli de timp $I se amplifice efectul pricinuit de loviturl. sau gustul pllcut al unor alimente.i bueutia pe care ne-e dl 0 viata de credintl. sufetin1a ~ rU$inea care urmeazJi plcatului. Ce peate avea de tmPArtit lumina cu intunericul? Lauda fiilor acestei lumi poate fi a primejdie pentru voi. Ace-ste starl 1$iau originea tn Inima omului. Ceea ce apartine lumli.. fn acela. Ornul. -16- . din cauza ignoran1ei ii Inertiei lor. minat de vinturi in toate plrtile. far dupa trei zile-cind au simtit cll Eu sint impotTiva vielii lor intinate.i mod. nu 0 dobtndesc niciodatl. 51 Ie fili recunoscltori. precum . vlata de aici nu e de odihnA. Ar fi rlu dacllumea v-ar vorbi de bine. crefterea vielii voastre spirltuale poate fi zAd!rniciti $i dorinta voastrA de 1nlilare mic~orat!. Aminti1i-vl cl Dumnezeu cu toate duhurile lui cere$ti:cu tngeni $1sfln111. Pedeapsa :. pentru cl nu vll inleleg $i va pricinuiesc astfef mihnire. nu poate in1elege nici aceste stlri suflete$ti. Uneori. ste alilturi de voi. nu 'II tulburali fi nu 'II mirati.DESPRE SUFERINTA Dacl 'II batjoeore$te lumea. fiit'ldpermanent Inspirali de Sfintul Duh. aducind cu sine a suferintA mai mare.i rasplata deplinl vin 1n generaJ mal ttrziu. au uitat ell au strigat ·Osana r $i au inceput sa strige:·Rlstigniti-/ r Dacl se ridic! impotriva voastrl chiar cei ce sint fral! de credinll cu vol. Prin aceastA laudl. ne oferJi puteri nol. Cu ce alai nu rn-au inUmpinat pe Minein lerusalim !. Ca 51 mintuiesc lurnea. VI rnirati ca vi pa1lse$te lumea ? Nu a PITAsitea pe Insusl prea bunul Dumnezeu? DESPRE RAI ~I lAD fn lumea spirituall. declt tntr-O micA mAsurA. cu toatli 8ptinsa lor dorinll dupa 0 viall eereascl. raiul $i iadul sint douli stlri deosebite.. este treester $i fara temeL A te increde tn tii acestel luml inseamnA a zid! castele pe nestatornicia nisipului. Sint multi oamenii care. :.1 vA ajuta sa va rmpliniti misiunea voastrA e in duhul dreptllii $i credin1ei. Eu a trebuit 51 mlleapld de toate $i 51 flu plrasit de toti • 1nainte de a ct$tiga biruin1a deplinl. ci de luptA.

i in care sa afla comoara unui rege. Dar el muri drac ..tia . nici nimeni altu! nu 0 . .17- . e care nici p el.$i flilra sa fi ~tiut clll el cerstse 0 viall 1ntreagl stind pe 0 eomoara nepretuita .etor a stat 21 de ani deasupra unei aSCuR%litOri.Un biet cer. EI dores .i nllidlijduia d ajungli tntr-o zi om bogat ~i eersea bAnuti trecAtorilor.

care poate fi perceputl numai de eel 1nzesteat cu simturile necesare. diferite ea nivel. pentru cl ar fi fost absurd. Oim. observlm cl omul este pe unul dintre acestea. OMUl NU POATE R DISTRUS NICIODATA Tntntregul Univer's nimie nu a fost distrus vreodat:i $i nici nu poate fi cflStrus. nu i$iinceteaza neap!ieat existenta. de$i nu este posibil $I descriu toate lucrurile pe care le-arn perceput in viziunile altor fumi spirituale $i astrale din cauzl cllimba lumii noastre obi$nuite este neadeevat:! pentru a exprima realitltile spirituale existente . Un lucru care dispare din vederea noastrl. Privind la diferitele nivale de viatl. $i dael nimic din ereatia Lui nu poate fi distrus. nu ar fi creat niciodata acel lucru sau acea fiintl. de cltre 1ntelepti sau clarvlzltori. atunci cum poate fi distrus omul care este incununarea Creatiei. Dael el ar fi dorit sA distrugl ceva. pentru a rlmine fericit intotdeauna in prezenta Sa sflntl. Toate fJptunle trJiesc tn Divin $i vor rlmine tn Divin pentru totdeauna. AtotPuterniel a elrei putere ereatoare a dat viatl tuturoe fiinteJor vii. oael omul nu este distrus dupl moarte. Poate Dumneleu sI distrugl propriul slu chip sau poate vreo attl flpturl sl facl acest lucru? Niciodatl.Viata Infinitl. pentru ell Creatorul. 0 spun din nou: AeeasU viatl a creat nenumleate alte vieti. " MOARTEA Viata se poate transforma dar nu poate fi distrusll niciodata. nu a creat nimic' pentru a fi apoi distrus. $i manifestarea Chipului Creatorului slu. nici mlcar cli ar adluga sau ar scldea ceva din importanta vietiL Ea doar transform I viata dintr-o forma de existenta in alta fonna de existenta.se ridica intrebarea: "Unde va exista oare omul dupa moarte fi in ce stare?" Voi incerca d dau 0 explicalie scurtl. bunuJ noastru Dumnezeu. ereat dupl chipul lui Dumnezeu. dacl re$e$te 51 descopere IegJtura ce 11uneite cu Oivinitatea.V1ZIUNI DIN LUMEA SPlRlTUALA VlATA CAPITOLUL IV DUl'l p§rerea mea existl 0 singurl sursl a vietii . De$i trecerea de la 0 forml de existentl Ia alta este numitl mearte. EIapare tntr-o attl forml $itntr-o attl stare. aceasta nu inseamnl neapleat cl moartea pune caplt vietii. bazindu-ml! doar pe propriile mele experiente vlzlonare.

nevlzutl $i este foloshor sl $tie lncl dinainte. ei accept I pinlla urma faptu\ cl de fapt au fast translatati $i transferali din lumea materiall in domeniul invizibilal spiritelor·. Cunoa$terea corectl a acestui lucru.a pAciidltltoare de fericire oferitl de prezenta lui Dumnezeu tn via. Pe clnd comunicam telepatic cu acestia.aeolo.ile acestei lumi subtile. $tim ce se petrece cu noi din copillrie pinl la bltrine. al c~rui nume nu·\ $tiu a r~spuns: -Moanea este ca $i somnul.a cum un om extenuat este biruit de un somn adine. a marilor yoghini.i sl se familiariz8ze astfel tncl dinainte cu realitl. ce se lnttmpll acolo . Prima mea tntrebare a fast daspre ceea ce se intimpilia moarte $i despre starea suftetului dUPI ceea ce numim moarte sau Plrlsirea'trupului fizie. ei t$i imagineazA cl viziteazl vreo .elegere gre$itl. deoarece la un moment sau altul fiecare va trebui 51 intre 10 aeeastl lume spirituall. Am spus: -No. CE SE fNT1MPlA oupA MOARTE? Intr-o zi pe ctnd rnArugam singur. La tnceput am fost oarecum descumpAnit cind am vlzut starea lor strllucitare $.i dau seama cl au plrlrlsit aceasUi lume material! "i c! au intrat deja in lumea invizibil. nu $tim nimic din ce se intimpUila moarte sau dincolo de asa-zlsele porti ale mOflii. sau a anumitor suferinle psihice. -19- . Eu avusesem deja experien. cft $i a fiintelor ce se aftl de cealalta parte a mortii tn lumea spirituall. gloria subliml a lucrurilor vlzute peate duce adeseori 18 0 tn.1 de nivelul meu spiritual incA scAzut. Adeseori.ii simple " instructive care S8 vor dovedi probabil folosltoare pantru toli.i unele lucruri despre aceasta stare?Unu! dintre ace$ti stinti. Moartea vine atit de bruse pentru multi incit cu mare dificultate unii dintre ei i.a mea. este doar in posesia aeelora care au atins un grad tnalt de clarviziune. lntr-o anumiti mAsurl. dar.i minunatl bueurie indescriptibilJ.e.arl sau vreun ora$ din lumea fizica pe care nu Ie-au vlzui fnainte. spirituali s-au deschis m-arn gAsit to prezenta multor sfinti $i tngeri.i de multe lucruri pe care Ie vAdin iurel lcr. jar tncercarea de a reduce ta limbajul eurent. rn-am vAzutdeodatllnconjurat de 0 multime de fiinte spirituale. Dar comuniunea cu aC8$ti sfint. a marilor tntelep. am primit de la ei rl!lspunsuri la multe dintre Intreblrile mele 1nlegaturl cu dificultltlle create de probleme care rna nadumereau. 010ri08s1. cu exceptia citorva boli trupe$ti. tot asa vine somnul rnortli peste om.!1 spiritalor.i. Puteti oare sI-mi spune. mi-a adus o noul . Nu existA durere in aceasta trecere. A. fa. Sau af putea spune cl indatl ce ochii me. Doar atunci ctnd ei primesc mal multe lnstructluni $i clnd tii dau seama cl trupullor spiritual este diferit de fostul true. Un alt stint care era prezent:. Voi relata doar ctteva situa. a nedumeri.

situatii. lnsa singur. A. par sa devinA incon$tienti. ctnd sint pe punctul de a muri. este ca atunci ciod ei vAd felele . DupA aceea. Spiritele rele pot face riu doar acelora din lume care slnt de aceea. De asemenea.. prin increderea sa deplinli in Dumnezeu $i prin comuniunea pe care 0 realizase cu el adesea·. in functie de raul pe care acele finte chinuite l-au facut cindva. de aceea el nu simte durerea ci in mod simplu este cople~it de un fel de somnolenta. Atunci spiritele acetora care au trait farli sli se gindeascli sau sli se pregliteascli pentru intrarea lor in lumea invizibila. EI este extrem de fericit.i pierde capacitarea de simtire. Ajungind in lumea spiritelor.a dat imediat dupa aceea urmatorul raspuns suplimentar la intrebarea mea: ·Oe obicei tn timpul mortii. spiritele acestor sfere mai joase Mituiesc adeseori foarte rau pe oamenii din acea lume. energii protectoare pentru apararea ~i protejarea ale. moartea unu. credincios. Adesea. trupul1. el spa pregatit tndelung pentru aceastJ casa. Ii se permite 51 participe tinga patul du de rnoarte. Aceste spirite rete.fiind transferate dintr-o data. care din votnta lor libera $iau deschis sufletul $i inima ca s!li se lntreti~ cu ele $i astfel prin frecvenla lor de vibratie launtricli. au facut cu putinta aceastll comuniune. sa-I imbarbateze. tn cazurile de mare slabiciune sau accidente.i cArota Ie pot face rau stnt doar aceia de acelasl fel cu ele. sl-I primeasca $i sa~i conducA sufletul cAtre lumea spirituala unde el are dreptul sa intre. devin rnutl . spiritul pleaca tn timp ce trupul este tnea lnconstient. $. venind d-j ureze bun venit tn noua lume. unindu-se cu alte spirite rele.a ca ale~ii sai sint lntotdeauna in siguranta. caei ef vede ingeri l}i spirite sfinte tnconjurate de glorie. a creatiei sale. ci pentru ca atunci cind era Tn lume.ilor ~i $. Pe de alta parte. foare hidoase ale spiritelor rele care au venit dupa el.a cli ei rlimin adeseori 0 perioadA destul de mare in nivelele mai joase ~i intunecoase ale starii intermediare care se afla in lumea astralll inferioarJ. Un alt sfint care statea JingA mine a adaugat ca raspuns Ja tntrebared mea: "Multi a cAror vista nu a fast tnchinatA lui Dumnezeu. Niciodata acest rau nu poate 51 se prelungeasca mai mult declt ceea ce ele au facut cindva ~i ceea ce Ii se rllspUite$te acum. a unei fiinte care tn decursul vietii sale spa deschis fata de Divin $i a evolust. ar face un imens rau in lume daca Dumnezeu nu ar fi numit pretutindeni nenurnaratl 'ngeri. un 81 patrulea sfint a spus: "Conducerea sufletelor . el se simte imediat ca la eJ acado Dar nu pentru ca "netenii sai s1nt 1n juru1 sau. celor dragi care au murlt tnalnte. A. natura cu ele $i care vibreazli pe aceeasi lungime de unda cu ele $i ele pot sa 0 faca doar 1ntr-o masura limitatli. este adesea exact opusuJ aceste.i paralizati de 0 fricA cumplid. fulgerlitor in lumea splrttelor sint extrem de nedumerite $i tntr·o stare de mare tristete din cauza soartei lor. Uneori. dar caea ce se tntfmpla de faPt.

prin simplA dorintll el va obtlne instantaneu ceea ce doreste". LUMEA $PIRITELOR Odata. acesn sfinp m-au condus prin acelloc chiar $i pe mine. In funetie de gradul sau de evolutie spirituaHi. la nivele ale Siavei sale care dlfera dupa starea de dezvoltare spirituala a fiecarui om. cltiva sfinti din lumea invizibila mi-au spus: ·oupa moarte. care erau tngerii $1spiritele bune care Ie eonduceau inca de pe patul rnorpl. sufletul care intra in lumea spirituala invizibila. de gradul de dezvoltare $i dominanta pe anumite nivele ale fiintei sale. $i conducindu-I apoi in paradisul pe care tI merita. $i a unor sfinli. 8 este tntotdeauna Jiber $I . Tngerii nu tmpiedicau niciodata voin18liberli a vreunui suflet. deoarece aura acelor flin. care se naste in lume.. va ajunge sa loculasca cu spirite asemlnatoare cu el. am observat cl spiritele bune nu tosoteau sufletele celor care intr-adev~r fusesera rai. 21- ." Dupl aceasta conversatle. prin care tncercau sa Ie faea rau acestora. gAse$te totul aiel. Spiritelor rele nu Ii se permitea sl S8 apropie de ele ci sUiteau departe $i priveau neputineioase. se descopera pe Sine fieearuia. Nimenl. EI insu$i vine la patul de moarte. lar daca are nevoie de ceva. tn timp ee ingerii tot la fal stateau deoparte $i . tot a$a. pentru eli atunci cind erau tn trup au parmis ea in mod repetat spiritele rele sA la Influenleze catre rau $i au actionat chiar malefic. 51 impiedice spiritele rele de a da cale liberl pomirilor lor. spiritele rele condueeau aeeste suflete caue intuneric. $i mi-au aratat multe lucruri $i locuri minunate. sufletul oricarei fiinte omanesti.urrnareau in anumite situatii. pentru a spune bun venit credinciosului sau care merita aceasta. nu a intrat in lumea spirituala. va intra in lumea spiritelor. in funetie de vibratia sa launtricli. sublime ii atotputerruce.oamenilor din lume. lar in unele cazuri. Am vlzut atunei cI din toate partile. Dupa cum un copit.bmitor forte inteligente. tn lumea spirituala. Totu$i citorva II s-a acordat permisiunea ca in timp ce locuiau tncl in lumea fizicl. $i toate erau tosotlte de ni$te fapturi luminoase sferice. ci tI llsau $I actioneze a$a cum eI doreste. De asemenea. Aproape concomitant. itergindu-i lacrimite cu draaoste. cu axceptla unor mari tnlelepli $i realizali. In trupul fizic flind. Tn mod obi~nuit tsus Cristos. se adunb.e era 0 pavliza pentru influent a lor negativa. zeci de mii de suflete soseau necontenit In diferitele lumi ale spiritelor. gase~te totul pregatit pentru nevoile sale.. la fel cum spune un proverb cli: «cine se aseamana. $i fiecare. este grija fngerilor ii a ar. sll poata vedea lumea spiritelor $i chiar $i cerul cel mai tnalt . Tn jurullor erau doar spirite rele care ii tnsoteau tncl de pe patul morpi.

in prezenta iubitulullor domn Isus Cristos.i sfinti. eonferindu-li-se 0 stare de fericire $i apoi ei intrl in lumea gloriei i'jOiluminii. $i abia atunci ej sint in sfirfit capabili sI plrlseascl aeeste lumi groaznice. care au sosit mai ttrziu tn lumea spiritelor fi erau tnsOlite atlt de spirite bune cit fi rele. cei care prin natura lor lIuntricl.i dore$te sI vadl suferintele acelor suflete ce se chinuie in -22- . ci tn mod minunat ei sint curltiti.'::0[0 se simte 0 influenla negativl. rlmin acolo $i sint tntemnilati ptnl cind faptele lor rele sint consumate prin trliri $i suferinte asemlnltoare cu cOfmarurile unei fiinte vii. ele aflll 0 improspltare intensl fi reconfortantl.i fiinte foarte evoluate. fii lumin!i. dacl doresc. tmprospltati fi pe dep!in purifieati. a vielii lor a tneaput 51 se arate fi ei s-au separat. de acolo auzindu-se constant amarele lor gemete de rernescare. dau nlvall in jos $i se arunel cu capul tnainte spre aceasta lume intunecatl. tngeri . cei bunl se separl deodatl de cei rltln Iume. Cfnd sufletele oamenilor sosesc tn lumea spjritelor. ele se mhicl tncoace $i lncolo la fel ca $i in aero Nu slnt tnecati clnd stnt tn adineime.a. Ele sint vlzute sau auzite. Am vlzut de multe ori cl atunei cind spiritele calor buni. Dar nu duPI'"mult timp. Tn aceste ape miracufoase. tendinta fundamental. avind un monv deosebit. el slnt adeseori tmpreunl. rea. dar nu tot afa este In lumile subtile. ace$ti fii ai intunericului. iar in efortul lor de a se ascunde de luminl. vibreazlla unison cu acele luml rele. niei nu se udl. nici gemetele chinurilor lor nu se aud pentru cei care stnt buni $i evoluati. este curios . flrl a fi afectati de ete. fnainte de teste ei se scaldl tn apele impalpabile astrale. Totu$i cei buni. unde vor rlmine pentru a totdeauna. cei rJi Ia eel rJi fi pinlla urml distinctia a fost creatl. care sintintocmai ea ale unui ocean cJar cum e cristalul. ei se chinuie $i se ascund in locurile in care naturile lor impure $i pltate de pleate nu pot fi vllzute.UI Tnceea ee prive$te sufletele acelora ale clror vieti au fost rele. 1n schimb. tncit fumul nu se vede. precum fi de fngeti. De asemen. $i tn comuniune cu nenumlra. 1n acestea. Acolo. am vlzut aeoie multe suflGte. cei burn la cai eu earacterul eel bun. uneori fUndchiar jnvizibilipentru aceste lumi fi puttnd sl 0 facl din curiozitate. doai dacl cineva din lumite superioare. FuINTUNERICUl. pot 51 vi'llte:e aceste tumi. chinuitoare. niciodatJ cei buni nu stau cu eei r1i $i nici cei rJi eu eei bunl. sttnjeniti de compania fiilor luminii $1 chinuiti de lumina atotrevelatoare a gloriei Divine. $1 se locarcl cu enetgie subliml divinl.aleagl. tensionata. Tnd eerul este asezat in asa fel. Din cea mai lntunecatl!i parte a lumii spiritelor se ridicll adeseon un fum negru urit miro~ . intrl in lumea spiritelor. dar niciodata nu sint atectati de ceea ce sa tntfmpll acolo.

care este rezIi!. cu 0 dragoste pe care niei 0 maml nu ar fi putut sa 18-0 arate vreodatl. inima mamei s-a umplut de 0 bucurie imensl $i clnd s-au tmbrlti$at au podidit-o lacrimite de bucurie. el a rlmas cu ea.un moment clnd un copUa. pe clnd mergeau impreunl.i flori pUlcute . curati $i tntelepti ca ingerii. ci fi mulli credir:i:>$i rlmin cu totul inconstlenti $i incapabili 51 perceapl glOria divinli. fi dorit ca Iii mama sa 51 fi vbut acea priveli$te minunatl. care este 0 slabl reflectare a acestei lumi reale. Tnacelloc.i luminatl parte a cerulei. A.xistl asemen. fiind prezente multe suflete ale oamenilor cu un fnalt grad de evolutie. MOARTEA UNUI COPIL • Odatl am putut $I asist tntr.nicll a Tat~lui. nu pot niciodatl i. Apoi. Oupl un timj:\ mama acelui copil a murit $i ea.Apoi tngerii au dus sufletul copilului catre acea frumoasl . a murit de pneumonie $i un grup de tngeri a venit sI-i conducl sufletul 1n Jumea spiritelor. era multi veselie $i dragoste. Acolo erau imprejurimi minunate. fnsl cei car. cei mici devin puri.a lumi paradisiace.rvaticopiilor puri .i buni.te orice iniml·. De aceq ei niel mJcar nu blnuiesc cll . a venit cu alii 1ngeri. Cind perioada necesarl de instruire in acea lume s-a incheiat. nu m-as fi intristat niciodatli de moartea tao Ce plcat cl eel din lume sint atit de orbi $i niei nu banuiesc aceste rninunatu.i neprihlni~. Apoi. slntln acel 'ntuneric. cu fructe .ti? Eu stnt f-luttlu Teodor·. iar copilul ei care acum era ca $i 1ngerii. 0 naturl luxuriantl. fiindcJ atunei In loc de pUnsea ar fi ctntat probabil de bucurie. este aceasta moarte.i.. Oar spune-mi te rog. Am auzit chiar pe unul din inoeri spuntnd cltre altul: -Vezi cum pUnge mama acestui copU din cauza acestei separlri scurte? Peste cftjva ani ea va fi fenciU din nau impreunl cu copilul ei. gloria fi f'neirea celor ale$i . tngerii ii tngrijesc $i ti lnvatl intelepciunea cereascl pinl clnd in mod treptat. totu. el a continuat sI-i arate $i sl-i explice lucrurile din jurullor.1i de aeoIo c. iar tn timpul hotlrlt pentru rlminerea ei In perioada intermediarl. eI a luat-o apoi cu el tntr-c sferl mai lnaltl unde ea lndl$i merita 51 trliasd datoritl evolutiei sale. sau vials realli dupl care tinje. Clod el a spus: -Maml ml cuno.'ntuneric.i frumos mirositoare." In ciuda faptului cllsus a explicat destul de clar despre aceastl stare de glorie $i el Evanghelia relateazl rnereu despte tmplrlilia ve. 51 vadl slava. Mama a spus: -Acum este evident pentru mine el aceasta este adev~tata viatl. -23- . Era 0 scenl emotionantl pentru mine. copilul a spus mamei sale: -Tnlumea fizicl. nu doar oamenii ignoranti. se intristeazA adeseoti de aceastll plecate a noastra prin lumi invizibile pentru ei. pentru ell ingeni 1ngrijesc pe cei mici Iii puri. Oacl ali-fi cunoscut in lume lntregul adevlr despre cer. pentru a spune bun venit mamei sate. cei dragi ai nostri.

!Stiinta ta. iar dupl instruirea sa.a cA el va rllAci orbeste. unul dintre tngeri a spus celuilalt: -ee trist este ca oarnenil uita cuvintul pretios al Iui Oumnezeu care spane: «Adevarat va spun ca daca nu va veti intoarce la Oumnezeu $i nu va veti face ca niste copitasl.i $tiintel. Am tntrebat un tnger despre .dupa ce voi concluziona eu prin ratlonamentul mau. care are de a face cu pianul material a fost lasatli tn urma tmpreunl cu craniul ." Atunci ingerij l-au spus: -Din ceea ce spui reiese in mod evident ca intelectualismul tau exacerbat a pervertlt intreaga ta natura. Dar exista totust 0 alta lume a spiritelor. cacl dupa cum pantru a vedea lumea spiritual a nu ai nevoie de ochii fizici.i numai atunci voi fi convins cl este reaiitate $i nu i1uzie.s". invirtindu·se un timp mai indelungat tn lumea slabA a pAr. ale stMi de mijloc a acestei lumi minunate din invizibil.i aid din argumentele logidi. sfir$Itul acestui om. este 0 lume spiritualli. . care provine din dragostea $i deschiderea fa~a de Oumnezeu.i astfel: -Nu exista nici 0 indolall a faptului ca eu vad toate acestea. conform filosofiei sale penibile. cad locuitorii ei sint de asemenea spirite imbricate tn trupuri omenestl. Aiel nu folose$te decit ceea ce tnlelepciunea ta spirituala. filosofiel .i tntunecimea celor mal joase planuri. el se va lumina ii va realiza ca toate aceste rationarnente sint Iipsite de sens. Atunci el va fi gata sl primeascl attt de necesarele ide! de la ingerii nurnif in acest seep.a argumentat sie. atunci el s-ar fi alAturat imediat spiritelor tntunericului. se inclpltina sa se opuna intrarii sale depline in glorie.i. Eu voi aplica .I creierul tau. eu nici un chip nu veti intra vreoda'dlitn Tmplrltia cerului. umplut cu prezenta lui Oumnezeu. EI era acum tncintat de tot ceea ce vedes.· Apoi. este nevoie -de tntelegere spirituala pentru a putea percepe realitatea acestei lumi spirituale.MOARTEA UNUI FILOSOF Sufletul unui filosof german a intrat in lumea spiritelor ii a vazut de departe gloria incomparabill . Intr-un anumit sens. intermediare. el va fi demn sli intre tn lumina deplinl a Divinului din sfera cea mai inaltl.i fericirea nelimitat~ a fiinleior ei. . Oar intelectualismul du exacerbat. pina cind obosit de nebunia sa. lumea fizica este de asemenea 0 lume spirituala. intregul spatiu infinit. tot asa. el . ~i va continua sli rationeze $i sa analizeze Tnmod aberant. Tnloc de a admite cl ceea ce vedea este adevarat. Dar ce dovada existl ca aceste lucruri au existenta obiectiva ii ca nu este vreo iluzie a mintii mele. care este spirit $i atotputere $i fericire. insA el nu este lipsit de simt moral. tn ea se glsesc . ln alt sens. A. poate sa-ti ofere. Aceasta este o stare intermediara situadl intre gloria $i lumina cerurilor celor mai Tnalte fi obscuritaea .I el ml-a rAspuns: ·oaca viata acestui om ar fi fost cu totul rea. dupD ce oamenii plrAsesc trupul la moarte.ilor mal joase.

nu trebuie si urmarim si fim doar buni. sa ne ajute . mlsura unui om se apreciazli. ei ne influenteaza prin impulsionare beneficli catre ginduri elevate.nenumlrate nivele . De aceea. fiinte eliberate. lar Duhul lui Dumoezeu care coboara in sufletele noastrs ne ajuta pentru implinirea vietii noastre spirituale. iogeri speciali lnstruitl pentru aceastJ activitate. Tntotdeauna. • . prin iubire $i dlruire . lor nu Ii s-a permis niciodata 55 devin:': vi~ibili pentru noi. Prin urmare.i sl:i ne protejeze. sufletul fiind condus cltre acel nivel pentru care progresul slu din lumea fizicl I-a flcut potrivit. Prin mijloace adeseori necunoscute de noi. De asemenea. la rindul lor ne ajuta in tot ceea ce intreprindem pozitiv $i binefacator. nu ar putea fi realizata. tn cerurl cum se spune. lmportanta vietii sale pentru altU depiozind de actiunile $i serviciile sale pe care Ie face celorlalli. atunel sl fie slujitoru/ vostru. dupa care ei se allturl lurnllor din diferitele zone ale lumii invizibile ale astralului. tndeplinind menirea vielii lor. spirituale $i ne indruml adeseori catre Dumnezeu $i catre a cornportare buns. din lumile pararele. Nivelul spiritual al unei fiinte nu depinde de prieteni sau de pozitia sa sociala. cit de mult poate fi folositor altora. iar cite odatl chiar emitlti foarte evoluate. ti instruiesc un tim!) mai lung sau mai scurt. Totusi. Nici nu poate cineva doar prin aceasta sa fie cu aelevlrat mare. stl tn faptul cl ei se ajutl unul pe altul. farl:i acest . Dmul este atit de mare. ei rlimin pentru totdeauna unili cu Oumnezeu. . vin adesea din lumea nevl:izutl:i.I AJUTORUL SUBTIL OFERIT DE FIINTELE DIN LUMILE NEVAzUTE Rudele . sfinti sau chiar mari voghini. Acolo. se adunl. Cine se aseamlnl. care altfel. ingerii.I asttel.I cei dragi ai nO$tri.jutor. EJ va fi automat atras catre acea lume cu care are afinititi Iluntrice. trebuie sl:i url1\arim sli fim $i bunl la ceva.» Bueuria celor care locuiesc tn lumite superioare. to lumile invizibile superioare. catre trairi sublime. to functie de necesitlti. corespunzatoare tn gindire naturl:i cu sufletullor. Dupa cum a spus chiar Isus Cristos: «Oricine va vrea sl fie mereu tntre voi. vibralia sa Iluntrici este cea care n ghideazl instantaneu. dupl:i gradul de daruire de care este capabil fatl de altU. elevate. cu exceptia cltorva cazuri deo5ebite.i lumi intermediare de existentl.

Unele fiinte evoluate ii chiar unii ingeli. Intr-un lac Intunecos din lumea inYizibili. Ambilor ti s-a oferit sansa de a rlmine pentru 0 perioadl mai indelungata. a murit insa un aft om. plini de tristete au 'nceput aproape disperati sa strige dupa ajutor. am vlzut sufletul unui om care ajungfnd In lumea inviztbill a splrltelor a tnceput deodatl sA-fl caute zeul sAu. care erau plazenli acolo l-au spus: "Nu exisUi niel un zeu aiei. cele douA au preferat sa rAmina in domenlul lor 1ntunecos. Clod acele suflete.oou sosite in lumea spiritelor. clci greielile lor Ie pervertise caracterul ii natura lor launtrica 81ft de mutt. Dar. REFERITOR LA UN MUNCITOR $1 LA UN OM SUSPICIOS OdaUi. to scurt limp.f'"ti. Erau astfel cuprinse de razefe sale dltltoare de viatl.. un Ine:'pAlinat. in fumea spiritelor neevoluate. chiar ascultindu-j pe ace~ti ingeri 51 ii aiute. incit. Pe cind priveam. din caud ella stadiul acesta. Afflndu-se acolo amindoi. . tntr-o altl viziune am vazut un muncitor sosind in lumea fl8vlzuUl a spiritelor. Omul a rlmas uimit. Clnd Isus se revelead cuiva. sau mal mare a slavei sale.26. datorlta nivelului de vibratie Bem:lnItor. EI a fost 1ntOCdeaunaextrem de preocupat de cele lume~ti pentru a se mai putea gincfj fa Dumnezeu sau la lucrurile spirituale. in ciuda intristarii lor.i 0 pace care lntrece puterea noastra de descliere. t-au vlzut pe Isus In aeeastJ luminlllslabl. timp acelul suflet.. caci toata viata lui nu s-a gtndit is alcceva dectt doar la ciitigarea piinii sale zilnice. au mers cu dragoste. dar atrlllgltoare. Atunel . A$a cl eI apare 'ntr-o luminAmai micA. dar fiind uo sineer dutltor al Adevlrulul. fanatic in pJrerile sale.DESPRE MANIFESTAREA LUIISUS fn una dintre vlziuni. au fost umplute de 0 mare bucurie . auzind acest apel disperat allor. Odatl cu el. El era foarte nenorocil . cu exceptla Dumnezeului eel adevlrat fi a fiinlelor care au atins un grad 1naIt de dumnezeire. ma intrebam care va fi . Auzind aeeasta. care era un susplcios. particular la care sufletul in cauza a ajuns. plini de compltimire sa-i tnvete cum sa poall ajunge 1n TmpArAtia loriei ii Luminii Sublime. )OS. pentru ea manifes:tarea sa sl poatA fi fntotdeauna suportata $1 sA foloseasel In acela". el nu ar fj putut suporta absolut de loe. G Ia fel ca Iii alte fiinte. atotputernlca a gIoriei sale. pe cind valurile dragostei sale infinite curgeau In jurullor. a manifestare deplinl. care slnt astfel manifestarea sa vie" . Isus TOSUfi manifestat tntr-o luminA slabA acestui spirit "i s-a altora . el a Toteles cl a gre.k_ EIa elutat dupa aeeea cu aspiralie 51 euooaseA AdevAlul"i a fntrebat dacA poate totu$i sA 11vadA de exemplu pe Isus Cristos. el ia tntotdeauna tn considerare ltadiul evolutiv specific. ace"tia se Indoiau Inca de toate lucrurile.

ullor. un asemenea asculditor va spune promt: -Nu se poate. Este imposibil sl existe aia ceva". datorhl acestei pervertiri a sa. Avtnd In vadere natura pervertitl a omulul. tTrziu. nici in cea viitoare. cli dacl se aude 0 $tire rea despre cineva. Pe de alta parte. respectllegile sublime ale evolutiei $i ale firii. $i ce dovadlli poate sa aducl. el nu va avea nici cea mai micl dovadlli. de exemplu cI un amuM om este f08rte evoluat $i cl are chiar anumite haruri spirituale.sffr$if.un credincios a trebuit sa parcurglo anumitl distantl pentru a tndeplini 0 activitate necesarl. nici in acestl lume. pentru ca acolo el se va simli ca aeas! 10 lmplrltia Tatalui lor Ceresco UN OM BUN $1 UN HOT Odatl. rrullni. Oar cel care in aceasta lume se supune Voinlei Divine. el dl cu u$urintlli crezare . atunci flrl ezitare. Oacll·am tntreba pe un asemenea om de unde $tie el cl primul caz este adevltat. i$i petrec vietile in opozitie constantl cu Voin. sau cl a ajuns sa n descopere pe Oumnezeu. singurul rlispuns a fost de la unul dintre sfintii care erau acolo . De asemenea. binefkltoare $i perlect adevlratl este primitl. este cl deoarece mintea sa este deformatl. din pun.I urmlre. putern apreeta. chiar dacl este falsi. ei se simt dezorlentatl. este fals. dacl o :!Jtirebunl. P8 -27- . va avea 0 pace deptinl. Prin natura sa specifica. Clod am tntrebat. in aceastl lume. lar intrind chiar tn lumea spiritelor nevazute de ochiul omenesc.i 4i chinuili. iar al doilea fals. atitudinea unui om bun este exact opusul acesteia. din C8Uza rlului. Tot ce putem invllila de la 0 asemenea athudine perversl a minlii. deoarece aceasta atitudine se potrive~te cel mai bine cu natura sa predominant bunl. el crede cl $tirile bune sint minciuni. cind va ajunge in cealahllume ~i va fi umplut de 0 bucurie de nedescris. Intr·o viziune spirituall.t de vedere 81 vibratiilor.a Oivina. Acel om trebuie sl aibl un interes pentru toate aceste lucruri . nu vor avea niciodatli linj$te in inimi.I pervertirii. omul a clrui conceplie predominantl este deformatl de rlutate 0 va aceeeta imediat ca fiind adevlratl. sau cl este de un mare folos pentru binele semeniler sli.te ceva cu aceastl atitudine.i care mi-a spus: -Vei vedea cli Dumnezeu 051 aibl mill de ei-. atit timp ctt aceasta stare nu va fi eliminatl. sau cll a flcut ceva pentru a salva pe un alt om. pesimismulul .tirilor rele~ din cauzl cl acestea se potrivesc promt cu natura sa cea rea $i perversa. un yoghin care rnl-a aparut mi·a relatat aceastl tntlmplare: -intr-o noapte. EI este tnclinat 1n mod natural $I se indoiascl de 0 itire rea $i 51 creada cu mai multI u$urintl o . deoarece aceste $tiri bune nu se potrivesc cu rAul din inima sa. Acei care.tire bunl.

Dar pedeapsa $i rasplata deplinA. HOWl a rAspuns: "oaeA vrei sa ie$1cu bine de aiei. "0. De indata ce poiilistul a auzit acest lucru. chlar $i in aceasta lume. a spus el. EI nu ne poate vedea. UNELE pACA TE SECRETE UrmAtorul lucru rnl-a fost relatat tntr-o alta viziune. hotul. dci atunei el nu ar fi indraznit nieicum sa cornlta aeest paeat. dar eu t-arn prins tocmai pe cind chiar el fura" . eli de nu. Una dintre entitllitile superioare din invizibil care l-a zarit a spus: "Cum af fj dorit ca oehii spirituali ai acestui om sa fie deschi$i in aeest timp. numai in lumea viitoare. a dat peste un hot care sp!llrgea un magazin. Ei au ie$it grAbill sa. atunci ie$l in lini$te. precum ~ unele spirite rete. a spus: "Noi am venit sa·1 ajutam. hOWl a inceput sa rida de tovarl$ul sAu de prizonierat: ·Prive$te. ascuns de oricine. exlsta 0 m!!surA de ludecata intre oamenii buni $i rai. dupa moarte. vor veni adeseori. in plan fizic. Atunci. caci astfel ar put$8 fj iertat de pedeapsa viitoare". Acesta este un pAcat mare". decl numai in lumile invizibile. $i·ar da seama ea el comite un pAeat. voi credeti ca acest om este foarte deschls fatA de Dumnezeu. n -28- . a deschis usa $i l-a eliberat pe omul cel bun. care au venit chiar sa·1ajute in aceasta situatie". nu te-am prins eu frumos? Ii-am spus de la bun inceput sa ie$l imediat afara $1sa nu te amssteci. da.e la acest pacat. Omul bun a insistat. cum 0 sa te mal salveze credinta ta". in taina camerei sale. iar hotului i-a dat 0 pedeapsa severa $i l-a incuiat in celula inchisorii. dacA nu. Cu totil au fost inslli intristati vAztnd comportarea lui rU$inoasa $i unul dintre ei. la rindullui. dar cum hotul nu aseulta. dar acum noi va trebui sa fim martori impotriva lui mai tlrzlu. t-a acuzat $i el pe omul cel bun. Ce blne ar fj daCAomul aeesta. el a inceput sa. deoarece In acea camera se aflau multi ingeei IIi entitlliti evoluate. lui. amindoi au fost arestatt $i lnculatl impreunA intr·o camera. strige $i a sculat veeinil. dar noi tOli putem vedea dedlndu·s. va fi tare rAu de tine". a spus el. un om a cornis a fapta uritl:i $i a erezut cA pllicatullui este total necunoscut. care-i fusese in alta viatA ruda. prind!ll hotul. In timp ce un politist $1unii din oamenii sAi s-au ascuns sa asculte conversatia lor. Vom vedea nol acum. Astfel. cit $1unele fiinte care erau drag.clnd mergea el. Dar indatA ce omul bun a inceput $!II·Iacuze pe hot. va fl rau de tine. oeoarece nu existau martori. EI l-a SPUS! -Nu ai dreptul $I lei bunul altuia. $i care acum era in cealalta lume.

in starea sa de trnpietrire. Pentru acest om. prin caderea in 9r$ealA. el a bAut alcool ca sa-$i inabu$e glasul cOn$tiinlei sale. et a inceput dsodata sA-i blesteme. dacA ating staraa de iluminare. Atunei ingerii l-au raspuns : "Oumnezeu a creat oamenii ca ei s! trAiascA chiar vesnlc tntr-o comuniune fericit3 cu el.Chiar atunci. Cad Dumnezeu nu a ereat nieiodat3 vreun iad pentru om. prin fiecare gtnd rAu $i prin fiecare actlune negativ! a lui. $i-a ruinat familia. cit $i viata sa pacatoasa. $i suferA ingrozitor din cauza remuscarilor. cit $1 sflntii. in prezanta mea. bind $i mai mult. El a pregatit cerul pentru . din cauza ?~catul\. in lumea sufletelor pedepsite. in lumea nev~zuta a spiritelor. creead iadul pentru sine. EI $i·a risipit asttel. Acum sufletul nu se poate ascunde deloc. pre cum $J alti locuitori din lumile spirituale pot vedea fiecare.. ori de cite ori constiinta sa incepea 51·1mustre. OCAZII PIERDUTE \ Am vl\zut un spirit odata. Un tnger atunei rni-a spus: "ln lume. au incereat sA-t aiute. pcin propria lor incAplilinare $i perversitate. in lume. ci omul insu~i. $i acum. pin! cil'\d et i'}i '1a compet\S. care Ie este pe deplin libera. $i au adus nenorocirea asupra lor tn$i$i. un om rAu a intrat in momentul mOl1ii in lumes spiritelor. A$a eli din aceasta cauza ei ajung sA sutere. abuzind de vointa lor. acest om a avut multe sanse de a se desehide falA de Dumnezeu $i de a se intoarce catre EI. 0 voce deosebit de dulce a unui ioger foarte evoluat ·29- . care cu strigAte de remuscare alerga ca ie$it din minti. Dar oamenii. t\u este ?osibil~ decit su~et\l'\}a. Cind ingerii $i entitAlile evoluate. Totu$i vol spunetl cl:i Dumnezeu este bun $i drept". flirrta sa chinuita. arntntlndu-si abia acum toate aeeste ocazii pierdute. in timp ce mA aftam in lumite invlziblla. iar apoi s-a sinucis.!\. cAci pAcatul l-a impietrit cumplit inima.UNUI OM RAU I SE PERMITE sA INTRE iNTR-UN CER SUPERIOR Odata. astfel incit et tnsu$i. el obi$nuia sa-$i innece aceste remu$cAri in bAuturA. toate bunurile agonisite. in sccrt tlmp. el sinaur. Clid Dumnezeu niciodata nu arunca pe nimeni in iad $i niei nu va arunea pe nimeni niciodata. st-ac intors felele de la EI. sA-i injure $1sa spunA: "Dumnezeu este nedrept. perversitate $i pAcat. el aleargA chinuit. Noi tOli'dorim sA-I ajutAm. dar aiei. ineit if impiedicA sA se deschlda fatA de realitAti1e divine. Dar. el nu mal are niei 0 saosa de a se acoperi sau de a evita amintirea acestor actiunl rele in vreun fel. ca un cline turbat.selavi mAgulitori ea vol $i arunca restul omenirii in iad.a gre$elile fac~te. ei aeesta a tost creat prin decAderea oamenilor. dar propria sa naturA este atit de perverotA.

i fermecltoare a acelui tnger superior.i. l-eu spus: ·Iatl ce frumoasl eate aceastAlume. in curind spiritele rele 1au luat in primire . el a fost chiar 1ndemnat . Acel om uimit de acest gest de gratie divinA. !j:iacum e1 a fost ucis la rindul slu de otrava unui liarpe. arata vldit cl el era un fiu al intunericului. ei a trecut prin ea ca 0 piattl fl s-a aruncat cu capul tn jos tntr-o groapl flrl fund a unei zone infemale 1n care merita sl rlminl. fugind cu asa vitezl inctt nu s-a mal oprit nici tn starea intermediarl a lumi. rautatea sa. s-a facut din nou auzitA spuntnd: ·Priviti dragii mei copil. Nic. Oar cind a ajuns la poarta cerului eel Superior. 'nsotit de dol lngeri. a PI$it cu nerAbdare tnainte.arpe 1n jungll $i a murit. Cad dacl un om nu se na!ittf din nou el nu va putea vedea asa cum se spune Tmplrllia lui Dumnezeu·. vocea blindl . Pot eu oare acum sl te ajut eu ceva?. . $i a vAzutlocul eel sfint $i inundat de 0 luminl orbitoare. vibratiiie sale Iluntrice inferioare l-au obligat sl fugl din acest loc pur.i rAutlcios. Atunci.i din cauzl cl tntreg aspectul sufletului slu. cu locuitori extraordinari de frumo. a 1nceput 51 58 simtA nesigur.i t-au impins tntr-o zonl a lumii invizibile care se afla in tntuneric Iii chin. unul dintre spiritele bune care a venit sAo! alute i-a spus: "Te-am iertat din toata inima pentru ceea ce 8i flcut. a fost pinl 1a urml muscat de un . -30- . prin otrava miniei lui. tngeri.i prive$te cAtre fiinta de luminl care conduce aceastAlume fi care stA pe un tron".i spirite rele. nimlnui nu-l este interzis 51 vinl aici.i nimeni nu l-a oprit pe acest om chiar sill patrundl 1n aeest toe.i bucuriei i-a revelat necurAtirea vietii sale murdlritA de Plcate.i impulsionat.i adus 1n cer $i sl mearol tntr-e lume superioarA-. chinuit de ginduri negative. spiritelor. spunlnd: ·Oumnezeu dl permisiunea ca acest om $I fie totu. Cind a intrat tn lumea spiritelor.I-a flcut auzitl. ba chisr mal mult decit atn.Uciga!j:ul l-a recunoscut imediat ca fiind chiar omul ucis de eJ cu citiva ani in urrna. . el a flfnit inapoi tntr-o manifestare a dezgustului de sine. perversitatea sa. care vietuiau acolo. a vlzut 1njurul s1u spirite bune . DESPRESUFlETUl UNUI UCIGAl1 Un om care cu cttiva ani tn urml a ucis un preot. apoi pe clnd lumina acestui soare orbitor al adevlrului . " $1 SUFLETUl OMUlUI UCIS Pe ctnd sufletul acestui om era dus In zone Ie de infern. pervers . EI a privit din pragul u. chiar de dealupra. Dar propria sa viatl necuratl. Unul dintre ingeri a remarcat: REIa ucis un om al lui Dumnezeu. nu i-a cerut cineva sl piece. Mergl pulin mai departe .ii.i $1 preaferici1.

Uciga$ul a spus omului pe care I·a ucis atuna: ·Ce bine ar fi fost ca eu sl fi cunoscut pe clnd trliam tn lume viata ta frumoasl. pe care eu 0 simt cll mll chinuie. spiritele cele rele. a. 1n lume ne putem aseunde eu u$urintl.i J .I gloria acestui loc plin de lumina? .i cuprins de 0 imensl friel. tn aceasta lume spirituala. spiritul a cazut jos plin de frica.i elevate ca tine. din cauza eI nu pot sI suport aeeastl luminl dltatoare de fericire. omul care fusese ucls a rlspuns: "Tu trebule sa te deschizi fatl de Dumnezeu eu adevlrat . jar tovaraiii slU care-t tndrumasera toatll viata catre rele. aproape cli nici nu a. care va fi starea mea tn strlllucirea pltrunzatoare . Oar dacl nu pot supona staba lumina revelatoare a spiritului din lumea spiritelor.RUfinat . este ca prin pacatele mele.ul a rlspuns: -Nu este nevcle ca eu sll-ml mlrturisese pleatele mele. Acum nu mai 1mi ramtne nimic altceva deeit sa fiu scos afarA de aiei pentru totdeauna. Apoi. exista speranta ca Dumnezeu sa te ajute. Regret cl prin orbirea mea . am lipsit pe multi de binecuvintarea $i ajutorul pe care tu l-ai fi putut oferi.·. Nu . Mi se pare ea nu mai este in mine niei 0 putere pentru a ma deschide fatl de Dumnezeu. con. Pedeapsa incepe lntr-o anumitli mburli ehiar in inima fieclrui pliclitos..i 1mi merit pe deplin pedeapsa. incit natura mea tinde sa nu se tncline cltre Dumnezeu. La toate acestsa. Cllci dacll tael acest lueru.i tu sA ajungi sa trlie$ti cu noi in acest cer de ferieire " 51 fl izblvit de chinurile acestui loc intunecat de suferintl $I at lumiror infernale-. .tiu ce a$ putea 51 fac a!tceva decit sl m~ ascund in vreo pe$terl intunecoasl. dlirulrea vietii tale cltre Oumnezeu. el simte din plin . clel ele stnt deja vizibile pentru toti. De asemenea.I 51 te intorci cltre EI cu toatl puterea credintei sale. Doresc sa loculesc tn cer eu fiinte pure . Val. adeseorl. daruitl Oivinului. ml face sl mil simt un mizerabi! $i un chinuit. el a elzut ea traznit in fata lui. Viata oriearui paclitos dovedeite ell ernul este vinovat. Acum eu sint un plcltos .I din cauzl cl adevlrata ta viall spirituall era mascatl de trupul tlu fizlc. to ce stare nenorocitJ mAgbesc totusl datorita pacatelor mele~· $puntnd aceasta. ca mai tirziu. Dar aiel. dar ehiar $1 cei din JUNI meu pot privl toate detaliile vietii mele pleltoase de uciga. I-au tras deoparte t-au cobortt tn intuneric. in aceste lumi.tiinta mea launtrica a devenit atit de tntuneeat! $i tmpietritA. unul din tngeri a spus: ·Vedeli. findcl in ea. Nu este nevoie sll·i spui sau sa aduci martori impotriva lui. nu numai cl propria mea Inimll. nu este nevoie ca eineva sa pronunre sentinta de ·condamnare.p cum 0 cunosc aeum. $i dupl ce vei isPll$i acest plcat sl·tl dea 0 viatl noua.pentru mine cea mai mare piedica. n-am putut vedea atunci frumusetea ta interioarli. prln uciderea ta. chiar ctnd el este tn lumea fizicli. nu mai simt tn mine nici 0 atractie clltre Acesta. Uciga. spune ea existJ. dar aiel vad cu surprindere ell nu. dacl nu v-as vedea pe voi in glorie $i tn intlepciune.

Deci. pentru ea gindul $i starea nici unei inimi. incurcat in propria sa tnselaciune $i mizerie. Cind omul aeesta era in lume. chiar in lumea fizieA. aceasta a devenit ineetul eu incetut a doua sa natura. in feric1re. el nu poate sa pacaleascli pe nimeni.lar rinduiala lui Dumnezeu. Atuncl. unde nimeni nu putea vedea atractta sa spre minciuna. ace. perceptia interioara spirituala. bueurie . .1 eaprele. De aeeea. in intuneric. pentru ca. -a ucis prin minciuna. in care el eunoaste tntotdeauna sAnlitate. cu exceptla d1lruirii sincere fata de Divin. el a incercat sa rninta ca de obicei. Dar dupa moartea sa trupeasca. inainte sa-I pacaleasca pe altu!. Cind sufletul parase$te trupul fizic. bueurindu-se in glorie de 0 fericke de nedescris. oriunde ar merge pAeAtosul. -32- . 0 f1in1acare ernana luminA. este ca oile . el a incercat in mod regu[at s1l prezinte.adevarul ca rninciuna ii minciuna ea adevar. adiea eei pliclito. Cit de diferita este starea eelui pur. cu exceptta acelor spirite care erau de aceeasl natura cu el. Astfel. a Adevl1rului. el a invltat ca nu exista niciodata.i neprihani1i. gindurile lui erau prompt eunoscute de toti cei care-l inconjurau. loam privit.efecte1e acestei pedepse pe care 0 merita. apare pentru el ca un eumplit dusrnan pe care vrea sli-I distrugA. structura sa subtlla purtind amprenta tuturor acestora $i devenind martori impotriva lui. SUFlETUL UNUI MINCINOS Era in lume un om atit de robit de rnincluna. in suferinta. a tuturor viciilor. nu mai poate sli ramina niciodatA ascunsa.i in gloria. aiel. 1n lumea spiritelor. poarta in el urma tuturor pacatelor. Dar. el se va afla in iad pina cind iii va coosuma rliutatea $i plicate Ie pe care trebuie sa Ie ispaieasca. inca dinainte de-a vorbi. din eauza vie1ij pervertite de paeate $i a rliutatii el nu poate fi niciodatli ferieit in luminA. Nimic nu poate $terge urma pacatulul. "i-a intors tata de la lumina de sus $i s-a grabit sa se indepl1rteze in los. Cind omul a murit ii a intrat in lumea nevazuta a splritetor. ca $I trAiasea in luminA. tnctt. cum fara posibilitate de scapare.i eei puri . Dumnezeu l-a ereat pe ern. se separa natural datorita vibratiilor lor IAuntriee. is-a tacut rusine.i desavtrsire. intervine gratia dumnezeiascli care poate sA-i salveze pe asemenea oameni pacatO$i in lumile de dineolo.i . $i niei nu poate exista vreo posibilitate de a schimba adevarul in neadevar. in adevar . Cel care minte iii face rau lui insu$l ii se pacateste pina la urrna chiar pe sine. Nimeni nu se poate preface aeolo. $1care este liber sa meargA pretutindeni in cer. lnsa. eelui daruit catre Dumnezeu $i neprihlinit.

r!l:lia lui Dumnezeu tncepe tn aceasta lurnepentru toti cei credinciosi cu adevarat. La mceput.in imp1:ir1:itia TatMui Divin. in timpul vielii fizice. ci 0 U$!I. nu a recunoscut ca prin ueidere $i jefuire in lume. el st-a risipit propriul dlscernamtnt spiritual $i sansete catre 0 viall:i spiritual! Divin!. in locul acela era asa de teribil1:i. erau atit de neinfrinate. ei avind atunci parte de 0 bueurie tara seaman.prin care ei intrli odat1:ipentru totdeauna in casa lor ve~nic1:i. S-a indreptat sprs fiintele venite sao]instruiasca de parca ar fi dorit sa Ie rupl:i tn bucatl. Natura lui era alit de pervertit!. EI a inceput sa actloneze in acelasi fel $i aid in lumea spiritelor nevazute. de suterinta. a celui rau. ele at face un rau imens oriunde ar merge. nu este pentru ei zlua mortli. incit chlar $i dup! ce a aiuns in lumea spiritelor. incit nu cunostea adev!rata lor tntrebuintare. pe oricine t-ar fi of ensat. l-au luat $i l-au inchis undeva adinc in intuneric. Inimile lor stnt ump!ute intotdeauna de pace 4i bucurie indiferent ce pefsecutii !}i necazuri au de indurat. Moartea nu este moarte pentru ei. in lumea spirituaia. este simtit de el ca fiind in suflete lor. pentru cel mal neinsemnat motlv ucidea sau ranea fulgerator prin dezlantuirea sa minioasa. EI a ucls $i distrus pe altii. -33- . care este sursa p1:icii. $i dup~ cum ii era obiceiul. actlunile sale. in cit. C~ci Dumnezeu. el s-a distrus chiar pe sine. Ccnstiinta acestui om. chlar $i luerurile pareeu ca vorbesc $i acuza pentru ceea ce f!cuse. La aeeasta. ci de fapt a nasterii lor tn lumea spirituala a fericirii $i purit1:itii. in faot.SUFLETUl UNUI TllHAR Un tTlhar a rnurit $i a intrat in lumea spiritelor eele nev~zute. a rarnas foarte surprins de faptul ca. Sufletul pacatosului. este atit de adorrnlta. dar. dup1:i eum voi arata in urrnatoarele revelatii pe care Ie-am avut. in lume. durere care nu tnceteaza decit atunci ctnd pacatete sale vor fi rascumparate prin acea suferint1:i. unul din ingerl a spus: ·Oaca spiritele de felul aeesta nu ar fi tinute in lumite de jos.a ferieirii $i a vietii. Ingerii veniti pentru a-t aluta. se cutrernura. tncit tOli cei care ii 'lad din lumile superioare. el nu a fost interesat de starea sa. oriunde soar g!si el. Apoi ins~. de tristete. Atunci cind p!r~sesc trupul. sau de spiritele din jurul sau. nu are parte decit de durere. salbattc. n STAREA CElOR PURl $1 SFfR$ITUL LOR GLORIOS Cerul sau imp!l." Dup1:laceasta. ca un ciine turbat. Starea nic1:ltorilor de rele. $i-a tnsuslt ime'diat obiectele ce p~reau de valoare care erau prin preajmli. de unde el nu avea voie s! iasa niciodata afar1:l. Nici nu era capabil sl:i Ie foloseasc! corect in acea lume.

_Atunei. nici 5I.I·a examinat trupul slu subtil cel nou. De indatA ce sufletul a pAr!sit trupul. $i atunei cu sigurantl nu m-ar mai considera man. Ne vom inttlni cu tOlii tn lumea cealaItA". EI a privit trupul sau farA vialA .i de asemenea $i pe cei care n inconjoarA. ef a pornit toeet spre eer. EI a auzit vocea slabA a acestuia $i a spus: "Nu este asa. delicat.i a incercat sA Ie expliee. dar el le-a cerut sa mai tntirzie etteva minute. A$ dori ca $i prietenii mei sA rnA vadl cum ti vld eu pe ei. Clnd a vAzut toate aceste lucruri. Oumnezeu tnsu. lmpreunA cu grupul de tngeri. $i a$a a pomit din aceastA lume. Atunci un toger a spus: ·Sa riU·lipar! rlu de ei. $i-a intins delicatele sale mlini subtile . 1mi incredintez sufletul tn miinile tale". dar ei nu puteau niei sA-IvadA.s ochii pentru totdeauna $i a spus: "Dcarnne. eu plee spre adev:irata mea casa. rni-a fAcut impresia cli miinile lui tree chiar prin trupurile lor ca . a scos un asemenea strigat de bucurie.i .j audl voeea. mingtind pe cei dragi. fi nici nu ar mai plinge dupl mine asa cum fae acum datoritl ignoranlei lor". !." Unul din cei prezenti la patul sau a spus tncet: "Mintea sa este rltAcita".i sI1i $i le-a spus fngerilor: "N·am $tiut c~ spiritul. iar Isus astspta sA iI primeascl. prieteni! Priviti fata sa lurnlnata de a dragoste imensl $i grupul de lngeri care a venit chlar special pentru mine. Cu ctteva minute tnainte de a muri. ci din co. Clnd a incereat sA·i indeplrteze pe copii de pe trupul slu. Spunind aceasta el a lnch. precum ~ mai multi s{inti au venit sA-Itnttmpine.MOARTEA UNUI OM PUR Un tnger rnl-a spus cum un adevArat erestin. 0.Ii I·a gbit foarte gratios. Separarea aceasta este doar pentru [Jutine zile".i noi te vom mingUa. care i-a servit pe Dumnezeul sAu cu toatA Inima timp de treizeci de ani.i cum acastea ar fi fast din aer. bucurati-vA. pur. "De mult am asteptat sa mi se poatll revela Isus Cristos $i sa rna inalt cu totul la el. dupl ce parlse$te trupul. cu mare dragoste. "Ce fericire pentru mine'" a exelamat el.i la prieten. Ce loc minunat este acela unde voi merge! Prieteni. fneTteel de-lingl patol slu chiar au tresarlt. astfel e! ei nu au simtit absolut nimic. $i total diferit de trupul du material aui de grosolan. Cit de mult regret cA ea este ascuns! pentru ochil VO$tri neincrezAtori. EI a ineercat chiar sA atragA atentla sotiei $i copiilor care plingeau . greie$ti. poate 51·1 vadl . ingerii t-au luat $i erau gata sa mearg! in cer. Au inaiotat doar -34- . Nu va tntristati de plecarea mea. urmlrind s~H indeplrteze de la trupul sau fizie.ntra. Oumnezeu i-a deschis ochii spirituali pentru ca inainte de pArAsireatrupului sa poata vedea lumea spirituaUi ii sl poatA chiar spune celor din jurul sau tot ceea ee vede. EI a vazut atunci cl cerul s-a deschis pentru el ii un grup de tngeri albi ~j curt. Apoi el . sint perfect constient $i a$ dori sa puteti vedea $i voi aceastl prlveliste minunatA.I sarutau trupul sau fizic rece. era pe moarte.

viu colorate. Auzind aeeasta. de d fericire . inaltl se soeotesc fericlti sa·i poatl servi pe eei a clror pozitie este inferioara. lmediat. iubese $'. Oriunde ar privi eineva.i dupl un timp. dragoste !Ii impleare. se intilnese cu eei cu rangul mai mare. Tntorctndu-. inlelepli . care plrlsiserl aceastllume (cu alte cuvinte muriserl fnaintea lui) 1·8u tnttmpinat. el a fost ineintat de peisajele sublime existente de jur tmprejurul slu. plsari frumoase.I aproptati.i ingerii ee. care nu se vestelesc. care este inainte de toate 0 tmplrllla a purit~tjj ii a dragostei. in aceste grldini se glsesc fiinte care stavese n pe Oumnezeu netneetat. indiferent de distanla. Isus este prezent In toate lucrurile. Multi prieteni . EI a ezitat. tn aeele ti§rTmuri. in cazul fiinlelor -35- .i fala cltre loeuinll a fost uimit sl constate cl oriunde privea 11 putea vedea pe Isus. tmbrlli$eazl totul . 8Paritia lor mlrindu~ $i mai mult bueuria.ters cu multi dragoste. e pace. dintre care multe par a f cinteee de slavl tnchinate Divinului. Caei aceasta este imparltia cea pura $i vie a lui Oumnezeu. niei suferinll.i este vlzut pretutindeni de catre stinli. spuntnd ingerilor sI-1 conducl spre lumea corespunzltoare nivelului sAu spiritual. iar Isus te-a . iciodata. i$i cinta cinteeeJe lor. EI a tnaintat . ellle. nlcl gre$eall. ci numai pace. puri. eI a elzut Ia pieioarele Luiea sa i se inehine. ehiar de la distanta. Acest om mentinea tncl ideea plminteascl. I-a tmbrltiPt fi i--aspus: •Ai trllt frumos. Ajungtnd la poarta carului. examintndu-sl locul in care va trli.i LOCUINTELE CERULUI Apoi am vlzut pe acest om allui Oumnezeu. Oar Isus t-a rldlcat. intrl cu bueurie in casa Tatllui nostru. au vlzut tngerii sfinlii sUnd Tn tlcere de ambele plrp. auzirea acestor eintece divine produelnd 0 adevaratl incintare. iar cei a elror pozilie este rna. . Cei cu rangul eel mai mic. Aeeasta este faimoasa muzicl a sferelor de care vorbesc unii clarvl:iztitori $i inlelePti. care produc continuu toate varietatile de fructe dulci ii tot soiul de flori extraordinar de ffurnos mirositoare.ti un bun eredincios. La fel fiind $i cintarea ingerilor $i chiar a sfin. la dorinll. Lacrimi de bueurie au tnceput $I curgl din oehii lui. in plus. a avut chiar viziunea lui tsus Cristos. in care nu este rnoarte. bueuria omului nostru a fO$1 de nedescris. tntTmpinat cu drag. anume cl a·i tntoarce Oomnului spatele la pleeare ar tnsemna !ipsl de respect pantru Isus Cristos. Cu adevarat acesta este paradisul pe care Ournnezeu I-a pregl:itit pentru tali aeeia care-t. e. caei in eer toate luerurile pot fi pereepute spontan.i purltate. nu existl a!tceva dectt scene de bucurie neml:irginitl:i. Peste tot in cerurile tnalte stat gradinile superbe ale paradisului.ilor.putin. dar tn cele din urml. ctnd un alt grup de tngeri I·. care-t umpleau de a bueurie de nedescris. bucurie statomica.

dec! nu tntr-o zona paradisiaca. ei l-au dus in starea intermediar!. nici in altceva. care se credaa un am deasebit de inva!at $i foarte religios. dar iata cl Isus este aic! pentru a locui chiar tmpreuna cu mine. ci se to .· Tn locuinlli se gAsea tot ceea ce imaginalia lui putea concepe. In casale tnveclnate. fiind caracterizate la rindullor de 0 vibratle mai tnalta. Tu nu e~ti tnc~ pregAtit pentru a locui intr-un cer superior. el a fast totusi un om bun. tnck a exclamat: • Am plrbit pe Isus ~i am venit aiei la porunca lui. in timp ce ingerii au mers inapoi ca sA adUCAun alt spirit bun. sfintii care care aveau aceeasl frecvantA sufleteasc! ca $i el traiau tntr-o deplinA ferictre.elevate.$ezat~intotdeauna la nivelul pe care cu adevArat il meritl prin viata ~j credtnta sa reala. FAratndoiala. Eu nu sint mai prejos niei in sfintenie. Deci este vorba de faptul ca acsasta fiint! a ajuns tntr-o 'zona intermediarA. a murit la 0 virst! tnaintatA. pentru c! vibratia ta Iluntricl nu a atins inca acest nivel ~i aiei lucrurile nu sint asa cum crezi tu. ~i l-au laset acolo cu multe alte spirite bune care au sosit mai tlrziu. V~zind aceasta. orice inchipuire. Cind ingerii au venit sa-l duca la locul hotarit de Dumnezeu pentru el in lumea spiritelor. Cind acest am al lui Dumnezeu. plini de r!bdare . important sau neimportant. cAei aceasta cas! cereasca este imp!rAtia care a fast preg!titA pentru cei sfinli $i puri incA de fa intemeierea lumil. Aceasta a dep!$it orice a$teptare. preotul. ci fiecare fiinl~ este a. Fiecare dintre aceste nivele este 0 fume care se deosabeste de celelalte prin vibratia ~i energia specific! care 0 caracterizeazA. a sosit la usa toculntel lui. Fiecare lucru era gata sA il ssrveases. cu surprindere pe Isus acolo inaintea lui. UN PREOT MiNDRU $1 UN MUNCITOR UMIL Un pre at. pe acesta din urma l-au urcat mai sus de nivelulla care se afla preotu1. lar pe cellUalt om il aduceti mai aproape de ea. acesta fiind viitorul plin de lumina care-l a~teapta pe fiecare om care se uneste cu Dumnezeu. in acest cer intermediar S9 gAsesc diferite nivele caracterizate de a vibratis speciflca tn zonele lor superioare aflindu-se cerurile cele mai tnalte ale acestei zone. ins01it de togeri. aducind un alt suflet dUp! care plecasera. Cind ingerii care au dus pe preot la nivelul acela s-au intors tnacoi. tngerii.$i bunatate. a vlzut din neu. au raspuns: Aiei nu se pune problema eine este mare ~i cine este mic. fata de acel om sau fatA de voi". Nivelul la care un suflet este admis dup! moarte pentru a-~i continua evctutta este determinat de actiunile ~i gindurile fiintei respective din tlmpul vietii pe P~mint. a strlaat cu 0 voce puternicA: "Ce drept aveti voi s~ m~ Ihati la lurnatatea drumului care duce spre tmp~rl!otia Glorioasa. aflati in grija acelor ingeri numiti s! instrulasca spiritele bune.

In timpul rAzboiului. Lumina atotrevetatoare a Divlnului face ca totl cei r~i. el se . sa nu te superi dacA vorbim deschis. Caracterul sau de crestin adevArat a fost recunoscut de totl aceta care t-au i011lnit. plin de dragoste de Dumnezeu l}i intotdeauna plin de umilinlA. prin eonducerea sufletului sau in zonele superioare ale lumii subtile nu are nirnic de a face cu niei un fel de favoritism. nu-l putem retine. ft VIATA TN CER in cer. tntr-o mare mAsur~. el a fost chemat in serviciul militar. EI a fost un rnembru al bisericii pe care ai pastorit-o chiar tu.bucura ca a ajuns in eerurile lnalte ~i mutturneste Domnului Dumnezeu. dar Dumnezeu este de asemenea de fatA. ei numai eu valoarea spiritual A reala. Ins! in atetierut sau. nemaifiind neeesar ea el sa raminA in starea lnterrnediara. Atunci. Oamenii de abia l-au eunoseut." DupA aeeasta un alt Tnger i-a spus: "Ornul care tocrnai a fost ridicat mai sus dectt tine nu a fost un om invAtat sau celebru. plin de blindete ~i dragoste a spus: "Ei trebuie sli piece acum. sa se ascunda. fngerul instructor. asa de mult limp ca tine. de umilintA. Tu crezi doar eA e~ti singur aiel. Viata lui de rugAciune. in rernuscarea lor. Desi rnoartea sa a fost brusca. nimeni nu poate fi vraodata ipoerit sau ascuns. dar asa este sore binele tau. tojt pot percepe gindurile altora asa cum stnt ele in realitate. ~i tot ea 1i umple pe cei credinciosi de suprema bucurte. eu mare bucurie te vom lua cu noi spre sferele eele tnalte". modeste ~i umile ~i dorinta ta de a ajunge in cerurile supetioare va fi probabil implinitA chiar eind nu ai sa te astepti. Aprecierea sa. Incearca sA 1nrelegi adevarata natura a fiintel . Oeci va trebui sA rlimii aiei un timp $i sA tnveti cit mai mult de la ingerii care te vor ajuta. cinstit. ee mai am eu de invlitat? Eu eunose totul despre cer". pe cind aiuta un soldat rAnit a fost lovit de un glont lji ucis. multi t-au conoscur ca fiind un muneitor harnic. Remediul pentru boala mindriei tale este ehiar umilinta. iar clnd Dumnezeu ns va porunei. EI a spus tnsa: -Eu am invAtat oamenii tcata viata mea cum d ajunga la eer. Acum iatA. Mindria aeeasta pe care ai manifestat-o spunind eunose totul despre cer . slavlndu-L pentru c_~ mila Sa l-a mintuit lli i-a d~ruit astfel viat~ vesnica. de bttndete. fnsa noi vom rlispunde la intrebarea tao Dragul meu.respectA intotdeauna adevArul. C~ci aeolo. el se pregAtise incA din timpul vietii prln rugAeiune lli adevarata credinta pentru a ajunge la eer. Aeolo.tocmai aceasta te opreste in a-L vedea pe Dumnezeu ~i tn a te ridiea mal sus. de bunatate. de -37- . pentru lumile subtile inalte. de dragoste adevAratA de Dumnezeu manifestats in timpul vietii sale pAminle~ti. caci el a fost un rnuncitcr oblsnult $i a avut chiar putin timp Ilber. delli tu nu fI pOli vedea tncli. l-au pregAtit din timp.

I binecuvintlri ale eerului sint pentru toti. bunatatea lor esta evidentll pentru tali.. Nenurnlratele daruri . caracterul 4i natura omului se poate cunoaste dupA culorile aflate in aura fieclruia. Aeolo. simll 0 aromA $i o bueurie extraordinarA. se vld plecind raze de luminl ii iubire extraordinar de pure. 4i tnsufletesc 41tnvioreazl instantaneu pe oricine sting ere. Ele pltrund chiar pe fieeare sfint. nord. de un alb strllucitor. fericire 4i viall. De la EIcare este adeseori considerat Soarele neprihanirii ii Bucuria lumii. In lumile subtile inalte nu existl niciodatA gelozie 4 invidie. . to acea stare din .. Aici. ele se eliminAprjn poril trupului ca un parium suav $i pUieut care se rbpinde$te In jur. resimliUi insA in grade diferite. deoareee in fieeare vialA. suferind destul de mult de a plaglla ochi. Toate lucrurile. ci pentru fieeare spirit sau inger. alia cl' in toate tmprejurlrile 4i la fiecare nivel allumilor care existll aiei. 3 . pentru fieeare existl 0 experientA constanta a bucuriel 4i binecuvintarii. tnlelePt Iiiinger. stlrile . vest. dupl dear etteva minute. care este dragoste. Pe scurr. iar dupa ce sint asimilate. Am uitat imediat. raze care dau slnltate. Toti slnt fericiti 51 vadl tnillimea spirituall ~i gloria altora $i nu aClioneazl niciodatli din motive egoiste. Gradul de bunltate atins de sufletul unui om pur sa recunoaste prin strllucirea care radiazl din intreaga lui fiinll. SCOPUl CREATIEI Cu citeva luni in urmJ eram singur tn camera mea. in !imp ce Ie mantncl. in mod egal. cAci ele sint nesfir4ite. tronullui Cristos apare a fi undeva in centrul tuturor aeestor lumi. 8. ea fiind mereu in continua cre4tere clci nu existl nimic care 51 tmpiedice crefterea ei. in cer nu existl est. Curerea era atit de mare inch nu puteam nici sA muncesc. necunoscute niciodatll pe Plmint. vointa . aici se glsesc tot felul de flori. chiar pinl in planul fizie. Dumnezeu. Ei urmlrese intotdeauna sa se serveascl unul pe altul cu dragoste ~ bunltate. iar puterea sa spirituall pe care 0 atinga se reflecta tn matimea aurel sale. am ajuns brusc tn ea 4i m-am glsit tnconjurat de 0 multime de tngeri.fructe dulei Iii pariumate $1 multe feluri de hranl spirituall. in persoana lui Isus stind pe tron in eerul eel mai inalt. De asemenea.i dorintele tuturor Jocuitorilor diferitelor ceruri sint implinite in $i pentru Dumnezeu. cft mai mult de Divin. este vAzut adeseori aiei. Astfel cl mi-am petrecut timpul in ruglciuni urmArind sA ml aprop. in functie de nivelul spiritual atins. voia lui Dumnezeu este implinitAperiect. tntr-o zl. pentru toti. Nimeni nu se ginde$te sl pastreze ceva numai pentru sine. lumea spirituall s-a deschis pentru mine. acolo glsindu-se tot ajutorul necesar.i energiile benefice existl din abundenta.extazul divin de a fi tn tmplralia Tatllul. sud.

i intunecate. progresul spiritual determinl gradul in care omul poate sa-l cunoasel $i sa·l simtl pe Dumnezeu. Toti care s1ntem aici. Ea este atit de bogatA. pe care nu-l ilia nimeni afar:! de Domnul .care sint finlt! tl pot contempta sub forma lui tsus Cristos. fieclruia dupa nivelullui spiritual. atit de complexl. Oar care oare ar fi fast folosul7 Noi nu dorim ca oamenii sa cunoascs numele noastre. EI simte ca este imbrlti$at mereu de Dumnezeu.a cum marea este plinl1de apl:l. tot asa existl creaturile in flinta infinitl a lui Dumnezeu. Ca un om care se scufundl tn apI. lncit arice cuvtnt se dovede4t8 a fi mic $i netnsemnat.tentie era acum concentratl asupra Tngerilor. La fel cum in apa mlrii existl nenumlrate creaturi vii.nicl unde 1\ slujim pentru totdeauna plinl de dragoste $i dAruire fata de EI.i inleleplii care loeulesc in sferele cele mal inalte ale cerului. de toatl durerea trUpeasc:!. Pe unul dintre ei care era mai aproape de mine. in diferite locuri. aceasta strllucire exttaordinarli. 9). ajung ei vraodata sa-l simtA deplin pe Dumnezeu? $i daca tl simt. TI vede deja pe Tatll» (loan 14. cum apare celor din nivelele ridieats.lurnes de dincolo." Tnlumile subtile. deoarece stirn cA acesta este scopul pentru care am fost creati. Ar fi fast poate lnteresant sa fie cunoscute. intotdeauna.enta Dumnezeu poate fi lntrlui adevlr simtitl dar este extraordinar de grt'U sI exprimi aeeasta in cuvinte. pe diferite planete. atit de ampUi. Tn funclie de gradul de evolutie $1 de capacitatea de perceptie a fieclrui suflet clruia i se reveleazl". stintii .i acela care I·a primit. Dac:! Isus ar aplrea 1n aeeea:ji luminl glorioasl pentru loeuitorii sferelor joase . in ce forml se intimpla acesta?" Unul dintre sfinti a spus: "A. copiii sai . Din cauzl cl el este infinlt. t-am Tntrebat la un moment dat: "Puteti sI-rru spunep care slnt numele voastre7" Un 10ger a rlspuns: "Recare dintre nei a primit un nume nou. care ne iube$te atit de mult incit ne-a ridicat din starea noastra decazut~ $i ne-a adus tn tmplrAtia cea ve. ei nu ar putea $I suporte aceasta: luminA. Astfel cl EI t$i modeteazl tatdeauna manifestlrile sale. pentru cl sintem modesti in tot ceea ce facem. umple intregul Univers. am servit pe Dumnezeu. Cristos. Dupl cum dulce'la sa simte -39- . Dorim ca rnultumirea sa fie inchinatl bunului Dumnezeu. simte prezenta Sa pretutindeni. neavind tn jurul sau altceva decit apl. Apoi un alt stint a adlugat: "PrC'Z." Am intrebat din nou: "ingerii. c:!ci tntreaga mea .tot asa Dumnezeu flind infinit. nefiind nevoie ea anevs sa coooascs numele noastre. asa este simlita in cer. asa cum chiar Isus a spus: "Cel care M-a Ylzut pe mine. $i fiecare locuitor al cerutui. 10 diferite t:!ri de pe planeta pamtnt sau din altele. de asernenea T$ireveleazl starea sa de glorie infinitl. prezenta lui Dumnezeu pentru cel care este pur $i darult acestuia.

sosaste imediat acolo unda este invocat. prirneste un fel de energie spiritual! care-i modificl:i etlergia I!untrica. Ii se dl:i un fel de tnvelis. nimeni niciodata. fiecare cunoseind cll experienta sa este reala $i nu are nevole de cineva care sll-I ajute cu 0 deseriere prin cuvinte sau prin imagini a lui Dumnezeu". a face fal! altar realit!ti superioare. in cer. care este adeseori extraordinar de mare. se $i afl! acolo. Niclodata. sa nu-l tulbure $j chiar sa nu-l sperie pe locuitorii sferelor mai joase $i mal intunecate. instantaneu. Intotdeauna ins! este asistat. de a-I indruma ~i de a-l ghlda. sau sfintul acela indepArtat. Chiar daCA este necesar sA coboare lntr-o lume rnai ioasa. avind vibratii extraordinar de toatte. pentru a putea astlel suporta energia rafinatlt. tot asa in car se experimenteaz! direct bueuria prezentei lui Dumnezeu. a spus: "Loeul in care va trlli tiecare suflet corespunde lntotdeauna deplin cu gradul sau de dezvoltarea spirituala. el poate totusi merge. La fel. astfel ineit. daca este chemat cu farvoare. gloria $i lumina care se atiA in acelloc.I nu prin expresia cea mai plastic! folosit! pentru a-l exprima. DacA cineva doreste sa vada un stint din altA stera. el deplaslndu-se chiar. Numai cu aiutorut acestora. de a-l ajuta pe acel om. i se poate permite s! Ie viziteze?" Atunci. energizat $i preg!t. el de asemenea. pentru 0 perioada scurt! de tirnp. Din acsasta cauza invocarea are 0 putere foatte mare". ctnd cineva dintr-e sfer! mai joas! merge tntr-una mal inaltl:i.!rii lor. un stint care se afla lingll mine. Clnd cei din sterele mal tnatte coboar! in eele rnai joase.t de fiinle care-l aiuta. realizat! inca in timpul vielii. care au puterea de a-l preglHi $i a-i modula vibratiile pentru a suporta $. pentru ca lumina inf1:lti. nu poate sa aiba aeces acolo unde nu a ajuns 51:1 merite sa locuiasca prin preg!lirea sa interioara. tnsotit $i ajutat de anumite spirite ghid. n . daca aceasta chemare este facut! cu dragoste. nimeni. el poate sA patrund! in lumile mal inalte. eu 0 viteza mal mare decit lumina. tosotit. daca merit! tntr-adsvar sA alba acces in acea sfera. va determina in stintul respectiv dorinta de a raspunde acestei chernari. nu simte distanta.· prin gust . lnsa adeseori. CAci de indatA ce cineva dore~te· sa mearg! tntr-un anumit loc. Am intrebat la un moment dat: "La ce distant! una de alta se atl! diferitele sfere de existenta din aceste lumi invizibile1 Daca eineva nu poate sa loculasca in aeeste sfere. DISTANTA tN CER . face apt s! pAtrundl:i in aeea lume in care el nu este lncA pregAtit sA intre. sa viziteze $1alte nivele mai elevate. el este transportat acolo. chiar in acel moment.

Faptele istoriei elarificA pe deplin faptul ca vtata sociala iudaieA a aeelor timpuri. ~ FIINTA UMANA ESTE SAU NU ESTE CU TOTUL LIBERA ? Adeseori ml-arn pus intrebarea. din cauza c~ toate tirnpurite ~i taate sezoanele sint la fel de potrivite pentru faptele bune . fanatica sl ingustA. sau n-au urmarit sl:i-~i orienteze sxistenta conform rostului lor. pe care totusi ei nu ~i l-au gasit. implinit? Un stint a raspuns imediat: "FarA indoialA cA scopul lui a fast atins ~i inc! pe dept. vor fi pina la urmA pedepsiti pentru faptul c!i nu sl-au Tndeplinit aceasta menire. Daca este nobil ca ernul. cu a anurnita menice. EI are puterea sao. Putep sA mA lamuriti mai mult cu privire la faptul acesta? Scopul . Isus a dat 0 mare lectie iudeilor ~i intregii lumi. sau nu. sA-~i dea viata sa pentru altl oameni. nu era sezonul roadelar ~I nu trebuiau cautate smochinele. el l-a tacut imediat sli se usuce. care este superior smochinilor ~i tuturor lucrurilor create. Tn acelasi fel vietile neraditoare ale altora. omul nu ar fi putut . arl:itlnd cA cei ale caror vieli sint neraditoare lji care de~i prin menirea lor aveau un sens pentru a fi craati. daca omul este in intregime liber? Am intrebat din nou: "Nu ar fi fast mal bine daca Dumnezeu ar fi creat omul ~i toatl creatia in mod perfect? Clei atunei. starile ~i energiile sint create cu un anumit scop. insa cind Domnul Isus Cristos l-a gasit Ura rod. sa implineasca scopul pentru care a fast creat. ar trebui sA reflecteze la taptut ca nu existli sezon sau perioada anume pentru face rea binelui. De exemplu scopul smochinului a fast de a produce fructe. ofilita ca ~j smochinul. Multe mii de slujitori ai lui Dumnezeu st-au sacrificat vietile ca sA tnvete ~i sa Inalle pe altii.SMOCHINUl CEl VE$TEJIT . Prin cansacrarea vietii lor oamenilor. Daca eineva ar obiacta el:i atunci eind Isus a uscat aeel smoehin. dar se pare uneori ca scopul nu este pina la urm! implinit.n. ei t-au alutat ~i astfel ei si-au tndeplinit datoria fala de Dumnezeu. atunci cum ar fi nedrept pentru un pam SA-~i dea vista pantru a ajuta astfel prin aceasta pil9li un popor aflat in r!itAcire? Prin acel smochin. nereusind SA-~i tndepltneasca seopul pentru care Durnnezeu i-a trimis aiei ~ii-a creat. sau a fast. ia viata tnapcl. Dar daca scopul aeela nu este tmplinit. Eu l-am intrebat: "Toate lucrurile. de~j in exterior pot aparea foarte frumoase stnt eauza deceptiel psntru allii care stiu ~i vlid ceea ee ar f putut sa fae~ acestia in realitate ~i realizeaz~ ca de tapt acestia nu au taeut nirnic. Domnu! Vietii da viatl:i fiecarei fApturi cu un anurntt scop. era fAra continut.$ic~ el tnsusi trebuie s~-~i fad! viata roditoare in ortcs moment ~j constientizlndu-si menirea sa.

Insa flrl Indoiall. flrl $Ii cunoasel sau sl simll. Ignorantel. el nu s-a. ea !}istelele care se mi!}CI flrl sl cunoascl sau sl slmta spaliul intinit. ignoranll in lume din cauza erorilor . Dacl ornul nu ar fi fost liber. hotllrire !}iforta de a actiona.i plcatelor sale. (Romani). opus aeestui fel de alcatuire. Incit EI se Incarneaza prin modelele sale -42- . care a venit sa-rnl rlispundl din sferele cele mai tnalte ale cerului . ~i tmpreunA cu el toata creatta. Pentru acel om. dar chiar $i din aceastl stare. el progreseazA prin suferintl. attt de intensl. a c~rut pet(ec\tooare. Un Inger. a fost nu fntimpllitor supus iluziei. De aceea. prin dezvoltarea pe depUn a puterilor sale Iluntrice latente. el nu ar fi fost niciodatl In stare sa se bucure plenar de evolutla spirituall. nu ar fi fast dectt un sclav. sa gindeascl in anurnite felu(i . Apoi.i nu ar fi fost asa de mulU suferintl. Omul. Uneori. eJ va fi racunoscator lui Oumnezeu.I ptnA la urmA trebule sl facl aceasta". nu pentru totdeauna. care sl lucreze automat !}i niei nu a fixat destinul lui. tnzestril1du-1 cu putere de Intelegere. lrUr-o creatie supusl ·iluziei. pentru eli el ar fi fost 0 simpll ma$inl care se mi!}el. ar fi fast Imperfeetl. facindu-I tiber. Dar omol. rni-a rbpuns: -Dumnezeu nu l-a flcut pe om ca a ma!}inl.Ot'8$i.I dureri-. Intristare. este prin natura con!}tiinlei sale. atlt de elevata. cind in cele din urml atinge nivelul perfeetiunii. lubirea . pentru cl e! niciodatl nu ar fi putut 51 discearnl. omul a aiuns la suferintl. In lumile superioare. inv~tind tectla necesarl perfeclionlrii sale ulterioare. dacl omul nu ar fi fost liber.cl orceste anumite actlunl.tiu cll Oumnezeu este lubire. 0 asemenea i'ealizare. Prin ignoranta sa. in afara tratectoriel lor dinainte stabilite. un alt mare tnJelept a spus: -Toti locuitorij cerurilor cele mal tnalte . sl realizeze ceea ce este bun ~i ceea ce este rAu.I care ocupa 0 pozltie extraordinar de ridicaU acolo. tentatiller. avem de Indurat tot felul de suferinte . MANIFESTAREA IUBIRlilUI OUMNEZEU . toate gindurile lucreazl tmpreunl spre binele celor ce doresc d-L cunoasca pe Oumnezeu. pentru d el fntelege acum de ce a fost lumea creatl in felul acesta gtndind tn sinea sa: "Teate lucrurile. ca In cazul astrelor. toate aCliunile.Sa este alia de mare.I in urma realizAliiacestor fapte.gat u tndeplineas. de prezenta lui Dumnezeu. nu ar fi fost nici 0 diferentl Intre Dumnezeu !}i0 piatrl. este posibill evolutla sa spirituall. Dumnezeu a flcut omul dupll propria sa asemanars. l-at (i obtl. . flind totalliber. care rezultl atunci cind lipse!}te sufletul. dupa propria sa imagine. fj bucurat clel nu ar fi fost impIicat prin propria sa posibilitate de alegere. 51 ateagl. fnsl acum. Caei un asemenea om. sau al planetelor care nu pot sa se mlste niciodatl altfel.

pentru a merge in impAr4tia Ve$niCI a Tatllui Oivin. gindurile $i aspiraliile ei.limas aseunsl pentru totdeauna oamenilor.Oivine. cit ii rAspunsurile pe care Ie-am primit la intrebarile mele. va implini sccpot pentru care a fost cresta. Am consemnat numai unele dintre cele mal simple viziuni pe care le-arn avut. !joi vom putea spune cl Dumnezeu va fi slrntit permanent in fiecare fiintA. Dac4 nu ar fi fost asa. vom reu$i tara tndoialli. lii vor vedea aeeste lucruri direct cu proprii lor ochi. ~i chiar vor putea spera la 0 mingiiere viltoare pentru suferintete cu care tncl se confrunta. $i astfel aratA umanita. Atunci vor fi capabili sit confirme ceea ce acum Ii se pare de necrezut. trebuie ca prin ajutorul Harutui ~i a Graliei Divine sl aspirlim $i sa ne ruglim cu fervoare pentru a deveni prin evolutia noastra spiritualJ. avem ca~ullui Isus care s-a jertfit pe cruce pentru salvarea umanitltii. recunoscind pe Dumnezeu to toate aCliunile. iar oamenii avtnd In fatJ aceste exemple divine sa aspire sa ajunga la fe' de elevatl $i sJ-t poatJ cunoa~ pe Dumnezeu. vor avea prudenta de a nu greii. iatl ca Oumnezeu a devenit ehlar om. demni de aceast4 stare. de ignoranta $i de iluzie. vor obiine prln intermediul lor.. Acum tntreaga crea. inainte de a pArisi pentru totdeauna acsasta lume. tn lumile invizibile.ii lubirea Sa.ie. de suferinlA. 34 ." De asemenea. sa indeplinim scopul existentei noastre $i vom intra flirA umbrA de regret tn bucuria eternl a implrliliei Divine a TatAlui Ceresco . Atunci umanitatea va rlmine intr-o stare de fericire supericara. se va apropia timpul cind intreaga creatte. ca 51 poatA d-i salveze pe oameni. va fi eliberata pentru totdeauna de ceea ce este rAu. Astrel. EIa suferit astfel. vor asimila aceast4 invltAturl. vor trece $i ei in lumea invlzibila. a$teapUI cu nerllibdare manifestarea modelelor divine care urrneaza sA restaureze $i sa impulsioneze evolutla la nivelul planetei noastre. pentru 14 Ijuta pe oameni sa progreseze. ~. Astfel.i fiind unitl cu Dumnezeu. prelutnd plcatul tntregii omenid. tn cazul modelelor divine. inspiratla spirituala necesarl evolutiei. fncetul cu incetul. tngerii mi-au mal spus multe IUCTuri care nu am pe primit permisiunea 54 Ie dazvalui. ar fi r. Nu este prea departe timpul in care toti cei care vor afta aceste lucruri. dragostea sa. tn speranta ca rnultl dintre cei care Ie vor clti sau asculta. Dar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful