TITLUL

:

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean ILFOV Reactualizare Elemente care condiţionează dezvoltarea Diagnostic, priorităţi

BENEFICIAR :

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

PROIECTANT:

Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti

BORDEROU – ETAPA I

PIESE SCRISE: ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA DIAGNOSTIC PRIORITATI

PIESE DESENATE: CARTOGRAME: 1. Reţeaua de transport Trans - Europeană - Reţeaua rutieră 2. Reţeaua de transport Trans - Europeană - Reţeaua feroviară 3. Coridorul IV - Reţeaua rutieră 4. Coridorul IV - Reţeaua feroviară 5. Coridorul IX - Reţeaua rutieră 6. Coridorul IX - Reţeaua feroviară 7. Coridorul VII - Dunărea 8. Secţiunea I - Căi de comunicatii 9. Secţiunea a II-a - Apa 10. Condiţii naturale 11. Secţiunea a V-a - Zone de risc natural 12. Depozite de deşeuri menajere şi industriale 13. Secţiunea a III-a - Zone protejate 14. Reţeaua de localitati - Indicatori 15. Reţeaua de localitati - Raportul rang - talie 16. Reţeaua de localitati - Dinamica populaţiei localitatilor 17. Agricultura - Lucrări pentru îmbunătatiri funciare Irigatii 18. Agricultura - Lucrări pentru îmbunătatiri funciare Desecări 19. Agricultura - Amenajări pentru îmbunătatiri funciare 20. Dinamica populaţiei 21. Sporul natural al populaţiei 22. Densitatea populaţiei 23. Raportul de dependenta după vârstă 24. Natalitatea 25. Sporul migratoriu

26. Mortalitatea

27. Agricultura - Calitatea solurilor 28. Agricultura - Gruparea UAT 29. Silvicultura 30. Principalele activitati industrial 31. Sectoare economice 32. Telecomunicatii - Grad de telefonizare 33. Telecomunicatii - Telefonie fixă 34. Reţele electrice - Lucrări de extindere 35. Gestiunea deşeurilor 36. Agricultura - Disfuncţionalitati PLAN§E: 1. Mediul - Probleme şi disfuncţionalitati 2. Reţeaua de localitati şi populaţia - Probleme şi disfuncţionalitati 3. Reţele de transport - Probleme şi disfuncţionalitati 4. Contextul suprateritorial - Probleme şi disfuncţionalitati

CUPRINS

Pag1. INTRODUCERE ………………………………………………………. 3. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA ………. 3.1. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL …………………………… 3.1.1. Reţele de transport pan-europene ………………………… 3.1.2. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional ……………. 3.2.1. Localizarea geografică, cadrul administrativ-teritorial …. 3.2.3. Patrimoniul natural şi construit …………………………… 20 3.2.4. Reţeaua de localitati ……………………………………….. 3.2.5. Infrastructuri ………… 28 31 3.2.5.4.Reţele de transport 3.2.5.5.Reţele de telecomunicatii ……………………………… .....................................................................................................36 3.2.5.6.Reţele energetice ………………………………………… 38 3.2.5.7.Gestionarea deşeurilor …………………………………. 60 3.3. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ ……………………….. 64 3.3.1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ……………… 64 3.3.2. Resursele umane 3.4. STRUCTURA ACTIVITATILOR ………………………………… 81 3.4.1. Agricultura, silvicultura …………………………………….. 74 tehnice 24 21 ………………………………………. 3.2.5.2.Reţele pentru agricultură hidroedilitare (alunecări) 1 5 5 5 8 11 2. DATE GENERALE …………………………………………………… . 3

3.2. STRUCTURA TERITORIULUI …………………………………. 11 3.2.2. Cadrul natural / mediul ……………………………………. 11

24 3.2.5.1.Gospodărirea apelor (risc natural, inundaţii) ……………………………………. 3.2.5.3.Amenajări …………….

2.4.3.4. constructii …… 87 3. Servicii economice şi sociale ………………………………… 98 94 . Turismul 3. Industria.81 3. producţia şi distribuţia energiei.4.4.

1.PRIORITATI ……………………………………….5.5. 112 4. DIAGNOSTIC ..1. Patrimoniul natural şi construit ……………………………..1.4. 4. Industria. Reţeaua de localitati …………………………………………..Reţele ………………………………………….1. energetice 121 4. telecomunicatii ………………………………… 113 4. Turismul 127 4.6.Gestionarea deşeurilor …………………………………… .1.3. 106 4. producţia şi distribuţia energiei. 111 4. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic ……………….3.1.4. Mediul 102 4.1. 102 4. Servicii economice şi sociale ………………………………….5.Reţele de 113 transport 4.5.3. 124 4.2.1.5. 109 4.1.3. 102 4.5.. silvicultura ……………………………………… 125 4.Reţele de 113 ………………………………………. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ ………………………….2.3. STRUCTURA TERITORIULUI ………………………………….1.Gospodărirea apelor (risc natural inundaţii) ………….5.1.Braşov asupra mediului .5. Impactul autostrăzii Bucureşti . 105 4.2.3.Reţele hidroedilitare ……………………………………. 125 4. Resursele umane 124 4. Agricultura.1. constructii …… 126 4. STRUCTURA ACTIVITATILOR ………………………………….1.. Infrastructurile tehnice ……………………………………… 111 4. 124 4.2.4.3.4.2.1.1.2.2.1.3.

128 .

J.U.J. corelarea PA. • Etapa 2001 .2000.A.Braşov şi stabilirea impactului acesteia asupra dezvoltării economico-sociale şi urbanistică a teritoriului şi de prevenirea eventualelor efecte negative asupra mediului.1998 de către URBANPROIECT şi analizat după o lungă perioadă (cursul anului 2000) în şedinţa Comisiei de Organizare şi Dezvoltare Urbanistică a Consiliului Judeţean Ilfov. Domeniile şi subdomeniile abordate au fost: > Contextul suprateritorial • • Reţele de transport pan-european Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional . cu Planurile Urbanistice Generale întocmite sau în curs de întocmite pentru unitatile administrativ-teritoriale din componenţa judetului şi s-a elaborat documentaţia “Analize de evaluare a impactului asupra 'mediului”. De asemenea s-a făcut corelarea cu Planurile Urbanistice Generale. şi s-a ţinut cont şi de faptul că localitatea Otopeni a devenit oraş.T.în cadrul căreia s-a realizat actualizarea programului de măsuri privind obiectivele de aplicare pe termen scurt şi mediu şi s-au întocmit seturi de documentaţii pentru obţinerea. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov a fost întocmit.în cadrul căreia s-au analizat “Elementele care condiţionează dezvoltarea şi Problemele şi Disfuncţionalitatile”. introducându-se noile intravilane conform reglementărilor din P. de către Consiliul Judeţean Ilfov.în cadrul căreia s-a analizat “Strategia de dezvoltare şi Programul de măsuri”. • Etapa a II-a 2004 .2000).A.în cadrul căreia s-a realizat o actualizare a tuturor datelor din P.. elaborate în perioada 1992 . din partea organismelor teritoriale şi centrale interesate. pentru prima dată.T. Conform temei elaborate de către beneficiar şi a contractului între părţi documentaţiile respective au fost elaborate în două etape: • Etapa I 2003 .Braşov.T. În urma analizei a rezultat necesitatea actualizării şi completării documentaţiei. cu implicaţii asupra tuturor domeniilor amenajării teritoriului s-a impus necesitatea reactualizării Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 1. Prin elaborarea acestei lucrări se va urmări în principal. Ca urmare a apariţiei unei investiţii majore pe teritoriul judeţului respectiv autostrada Bucureşti . valorificarea oportunitatilor oferite de noul traseu al viitoarei autostrăzi Bucureşti . a avizelor necesare aprobării P. Lucrarea a fost elaborată în două etape: • Etapa 2000 . în perioada 1997 . INTRODUCERE Elaborarea planurilor de dezvoltare teritorială la nivelul unitatilor teritorial administrative este o practică curentă în cele mai multe state ale lumii.G-uri.J. (conform reglementării tehnice GM 008 . avându-se în vedere unele elemente şi reglementări nou apărute pe parcurs. constituind o componentă esenţială a fundamentării şi exercitării politicilor de dezvoltare socialeconomică.

1 .

. Localizarea geografică. piscicultura. producţia şi distribuţia energiei. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Resursele umane Agricultura. Zonificarea teritoriului > Structura socio-demografică .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare > Structura teritoriului . silvicultura Industria. . construcţii Turismul Servicii economice şi sociale > Structura activitatilor 2 . . . . cadrul administrativ-teritorial Cadrul natural / mediul Patrimoniul natural şi construit Reţeaua de localitati Infrastructuri tehnice Gospodărirea apelor (risc natural inundaţii) Reţele hidroedilitare Amenaj ări pentru agricultură (risc natural alunecări) Reţele de transport Reţele de telecomunicaţii Reţele energetice Gospodărirea deşeurilor . . . . .

tendinţa de descentralizare.urgenţa evaluării implicaţiilor spaţiale şi socio-economice ale dezvoltării axei de transport nord-sud. în condiţii de dezechilibru spaţial. Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov va urmări armonizarea cu practicile europene privind dezvoltarea spaţială şi va fi elaborat cu respectarea următoarelor principii şi orientări înscrise în documentele europene: promovarea coeziunii teritoriale prin intermediul unei dezvoltări socioeconomice echilibrate şi prin creşterea competitivitatii. promovarea unor condiţii de accesibilitate mai echilibrate. autostrada Bucureşti .rural.Braşov şi ale amplasării unui parc tematic. limitarea preventivă a efectelor catastrofelor naturale. 3 . a inovaţiei în general. deconcentrare spaţială a activitatilor economice. în raport cu: proximitatea unei pieţe majore şi a unei cereri solvabile semnificative de bunuri şi servicii. ca dotare majoră de recreere de importanta internaţională pe teritoriul judeţului. dezvoltarea accesului la informaţie şi cunoaştere.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 2. DATE GENERALE Realizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean este necesară în contextul dezvoltării accelerate a unor procese spaţiale şi social-economice care afectează teritoriul judeţului Ilfov: .' necesitatea punerii în valoare a avantajelor prezentate de situarea geografică favorabilă a judeţului. concomitent cu asigurarea securitatii. promovarea unui turism de calitate şi durabil. tendinţa de expansiune a locuirii urbane. dezvoltarea resurselor energetice. valorificarea şi protejarea resurselor şi a patrimoniului natural. comerciale. creşterea şi diversificarea activitatilor economice şi sociale în unele zone specifice. valorificarea patrimoniului construit ca factor al dezvoltării. manufacturiere şi de servicii din Capitală. promovarea dezvoltării funcţiilor urbane şi dezvoltarea relaţiilor urban . reducerea agresiunii asupra mediului. proximitatea unor centre de difuzie în teritoriu a serviciilor de telecomunicaţii şi transfer de informaţie. prezenţa in teritoriu a unor trasee majore de transport şi comunicaţie cu acces la reţelele majore supraregionale.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean va contribui. precum şi implementarea unor echipări şi structuri spatial-funcţionale care să genereze dezvoltarea unor relaţii de sistem în cadrul reţelei de localitati. Realizarea strategiei de amenajare şi dezvoltare a judeţului Ilfov impune luarea de măsuri complexe care să determine fundamentarea politicilor şi a prioritatilor privind deciziile care concură la valorificarea durabilă şi protejarea resurselor naturale. prin configurarea cadrului spaţial de desfasurare a activitatilor. extinderea accesului la reţelele de transmisie de informaţii (telecomunicaţii date şi voce -). reabilitarea. diversificarea configuraţiei spaţiale şi restructurarea reţelei de localitati. protejarea şi conservarea mediului natural şi construit.' 4 . extinderea accesului la infrastructurile de transport şi alte servicii. la atingerea următoarelor obiective: reducerea disparitatilor structurale între zonele judeţului şi între urban şi rural. asigurarea unui mediu curat. reprezentarea şi punerea în valoare a resurselor naturale. dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a teritoriului şi a localitatilor. realizarea unor infrastructuri tehnice moderne care să permită integrarea zonei studiate în structurile economice regionale şi naţionale. - utilizarea eficientă a forţei de muncă şi multiplicarea şi diversificarea surselor de creare de valoare adăugată.

facilitate de coridoarele pan-europene. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL 3. este străbătută de coridoarele IV (direcţia est-vest). dintre care ultimele apărute sunt “Perspectiva Europeană a Dezvoltării Spaţiale” (ESDP) . Constituirea Reţelelor europene de infrastructuri de transport se încadrează într-o politică pan-europeană a transporturilor.Potsdam 1999 (adoptat de către miniştrii responsabili cu amenajarea teritoriului din tarile Uniunii Europene) şi “Principii Directoare pentru Dezvoltarea Durabilă a Continentului European” .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 3. care încă nu corespunde exigenţelor unui transport la standarde europene. multimodale de transport care să ţină seama de aspecte legate de securitate. Principalul scop al acestei politici este asigurarea unei mobilitati durabile pentru persoane şi bunuri. 3. 'la nivel european şi dezvoltării durabile a spaţiului. În perspectiva aderării viitoare a României la Uniunea Europeană este necesară elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritoriului care să permită realizarea convergenţei cu tarile Uniunii Europene din punct de vedere al dezvoltării spaţiale.1. Reţelele de transport Pan-Europene Politica comunitară a transporturilor are ca obiectiv crearea unei reţele coerente. căile feroviare în numeroase regiuni europene trebuie urgent modernizate. prin luarea în considerare a acestui nou element intervenit în teritoriu. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA • Factori exogeni Abordarea contemporană a dezvoltării spatiale în Europa şi întemeiază pe conceptele realizării coeziunii sociale. iar presiunea asupra mediului este în creştere. Progresele înregistrate în perfecţionarea cadrului conceptual sunt consemnate într-o serie de documente europene cu caracter de orientare generală.1. Adaptarea politicilor de dezvoltare spaţială în judeţele traversate de culoarele de transport europene. este în măsură să ofere o perspectivă pentru dezvoltarea coerentă şi durabilă a întregului continent şi constituie o preocupare permanentă pentru toate statele. ca activitate de gestionare spaţială a unui teritoriu. economice şi spaţiale. România. se va realiza prin documentaţiile de amenajare a teritoriului. La nivelul continentului European. Coeziunea spaţială a Europei este întărită prin cooperarea transnaţională între marile spatii europene. VII (fluviul Dunărea) şi IX (direcţia nord-sud). .1. Amenajarea teritoriului. precum şi de prioritati sociale şi economice. adoptat la Torremolinos în 1983 de către tarile membre ale Consiliului Europei. cu atât mai necesară cu cât traficul rutier este congestionat. până în prezent. nu au fost valorificate oportunitatile legate de existenţa traseelor pan-europene.Hanovra 2000 (adoptat de către miniştrii responsabili cu amenajarea teritoriului din tarile Consiliului Europei). siguranta şi mediu. Având în vedere situaţia actuală a căilor rutiere şi feroviare. care conciliază exigenţele sociale şi cele economice cu funcţiile ecologice şi culturale. un prim document de referinta este “Carta Europeană a Amenajării Teritoriului”. de Reţeaua Transeuropeană de Transport din'cadrul Uniunii Europene şi de Reţeaua TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment) din tarile asociate.

5 .

• Reţeaua de infrastructuri pentru transport TINA din tarile candidate la aderare Între documentele Uniunii Europene. 1692/1996/CE a Parlamentului European şi a Consiliului asupra Liniilor directoare ale Comunitatii privind dezvoltarea Reţelei Trans-Europene de Transport . • dezvoltarea dimensiunii exterioare prin îmbunătatirea calitatii legăturilor de transport dintre Uniunea Europeană şi terţe tari 'si prin facilitarea accesului companiilor din Uniunea Europeană pe piaţa transporturilor din alte tari. Pe parcursul celor trei conferinţe Pan-Europene pe probleme de transport (ultima a avut loc în iunie 1997 la Helsinki) au fost definite 10 coridoare multimodale de transport. Îmbunătatirile în infrastructura de transport sunt privite ca elemente esenţiale ale strategiilor concepute pentru susţinerea dezvoltării economice.Evaluarea necesitatilor în cadrul infrastructurii de transport . ♦ Coridoarele Pan-Europene de Transport (Creta 1994 / Helsinki 1997) Conceptul unui Parteneriat Investiţional Pan-European pentru Infrastructura de Transport.' În acest scop s-a desfasurat procesul TINA . atâta vreme cât numai această abordare va capacita tarile interesate să facă fata presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei în cadrul Uniunii lărgite. promovează asigurarea tuturor componentelor necesare pentru o viitoare Reţea Pan-Europeană de Transport pe teritoriul Uniunii Europene.în baza Reţelei Trans-Europene de Transport şi 'a Coridoarelor Trans-Europene. care au constituit fundamentul pentru constituirea reţelei de bază pentru Reţeaua TransEuropeană de Transport – Est (procesul TINA). implementat de Comisia Europeană ca măsură de acompaniament pentru constituirea unei reţele Pan-Europene de transport.TEN). în ţările candidate la aderare. . Acest concept a fost întregit cu cele 4 Arii Pan-Europene de Transport (PETrAs). Din Agenda 2000 reiese că în materie de transporturi. precum funcţionarea fluentă a pieţei interne şi promovarea coeziunii economice şi sociale (Decizia nr. De o importanta vitală este crearea legăturilor necesare între aceste tarile candidate şi actuala Uniune Europeană. Aceasta permite atingerea unor importante obiective comune. până dincolo de acestea. Reţelele TEN şi TINA sunt reprezentate în cartograme. a unor'servicii de transport alternative şi confortabile. • îmbunătatirea functionării pieţei unice în scopul promovării eficienţei în transporturi. Agenda 2000 subliniază necesitatea urgentă de a dezvolta şi îmbunătatii infrastructura de transport în tarile candidate la aderare. cu respectarea normelor sociale acceptate. a dezvoltat o reţea de transport pentru întregul său teritoriu. Noile State Independente (NIS). politicile comunitară se anexează pe trei direcţii principale: • îmbunătatirea calitatii prin punerea la punct a unor sisteme integrate şi competitive de transport utilizând tehnici avansate care contribuie de asemenea la atingerea obiectivelor de protecţie a mediului şi de siguranta. care cuprind în principal regiuni maritime interconectate. încercând să realizeze un sistem de transport care să îndeplinească aceste cerinţe.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare ♦ Reţelele Trans-Europene de transport (TEN) în cadrul Uniunii Europene Uniunea Europeană.

6 .

Berlin . Reţeaua de transport pan-europeană se constituie din următoarele componente: • Reţeaua de transport Trans-Europeană (TEN) pe teritoriul UE.Cracovia .Trieste .Nădlac .Feteşti . Veneţia . Berlin .Varşovia cu ramură spre Riga Kaliningrad .000 km sunt reţele de căi ferate şi 23. în special TRACECA (Transport Corridor Europe -Caucasus Asia).Monitorizarea “Statutului Coridoarelor Pan-Europene de transport şi a zonelor” Reţeaua Pan-Europeană de Transport.Drobeta Turnu Severin .Lugoj .Varsovia .Sibiu . Conectarea intemodală este asigurată de aeroporturi.Craiova .Deva .Dresda .Riga . din iunie 1997.Arad -Constanţa cu ramură spre Timişoara .Varna IX. Gdansk . Durres .Salonic şi spre Plovdiv . Helsinki .Agigea cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş . au o lungime totală de aproximativ 48. s-a conturat pe parcursul a trei conferinţe specifice.Viena.Arad .Ostrava VII. 1999).Buzău .al zecelea .Zilina cu ramuri spre Katowice .Măraseşti .Lwow cu ramuri spre Rijeka şi spre Ploce /şi Sarajevo VI.Albiţa .Salonic.(conform TINA Raport Final .Calafat . Dresda / Nürnberg . care a devenit conceptul coridorului.Kiev IV. Coridoarele multimodale.şi zonele de transport Pan-Europene pentru bazine maritime.Talin .Piteşti . .Calafat (reprezentat în cartogramă) ■IX . Dezvoltarea Coridoarelor Trebuie să aibă loc în concordanta cu orientările comunitare pentru dezvoltarea reţelei de transport pan-europene.Bucureşti (reprezentat în cartogramă) 7 .000 km.Orşova . porturi fluviale şi maritime şi terminale majore. Conferinţa din 1991 de la Praga a lansat un concept pentru infrastructura de transport. Coridoare rutiere ■ IV . • Patru arii de transport Pan-Europene (PETrAs).Craiova . România este străbătută de următoarele coridoare Pan-Europene .Moscova III.000 km sunt reţele rutiere. • Legăturile Euro-Asiatice. • Reţeaua de infrastructuri pentru transport TINA (în tarile candidate la aderare). din care 25.Viena / Bratislava .Praga .Constanţa .Sofia . din Germania până în România cu căile navigabile conexe VIII. a fost adăugat un nou coridor . La a doua conferinta de la Creta din 1994 statele vest europene.Cernavodă .Budapesta .Kaunas .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cele 10 coridoare multimodale de transport sunt: I.Minsk .Györ .Wroclaw .Sebeş .Istambul V.Timişoara . Helsinki . cele din centrul şi estul Europei au identificat noua" coridoare de transport pe distanţe lungi ca fiind prioritare pentru dezvoltarea infrastructurii. • Cele 10 coridoare Pan-Europene de transport multimodal. Salzburg . La a treia conferinta.Lwow .Budapesta .Bucureşti -Lehliu .Gdansk II.Alexandroupolis cu ramuri spre Odessa şi spre Kaliningrad X.Varşovia . Dunărea.Katowice .

EUROPEANA RETEAUA RUTIERA RETEAUATE N A/ TINA A/ CORIDOARE HELSINKI INAFARARETELEIT INA RETEAUA mgrCartograma 1 .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare RETEAUA DE TRANSPORT TRANS .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare RETEAUA DE TRANSPORT TRANS .EUROPEANA f^\ A/ ------:— nw .

RETEAU A FEROVIA RA A/ RE Cartograma 2 TEAUA TEN A/ RETEAUA TINA CORIDOARE HELSINKI INAFARARETELEIT INA .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare CORIDORUL IV .RETEAUA RUTIERA Condor IV Condor IVReteaua rutiera existenta Reteaua de transport Trans Europeans (CoridorTE N-TINA) Orase (>ia0 00Qloc) Ape Cartograma 3 .

RETEAUA FEROVIARA CoridorlV Coridor IVReteaua feroviara existenta /V ReteauaApe de transport Trans Granite nationale StateCoridorlV Alte state Sursa datelor: Cartograma 4 .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare CORIDORUL IV .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 5 .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 6 .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 7 .

din tarile candidate la aderare (Raport final .Dunărea de la Baziaş . aprobată prin Legea nr. implicând astfel şi judeţul Ilfov. 171/1997.Paşcani .Bucureşti .Bucureşti . reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al tarii şi este compus din secţiuni specializate.Zone protejate.Medgidia .Giurgiu.Dunărea. 575/2001.cu ramura de la Arad spre Timişoara . datorită poziţiei sale. P.Căi de comunicaţie. Judeţul Ilfov. .Constanţa . ramură coridor IV. aprobată prin Legea nr.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Coridoare feroviare: ■ IV .în execuţie.Drobeta Turnu Severin . se află la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene. Sub acest aspect Capitala contribuie în mod hotărâtor la rolul internaţional al României ca legătură între Europa şi Asia.Viena 1999).Poarta Albă .Giurgiu (reprezentat în cartogramă) Coridorul VII . coridorul IX. .Videle .Zone de risc natural.Reţeaua de localitati. conform Reţelei de infrastructuri pentru transport TINA .Copşa Mică Braşov .Calafat (reprezentat în cartogramă) ■ IX .Coşaliu . aprobată prin Legea nr. cât şi ca punct nodal între regiunea centrală şi cea de sud-est europeană.Strehaia Craiova .' Până în prezent au fost elaborate următoarele secţiuni: • Secţiunea I . • Secţiunea a III-a . Autostrăzi . care le detaliază.Braşov. precum şi în proximitatea coridorului VII .Curtici . beneficiază în mare măsură de prevederile înscrise în secţiunile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional şi se află la intersecţia coridoarelor Pan-Europene de transport.Măra§eşti Focşani .Bacău .Apa.Iaşi .Adjud .Ploieşti . • Secţiunea a II-a .Alba Iulia .Cristeşti Jijia . aprobată prin Legea nr.Căi de comunicaţie Dezvoltarea reţelei de căi rutiere 1.Cernavodă Port .A.Constanţa Port şi o altă ramură spre Poarta Albă .Constanţa.Simeria .1. coridorul IV . Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Conform Legii nr. 350/2001. coridorul IV.Feteşti . coridoarele rutiere şi feroviare IV şi IX.Vinţu de Jos .Năvodari (reprezentat în cartogramă) Judeţul Ilfov.Caransebeş . 351/2001.Arad . Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional şi ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului.Piteşti. 71/1996. 3.Buzău . 5/2000.N. • Secţiunea a IV-a . • Secţiunea a V-a .Bucureşti .2. . .Bucureşti .Centură Bucureşti. • Lucrări §i măsuri prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional care interesează teritoriul judeţean Ilfov A) Secţiunea I .Ungheni . împreună cu municipiul Bucureşti.Ploieşti .T. aprobată prin Legea nr.Bucureşti .Midia .Brăila Port la Sulina Port cu o ramură spre Cernavodă Port .Bucureşti . .

8 .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 8 .

care necesită lucrări hidrotehnice de reabilitare şi dezvoltare.freatic zona Potlogi. . coridorul IV.Bucureşti .Majorare capacitate de compensare. coridorul IX.Siret.Galaţi.Bucureşti . parţial coridorul IX.Sibiu .Făurei .0 m3/s.Alexandria .Râmnicu Vâlcea . * Aducţiunea Cdlugdreni .Majorare debite la captare . 2 Drum expres Dezvoltarea reţelei de cdi ferate 1. 9 .584 locuitori la 1.tratare.2.Reabilitarea reţelei de distribuţie.Roman .1 m3/s. Bucureşti .Bucureşti . Bucureşti .Aeroportul Băneasa . coridorul IV. .Curtici.Bucureşti .Craiova.Localitati importante alimentate cu apă .Bucureşti . înmagazinare.Craiova .Drobeta Turnu Severin .acvifer de adâncime zona Călugăreni. .Denumirea prizei de apă .25 km.Focşani .Suceava .Timişoara .Moraviţa. b) Lucrări hidroedilitare de reabilitare şi dezvoltare în municipii şi oraşe.Lugoj . .Bucureşti . pentru îmbunătatirea alimentării cu apă potabilă * Aducţiunea Potlogi .Debitul preconizat .Debitul preconizat .01.Turnu Măgurele. 2 Linii cu viteză sporită pe trasee existente şi noi: .Bucureşti Nord .Municipiul Bucureşti. Apa pentru populaţie a) Aducţiuni importante. a mijloacelor de protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire în aeroporturile existente: .Bucureşti .Lungimea aducţiunii . Linii cu viteză mare pe trasee existente şi noi: . Zone cu disfuncţionalitati mari în alimentarea cu apă şi/sau canalizare a municipiilor şi oraşelor.Apa 1.Bucureşti . .Denumirea prizei de apă . . .Aeroportul Otopeni. .Constanţa (traseu nou). .- Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Bucureşti .Otopeni.Giurgiu.5 m3/s. . . .Localitati importante alimentate cu apă . Dezvoltarea reţelei de cai aeriene Lucrări de modernizare a infrastructurii. .Lungimea aducţiunii .Braşov.1. . . B) Secţiunea a II-a .40 km.Bucureşti .Municipiul Bucureşti. parţial coridorul IV.1996 * Alimentări cu apă . Ora?ul Buftea: 19. cu debite peste 0.Extindere reţea de distribuţie.Băneasa.Bucureşti .Arad . coridorul IX.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare E2Vi%T JUD.EXTINDERE RETEADE DISTRIBUTE ALIM ENTA RI CU APA REABILITARE RETEADE DISTRIBUTIE MAJORARE DE CAPACITATE COIVPEMSARE AA A A -IHMAGAZIHARE MAJORARE DEBITE LA OO O O CAP TARE-TRATARE COLECTORBUFTE ABUCURESTI EXTINDERE RETEADE CAHALIZARI CAIIALIZARE REABILITARE RETEADE CAHAUZARE FIHALIZARE STATIE DE EPURARE APA PENTRU IRIGATII =1 REABILrTAREA LUCRARILOR DE IRIGATII HT TI REABILITARE LUCRARI DE DESECARE . PRAHOVA CATEGORII DE SECTIUNEA a II -a APA APA PENTRU POPULATIE ADUCTIUNI IMPORTANTE SPRE MUNICIPIUL BUCURESTI LUCRARI HIDROEDILrTARE IN LOCALFTATI URBANE .DRENAJ ETAPE ^H TERMEN SCURT I TERMEN SCURT SI MEDIU LIMITE ADMINISTRATIV TERITORIALE ----LIMITATERITORIULUIJUDETEA N LIMITATERITRIULUI ORASENESC ----LIMITATERITORIULUI COMUNAL LOCALITATI • ORAS • SAT RESEDINTADE COMUNA .

171 1997 PRIVIIID APROBAREA PATH -SECTIUHEAa ll-.1 TERMEN LUNG SURSADATELOR: LEGE A NR.l APA Cartograma 9 .

cu reşedinţa la Baloteşti.Vidra . Judeţul ILFOV Nord Bucureşti 38. fiind cel mai mic judeţ.centre S = 190.Jilava . în sisteme de peste 1. când au fost desfiinţate vechile judeţe. în sistem de peste 1.Berceni .Jilava . un număr de 10 pla§i. 26 comune §i 73 sate.600 ha • Factori endogeni În ceea ce priveşte evolutia anterioară a teritoriului judeţului Ilfov se constată că în perioada interbelică. iar în urma aplicării Legii nr.Extinderea reţelei de canalizare. Prin Legea nr. 15. în soisteme de peste 1. judeţul a fost desfiinţat.011 ha 4.Bragadiru . numit Sectorul Agricol Ilfov.Otopeni . . respectiv anul 1937.Vidra . judeţul a fost reînfiinţat.Berceni .260 ha b) Suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare-drenaj.338 ha 10. În urma Legii nr.Municipiul Bucureşti . 24 din 12 aprilie. 2.Căldăruşani .000 ha. 10 .Bragadiru . . propuse pentru reabilitare prioritară (pe termen scurt şi mediu) Judeţul ILFOV . statutul de Sector Agricol a fost înlocuit cu acela de Judeţ. 5/1950. 2 oraşe şi 419 sate. Apa pentru industrie Zone cu resurse de apă poluate de industrie. propuse pentru reabilitarea ulterioară (pe termen lung).000 ha .Municipiul Bucureşti . 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţului. judeţul avea o suprafata de 5. având în componenţa sa 1 ora§.530 ha 5.000 ha 3. când.Bucure§ti. În 1996.000 ha. care necesită măsuri de reabilitare: .Căciulaţi .Mostiştea 2.681 ha c) Suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare-drenaj. Apa pentru irigatii a) Suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii. prin Decretul Consiliului de Stat nr.000 ha. o parte din el rămânând sub administrarea municipiului Bucureşti ca un sector de sine stătător.208 ha 3. teritoriul judeţului Ilfov a fost integrat în cadrul Regiunii Bucureşti.Frumuşani . din toate cele 41 judeţe ale tarii.Frumuşani 5.Buftea .Reabilitarea reţelei de canalizare. propuse pentru reabilitarea prioritară (pe termen scurt şi mediu) Judeţul ILFOV .531 ha 9. Sub această formă a evoluat până în 23 ianuarie 1981. ca urmare a Legii nr.nord-est S = 4.Colector Buftea . 2/1968.176 kmp. cu reşedinţa în municipiul Bucureşti.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare * Canalizări .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 3. cu energie. . . spălarea în suprafata. sub forma unei enclave. cadrul administrativ teritorial Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în sud-estul tarii. STRUCTURA TERITORIULUI 3. cuprinzând în interiorul său. lunci şi terase joase. Este traversat de meridianul de 260 (vest de comuna Măgurele) şi de paralela de 44030’ aproximativ pe linia mediană (nord de comuna Găneasa). Giurgiu în sud şi sud-vest şi Dâmboviţa în vest. având tradiţie în asigurarea aprovizionării Capitalei cu produse agro-alimentare.120 m). Depozitele de la suprafata aparţin în întregime cuaternarului. dolomite. au o răspândire neuniformă.Sabar. Ialomiţa şi Călăraşi în est. Ca forme de relief. Cea mai mare răspândire o au solurile brun-roşcate de pădure şi cernoziomurile dezvoltate pe loessurile care acoperă câmpiile: sunt soluri fertile deosebit de favorabile culturilor agricole. Relieful relativ monoton. Solurile formate de depozitele aluvionare din luncile râurilor. multe transformate în şiraguri de lacuri. lunca Argeş .8 km. . băltirile.2. Localizarea geografică. Sedimentarul neozoic este în mod deosebit marnos în prima parte şi argilo-nisipos în a doua. Judeţele învecinate sunt: Prahova în nord.1.2. Cadrul natural / mediul • Geologia Fundamentul este alcătuit din formaţiuni cristaline proterozoice. ■ Solurile Diversele tipuri de soluri. pietrişuri şi depozite loessoide. în funcţie de evoluţie şi formele de relief.văiug înguste şi puţin adâncite. apar nisipuri. Cea mai mare răspândire o au depozitele de pietrişuri. Cu toate acestea.2. marnocalcare şi gresii. marne. . reprezentând formele cele mai înalte (100 . nisipuri cu argile în bază. Câmpia Bucureştiului. teritoriul administrativ al Capitalei. eroziunile de maluri şi inundaţiile. ca fenomene naturale cu efecte negative sunt de avut în atenţie şi de combătut: excesul de umiditate. Peste el s-a dezvoltat un sedimentar vechi (paleozoic şi mezozoic) alcătuit din calcare. şiroirile. Câmpia Câlnăului şi Lunca Argeş Sabar.câmpurile largi de 4 . de exemplu. 3. peste care urmează un complex marnos.culoarele de vale cu albii minore. în acest spaţiu se evidenţiază: . Câmpia Moviliţei. oferă condiţii optime culturii legumelor şi a plantelor furajere. albii părăsite etc.microrelief de crovuri. argile. fragmentare şi pante reduse. aşa numitele “strate de Frăteşti”. nu favorizează desfasurarea unui număr mare de procese de degradare a terenurilor. ■ Relieful Teritoriul judeţului se suprapune peste părţi din Câmpia Vlăsiei: Câmpia Snagovului.2.

11 .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Cartograma 10 Reactualizare .

precipitaţii medii anuale: 550 mm. .Sabar .500 m. .numărul mediu de zile cu stare de zăpadă: 50. Stratele acvifere de suprafata şi cele de adâncime (250 -300 m) constituie importante surse pentru asigurarea aliment'arii cu apă a localitatilor şi activitatilor economice.lacul Căldăruşani.apele stătătoare. a căror geneză poate fi naturală sau artificială.Valea Colentinei. . Principalele văi care fragmentează întinsa zonă de câmpie sunt.Ciorogârla cu latimi variabile între 4 .Valea Dâmboviţei care traversează în diagonals şi municipiul Bucureşti şi confluează cu Argeşul la Budeşti (jud.apele curgătoare. . 12 . care confluează cu Dâmboviţa în afara limitei judeţului.30 martie.temperatura medie a lunii iulie: 22. Scrovişte. . pescuit sportiv etc. Lacurile de acumulare realizate pe aproape toate cursurile permanente.Valea Ialomiţei.Valea Snagovului pe care s-a format cel mai întins lac natural din această parte a tarii. ca resursă naturală. . sunt disponibile în principal în arelalele: lunca Argeşului. Cele mai întinse lacuri sunt situate în nord: Snagov (575 ha). .60 cm.apele subterane. .50 C.30 noiembrie.100 zile. care a creat o luncă cu latimi de 1. de la nord spre sud: .ultima ninsoare: decada 20 . Mănăstirii). . . .prima ninsoare: decada 20 . teritoriul judeţului se înscrie printre zonele cu mare densitate de lacuri şi bălţi. . .50 C. luncile şi traseele văilor.7 km. Reţeaua hidrografică aparţine în cea mai mare parte bazinelor Ialomiţei şi Argeşului. bazinul hidrografic al Mostiştei fiind prezent numai prin partea sa superioară. având curs permanent sau temporar. confluează cu Dâmboviţa la Bălăceanca. . sporturi nautice. au mare însemnătate şi pentru îmbunătatirea topoclimei.Valea Mostiştei (cursul superior).Lunca Argeş . care după ce traversează şi partea de nord a Bucureştiului.grosimea medie a stratului de zăpadă: 50 .Valea Bălteni pe care s-a format limanul fluvial cunoscut sub diverse denumiri (Bălteni. Scroviştea (135 ha) şi oferă mari posibilitati pentru organizarea zonelor de agrement.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare ■ Hidrologia Apele de pe teritoriul judeţului se încadrează în trei mari categorii: . în scopul regularizării cursului şi a menţinerii în tot timpul anului a unui însemnat volum de apă.Văile Vlăsia şi Cociovaliştea care la confluenta formează de asemenea un întins liman fluviatie . Din punct de vedere al reţelei de lacuri. Călăraşi). . Ţigăneşti.Valea Pasărea. ■ Clima Teritoriul judeţului aparţine ţinutului cu climă continentală în cadrul căreia principalele caracteristici se prezintă astfel: .temperatura medie a lunii ianuarie: -2.perioada medie a îngheţului: 95 . Căldăruşani (224 ha). . . . Apele freatice.50 C.temperatura medie anuală: 10.

3 % (16.livezi. ■ Vegetaţia Cu exceptia pădurilor. acestea sunt reprezentate prin specii de silvostepă (stejar brumăriu.3. celelalte componente ale vegetaţiei spontane sunt putin prezente în peisajul natural'.arabil: 105. .vii: 2.3 %.018 ha) prezintă următoarele caracteristici: . .). jugastru.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare În regimul vânturilor.0 %. fapt reflectat de datele privind fondul funciar.153 ha .14 %).3 m/s).pădurile sunt concentrate în deosebi în partea de nord-est a judeţului.040 ha . au favorizat o largă utilizare în agricultură a re'surselor de sol. Din suprafaţa totală a judeţului de 158. ■ Fauna Fauna este prezentă în mod deosebit. ulm. 70. urmată de direcţia E (3.8 %. dintre care unii valoroşi precum crapul. extinderea terenurilor agricole şi a celor construite. curţi-construcţii.50 de zile cu ceata.6 % (5. ca'şi păstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic. pe întregul teritoriu. Vegetaţia spontană se mai păstrează în lungul văilor.5 m/s). . unde gradul de împădurire atinge procente de 35 .9 %.110 ha .2 . anual se înregistrează 40 .2 . ■ Resursele solului Judeţul Ilfov dispune de un ridicat potenţial natural.94. Fondul funciar agricol.pa§uni: 2. gârnita. în jurul lacurilor şi bălţilor. respectiv păduri cu functia specials de protecţie.3. Conditiile de sol fertil şi slab fragmentat al câmpiei.288 ha) reprezintă fondul funciar agricol. . cer.2. dar mai ales prin specii din zona pădurilor de foioase (stejar. Direcţiei NE îi revine şi cele mai mari viteze medii anuale (3.1. .45 % din suprafata. căutat pentru recreere şi agrement. 15.797 ha) ape şi 10.018 ha) păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră. . Fondul funciar forestier (25. dominante sunt cele din direcţiile NE (22 -23 %). urmate de cele din SV (8 . stejar pufos).300 ha. are următoarea structură şi pondere: . În ceea ce priveşte pădurile.197 ha) alte suprafeţe (respectiv drumuri. 3. social sau ştiinţific. restrângând'treptat aria lor.partea centrală a judeţului şi partea de sud sunt zonele cele mai deficitare în păduri. prin specii aclimatizate cum sunt căpriorul şi fazanul. etc. cu deosebire în anotimpurile de tranziţie şi iarna. având o deosebită valoare pentru peisajul natural. grădini: 198.3 % (111. arţar tătărăsc.8 % (25. neproductiv). care condiţionează păstrarea echilibrului ecologic. Fauna acvatică prezintă o varietate de peşti.5 ha .1.zonarea funcţional a pădurilor pune în evidenta faptul că toate pădurile sunt incluse în grupa I. Ceaţa este un fenomen meteo-climatic frecvent în acest spaţiu cu numeroase lacuri şi albii de râuri.

13 .

Argeşul cu un debit mediu multianul de 38.nisipuri şi pietrişuri: Grădiştea.Ialomiţa cu un debit mediu multianual de 13. Copăceni. .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare ■ Resursele subsolului Pe teritoriul judeţului au fost identificate şi puse în exploatare unele resurse fosile şi roci cum sunt: . Bragadiru.Colentina. Bălăceanca. Cozieni. . Pantelimon. Jilava. Dumitrana. ■ Resursele balneare Rezerve de ape minerale cu un important potenţial geotermal au fost evidenţiate prin foraje.argile comune: Buftea. Domneşti. Popeşti Leordeni.mc. formaţiunile acvifere de adâncime sunt întâlnite în stratele de Frăteşti la adâncimi cuprinse între 60 . la nivelul întregului judeţ este de 91.petrol şi gaze: Periş.5 mc/s la postul hidrometric Malul Spart şi 63. ' . . afluent al Dâmbovitei. Pasărea. Apa de suprafata este stocată în lacuri de acumulare care la nivelul întregului judeţ are un volum total de 213.1 mc.mc.63 mc/s la postul hidrometric Colacul. Mânăstirea Căldăruşani şi zona cuprinsă între Măgurele şi Dumitrana. atât în împrejurimile Bucureştiului cât şi teritoriul mai îndepărtat.5 mc/s la ieşirea din judeţ. pesticide. Berceni. Valoarea terapeutică a acestora este certă. Baloteşti.petrol: Catelu. etc. Debitul de apă subterană realizat în prezent prin captările de apă subterană. în toate luncile de râu şi pe terase există exploatări mici. afluent al Argeşului.0 mil.gaze: Moara Vlăsiei.300 m. Formaţiunile acvifere freatice sunt expuse poluării cauzate în principal de lipsa sistemelor de canalizare şi epurare a apelor uzate. Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeţului sunt: .).Dâmboviţa. la care se adaugă poluarea cu diverse substanţe (fertilizanţi.5 mc/s la intrarea în judeţ şi 14. cantonate la adâncimi cuprinse între 1. . cu un debit mediu anual de 17. Sondajele au evidenţiat astfel de ape în zona de nord a Bucureştiului. Brăneşti. Periş. Apele subterane cele mai importante sunt localizate în aluviunile de luncă ale râurilor Ialomiţa.6 m. la Snagov. ele putând fi utilizate în tratarea unor game largi de afecţiuni. produse petroliere. pentru necesitatile locale.95 mil. cu un debit mediu multianual de circa 0. . A doua categorie. dar care sunt oscilante în funcţie de nivelul apei râurilor. ./s la vărsare.0 mc/s la ieşirea din judeţ. Argeş şi Dâmboviţa. ■ Resursele de apă Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localitatilor judeţului Ilfov §i pentru celelalte categorii de folosinţe sunt atât apele de suprafata cât şi cele subterane./an. .

14 .

93). De asemenea există areale în teritoriu. Corbeanca.cu perioada medie de revenire de circa 50 de ani. teritoriul judeţului Ilfov este inclus în zona de intensitate seismică 81 .11100 . Pantelimon. căi ferate. Pagube importate s-au produs şi prin inundarea suprafeţelor de teren intra şi extravilan. În ceea ce priveşte coeficientul seismic Ks. în special lucrările de îndiguire. Dragomireşti-Vale. Un aspect nefavorabil în teritoriul judeţean îl reprezintă vulnerabilitatea la inundaţii. judetul Ilfov acoperă o zonă în care acest coeficient înregistrează valoarea -0. podeţe).' Comunele al căror teritoriu este vulnerabil la inundaţii sunt: Dărasti . Ciorogârla. neîntreţinerea secţiunii de curgere a albiilor râurilor. Glina. Jilava. Chitila. trame de străzi. Dobroieşti. frecvenţa manifestărilor legate de acest factor de risc fiind neglijabilă.5 sec. §tefăneştii de Jos. nu s-au înregistrat fenomene de alunecări de teren. vulnerabile' la acest fenomen. Gruiu. reţele pentru alimentarea cu apă potabilă.92). obiectivele sociale şi economice din localitati. Petrechioaia. Zonele afectate de inundaţii se găsesc în teritoriul comunelor: Clinceni. Cernica. depasirea cotelor de inundare şi eroziuni de maluri. Măgurele. Mogoşoaia.92). Domneşti. Moara Vlăsiei. Cauzele care au favorizat producerea fenomenului sunt naturale: ploi locale cu debit foarte mare. Din punct de vedere al valorii perioadei de colţ Tc (conform Normativ P 100 .) precum şi diverse lucrări situate pe cursul apelor (lucrări hodrotehnice. Baloteşti. Chiajna.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare ■ Zone expuse la riscuri naturale Condiţiile geologice şi fizico-geografice specifice zonei din care face parte şi judeţul Ilfov permit apariţia unor fenomene naturale de risc. Bragadiru. Dascălu. Obiectivele afectate sunt în principal gospodăriile locuitorilor. • Inundaţii Teritoriul judeţean a fost afectat în ultimii 20 de ani de fenomenul de inundatii cauzat de revărsarea cursurilor de apă. teritoriul judeţului este amplasat în zona cu Tc -1. Popeşti Leordeni. poduri. Brăneşti. 15 . Tunari. Nuci şi cel al oraşului Buftea. • Alunecări de teren Datorită faptului că teritoriul judeţului se suprapune peste o zonă exclusiv de câmpie. creşterea necontrolată a vegetaţiei în albia majoră a râurilor. Găneasa. depozitarea deşeurilor menajere în albiile râurilor sunt principalele cauze antropice care au favorizat producerea inundaţiilor. infrastructura tehnică a teritoriului (drumuri.20 (conform Normativ P 100 . de neîntretinerea lucrărilor existente după producerea inundaţiilor precum şi de depozitarea necontrolată a'diverselor materiale în albiile râurilor.Ilfov. Această vulnerabilitate este favorizată de lipsa lucrărilor hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor pe unele sectoare de râuri. Ciolpani. energie electrică etc. Grădiştea. • Zonarea seismică Din punct de vedere al intensitatii cutremurelor . Afumati.'Voluntari. Neîntreţinerea lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea pot exista zone în care vulnerabilitatea la inundatii să fie dată chiar de lucrările de combatere a acestui fenomen.scara MSK (SR . Perişi. Acestea sunt mult mai întinse în raport cu arealele afectate de acest fenomen.

50 ani. care concentrează o mare diversitate de activitati.Ciorogârla pe râul Sabar şi afluentul său Ciorogârla. corespunzătoare fiecărui factor de mediu în parte.Zone de risc natural 1. . sudul şi estul judeţului.avertizare . dar şi din Capitală. înscrise în circulaţia rutieră în special de-a lungul marilor artere. Inundaţii Unitati administrativ-teritoriale afectate de inundaţii. 3Alunecdri de teren Macrozonarea teritoriului naţional din punct de vedere al riscului la alunecările de teren evidenţiază faptul că în judeţul Ilfov potenţial de producere a alunecărilor este scăzut. • Institutul de Metale Neferoase şi Rare situat în comuna Pantelimon. În judeţul Ilfov se desfasoară activitati de cercetare şi producţie care include produse radioactive. respectiv sub 100 mm în partea de nord. datorate revărsării unui curs de apă sunt: . . .Ciolpani pe râul Ialomiţa. respectiv autovehicule. ■ Calitatea factorilor de mediu Calitatea aerului Principala sursă generatoare de noxe atmosferice sunt localitatile limitrofe Capitalei. . Cantitatea maximă de precipitaţii căzute în 24 de ore (în perioada 1901 .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Secţiunea a V-a . . Cutremure de pământ Teritoriul judeţului Ilfov se încadrează în zona de intensitate seismică 81 pe scara MSK şi perioada medie de revenire cca.Gruiu pe râul Ialomiţa. Sursele de poluare ale atmosferei sunt surse fixe situate pe marile platformelor industriale.Bragadiru pe râul Sabar şi afluentul său Ciorogârla. iar probabilitatea de alunecare este “practic zero” în centrul.Măgurele pe râul Sabar. . 2. .1997) pe teritoriul judeţului Ilfov este de 100 . fiind foarte redusă în partea de vest şi nord-vest. • Institutul pentru Metale Rare şi Radioactive (Compania Naţională a Uraniului -Sucursala Bucureşti) situată la circa 2 km de localitatea Măgurele. Principalul factor declanator al inundaţiilor pe cursurile de apă îl reprezintă precipitaţiile îndelungate sau sub formă de averse. Zone expuse la riscuri tehnologice Valorile privind nivelul radioactivitatii mediului. precum şi surse mobile.Clinceni pe râul Ciorogârla.150 mm în jumătatea sudică a acestuia. .alarmare. înregistrate în decursul anului 2002 s-au situat sub valorile limitelor de atenţionare . Aceste obiective cu potenţial ridicat de poluare radioactivă a mediului sunt: • Platforma Măgurele respectiv Institutul de Fizică Atomică.Nuci pe râul Ialomiţa.Buftea pe râul Colentina.

16 .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 11 .

oxizi de azot. “Microelectrica” S.A. pun în evidenta faptul că valorile măsurate nu depa§esc CMA. Acumulatorul S. 2.16. În anul 2002 s-au prelevat şi analizat probe de aer pentru noxele: pulberi în suspensie. Pentru indicatorul “pulberi în suspensie” în perioada 1998 . NO2 şi Pb din zona Pantelimon (S. Zona Pantelimon .A. “Neferal” S.21 % şi anul 2002 .67 %. Cu privire la calitatea aerului se apreciază că tendinta generald este de reducere a poluării.0 %.R. prin restrângerea activitatii marilor agenţi economici. tăbăcărie.Chitila . Zona Glina .21.A.7.11. Pentru zona Pantelimon (S. SO2. Zona Popeşti Leordeni . Neferal S.A.A.'). dar şi dezvoltarea legislaţiei în domeniu şi aplicarea în teritoriu a dispoziţiilor legale în vigoare.27. betoniere. 6. 3.. staţie betoane. oxizi de carbon. cu profiluri extrem de variate.22. S. I.C.59 %. anul 1999 .C.A. topitorie. dar rămân în continuare surse potenţial poluante.materiale de construcţie.94 %. Calitatea apei Poluarea apelor din judeţul Ilfov are cauze multiple şi se datorează în principal următoarelor activitati: • activitati industrial şi de gospodărie comunală în urma cărora datorită exploatării necorespunzătoare a staţiilor de epurare sau a lipsei lor. Inspectoratul de Protecţie a Mediului Ilfov nu deţine o reţea de monitoring a aerului. şi S.făini proteice. “Acumulatorul” S.38 %. Zona Voluntari . care au şi ele un aport la poluarea atmosferei şi nu numai. S.C. anul 1999 .N.C.. frecvenţa depasirilor concentraţiilor medii fata de CMA este următoarea: anul 1998 . pulberi în suspensie.C. metale grele etc.' inclusiv închiderea unor sectii (S. modernizarea unor procese tehnologice (S. S.33 %.40 % şi anul 2002 .A. o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă. Acumulatorul S. concentraţiile medii anuale înregistrate în aceeaşi perioadă.componente electronice.08 %. anul 2000 .M. În prezent.). “Arteca” S. odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe. cu o frecventa a depasirilor după cum urmează: anul 1998 .A. sunt deversate în emisarii naturali. 5. dioxid de carbon. fiind cea mai susceptibilă în poluarea aerului.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare Obiectivele industrial sunt concentrate în şase zone şi concentrează agenţi economici cu diferite profiluri: 1. 4. Zona Jilava ..procesare cauciuc. şi S. etc. topitorie. anul 2000 .13.23 %.).C.metalurgie neferoasă. prelucrare lemn. care se determină din pulberile în suspensie.'anul 2001 . Zona Buftea .18.) supravegherea poluării aerului este realizată de către Inspectoratul de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti. În ceea ce priveşte indicatorul NO2.2002 se constats depa§irea concentraţiilor maxime admise (CMA) fata de concentraţia medie.16. etc. metan. anul 2001 . tratarea şi acoperirea metalelor. Gama substanţelor evacuate în atmosferă din procesele tehnologice este foarte variată: oxizi de sulf.procesare cauciuc. prelucrare lemn.A.C.C.A. Pentru poluantul SO2. “Danubiana” S.0. Neferal S.. prelevările efectuare pentru anul 2002 au fost insuficiente pentru o prelucrare statistică. În cadrul acestor platforme au apărut numeroase firme mici. “Protan” S. platforme deşeuri. În ceea ce priveşte Pb.. .C.

17 .

Din analizele efectuate rezultă că majoritatea indicatorilor de calitate a apelor evacuate au avut depasiri fata de valorile maxime admise conform normativelor de calitate a apelor uzate evacuate. Vlăsia şi Cociovaliştea) lungimea totală controlată a fost de 57 km. pentru indicatorul fosfor concentraţia medie a depasit limitele categoriei a III-a.apele lacurilor de pe valea Pasărea corespund în general categoriilor a II-a şi a III-a. Caracterizarea generală a epurării apelor la aceste surse de poluare este următoarea: • o sursă de poluare evacuează ape uzate care nu necesită epurare.A. . iar din punct de vedere al gradului de traficitate îsi menţine caracterul eutrof. .G. Dâmboviţa şi Colentina) lungimea totală controlată a fost de 164 km repartizaţi astfel: 132 km categoria I şi 32 km categoria “degradat” datorită evacuării apelor uzate neepurate provenite din canalizarea municipiului Bucureşti în râul Dâmboviţa. fie datorită capacitatii sau modului de epurare depasite. Se apreciază că în cele două bazine hidrografice Argeş şi Ialomiţa aferente judeţului Ilfov îsi deversează apele uzate un număr 56 surse de poluare. când se înregistrează o explozie a vegetaţiei acvifere. respectiv eutrofizarea apei. o caracteristică a acestor lacuri este valoarea ridicată a indicatorului fosfor.680. fiind influenţate de evacuarea apelor uzate insuficient epurate de la complexul avicol Crevedia. corespunde în general categoriilor a II-a şi a III-a. în perioada caldă a anului.apele lacurilor de pe valea Crevediei.apele lacului Căldăruşani au aceleaşi caracteristice ca şi apele lacului Snagov. fie datorită exploatării necorespunzătoare a staţiilor de epurare. • metode agrochimice necorespunzătoare prin folosirea în exces a pesticidelor şi fertilizanţilor în special înainte de anul 1989. scoase parţial sau total din funcţiune etc. din care 41 km categoria I şi 16 km categoria a II-a. lipsite de staţii de epurare sau cu statii de epurare depasite în privinţa calitatii. . • în bazinul hidrografic Ialomiţa (râurile Ialomiţa. • 2 surse de poluare evacuează ape uzate suficient epurate. ' • depozitele de deşeuri industriale şi menajere neamenajate corespunzător şi neautorizate. Conform monitorizării calităţii apelor curgătoare de către S. . • 8 surse de poluare evacuează ape uzate fără epurare. cu câteva excepţii corespunzătoare categoriilor a II-a şi a III-a..apele lacurilor de pe valea Snagov şi a lacului Snagov se înscrie în general în categoria I. situaţia lungimii tronsoanelor de râu repartizate pe categorii de calitate generală în anul 2002 a fost următoarea: • în bazinul hidrografic Argeş (râurile Argeş.000 m3/an. constituind o sursă de poluare atât a apelor de suprafata cât şi a apelor subterane. dar în mod diferenţiat pentru fiecare dinte sursele de poluare. .apele de pe valea Saulei corespund în general categoriilor I şi a II-a. Ilfov .apele lacurilor de pe valea râului Colentina corespunde în general categoriilor I şi a II-a. . • 45 surse de epurare evacuează ape uzate insuficient epurate. Calitatea apei lacurilor naturale §i de acumulare se prezintă astfel: . . Volumul total de ape uzate restituite este de 15.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare • fermele agrozootehnice.apele lacurilor de pe valea §indriliţa corespund în general categoriei a III-a de calitate.Bucureşti.

18 .

Eroziunea de suprafata de intensitate slabă şi moderată se manifests pe terenuri cu înclinare de 15 . Neferal S.5 ha.).20 % (văile Cociovaliştea. nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din zonele Periş. Mogoşoaia.C. • nici una dintre rampele de gunoi existente pe teritoriul judeţului nu are autorizaţie de mediu. • restul de 20 % (Voluntari. cu câteva excepţii unde se produc depa§iri CMA:'zona Cernica. care preiau deşeurile colectate de pe teritoriul municipiului Bucureşti şi care au autorizaţie de mediu. în special pe marginea cursurilor de apă şi nu sunt delimitate. Baloteşti). şi S.C.A. şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură. exemplu: S. Dintre fenomenele de risc geomorfologic cele mai frecvente sunt tasările şi eroziunile de suprafata. • chimizarea în exces a unor terenuri şi culturi agricole. practicată mai ales înainte de anul 1989. • depozitarea neadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător. ale căror amplasamente sunt delimitate. zona Bragadiru şi zona Jilava.. • circa 20 ha de teren unde au avut loc procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş. zona Dragomireşti. Pe teritoriului judeţului Ilfov există un număr de 42 de depozite menajere a căror suprafata însumată este de circa 66. dar cu remanataîn sol. amplasate în locuri improprii. sunt rampe de gunoi comunale. Mostiştea. Pantelimon.). • exploatări de balast. Pasărea. • poluarea cu plumb în zonele cu trafic rutier. Tasarea a dus la crearea unor microdepresiuni (crovuri). Bragadiru. au acces controlat şi se execută lucrări de acoperire cu pământ sau deşeuri din demolări. În judeţul Ilfov au fost identificate următoarele terenuri poluate şi degradate: • circa 100 ha poluate cu metale grele şi SO2 în zonele de influenta ale uzinelor Neferal şi Acumulatorul. argile. Caracteristicile acestor depozite menajere sunt următoarele: • majoritatea rampelor de gunoi (circa 80 %) sunt neamenajate. • deversări de nămoluri. • suprafeţe mici poluate cu ape uzate.A. Buftea. Ciolpani. cu câteva excepţii. calitatile de potabilitate. Calitatea solului Poluarea şi degradarea solului este cauzată în principal de următoarele activitati: • depuneri uscate şi umede din atmosferă. Acumulatorul S. Există două depozite ecologice pe teritoriul comunelor Glina şi Vidra. Valorile tuturor indicatorilor analizati se încadrează în limitele de admisibilitate. .întruneşte în general. petrol şi gaze naturale. Buftea. Jilava. unde ridicarea pânzei freatice a generat excesul de umiditate (câmpia Moviliţei.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare Calitatea apelor freatice . câmpia Câlnăului etc. Vlăsia etc.

19 .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 12 .

care prin asocierea unor elemente naturale valoroase. 462/2001.Secţiunea a III-a . Zona naturald Scroviştea reprezintă de asemenea un fragment de pădure.M. Patrimoniu construit Datorită faptului că teritoriul actual al judeţului a fost una dintre cel mai vechi şi mai intense arii de populare din Câmpia Română. calitatea şi cantitatea bunurilor de patrimoniu natural. • Zona naturală Scroviştea. a'permis identificarea mai multor arii. în conformitate cu Legea nr.T.10 ha • lacul Snagov . cu vegetaţie forestieră iniţială şi care a dobândit statul de zonă naturală protejată prin H. înfiinţată în anul 1973 pentru ocrotirea speciei de brânduşă de primăvară (Crocus banaticus). a mlaştinilor localizate pe vechile cursuri a creat un habitat deosebit de valoros atât floristic cât şi faunistic. Are o suprafata de 54.N.8 ha.A. Ea prevede protecţia următoarelor zone naturale: • pădurea Snagov . Protectia şi conservarea naturii precum şi menţinerea echilibrului ecologic al acesteia reprezintă unul'din principiile importante ale dezvoltării durabile. Au fost identificate următoarele zone naturale: • Pădurea Căldăruşani. 114/1954 şi reprezintă un rest al vechilor codri al Vlăsiei. dar şi pe o arie mult mai mare. Analiza situatiei actuale din judeţul Ilfov prin natura. necesită instituirea unui regim de protecţie. Pădurea Râioasa se încadrează în acelaşi tip de pădure şi este o rezervaţie floristică şi forestieră. Zonele naturale prin frumuseţea peisajului dar şi pentru valoarea lor ştiinţifică constituie şi un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului.C. • Pădurea Râioasa. nr. Patrimoniul natural §i construit Patrimoniu natural Zone naturale valoroase Zonele naturale valoroase care necesită protectie constituie un deziderat de importanta vitală pentru păstrarea echilibrului ecologic pe teritoriul'judeţului Ilfov.Zone protejate. În acest sens pe teritoriului judeţului Ilfov s-au identificat mai multe zone valoroase de patrimoniu natural care necesită instituirea unui regim special pentru protecţia lor. Pădurea Căldăruşani s-a constituit ca rezervaţie forestieră conform H. 5/2000 privind aprobarea P. .2. vestigiile arheologice se monumentele istorice sunt numeroase şi de mare valoare. specie rară în flora de câmpie.G. nr. . 792/1990. Legea nr. Este o pădure de tip şleau de câmpie care prin bogatia apelor de suprafata.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 3. reprezintă un prim demers legislativ prin care o serie de valori de patrimoniu natural sunt declarate zone naturale protejate.100 ha Declararea prin lege a acestor zone ca arii protejate constituie un prim pas în crearea unei retele de arii naturale protejate în scopul garantării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.3. Aceste două păduri constituie habitate naturale a căror conservare necesită declararea lor ca arii naturale protejate.

20 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – 13 Reactualizare .

Păstrarea şi punerea în valoare într-un mod corespunzător a acestor bunuri de patrimoniu cultural construit este în acelaşi timp şi o problemă de amenajare responsabilă a teritoriului.0 0 1. Monumente şi ansambluri de arhitectură: 1.Secţiunea a III-a Zone protejate. Analiza situaţiei privind existenţa bunurilor de patrimoniu cultural construit atestate de specialişti ca monumente istorice la nivelul întregului judeţ a pus în evidenta o concentrare şi o complexitate deosebită de astfel de bunuri.6 0 2. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. se poate constata existenta unui număr foarte mare de monumente istorice.4. 5/2000 privind aprobarea PATN .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Dintre acestea se remarcă valorile de patrimoniu cultural de interes naţional incluse în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional .pentru care se declară instituirea de zone protejate care să contribuie în mod esenţial la păstrarea monumentelor istorice în integritatea lor ca bunuri de interes public şi a potenţialului estetic pe care acestea îl însumează.2. fapt care situează acest terito'riu printre cele mai importante ale tarii. Din Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov. judeţul Ilfov prezintă următoarele componente administrative: 2 ora§e 37 comune. emisă de CIMEC . Aceasta constituie cadrul legal prin care se stabilesc valorile culturale monumentele istorice de valoare naţionals excepţională . Ansamblul Mănăstirii Snagov. 3.29 e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism Procentele pe categoriile de monumente istorice din “Lista monumentelor istorice din judeţul Ilfov” din totalul monumentelor pe ţară (fără municipiul Bucureşti). . 42/2001 pentru protejarea monumentelor istorice. Reţeaua de localitati Conform Legii nr.924 12.892 Ilfov 127 76 29 232 % 3.76 poziţii c) clădiri memoriale d) monumente şi ansambluri de artă plastică .436 291 1. Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Mogoşoaia 2. sunt următoarele: Categorii de monumente a) monumente şi situri istorice b) monumente şi ansambluri de arhitectură c) clădiri memoriale d) monumente şi ansambluri de artă plastică e) rezervaţii de arhitectură şi urbanism TOTAL România 3.2 0.3 Lista nu este refăcută în condiţiile cerute de Legea nr.127 poziţii b) monumente şi situri de arhitectură .Centrul de Informatică şi Memorie Culturală.Secţiunea a III-a Zone Protejate. în sensul încadrării monumentelor istorice în categorii. repartizate pe diferite categorii tipologice şi'anume: a) monumente şi situri arheologice .416 394 17. cu modificările ulterioare. modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de astfel de valori fiind reglementat prin Legea nr.

21 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 14 .

001 – 15. indicatorul corespunzând mediei pe ţară care este de 50 sate la o localitate urbană.929 36.Leordeni (15.97 8.26 6. cea mai mare localitate rurală din ţară.74 48.995 locuitori.000 100 – 500 < 100 TOTAL SATE LOCUITORI Număr % 29.000 3. Datorită suprafeţei reduse.109 100 Număr 1 1 2 2 8 10 41 13 18 4 100 % 1 1 2 2 8 10 41 13 18 4 100 Din prima categorie de mărime face parte localitatea Voluntari.000 15.032 16. Spaţiul rural cuprinde 100 de sate organizate administrativ în 37 de comune.76 110.6 Număr oraşe/1000 kmp Număr sate/100 kmp Oraşele Buftea şi Otopeni.000 500 – 1. judeţul se caracterizează prin densitati superioare mediei pe ţară în privinţa numărului de localitati urbane la 1000 kmp şi a numărului de sate la 100 kmp. • 100 sate componente ale celor 37 de comune.001 – 3. după numărul de locuitori.000 de locuitori include marile reşedinţe de comună din proximitatea Capitalei: Pantelimon (16.3 ROMÂNIA 1.163 2. mai mult de jumătate din satele judeţului sunt sate relativ mari.276 12. mai puţin decât media pe ţară. incluse în mediul urban relativ recent. Gruparea satelor pe categorii de mărime relevă următoarea situaţie: CATEGORII DE MĂRIME Peste 20.000 1. revenind în medie 2.292 locuitori). cu 29.9 sate/comună. având peste 1000 locuitori.99 16.00 38. Popeşti .35 24.000 7.114 locuitori).031 5.000 5.904 2.207 5. În această situaţie. după cum urmează: • 2 localitati urbane (oraşele Buftea şi Otopeni). Chitila (11.001 – 5.001 – 7. respectiv decât unele din satele reşedinta de comună.995 9.031 locuitori). Categoria localitatilor rurale cu peste 10.001 – 10. care este de 4.98 6.000 10. indicatorii prezentând următoarele valori: JUDEŢUL ILFOV 1. fac parte din categoria oraşelor mici şi sunt mai puţin populate.05 166 * 300. la cele 2 localitati urbane revin 100 de sate. Din punct de vedere al mărimii.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare În alcătuirea acestor unitati administrativ-teritoriale intră un număr de 103 localitati. .14 17.1 5.7 sate/comună. • 2 sate aparţinătoare oraşului Buftea (Buciumeni) şi oraşului Otopeni (Odăile).406 8.001 – 20.

22 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 15 .

De altfel. cele mai mari reşedinţe de comună limitrofe Bucureştiului. în particular. Din punct de vedere al profilului spaţial . Numeroase localitati din această regiune periferică a judeţului prezintă de asemenea probleme privind structurile demografice. Se poate constata că din cele 100 sate. iar navetismul către industriile Capitalei s-a diminuat relativ. Popeşti-Leordeni. Cele mai întinse suprafeţe intravilane sunt delimitate în Buftea. Cu toate acestea. Se manifests o tendinta marcată de expansiune a suprafeţelor intravilane. locaţiile pentru majoritatea covârşitoare a dotărilor şi echipărilor ţinând de infrastructura socială. presiunile exercitându-se în direcţia extinderii zonelor construibile de-a lungul drumurilor.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Printre cele mai mici se înscriu 18 localitati din penultima categorie (101 . dar şi câteva sate ale comunelor în care satul reşedinta are o evoluţie favorabilă.500 locuitori) şi cele 4 localitati cu un număr mai mic 'de 100 locuitori. Peris'. în situaţii asemănătoare se află şi unele sate ale acestor comune. localitatile judeţului Ilfov aparţin spaţiului rural. Suprafaţa cuprinsă în intravilanul localitatilor totalizează în prezent peste 11% din suprafaţa judetului. Baloteşti. Gruiu. 1 Decembrie.a. de extindere a activitatilor comerciale şi de servicii în localitatile rurale. oraşul Otopeni aparţine spaţiului economico-funcţional al Capitalei. este remarcabil fenomenul de extindere incipientă. ca expresii ale declinului şi stagnării zonelor rurale. Datele privind dinamica mărimii localitatilor relevă unele aspecte ale evolutiei populaţiei şi tendinţele demografice generatoare de probleme în unele dintre localitatile zonei. dar şi comunale. Ştefăneştii de Jos ş. când locuitorii din satele dezafectate au solicitat repunerea în posesie şi a început un proces de reconstrucie a acestora.' Localitatile cu populaţie în creştere sensibilă în ultimul deceniu sunt. în special naţionale şi judeţene. lacuri. Brăneşti. unele chiar cu scădere puternică cum sunt: Creaţa. Corbeanca. un număr semnificativ prezintă probleme serioase în ceea ce priveşte structura lor demografică. . În zonele periferice ale judeţului marea majoritate a localitatilor sunt relativ mici. Voluntari. cu tendinţe de scădere a populaţiei. pe amplasamente apropiate de cele din trecut. noile afaceri fiind înregistrate în special în localitatile reşedinta de comună. caracterul profund rural al aşezărilor din Ilfov s-a accentuat.păduri şi. în condiţiile unei accesibilitati relativ reduse. Pantelimon. Excepţiile sunt constituite de cele două localitati declarate urbane. ceea ce adânceşte disparitatile la scară microteritorială. dar şi Ordoreanu (Clinceni) cu 77 locuitori şi Buda (Cornetu) cu 38 locuitori. Acestea constituie în acelaşi timp. Excepţie de la această situaţie o reprezintă unele sate reşedinta de comună cu localizări diverse a căror populaţie este în scădere. Vidra şi Snagov. Din inelul al doilea de comune. Vadu Anei (în partea de est). Jilava. acestea fiind: Runcu (Dascălu) cu 18 locuitori (fata de 89 locuitori în 1992) şi Vadu Anei (Brăneşti) cu 33 locuitori. în care ponderea activitatilor industriale şi a serviciilor este întrucâtva mai mare. în această categorie se includ localitatile Baloteşti. care au reapărut după 1992. Surlari. ca tendinta parţial instabilă. Inelul al doilea şi al treilea de localitati rurale se caracterizează în general prin creşteri moderate sau stagnare relativă a numărului de locuitori. Cornetu. În măsura în care implantările industriale sau cele ţinând de sectorul cuaternar au intrat în declin după 1990.funcţional. sau în vecinătatea unor zone cu valoare peisageră majoră . în general.

23 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 16 .

El este alimentat din precipitaţii sau din râuri.5. având ca afluenţi principali râul Sabar .50 mil. Râul Colentina este principalul afluent al Dâmbovitei. m3 având ca destinaţie irigaţii.sud-vest. Ialomiţa şi Dunăre (sub-bazinul Mostiştea). în regim natural.cu afluentii Colentina. În prezent apa râului este folosită pentru regularizarea debitelor unor lacuri din Bucureşti. din punct de vedere al gospodăririi apelor. Mostiştea. dar şi pe vechea documentaţie a amenajării teritoriului judeţului Ilfov. energie. Principalele lacuri naturale sunt situate în bazinul hidrografic al râului Ialomiţa şi au următoarele caracteristici: Lacul Snagov se află pe râul Snagov. Vlăsia.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 3. în anul 1956 au avut ca rezultat combaterea inundaţiilor pe aproximativ 5. Resursa de apă subterană a judeţului este cantonată în: Acviferul freatic Acest orizont este principala sursă de apă a populaţiei situate în mediul rural.1.2. Debitul râului. Infrastructuri tehnice 3. De asemenea. Cacioc . Multe din aceste ape au curs semipermanent. Are o lungime de'80 km şi o suprafata a bazinului hidrografic de 636 km2. Pasărea şi Câlnău. 45 km.şi râul Dâmboviţa .000 ha de teren.5 mil m3 şi o suprafata de 224 ha. Lucrările de regularizare şi îndiguire ale râului precum şi amenajările pentru irigaţii executate în aval de Bucureşti.cu afluenţii Ciorogârla. Afluenţii râului formează o salbă de lacuri naturale cu un valoros potenţial turistic. este influenţat de derivaţia apelor mari către Ciorogârla (la Brezoaiele) de deversarea apelor din Bucureşti (cca. În mare majoritate acest traseu este regularizat. Ilfov. Gospodărirea apelor Analiza gospodăririi apelor din judeţul Ilfov se bazează pe datele transmise de INHGA . 35 km. agrement şi apărare împotriva inundaţiilor. 500.Bucureşti.000 m3/zi) şi de aportul lacurilor amenajate pe râul Colentina (afluent al Dâmboviţei). pentru irigaţii şi pentru alimentarea cu apă a Bucureştiului.62 mil. Râul Ialomiţa care curge în partea de nord a judeţului pe o lungime de cca. transformat într-o salbă de lacuri amenajate în principal pentru agrement. îndiguit şi casetat (pe teritoriul municipiului Bucureşti). elaborată de URBANPROIECT în anul 2000. evidenţiate din analiza documentaţiilor amintite sunt: Bazinele hidrografice care se suprapun peste teritoriul judeţului sunt cele ale râurilor Argeş. pe teritoriul judeţului îsi au izvorul râurile Pasărea. În perioada anilor 1980 au început lucrările de regularizare'a acestuia. Are un volum total de 16.2. Aceste lucrări de amenajare a cursului de apă au început din 1775 şi au continuat până în 1987. Reţeaua hidrografică se caracterizează prin prezenţa câtorva râuri mari care traversează judeţul: Râul Arge§ care traversează judeţul în partea de sud . Principalele caracteristici ale judeţului. Câlnău. Râul Dâmboviţa străbate teritoriul judeţului pe o lungime de aprox. secând în timpul verilor secetoase. Are un volum total de 22. m3 şi o suprafata de 575 ha. Lacul Căldăru§ani se află pe râul Cociovaliştea.5. În ultimii ani în amonte de Bucureşti s-a realizat acumularea Lacul Morii cu un volum total de 19. Cacioc. 24 .

Acviferul de medie adâncime Acest orizont este prezent în tot judeţul. Ciolpani. Fluctuaţia nivelului apei freatice este dată de precipitaţiile atmosferice. În zona Bucureştiului el este de cca. . Cea mai mare captare din acest orizont se face pentru alimentarea cu apă a ora§ului Buftea (34 puţuri). Vidra cu depasiri de substanţe organice şi zonele Afumaţi. în partea de nord se întâlneşte la adâncimi de 260 . Chitila.879 Debit realizat (l/s) 500 32 56 40 49 22 90 154 150 130 30 44 117 48 1. 30 . de irigaţii (dacă este cazul) şi de nivelul apelor de suprafata (lacuri naturale sau amenajate). . apa captată din acest orizont este potabilă. Grosimea stratului variază între 2. Astfel. privind sursele subterane.50 m (în zona comunei 1 Decembrie). Voluntari. iar în sud la adâncimi de 30 .5 m. Captări importante realizează şi societati comerciale. crt.50 m. .reţele de canalizare ape uzate sparte. de la nord la sud pe teritoriul judeţului. în sens descrescător.20 m în partea de sud. În general.5 şi 12.80 m.A.irigarea şi chimizarea excesivă a terenurilor agricole. excepţie facând zonele Moara Vlăsiei.conducte de transport produse petroliere. Gruiu cu depa§iri de fier şi mangan.310 m (în zona ora§ului Buftea).Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Adâncimea pânzei freatice variază între 5 . Principalii factori de poluare sunt: . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Captare Bragadiru Măgurele – RAGB Măgurele – IFA Buftea – RACGL Buftea – RACGL Buftea – IPILF Jilava – Combinatul de cauciuc Bucureşti – Danubiana Bragadiru – Întrep. Din documentaţii elaborate de PROED S. debitul proiectat iniţial şi realizat în prezent de captările subterane existente este reprezentat astfel în teritoriul judeţului: Nr. în nordul judeţului şi 10 . Spirt Drojdie Popeşti Leordeni – Fabrica de carne Bragadiru – Fabrica de ulei şi margarină Bragadiru – Centrală termică Copăcenii de Sus Chitila – Industrial TOTAL Debit proiectat (l/s) 580 70 56 97 100 46 90 154 300 130 30 56 120 50 1.activitati gospodăreşti din localitati. În general apa este potabilă şi se înscrie în limitele de potabilitate admise sau admise excepţional.462 .20 m. Acest orizont este foarte vulnerabil la poluare şi în majoritate este poluat. Adâncimea la care se întâlneşte variază între 60 . Acviferul de adâncime Adâncimea acestui orizont variază.

25 .

55 13.60 1. Acestea sunt: Nr.00 Suprafaţa la NNR (ha) 307 36 92 39 20 80 40 77 70 80 55 123 53 337 301 33 1. Mogoşoaia L.013 256 62 30 37 460 Categoria de folosinţă complexă complexă complexă irigaţii complexă complexă agrement agrement agrement agrement agrement agrement complexă complexă complexă complexă complexă complexă piscicultură piscicultură complexă complexă 2) Derivatii §i aducţiuni.55 2. Fundeni L. Argeş Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Colentina Pasărea Argeş Dâmboviţa B. care au drept scop stocarea unor cantitati însemnate de apă. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Denumirea lacului L. Principalele lucrări hidrotehnice realizate pe teritoriul judeţului sunt: 1) Lacuri de acumulare.13 19.15 102. Floreasca L. necesară diverselor folosinţe.00 1. Herăstrău L. care au drept scop distribuţia apei în zonele cu deficit al surselor de apă pr'ecum şi derivarea surplusului de apă în cazul creşterii debitului râurilor. 26 . m3 14. Tei L.H. Vadul Anei L.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Datele prezentate sunt informative.70 24.25 1. Morii Tâncăbeşti I Tâncăbeşti II Căciulaţi I – II Căldăruşani Cursul de apă B. evitându-se astfel apariţia inundaţiilor. Băneasa L.90 1.76 1.95 8. Pantelimon I L.85 2. Cernica L.30 1. Ialomiţa Snagov Snagov Cociovaliştea Cociovaliştea Vol.H.70 1.00 3. Plumbuita L. crt.85 4. Străuleşti L.62 1. Chitila L. ■ elaborarea unor studii de optimizare a exploatării captărilor cu deficit de apă captată.60 1. Buciumeni L. urmând ca ele să se coreleze pe baza unor studii hidrogeologice recente.10 1. Mihăileşti L.40 1. Pentru corectarea informaţiilor cu privire la sursa de apă subterană se fac următoarele recomandări: ■ elaborarea unor documentaţii privind evaluarea cât mai corectă a capacitatii sursei subterane din zonă.00 2. Buftea L. ■ evaluarea cât mai exactă a consumatorilor sursei de apă subterană. Total mil. Griviţa L. Pantelimon II L.

tratare Arcuda Captarea Aducţiunea Bragadiru subt.5 2 4 4 2 - Apărarea populaţiei §i bunurilor materiale împotriva inundaţiilor nu se realizează numai cu ajutorul îndiguirilor §i a lacurilor de acumulare temporare (nepermanente). Tâncăbeşti Sitaru Săftica Tunari Ciorogârla Măgurele Domneşti Bragadiru Jilava I Jilava II Grădinari Ac. Nodul de Aducţiunea Bucureşti Sud Bragadiru distribuţie Bâcu de Nodul Aducţiunea Bucureşti distribuţie Nord Bâcu Derivaţia Ialomiţa – Ialomiţa Balta Mănăstirii 3) Regularizări. 7. 4.0 Debitul tranzitat (m3/s) 8.0 3. 2.0 4.5 21.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Principalele lucrări de acest gen.5 2 2 24 15 Lungime îndiguire (km) 1. crt. 5. La nivelul judeţului principalele lucrări sunt: Nr. 3. Denumirea lucrării Derivaţia Ogrezeni – Roşu Derivaţia Dragomireşti – Chitila Aducţiunea Arcuda Amplasamen t priză Locul de debuşare Lungimea (km) St. 6.0 - R. existente pe teritoriul judeţului sunt: Nr.0 15. printre care §i aceea de apărare împotriva inundaţiilor.0 8. 1. Roşu Derivaţia Ogrezeni – Roşu St. tratare Roşu Lacul Chitila Rezervoare Militari Rezervoare Militari Staţia de pompare Sud Staţia de pompare Nord Balta Mănăstirii 19. ci §i prin realizarea lacurilor de acumulare permanente care au mai multe funcţiuni.5 8.0 14.0 24. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Denumirea lucrării Gruiu Lac Snagov Ac.3 18. îndiguiri sunt lucrări specifice pentru combaterea inundaţiilor.0 0. 27 . Mihăileşti – Grădiştea Berceni – Jilava Cursul de apă Ialomiţa Lac Snagov Snagov Cociovaliştea Vlăsia Pasărea Ciorogârla Ciorogârla Sabar Sabar Sabar Sabar Argeş Argeş Cocioc Lungime regularizare (km) 1 2 2 2 17 4.4 6.

EGC Buftea. • Petrăchioaia.5. S-au realizat lucrări de consolidare.acumularea Căldăruşani. 3.în oraşul Buftea 11. Sursa este 1 puţ forat de media adâncime. De asemenea exploatarea sistemului este asigurată de o secţie a RADET-ului. . • Tunari.acumularea Buftea care are ca funcţiuni regularizarea debitelor de apă pe valea râului Colentina şi atenuarea viitorilor prin pregolirea lacului. cu 22 locuitori care au alimentare cu apă centralizată. cu 18 locuitori beneficiari ai sistemului. . • Mogo§oaia. Moara Vlăsiei. dar cu toate acestea se impun măsuri pentru creşterea siguranţei lucrărilor.elaborat de PROED S. • Ştefăne§tii de Jos.2. De asemenea cele două oraşe ale judeţului (Buftea şi Otopeni) au alimentare cu apă în sistem centralizat. exploatarea sistemului este asigurată de o secţie a RADET-ului. La nivelul judeţean reţeaua de distribuţie avea o lungime totală de 98 km.263. După viitura din 1975 barajul acumulării a fost pus într-o situaţie critică. sursa este 1 puţ forat la medie adâncime.2. se face numai în zona centrală. Numărul de locuitori care beneficiază de acest sistem de apă este: . din totalul de 20. Exploatarea sistemului este asigurată de o secţie din cadrul RADET .EGC Buftea. Din studiul nr. Sursa este 1 puţ forat de mare adâncime. 730 privind “Gospodărirea apelor în jud. la sfârşitul anului 2000. Re ţele hirdoedilitare • Alimentare cu apă Conform datelor transmise de factori responsabili din Consiliul Judeţean. Exploatarea sistemului este asigurată de proprietarii'particulari ai apartamentelor. Sursa de apă este asigurată din 2 puturi forate de medie adâncime. La fel. Exploatarea sistemului este asigurată de o secţie din cadrul RADET . Ilfov” .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pe teritoriului judeţului astfel de lacuri sunt: .A. având printre alte funcţiuni şi pe aceea de apărare împotriva inundaţiilor pe văile Vlăsia şi Cociovaliştea. cu 55 locuitori care beneficiază de alimentare cu apă. în toate localitatile beneficiare ale sistemului. Distribuţia apei potabile. . cu 200 locuitori care beneficiază de alimentare cu apă.000 loc. . alimentarea cu apă în sistem centralizat se face în 22 comune din totalul de 37 comune. Sursa de apă este asigurată de 1 puţ forat la mare adâncime. reiese că există sistem centralizat de alimentare cu apă şi în comunele: • Gruiu.în oraşul Otopeni 5. cu 180 locuitori branşaţi la sistemul de apă. Din acestea în 3 comune sistemul nu funcţionează şi anume Cernica. lacul natural a fost transformat într-un lac de acumulare prin realizarea unui baraj. din totalul de 10. Sursa de apă a sistemului centralizat este apa subterană aflată la medie şi mare adâncime. Găneasa.în localitatile rurale procentul locuitorilor care se alimentează cu apă în sistem centralizat este scăzut. în decembrie 1997.369.000 loc.

28 .

Măgurele §i 1 Decembrie folosesc statiile de epurare a diverselor societati (Liceul Silvic.'în totalitate. Dintre aceste comune şase comune au staţii de epurare şi anume Baloteşti. Comunele care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat. La nivelul comunelor din totalul de 270.regimul de exploatare al sistemului de apă funcţionează cu intermitenţe. Aceasta are o vechime de peste 40 ani fiind depa§ită atât din punct de vedere tehnic cât şi din cel al capacitatii de epurare. elaborat de PROED S. Oraşul Otopeni are o staţie de epurare proprie care are capacitatea depasită şi nu mai corespunde din punct de vedere tehnic. . Găneasa.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Principalele probleme pe care le pune alimentarea cu apă în actualul sistem sunt: . Vlăsiei). cu lungimi de reţea de canalizare de 25 km în Buftea şi 6 km în Otopeni. Bragadiru şi Snagov au staţii proprii. iar instalaţiile folosite în procesul epurării sunt depa§ite din punct de vedere tehnic.5 % se alimentează din pânza freatică. Comunele Chitila. Jilava. Moara Vlăsiei. IMF Măgurele. Moara Situaţia la nivelul de oraş şi comună este prezentată în continuare. Gruiu. Cernica. În cele două oraşe Buftea şi Otopeni. Popeşti-Leordeni şi Voluntari îsi descarcă apele uzate în reţeaua de canalizare a municipiului Bucureşti.A. puneri în funcţiune (echipări) sau denisipări. . Nici o staţie de epurare nu are capacitatea necesară. Principala problemă pe care o ridică actualul sistem de canalizare este aceea a epurării apelor uzate. 730. . din totalul de 30. Pantelimon. Petrăchioaia.puţurile forate. În prezent acesta nu mai funcţionează.632 locuitori ponderea locuitorilor care nu au apă în sistem centralizat este de 48 %.398 locuitori.numărul mare de locuitori care nu beneficiază de alimentare cu apă centralizată. Mogoşoaia. Cornetu. • Canalizarea apelor uzate Analiza sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate s-a făcut pe baza studiului nr. La nivelul comunei situaţia canalizării şi epurării apelor uzate este următoarea. care face parte din salba de lacuri a răului Colentina. circa 91. care debuşează în pârâul Pasărea. Canalizarea apelor uzate se face în toate comunele care au alimentare cu apă în sistem centralizat. Jilava. Comunele Afumaţi. beneficiază şi de sistem de canalizare a apelor uzate. iar Brăneşti.6 ore după amiază). sunt depasite din punct de vedere tehnic şi al capacitatii de epurare. COMAICO). Aceste staţii. §tefăneştii de Jos şi Tunari îsi evacuează apele uzate în fose septice vidanjabile. care asigură debitul de apă necesar alimentării populaţiei în general necesită lucrări pentru reechipare. Emisarul este lacul Buftea. Sunt comune în care fosele vidanjabile nu funcţionează (Găneasa. circa 10 11 ore pe zi (5 ore dimineaţa şi 5 . Reţeaua oraşului Buftea este racordată la staţia de epurare a Studiourilor Cinematografice. Apele uzate ale oraşului sunt evacuate într-un canal de irigaţii. Oraşele Buftea şi Otopeni au sistem unitar de canalizare.

29 .

420 13.5 6. Domneşti 17. Bucureşti Racordat la mun. Glina 20.951 4. Ciorogârla 11.440 Decembrie 15.406 1 1. Capacit . Buftea 20.500 500 3.332 3.219 4.651 Nu funcţ.219 7. Cornetu 4. 4.Nera. Măgurele 6.5 - Da Da Da Da Da Da (la CO MAI CO) Da - - - 4. 3.0 Da Da Oraş / comun ă Emisar 11 Lac Buftea r.0 0.951 5.5 1.060 23.369 11.5 Da capacit.927 5.600 11.432 8. 6. Ciorogârl a Racordat la mun.263 7 1.000 4. Dobroieşti 16.140 3.065 12.831 22 180 4. (km) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ or. depăşit - Lac Bercen i r. Jilava 21.941 2. Pasărea Lac Afumaţ i r.114 8.208 2.114 4.800 3.338 4. funcţ. Pasărea funcţion .6 Da Berceni Bragadiru Brăneşti Cernica Chiajna Chitila 4.2 0. crt.5 5.224 13. Sabar 10. 7.0 - 3 4 2 5 4 6 1 1 500 500 500 500 500 500 - 2. Mogoşoaia 5.065 12.556 2. Stare .200 5.118 3.281 8. Dărăşti-Ilfov 2. Dragomiteş ti Vale 18.) . ep. Nu r. Pantelimon 16. 2.565 6.338 4.296 Nu funcţion . Racordată la mun. §tefăneştii de Jos 26.024 1.456 4.9 2. Tunari 15. depăşit ă or.016 5.617 4. Clinceni 12.278 9. 9. 8. 1 9. (m ) distrib Fose St.706 350 9.356 3 4 8 2 1.931 4.967 11.941 14.000 25. 0 1.8 2.000 9.660 24.565 6.260 200 5. Otopeni 10.167 1. Populaţie (locuitori) Alimentare cu apă Canalizare Racor. 5. Găneasa 19.296 6.0 Da Afumaţi 6.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Sistemul centralizat existent de alimentare cu apă şi canalizare în localitatile judeţului Ilfov Nr.500 5.Foraje Rezerv Reţea Staţii de epurare 3 Total daţi cordaţi (buc.080 2.832 22.500 26. Bucureşti Se pompează în reţeaua Bragadiru 3 500 2.217 3. Bucureşti Lac 30 . PopeştiLeorden i 25.369 34 2.263 5.931 4.000 6.634 228 6.432 8.556 9.000 500 1.000 5.918 640 11.

500 15.731 2. 31 . 38.399 Sursa: Studiu ISPIF .4 reţeaua mun. 29.în special irigaţii şi desecări.Reactualizare 1 2 7 8 9 10 11 pe pr. Balote§ti 6.2004 Societatea Naţionals “ÎMBUNĂTATIRI FUNCIARE” S.5 Da capacit.A.474 4. 30.136 3.246 În Voluntari 30.474 Corbeanca 3. 33.68 107 16. a suprafeţei amenaj ate pentru irigat.246 8. Amenajari pentru agricultura Amenajări de îmbunătatiri funciare .5. 39. Irigatii Pentru eliminarea efectelor negative ale secetei. 37.936 50.3.500 4. Bucure?ti BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA . a fost amenajată o suprafata irigabilă de aproape 60.817 1 Da Petrechioa ia TOTAL 301.02 48. Judeţean Ilfov .170 Şanţul Snagov 6.819 3. 35.860 26.567 Lac Petrăchioaia 2. 32.276 4 2.000 ha care reprezintă un procent de peste 58 % din suprafaţa arabilă. 36. Ialomiţa Dascălu 2. Supradimensionarea sistemelor de irigaţii şi desecări şi procesele de degradare şi distrugere petrecute după 1990 au avut drept consecinta imposibilitatea de exploatare.062 1 Da Moara 5.000 113 Plan de Amenajare a 3 4 5 6 2.862 5.862 Nuci 3.170 7.555 din care: Arabil (ha) 50.irigatii §i desecări-drenaje Pentru înlăturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lungă perioadă de timp a perioadelor de secetă cu cele de exces de umiditate pe acelea§i terenuri) înainte de 1990 au fost executate lucrări de îmbunătatiri funciare .231 11 500 2.968 58.335 252.897 2.897 Gruiu 7.500 12.3. Pasărea Vidra 8. în condiţii de eficienta economică.0 27.268 2 1.835 18 2.747 3.747 Grfidi?tea 2.087 2.142 3.142 Peri? 7.MOSTI§TEA Peste Pr. Sucursala Bucureşti are în administrare amenajările de îmbunătatiri funciare existente pe teritoriul judeţului Ilfov şi a întreprins acţiuni de reconstrucţie ecologics a terenurilor degradate şi ameliorare a stării de calitate a solurilor prin investiţii noi.567 2.117 55 7.0 Da Flore?ti r. întreţinerea şi repararea lucrărilor hidroameliorative din cadrul sistemelor de îmbunătatiri funciare. 31. 34. Cociovali^t ea Ciolpani 4. 28. Amenajări Irigatii Desecări Suprafaţa totală (ha) 50.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 17 .

descompletate .360 15 3.30 Lucrările de irigatii.1991 1978 Supr.540 3.636 Sursa: Studiu ISPIF . totala Irigat fectiv în 2003 (ha) (ha) 7.066 1. înălţime mare de pompare.75 46.718 734 12.85 65.'precum şi adaptarea capacitatilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în regiunea studiată.)'.15 31.Ogrezeni (722 ha).2004 Au mai fost executate lucrări de irigatii în amenajările: Titu . Roşia (1978 .Instalaţii lipsa.340 2.394 927 5.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Ca urmare.536 15. Situatia suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii (majoritatea în sisteme mai mari de 1000 de ha) şi'suprafaţa irigată efectiv este următoarea: Sistemul de irigaţii Berceni – Vidra – Frumuşani Bragadiru – Jilava Buftea – Căciulaţi Otopeni – Căldăruşani Snagov Nuci Mostiştea II Aducţiunea Grădi§tea Pantelimon Chiajna – Bragadiru – Dragomireşti Chitila Total Anul punerii în funcţiune 1978 1988 1978 .340 3.752 33.30 3.968 4.drenaj Situaţia suprafetelor amenajate cu lucrări de desecare (în sisteme mai mari de 1000 de ha) este următoarea: ' 32 .630 502 93 50.Lipsă apa pentru irigaţii .490 6. necesită măsuri de reabilitare şi modernizare. În anul 2003 o mică parte din suprafaţa necesară a fost efectiv irigată (9 %) după cum rezultă din tabelul de mai jos.338 10.526 1.092 100% 34. Situaţia suprafeţelor pregătite pentru irigat la nivelul anului 2003 era următoarea: Suprafaţa totală agricolă amenajată Suprafaţa pregătită pentru irigat Suprafaţa nepregătită pentru irigat din care: . Aducţiunea Jilava 81984). Dărvari (1984 .093 436 1.Alte cauze 50. executate în majoritate înainte de 1990. lipsă echipament udare) . distruse.081 1.481 ha.1983 1983 1985 1989 1985 1985 1978 1987 .).184 10.68 18.291 ha.910 1. gradul de utilizare a irigaţiilor înregistrează nivele deosebit de scăzute.936 17. Desecare .Scoase temporar din funcţiune (lipsa beneficiar.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 18 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 19 .

reţeaua aeriană. judetul Ilfov face parte din Regiunea Bucureşti.drenaj. 151/1998. Mostiştea II. Datele necesare analizei elementelor referitoare la reţeaua rutieră au fost obţinute din: evidenţele statistice.Jilava. Grădiştea .Runcu Sursa: Studiu ISPIF . 3.5.Tărta§eşti.530 1. fiind compusă din: .T. care au şi rolul de spălare a solurilor.607 7. Nuci şi Chiajna Dragomireşti.126 1. .634 . Mogoşoaia.621 2. 43/1998.891 7.274 4.2004 Au mai fost executate lucrări de desecare în amenajările: Buftea-Căciulaţi. Planul de Dezvoltare regională -Regiunea Bucureşti.Vlăsiei. În scopul ameliorării procesului de sărăturare a solurilor.reţeaua feroviară. Re ţele de transport Căile de comunicaţie care fac obiectul P.815 1. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat Regiunea Bucureşti şi care facilitează accesul din/şi înspre aceasta la nivel naţional şi internaţional sunt: Anul punerii în funcţiune 1978 1988 1989 1983 1984 1986 1985 1983 1985 1980 1982 1987 1984 1974 Supr. Bragadiru .2.369 3.§tefăne§ti . În cadrul echipării de infrastructură reţeaua rutieră ocupă un loc important. regiune care beneficiază de o deschidere internă şi'internaţională datorită unor căi de comunicaţie bine dezvoltate.J-ului Ilfov au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional. Lacul Morii. privind dezvoltarea regională. Colentina .4.Tunari Baloteşti – Moara Vlăsiei Săftica – Fierbinţi Voluntari – Pantelimon Afumaţi . Conform Legii nr. Valea Dâmboviţei. în 6 sisteme hidroameliorative există amenajări de îmbunătatiri funciare aplicate în regim complex: irigatii şi desecare . Totala ha 2. HGR nr.reţeaua rutieră.033 1. Acestea sunt: Berceni Vidra – Frumuşani.333 3. 540/2000.920 4. Buftea-Căciulaţi.510 2.490 5.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Sistemul de desecare Berceni – Vidra – Frumuşani Bragadiru – Jilava Chiajna – Dragomireşti Valea Vlăsiei – Săftica Periş – Lipia Nuci Mostiştea II §tefăne§ii de Sus Cocani – Buftea Tamaş – Corbeanca – Otopeni . .A.Moara. HGR nr.

Bucureşti .coridorul IV paneuropean (parţial) Halmen 33 .Ploieşti .Frontieră .Cluj Napoca .E 81 .Satu Mare ..

6 km) din care 4 sunt drumuri europene (E 60.Drobeta Turnu Severin .Alexandria . De asemenea. judeţene şi comunale. având o stare tehnică considerată ca fiind bună. Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate pe toţi cei 199 km. dar raportat la teritoriu are densitatea cea mai mare.5 %) şi nemodernizate pe 183 km (31. iar reţeaua de căi ferate are o lungime de 354 km cu o densitate de 194. de asemenea.2 km/1. în cea mai mare parte.9 %) sunt drumuri comunale. Drumurile locale.au rezultat următoarele: Reţeaua de drumuri cuprinde: • 1 traseu de autostradă A1 (10.3 km/100 km2. situând judeţul pe locul întâi din ţară. Astfel reţeaua de drumuri publice are o lungime de 843 km cu o densitate de 46. Drumurile publice.Frontieră Giurgiu . sunt modernizate pe 142 km (24.Târgu Mureş .E 85 . reprezentând 1. fiind.coridorul IV paneuropean (parţial) .Constanţa .E 70 .Bucureşti .Timişoara .Craiova . cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare pe 250 km (43.8 %). traversează localitati pe aceste sectoare viteza de circulaţie fiind redusă. Drumuri Judeţene şi Drumuri comunale . Drumurile locale.Drumuri naţionale.E 60 . Regiunea Bucureşti ocupă ultimul loc pe ţară în ceea ce priveşte lungimea drumurilor şi a căilor ferate. Lungimea drumurilor publice din judeţul Ilfov este de 774 km. fiind peste media pe tară care este de 32. 34 .9 km/100 km2).000 km2.Frontieră Moraviţa .492 km. latimea platformei drumurilor nu este corespunzătoare.Bucureşti Slobozia .3 km/100 km2). fiind cu mult peste densitatea pe ţară (32.185 km (23.7 %).Frontiers Borş .Roman .4 km/1.coridorul IV paneuropean (parţial). datorită frontului îngust al limitei de proprietate. în mare parte nu asigură o suprafata de rulare corespunzătoare pentru desfa§urarea unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranta şi confort cât mai optime. E 70 şi E 85) • 25 trasee de drumuri judeţene (390 km) • 40 trasee de drumuri comunele (185 km).199 km (25.0 % din totalul drumurilor publice din România care este de 78.4 %) sunt drumuri judeţene .4 km) • Centura Bucureşti (72.Frontieră Giurgiu .Suceava Frontieră Siret .Buzău .7 %) sunt drumuri naţionale . cu mult peste densitatea pe ţară (46. Densitatea drumurilor publice în judeţul Prahova este de 48.9 km/100 km2. Reţeaua rutieră Din analiza echipării tehnice a judeţului Ilfov cu drumuri publice .000 km2).' Din total lungime drumuri publice situaţia se prezintă astfel: .0 km) • 6 trasee de drumuri naţionale (116. judeţene şi comunale.Cluj Napoca .coridorul IX paneuropean (parţial) .390 km (50.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare .Ploieşti .Bacău .9 km/100 km2 şi peste densitatea pe Regiunea Bucureşti (46.Bucureşti .

Medgidia .Cluj Napoca Oradea . următoarele trasee de căi ferate: .0 Judeţul dispune de o retea feroviară în lungime de 182 km din care 143 km (78.Bucureşti . Reţeaua feroviară În cadrul Regiunii Bucureşti.000 km2. Pe teritoriul judeţului funcţionează. Echiparea cu căi ferate a judeţului se prezintă astfel*: Judeţul Ilfov Lungimi CF (km) 182 Electrificate Linii cu o cale Linii cu o cale 143 80 102 Densitate (km/1. • linia 700 .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Analiza situaţiei existente a scos în evidenta următoarele: • legătura directă cu judeţele învecinate trebuie îmbunătatită.0 %)'linie cu o cale şi 102 (56. cu cele naţionale.Feteşti . legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localitati cu drumurile naţionale şi judeţene trebuie rezolvată. fiind cu mult peste densitatea pe ţară care este de 46.cale ferată dublă electrificată.Episcopia Bihorului .coridorul paneuropean IV.000 km2 şi sub densitate pe Regiunea Bucureşti (194. în prezent.Jimbolia cale ferată dublă electrificată până la Strehaia .Suceava Vicşani.Bucureşti .Blaj .Bucureşti .Ploieşti .5 %) sunt electrificaţi. între centrele de comună.Bucureşti .ramură coridor paneuropean IX .Videle .cale ferată dublă electrificată până la Constanţa . analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene.Predeal .Bucureşti . 80 km (44.Mangalia . • linia 800 .Giurgiu.0 km/1. • linia 900 .4 %). • accesul de la centrul comunei la satele componente. Reţeaua de căi ferate din judeţul Ilfov reprezintă 1.Bucureşti .2 km/1.Galaţi . judeţul Ilfov ocupă locul întâi în ceea ce priveşte lungimea căilor ferate (182 km) şi lungimea liniilor electrificate (143 km). situând judeţul pe primul loc din ţară.cale ferată dublă electrificată până la Suceava.Focşania .Caransebeş .7 % din total reţea de căi ferate pe ţară care este de 11. Sursa: Anuarul Statistic al României 2002 .Craiova .Videle .Făurei .Urziceni .015 km. Densitatea căilor ferate este de 115. analizând situaţia drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale.Braşov .0 %) linie cu două căi.Timişoara .cale ferată simplă neelectrificatră până la Făurei. analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.Ploieşti . sau între satele aparţinând unor comune învecinate.000 km2) 115. • linia 500 .Constanţa .Buzău .Brăila .Bacău . • legătura cât mai directă între drumurile judeţene existente. trebuie îmbunătatită.Magistrale feroviare • linia 300 .

35 .

Legătura aeroportului cu capitala fiind asigurată de un singur acces. Starea tehnică a reţelei ferate din judeţul Ilfov este în general bună. Pantelimon.120 km/h. drumul naţional DN 1 (E 60).Jilava .Bucureşti . uşor expandable. Re ţele de telecomunicaţii Sectorul de telecomunicatii s-a dezvoltat considerabil în România în ultimul deceniu.5.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare . Au fost echipate cu astfel de centrale localitatile Afumaţi.5 km de centrul capitalei.Otopeni. linia 801 .cale ferată simplă neelectrificată. linia 902 . linia 901 . pe teritoriul municipiului Bucureşti funcţionează trei terminale la: Titan.Chitila . Voluntari. Popeşti-Leordeni. Bragadiru. Măgurele. arteră intens solicitată. Aeroportul Internaţional Otopeni dispune de o infrastructură care poate asigura aterizarea şi decolarea oricărui tip de aeronavă în condiţii de maximă siguranta şi operabilitate.2. Nivelul dotărilor şi stare tehnică a liniei permite viteze de 80 . În cadrul regiunii Bucureşti. 36 . fiind principala poartă aeriană a tarii pentru zborurile europene şi intercontinentale.cale ferată simplă neelectrificată .14.cale ferată dublă neelectrificată .4 % (mediul urban . Chitila.Olteniţa .Linii feroviare .Chitila . Aeroportul este destinat traficului internaţional de pasageri şi mărfuri.Jilava .cale ferată dublă neelectrificată .Bucureşti . În prezent gradul de telefonizare a judeţului se ridică la 8.Jilava .Chitila . Transportul combinat România este parte semnatară a Acordului European privind Marile Linii de Transport Combinat şi Instalaţii conexe (AGTC).cale ferată dublă electrificată . Snagov. Chiajna. Pe teritoriul judeţului Ilfov nu se află nici un terminal de transport combinat.Bucureşti Obor . În prezent sunt date în funcţiune 31 centrale telefonice digitale. situat la 14.Titau Sud . Jilava. în partea de nord a acesteia. 3. Reţeaua aeriană Pe teritoriului judeţului Ilfov funcţionează cel mai mare aeroport din ţară Aeroportul Internaţional Bucureşti . Progresu şi Bucureştii Noi.Ruse (BG) . linia de centură a municipiului Bucureşti: . mediul rural . Mogoşoaia.Pantelimon . un rol important avându-l proiectul de telefonie fixă prin acces radio derulat de către Romtelecom (Directia de Telecomunicaţii Bucureşti) în colaborare cu firma Ericsson (Sistemul DECT Radio Acces 1900).1 %.Pantelimon .cale ferată neelectrificată . §i în judeţul Ilfov s-a pus accent în' special pe dezvoltarea capacitatilor de asigurare de noi linii telefonice fixe în mediul rural.Piteşti . În aceste localitati s-au dezvoltat o serie de reţele locale flexibile.Titu .7.5.Giurgiu .4 %).coridorul paneuropean IX . cu regim de funcţionare 24 ore/zi.

7 % 5. Localitatea crt. 27. 11. 21. 17.45 % 6. 25. Nr. 33. 30. 20. 31.04 % 21. 8. 18.898 cereri de instalare de noi posturi. 26.2003 2 595 186 20 1624 2105 845 113 401 1093 567 119 103 580 976 1149 276 445 304 244 385 337 161 473 319 316 154 904 99 1143 580 944 324 597 174 1 2912 1195 800 18 1119 776 560 419 593 Tip Centrală 3 Axe Digitală Manuală Digitală Digitală Analogică Digitală Axe Digitală Analogică Digitală Digitală Axe Digitală Axe Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Digitală Axe Digitală Digitală Axa Digitală Digitală Axe Digitală Manuală Axe Digitală Analogică Axe Axe Grad de Nr.66 % 12. Direcţia de Telecomunicaţii mai are de rezolvat 20. 24. 7. 29.9 % 12.9 % 7.9 % 2. 28. 13.9 % 10 % 15.8 % 7.86 % 4% 7. 12. 10. 34.329 din care 2.98 % 3.950 în mediul urban şi 26. 6. 23. Afumaţi 2. În tabelul 1 este prezentată situaţia telefonizării localitatilor judeţului la nivelul anului 2003. 22.7 % 0.9 % 11. 16.36 % 7.1 % 18. 32. 15. abonaţi 01. 14.1 % 3.4 % 17.7 % 2% 12 % 16.07.2 % 12.8 % 13.9 % 9. de cereri telefonizare 4 5 11 % 655 21.4 % 8% 9. 3. 5.4 % 12.3 % 1.2 % 353 2084 225 761 573 286 1018 629 193 207 352 198 156 65 188 534 364 41 142 526 1164 303 976 976 44 738 418 99 835 1168 37 Tabelul 1 . 19.003 % 19. 4.6 % 9.379 în mediul rural.46 % 3. 9. 0 1 1.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Numărul total de abonaţi este de 29. Baloteşti Buftea Berceni Bragadiru Brăneşti Căciulaţi Cernica Chiajna Chitila Ciolpani Ciorogîrla Clinceni Corbeanca Cornetu Dascălu Domneşti Dragomireşti Dragomireşti 1 Decembrie Glina Grădiştea Jilava Măgurele Moara Vlăsiei Mogoşoaia Nuci Otopeni Pantelimon Periş Petrăchioaia Popeşti Leordeni Snagov Ghermăneşti Nr.

66 % 19 Digital 2.700 C care sunt de presiune joasă şi corozivitate mare. Resurse energetice Potenţialul energetic al judeţului Ilfov este redus. 36.756 km). Reţele subterane sunt în localitatile urbane şi totalizează 378. Refele locale Reţeaua telefonică a localitatilor judeţului este majoritar aeriană (455. Evolutia dezvoltării reţelelor de distribuţie urbane sau rurale a răspuns adesea cerinţelor privind acoperi'rea consumului de energie electrică la nivel de judeţ.48 0 ă % 21. nod naţional pleacă magistrale din fibră optică către nodurile regionale din Ploieşti. în cadrul general al Sistemului Electroenergetic Naţional al României urmărindu-se fluxurile de energie de la formele primare până la utilizările finale.8 % 1189 Axe Reactuali zare 5 136 25 7 81 2 3422 Refele interurbane Teritoriul judeţului Ilfov este străbătut de o serie de magistrale de telecomunicaţii care interconectează capitala cu restul tarii. 37. Giurgiu.Braşov) precum şi o serie de cabluri de joasă şi înaltă frecventa care asigură reţeaua de trasee interurbane cu localitatile Ploieşti. Aceste magistrale sunt pozate subteran de-a lungul drumurilor naţionale. Târgovişte. 1. mai ales casnic. Reţele energetice • Reţele electrice În prezent producţia. pozată pe stâlpii reţelelor de joasă tensiune şi'urmăreşte trama stradală a localitatilor. deşi lucrările pentru extinderea reţelelor de distribuţie de medie şi joasă tensiune au devenit tot mai costisitoare. Olteniţa. Acestea sunt centrale de producere combinată de energie electrică şi termică (cogenerare) şi .08 % 4. Tâncăbeş ti Tunari Vidra Voluntari Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov 2 117 3 4 78 Digital 6.6. energia geotermică a unor surse de apă aflate la o adâncime de 6 m la o temperatură de 60 . 2. Această tendinta a fost tot mai pronunţată după 1990. nevoia sporită de consum.130 kcal/cm2/an. Surse de producere a energiei electrice Necesarul de energie electrică pentru judeţul Ilfov este asigurat de cele 5 centrale electrice de termoficare (CET) care aparţin ELCEN . 3. social (firme. magazine) şi mic consum de tip industrial a condus la dezvoltarea continuă a acestor reţele.Sucursala Electrocentrale Bucureşti.5. Alexandria. În afara cablurilor de fibră optică mai este un cablu coaxial magistral (Bucureşti -Ploieşti .2. precum şi radiaţia solară ce se ridică la 125 . Slobozia. Constanţa.371 km. transportul şi distribuţia energiei pentru toate categoriile de consumatori din judeţul Ilfov sunt asigurate de Compania Naţionals de Energie Electrică. când. 38. În prezentul capitol este prezentat modul cum este alimentat cu energie electrică judeţul Ilfov. Se pot enumera doar resurse date de potenţialul hidroelectric al râului Dâmboviţa.0 35. Astfel din Bucureşti. Slobozia.

38 .au un rol important în livrarea de energie electrică în SEN (Sistemul Electroenergetic Naţional).

LEA 400 KV Urecheşti . a) Reţele de transport Următoarele magistrale de transport a energiei electrice străbat judeţului Ilfov: . 39 . 1 şi 2 din CET Titan şi gr 1 .LEA 400 KV Bucureşti Sud . 1 . 1 şi 2 din CET Grozăveşti) şi România (gr.Mostiştea: 6 km (Distanţele în km reprezintă lungimile liniilor pe teritoriul judeţean) În prezent gradul de utilizare al liniilor de transport este de 100 %.LEA 220 KV Bucureşti Sud .LEA 400 KV Bucureşti Sud .5 km .LEA 400 KV Bucureşti Sud .1 % din total).1 % din puterea instalată)'.40 ani.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Structura puterii electrice şi a puterii instalate în aceste centrale este următoarea: Centrala CET Bucureşti Sud CET Bucureşti Vest CET Grozăveşti CET Progresu CET Titan Puterea electrică instalată (MWe) 550 250 100 200 8 Combustibilul utilizat: hidrocarburi . Majoritatea capacitatilor de producere a energiei electrice au o vechime de 25 .Domneşti: 8 km .Domneşti: 34.Gheizdaru: 16 km . starea tehnică actuală a principalelor echipamente este bună. Starea tehnică a acestor linii este bună. 3.Gura Ialomiţei: 12 km .. Echipamentele principale din componenţa centralelor aparţinând SE Bucureşti provin din tari cu traditie în domeniul energiei cum ar fi fosta Cehoslovacia (bl.Fundeni: 41 km .LEA 400 KV Brazi Vest .LEA 220 KV Bucureşti Sud .A. la rândul lor.LEA 400 KV Bucureşti Sud .4 din CET Progresu).LEA 220 KV Bucureşti Vest .5 km . alimentează reţelele de medie tensiune. fosta URSS (gr.Pelicanu: 13 km .Domneşti: 9.LEA 220 KV Bucureşti Sud . Deşi punctul de grupuri energetice este în cea mai mare parte realizat în concepţia anilor ’60 . Transportul şi distribuţia energiei electrice Activitatea de transport a energiei electrice pe teritoriul judeţului Ilfov este asigurată de Compania Naţionals de Transport a Energiei Electrice “Transelectrica” S.30 ani (45.8 % au depasit 35 .păcură şi gaze naturale.Slatina: 26 km .4 din CET Bucureşti Sud şi gr. Pe parcursul funcţionării s-au înregistrat disfuncţionalitati minore la cazanele de abur datorate în special utilizatori păcurii de calitate mult inferioară celei care a stat la baza concepţiei instalaţiilor. 1 şi 2 din CET Bucureşti Vest şi bl.*5 şi 6 din CET Bucureşti Sud). Sucursala de Transport Bucureşti. iar 18.Fundeni: 22 km . b) Staţii de transformare Prin intermediul staţiilor de transformare de sistem se realizează alimentarea reţelelor de distribuţie pe 110 KV care. Au fost deja retehnologizate capacitati de 200 MW (18.’70.

În judeţul Ilfov. cu clădiri pentru partea de medie tensiune. Pentru pozarea reţelelor de iluminat sunt utilizaţi stâlpii reţelelor de joasă tensiune care sunt din beton.2 km şi'aerian în vestul teritoriului (1. industriali (şi similari). comerţ). . terţiari. Pipera. căi ferate. . posturile de transformare sunt de două tipuri: .193 km) Reţelele de medie şi joasă tensiune urmăresc trasee paralele cu căile de acces (drum. Electrificarea rurală În judeţul Ilfov nu sunt localitati neelectrificate. spitale. CFR Pasărea.1. Din aceste staţii sunt alimentate în judeţ staţiile de 110/20 KV: Afumati. Otopeni) -417.posturi de transformare de reţea. din sectorul terţiar. 5. cu posibilitati de funcţionare în buclă.4 KV) sunt de tip subteran (300 km) sau aerian (1. Buftea. ' Staţiile de transformare sunt de tip exterior. staţiile putând fi alimentate din cel puţin două surse. dar se mai întâlnesc şi stâlpi din lemn pe arterele periferice ale localitatilor. Popeşti-Leordeni. dar mai sunt 1. pe raza localitatilor. iar staţia Domneşti are o stare tehnică bună. Jilava. la care sunt racordate toate tipurile de consumatori (casnici. Retelele de medie tensiune sunt de tip subteran în mediul urban (Buftea.650 MVA Staţiile Bucureşti Sud şi Fundeni se află într-o stare tehnică satisfăcătoare. Măgurele.'în funcţie de etapa în care au fost realizate. Posturile în cabină de zidărie sau metalică sunt în localitatile urbane sau cele rurale limitrofe municipiului Bucureşti.330 MVA • Domneşti 400/110/20 KV KV . protecţie şi control. iluminat public). Tâncăbeşti. Unitatile industrial sunt alimentate cu energie electrică prin linii de medie tensiune de 10 sau 20 KV.530 MVA • Fundeni 220/110/10 KV .150 km). Reţelele de joasă tensiune (0. Arcuda. Gradul de siguranta în alimentarea cu energie electrică este ridicat. comandă.298 gospodării în 22 comune ce nu sunt racordate la reţeaua de joasă tensiune. Iluminatul public este asigurat pe majoritatea arterelor principale ale localitatilor judeţului. canale de irigaţii) ocupând teren numai pentru fundaţiile stâlpilor de pozare. Se utilizează lămpi cu vapori de mercur sau sodiu. Tensiune de 10 KV se întâlneşte în unele comune care sunt racordate la reţeaua municipiului Bucureşti (Voluntari. Glina.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Staţiile de sistem din judeţ sunt: • Bucureşti Sud 400/220/110/10 KV . Posturile de transformare ce alimentează reţelele de joasă tensiune sunt preponderent de tip aerian amplasate pe stâlpi de beton în mediul rural. Jilava). dar nu peste tot se respectă nivelurile de iluminare specificate de normele în vigoare.posturi de transformare de abonat care deservesc unitati economice (grupuri şcolare. Reţele de distribuţie Reţelele de distribuţie de medie tensiune sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici. 4. în regim de un nivel.

40 .

RAFO ONEŞTI. Pentru electrificarea şoselei de centură a Bucureştiului şi a unor drumuri judeţene sunt necesari 370 km reţele electrice. cât şi pentru umplerea recipientelor mic . curti. Prin ea se poate transporta un debit de circa 20 m3/h. la dublarea sau chiar triplarea traseului (de' exemplu.Bucureşti 25 1 x 100 Ciolpani – Snagov Baloteşti – Corbeanca – Otopeni -Bucureşti Uzura conductei. care sunt însă mai puţin poluante decât pierderile de ţiţei sau produse petroliere. la mici distante de clădiri (PRISMA 1) sau anexele acestora. locuinţele şi clădirile publice s-au îndesit astfel încât în prezent conducta trece prin curţile locuitorilor.L. In zona judeţului Ilfov. 41 . conducta de GPL dintre Ploieşti şi Bucureşti urmăreşte un traseu aproximativ paralel cu DN 1 şi are cu diametrul DN 100 mm. precum şi teritoriul administrativ străbătut prin judeţul Ilfov sunt următoarele: Nr. păduri. dar în cei circa 50 ani scurşi.sector 1) şi aparţine de Societatea româno-italiană BUTAN GAS ROMANIA. Corbeanca). în decursul timpului. In schimb.60…1. combustibilul fiind utilizat pentru încălzire.05 km şi instalarea a 35 noi posturi de transformare aeriene şi unul în construcţie de zidărie (com. care a condus la pierderi de GPL şi întreruperea alimentării cu butelii de aragaz a consumatorilor din Bucureşti şi judeţele Ialomita şi Călăraşi. alimentarea autovehiculelor.70 m. pericolul de explozie este mult mai mare. Coralilor nr. La data când s-a realizat conducta de transport GPL.vrac. traseul acesteia a fost astfel ales încât să evite zonele locuite. prepararea apei calde menajere. 18 . PETROMIDIA. utilizări tehnologice. aragaz) este produs la rafinăriile ASTRA. sub platforme betonate. GPL evaporându-se imediat. s-a executat legarea rafinăriilor ASTRA şi PETROBRAZI cu Capitala printr-o conductă în anii 1950. • Reţele de gaze petroliere lichefiate (G. ARPECHIM.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pentru electrificarea acestora este necesară o extindere a reţelei cu 53. Întrucât cei mai mari producători de GPL se află în zona Ploieşti. PETROBRAZI. ale clădirilor publice. există pericolul de apariţie a scurgerilor de GPL. Lungimea şi diametrul conductei de transport GPL. Staţia de umplere a buteliilor se află în cartierul bucureştean Dămăroaia (Str. iar Municipiul Bucureşti este un mare consumator concentrat. pe fundul apelor) şi.) In ţara noastră. fiecare având un conţinut de GPL de 12. cu care s-ar putea umple aproximativ 750 butelii de aragaz. uneori chiar sub magazii (Petreşti -Corbeanca)'. PETROTEL.5 kg. la subtraversarea Văii Cociovaliştei). In prezent GPL este utilizat atât pentru umplerea buteliilor de aragaz. adâncimea de amplasare fiind de 0. Conducta de GPL este amplasată în cele mai diferite medii (culturi agricole. deşi este controlată de operatori de'câmp (veghetori).P. gazul petrolier lichefiat (GPL. a condus. 1 Teritorii Denumirea şi traseul conductei Lungime Diametru (km) (mm) administrative străbătute Ploieşti .

sunt montate îngropat. cu marile depozite sau cu porturile dunărene şi Constanţa Aceste conducte fac parte din Sistemul naţional de transport prin conducte al produselor petroliere. inclusiv din punct de vedere al faptului că trebuie să se desfasoare pe terenuri aflate în proprietate privată.str. 18. acestora li s-au alăturat j andarmii care păzesc aceste reţele care sunt tot mai des supuse agresiunilor infracţionale. de la Chitila la Măgurele . ca şi cele de ţitei. prize de potenţial. dar este încă plină cu fluid.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pentru evitarea situaţiilor în care construcţiile noi ar putea fi amplasate în zona de protecţie a conductei de transport GPL. In cazul clădirilor publice cu aglomerări de persoane. o conductă alimentează depozitul Competrol Bucureşti -Sud de la Jilava. uneori. De la staţia de pompare Chitila o conductă de produse petroliere alimentează depozitul PECO Băneasa. 42 . Bucureşti In prezent.' văi adânci etc) când sunt montate §i aerian pe rampe. Coralilor nr. . ceea ce face să fie tratată de către BUTANGAS ca o conducts în funcţiune. conducta de GPL nu mai este în funcţiune. In judeţul Ilfov există o retea de conducte de produse petroliere (benzină. Traseul conductelor este verificat de operatori de câmp (veghetori) pe sol şi. In ultimul timp. De asemenea conductele pot vehicula diferite fluide. urmând ca pentru toate noile construcţii din zona conductei să se obţină avizul Societatii BUTANGAS ROMANIA S.Ploieşti. cămine de godevilare. s-a indicat în PUG-urile elaborate de INCD URBANPROIECT Bucureşti. după curatare.distanţa de siguranta între conductele de GPL şi centrele populate şi locuinţele izolate este de 7 m. distanţa de siguranta este de 15 m. motorină. din elicopter. Conductele magistrale de produse petroliere. Inainte şi după traversare se prevăd robinete de secţionare.CLU) care leagă rafinăriile de la Ploieşti cu Municipiul Bucureşti şi cu portul Giurgiu prin intermediul unei staţii de pompare aflate la limita dintre Chitila şi Municipiul Bucureşti.cel al liniei de centură. De-a lungul acestor conducte sunt amplasate staţii de pompare. sector 1. traseul de la Ploieşti urmăreşte în general traseul căii ferate Bucureşti . poduri sau alte sisteme destinate numai acestui scop şi executate din materiale necombustibile. • Reţele de transport produse petroliere Conductele de transport produse petroliere servesc pentru legarea rafinăriilor de zonele cu consum mare de carburanţi (oraşe. motorinei şi CLU pompate în reţele poate fi inversat în funcţie de necesitatile de transport şi de depozitare.A.încă în vigoare având în vedere faptul că reţeaua de transport GPL nu se mai foloseşte . Lucrările de dezafectare sunt complicate şi costisitoare. pentru ca apoi să fie aproximativ paralel cu DN 5 (E 85) şoseaua Bucureşti Giurgiu. precum şi cămine pentru colectarea produsului scurs. distanta care poate scădea în condiţii speciale (prin montare de protectori la conductă) la 5 m. redresori pentru protectia catodică. Pe conductele magistrale sunt montate robinete de secţionare la interval de 10…15'km. Sensul de curgere a benzinei. In zona de la nord de Municipiul Bucureşti. în curţile locuitorilor sau în apropierea locuinţelor sau a clădirilor publice In conformitate cu prevederile Normativului departamental pentru proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor în industria chimică NPCICh 1977 . municipii). cu excepţia traversării de obstacole naturale şi artificiale (depresiuni. combustibil lichid uşor . In zona de sud. cât mai exact traseul acestei conducte.

sau ca distanta între punctele cele mai apropiate a două instalaţii.20 m • Paralelisme cu linii de cale ferată . iar pentru conductele de motorină şi CLU este de 10 m. Distanţa se măsoară din axul conductei. 371 / 2002. construcţii etc. Este de subliniat faptul că distanţa de siguranta dintre construcţiile sociale. industriale şi administrative.10 m. de o parte şi de alta a acesteia • Distanţa de siguranta este distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate a obiectivelor din cadrul Sistemului naţional şi vecinătati. benzină .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Distanţele de siguranta pentru conductele de benzină. practic conductele care aparţin de Sistemul naţional de transport prin conducte al produselor petroliere trebuie amplasate în axul unui culoar cu latimea totală de 200 m fata de locuinţe individuale şi centre populate. cât şi suprateran) şi diferite obiective mai des întâlnite pe teren sunt următoarele: • Centre populate. locuinţe individuale. 1 2 Teritorii Denumirea şi traseul conductei Lungime Diametru (km) (mm) administrative străbătute Ploieşti – Staţia de pompare Periş – Buftea – 24 3 x 150 Chitila – Bucureşti Mogoşoaia -Chitila Staţia de pompare Chitila 27 2 x 150 Chitila – Dragomireşti Vale – Chiajna – Ciorogârla – Giurgiu Domneşti – Clinceni – Bragadiru – Măgurele – Dărăşti Ilfov .motorină. construcţii etc.100 m (cu posibilitati de reducere) • Paralelisme şi apropieri de autostrăzi . motorină şi CLU (atât în amplasament subteran.50 m • Intersecţiile dintre conducte şi drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform STAS 9312-87 şi aviza de către forurile competente În tabelul anexat sunt prezentate distanţele de siguranta dintre conducte şi obiectivele de construcţie din teritoriu. precum şi teritoriile administrative străbătute în judeţul Ilfov sunt următoarele: Nr. 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranta aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere. Lungimile şi diametrele conductelor de transport a produselor petroliere. distanţa de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun.100 m • Instalaţii electrice cu tensiunea nominală mai mică de 110 kV . motorină şi CLU sunt indicate în Ordinul nr. construcţii sociale. Distanţa se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii'. inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. industriale şi administrative. deoarece pe conductele de motorină poate fi tranzitată şi benzina. In conformitate cu aceeaşi reglementare. Dar. centrele populate şi locuinţele individuale şi conductele de benzină este de 100 m. CLU . In conformitate cu actul normativ prezentat mai sus: • Distanţa de protecţie este distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării conductelor.– 1 Decembrie 43 . distanţele de siguranta pentru conductele de benzină. In conformitate cu prevederile Ordinului nr.

cât şi prin impregnarea acestora în sol. 35 / 29 ianuarie 2004 privind unele măsuri de unificare a activitatii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere. conform legislatiei anterioare distanţa de siguranta pentru conductele de benzină. iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni. dar mai ales apele freatice. motorină. prin furturile de fluide combustibile. s-a indicat Primăriei beneficiare să ceară PETROTRANS să indice firma care să realizeze protecţia suplimentară a conductelor în zonele cu astfel de disfuncţionalitati. a cărui exercitare se face contra platii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate. s-a indicat în PUG . crescând foarte' mult pericolul de incendii şi explozii. De asemenea. în condiţiile în care. Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere ce trebuie să fie realizate în afara zonelor de protecţie şi de siguranta se instituie. există totuşi scurgeri accidentale de produse petroliere care poluează solul. iar conductele sunt înlocuite periodic. un drept de servitute legală.pentru lucrări de interventii şi reparatii. dreptul de acces în zona de protecţie şi de siguranta este diferenţiat.pentru verificarea zilnică şi ocazional . trebuie îndeplinite de către firmele care au în administrare reţelele o serie de formalitati care necesită timp. fiind permanent . In conformitate cu prevederile Ordinului 371/2002.G. CLU). uneori. în condiţiile legii. Aurel Vlaicu din Chitila pe unde trec cele 3 conducte spre staţia de'pompare. Deşi defecţiunile sunt remediate.A. 7. Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie. Basarabilor nr. interzis de proprietarii terenurilor prin care trec reţelele. constituie un pericol de explozie şi incendiu atât'direct. motorină şi CLU era de numai' 5… 15 m. Pentru evitarea situaţiilor în care construcţiile noi ar fi amplasate în zona de siguranta a conductelor de transport a produselor petroliere. ceea ce conduce la dificultati în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului. a început realizarea de constructii în zone apropiate de conductele de ţiţei. în momentul extragerii combustibililor din conducte. conductele de .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare O disfuncţionalitate majoră o constituie faptul că. Altă disfuncţionalitate o constituie trecerea conductelor de produse petroliere prin terenuri particulare. indicându-se ca pentru toate noile construcţii din zona conductelor să fie obţinut avizul întreprinderii de transport PETROTRANS S. precum şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică. PLOIE§TI . nr. se produce o puternică poluare a solului care nu poate fi combătută decât prin îndepărtarea stratului de pământ poluat şi înlocuirea lui cu sol nepoluat. Prevenirea acestor acte este dificilă şi din cauza accesului care este îngreunat sau.Str.urile elaborate de INCD URBANPROIECT Bucureşti cât mai exact traseul conductelor de produse petroliere. în favoarea titularului operaţiunilor. Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor. Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranta constituie lucrări de utilitate publică. Aici situaţia s-a remediat parţial prin introducerea reţelei de alimentare cu apă din zona Bazei SNCFR de peste calea ferată. Înmultirea furturilor din conductele de benzină şi motorină produce importante pagube societatii care'detine şi exploatează reţelele şi. exemplul cel mai flagrant fiind puturile şi fântânile de pe str. în acelaşi timp. In cazul în care au existat situaţii în care s-au realizat clădiri foarte aproape de conductele existente. ceea ce îngreunează buna lor întreţinere (ca şi la conductele de ţitei) şi favorizează furturile de produse petroliere (benzină. odată cu punerea în aplicare a Legii 18. In conformitate cu prevederile O.

Ploieşti. motorinei.C.A. 44 .transport al produselor petroliere. PETROTRANS S.A.C. benzinei şi CLU trec din patrimoniul S. CONPET S. Ploieşti în patrimoniul S.

• • • • • OBIECTIVE DIN INDUSTRIA DE PETROL ŞI GAZE INSTALAŢII ELECTRICE • CU TENSIUNE A > 110 kV • CU TENSIUNEA < 110 kV LEA DE MEDIE TENSIUNE (> 1 kV) LEA DE JOASĂ TENSIUNE ( < 1 kV) LINII DE CALE FERATĂ PARALELISM SAU APROPIERI CU DRUMURI • AUTOSTRĂZI • NAŢIONALE • JUDEŢENE • COMUNALE CONSTRUCŢII SOCIALE. funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere. va exista o supraveghere mai eficientă a întregului sistem de conducte. a subtraversărilor de autostrăzi şi drumuri naţionale. NR. 2. în urma unificării activitatii.C. SURSA DATELOR : Ordinul 371 / 11 august 2002 al ministrului industriei şi resurselor pentru aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice specifice zonelor de siguranta aferente Sistemului naţional de transport prin conducte al produselor petroliere 45 . 5. 10. dar şi posibilitatea de stabilirea unor culoare de tranzitare de către conductele de ţiţei şi produsele petroliere a zonelor intens construite.Reactualizare S. MOTORINĂ ŞI COMBUSTIBIL LICHID UŞOR ŞI DIVERSE OBIECTIVE. CONPET îndeplineşte.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov . DISTANŢELE MINIME DE SIGURANTA ÎNTRE CONDUCTELE SUBTERANE DE TRANSPORT BENZINĂ. 9. OBIECTIVUL CONDUCTE BENZINĂ (m) T 25 20 H (H+3) H 100 50 22 20 18 100 CONDUCTE MOTORINĂ. 3. 6. INDUSTRIALE ŞI ADMINISTRATIVE. In aceste condiţii. 4. 7. DISTANŢA DE PROTECŢIE este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun. 8. distanţa din paranteză este indicată pentru amplasarea supraterană a conductelor INTERSECŢIILE dintre conducte §i drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform STAS 9312-97 „Subtraversări de cai ferate §i drumuri cu conducte. CLU (m) T 25 20 5 (H+3) H 100 50 22 20 18 10 1. Prescripţii de proiectare” §i aviza de către forurile competente. CENTRE POPULATE ŞI LOCUINŢE INDIVIDUALE (DE LA PUNCTUL CEL MAI APROPIAT AL CONSTRUCŢIEI) RÂURI BALASTIERE ÎN UNITATI MILITARE DEPOZITE DE FURAJE 150 150 100 150 150 60 T = TEHNOLOGIC H = ÎNĂLŢIMEA SUPORTULUI LINIEI ELECTRICE La liniile electrice de medie tensiune.

Conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat şi au fost realizate în conformitate cu prevederile Normativului Departamental pentru stabilirea distanţelor din punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale instalaţiilor tehnologice din industria extractivă de petrol şi gaze din 1986. prin intermediul staţiei de pompare de la Călăreţi (jud. nefiind paralel cu drumurile sau căile ferate.2 metri . Traseul conductelor este verificat de operatori de câmp (veghetori) pe sol şi. a porturilor dunărene şi a portului Constanţa cu rafinariile aflate în zona petroliferă subcarpatică. din elicopter. în prezent trebuind să se alinieze la prevederile Ordinului 52/2002. văi adânci etc) când sunt montate şi aerian pe rampe. Pe traseul conductelor de transport se află amplasate staţii de pompare. • SE-N de la Constanţa spre Ploieşti (prin intermediul staţiei de pompare Călăreţi). în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift).. Ele sunt amplasate îngropat. gazolinei. respectiv. presiunea de lucru fiind'de cca. din 500 m în 500 m. fac parte din Sistemul naţional de transport al ţiţeiului. De-a lungul conductelor există cămine de godevilare (curatare a depunerilor de petrol). în lungime de circa 4500 km. acestora li s-au alăturat j andarmii care păzesc aceste reţele care sunt tot mai des supuse agresiunilor infracţionale. iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferate spre rafinării. precum şi depozite şi rampe de încărcare în cisterne de cale ferată sau în cisterne autotractate. uneori.8…1'. Aceste conducte. paralel cu ele. Sensul de curgere a ţiţeiului şi celorlalte fluide pompate în reţele poate fi inversat în funcţie de necesitatile de transport şi de depozitare.A. Traseul conductelor de transport ţiţei este indicat cu borne metalice de potenţial şi prin borne de beton amplasate. 60 bar. fiind prevăzute cu protecţie catodică. Este important de semnalat faptul că aceste reţele de transport a ţiţeiului. etanului nu au drept punct de plecare sau terminus Municipiul Bucureşti. Principalele trasee urmate de aceste reţele în interiorul zonei studiate sunt: • SE-NV de la Constanţa spre Piteşti (prin intermediul staţiilor de pompare Călăreţi şi Mavrodin).Schela Bolintin (în zona de sud a judeţului) şi. în judeţul Ilfov există o reţea de conducte de ţiţei şi. Conductele sunt din otel. iar traseul lor ocoleşte în general localitatile.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare • Reţele de transport ţiţei Conductele de transport ţiţei s-au montat din necesitatea legării câmpurilor petrolifere cu rafinăriile învecinate şi. . de gaze asociate care aparţin Societatii Naţionale a Petrolului PETROM S. In ultimul timp. Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare. Ţiteiul brut care este transportat prin conducte este încălzit şi apoi pompat. In judeţul Ilfov există o serie de conducte de ţiţei de tranzit între Constanta şi Piteşti şi.Sucursala PETROM Videle . poduri sau alte sisteme destinate numai acestui scop şi executate din materiale necombustibile. în general. Schelei Băicoi (în zona Periş). Ploieşti. Inainte şi după traversare se prevăd robinete de secţionare. Călăraşi). 2 sau 3 conducte cu diametre variind între DN 100 mm şi DN 600 mm. la adâncimea de 0.' Pe traseele comune sunt pozate 1. De asemenea. precum şi cămine pentru colectarea produsului scurs. cu excepţia traversării de obstacole naturale şi artificiale (ape curgătoare. depresiuni. condensatului şi etanului. de asemenea. respectiv. gazolinei.

46 .

deoarece pe conductele de ţiţei poate fi tranzitată şi gazolina.10 m. construcţii etc. Lungimea şi diametrul conductelor de transport ţitei.Piteşti Constanţa . inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. condensat . distanţa de protecţie este de 5 m de o parte şi de alta a axului conductei sau de câte 5 m de fiecare parte a axelor conductelor de margine în cazul unui fascicul de conducte instalate în şanţ comun. gazolinei. etan'. sau ca distanta între punctele cele mai apropiate a două instalaţii. industriale şi administrative. 52 / 25 martie 2002 al preşedintelui Agentiei Naţionale pentru Resurse Minerale privind aprobarea normativelor şi prescripţiilor tehnice' specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranta aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului. In conformitate cu aceeaşi reglementare. constructii sociale.ţiţei. gazolinei. locuinţe individuale.100 m • Paralelisme şi apropieri de autostrăzi .Staţia de 38 pompare Călăreţi .50 m • Intersecţiile dintre conducte şi drumuri sau căi ferate se vor proiecta conform STAS 9312-87 şi aviza de către forurile competente In anexă sunt prezentate distanţele de siguranta dintre conducte şi alte obiective mai des întâlnite. de o parte şi de alta a acesteia • Distanţa de siguranta este distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate a obiectivelor din cadrul Sistemului naţional şi vecinătati. ' In conformitate cu actul normativ prezentat mai sus: • Distanţa de protecţie este distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării conductelor. Dar. 52 / 2002. 1 2 3 Denumirea şi traseul conductei Lungime (km) Constanţa . iar pentru conductele de ţiţei şi condensat este de 10 m. gazolină şi etan (atât în amplasament subteran.Staţia de 15 pompare Călăreţi . cât şi suprateran) şi obiective principale de pe teren sunt următoarele: • Centre populate. etan.Periş Petrăchioaia – Grădiştea Nuci Domneşti . gazolină.Staţia de pompare Mavrodin . condensatului şi etanului trebuie amplasate în axul unui culoar cu latimea totala'de 200 m fata de locuinţe individuale şi centre populate.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Distanţele de siguranta pentru conductele de ţiţei. precum şi teritoriul administrativ străbătut prin judeţul Ilfov sunt următoarele: ' Nr.Clinceni – Cornetu-Măgurele – Dărăşti Ilfov -1 Decembrie – Jilava – Vidra -Berceni – Cernica Glina . construcţii etc.100 m • Paralelisme cu linii de cale ferată . condensatului şi etanului. industriale şi administrative. centrele populate şi locuinţele individuale şi conductele de gazolină şi etan este de 100 m.Ploieşti Gaze asociate Schela Bolintin 54 Diametr u (mm) 1 x 350 1 x 500 2 x 325 1 x 600 variabi l Teritorii administrative străbătute Găneasa Afumaţi -Ştefăneştii de Jos Tunari -Otopeni Corbeanca . Este de subliniat faptul că distanţa de siguranta dintre construcţiile sociale. Distanţa se măsoară din axul conductei. distanţele de siguranta pentru conductele de ţiţei. condensat. In conformitate cu prevederile Ordinului nr. Distanţa se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii'. gazolină şi etan sunt în prezent normate prin Ordinul nr. gazolină. practic conductele care aparţin de Sistemul naţional de transport al ţiteiului.

47 .

o constituie faptul că. Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranta constituie lucrări de utilitate publică. Municipiul Bucureşti fiind cel mai important. urmând ca pentru toate noile construcţii din zona conductelor să se obţină avizul S. Bd. iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni. reţeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat iniţial în sistem radial. un drept de servitute legală. se indică Primăriei beneficiare să ceară CONPET să indice firma care să realizeze o protecţie suplimentară a conductelor în zonele cu astfel de disfuncţionalitati. Pentru remedierea unor avarii apărute pe traseul conductelor. precum şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică. cât şi prin impregnarea ţiţeiului în sol. PLOIE§TI.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cea mai importantă disfuncţionalitate în ce priveşte reţelele de transport ţiţei. Lungimea totală a conductelor magistrale de transport este de aproximativ 11. Aceste conducte sunt componente ale Sistemului naţional de transport al gazelor naturale. dar şi a conductelor de transport. să se realizeze lucrări de creştere a gradului de siguranta a conductelor de transport.C. în conformitate cu Legea fondului funciar 18/1991. în momentul extragerii improvizate a titeiului din conducte.pentru lucrări de interventii şi reparatii. se produce o puternică poluare a solului care nu poate fi combătută decât prin îndepărtarea stratului de pământ poluat şi înlocuirea lui cu sol nepoluat. prin furturile de fluide combustibile. • Reţele de transport gaze naturale La nivel naţional. în zonele unde s-au realizat astfel'de construcţii. uneori. Din această cauză au apărut situatii în care locuinţele sau alte obiective (cu pericol mai mare sau mai mic de incendiu) au fost amplasate la distanţe care pun în pericol atât siguranţa respectivelor clădiri. De asemenea. Prevenirea acestor acte este dificil'a'şi din cauza accesului care este îngreunat sau. interzis de proprietarii terenurilor prin care trec reţelele. In cazul în care există situatii în care s-au realizat clădiri foarte aproape de conductele existente. s-au făcut împroprietăriri şi pe terenurile de deasupra reţelelor de transport sau în vecinătatea lor. 7. distanta de siguranta pentru conductele de ţitei.urile elaborate de INCD URBANPROIECT Bucureşti cât mai exact traseul conductelor de ţiţei. CONPET S. în condiţiile legii. unind zăcămintele de gaz metan din centrul tarii şi cele de gaze asociate cu consumatorii de gaze.000 km. Pentru evitarea situatiilor în care constructiile noi ar putea fi amplasate în zona de siguranta a conductelor de' transport se indică' în PUG . dreptul de acces în zona de protecţie şi de siguranta este diferenţiat astfel: permanent . constituie un pericol de explozie şi incendiu atât direct. Din cadrul acestui sistem fac parte şi 400 km . Independenţei nr. trebuie îndeplinite de către firmele care au în administrare reţelele o serie de formalitati care necesită timp. a cărui exercitare se face contra platii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate. în condiţiile în care. ceea ce conduce la dificultati în aducerea utilajelor şi personalului de remediere la faţa locului. etan şi gazolină era de numai 5… 15 m. Este de remarcat şi faptul că traseul conductelor nu este în general paralel cu căile de comunicaţie. conform legislatiei anterioare. având diametre cuprinse între 200…1200 mm. în favoarea titularului operaţiunilor. Este necesar ca. în acelaşi timp. In conformitate cu prevederile Ordinului 52/2002.pentru verificarea zilnică şi ocazional .A. Asupra terenurilor necesare operaţiunilor petroliere ce trebuie să fie realizate în afara zonelor de protecţie şi de siguranta se instituie. Inmultirea furturilor din conductele de ţiţei şi gazolină produce importante pagube societatii care'deţine şi exploatează reţelele şi.

48 .

staţia de compresoare Bălăceanca şi câmpul de înmagazinare gaze Bălăceanca.Schela Bolintin (în zona de sud a judeţului) şi..A. Vidra.Sucursala Ploieşti deţine pe teritoriul judeţului Ilfov următoarele obiective: • Pe teritoriul comunei Cernica . Giurgiu) şi alimentează. prin staţii de reglare. cu instalatii de suprafata şi conducte subterane de colectare gaze dintr-un număr de 16 sonde. în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift). conducts care în prezent nu mai este în funcţiune. direcţii: Traseele conductelor de transport spre Municipiul Bucureşti urmăresc în principal 4 • Traseul dinspre nord . Din punct de vedere al condiţiilor de exploatare. Dâmboviţa).'grupate în 3 parcuri • Pe teritoriul comunei Gruiu. respectiv.sonda nr. Restul gazelor asociate este utilizat pentru nevoile proprii ale schelei. Dărasti Ilfov. iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării. Jilava. aşa cum s-a arătat mai sus. paralel cu ele. 30 de staţii de comprimare. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oţel şi. Conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat. Tg. Capacitatea sistemului de transport este de aproximativ 135 milioane m3/zi sau 40 miliarde m3/an.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare conducte de înaltă presiune pentru tranzitul internaţional de gaze pe teritoriul României. sunt protejate contra coroziunii. după odorizare. Toate traseele conductelor magistrale de transport care străbat localitatile judeţului Ilfov au fost realizate pentru alimentarea cu gaze a Municipiului Bucureşti. Reteaua de gaze asociate aferente Schelei de petrol Bolintin este în legătură cu Sistemul naţional de'transport gaze naturale la Stoeneşti (jud.vest . §i care este în conservare • Pe teritoriul comunei Moara Vlăsiei se află în foraj sonda de cercetare nr.gaz asociat şi neasociat De asemenea. 2460 . unitati industriale şi centrala termică care deserveşte blocurile din Periş. Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare. în proporţie de 80-90%.Mărgineni. Roman . la presiunea de lucru de peste 6 bar. Tot de la parcul de separatoare pleacă o conducts spre câmpul de înmagazinare de la Bilciureşti (jud. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 50 bari. ele nu sunt distribuite la populaţie pentru a se preîntâmpina eventualele explozii. Bilciureşti.din zăcămintele Urziceni şi Ileana . sat Lipia . de gaze asociate care aparţin Societatii Naţionale a Petrolului PETROM S. Puncte de colectare ţiţei şi gaze există în localitatile: Domneşti. Mureş. de la parcul de separatoare fiind alimentate. Cernica. . Bragadiru. consumatori din Bucureşti (prin intermediul staţiei de reglare -predare Titan) şi din localitatea 1 Decembrie. Deoarece gazele nu sunt odorizate. Societatea Naţionals de Gaze Naturale ROMGAZ S. Sărmasel. fără instalaţii de suprafata.gaze neasociate (gaz metan) • Traseul dinspre nord . Cornetu. Urziceni. 1 Lipia. In zona Periş sunt extrase gaze asociate de către Schela de petrol Băicoi. 6 depozite de înmagazinare subterană a gazelor naturale Bălăceanca.A.din zăcămintele de gaz asociat Gura Şuţii • Traseul dinspre vest . în judeţul Ilfov există o reţea de conducte de ţiţei şi.Sucursala PETROM Videle . Schelei Băicoi (în zona Periş). conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă.gaz asociat din zăcământul Ţicleni • Traseul dinspre est .din bazinul gazeifer din Ardeal .

Moara Vlăsiei 49 .

Capacitatea lor totals de înmagazinare este de 770 milioane m3.0 700 Staţia predare Buciumeni – Otopeni .Afumaţi Urziceni Sineşti – Brăneşti – Cernica 8 Ileana 14.0 500 – Bragadiru – Ogrezeni .0 500 Buftea Intre Butimanu şi staţia de predare Măneşti 2 Buciumeni 6. NE Buftea . Măgurele. Ialomiţa) au o mare importanta pentru alimentarea cu gaze a Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov în perioada de iarnă.Afumaţi Urziceni Sineşti – 7 Jugureanu – 13.5 700 Staţia predare Buciumeni – – Domneşti – Bragadiru – staţia Măgurele Inel S.Mogoşoaia 10 de măsură Giuleşti 37. alături de cele de la Bilciureşti (jud. Popeşti-Leordeni. Pe lângă SRM mai vechi care alimentează inelul de medie presiune al Municipiului Bucureşti şi unele zone industriale din sud: Jilava.5 700 Staţia predare Măgurele – staţia Popeşti Leordeni – Glina predare Titan Găneasa . Dâmboviţa) şi Urziceni (jud. Aceste înmagazinări sunt foste zăcăminte de gaze naturale acum epuizate.Tunari -Baloteşti .Găneasa .0 200 – Pantelimon – Fundulea – staţia predare Titan Glina – Chitila 9 Buciumeni .Clinceni Cornetu-Măgurele – Dărăşti Ilfov -1 Decembrie – Jilava – Vidra -Berceni – Glina – Cernica La conductele de transport ale inelului.0 500 Vale – Chitila Ogrezeni . Măgurele Măgurele – Jilava – 12 predareSE 33. s-au racordat sau sunt în curs de racordare un număr de 36 staţii de reglare măsurare (SRM) pentru reducerea presiunii de la înaltă la medie şi.Tunari staţia Ştefăneştii de Jos -Afumaţi Inel SV Buftea – Chitila – Chiajna 11 predare Titan 22.5 500 Sineşti .0 500 Buftea Între Butimanu şi staţia de predare GuraSutii GuraSuţii – Ciorogârla – Domneşti 3 Buciumeni 8. Lungimile şi diametrele conductelor principale de transport gaze naturale. apoi. precum şi teritoriile administrative străbătute în judeţul Ilfov sunt următoarele: Nr.Găneasa .0 500 Buftea Staţie predare Buciumeni panou Inel N.Măgurele 6 Ghergheasa – 13.5 800 .0 variabil Buftea . fiind preconizată creşterea capacitatii de înmagazinare la Bilciureşti la 1 miliard m3/ciclu. dar şi din cele de aducţiune în judeţul Ilfov. la redusă.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Câmpul de înmagazinare gaze de la Bălăceanca (comuna Cernica).Giuleşti 10. izolate natural prin straturi de argilă împotriva scăpărilor de gaze şi în care în perioada de vară sunt injectate gazele naturale la presiunea de 80 bar.Giuleşti Ciorogârla – Domneşti 5 Ţicleni 14.Măgurele – Bragadiru – Măgurele Ciorogârla – Dragomireşti 4 Ţicleni 10.5 800 Sineşti .0 400 .Corbeanca Domneşti 14 Gaze asociate Schela Bolintin 50. s-au realizat SRM pentru alimentarea 13 Şindriliţa – Staţia comprimare Butimanu 32. Teritorii Denumirea şi traseul conductei Lungime Diametru (km) (mm) administrative străbătute Ardeal 1 6. dacă este cazul.Afumaţi -Ştefăneştii de Jos .

50

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov - Reactualizare localitatilor limitrofe acestor conducte de transport. Unele SRM au fost realizate pentru alimentarea unor obiective industrial sau comerciale cu consum mai ridicat de energie termică sau care au dorit a avea propriile staţii de reglare-măsurare, de exemplu: EURIAL INVEST -PEUGEOT la Otopeni, CARREFOUR Militari, LINDE GAZ Chiajna, EGOROV Brăneşti. Asupra acestui inel DN 700 mm (Ø 28”) se execută în prezent lucrări de mărire a siguranţei în exploatare, conform proiectului întocmit de S.C. GAZPROIECT S.A. BRAŞOV. Prin aceste lucrări, în anumite zone ale conductei inelare de transport de înaltă presiune, se va reduce distanţa de siguranta de la 50 m la 5 m prin înlocuirea conductei actuale cu altă conducts cu pereţi îngroşaţi şi supusă unor verificări speciale. Zonele în care se execută aceste lucrări sunt cele amplasate la intersectiile cu drumuri naţionale sau judeţele sau zone în care păstrarea distanţei de siguranta de 50 m ar conduce la frânarea dezvoltării economice. De asemenea, există zone în care cumpărătorii terenurilor au investit în lucrări de creştere a siguranţei în exploatare a conductei şi, respectiv, reducerea distanţei de siguranta, pentru a beneficia de avantajele amplasării terenului (de exemplu: firma EURIAL INVEST PEUGEOT la Otopeni). Conductele de transport gaze naturale de înaltă presiune au fost proiectate şi executate în conformitate cu norme confirmate de prevederile Normativului Departamental ND 3915 / 1994 pentru proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale. In conformitate cu prevederile acestui normativ, distanţele minime, pe orizontală dintre axul conductei de gaze de înaltă presiune (peste 6 bar) şi diferite obiective mai des întâlnite pe teren sunt următoarele: • Centre populate, locuinte individual, constructii sociale, industrial şi administrative- 50 m' • Autostrăzi - 60 m In anexă sunt prezentate distanţele de siguranta dintre conducte şi alte obiective mai des întâlnite.

DISTANŢELE MINIME DE SIGURANTA ÎNTRE CONDUCTELE DE TRANSPORT GAZE NATURALE CU PRESIUNE PESTE 6 BAR ŞI DIVERSE OBIECTIVE. NR. 0 1. 2. 3. 4. 5. OBIECTIVUL 1 OBIECTIVE DIN INDUSTRIA DE PETROL §I GAZE DEPOZITE DE CARBURANŢI §I STAŢII PECO DISTANŢA ÎN JURUL SONDELOR DE FORAJ EXPLORARE-EXPLOATARE (RAZA LINII ELECTRICE: • CU TENSIUNEA > 110 KV • CU TENSIUNEA < 110 KV CONSTRUCŢII SOCIALE, INDUSTRIALE ŞI ADMINISTRATIVE, CENTRE POPULATE ŞI LOCUINŢE INDIVIDUALE (DE LA PUNCTUL CEL MAI APROPIAT AL COND. GAZE (m) 2 40 60 50 55 50 50 (65)

6.

PARALELISM CU CF (DE LA PICIORUL, RESPECTIV MUCHIA TALUZULUI)

50 51

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov - Reactualizare 7. PARALELISM CU DRUMURI • AUTOSTRĂZI • NAŢIONALE • JUDEŢENE • COMUNALE 8. BALASTIERE ÎN RÂURI 9. TERENURI CU DESTINAŢIE SPECIALĂ 10. DEPOZITE DE GUNOI • • • • • 60 52 20 18 530 280 80

H = ÎNĂLŢIMEA SUPORTULUI LINIEI ELECTRICE N = NENORMAT LZS = LIMITA ZONEI DE SIGURANTA A DRUMULUI La punctul 5 - distanţa din paranteză se referă la conducte de gaze cu p > 40 bar La stabilirea distanţelor minime pentru conductele de gaze naturale s-a ţinut seama de prevederile celor 2 clase de locaţie

SURSA DATELOR: • Normativ Departmental 3915 - 94 pentru proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de transport gaze naturale • Adresa SNGN ROMGAZ Divizia transport, operare şi dispecerizare nr. 379 / 09.12.1998 • Reţele de distribute gaze naturale La nivel naţional, retelele de distribuţie a gazelor naturale capătă o amploare din ce în ce mai mare datorită avantajelo'r pe care le prezintă fata de folosirea combustibilului solid şi chiar a celui lichid sau a gazelor petroliere lichefiate. Aceste avantaje rezultă din comoditatea utilizării, reducerea numărului de puncte de foc, posibilitatea încălzirii uniforme a clădirilor, a preparării apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei. Costul mai redus al gazelor naturale fata de cel al combustibilului lichid şi GPL, inclusiv fata de cel al buteliilor de aragaz, precum'şi posibilitatea reglării consumului în funcţie de necesitati şi posibilitati comparativ cu sistemele centralizate de căldură, au condus, după 1990, la o dezvoltare accentuată a reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, în special în zonele rurale, la consumatorii individuali. Pe ansamblul tarii, ponderea consumului de gaze naturale pentru abonaţii casnici a crescut de la 8-9%, cât era înainte de 1989, la circa 60-70% în prezent. Sistemul de alimentare cu gaze a Municipiului Bucureşti face ca în judetul Ilfov să existe reţele de transport care aduc gazele naturale din zăcămintele din Transilvania,'de la Gura §uţii - Dâmbovita, din zona Ţicleni - Gorj, din zona Urziceni şi de la parcul de separatoare Ileana – jud. Ialomiţa. ' Tot din sistemul de alimentare cu gaze naturale face parte şi inelul perimetral de transport amplasat perimetral Municipiului Bucureşti, având DN 700 mm, din care este alimentat inelul de presiune medie DN 500 mm al Municipiului Bucureşti. La Bălăceanca - Cernica există o înmagazinare subterană de gaze care, împreună cu cele de la Bilciureşti (jud. Dâmboviţa) şi Urziceni (jud. Ialomiţa) contribuie la preluarea vârfurilor de consum la temperaturi exterioare scăzute. In judeţul Ilfov există o reţea de conducte de tiţei şi, paralel cu ele, de gaze asociate care aparţin Societatii Naţionale a Petrolului PETROM S.A.- Sucursala PETROM Videle Schela 52

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Bolintin (în zona de sud a judeţului) şi, respectiv, Schelei Băicoi (în zona Periş). Conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat. Reteaua de gaze asociate aferente Schelei de petrol Bolintin este în legătură cu Sistemul naţional de'transport gaze naturale la Stoeneşti (jud. Giurgiu) şi alimentează, după odorizare, consumatori din Bucureşti (prin intermediul staţiei de reglare -predare Titan) şi din localitatea 1 Decembrie. Restul gazelor asociate este utilizat pentru nevoile proprii ale schelei. Puncte de colectare ţiţei şi gaze există în localitatile: Domneşti, Cornetu, Bragadiru, Dărasti Ilfov; Jilava, Vidra, Cernica. In zona Periş sunt extrase gaze asociate, de la parcul de separatoare fiind alimentate cu gaze asociate unitati industriale din zonă. Deoarece gazele nu sunt odorizate, ele nu se distribuie la populaţie, pentru a se preîntâmpina eventualele explozii. In aceste condiţii, există posibilitatea alimentării cu gaze naturale a tuturor localitatilor judeţului Ilfov, acţiune care este în curs de desfasurare. Lucrările de realizare în localitatile judeţului a distribuţiilor de gaze naturale se desfasoară concentric Municipiului Bucure§ti, principala sursă de racordare fiind inelul de înaltă presiune DN 700 mm, în condiţiile în care consumul de gaze pentru utilizări industriale a scăzut şi Sistemul naţional de transport gaze naturale poate asigura consumatorii cu gaze naturale la debitele şi presiunile corespunzătoare inclusiv în perioadele cu temperaturi exterioare scăzute. In prezent, în afara Municipiului Bucureşti, sunt alimentate sau sunt în curs de realizare în diverse stadii alimentările cu gaze naturale în următoarele localitati din judeţul Ilfov: oraşele Buftea şi Otopeni, viitoarele oraşe Popeşti-Leordeni, Bragadiru, Măgurele, Pantelimon (în curs de realizare), Voluntari (în prezent fiind alimentate numai localitatea Pipera şi zona Iancu Nicolae). Din inelul DN 700 mm, prin intermediul staţiilor de reglare-măsurare şi reducere a presiunii de la înaltă la medie şi apoi la redusă (SRM) sunt alimentate comunele amplasate perimetral Municipiului Bucureşti: Glina, Dobroeşti, Cernica, Jilava, Berceni (în curs de realizare), Vidra (ân curs de realizare), 1 Decembrie, Măgurele, Bragadiru, Cornetu, Chiajna, Dragomireşti Vale (în curs de realizare), Chitila, Mogoşoaia, Tunari, Ştefăneştii de Jos şi Afumaţi (în curs de realizare), La conductele magistrale de transport care alimentează inelul perimetral sunt racordate sau sunt în curs de realizare SRM pentru alimentarea distribuţiilor din comunele: Ciorogârla, Clinceni şi Brăneşti - satul Pasărea. Din viitorul inel, din care în prezent este realizat tronsonul Afumaţi - Buftea DN 800 mm, sunt alimentate SRM Corbeanca şi Baloteşti (aceasta în curs de realizare). Localitatile Găneasa şi satul Brăneşti vor fi alimentate din conducta de transport DN 500 mm, care va'alimenta Municipiul Olteniţa. Sunt în curs de realizare distribuţiile de gaze naturale din localitatile Baloteşti, Moara Vlăsiei, Snagov şi Gruiu, prin intermediul SRM Baloteşti, alimentată printr-un racord de înaltă presiune DN 500 mm din conducta magistrală DN 800 mm Afumaţi - Butimanu. Urmează, de asemenea, să se realizeze alimentarea cu gaze a localitatilor Periş şi Ciolpani. Zona cea mai defavorizată din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale este cea din nord-estul judeţului, care cuprinde comunele: Petrăchioaia, Dascălu, Grădiştea, Nuci. Pentru alimentarea acestei zone se propune un racord de înaltă presiune din conductele de alimentare a Municipiului Bucureşti dinspre Urziceni, urmând ca soluţia să fie stabilită de firme de specialitate împreună cu DISTRIGAZ SUD şi TRANSGAZ.

Se va realiza alimentarea în totalitate a localitatilor judetului, cu toate avantajele care rezultă de aici şi care sunt prezentate la capitolul „Alimentare cu'energie termica”, producerea 53

Pentru calculul de dimensionare a capacitatii statiilor de reglare măsurare care vor alimenta locuinţe se considers.0 2.1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte.6 1.5 1.5 2. cabluri electrice de forta. La valorile rezultate se adaugă debitele necesare a fi instalate pentru clădirile publice. 1 foc la cazanul de baie pentru preparare apă caldă menajeră. fitinguri şi armături din polietilenă de medie densitate. în condiţiile actuale ale tarii noastre. cămine subterane în constructii independente Copaci Stâlpi Conform Normativ I 6-98 şi SR 8591-97 DISTANŢA DISTANŢA MINIMĂMINIMĂCOND.PRESIUNE COND..0 1.5 0.0 0.5 . telefonice şi canalizare. canale pentru instalaţii telefonice Conducte de canalizare Conducte de apă. (în localitatile Snagov. Realizarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale în localitatile judeţului trebuie să se realizeze în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative principale: • Normativul I 6 . Prescripţii de proiectare de către firme de specialitate autorizate în acest sens conform legislaţiei în vigoare.L. cât şi persoane fizice şi juridice.5 1.PRESIUNE REDUSĂ (m) MEDIE (m) 2. 1 foc la maşina de gătit tip aragaz. MEGACONSTRUCT (Baloteşti).5 0.A.5 0. ca de exemplu GAZ SUD S. Conductele de medie şi redusă presiune nu pun probleme deosebite în ceea ce priveşte distanţele de amplasare sau la subtraversarea căilor de comunicaţie.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare caldurii fiind din ce în ce mai mult. Pantelimon şi Cornetu). distanţele minime de amplasare fiind indicate în anexă. Sursele de finanţare sunt Consiliul Judeţean.97 Amplasarea în localitati a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură • STAS 9312-87 Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte.4 m3N/h. • Cerinţele tehnice ISCIR PT A1 . respectiv 2 focuri la sobe. DISTANŢE MINIME ÎNTRE CONDUCTELE DE GAZE DIN OŢEL ŞI ALTE INSTALAŢII. cabluri telefonice montate direct în sol şi căminele acestor instalatii Cămine pentru reţele termice.1998 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale • Normativul I 6 PE . CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE INSTALAŢIA.0 1.R.6 1. dar sunt date în concesiune şi altor firme. în interdependenta de alimentarea cu gaze naturale.0 1. în general. Aceste reţele de repartiţie şi distribuţie aparţin atât DISTRIGAZ SUD S.0 3. CONSTRUCŢIA SAU OBSTACOLUL Clădiri cu subsoluri sau terenuri propuse pentru construcţii subsoluri Clădiri fără Canale pentru reţele termice.2002 privind utilizarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi • SR 8591 . un debit instalat'de 2.0 1.

5 54 .0 5.5 2.rambleu .debleu şi la nivelul terenului 2.0 5.Linii de cale ferată .

5 1.0 0.5 0. până la distanţa de 2 m de la clădire. Se interzice montarea reţelelor de gaze la un nivel inferior celui al bazei fundaţiilor clădirilor. adâncimea minimă de montaj fiind de 0.0 0.5 0.0 1.PRESIUNE COND.5 0. cămine subterane în constructii independente Copaci Stâlpi Conform Normativ I 6.5 1.9 m. CONSTRUCŢIA SAU OBSTACOLUL Canale pentru reţele termice. pe trasee paralele cu acestea. fitingurile §i armăturile din PE se montează îngropat direct pământ.______________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare DISTANŢE MINIME ÎNTRE CONDUCTELE DE GAZE DIN POLIETILENĂ §I ALTE INSTALAŢII.PRESIUNE REDUSĂ (m) MEDIE (m) 0.PE/1999 DISTANŢA DISTANŢA MINIMĂMINIMĂCOND.0 1.5 Conductele.5 1. canale pentru instalatii telefonice Conducte de canalizare Conducte de apă. CONSTRUCŢII SAU OBSTACOLE INSTALAŢIA. SITUAŢIA REALIZĂRII DISTRIBUŢIILOR DE GAZE NATURALE ÎN LOCALITĂŢILE JUDEŢULUI ILFOV NR.5 0. cabluri telefonice montate direct în sol şi căminele acestor instalatii Cămine pentru reţele termice. cabluri electrice de forta. SRM SRM Voluntari SRM Baloteşti SRM Berceni SRM Pasărea SRM SRM Bălăceanca SRM Chiajna SRM Buciumeni SRM Rudeni STADIUL REALIZĂRII 3 În funcţiune În funcţiune În funcţiune În funcţiune În funcţiune În funcţiune În funcţiune Proiectare şi execuţie şi execuţie Proiectare In funcţiune Proiectare şi execuţie Proiectare şi execuţie În funcţiune În funcţiune În funcţiune . 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 LOCALITATEA 1 BUFTEA OTOPENI BRAGADIRU MĂGURELE PANTELIMON POPE§TI-LEORDENI VOLUNTARI AFUMAŢI BALOTE§TI BERCENI BRĂNE§TI CERNICA CHIAJNA CHITILA SURSA DE ALIMENTARE 2 SRM Buciumeni SRM Otopeni SRM Bragadiru SRM Măgurele SRM Pantelimon SRM Danubiana SRM Tunari. telefonice şi canalizare.

55

0 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

1

CIOLPANI CIOROGÂRLA CLINCENI CORBEANCA CORNETU DĂRĂŞTI-ILFOV DASCĂLU 1 DECEMBRIE DOBROEŞTI DOMNEŞTI DRAGOMIREŞTI-VALE GĂNEASA GLINA GRĂDIŞTEA GRUIU JILAVA MOARA VLĂSIEI MOGOŞOAIA NUCI PERIŞ PETRĂCHIOAIA SNAGOV ŞTEFĂNEŞTII DE JOS TUNARI VIDRA

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 2 3 Racord m.p. Butimanu Proiectare şi execuţie SRM Ciorogârla În funcţiune SRM Clinceni În funcţiune SRM Corbeanca În funcţiune SRM Clinceni In funcţiune SRM 1 Decembrie Din inel m.p. Bucureşti SRM Clinceni SRM Dragomireşti Vale SRM Glina SRM Baloteşti SRM Jilava SRM Baloteşti SRM Buciumeni Racord m.p. Butimanu SRM Baloteşti SRM §tefăne§ti SRM Tunari SRM Vidra În funcţiune Proiectare şi execuţie În funcţiune În curs de realizare În funcţiune Proiectare Proiectare şi execuţie Proiectare şi execuţie În funcţiune Proiectare şi execuţie În funcţiune Proiectare şi execuţie În funcţiune În funcţiune

SITUAŢIA STAŢIILOR DE REGLARE - MĂSURARE (SRM) DIN JUDEŢUL ILFOV Nr. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 S.R.M. 1 SRM Vidra SRM Berceni SRM Danubiana SRM Glina SRM Bălăceanca SRM COREMO SRM I.C.M.E. SRM TITAN SRM Cernica SRM Pantelimon SRM Panou NEFERAL SRM Pasărea SRM Fabrica de ulei Egorov SRM UM Brăneşti SRM Voluntari SRM §tefăne§ti Situaţia 2 In funcţiune In curs de proiectare şi execuţie In funcţiune In funcţiune In funcţiune In funcţiune In funcţiune In funcţiune In funcţiune In funcţiune In funcţiune In curs de proiectare şi execuţie In curs de proiectare şi execuţie In funcţiune In funcţiune In curs de proiectare şi execuţie 56

0 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 1 2 SRM Tunari In funcţiune SRM Baloteşti In curs de execuţie SRM Otopeni In funcţiune SRM EURIAL INVEST (PEUGEOT) In funcţiune SRM Corbeanca In funcţiune SRM Buciumeni In funcţiune SRM 16 Februarie In funcţiune SRM Rudeni In funcţiune SRM Dragomireşti Vale In curs de execuţie SRM Chiajna In funcţiune SRM CARREFOUR In funcţiune SRM LINDE GAZ In funcţiune SRM Ciorogârla In funcţiune SRM CET VEST In funcţiune SRM CIPITA In funcţiune SRM Clinceni In funcţiune SRM Bragadiru In funcţiune SRM Măgurele In funcţiune SRM Jilava In curs de proiectare şi execuţie SRM HENCKEL In funcţiune

Sursa datelor: SC DISTRIGAZ SUD SA – Sucursala Bucureşti – 1 sept. 2003 • Alimentarea cu căldură In condiţiile climatice din ţara noastră, cu perioade friguroase ce se întind aproape 6 luni pe an, încălzirea locuinţelor şi a clădirilor publice capătă o importanta deosebită în viata socială şi economics a localitatilor, necesitând consumuri deosebite de combustibili şi energie. ' In România, ca urmare a politicii duse înainte de 1989 de reducere a consumurilor de combustibili şi energie cu mult sub nivelul mediu al consumului în alte tari, pe baza unor programe neraţionale şi în dauna populaţiei, a condus la consecinţe nefavorabile în asigurarea unui grad minim de confort în locuinţe, reliefat prin nivelul coborât al calitatii vieţii populaţiei. Încălzirea locuinţelor şi clădirilor publice se poate face prin trei sisteme, astfel: • Încălzirea locală în care producerea şi consumul de energie termică se fac în cadrul aceleiaşi încăperi • Încălzirea centrală în care producerea energiei termice se face într-un anumit spaţiu, iar distribuţia şi utilizarea se fac în alte spaţii • Încălzirea centralizată în care producerea energiei termice se face într-o clădire cu destinaţia de centrală termică sau punct termic, distribuţia se efectuează prin conducte montate în exterior, consumatorii de căldură şi apă caldă menajeră fiind clădiri sau spaţii separate de sursă Problema utilizării eficiente a energiei termice capătă valenţe sporite în contextul costurilor din ce în ce mai ridicate ale combustibililor şi energiei, precum şi al caracterului limitat al resurselor energetice primare. Pe tot parcursul de la producerea, trecând prin distribuţie şi până la utilizarea energiei termice, trebuie avută în vedere valorificarea la randamente cât mai ridicate a conţinutului de energie al combustibililor şi de reducere a pierderilor de energie şi agent termic la producere, transport şi utilizare.

57

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare O parte a locuinţelor şi clădirilor publice din judeţul Ilfov sunt încălzite cu combustibil solid (lemne şi cărbuni) care este adus din alte judeţe ale tarii, judeţul nefiind producător de lemne sau cărbuni. Cărbunele, în special lignit cu slabă putere calorifics, este adus din bazinul Gorjului atât pe calea ferată, cât şi pe căi rutiere, ceea ce conduce la sporirea costului, cât şi la deteriorarea calitatii lui prin manipulări repetate şi expunere la intemperii. Prepararea hranei la aceşti consumatori se face cu butelii de aragaz, a căror aprovizionare se face în prezent cu uşurinta, dar al căror preţ este ridicat comparativ cu cel al gazelor naturale. În zonele fără distribute de gaze naturale, noile clădiri care se edifică în judeţul Ilfov şi care sunt dotate cu încălzire centrală sunt încălzite folosind combustibilul lichid (CLU tip 3, motorină) sau gazul petrolier lichefiat (GPL). Preţul acestor combustibili este ridicat comparativ cu acela al combustibililor solizi sau al gazelor naturale. Proiectarea şi executarea centralelor termice trebuie să se facă în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative: • Normativul I 6 - 1998 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale • Normativul I 13 - 2002 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală • Normativul I 31 - 1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) - în anexă sunt indicate distanţele dintre recipientele de GPL mic-vrac şi diverse obiective Centrale termice de cuartal pentru încălzirea locuinţelor colective au fost realizate în localitatile Buftea, Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Măgurele, Mogoşoaia. Intrucât, cu exceptia celor 4 centrale termice de cuartal din oraşul Buftea, care au funcţionat pe gaze naturale,'celelalte au funcţionat pe combustibil lichid de slabă calitate sau pe cărbuni, alimentarea centralizată cu energie termică a localitatilor din judeţul Ilfov a fost deficitară încă de la început. Exemplul cel mai elocvent îl constituie localitatea 1 Decembrie unde una dintre centralele termice pe cărbune nu a funcţionat niciodată, iar cealaltă a fost oprită după ce a funcţionat o iarnă, locatarii montându-şi sobe în apartamente. In Otopeni, înainte de 1989, s-a încercat un experiment interesant care în prezent ar putea fi reluat cu tehnologia modernă şi cu respectarea intereselor utilizatorilor energiei termice produsă centralizat: In cadrul sistemului centralizat, sursa de căldură a constituit-o energia geotermală produsă de cele 3 sonde existente în zonă. Apa geotermală era livrată prin conducte la cele 6 puncte termice şi putea asigura încălzirea locuinţelor numai pentru o temperatură exterioară de peste - 5oC, fiind necesare cazane de vârf de consum pentru a putea ridica temperatura agentului termic secundar. Datorită greutatilor întâmpinate la sonde (functionarea greoaie a pompelor submersibile, arderea frecventă a motoarelor), depunerii de săruri' pe conductele din oţel (care favorizau depunerile de săruri), greutatii în exploatarea punctelor termice (colmatarea schimbătoarelor de căldură fasciculare, improprii funcţionării cu agent termic cu depunere de săruri), neasigurării combustibilului lichid la cazanele de vârf şi, în final, disconfortului termic şi psihic la consumatori, după 1989 s-a renunţat la acest sistem de încălzire. Este de remarcat şi faptul că amplasarea conductelor de apă geotermală s-a făcut pe lângă garduri (la distanta de circa 0,70 m de garduri şi 1 m de la nivelul terenului), astfel încât să oblige locuitorii care aveau case la curte să se mute în locuinţele colective, astfel încât după 1989 aceştia au tăiat porţiunile de ţeavă care blocau porţile. 58

De asemenea. Realizarea unor sisteme de încălzire centralizată în mediul rural nu este eficientă. nici unul dintre elementele constitutive ale acestor dotări. P+3 nivele încălzite cu sobe alimentate cu'combustibil solid. cu randament foarte scăzut. rupt de celelalte. cele 192 apartamente au fost alimentate de la o centrală echipată cu 3 cazane Metalica funcţionând pe combustibil lichid. nefiind suficient. precum şi cu panouri solare pentru încălzirea apei calde menajere. sunt alimentate de la 2 centrale termice pe combustibil lichid. ar fi interesant de utilizat acest sistem de energie regenerabilă. au făcut ca sistemul centralizat să funcţioneze mult mai bine decât în alte localitati. La Mogoşoaia. ceea ce aduce cu sine atât dorinţa. In contextul favorabil al existenţei zăcămintelor de apă geotermală în zonă şi al creşterii continue a preţului energiei şi combustibililor. Având funcţionare pe cărbune. locatarii au posibilitatea de a-şi monta centrale termice de bloc sau scară de bloc funcţionând pe gaze naturale (de exemplu: Chitila. In concluzie. de capacitate corespunzătoare. Punctele termice au fost transformate în centrale termice cu funcţionare pe gaze naturale. construite în anii 1970. La Chitila blocurile amplasate în zona gării CFR. bazat însă pe tehnologii moderne şi cu respectul utilizatorilor. La Baloteşti şi la Voluntari s-au realizat câteva blocuri cu încălzire solară pasivă (perete Trombe). Vecinătatea platformei IFA. „înfiinţarea de localitati agro-industriale”. ar fi trebuit să fie însoţită de o dotare tehnico-edilitară corespunzătoare. Cornetu etc). La Măgurele. La Periş blocurile sunt alimentate de la o centrală termică care utilizează gazele neodorizate şi care nu pot fi folosite la bucătării din cauza pericolului pe care îl prezintă pentru utilizatori. neasigurarea cantitatilor suficiente de apă potabilă şi nefuncţionarea staţiei de epurare a apelor uzate au fost impedimente care nu au permis utilizarea potenţialului apelor geotermale. în prezent centrala termică fiind alimentată cu gaze naturale. se realizează retehnologizarea centralelor termice prin montarea unor echipamente moderne. cât şi posibilitatile materiale de a creşte nivelul dotărilor. cele 2 centrale termice pe gaze naturale alimentează blocuri cu P+3 şi P+4 nivele.sectia centrale termice. prevăzute cu instalaţii de încălzire centrală. precum şi nivelul material mai ridicat al locatarilor administrarea centralei de către RADET . In prezent. dotarea tehnico-edilitară reprezintă o premisă pentru întinerirea populaţiei din mediul rural. rezolvată problema utilizării apei geotermale în perioada de vară. precum şi al amplificării poluării atmosferice şi termice. inclusiv a celor tehnico-edilitare. dar eficienţa lor nu a putut fi stabilită din cauza timpului scurt de funcţionare şi lipsei interesului locatarilor pentru aceste sisteme. de asemenea. centrala termică a fost scoasă din funcţiune. avându-se în vedere racordarea prin intermediul a două puncte termice la centrala termică de pe platforma industriei alimentare. astfel încât locatarii au utilizat pentru încălzire energia electrică depa§ind capacitatea posturilor de transformare (apartamentele nefiind prevăzute cu coşuri de emergenta). In localitatile unde înainte de 1989 s-au construit blocuri cu P+2. In comuna Bragadiru în perioada 1987-1989 s-au construit circa 800 apartamente în blocuri cu P+3 nivele. Baloteşti. De asemenea. realizarea locuinţelor colective în mediul rural pentru „apropierea satului de oraş”. „reducerea vetrei satului” etc.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare Nu a fost. cu funcţionare pe gaze naturale. . utilizarea lor trebuind să se limiteze strict la blocurile care au fost construite şi care nu pot fi echipate cu alte sisteme de încălzire. însumând 104 apartamente. care nu mai pleacă la oraş.

59 .

Pentru localitatile din judeţul Ilfov. din care: -Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populatie 1995 -Deşeuri menajere de la mc/to agenţii economici (ag. la limita împrejmuirii depozitului. biserici. Autocisternă 3 Clădiri de locuit şi anexe. cale ferată.5. tone) în perioada 1995-2000 pe tipuri de deşeuri Tipuri principale de deseuri/an 0 1 Deşeuri municipale /urbane/comunale – Total. Gestionarea deşeurilor Gestionarea de§eurilor este o problemă complexă §i departe de a fi rezolvată conform exigentelor de mediu din Uniunea Europeană. 6. acumulării în cantitati mari pe o perioadă lungă de timp şi depozitării lor inadecvate. alte obiective cu destinaţie similară Linii electrice de joasă şi medie 15 tensiune (măsurarea se face de la proiecţia în plan a acestora).Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare DISTANŢE MINIME DE SIGURANTA DINTRE DEPOZITELE DE G. turism. SURSA DATELOR: Normativ I 31-1999 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) 3. inclusiv prizele de aer ale acestora..P. spitale. spatii 5 de producţie. rezistent la explozie. Obiective <3000 3001 … 5000 3 7. 5. cu referire în special' la deşeurile oraseneşti menajere.571 o 2 1 .7. birouri. comert. pe direcţia obiectivului considerat. precum şi de modul defectuos'în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de procesare a deşeurilor. 2. capacitati în litri Nr 1.5 5001… 15000 5 10 20 15001… 30000 7. Acutizarea problematicii de§eurilor. depozite (altele decât cele cu regim special) Clădiri publice: sali de 15 spectacole.2. ind.142 c/ / t 27. clădiri administrative. Evoluţia cantitatilor de deşeuri (mc.3 şi 6 pot fi micşorate cu 50% în cazul construirii unui zid antifoc. 3.130 9 / 9 26.L.065 7 m 55. CU RECIPIENTE FIXE SUPRATERANE §I OBIECTIVELE ÎNVECINATE Distanţe în metri. la nivelul anului 2001 nu exista un sistem unitar de gestiune a deşeurilor menajere şi industriale. Linii electrice de înaltă 20 tensiune (măsurarea se face de la proiecţia în plan a acestora) Limita de proprietate 15 20 20 5 30 25 10 35 30 15 Distanţele menţionate la punctele 2. canalizări. şcoli. ateliere. hoteluri. Rezolvarea situaţiei se face în majoritatea cazurilor la nivel local iar pentru unele localitati prin folosirea amplasamentelor din Bucureşti.5 15 30 4. institutii etc) 1 52. este generată de creşterea semnificativă a cantitatii acestora.

376 60 .666 / 20.320 2000 mc/to 3 60.110 2.220 / 20.40.732 14.333 40.972 / 30.640 / 7.251 11.502 / 20.464 / 5.075 / 10.486 40.

243 813 / 1. se constats o creştere a cantitatii totale de deşeuri datorită creşterii gradului'de colectare şi valorificare a deşeurilor metalice şi'a deşeurilor de ambalaje.600 7. fără a fi supuse unei forme de tratare. 61 . vegetale).281 / 33.950 Deseuri spitalicesti 29 / 14 38 / 19 51 / 25 2 Namol de la epurarea apelor uzate 777 / 1. precum şi a creşterii cantitatii deşeurilor din construcii şi demolări.950 m3 deşeuri menajere.100 2. Cantitatea de deşeuri solide urbane (tone) depozitate în 2000 Localitate a Oraş BUFTEA Afumaţi 1 Decembri Bragadiru Jilava Otopeni Pantelimon Popeşti Leordeni Voluntari Total ILFOV Municipiul Bucureşti Total general TOTAL Deşeuri Deşeuri Din în halde gunoi(h în locuri neamen e(ha) 3. textile.000 9.deşeuri stradale.547 Tipuri principale de deşeuri Deşeuri menajere În anul 2002 în localitatile judeţului Ilfov au fost colectate organizat 66.80 0 250 250 0 12.21.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 0 1 2 3 -Deseuri din servicii municipale – Total.22 36.96 3.72 362.25. materiale plastice.665 / 60.96 ajat 0 8.323 3 Deseuri de materiale din 1100 / 2. În judeţul Ilfov predomină în compoziţia deşeurilor menajere grupa materialelor uşor fermentabile (resturi animaliere.582 / 1.'deşeurile sunt constituite din: .350 m3 . După provenienţa lor.216 5.956 517.21 0 3.41.27 14.745 2.480 m3 .90 191. sticlă. parcuri si spatii verzi 1.591 5 4 568.6 m3 Compoziţia deşeurilor menajere Principalele componente fizice ale deşeurilor menajere în judeţul Ilfov sunt: metale.493 / 1. paie. cauciuc.49 325.200 1. în care reziduurile sunt depuse neselectiv.16 8. carton.364 / 955 2.4.880 -deseuri stradale 964 / 675 968 / 677 971 / 680 -deseuri din gradini.deşeuri menajere colectate de la agenţi economici .550 / 3.114 / 2. moloz.47 2.788 / Datele statistice indică faptul că fata de anii precedenţi.639 / 5.120 m3 .din servicii municipale .786 / 1.278 constructii si demolari TOTAL GENERAL 56. deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de agenţi economici specializaţi şi depozitate în depozite municipale / oraseneşti existente. aşa cum reiese din tabelul de mai jos: Compoziţi Hârtie. 2.80 7. Sticla Metale Plastic Textile Material Altele Total a carton e e deşeurilor organice 20 7 4 12 3 46 8 100 % % În zona urbana.16 0 0 0 140 3. hârtie.807 4.47 3.300 827 / 1.985 68.50 12.50 0 51. etc.314 / 920 1.17 206.deşeuri spitaliceşti .60 0 9. cenu§ă. pământ.deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie .

Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în unitatile care le-au generat.38. fiind valorificate în mod curent ca ingrasămant agricol sau hrană animalieră (paie. după cum rezultă din tabelul următor. anvelope. frunze.75 21. inclusiv metalice .780 8 De hi euri spitalice5ti 21. Activitatile economice în cadrul cărora au fost generate cele mai mari cantitati de deşeuri sunt: .2. Denumire De?eu Cantitati inventariate Valorificate Eliminate I Crt._____________________________în anul 2002______________________ 4 Uleiuri uzate colectate-------------------4.278 tone/an. . construcţii şi activitati cu caracter industrial a fost de 830.150 tone/an. cantitatea de deşeuri generate de industrie. . Spitalul Peris. rădăcini. Conţinutul reziduurilor menajere rurale este deosebit de conţinutul deşeurilor urbane. dejecţii animaliere.900 tone au fost deşeuri periculoase. într-o serie de comune din judeţ au fost constitute servicii de salubritate care au îmbunătatit o serie de aspecte necorespunzătoare în domeniul colectării si transportului deşeurilor menajere. .deşeuri din alte ramuri de activitate (metalice. inclusiv deşeuri fitosanitare .5.deşeuri din agricultură. În prezent nu există un sistem sigur de colectare şi depozitare a deşeurilor periculoase.730 tone/an. o serie de tipuri de deşeuri periculoase.deşeuri din construcţii şi demolări industriale. fără a soluţiona problema depozitării acestora conform normelor in vigoare. Cabinetele medicale şi celelalte unitati sanitare au încheiat contract cu firme de incinerare sau spitale din Bucureşti.63----------------------------------6 Baterii 5i acumulatori uzaţi 12. Deşeurile spitalicesti sunt colectate şi incinerate în crematoriile proprii (Spitalul Penitenciar Bucuresti.714 11. National de Geriatrie Otopeni.950 tone. uleiuri şi acumulatori uzaţi) . Inst. în mod special în compoziţia deşeurilor industriale. din care cca 71. agricultură. tone Nr. Burghele” Buftea). echipamente cu conţinut de uleiuri. Localitate Tip depozit Bragadiru Pat uscare Periş Pat uscare Deţinător SC Fulger SA – Staţie epurare SC Romsuintest SA Periş SC Neferal SA SC Ecorec SA SC Avicola Buftea Nume depozit Tip deşeu Pat uscare Nămol Depozit deşeuri din agricultură Depozit deşeuri Industriale Depozit deşeuri Depozit deşeuri din agricultură Nămoluri de la staţiile de epurare Zguri Pantelimon Haldă zgură Glina Buftea Depozit deşeuri Batal Dejecţii animaliere Deşeuri periculoase. In anul 2002 au fost identificate.) Deseuri din activitati economice În anul 2002. Spitalul ObstetricaGinecologie “Dr. .774 tone/an.75 9 Ecpamente cu coţinut de uleiuri cu PCB___________________________265 buc.zgură şi cenuşă .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare În zona rurala. etc.M.

62 .

administrat de SC ECOREC SA Popeşti . cu amenajări sumare. iazuri. de la staţiile de epurare din agricultură şi din industria textilă şi a pielăriei sunt depozitate pe paturi de uscare sau. a solului şi a aerului. Baloteşti). Mogoşoaia. unde locuitorii comunelor respective depozitează deşeurile provenite din gospodăriile proprii restul de 20% din gropile comunale (Voluntari. nedelimitate. în general mixte (deşeuri menajere.323 tone care provin de la epurarea apelor uzate municipale. poluarea apelor freatice şi a celor de suprafata. Ciolpani. nesupravegheate.depozite care ar trebui închise deoarece au epuizat capacitatea de depozitare (Bragadiru. situaţie caracteristică atăt haldelor oraseneşti.Leordeni . Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate oraseneşti. pe depozitele de deşeuri. impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale judeţului Ilfov. cu acces controlat cele două depozite ecologice: Glina “Ochiul Boului” şi Vidra Situaţia depozitării deşeurilor colectate de pe teritoriul judeţului Ilfov se prezintă astfel: 42 depozite de deşeuri menajere ce deservesc comunele (amplasamentele sunt puţin organizate şi ocupă o suprafata totală de 66. . industriale şi nămoluri de epurare) cât şi deşeurilor industriale depozitate în halde.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Deşeuri agricole Deşeurile agricole sunt provenite din unitatile agricole şi zootehnice şi sunt constituite din dejecţii animaliere. La acestea trebuie adăugat depozitul de deşeuri periculoase radioactive de pe platforma Măgurele. Voluntari. Nămoluri În cursul anului 2002 a rezultat o cantitate de nămoluri reziduale de 1. Pantelimon. Periş. Depozite de deseuri În mod curent se practică depozitarea deşeurilor partial controlat. Dobroieşti. Moara Vlăsiei). neasigurând în mod corespunzător protecţia factorilor de'mediu. supravegheate de primării. modificarea peisajului sunt frecvente în zona acestor depozite. Mogoşoaia. . materiale fitosanitare expirate.Glina . deşeuri vegetale.5 ha). - - Depozite municipale/urbane/ comunale 63 . Afumaţi. bataluri. stradale. Depozitele de deşeuri se încadrează în trei categorii funcţie de gradul de amenajare: marea majoritate a gropilor comunale (80%) în mare parte neamenajate. Ca urmare. cadavre. Buftea. Ciolpani. Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele amplasamente: « Ochiul Boului » . Ştefăneştii de Jos. Bragadiru. delimitate. în mică măsură.comunele din vestul judeţului depozitează deşeurile pe amplasamentul IRIDEX de pe teritoriul administrativ al sectorului 6 Bucureşti Depozite de deseuri periculoase Deşeurile periculoase au fost depozitate în gropile speciale. Judeţul Ilfov constituie punct final de depozitare pentru mari cantitati de deşeuri colectate de societatile de salubrizare care activează pe teritoriul Municipiului Bucureşti. O cantitate nesemnificativă de nămoluri se utilizează în agricultură. Groapa ecologica Vidra administrata de SC SYTEMA ECOLOGIC SRL .

64 .CN Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni SA 3. SC ROSAL SERVIS SRL.“Ecologizare şi extindere ecologica.ADP Buftea şi SGCL pe raza localitatii Buftea .SC ROMRECYCLIN G SRL . Dăra§ti.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Incineratoare În Municipiul Bucureşti (în cartierele Militari şi Pantelimon) sunt amplasate două platforme pentru arderea reziduurilor menajere . Activitatea de colectare şi transport În ceea ce priveşte infrastructura de transport a deşeurilor. SC SUPERCOM SA.Com. groapa de gunoi “Ochiul Boului -Glina”. tratării. de străzi sau 1 (un) autovehicul la 10. prelucrării şi incinerării deşeurilor .SC ROSAL SERVIS SRL .1992.SC Urban SRL . Jilava. .3. conform datelor oferite de Comisia Nationals de Statistică (“Activitatile privind utilitatea publică de interes local1999”).DEMOGRAFICĂ 3.realizate după o tehnologie românească. Chitila. SC RWE GEKO ROMANIA Ecologic Service SRL.1.000 locuitori). În capitala. Brăneşti.platforma destinată colectării. Glina. Clinceni.1. Dobroeşti.Buftea Proiecte pentru îmbunătatirea gestiunii deşeurilor În domeniul gestiunii deşeurilor se află în desfasurare proiectele: . SC URBAN SA. Cernica .staţii de incinerare cu recuperarea energiei termice.Com. SC MASOTI SRL. Cornetu.7 autovehicule /100 km. Afumaţi. 1 Decembrie Agenţii de colectare/reciclare deşeuri metalice: . agenţii de salubritate privaţi care desfasoară activitati de colectare şi transport al deşeurilor menajere de la populaţie sunt: . Periş. Jilava . Evolutia populaţiei §i potenţialul demografic Analizând d'atele de la recensămintele din 1966 până în 2002 constatăm că populaţia judeţului Ilfov a înregistrat cea mai importantă creştere în perioada 1966-1977. când volumul acesteia s-a mărit cu peste 25% în cei 11 ani. activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societati private: SC REBU SA.3.pe raza localitatii Otopeni Agenţii de salubritate proprietate de stat: .Primăriile comunelor Popeşti Leordeni. Din 1992 până în 2002 s-a înregistrat o uşoară ascensiune. volumul populaţiei Ilfovului a rămas la un nivel relativ constant. Celula ecologică nr. Municipiul 'Bucureşti deţinea 223 autovehicule pentru salubritate din care 53 gunoiere compactoare ( 4.pe raza localitatilor Chiajna. STRUCTURA SOCIO . Snagov . Dragomireşti.SC TAWIL EST BUCHAREST CO IMPEX SRL .SC REMAT Bucureşti Nord . În intervalul 1977 . În judet.

în intervalul 1966-1992. Figura 2.11 2 287. Dinamica populaţiei Ilfovului comparativ cu cea a României: 1966 – 2002 (1966=100%) 200 % 180 % 160 % 140 % 120 % 100 % 80% 60% 40% 20 % 0 % ■ Ilfov Romania .96 5 300. a fost mai rapid decât cel înregistrat la nivel naţional.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Figura 1. Evoluţia populaţiei Judeţului Ilfov la recensăminte: 1966 – 2002 500000 400000 300000 233.10 9 —• 200000 100000 0 1966 1977 1992 2002 Comparând dinamica populaţiei judeţului Ilfov cu cea a României.72 5 286. observăm cS ritmul de creştere a populaţiei Ilfovului.

populatia judeţului Ilfov a înregistrat o uşoară creştere. populaţia totals a judeţului Ilfov era de 300109 locuitori.1966 1977 2002 1992 După 1992. 65 . unde populaţia a cunoscut o scădere continuă. contrar tendinţei de evoluţie a populaţiei la nivel'national. La recensământul din'martie 2002. FatS de 1992 populaţia a crescut cu 13144 locuitori.5%. ceea ce procentual reprezintS 4.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 20 .

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 21 .

9%). Nuci – 60. Dascălu .6%) şi Vidra (-3. În Ilfov se înregistrează o densitate a populatiei de 189.1054.4 loc/km2. Dobroeşti .48.2 a 180. Mogoşoaia (11.9 Români loc/km2 189. Recensământul populaţiei Si 2 2 loc/km2 Ilfov loc/km loc/km . Densitatea populaţiei Comparativ cu densitatea populaţiei la nivel naţional.1 loc/km2.2%)./km 2.2%).71. Corbeanca (13.4%).544. Ciolpani (-5. Evoluţia populaţiei Judeţului Ilfov 1992 – 2002 (1992=100%) 0% 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 În intervalul 1992-2002.0%).8%).789.4%) şi Nuci (8. Baloteşti (0. populaţia a avut o tendinta de creştere. În restul localitatilor din judeţ.9 loc/km2) şi comune cu o densitate la nivelul celei din urban sau chiar mai mare: Jilava . 1 Decembrie (16.2%). însă în cazul celei din urmă se înregistrează variatii'extrem de mari.3 loc/km2 şi Chitila .5%). Berceni (-0. cea a populaţiei judeţului Ilfov este mult mai mare. Gruiu (-0.4 loc/km2.2 loc/km2. iar cele din sud: Jilava (-6%). Tabelul 1. Comunele în care populaţia s-a menţinut la un nivel relativ constant din 1992 până în 2002 sunt: Grădiştea (-0.2%). Bragadiru . în această perioadă.501.4%).4 Sursa: INSE.5%).6%). După'cum e şi de aşteptat există o diferenta mare între densitatea populatiei din mediul urban şi cea din mediul rural. valoare aproape dublă fata de media pe România de 91 loc. Pe teritoriul Ilfovului cele mai importante scăderi'ale populaţiei s-au înregistrat în comune de la limitele de nord şi de sud ale judeţului. dinamica populaţiei nu a avut aceeaşi tendinta la nivel de unitate administrativ teritorială.4%).6 loc.430. Comunele din nordul judeţului cu scăderi ale populaţiei sunt: Periş (-3.0 loc/km2.7%). Dăra§ti-Ilfov (-3. Voluntari . §tefăneştii de Jos (10.5%). Măgurele (0.6 343. Glina (11. Găneasa (-0.2 loc/km2 444.457.68.2%). Există comune cu o densitate foarte mică: Petrăchioaia . Chiajna . Densitatea populaţiei în 2002 pe total şi medii rezidenţiale Total Urban Rural 91. Cele mai mari creşteri ale populaţiei s-au înregistrat. Bragadiru (17.3 loc/km2 şi Snagov .0 loc/km2 48.3%). Pantelimon (10.1 loc/km2.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Figura 3./km2. Cornetu (17%). în comunele Tunari (10.7 loc/km2.

66 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 22 .

Figura 4.8% Feminin 51. unde la nivelul anului 2002 locuiau 269561 persoane. unde ponderea populaţiei urbane este superioară celei rurale. Structura pe sexe Distribuţia populaţiei judeţului Ilfov pe sexe reflectă un relativ echilibru între ponderea populaţiei feminine şi a celei masculine.8 % 20% 40% 60% 80% 100% 0% Comparativ cu distribuţia populaţiei pe medii rezidenţiale înregistrată la nivel naţional.3%) este uşor mai ridicată decât în rural (50.8% în timp ce ponderea celei rurale este de 93 %. Otopeni şi Buftea. şi totalizează 30548 locuitori. 33% din populaţia urbană a judeţului este concentrată în oraşul Otopeni iar 66% în oraşul Buftea. cea a judeţului Ilfov este preponderent rurală. Figura 5.2% Ilfov 49.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Structura pe medii Cea mai mare parte a populaţiei judetului Ilfov este concentrată în comune.7% 0% 20% 40% 60% 80% 100% . ponderea populaţiei urbane este de 6. Comparând distributia populaţiei pe sexe înregistrată la nivel naţional cu cea a judeţului Ilfov observăm că nu există'o diferenta semnificativă între cele două distribuţii ale populaţiei pe sexe. procentul de populaţie urbană fiind extrem de redus.6%).3% 50. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe medii rezidenţiale comparativ cu România (2002) Rural Urban România 47% 52. Totuşi nici în acest caz nu se poate vorbi de o diferenta semnificativă a distribuţiei populaţiei pe sexe. Astfel. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe sexe comparativ cu România (2002) Masculin România 48.6% Ilfov 93% 6. 'Populaţia urbană este concentrată în cele două oraşe ale judeţului. Analizând distribuţia populaţiei pe sexe şi medii constatăm că în urban ponderea populaţiei feminine (51.

67 .

comparativ cu structura pe vârste a populaţiei la nivel naţional. Recensământul populaţiei.5%.5% 15-59 ani 61.6% 60 ani şi peste 16. În ultimii 10 ani populaţia Judeţului Ilfov a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire.3% 18.8% 0% 20% 40% 60% 80% 100% .9% în 1992 la 18. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe vârste 1992 comparativ cu 2002 0-14 ani 1992 21.7% 60 ani şi peste 19. Figura 6.6% 18. locuinţelor ?i gospodăriilor 2002 Figura 7.53.5%.0% 15-59 ani 64.3% Ilfov 17. Structura populaţiei pe vârste Pentru a analiza evoluţia unei populaţii este necesar să cunoaştem structura ei pe vârste precum şi principalii indicatori ai mişcării naturale (natalitate şi mortalitate) şi ai mişcării migratorii.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare La nivel de unitate administrativ teritorială. Acest fapt este determinat în primul rând de scăderea natalitatii. în cazul câtorva localitati populaţia este uşor feminizată.5%).52.8% în 2002.8%. Otopeni 52. la nivelul Judeţului Ilfov avem de-a face cu o populaţie mai puţin îmbătrânită. în majoritatea comunelor populaţia pe sexe este distribuită echilibrat.5% 63.5% 63. Distribuţia populaţiei Ilfovului pe vârste comparativ cu România (2002) 0-14 ani România 16. iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 21. Astfel.8% 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: INS.5% la 17.9% 2002 17. Snagov . în sensul că ponderea populaţiei vârstnice (în vârstă de 60 de ani şi peste) a crescut de la 16. Există totuşi cazuri de comune în care nu se regăseşte acest echilibru. ponderea populaţiei feminine depasind ponderea medie (Ciolpani . Totuşi.

locuinţelor şi gospodăriilor 2002 68 .Sursa: INS. Recensământul Populaţiei.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 23 .

şi numărul populaţiei de vârstă adultă (15-59 ani). Corbeanca şi Domneşti cu ponderi ale tinerilor între 19 şi 21% Piramida vârstelor pentru Judeţul Ilfov la nivelul anului 2002 ne indică faptul că segmentul cu cea mai mare reprezentare în populaţie este cel al persoanelor între 30 şi 34 de ani. La nivelul anului 2002 ponderea persoanelor'vârstnice varia de la 40.9% în comuna Berceni. Mogoşoaia. numărul de tineri şi bătrâni pe care îi “suporta” 100 persoane de vârstă adultă. 1 Decembrie. Localitatile cu ponderi mari ale tinerilor sunt: Baloteşti. în timp ce ponderea de tineri varia între 23. urmat fiind de cele între 20 şi 24 de ani şi 25 şi 29 de ani. Măgurele şi Popeşti Leordeni (48%). Dăra§ti-Ilfov. Dascălu şi Berceni care au ponderi ale populaţiei de peste 60 de ani între 27% şi 30%. raportul de dependenta a scăzut. pe de altă parte. şi Dascălu (83%). Acest raport măsoară „presiunea” populaţiei tinere şi a celei vârstnice. Petrăchioaia (87%). Localitatile cu cele mai mici valori ale raportului de dependenta sunt Voluntari (49%). Astfel dacă în 1992. Printre comunele cu cea mai îmbătrânită populaţie se numără Petrăchioaia. La nivelul judeţului Ilfov în 2002 fata de 1992. pe de o parte.8% în oraşul Buftea. Buftea (43%) şi Jilava (36%). 100 de persoane'de vârstă activă „suportau” 62 de persoane de vârstă inactivă. Petrăchioaia. §tefăneşti. fapt datorat în primul rând reducerii natalitatii. în 2002 raportul a ajuns de 57 la 100. Figura 8. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (total judeţ) 85 ani + 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 masculin feminin . Bragadiru.7% în comuna Nuci la 12. Există şi alte variaţii semnificative inter-localitati în ceea ce priveşte structura populaţiei pe vârste. Nu este identic cu raportul de dependenta economică. La nivel de localitati cele mai mari valori ale raportului de dependenta se înregistrează în cazul comunei Nuci (124%). care se calculează ca raport între populaţia inactivă şi cea activă.6% în comuna Găneasa şi 12. dintre numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani) şi al populaţiei de vârstă bătrână (peste 60 ani). Gruiu. Glina. Cu toate acestea din îngustarea bazei piramidei se poate observa o scădere dramatică a natalitatii în ultimii 10 ani.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Raportul de dependents după vârstă reprezintă raportul (exprimat în procente).

locuinţelor ?i gospodăriilor 2002 Comparând piramida vârstelor pe cele două medii rezidenţiale se constată că ele au aproximativ aceeaşi formă ceea ce indică că au aceeaşi structură pe vârste ceea ce înseamnă că nu diferă mult in ceea ce priveşte comportamentele demografice. Totuşi se poate observa că populaţia din rural este ceva mai îmbătrânită. în condiţiile în care ponderea populaţiei 0-9 ani este aproximativ egală cu cea din mediul urban. 69 . Recensământul Populaţiei.ani 10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani Sursa: INS.

unde românii reprezintă 89. o reprezintă aromânii (0. Recensământul Populaţiei. Această distributie diferă semnificativ de cea înregistrată la nivel naţional.3%).4% (13203) de altă etnie.7%). . populatia judeţului Ilfov este relativ omogenă. locuinţelor şi gospodăriilor 2002 80-84 ani 85 ani + Populaţia după etnii După etnie. cea mai mare parte a locuitorilor judeţului Ilfov '(95. destul de puţin reprezentată însă.5%.6%) s-au declarat la recensământul din martie 2002 ca fiind români (286906) §i numai 4. O altă categorie. Recensământul Populaţiei.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Figura 9. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (urban) 85 ani + masculin feminin 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani Sursa: INS. Astfel. Dintre persoanele care au o altă etnie decât cea română cea mai mare pondere o au cele de etnie romă (3. locuinţelor şi gospodăriilor 2002 80-84 ani Figura 10.5% iar'alte etnii 10. Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în 2002 (rural) masculin feminin 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 6055-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5-9 ani 0-4 ani Sursa: INS.

70 .

Tabelul 2. Găneasa (17. Dat fiind faptul că multe persoane nu-şi declară apartenenţa la etnia romă este posibil ca procentul real de populaţie romă să fie mai mare.8‰ în comuna Găneasa la 6.01). Fişa localităţii 2001 Rata mortalităţii 11. Natalitatea Natalitatea este măsurată prin rata natalitatii care reprezintă numărul de copii născuţi vii la 1000 locuitori într-o perioadă determinată (1 an calendaristic).2%).9‰ -2.7%) şi Vidra (9.55. ceea ce înseamnă că în comunitatile cu ponderi mari de romi vom avea şi o rată mare a natalitatii.4‰ 11. cu toate că marea majoritate a populaţiei judeţului trăieşte în localitati rurale.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Sursa: INS.6‰ în comuna Berceni. Glina (16.8‰ Sursa: INS. De asemenea în urma analizelor s-a constatat o corelaţie pozitivă destul de puternică între rata natalitatii şi ponderea populaţiei de romi (r=0.6%). La nivel de localitati se observă variaţii semnificative ale ratei natalitatii.1%).5‰ Ilfov 9. p=0. Jilava (9. Mi§carea naturală a populaţiei (2000) Rata natalităţii România 10.9%).1‰ 71 . Petrăchioaia (12. De asemenea. Migcarea naturală §i migratorie Mitjcarea naturală Miscarea naturală a populaţiei reprezintă una din componentele care determină evoluţia unei populaţii.4%). La nivelul anului 2000 rata natalitatii în Judeţul Ilfov este mai mică decât cea înregistrată la nivel naţional.9‰ Sporul natural -0. conform datelor de la recensământul populaţiei din 2002. de la 17. Distribuţia populaţiei Ilfovului după etnii (2002) În ceea ce priveşte distribuţia teritorială a persoanelor ce aparţin etniei rome. Recensământul Populaţiei. locuinţelor şi gospodăriilor 2002 Figura 11. pot exista şi alte comune cu o concentrate mai mare a acestei populaţii. acestea se concentrează în comunele §tefăneştii de Jos (23.0%). Cernica (13. Acest fapt se explică probabil prin influenţa exercitată de Municipiul Bucureşti asupra stilului de viata al locuitorilor din Ilfov. Cele două fenomene surprinse de aceasta sunt natalitatea şi mortalitatea populaţiei. cunoscut fiind că rata natalitatii este mai mică în urban decât cea din rural.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 24 .

judeţul Ilfov înregistrează o scădere accentuată pe cale naturală a populaţiei şi acest fapt se datorează în special faptului că este un judeţ preponderent rural.3‰ Rata mortalităţii 8. cu o densitate a populaţiei mai mică decât media pe judeţ şi cu pondere mare a populaţiei ocupate în agriculture.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Comparativ urban-rural se constats. comunele din Ilfov se apropie mai mult de mediul urban. după cum era şi de aşteptat. Altfel spus. Un indicator al mortalitatii este rata brută a mortalitatii. aflate la distanta relativ mare fata de Bucureşti. Mitjcarea migratorie Migraţia este o altă components care contribuie la creşterea sau descreşterea unei populaţii alături de natalitate şi mortalitate. Un spor natural pozitiv nu înseamnă neapărat o creştere a populaţiei. volumul acesteia depinzând şi de fluxurile migratorii. că rata natalitatii este puţin mai mare în comune decât în oraşe. Acesta ne arată cu cât creşte în mod natural o populaţie şi se calculează ca diferenta între numărul de naşteri şi cel de decese ce au avut loc într-un an. La nivelul judeţului Ilfov rata mortalitatii este aproape egală cu cea înregistrată la nivel naţional.3‰ în Găneasa la -15.3‰ Ilfov 9.9‰ 9‰ Rata mortalităţii 14. fiind influenţată de factori economici şi sociali cum ar fi accesul la serviciile de sănătate şi nivelul de educaţie dar şi de factori ecologici. Fi$a localităţii 2001 Mortalitatea ca fenomen demografic este şi un indicator al calitatii vieţii.2‰ Sporul natural 0‰ 0.8‰ în comuna Nuci.9‰ 9. populaţia judeţului a scăzut. Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale ale populaţiei: natalitatea şi mortalitatea.3‰ Mediu rural Rata natalităţii România 12. fapt ce ne indică un nivel de dezvoltare mai ridicat în comunele din Ilfov sub aspectul calitatii vieţii. Comparativ cu sporul natural la nivel naţional. În judeţul Ilfov sporul natural în 2000 a fost negativ ceea ce înseamnă că neluând în considerare migraţia. aflată la distanta" relativ mare fata de Bucureşti. Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliul. fapt determinat după cum am mai spus de apropierea de Bucureşti. sub aspectul natalitatii. Sporul natural este mai negativ în localitatile cu populaţie mai îmbătrânită. numărul de decedaţi la 1000 de locuitori.1‰ -2. Analiza asupra datelor de mortalitate la nivel de localitate ne indică faptul că în Ilfov localitatile cu mortalitate ridicată sunt cele cu pondere mare a populaţiei vârstnice. raportată la volumul populatiei. Rata natalitatii în mediul rural din Ilfov este mult mai mică decât cea înregistrată în rural la nivel naţional. La nivel de localitate sporul natural variază destul de mult de la 5. Mi?carea naturală a populaţiei pe medii (2000) Mediu urban România Ilfov Rata natalităţii 8.3‰ Sporul natural -2. Tabelul 3. Cu toate acestea rata mortalitatii în ruralul din Ilfov este mai mică decât cea din ruralul la nivel naţional.4‰ 12. în special la marginea judeţului şi în care ponderea persoanelor ocupate în agricultură este mai mare decât media pe judeţ. 72 . Din cele 39 de localitati doar 9 înregistrează un spor natural pozitiv.9‰ Sursa: INS.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 25 .

3‰.14. Tunari .8‰ Spor migratoriu > media pe judeţ Spor natural < media pe judeţ 20 GRĂDI§TEA» Spor migratoriu > media pe judeţ Spor natural > media pe judeţ CORNETU OTOPENI * BRAGADIRU •GLINA 'TUNARI 10 MĂGUR DOMNE§T ELE POPE§TIPANTELI LEORDENI •'» #§TEFa ŞTEFĂNEŞTII DE JOS DASCALU CIOLPANI1 DECEMBRIE SNAGO GR JISA .17.8.3‰.8. Glina . Periş şi Petrăchioaia).9‰. Pe ansamblul judeţului Ilfov.CL^CEN BALOTEŞTI GÂRLA # NUCI DĂRAQTI BR^^TI AFUMA ^C CEWR^CA MOARA VLĂSIEI # MOGO§O AIA --------------------------------------------------VIDRA CHIAJN BERCENI A DRAGOMI R#E§TI PETRĂCHIOAIA GĂNE P E Ri* I ASA CORBEANCA . 1 Decembrie . Popeşti-Leordeni 12. Cornetu . sporul migratoriu în perioada 1996-2000 a fost pozitiv.19.BUFTEA . Majoritatea localitatilor din Ilfov au înregistrat în perioada 1996-2000 sporuri migratorii pozitive. înregistrând în 2000 o valoare de 5. Găneasa. În 2000 localitatile cu cel mai mare spor migratoriu au fost: Grădiştea . Bragadiru . Glina .3‰.2‰. Nuci. astfel încât numărul celor care se stabilesc în rural îl devansează pe al celor care se stabilesc în urban.2‰.1‰. Corbeanca.8.9‰. este de aşteptat ca Ilfovul să fii cunoscut un spor migratorii pozitiv.12.15.17.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Înainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne era de la sat spre oraş. Fiind un judeţ preponderent rural. doar şase din acestea înregistrând valori negative (Buftea. Bragadiru .8.5‰. Otopeni . Otopeni .2‰ şi Domneşti -11.6‰.17. însă după 1997 aceste sens s-a inversat. Sporul migratoriu reprezintă diferenţa dintre stabilirile şi plecările cu domiciliul raportată la 1000 de locuitori. Localitatile cu cel mai mare spor migratoriu în perioada 1996-2000 sunt: Grădiştea . Cornetu -10.5‰. Mogoşoaia .3‰.5‰.3‰.0‰.8. §tefăneştii de Jos .9.

) 10 15 20 Spor mig ratoriu < media pe judeţ Spor natural < media pe judeţ Spor migratoriu < media pe judeţ Spor natural > media pe judeţ Un fenomen caracteristic ultimului deceniu îl reprezintă migraţia „circulatorie” (D. practicată ca pendulare între localitatea de domiciliu şi localitati din alte tari.-10 -20 -15 -10 Sporul natural (‰. de tip „du-te-vino”. modelul internaţional al migraţiei a fost adoptat în ultimii 11 ani mai ales la nivelul populatiei urbane (80% dintre cei care au călătorit în străinătate după 1989 sunt oraseni). Studiile vizând acest fenomen au pus în evidenta faptul că în profil teritorial. Sandu). Pentru populaţia rurală 73 .

Ciolpani (5.76‰).1 3. Ponderea persoanelor plecate pentru cel mult 12 luni era de 2. 1 Decembrie (5.7 Ilfov 69. Rezultatele recensământului populaţiei din 2002 relevă că la nivelul judeţului Ilfov rata emigraţiei internaţional era de 3. Popeşti Leordeni (7. Printre acestea se numără Glina. Chitila (6.21‰). Aceste comune sunt: Nuci (-15.' ceea ce înseamnă că starea de sănătate a locuitorilor Ilfovului este mai proastă decât media naţională.4 Sursa: INS.57‰). valoarea acestui indicator la nivelul judeţul Ilfov este uşor mai scăzută decât cea înregistrată la nivel naţional.02‰).8 100 Rata emigraţiei (‰) 2.2. Dragomiresti (6. numărul de cazuri de îmbolnăviri. Tabelul 4. iar a celor plecate pentru mai mult de 12 luni de 1. Acest lucru este însă de aşteptat tinând cont de faptul că Ilfov este un judeţ preponderent rural şi că în mediul rural speranţa de 'viata este mai mică decât în urban.4‰).99‰). 3.3.4‰. Rate ale emigraţiei internaţionale peste media judeţeană se înregistrează în: Chiajna (7. Recensământul Populaţiei. locuinţelor ?i gospodăriilor 2002 Sporul anual al populaţiei judeţului Ilfov în 2000 a fost de 3. Baloteşti. având deci şi un spor natural pozitiv şi fiind şi atrăgătoare ca destinaţie pentru migranţi. În acelaşi timp sunt comunele cu populaţie foarte îmbătrânită şi care au avut şi sporuri migratorii sub media judeţeană. valorile înregistrate în judeţul Ilfov ale sperantei de viata la naştere sunt mai scăzute pentru ambele sexe decât cele înregistrate la nivel naţional. Găneasa (4. total 690 312 1011 % 68.9‰). Speranţa de viata la na§tere 1997 .3 1.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare migraţia circulatorie de tip turistic în străinătate este de nivel mai redus decât în urban.3‰. fiind puternic influenţat de factori economico-sociali.1‰.99‰).59‰). Resursele umane Sănătatea Indicatorii la care ne vom raporta pentru a analiza starea de sănătate a locuitorilor judeţului Ilfov sunt: speranţa de viata la naştere. Berceni (-10. Ştefăneştii de Jos şi Ciorogârla.0 74 .49‰). Migraţie internaţională Persoane plecate pentru cel mult 12 luni Persoane plecate pentru mai mult de 12 luni Total Nr. Din această perspectivă pot fi identificate localitati care au înregistrat sporuri absolut pozitive. Afumaţi (4. atât în cazul femeilor cât şi în cazul bărbaţilor.2 31.1 73.30‰).7 73. 2000 Bărbaţi 66. având pe ansamblu sporurile anuale cele mai negative.3‰) şi Dăra§ti-Ilfov (-11. iar datele existente sugerează ipoteza unei dinamici accentuate pentru muncă în străinătate.56‰). Sporul anual al unei populaţii se calculează luând în considerare atât sporul natural cât şi migraţia netă. Bragadiru (5. Speranta de viata la naştere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ în condiţiile în care mortalitatea ar avea intensitatea din anul de referinta. După cum se poate observa (tabelul 4). De asemenea. Cornetu (7.4 Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România. Speranta de viata la naştere este atât un indicator al stării de sănătate cât şi un indicator al dezvoltării'unei populaţii.1 65.6‰.1999 Total Femei România 69. rata mortalitatii infantile.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 26 .

Serviciile medicale erau asigurate de 346 medici (dintre care 319 în sectorul public). ceea ce semnifică faptul că la nivelul judeţului Ilfov cererea de servicii medicale este superioară celei naţionale. ştiut fiind faptul că incidenţa unor asemenea boli este mare în comunitatile sărace. paturi 70 341 55 842 336 80 1724 Sursa: INS. 61 stomatologi.5‰. Indicatori ai situaţiei sănătăţii Populaţie per doctor – 1998 Populaţie per cadru sanitar mediu – 1998 Paturi de spital per 1000 locuitori – 1998 Rata mortalitatii infantile (la 1000 de naşteri) .2 2. în reteaua de ocrotire a sănătatii funcţionau 6 spitale. raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată (de obicei un an calendaristic).3 18.1999 Cazuri noi de infecţii şi boli parazitare (per 100. 2 dispensare medicale.7 Consultaţii medicale per locuitor în clinici locale 3. 7'cabinete stomatologice. la nivelul anului 2000. Comparând valorile acestor indicatori cu cele înregistrate la nivel naţional în 1998. De aceea. Fi$a localitatii 2000 75 .6 3403. În judeţul Ilfov. consultaţii medicale per locuitor în clinici locale. 2000 Ilfov 1121 544 3. La nivelul anului 2000. Aceşti indicatori exprimă şi calitatea vieţii unei populaţii.3 În ceea ce priveşte cazurile de îmbolnăviri. Tabelul 6.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Rata mortalitatii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an. Distribuţia teritorială a spitalelor Buftea Cernica Domnesti Jilava Otopeni Peris Total Nr. 638 personal sanitar mediu (dintre care 608 în sectorul public) şi 35 de farmacişti (dintre care 31 în sectorul particular şi mixt). Ca şi speranţa de viata la naştere exprimă gradul de dezvoltare al unei populaţii.8 4067. mai mică totuşi decât cea înregistrată la nivel naţional. gradul de solicitare al serviciilor medicale la nivelul anului 1998. Numărul mic de doctori din Ilfov sporeşte dependenţa locuitorilor judeţului de serviciile sanitare ale capitalei.0 Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România. populaţie per medici şi per personal medical mediu. cu un nivel al calitatii vieţii redus.4 România 530 183 7. valorile înregistrate la nivelul Ilfovului sunt mai numeroase decât la nivel naţional. rata mortalitatii infantile era de 14.000 locuitori) – 1998 Cazuri de TBC (per 100. Comparativ cu media înregistrată la nivel naţional în 1999 observăm că rata mortalitatii infantile a judetului Ilfov era mult mai mică.6 101. în cele ce urmează ne vom referi la o serie de indicatori ce caracterizează serviciile medicale: paturi în spitale la 1000 locuitori. Putem astfel afirma că la nivelul judeţului Ilfov populaţia are un nivel mai scăzut al calitatii vieţii decât media naţională. este mai mare decât media naţională.000 locuitori) – 1998 172. Starea de sănătate este influenţată de dotarea serviciilor medicale. observăm că numărul de medici şi personal medical mediu ce revine la 1000 locuitori este mult mai mic decât la nivel naţional. De asemenea. Tabelul 5. atât în ceea ce priveşte cazurile de infecţii şi boli parazitare cât şi cazurile de TBC. 12 cabinete medicale. 33 de farmacii şi o creşă.4‰ iar în 2001 de 17.4 11. cuantificat prin consultaţii medicale per locuitor în clinici locale.

Fiecare unitate administrativ teritorială este dotată cu grădiniţe.secundar inferior (gimnazial) 30.41% . Pe teritoriul judeţului nu există vreun centru de învatamânt superior.postliceal şi de maiştri 1.90% 22.profesional şi de ucenici 16. Populaţia şcolară din învatamântul de toate gradele era de 41289 elevi distribuită astfel: .74% . 5 şcoli speciale.25% 0.09% 2. .superior de scurtă durată 0.48% . Un nivel ridicat de instruire influenţează starea materială a comunitatii. şcoli primare şi'gimnaziale. locuinţelor şi gospodăriilor 2002 Comparând distribuţia populaţiei de 10 ani şi peste. 15787 în gimnazial şi 308 învatamât special). după nivelul de instruire remarcăm faptul că ponderea persoanelor cu studii superioare de lungă sau scurtă durată este mult mai mică decât media naţionals. Aceeaşi situaţie se remarcă şi în cazul învatamântului postliceal şi de maiştri şi a celui liceal. Structura populaţiei după nivelul de instruire la recensământul din 2002 era: Tabelul 7.06% .69% .86% .liceal 17.învatamânt postliceal şi de maiştrii: 230 elevi.70% Sursa: INS.15% 20. .învatamânt profesional şi de ucenici: 1621 elevi. Distribuţia teritorială a liceelor şi grupurilor şcolare Localitatea Nr.superior de lungă durată 2. Recensământul Populaţiei.46% 28. 123 şcoli generale.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Educaţia Educaţia este o components esenţială a dezvoltării atât la nivel individual cât şi comunitar. La începutul anului şcolar 2001-2002. Distribuţia populatiei de 10 ani şi peste.învatamânt liceal: 5224 elevi.63% 15.învatamânt preşcolar: 5769 copii. dintre care 75 în învatamântul gimnazial.06% .fără şcoală absolvită 7.învatamânt primar şi gimnazial: 28445 elevi (dintre care 12350 în primar. după nivelul instituţiei de învatamânt absolvite (2002) ' Ilfov România . . Fişa localitatii 2000 . dar şi starea de sănătate. în judeţul Ilfov funcţionau 111 grădiniţe. Tabelul 8. 12 unitati de învatamânt liceal (3 licee şi 9 grupuri şcolare). 12 secţii de învatamânt postliceal şi de ucenici şi 2 secţii de învatamânt postliceal. şcoli Brăneşti 4 Buftea 2 Cernica 1 Ciorogârla 1 Dragomireşti Vale 1 Gruiu 1 Snagov 1 Voluntari 1 Sursa: INS.91% 6.primar 23.61% 3. .

76 .

Volumul populaţiei inactive era.6 Ciclu primar şi gimnazial 86. Cele mai mari ponderi ale populatiei inactive se înregistrează în cazul pensionarilor (40.8% rata totală a şomajului..4 67.4% din care: Elevi/studenţi 47.9 18.3% Casnice 28. O situaţie diferită este cea a învatamântului liceal unde numărul de elevi ce revine unui profesor este aproape dublu fata de media naţională. Deşi ponderea celor înscrişi în învatamântul primar şi gimnazial are o valoare apropiată de cea naţională. Şcoală primară 19.2% o constituie ponderea populaţiei ocupate.9% Persoane cu altă situaţie economică 7.671 0.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Personalul didactic era format din 316 cadre în învatamântul precolar. 1881 profesori în învatamântul primar şi gimnazial (dintre care 1195 în învatamântul gimnazial).5 Liceu 19.2 10.8 95.3%) şi al elevilor şi studenţilor (24. 411 profesori în învatamântul liceal şi 23 profesori în învatamântul profesional şi de ucenici.România.7% Întreţinute de alte persoane 30. Tabelul 9.6 Liceu / şcoală profesională 39. total % Populaţia inactivă 193. la nivelul anului 2002. De altfel.0 Gimnaziu 13.338 15. Îngrijorător este faptul că aproximativ o treime dintre cei aflaţi în situaţie de şomaj o reprezintă tinerii aflaţi în căutarea primului loc de muncă.1% 77 .' iar 12. Numărul de profesori raportat la populaţia şcolară din această formă de învatamânt este mult mai mic decât media de la nivel naţional. Indicatori ai dezvoltării învăţământului Ilfov Rata totală a înscrierilor. Acest fapt poate fi determinat'de lipsa de interes pentru nivelele superioare de învatamânt.3%). în anul şcolar 1998/1999. Rata totală a înscrierilor la toate nivelurile de învatamânt. conducând la situaţia de supraîncărcare a acestora.. ' Nr.051 24.9 88. reprezentând 64.3% Pensionari 77. Forţa de muncă La recensământul populaţiei din anul 2002 volumul populaţiei active a judeţului Ilfov era de 106767 persoane..7% Întreţinute de stat sau de organizaţii private 1.9 În ceea ce priveşte numărul de elevi ce revine unui profesor. Din populaţia activă 87. observăm că la nivelul anului şcolar 1998/1999 mediile înregistrate în judetul Ilfov sunt relativ apropiate de cele de la nivel naţional în cazul învatamântului primar şi'gimnazial.9 Rata absolvirii liceului / şcolii profesionale 59.4 Numărul elevilor per profesor 1998/1999.990 4. avea valori mult mai mici în judeţul Ilfov comparativ cu media naţională. Ilfovul este unul dintre judetele cu cele mai mici rate ale absolvirii liceului/şcolii profesionale.356 64. rata înscrierilor în învatamântul liceal sau profesional este mult mai mică.393 14. reprezentând aproximativ 35% din populatia totală a judeţului. (%) 1998/1999 Toate nivelurile de învăţământ 48. 2000 România 63.7 12..1 Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane .4% din populaţia judeţului.913 40. de 193356 persoane.

La nivel de unitate administrativ teritorială.942 4. locuinţelor şi gospodăriilor 2002 Raportul de dependents economică măsoară numărul mediu de persoane inactive economic pe care trebuie să le susţină o persoană activă din punct de vedere economic. locuinţelor şi gospodăriilor 2002 La nivel administrativ teritorial. iar piaţa muncii nu a oferit noi oportunitati de angajare acestei categorii. Clinceni.767 35. Alte ponderi importante 78 . Jilava. Mogoşoaia.2% Sursa: INS. remarcăm faptul cS cea mai mare parte a populaţiei ocupate este reprezentată de salariaţi. ceea ce reprezintă aproximativ 90% din populaţia ocupată şi 29% din cea a judeţului. Dascălu. Analizând datele de la recensământul populaţiei din 2002 privind distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional. Găneasa.2% Şomeri în căutarea altui loc de muncă 8. Nuci. gomaj Masculin Feminin Şomeri în căutarea altui loc de muncă 6279 2468 Şomeri în căutarea primului loc de 3406 1536 Total 9685 4004 Rata şomajului 15.747 8. Ponderi de sub 1% din populatia ocupată o reprezintă întreprinzătorii privaţi. Glina.6% Total 300. La nivelul judeţului Ilfov. §tefaneşti.6% din care: Persoane ocupate 93. locuinţelor şi gospodăriilor 2002 Structura populaţiei civile ocupate pe activitati ale economiei la nivelul anului 2002 indică faptul că cea mai mare parte a populaţiei active este ocupată în industria prelucrătoare. Recensământul Populaţiei. Nuci. Ciolpani.81. Gruiu. în 2002. ceea ce însemnă că o persoană activă economic “suporta” în medie 1. Periş. Snagov. În ceea ce priveşte distribuţia şomerilor pe sexe. Afumaţi. membrii societatilor'agricole şi lucrătorii familiali. Petrăchioaia. Ciolpani. Populaţia ocupată după statutul 87069 profesional Salariaţi Patroni (întreprinzători privaţi) 2232 Lucrători pe cont propriu 2565 Membrii ai unor 72 societăţi agricole/cooperatiste gospodărie proprie 4484 Lucrători familiali în Altă situaţie 217 Nedeclarat 5186 Sursa: INS.078 87. în 2002 comunele în care se înregistrau rate ale şomajului de peste 20% erau: Găneasa. valori peste media judeteană se înregistrau în comunele: Grădiştea.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Populaţia activă 106. Recensământul Populaţiei. Cernica. Jilava. remarcăm o pondere mult mai mare a şomajului în rândul bărbaţilor comparativ cu rata înregistrată în cazul femeilor.81 persoane inactive economic. Berceni. raportul de dependents economică înregistra o valoare de 1.' Tunari.3% 9. Recensământul Populaţiei. lucrătorii pe cont propriu. 27% din totalul populaţiei ocupate lucrează în industria prelucrătoare. Probabil că restructurarea industrials a afectat mult mai mult populaţia de sex masculin.2% Şomeri în căutarea primului loc de muncă 4. volumul forţei de muncă salariate fiind de 87069.123 100% Sursa: INS.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare ale populatiei ocupate desfasoară activitati comerciale (16. depozitare. exploatare forestieră şi economia vânatului extractivă Industrie Industrie prelucrătoare Ilfov 1 6.0% 2. motocicletelor şi a bunurilor Hoteluri şi restaurante 1656 Transport.1%). turismul şi telecomunicaţiile. fiecare ocupând între 10 şi 11% din salariaţii din Ilfov. locuinţelor ?i gospodăriilor 2002 % 10. Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale în 2002 Domeniu de activitate Nr.total Agricultură. La nivelul anului 2001. sănătatea.2% 3.0% 0.0% 3.4% 79 .2% 0.3% 0. În raport cu aceste domenii. vânat 9987 Pescuit şi piscicultură 66 Industria extractivă 135 Industria prelucrătoare 25138 Energie electrică şi termică. Structura forţei de muncă salariate pe activitati ale economiei naţionale în 2001 0 Agricultură Silvicultură.7% 0.4% 3. construcţiile. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în cazul agriculturii. sociale şi personale 3193 Activităţi ale persoanelor angajate în gospodării personale 177 Activitati ale organizatiilor şi organismelor extrateritoriale 21 Activitate nedeclarată 10 Total 93075 Sursa: INS.4% 0. Următoarele două mari sectoare de activitate sunt comertul. depozitare.7% 16. comunicaţii 8195 Activităţi financiare 631 Tranzacţii imobiliare.1% 27.0% 100.' Ponderea salariaţilor din domeniul transporturilor şi depozitării în Ilfov este aproape dublă fata de ponderea medie la nivel naţional. transporturile şi depozitarea. gaze şi apă 2487 Construcţii 7161 Comerţ cu ridicata/amănuntul. Nevoile de astfel de servicii ale populaţiei din Ilfov sunt în parte acoperite de furnizorii din Capitală. Judeţul Ilfov înregistrează ponderi mai mici de salariati decât cele medii la nivel naţional în ce priveşte învatamântul.1% 1.0% Analizând pe sectoare de activitate economică distribuţia populaţiei salariate se observă că aceasta prezintă unele diferenţe fata de cea existentă la nivel naţional. Recensământul Populaţiei.0% 7. închirieri şi servicii prestate 4671 Administraţie publică 6695 Învăţământ 3542 Sănătate şi asistenta socială 4064 Alte activitati de servicii colective. cea mai mare parte a forţei de muncă salariate din Ilfov lucra în industria prelucrătoare (37.1% 34. repararea şi 15246 întreţinerea autovehiculelor.8% 0.8% 4.8%). Tabelul 10. Acest fapt indică o slabă dezvoltare a infrastructurii serviciilor sociale precum şi a celor de piata.1% România 2 3.7% 5. Tabelul 11.7%) şi'transporturi.8% 0. silvicultură. ponderea populaţiei ocupate în sectorul serviciilor este relativ slab reprezentată.4%) sau lucrează în agricultură (10.3% 37.1% 0.4% 1.7% 7. 'serviciile financiar-bancare.8% 8. comunicaţii (8.

1% Învăţământ 6.2% 12. gaze şi apă 0.0% 100.4% Total 100.5% 8.7% Comerţ 11.7% Construcţii 3. Evoluţia numărului de salariaţi 1996-2001. În 1996 numărul de salariaţi era cu circa 16% mai mare._ 4623 53 461 5 6 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Sursa: INS.0% Activitati financiare.8% Poştă şi telecomunicatii 0.0% Sursa: INS. Începând cu 1996 numărul salariaţilor a înregistrat o scădere foarte mare. peste 60% din populaţia salariată a judeţului.9% 2.7% 3. În perioada 1998-2000 numărul mediu de salariaţi a rămas relativ constant.2% 1. Anuar Statistic al României 2002 Analizând evoluţia numărului mediu de salariaţi în perioada 1996 . 80 .6% Hoteluri şi restaurante 0.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 0 1 2 Energie electrică şi termică.4% 6. Ilfov comparativ cu România 7000 Mii persoane 5939 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1996 1997 1998 1999 2000 Români Ilfov 2001 67 5597 64> 5369 4761 53 .9% 1.8% 2.7% Sănătate şi asistentasocială 5. de la 67 de mii ajungând în 1998 la 52 de mii. abia în 2001 înregistrându-se o uşoară creştere.5% Transport şi depozitare 10.4% Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 8. conform recensământului populaţiei. reprezentând circa 20% din totalul populaţiei judeţului. bancare şi de asigurari 0. Anuar Statistic al României 2003 Ponderea salariaţilor care în 2002 îsi desfasurau activitatea în alte localitati decât cele de domiciliu reprezenta.3% 4.3% 5.3% 6. Figura 12.9% 3.0% Administraţie publică 4.6% Celelalte activităţi ale economiei naţionale 2.2001 constatăm că la nivelul anului 2001 numărul mediu de salariaţi din Ilfov era de aproximativ 56 de mii.

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Salariaţi după locul unde îsi desfasoară activitatea În aceeaşi localitate În altă localitate din judeţ În alt judeţ În altă ţară Sursa: INS, Recensământul Populaţiei, locuinţelor Si

38.8% 26.4% 34.5% 0.3% gospodăriilor 2002

În 2002, în aproximativ 2/3 din unitatile administrativ teritoriale ale judetului cel puţin 50% din populaţia salariată îsi desfasura activitatea în altă localitate decât cea 'de domiciliu, situată fie în acelaşi judeţ fie în alt judeţ sau ţară. Ponderi de peste 70% ale populaţiei salariate care lucrează în alte localitati se înregistrează în comunele: Clinceni, Dragomireşti, Dobroeşti, Berceni, Dăra§ti, Grădiştea, Moara Vlăsiei, Domneşti, Cernica, Cornetu, Chiajna, Găneasa, Glina, Tunari, §tefăne§ti, Ciorogârla. 3.4. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 3.4.1. Agricultura, silvicultura Agricultura Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinta ( dinamica fondului funciar agricol în perioada 1990 - 2002) Structura agriculturii acestui judeţ este adecvată specificului zonei de câmpie. Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică judeţul Ilfov beneficiază de un fond funciar agricol care reprezintă 71,4 % din suprafaţa totală, cu următoarea structură: ha Categorii de folosinţă 1990 1995 2002 Pondere % Suprafaţa totală - din care: 158.328 158.328 158.328 100 % Suprafaţa agricolă -din care: 111.508 111.985 113.054 71,7 % din supr. totală Arabil 107.046 105.789 106.852 94,53 % din supr. agricolă Păşuni 1.636 2.065 2.401 2,12 % idem Fâneţe 38 38 38 0,03 % idem Vii 652 1.740 2.009 1,77 % idem Livezi 2.174 2.391 1.754 1,55 % idem Sursa: INSSE - Anuarul Statistic; Direcţia Judeţeană de statistică Ilfov; Structura suprafeţei agricole este dominată de suprafata arabilă care acoperă 94,53 % din totalul suprafeţei agricole, pasunile ocupând 2,12 % din total'iar viile şi livezile 3,32 % La categoriile de folosinta arabil şi livezi se constată o uşoară scădere a suprafetelor fata de 1990. Acest fapt este justificat prin diminuarea suprafeţelor aferente plantatiilor pomicole, ca urmare a costurilor ridicate ale întreţinerii acestora şi ca rezultat al acţiunii' de casare a unor plantaţii aflate în principal în proprietatea societatilor agricole cu capital majoritar de stat. Zonarea pedologică - starea de calitate a solurilor În judeţul Ilfov tipurile de sol prezintă diferenţieri în funcţie de relief (câmpie, luncă, terasă), zonele joase de câmpie fiind predominante. Specificul câmpiei din jud. Ilfov este prezenţa microdepresiunilor şi crovurilor care dau neuniformitatea terenului. Tipurile de sol întâlnite pe suprafeţele de câmpie aparţin în exclusivitate categoriei de teren arabil şi fac parte din clasa cernoziomurilor argiloiluviale şi solurilor brun - roşcate.

81

Cartograma

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare

27

__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare Pe teritoriul studiat s-au identificat terenuri din clasele I^III de pretabilitate la folosinta arabilă, predominante fiind solurile din clasele I şi II (fără limitări sau cu limitări reduse la folosinţa arabilă). Zonarea teritoriului judeţean din punct de vedere al claselor de pretabilitate este reprezentată grafic în cartograma alăturată. Suprafaţa agricolă (113.054 ha) este repartizată în trei clase de pretabilitate: clasa a I - a - 20.410 ha -18,0 % - terenuri cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de câmp fără nici o restricţie clasa a II - a - 77.765 ha -68,8 % - terenuri cu pretabilitate bună pentru culturile de câmp cu limitări reduse (textura lutoargiloasă sau argiloasă, neuniformitatea foarte slabă a terenurilor, eroziunea slabă sau moderată a solurilor, nivelul ridicat al apei freatice (2-3m)) clasa a III -a - 14.879 ha -13,2 % - terenuri cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate pentru culturile de câmp (textura lutoargiloasă sau argiloasă, neuniformitatea terenului, panta moderată (5-15%) şi procesele de eroziune, exces de umiditate de suprafata) Structura suprafeţei cultivate Conform analizei dinamicii şi structurii suprafeţei cultivate în perioada 1990 - 2001, culturile dominante sunt: porumbul - 28,50 %, cerealele - 28,11 % şi floarea soarelui -17,7 % din totalul suprafeţei cultivate. Această analiză a relevat faptul că suprafata efectiv cultivată a scăzut continuu în ultimii 10 ani la culturile de cereale, atât de toamnă cât şi de primăvară, sfeclă de zahăr crescând suprafeţele cultivate cu plante tehnice (floarea soarelui, soia, rapita, muştar). Suprafaţa cultivată totală a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 6700 ha., a crescut semnificativ suprafaţa cultivată cu floarea soarelui şi au scăzut suprafeţele cultivate cu porumb, orz - orzoaică, plante de nutreţ. 1990 1995 2001 ha % ha % ha % Grâu şi secară 22.441 20,12 33.047 29,50 29.600 28,11 Orz şi orzoaică 15.228 13,65 8249 7,35 7.550 7,17 Ovăz 527 0,47 2165 1,93 1.182 1,12 Porumb 26.889 24,11 36.206 32,33 30.000 28,50 Floarea soarelui 5.214 4,70 4.111 3,70 18.627 17,7 Sfeclă de zahăr 773 0,70 649 0,60 Cartofi 852 0,76 1128 1,00 700 0,70 Legume 7344 6,62 6353 5,67 4.900 4,60 Plante de nutreţ 26.653 23,90 15.596 13,92 8.687 8,25 Alte culturi 5.587 5,00 4.481 4,00 4.046 3,84 Total 111,508 100,00 111.985 100,00 105.292 100,00 Sursa:INSSE - Anuarul Statistic; Direcţia pt. Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov Producţia medie la hectar la principalele culturi (tone) Specificare Grâu şi secară Orz şi orzoaică Ovăz Porumb Sfeclă de zahăr Cartofi 1990 1995 2000 3.600 1.923 3.067 3.850 2.000 3.665 2.050 1.015 1.696 3.570 4.700 3.360 28.070 21.400 6.450 13.000 15.824 Sursa: INSSE – Anuarul Statistic; Direcţia Judeţeană de statistică Ilfov Suprafaţa cultivată

82

Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cartograma 28 .

grâu şi secară . Mogoşoaia.037 Sector 31 13 18 Sector piscicol 2 68 2 68 Exploataţii 83 20 63 Sursa:INSSE . Snagov.Afumaţi.Otopeni. Baloteşti.653 23.31/1990 (privind societatile comerciale cu capital majoritar de stat). Periş. Nuci. Găneasa. 31/90 comerciale Societăţi constituite conform Lg. Petrăchioaia. Găneasa. Tunari. Balanţa forţei de muncă . Potenţialul exploataţiilor agricole pe tipuri de proprietate Specificare Exploataţii agricole Din care: existente Total Exploataţii comerciale Exploataţii Număr Suprafaţă Număr Suprafaţă Număr Suprafaţă Total 243 135 108 Sector vegetal 127 49.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Localităţile care se remarcă prin producţii mai importante la principalele culturi sunt: porumb . Domneşti.070 9 11.3 24. Popeşti-Leordeni. Baloteşti. Pantelimon. Grădiştea. Tunari. Dascălu.8 49% Bărbaţi 57. Popeşti .472 12 86 50 72 30 7 539 2 21 12 5 20 Alte supr (ha) 13. Tunari. Glina. a legii nr.5 24. 36/1991 (privind societatile agricole şi alte forme de asociere) este următoarea: Agenţi economici Societăţi comerciale constituite conform Lg.9% Sursa: INSSE – Anuarul Statistic 2002 Structura exploataţiilor agricole Structura exploataţiilor agricole pe tipuri de proprietate şi categorii de folosinta relevă faptul că cea mai mare parte a suprafeţei agricole aparţine producătorilor individuali.496 11. Brăneşti. Popeşti -Leordeni. Bragadiru.958 27 2. Ciorogârla. Clinceni.Direcţia pt.995 100 47.Afumaţi.1% Femei 51. .floarea soarelui . Nuci. 36/91 Asociaţii fără personalitate juridică Asociaţii sau fundaţii (OUG 26/2000) Sursa: MAAP 2003 Nr. Afumaţi. Dragomireşti. Dascălu.5 - . Dascălu. Berceni. §tefăneşti. Grădiştea. Total Arabil Vii Livezi Fâneţ Păşun agenţi (ha) (ha) (ha) (ha) e (ha) (ha) 59 29 1 1 23. Moara Vlăsiei.Leordeni. . Gruiu. Petrăchioaia. Vidra. Agricultură §i Dezvoltare Rurală Ilfov 2002 Situaţia agenţilor economici Situaţia agenţilor economici care au exploatat pământ la începutul anului 2002 constituite conform legii nr.Populaţia activă ocupată în agricultură (mii persoane) Total 108.

83 .

S. AGROPOL S.5 18.A.C. DADR Ilfov Datorită conjuncturii actuale (creşterea costurilor de producţie) în ultimii 10 ani se constată scăderea constanta a efectivelor de animale la toate speciile. OTOPENI Otopeni 1400 SOC.C. ORIZONT Pantelimon 410 S.A.C. SNAGOV Snagov 754 SPICUL 586 Tunari TUNARI PONT 436 A CELLES S. AGR.4 Sursa: INSSE – Anuarul Statistic.5 200. TRANS IMPEX STEFANIA SRL S. GRĂDIŞTEA Grădi§tea S. DADR Ilfov 1995 2001 84 .5 17. BRĂNEŞTI S.A.7 Situaţia pe ţară (2001) 20. SPICUL Comuna Afumaţi Bragadiru Brăne§ti Ciorogârla 1 Decembrie Petrăchioaia Mărimea (ha) 350 547 859 2611 395 535 590 710 551 1372 617 445 830 S.' În ceea ce prive?te indicatorii Încărcătura de animale la 100 ha teren agricol §i Producţia medie pe animal. SARMIT AGROSERV Măgurele S.A.C.3 19. S.C.6 190. AGRO DN 2 S. BERLIN S.C.8 54.M. Popeşti-Leordeni 1339 SOC.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov . AGR.I.A. AFUMAŢI S. AGRO GENERAL Moara Vlăsiei MOARA VLĂSIEI SOC.6 107.2 47.C.5 40.P.uri) şi a bazei furajere aferente.9 60. AGRO GLINA. SA GLINA Glina S. în 2001 valorile acestora se situează sub media pe ţară la efectivele de bovine şi ovine. AGRIC.A. La efectivele de păsări se constată o scădere între anii 1990 şi 1995. CILEZO CIOROGÂRLA S.Reactualizare Societăţi comerciale private cu profil de producţie vegetală mai importante: Societatea comerciala SOC. 414 DIMIENI Sursa: DADR Ilfov 2002 Structura producţiei animaliere Efectivele de animale Dinamica efectivelor totale de animale în perioada 1990 – 2001 relevă următoarea situaţie: (mii capete) Specificare 1990 1995 2001 Total Privat Total Privat Bovine 56 30 18 20 18 Porcine 340 200 50 115 34 Ovine 73 49 42 16 16 Păsări 5234 3300 700 1123 992 Sursa: INSSE – Anuarul Statistic. datorată desfiintarii unor importanţi producători de carne de pasăre (foste CAP .C. COMAICO S.A.C. Specificare Bovine Porcine Ovine + Caprine 1991 40.C. AGR. BRAGADIRU S.

BALOTEŞTI 400 87.B.C.053 S.677 Bovine DRAGOMIREŞTI AFUMAŢI S.Anuarul Statistic.C AVICOLA BUFTEA 854.NA.CD.C.0 1. PANTELIMON 1. AGROINDCOM 600 95.) Lână Ouă (buc) 2001 3934 52 3.200 38. PICOVIT ROM 50. AGROINDAF AFUMAŢI 200 75.67 574 CHITILA I.C.C. în perioada analizatd sectorul agricol nu a beneficiat decât într-o foarte mică mdsurd de serviciile adecvate: amenajdri de îmbundtdfiri funciare.NA.68 464 Suine S. DGAIA Ilfov Agricultura judeţului întâmpind greutdti în creşterea gradului de mecanizare a proceselor tehnologice din cauza structurii ofertei interne de maşini agricole neadaptate la dimensiunile exploataţiilor agricole şi a dificultăţilor financiare legate de costul maşinilor.000 22. VLASIA 1.Specificare Lapte de vacă (litri) de oaie Lapte (litri) (kg.P.51 3. AGROINDAF 1.Anuarul Statistic.470 A. .S MĂGURELE 10. TĂRTASEŞTI 270.B.000 29.S. BALOTEŞTI 5. mecanizări.69 854 I.451 Sursa: INSSE – Anuarul Statistic.NA. Specificare 1995 2001 total priva total priva Tractoare agricole 2000 651 1767 1604 Semănători mecanice pentru 537 150 819 764 Combine autopropulsate 353 87 206 201 recoltat cereale păioase Combine autopropulsate pentru 63 1 38 28 Suprafaţa arabilă ce revine pe un 48 90 60 57 Sursa: INSSE .C. suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic scdzând semnificativ.600 45.300 65.P.A.000 5.000 S.0 348 S.B.300 81. BALOTEŞTI 1.40 1.561 POPEŞTI LEORDENI I.A.2001 se înregistrează creşterea numărului de mijloace mecanice din dotarea parcului de tractoare şi maşini agricole principale din sectorul proprietăţii private.12 23.C. îngrdsdminte.75 732 S. CARPAŢI FURNITURE 1.000 47.B.177 I.P.74 510. DADR Ilfov Complexele zootehnice mai importante şi gradul de ocupare al acestora sunt: Procentu Profil Societatea comercială Capacitatea Efective totală de l de creştere ocupare ul Păsări S.11 175 Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Producţia medie pe animal Situaţia pe ţară (2001) 2957 46 2.0 1.92 755 A. BALOTEŞTI 20. Mecanizare Comparativ cu datele din perioada 1995.I.200 62.C.84 61. DADR Ilfov 2003 Servicii pentru agricultură Aşa cum rezultd din datele statistice.49 148 Sursa: INSSE .P.A.000 59.0 150 S.000 34.

Moara Vlăsiei şi Căciulaţi (com. Moara Vlăsiei). Gruiu. Glina. §tefăneşti.Societati agricole mai importante cu profil de mecanizare tip sunt la: Ciorogârla. 85 .sat Cioflinceni). SC AGROMEC Gruiu SA (Com Snagov.

2 ha. fiind de asemenea mult inferioarS mediei pe ţarS care este de 28 ha.000 m3 produse principale şi 28. În anul 2002. Fondul forestier este administrat de Direcţia SilvicS Bucureşti prin ocoalele silvice Bucureşti. ca şi pSstrarea şi dezvoltarea unor obiective de interes economic. cerb lopStar. La polul opus se situeazS comunele Otopeni. Posibilitatea anuală totală este de cca. potârniche) cât şi existenţa a cca. frasin. 17 t şi porumbe cca.9% stejar. judeţul Ilfov ocupă locul 29 în ierarhia judeţelor după gradul de acoperire cu pSduri. pune în evidentS faptul cS toate pSdurile'din judeţ sunt incluse în grupa I.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Silvicultura Fondul forestier al judeţului Ilfov cu componentele sale principale (pSdurea. Produsele accesorii care se pot recolta anual (reper anul 1997) sunt: mSceşe cca. Fondul cinegetic format dintr-un numSr apreciabil de specii valoroase (cSprior.115 ha.000.1% cu specii de rasinoase.200 m3 produse secundare. revenind în medie 8 ml/ha. social sau ştiinţific. mistreţ. gârnitS etc. 40 t. 150 lacuri şi iazuri.084 ha fiind mult inferioarS mediei pe ţarS care este de 0. La nivel national. care condiţioneazS pSstrarea echilibrului ecologic. BrSneşti şi Snagov. Suprafata medie de păduri şi alte terenuri forestiere care revine pe un locuitor este de 0. vegetaţia forestieră de pe terenurile situate în afara pSdurii. dupS cum urmeazS: • PSduri cu funcţie de protecţie a apelor = 601 ha (2. asigurS dezvoltarea vânStoarei şi pescuitului sportiv.294 ha. iepure. Accesibilitatea fondului forestier este bunS. respectiv pSduri cu funcţie specials de protecţie.5%) aparţine domeniului public. Chitila. stabilindu-se din acest punct de vedere 4 categorii (cartogramă). 15 t. iar 2117 ha (8.000 m3 din care 56. 5. Unitati administrativ-teritoriale cu suprafeţe importante de pSdure (peste 35% din suprafaţa totals) sunt'Ciolpani. fiind asiguratS printr-o reţea de drumuri forestiere dar şi de drumuri publice care strSbat pSdurile.4%). Suprafaţa de fond forestier care revine la un teritoriu de 100 ha este de 14.' Structura pe forme de proprietate pune în evidentS faptul că 22. . Buftea şi Pantelimon. reprezentând cca. 14% din suprafaţa totals a judeţului. Compoziţia pădurilor se caracterizează prin suprafeţe importante ocupate cu specii de foioase (98. 84. şi fondul cinegetic) reprezintS una din resursele naturale importante. Berceni (sub 1% din suprafaţa totală) şi Dobroieşti şi Glina lipsite de pSduri. fazan. stabilitS prin amenajamente silvice. gradul de împădurire prezintă diferenţieri importante.) şi doar 1.5%) proprietatii private. Cornetu. • PSduri cu funcţie de protecţie contra factorilor climatici şi industriali = 350 ha (1. Zonarea functională a pSdurilor. Produsele lemnoase sau volumul total de lemn existent în pSdure este de aprox. Pe unitati administrativ-teritoriale. fondul forestier ocupa o suprafata de 24. cer. PSdurile din grupa I se claseazS în raport cu funcţiile speciale de protecţie.4%).000 m3. pSducel cca. Snagov.918 ha (91.

86 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 29 .

…. de SRL-uri cu 25.758 ha (94.. 633 .3% mai mult fata de ianuarie 2000 (din care 32 sunt în suspendare de activitate. Se poate afirma că fondul forestier constituie una din resursele naturale importante ale judeţului Ilfov.9%).75% şi numărul de societati pe acţiuni cu 33. Subgrupa pădurilor de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier este reprezentată de zonele naturale de interes ştiinţific şi cu valoare de patrimoniu naţional şi regional şi sunt destinate ocrotirii integrale a naturii.. anul 2001 Fata de perioada de bază a crescut nr..33%...09 cooperatiste societăţi pe 53 0.' În această categorie sunt incluse pădurile din jurul localitatilor. Industria.6219 ă . precum şi orice alte activitati care ar putea afecta echilibrul ecologic.cu capital privat autohton 100% observ ………………………………………. urmărindu-se în acest fel.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare • • Păduri cu funcţie de recreere = 23. Ele sunt supuse unui regim de conservare deosebită şi sunt excluse din procesul'de productie lemnoasă.25 autonome organizaţii 10 0. 3.82 în nume colective societăţi în 42 0.4.40 comanduită simplă regii 26 0.6 Se .2070 a . a cărei gestiune raţională trebuie să constituie un imperativ al programelor de dezvoltare durabilă a teritoriului. ……. Cel mai bine reprezentate sunt pădurile cu functie de recreere. pădurile de interes social din jurul monumentelor istorice şi de cultură.cu capital mixt (stat + străin) sectoru ………………………………………………6 .76 ea . 70 sunt în reorganizare judiciară. benzile de pădure din jurul motelurilor şi hotelurilor.02 familiale societăţi cu 705 6. După forma de proprietate avem: Nr.20 Sursa: CCIA Ilfov.3%). 114 îsi schimbă sediul în alt judeţ.50 acţiuni 336 3..cu capital privat străin ridicată …………………………………………………. păstrarea cât mai nealterată a caracterului lor natural. cu 39.cu capital privat (autohton şi străin) …………………………………. % persoane fizice societăţii 632 6. inclusiv tăierile de igienă şi lucrările de îngrijire.cu capital mixt (stat + privat autohton + privat străin) . se interzice recoltarea de masă lemnoasă.483 societati comerciale. ……… După tipul capitalului avem firme: ……… Nr. toate firmele au primit un număr.cu capital integral de stat ……………………………………………. cu excepţia celor radiate).3 .… lui privat.2.72 răspundere limitată societăţi 8.cu capital mixt (stat 50% şi 50% privat românesc) ponder ………………………. producţia §i distribuţia energiei.697 82. benzile de pădure situate de-a lungul şoselelor etc. Pentru această categorie de păduri. Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului = 326 ha (1. constructii La sfârşitul anului 2001 erau înregistrate la CCIA Ilfov 10. prin lege.

2 0.74 0.7 2 19.0 5 59.0 5 6.0 3 0.% 0.0 2 87 .

Din punct de vedere al dezvoltării economice judeţul Ilfov formează împreună cu municipiul Bucureşti un motor al dezvoltării regionale. Activitatile din judeţul Ilfov unde întâlnim cele mai mici salarii medii nete sunt: Situaţia fata de media pe ţară salariul mediu net pe ţară (lei) (Valori relative %) 1. Astfel. pe sectoare ale economiei naţionale şi ponderea acestor.139.08 Sursa: INSSE. anul 2001 Judeţul Ilfov prezintă o concentrare economică în sectorul terţiar.49 82.042. la sfârşitul anului 2001: Sector primar Sector secundar Sector terţiar Total 41 1834 8608 10483 0. de a asigura locuri de muncă (30% 'din populaţia ocupată a judeţului în 2002) şi de a contribui la formarea produsului intern brut.Judetul Ilfov este un puternic centru industrial şi comercial (este zona marilor angrosişti) fiind o' zonă cu un potenţial natural şi antropic deosebit.88 2.54 2.70% fata de media naţionals 2. Acest fapt a asigurat un cadru investiţional propice pentru revigorarea şi dezvoltarea activitatii economice. Industria În structura economică a judeţului Ilfov. .86 Comerţ +95.02% superior mediei pe ţară de 1. pentru ca la sfârşitul anului 2000 diferenţa să fie de 15.39 17. Anuarul Statistic al României.0 Sursa: CCIA Ilfov. Domeniul industriei a fost influenţat (ca şi întreaga economie a judeţului) de dinamica şi structura economică şi de varietate a municipiului Bucureşti ce acţionează ca un factor de polarizare pe o rază mare de acţiune.044.046.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Numătul de unitati din judeţul Ilfov.138 lei.768.08 Poştă şi telecomunicaţii +12.590. În anul 1998 câstigul salarial mediu net lunar în judeţul Ilfov a fost cu 4.03 1 Industrie +1.10 • Sănătate -33.81 5 • Învăţământ -38.274 lei.10 • Administraţie publică -10.25 7 Salarii peste media pe ţară cunoasc 3. industria este o activitate de bază datorită în principal capacitatii sale de a asigura o gamă variată de produse competitive.12 100. judeţul Ilfov a ocupat locul 5 pe ţară în privinta numărului de societati înmatriculate cu participare străină în luna septembrie 2001 şi locul' 1 în funcţie de capitalul social subscris.98 activităţile: 8 Transporturi şi depozitare +94. al populaţiei şi are gradul de urbanizare cel mai scăzut. 2001 Judeţul Ilfov este cel mai mic judeţ din punct de vedere al suprafeţei.

88 .

acumulatori . confecţii. După anul 2000 s .3 % ). F.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare ÎNMATRICULARI DE SOCIETATI COMERCIALE CU PARTICIPARE STRĂINĂ LA CAPITALUL SOCIAL SUBSCRIS.seruri şi vaccinuri.Line aceste firme deţin 40% din cifra totală de afaceri. . În anul 2002 comparativ cu 2001 s . cărămidă. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Rostar. .5 % din valoarea producţiei industriale a judeţului şi reprezintă 8 % din valoarea producţiei la nivel de ramură.anvelope şi articole din cauciuc.2 10387 8663 Sursa de date: Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti.au înregistrat creşteri la produse care au fost livrate atât pe piaţa internă. . Se produc următoarele tipuri de produse (deoarece datele au fost obţinute din surse diferite este posibil ca ordonea în care sunt prezentate produsele să nu fie cea reprezentativă): . C.' Angst.ambalaje .prefabricate din beton.F. produse de panificaţie ) . Industria alimentară. îmbrăcăminte. lactate. Chippita.T. băuturi alcoolice şi răcoritoare. prelucrarea cauciucului şi a maselor plastice. Creşterea exporturilor a fost posibilă datorită investiţiilor ce s-au concretizat în noi tehnologii.a observat o creştere semnificativă a producţiei industriale. hârtie.Sac. băuturi alcoolice ( cu 158. industria uşoară. antibiotice ( cu 48 % ). metalele comune. Phonx. În topul naţional al firmelor din ultimii ani o serie de firme din judet au ocupat locuri fruntaşe : Danubiana.Gealan.962 tone carne. În anul 2001 au apărut pe teritoriul judeţului noi firme. . Industria cinematografica este reprezentată de studiourile MediaPro din Buftea. Gourmet. . Star Foods.alimentare ( conserve. International. Corina .' carton. preparate din carne ( cu 71.6 % ). Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost identificate şi puse în valoare resurse minerale de : . în luna noiembrie 2003 Total judeţ 11 221. a băuturilor şi tutunului asigură 72. Kraft . Cea mai însemnată pondere la export o au produsele din lemn ( exclusiv mobilier ). băuturile şi tutunul.produse chimice . Pharmex. confecţii şi tricotaje .4 %) şi sa reuşit livrarea pentru prima dată livrarea unei cantitati de175.pentru piaţa externă la încăltaminte ( cu 184.4 % ). . Aeroportul Internaţional Otopeni.N. Celelalte ramuri reprezentative în judet sunt : industria pielăriei şi a încăltamintei.aparate de măsură şi control .ţesături. cât şi la export : .4'%). Romcarton. produsele alimentare. prelucrarea lemnului. Cream . . produsele minerale.mobilier şi obiecte din lemn . . Metro. unele dintre ele foarte puternice -Philip Morris. plăci şi dale din ceramică .7 % ). Chippita România.pentru piata internă la legume conservate ( cu 264. . produse zaharoase ( cu 41. Arteca Jilava. produse zaharoase ( cu 202.

Bălăceanca. Popeşti . Dumitrana. Bragadiru . 89 . Berceni. Jilava.- petrol şi gaze : Periş.Leordeni. petrol : Catelu. Domneşti .

industria alimentară şi a băuturilor 465 . Pantelimon .recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 121 . prelucrătoare En. gaze Total 8 1396 19 1423 0.gaze : Moara Vlăsiei.alte activitati extractive 7 .34 100 135 25136 2487 27758 0. STRUCTURA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE LA SFÂRgITUL ANULUI 2001 Ind.edituri.55 8. televiziune şi comunicaţii 11 . termică. de aparatură şi instrumente medicale.industria metalurgică 15 .industria de prelucrare a cauciucului şi a maselor plastice 94 . erau înregistrate la sfârşitul anului 2001.industria de prelucrare a ţiţeiului.extracţia petrolului şi a gazelor naturale ( exclusiv prospecţiunile ) 1 .industria altor mijloace de transport 3 . şi în toate luncile de râuri şi pe terase. extractivă Ind. Copăceni .industria altor produse din minerale nemetalice 58 . captarea. electrică.industria mijloacelor de transport rutier 6 . un număr de 1419 societati comerciale cu profil industrial.54 % din totalul societatilor comerciale din judeţ.industria pielăriei şi încăltamintei 45 .gospodărirea resurselor de apă. unde există exploatări mici pentru necesitatile locale. hârtiei şi cartonului 29 .56 98.industria de maşini şi echipamente 29 .a 88 .industria tutunului 1 . transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică.industria confecţiilor şi de încăltaminte 80 . poligrafie şi producerea înregistrărilor pe suporţi 64 .industria chimică şi a fibrelor sintetice şi artificiale 43 . Cozieni. de precizie.industria de maşini şi aparate electrice 11 .36 100 ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE DUPĂ OBIECTUL DE ACTIVITATE NUMĂR UNITĂŢI . ceea ce reprezintă 13. utilaje şi instalaţii ) 104 .argile comune : Buftea. metalice şi a produselor din metal ( exclusiv maşini.10 1. .ind. tratarea şi distribuţia apei 3 .industria celulozei.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare . cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 1 .c.producţia. optice şi ceasornicărie 10 .industria textilă şi a produselor textile 52 .industria de prelucrare a lemnului ( exclusiv producţia de mobilă ) 57 .nisipuri şi pietrişuri : Grădiştea.industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 9 .49 90.producţia de mobilier şi alte activitati industriale n.industria constr. . La CCIA Ilfov. gaze şi apă caldă 16 . Brăneşti. Pasărea.industria de echipamente. aparate de radio.

90 .

prelucrarea pietrei). 103. Snagov (băuturi. *) Date provizorii 91 . pesticide. Otopeni (reparaţii utilaje. 110. chimice).9 | 86. 97. 100 6 6 3 5 % hl 304 353 459 404 ech.5 electrică şi termică. aparatură de calcul. 114. Dobroieşti (prelucrarea lemnului.0 9 100. Voluntari (producţia de carne.6 9 60. 234 146 949 1612 textile şi din Produse lei 23 74 4397 0 kg 594 570 0 4621 prelucrate din materiale Mobilier mil. jucării). chimice. 67. 108.6124. textile. *) Date provizorii Carne tăiată în abatoare din Preparate Produse carne zaharoase de cofetărie Alcool etilic de fermentaţie §i sinteză Băuturi alcoolice Alcool tehnic 662 6101 89 193 9 124 1 416 9 98 1060 3 5141 32 973 2 769 5707 42 191 1 173 0 491 3 173 389 7 4750 57 771 7 495 6531 64 153 9 403 8 295 0 387 651 7398 81 155 0 436 4 471 5 371 976 7042 39*) 1086 2665 709 6853 75 1658 2687 785 7284 67 2166 3972 708 7129 39 2289 3982 535 5870 89 1684 3165 2995 3216 3473 4895 4673 232 220 393 372 305 1423 7 7153 47 8994 1113 2 7268 30 8099 690 1052 3860 1623 1857 5 9 3 6 6 6772 5404 6813 7167 6914 29 1878 8531 8672 1232 84 60 24 25 672 0 6 4 INDICII PRODUCŢIEI INDUSTRIALE în volum absolut % Total judeţ 103. lactate. 107. 129. detergenţi. 97. 72.7 100. 98. medicamente şi farmaceutice. materiale plastice. pe baza datelor din "Cercetarea statistics privind producţia fizică industrială" (IND). prelucrarea lemnului. Jilava (încăltaminte.' Mogoşoaia (utilaj tehnologic. 103. Buftea (alimente şi băuturi. PRODUCŢIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE tone 474 760 204 527 kg 640 611 5374 6559 tone 335 469 70 23 206 147 176 178 hl 2 5 0 6 ech.0 6 151. maşini agricole şi forestiere. Ace§tia au fost calculaţi la nivelul fiecărui judeţ.8 79. cauciuc. Bragadiru (băuturi. construcţii civile).| .7 59.6 102. textile. 110.6 102.|2 . 253 697 21 56 170 935 703 650 lei principalele 1 4 Notă: Sunt prezentate 97 7 produse industriale ale judeţului.7 Energie prelucrătoare 108. mase plastice).5 106. 114.7 0 59. 129. fire şi fibre sintetice. producţia de hârtie.9. prelucrarea lemnului. edituri. medicamente.Industrie . încăltaminte. 118. gaze 7 8 industriale (IPI) caracterizează evoluţia producţiei industriale totale 2 9 7 Notă: Indicii producţiei la nivel de judeţ. textile. alimente. mase plastice). 9 117. 86. textile şi sticlă).3 92. încăltaminte.7 100. 98. tutun.__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov .6 | 0 | . cărămizi). 386 461 673 565 100 3 7 4 5 hl 439 510 429 412 ech. hârtie şi carton). mase plastice).6 | 118.3 92.279. in timp ce IPI calculat la nivel naţional caracterizează evoluţia valorii adăugate brute la costul factorilor realizate în activitatea industrială.Reactualizare Numeroase localitati se remarcă prin producţia unei game diversificate de produse (anul 2002) : Baloteşti (alimente. Periş (elemente din beton.7 6.|9 . elemente din beton).6 9.5 106.3 61.7 70. Popeşti (alimentare. voiaj şi marochinărie. 100 Confecţii mil. construcţii metalice.9extractivă | Industrie 103.

Date provizorii Din punct de vedere al importanţei lor.X. bunuri de larg consum. produselor din mase plastice.I31. Cernica 984.teritoriale au sub 100 de angajaţi Dascălu 93 şi Nuci 46. uşoară.I31. Scopul este apariţia a 2000 noi locuri de muncă care să contribuie la dezvoltarea locală a judeţului Ilfov şi Giurgiu.X. 120. Ilfov ) Numai două unitati administrativ . Gruiu 245.centre industriale foarte mici ( 101 . mecanică fină. Afumaţi 549. Dărasti 127. Glina 1013. spaţii administrative.J. Chitila 1435. aceasta prezentând o deosebită atractivitate pentru investitorii locali şi străini. Popeşti 2400. 105. se pot utiliza materii prime locale la construcţia viitoarei autostrăzi Bucureşti . Petrăchioaia 113. cât şi firmelor româneşti şi străine care oferă case la cheie. 105.centre industriale mijlocii ( 2001 . 92 . Corbeanca 240. îndeosebi în ramurile tradiţionale: alimentară şi a băuturilor. Voluntari 2620 . Se poate dezvolta industria materialelor de construcţie pe baza resurselor existente. 99. 125. Jilava 1053. Cererea este formată din persoane fizice din municipiul Bucureşti şi din Judeţul Ilfov.centre industriale mici ( 501 . care este considerat zona verde a capitalei se observă un ritm intens al construcţiilor civile şi industriale.D.Braşov. producţiei de mobilier.200 3 faţă de 1. Periş 286. mecanică fină. Măgurele 629.474. Cornetu 406. Se are în vedere următoarele industrii nepoluante: electronică. Snagov 279. . 114. ( Sursa . Printr-un proiect iniţiat de ministerul Dezvoltării şi Prognozei se urmăreşte atragerea de investiţii străine directe în cadrul Parcului Industrial Bolintin Vale. în anul 2001. Vidra 309. Otopeni 1032. 105.9 judeţ 8 0 8 6 7 3 0 7 0 1 Notă: Indicele volumului cifrei de 0 afaceri din 6 industrie este calculat pe baza eşantionului de agenţi economici. comerciale. Brăneşti 946. Tunari 418. maşini şi utilaje.200 2 Total 114. precum şi spaţii de depozitare.500 angajaţi ) : Berceni 387. Baloteşti 616.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare INDICII VOLUMULUI CIFREI DE AFACERI DIN INDUSTRIE % 1. a fost de 2. Ponderea celor care îsi permit să apeleze la creditul imobiliar sau la cel ipotecar este limitat la nivelul veniturilor (câstigul salarial mediu net lunar în judeţul Ilfov.992 lei). . 135. Moara Vlăsiei 405. Dragomireşti 529. Pantelimon 1888 . datorat pe de o parte atât persoanelor fizice ( care îsi construiesc locuinţe în antrepriză proprie ). În concluzie industria judeţului Ilfov constituie un factor de dezvoltare. Clinceni 635. eşantion ce are reprezentativitate numai la nivel naţional. Ciolpani 181. Mogoşoaia 314. Găneasa 104. după numărul de salariaţi întâlnim : . Investiţia este pe 4 ani şi totalizează 201 milioane Euro. Bragadiru 1260. 138. Datele la nivel *) judeţean nu au fost extinse. punct vamal pentru mărfuri. Dobroieşti 841. 111. Chiajna 1070. Constructii În judeţul Ilfov.2000 salariaţi ) : 1 Decembrie 707. 115. 122.5 102.10000 angajaţi ) : Buftea 2032. De asemenea. Ştefăneşti 189.S.

2 106.4 231. 2000.2 AUTORIZAŢII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU CLĂDIRI REZIDENTIALE număr' Autorizaţii eliberate din care: Mediul urban Mediul rural 310 19 291 565 571 34 531 410 21 389 271 33 238 510 662 27 483 LOCUINŢE TERMINATE ŞI ÎN CURS DE EXECUŢIE număr Locuinţe terminate 258 259 285 627 211 258 301 din care în: mediul urban 68 13 31 25 22 40 17 mediul rural 190 246 254 602 189 218 284 Locuinţe în curs de 2230 2401 2651 2833 2984 3102 3475 din care în: mediul urban 146 143 158 142 187 110 258 mediul rural 2084 2258 2493 2691 2797 2992 3217 Notă: Indicatorul "Locuinţe terminate" se referă la totalul locuinţelor finalizate în cursul trimestrului. Cifra de 95. iar "Locuinţe în curs de execuţie" sunt locuinţele aflate în diferite stadii de execuţie la sfâr5itul trimestrului. . INDICII INVESTIŢIILOR REALIZATE % Investiţii .1 45.6 119.6 132.1 418.2 10. Voluntari sunt U. Putem mneţiona localitatea Popeşti. cât şi exploatarea resurselor minerale.5 97. Se poate observa uşor că lucrările de constructii terminate şi / sau în curs de execuţie sunt mai mari în mediul rural decât în mediul urban. În judeţ existau 108 firme care se ocupau de construcii civile. Investiţiile realizate de firmele de constructii s-au materializat în utilaje şi mijloace de transport şi lucrări de constructii.total din care: lucrări de construcii utilaje (inclusiv mijloace de transport) 61.8 126.1 21.4 134.1.0 50.8 81. unde asi desfa§oară activitatea mai multe firme de constructii.18 % din totalul naţional.8 47.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov .Reactualizare Cererea mare pentru constructii civile şi industriale dinamizează atât industria materialelor de construcţie..13 %'reprezinta'locuinţele aflate în proprietate privată. Popeşti.A.5 36. (conform CCIA Ilfov). industriale. Societati comerciale care au ca obiect de activitate construcţii se găsesc în toate unitatile administrativ teritoriale Chitila.7 101. izolaţii (conform bilanţului de la sfârşitul anului 2001).T.7 152. Fondul de locuinte al judetului Ilfov reprezenta la 31dec.

93 .

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 30 .

UMITATER ITORIULU UUDETEAH ^^^^— LIMITA TER ITORIULU I MU NICIPILU LUI BUCUREBT ----. PRAHOVA CATEGORII DE LOCALITATI « OR AS • SAT RESED1NTAD E CDMUHA LI MITE ADMINISTftATfVTERITO R.LlfJITfcTER ITQRIULU IQRASENESC /COMUNAL .LALE ----.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare JUD.

persoane) 1 0 . 6 0 0 0 6 9 9 9 Cartograma 31 SECTOARE ALE ACTiVfTATILDR ECONOMICE -<Q SECTOR PRIMAR <3 SECTOR SECUNDAR "^ SECTOR TERTIAR Sursa dateior: DIRECTtA JUDETEANA DE STATISTICA ILFOV PL ANSA NR PR0IE CTKI . 1 6 0 / . 1999 VOLUMUl P0PULATIEI OCUPATE TOTAL (nr.2002 €£^_ 4000 .■ 6999 ^~2000 ■ 3999 500 :.SECTOARE ECONOMICE IN FUNCTIE DE POPULATIA OCUPATA .

altele adăpostind lacuri naturale sau artificiale cu folosinţe complexe: piscicole. Câlnău (cu 9 iazuri şi 4 acumulări).Pe valea Colentinei cele mai importante lacuri sunt: Fundeni . datorită numeroaselor văi. lung de 13 km şi adânc de 9 m. . irigaţii. unele cu ape curgătoare permanente.96 ha.Balta Neagră situată în mijlocul unei întinse păduri. cel mai renumit şi cel mai atrăgător dar şi cel mai bine pus în valoare pentru turism şi recreere. Buciumeni . Chitila .250 m) oferă condiţii favorabile pentru agrement. având o suprafata de 135 ha şi o poziţie foarte atractivă. Mogoşoaia . . . În cadrul peisajului natural. Cu o suprafata de 575 ha. 94 . Cociovaliştea (cu 17 iazuri şi 9 acumulări). turism şi agrement. Partea centrală a judeţului (împrejurimile Bucureştiului) şi partea de sud sunt zone deficitare în păduri. .90 ha. Pădurile sunt concentrate îndeosebi în partea de nord şi nord-est a judeţului. Turismul Potenţial turistic Deşi situat în plină regiune de câmpie. deşi de mai mici dimensiuni (4 km lungime şi o latime ce variază între 10 . Şindriliţa (cu 12 iazuri şi 2 acumulări). 4000 ha) realizată artificial. acumularea Mihăileşti de pe Argeş.95 ha.115 ha. formate prin stagnarea în mod natural a apelor sunt: .Lacul Bălteni format pe valea pârâului Sticlăria. oferă condiţii optime pentru recreere şi agrement dar până în prezent acestea nu au fost utilizate corespunzător.Lacul Snagov. Mostiştea (cu 18 iazuri). 3. lacul Snagov constituie un obiectiv turistic de prim rang. înconjurat de întinse păduri. cu o bogată faună piscicolă. unde gradul de împădurire atinge procente de 35 . constituie premize favorabile dezvoltării unei zone de agrement adiacente.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare FONDUL DE LOCUINŢE LA 31 DEC. 2000 Total 790735 196887 27389 37896 73356 9704 752838 189550 264 Regiunea 87659 216526 31218 39872 85826 318 836723 207973 30900 Ilfov 93366 28652 3722 4549 10327 141 88817 276201 3581 Sectorul construcţii va fi un sector de bază în economia judeţului Ilfov datorită cererii mari de lucrări de construcţii. cu o suprafata de 224 ha şi o adâncime medie de 4m este de asemenea înconjurat de mari' suprafeţe de păduri contribuind la pitorescul împrejurimilor.3. Cea mai întinsă suprafata lacustră (cca. Plumbuita -70 ha.45% din suprafata. Lacurile cele mai mari. vegetaţia constituie unul din factorii cu o mare importanta pentru protecţia şi conservarea mediului şi pentru asigurarea unui cadru adecvat odihnei §i recreerii. prin prezenţa în teritoriul înconjurător a pădurilor.4. judeţul beneficiază de zone cu peisaj natural de mare valoare.Lacul Căldăruşani. Lacurile artificiale sunt caracteristice în primul rând văilor Pasărea (pe care s-au realizat 26 iazuri şi 24 acumulări).

Cernica. Valoarea terapeutică a acestora este certă: presiune constants. pentru ocrotirea lor. Pădurea Căldăruşani este de asemenea ocrotită ca rezervaţie naturală de importanta judeţeană. Balamuci).Pasărea . În concluzie. Ciorogârla. 95 .Moara Vlăsiei . Colentina.Mogoşoaia .82ºC.Corbeanca . rezultă că principalele resurse turistice ale cadrului natural din judeţul Ilfov sun t: .Pustnicu . Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Mogoşoaia. Datorită faptului că teritoriul actual al judeţului a fost una dintre cele mai vechi şi mai intense arii de populare din Câmpia Română. de mare interes turistic sau ştiinţific. la Periş şi în zona cuprinsă între Măgurele şi Dumitrana. la Balote§ti. în apropierea Mânăstirii Căldăruşani.Izvorani . hipertensiune arterială. lângă lac.Dumitrana. Tânganu. Ţigăneşti. Şindriliţa. Ansamblul Mânăstirii Snagov.Bălteni . Asocierea acestor trei elemente naturale a dat naştere în multe zone. Căldăru§ani. Snagov.Snagov . acestea din urmă însă puternic poluate. lacul Snagov (100 ha) şi pădurea Snagov (10 ha) au fost incluse în lista rezervatiilor naturale (Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional .Periş .Acumularea Mihăileşti . alergii etc. 2.Buftea . mineralizare redusă. lângă Otopeni. Pasărea. Pasărea. unor arii deosebit de pitoreşti. la nord de lacul Băneasa. vestigiile arheologice şi monumentele istorice sunt numeroase şi de mare valoare.Baloteşti .Grădiştea . temteraturi între 41 . Mostiştea. Vlăsia. Sabar. Astfel. Din analizele fizico-chimice rezultă că aceste ape pot fi utilizate în tratarea unei game largi de afecţiuni: diverse forme de reumatism. Argeş.Săftica .Ghermăneşti . . Sondajele au evidenţiat astfel de ape la Snagov.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Cercetările realizate în 1994 au relevat existenţa unui important potenţial geotermal în mai multe puncte din judeţ. Numeroase alte monumente istorice şi de arhitectură sunt prezente pe teritoriul judeţului.salbele de lacuri de pe văile Sticlăria.suprafeţele compacte de păduri în mare parte păduri rămase din ceea ce au fost renumiţi Codrii ai Vlăsiei.Ţigăneşti . Colceag.Secţiunea 3 “ZONE PROTEJATE”)'.Cernica .Secţiunea 3 “ZONE PROTEJATE”: .Pantelimon . Prin prezenţa unor valoroase resurse turistice naturale şi antropice pot fi conturate principale areale de atractivitate turistică: . Ciorogârla. Dintre acestea se remarcă valorile de patrimoniu cultural de interes naţional incluse în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional .Tâncăbeşti .Monumente şi ansambluri de arhitectură: 1. Cociovaliştea.văile cursurilor de apă permanente: Ialomiţa.Argeş . multe dintre ele reprezentând obiective de atracţie pentru turism (mănăstirile Turbaţi. Dâmboviţa.Balta Neagră . .

unităţi 4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 4 1 1 1 3 10 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 6 19 17 6 1 1 Comisia Naţionals pentru Statistics . 14. 19. 28. 25. 23. de închiriat Hotel Hotel Pensiune Pensiune Pensiune turistică montană Pensiune Pensiune agro Bungalow Pensiune Hotel Hotel Vilă Pensiune Vilă Vilă Vilă Vilă Hotel Vilă Categorie 3 2 stele 1 stea 2 flori 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 2 stele 2 flori 2 flori 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 flori 2 flori 2 stele 3 flori 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 4 flori 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 1 stea Nr. 3. 4.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Structuri turistice de primire Judeţul Ilfov dispune. 41. 21. 27. 5. 20.1998 96 . 16. 34. 33. 31. 11. 39. 26. 36. 7. pe structuri de cazare şi grad de confort: Nr.000 locuri. 18. 22. 10. 13. conform surse de documentare*. de 106 unitati de primire cu un total de aproximativ 1. 24. Datele respective evidenţiază următoarea dispunere a unitatilor de cazare. Localitate 1 Berceni Bragadiru Bragadiru Buftea Buftea Buftea Buftea Buftea Cernica Chiajna Ciolpani Ciolpani Ciolpani Ciolpani Ciolpani Domneşti Ghermăneşti Ghermăneşti Ghermăneşti Ghermăneşti Măgurele Mogoşoaia Otopeni Otopeni Otopeni Otopeni Otopeni Otopeni Pantelimon Pantelimon Săftica Snagov Snagov Snagov Snagov Snagov Snagov Sat Snagov Sat Snagov Sat Snagov Sat Snagov Sat Snagov Sat Tip structură cazare 2 Popas turistic Ca§uţe Pensiune agro Bungalow Bungalow Bungalow Hotel Vilă Popas turistic Pensiune Pensiune Motel Vilă Vilă Vilă Motel Motel Vilă Vilă Vilă Hotel Pensiune Ap. 15. 12. 6. 9. 38. 2. 35. 42.Fişa localitatii . 40. 8. 37. 29. 0 1. 17. 32. crt. 30.

12. predominante sunt unitatile tip restaurant (8 unitati . I 2 stele 2 stele 2 stele Categ. 5.58 %). 13. 8. dar §i antropice de care dispune constituie o atracţie turistică majoră. Structurile de alimentaţie Reţeaua unitatilor de alimentaţie este formată dintr-un număr de 14 unitati. Ghermăneşti şi Ciolpani.7 %). 2. 6. aceasta fiind situate în localitatile Snagov. 3. Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 2 3 4 Snagov Sat Camping 2 stele 1 Snagov Sat Bungalow 3 stele 1 Tâncăbeşti Pensiune 2 flori 1 Voluntari Pensiune 4 stele 1 Sursa datelor: MTCT . 7. 10.Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism După cum rezultă din tabelul de mai sus. 45. dispuse pe tipuri şi categorii de confort după cum urmează: Nr. Concentrarea de unitati de cazare în partea de nord a judeţului este explicabilă prin faptul că resursele naturale. 11. dico-bar (o unitate . Din modul de dispunere a unitatilor de cazare se mai constats că partea de sud a judeţului este deficitară la acest tip de structuri. 46. 4. crt. dotările pentru agrement sunt slab reprezentate. unităţi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Sursa datelor: MTCT . grădină de vară (o unitate -7 %) şi snack-bar (0 unitate . I Categ.7 %). 9. Urmează structurile de tip bar de zi (2 unitati . Localitate Buftea Cernica Chiajna Chiajna Domneşti Domneşti Măgurele Mogoşoaia Otopeni Pantelimon Snagov Sat Snagov Sat Snagov Sat Snagov Sat Tip structură cazare Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant specific Braserie Restaurant clasic Disco bar Grădină de vară Snack-bar Categorie Categ. 97 . 1. I 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele Nr. cel mai slab reprezentate fiind structurile tip braserie (o unitate . Structuri turistice de agrement Faţă de resursele naturale valoroase de care dispune teritoriul ocupat de judeţul Ilfov. 14.0 43.14 %).Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism 1 Se remarcă ponderea unitatilor de tip vilă. 44.7 %).

Baza de la Buftea are în components un debarcader şi diverse terenuri de sport. În procesul de vânzare al mărfurilor cu ridicata şi (sau cu amănuntul) se desfac cantitati importante de mărfuri. distribuitori. motelul “Flamingo” dispune de un mic bazin de înot. a aeroporturilor..4. Măgurele.distributor . cu implicaţii şi asupra bugetelor locale şi a veniturilor populaţiei. 3. Pădurile şi lunca Argeşului reprezintă zone valoroase pentru recreere. Aceste centre sunt situate de-a lungul căilor rutiere importante. 98 . Jilava. atât din punct de vedere cantitativ.consumator final) ca mărfurile să ajungă la consumatorul final în cantitatea şi la calitatea dorită. în apropierea staţiilor C. Corbeanca. Mogoşoaia. transportatori. La Buftea există şi un club al copiilor amenajat cu toate dotările necesare. Ştefăneşti şi Tunari. Otopeni.F. În Buftea şi în comunele Mogoşoaia şi Brăneşti funcţionează case de cultură cu discoteci. Pădurile Cernica şi Pustnicu. Servicii economice §i sociale Comerţul Din punct de vedere al amplasamentului. Pantelimon. În comuna Ghermăneşti. terenuri de sport. Buftea. Baloteşti. Populaţia ocupată în sectorul comerţ depaseşte în fiecare unitate administrativ teritorială a judeţului 30 % din totalul populaţiei ocupate in servicii. cât şi parcurile de la Buftea şi Mogoşoaia. oferă posibilitati pentru promenadă şi organizarea de picnic-uri. Mogoşoaia. cât şi în aval (producător sau importator. locuri de joacă pentru copii. judeţul Ilfov este locul ideal al marilor centre pentru vânzarea cu ridicata.. Ciolpani.a dezvoltat şi va continua să se dezvolte datorită cheltuielilor relativ mici cu înfiinţarea unui centru comercial. Ştrandul de la Snagov dispune de un mic bazin de înot şi un debarcader cu şalupe şi bărci. Sectorul comerţ s . Bragadiru. cât şi posibilitatea închirierii de echipament sportiv. firme care se ocupă de producţia de ambalaje). de o sală de biliard şi de un debarcader cu şalupă. cât şi valoric. Construcţia şi / sau modernizarea de spaţii comerciale implică angrenarea unor firme de construcţii pentru realizarea acestor obiective.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Există numai patru ştranduri (Snagov. Popeşti. In acest lant al distribuţiei de “ mărfuri ” sunt implicaţi numeroşi agenţi economici situaţi atât în amonte.4. Buftea şi Cernica) dotate cu plaje amenajate. plajă şi pescuit sportiv. Aceşti intermediari ajută (în procesul producător . detailişti. Brăneşti. Tot la Snagov există şi o sală de jocuri mecanice. Chitila. În judeţul Ilfov sunt 2347 societati comerciale care au ca obiect de activitate comerţul cu ridicata (conform bilanţului da le sfârşitul anului 2001). 1 Decembrie.R. Din acest punct de vedere sunt bine reprezentate următoarele localitati: Afumaţi. Merită menţionate noile centre comerciale Metro Voluntari şi Otopeni şi Centrul Comercial Doraly Afumaţi. În viitor se va dezvolta comerţul cu amănuntul în judeţul Ilfov prin aparitia unitatilor de tip supermarket ( investiţii externe directe ) şi unitatile comerciale vor funcţiona'în sistem reţea de magazine.

Populaţia ocupată în activitatea de transporturi. Afumati. Notă: Datele lunare comunicate operativ sunt susceptibile de rectificări succesive din partea Autoritatii Naţionale a Vămilor.01. Activitatea A. depozitare şi comunicaţii reprezintă 17.04 % din totalul populaţiei ocupate. Domneşti. Transporturi 4958. Cernica. Activitatea de control privind calitatea produselor şi serviciilor se desfasoară prin intermediul Autoritatii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. iar cele utilitare şi sportive de pe aeroportul din Clinceni. Brăneşti. cu toate că exporturile au continuat să crească lună de lună. Serviciile de transport aeriene se realizează de pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa. Jilava.N.0 44751. Importante firme de transport se găsesc la Voluntari.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare EXPORTURI ŞI IMPORTURI DE MĂRFURI mii euro 1. Transportul de mărfuri este impulsionat de activitatea comercială intensă. În primele două luni ale anului 2001 comparativ cu aceeaşi perioadă anului 2000 s-a înregistrat o creştere a activitatii de comerţ exterior datorată creşterii volumului exporturilor cu 16 %. în perioada 1. În domeniul serviciilor de transport de persoane există o oportunitate pentru transportatori dacă ţinem seama că 60 % din populaţia salariată îsi desfasoară activitatea în altă localitate decât cea de domiciliu. Otopeni. Domneşti.2003 Valoarea produselor cu abateri de la O.G.30. Berceni.P.I. având aceea§i tendinta ca la nivel naţional. Transportul rutier al judeţului este completat de liniile preoraseneşti de transport în comun din Bucureşti.X I. Vidra. *) Date rectificate. Total 111 816 903 976 105 106 146 115 121 101 114 128 107 1236 exporturi 58 9 2 1 42 78 63 28 76 97 75 61 50 63 FOB Total 400 365 283 336 369 413 434 444 441 434 511 520 442 4631 Sursa de date: Datele privind exporturile şi importurile fiecărui judeţ (inclusiv municipiul Bucureşti) au fost determinate de către Autoritatea Nationals a Vămilor în funcţie de sediul agenţilor economici care au realizat exporturile şi importurile de mărfuri. Cornetu. Periş. Buftea. care poate fi diferit de cel al pro'ducătorilor de mărfuri exportate sau al utilizatorilor mărfurilor importate.6 În domeniul serviciilor de transport rutiere la nivel judeţean există 253 de agenţi economici (conform bilanţului contabil de la sfârşitul anului 2001).5 judeţ Sursa de date: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. 21/1992 -milioane leidin care: produse din import 56898.09. . Mogoşoaia.5 Total 2307 5928. – 30.C. Bragadiru. ca urmare a modificării sau anulării unor declaraţii vamale întocmite in lunile anterioare. Chitila. Importul a continuat să fie mai mare decât exportul.

Serviciile de telecomunicatii sunt bine reprezentate la nivelul judeţului Ilfov prin serviciile de telefonie fixă şi mobilă. 99 . precum şi prin intermediul serviciilor poştale ( în peste 80 % din localitati există oficii poştale ).' având în vedere larga arie de acoperire a acestora.

Funcţionează 18 centre de plasament pentru copii aflaţi în dificultate. din care 18 sunt publice. Ciolpani. Clinceni. Grădiştea. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Preşcolar Şcoală Licee Învăţământ special pt. Baza materials a învatamântului preuniversitar cuprinde : . 63 laboratoare şcolare. 14 ateliere. Ciorogârla. Sănătate La nivelul judeţului există următoarele tipuri de unitati sanitare ( în anul 2000 ) : spitale 5 cămine spital 2 dispensare 2 cabinete medicale 141 cabinete medicale asociate 2 societăţi medicale civile 2 cabinete stomatologice 48 puncte farmaceutice 38 depozite farmaceutice 10 ambulatorii 2 creşe 1 100 .În'judeţ există 108 biblioteci. Localitatile unde există biblioteci în care se desfa§oară activitati cu caracter permanent în judeţul Ilfov sunt : Buftea. Tunari. de întreţinerea unor şcoli.învatamântul gimnazial : 871 săli de clasă şi cabinete şcolare. Bragadiru. Otopeni. Învatamântul pentru ucenici cuprinde 7 secţii. 9 săli de gimnastică. 3 seminarii teologice. Insuficienţa personalului de specialitate afectează calitatea procesului de învatamânt. Afumaţi. 1 tehnică. Jilava şi Periş. 121 124 12 4 5350 29269 378 384 293 1794 25 72 Învatamântul liceal cuprinde 17 sectii ( 2 teoretice. 76 laboratoare. ca şi slaba dotare (inclusiv lipsa laboratoarelor de informatică dotate corespunzător). . . 35 ateliere. Chiajna. 1 silvic. Se întâlnesc probleme legate de finanţare. Cultura În judetul Ilfov sunt 40 de cămine culturale şi case de cultură. 1 liceu pentru deficienţi'cu 179 elevi înscrişi ). 32 săli de gimnastică . 3 agricole. Învăţământul superior funcţionează în cadrul Universităţii Media Pro. Gruiu. din care 12 săteşti şi 2 ora§eneşti. cu handicap sau cu virusul HIV / SIDA ( 8 centre publice / 10 centre private ). Moara Vlăsiei.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Învăţământ În judeţul Ilfov. învăţământul de toate gradele este foarte bine reprezentat în teritoriu.învatamântul liceal : 236 săli de clasă şi cabinete şcolare.

Voluntari. în judeţul Ilfov reprezintă 0. absolvenţi şi persoane aflate în apropierea vârstei de pensionare. Se acordă sprijin persoanelor cu handicap.dezvoltare este reprezentat de unitatile de la Măgurele. în 2001. pensia minimă a crescut. mil.35 %. Anuarul Statistic 2002 lit 24197 1264 382 !ll 996191 119452 10604 385412 149378 11629 Numărul mediu al pensionarilor în perioada trim. Cele mai importante măsuri vizează stimularea angajatorilor care angajează şomeri. Serviciile de administraţie publică sunt foarte bine reprezentate în toate unitatile administrativ teritoriale din punct de vedere al populaţiei ocupate. a crescut cu 0. III 2003. Otopeni. Cercetare . persoanelor cu venituri reduse. Se resimte lipsa căminelor de bătrâni.6 % din totalul naţional. Pantelimon. Asigurări sociale Cheltuielile pentru protecţia socială a şomerilor. persoanelor cu copii. 101 . în fapt de insuficienţa personalului medical cu studii superioare şi medii. Vidra. lei Total 940437 281018 434120 1166913 118634 Regiunea 196409 221714 24994 81369 21519 Ilfov 64310 28293 2609 10332 461 Sursa : INS. Popeşti. Sectorul cercetare . Baloteşti.dezvoltare în judeţul Ilfov se transferă rezultatele specifice acestei activitati spre agenţi economici din domeniul public şi privat în scopul creşterii eficienţei economice.lei 6721 68023 68178 68337 68095 68385 68420 14336 15129 16052 16630 16751 17326 182892 Notă : Datele pentru trimestrul III 2003 sunt provizorii În teritoriu sunt 2 cantine sociale cu 195 locuri de care beneficiază 140 persoane.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Problemele judeţului Ilfov sunt legate de resursele umane. Urmare a măsurilor de protecţie socială iniţiate de guvernul României. Activitatile de cercetare . NUMĂRUL MEDIU AL PENSIONARILOR ŞI PENSIA MEDIE DE ASIGURĂRI DE STAT Numărul mediu al Pensia medie . îmbunătatirea soiurilor de pl'ante şi a raselor de animale şi au ca scop valorificarea acestora prin industrializare în cadrul unitatilor industriei alimentare din judeţ.dezvoltare vizează în special domeniul agricol. Probleme de dotare sunt în partea de nord -est a judeţului. III 2002 – trim. Buftea şi Periş.dezvoltare Prin activitatea de cercetare .

depozite de deşeuri etc. “Neferal” S.1. cauza acestei stări de fapt. astfel.) evidenţiindu-se în acest sens zona Cernica.) continuă să fie poluată cu pulberi în suspensie.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 4. dar şi pentru sănătatea populaţiei. în ceea ce priveşte amplasarea şi amenajarea lor în scopul protecţiei mediului. zona industrials Pantelimon (S. rezultate din numeroase activitati (agricultură. producându-se deteriorări mai mult sau mai puţin grave. fata de normele standardizate.C. zona Bragadiru. “Acumulatorul” S.A. DIAGNOSTIC – PRIORITĂŢI 4. Se considers că zona Glina este o zonă critică sub aspectul poluării atmosferei. care să preia apele uzate. dar şi a solului. Deşeurile.C.1. de toate categoriile. 102 .1.A. Caracteristica generald a depozitdrii deşeurilor. constă în faptul că nu întrunesc condiţiile minime ale normelor în vigoare. plumb şi oxizi de azot. fiind haldele de deşeuri menajere. Se pot contura. în funcţie de alterarea unuia sau mai multor factori de mediu. zona Dragomireşti. face ca apa râului Dâmboviţa să fie în categoria “degradat” în aval de localitatea Bălăceanca Sub aspectul poluării atmosferei. şi S. Mediul În judeţul Ilfov se înregistrează sistematic depasiri ale indicatorilor de calitate a tuturor factorilor de mediu. Poluarea apelor subterane este punctiformă şi este cauzată de o gamă variată de noxe. a apelor de suprafata. STRUCTURA TERITORIULUI 4. apelor subterane şi a solului. zona Jilava. zone funcţional sau zone cu suprafeţe mai mari poluate şi/sau degradate. reprezintă un factor de risc pentru întregul mediu. Lipsa unei staţii de epurare proprii pentru municipiul Bucureşti. extracţia petrolului.

circumscrisă Capitalei. Poluarea şi degradarea solului prin acţiunea de depozitare a deşeurilor menajere şi industriale pe platforme neamenajate (circa 80 %). Reducerea diversitatii biologice prin supraexploatarea unor specii de floră şi faună. . PUNCTE SLABE Poluarea şi degradarea mediului înconjurător ca urmare a activitatilor industriale din zonele limitrofe Capitalei. Fondul funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales la arabil. Bălteni etc.__________________________ Lipsa unei RISCURI educaţii ecologice şi a conştientizării populaţiei asupra faptului că poluarea şi degradarea naturii poate avea efect de bumerang asupra calitatii vieţii şi implicit asupra sănătatii oamenilor. Habitatele de pădure deteriorate din lunca Argeşului datorate lucrărilor hidrotehnice în scopul construirii canalului Bucureşti Dunăre.remarcabil mai ales pe valea Cociovaliştea. având şi un important fond cinegetic. unele dintre ele. Păduri de foioase cu funcţie specială de protecţie. a unde funcţia de recreere să primeze în detrimentul celei economice.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Analiza SWOT relevă următoarele: PUNCTE TARI Existenţa unor resurse de ape minerale geotermale care pot fi folosite în scopuri balneo-turistice. evidenţiindu-se în mod deosebit zona Glina §i Pantelimon. Numărul mare de lacuri şi bălţi care pot oferi conditii optime pentru organizarea zonelor de' agrement.___________________ OPORTUNITĂŢI centurii verde Creare galbenă. specii rare sau endemice. Fond piscicol . Tendinţa de a trata mediul ca “un bun gratuit” fără a lua în calcul costul daunelor provocate acestuia. pescuit etc. alcătuit din soluri brun roşcate de pădure şi cernoziomuri deosebit de favorabile culturilor agricole. sporturi nautice. Entrofizarea apelor lacului Snagov (zonă naturală protejată) ca urmare a deversărilor de ape uzate §i neepurate. Pasărea.

Jilava. Buftea . a staţiilor de epurare a apelor etc. dar şi a oraşelor şi comunelor judeţului Ilfov (lipsa depozitelor ecologice. Glina. este vorba de rezolvarea disfuncţionalitatilor legate' de nefinalizarea staţiei de epurare a municipiului Bucureşti. la diminuarea poluării apelor şi la depozitarea controlată a deşeurilor industriale şi vizează probleme specifice şi punctuale ale fiecărui agent industrial. dispuse mai ales în zonele limitrofe municipiului Bucureşti (Pantelimon.Chitila). Voluntari. • intervenţii necesare la nivelul activitatilor de exploatare a petrolului în scopul reducerii poluării apelor de suprafata şi subterane. • educarea publicului pentru înţelegerea necesitatii conservării diversitatii biologice şi utilizarii durabile a componentelor sale.). intervenţiile se referă la diminuarea reducerii emisiilor în atmosferă.Ca urmare a problemelor şi disfuncţionalitatilor identificate prin analiza anterioară au rezultat următoarele prioritati de intervenţie: • intervenţii la nivelul activitatilor industriale. a solului şi a vegetaţiei. • intervenţiile necesare la nivelul activitatilor de gospodărie comunală. 103 . Popeşti Leordeni.

. . ca urmare a diagnosticului dat de analizarea situaţie existente propusă anterior.realizarea unor lucrări noi. 33 poduri şi podeţe. . 98 obiective socio-economice.________________________ .005 ha teren extravilan.13 obiective socio-economice. care va rezolva şi problema depozitării deşeurilor menajere.1998 pagubele fizice produse au fost evaluate la: .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Zone expuse inundaţiilor La nivelul întregului teritoriu în perioada cuprinsă între 1970 .îmbunătatirea activitatilor de întreţinere şi control al lucrărilor existente specifice apărării împotriva inundaţiilor (îndiguiri. ._____________ RISCURI existenţa unor zone cu vulnerabilitate la inundaţii OPORTUNITATI existenţa legislaţiei referitoare la riscurile naturale. diguri.analizarea situaţiei existente a principalelor lucrări hidrotehnice din judeţ.20 km reţele de infrastructură tehnică (străzi. Analiza SWOT relevă următoarele: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE insuficienta preocupare şi informare a organelor locale şi a populaţiei în domeniul apărării şi combaterii fenomenului de inundaţii. a gradului de apărare actual al zonelor pentru care au fost realizate aceste lucrări precum şi situaţia actuală a obiectivelor socio-economice situate în zonele inundabile neapărate sau cu grad incert de apărare. În zonele cu vulnerabilitate crescută la inundaţii sunt estimate următoarele pagube: 1.600 gospodării.090 gospodării.1.129 ha teren intravilan. Prioritatile de intervenţie pentru remedierea sau evitarea efectelor producerii fenomenului de inundaţii sunt: . preocuparea factorilor de specialitate în perfecţionarea managementului inundaţiilor. 3. consolidari şi apărari de maluri). .9 poduri şi podeţe. canale de evacuare).dezvoltarea managementului deşeurilor. .615 ha teren extravilan. . edilitare). regularize. . 190 ha teren intravilan. specifice apărării împotriva inundaţiilor. 70 lucrări hidrotehnice existente (baraje.

104 .

ca urmare a tăierilor de arbori. .neclaritati în sistemul naţional de evidenta a monumentelor istorice. multe persoane şi-au construit case de vacanta într-o serie de zone pitoreşti chiar prin defrişarea unor suprafeţe împădurite. Moara Vlăsiei. unele specii de fag şi stejar. în diverse stadii (grav avariate. vulnerable.1. Lacul Snagov.valorificarea ineficientă a unor zone cu concentrare foarte mare de monumente istorice. În acest context trebuie spus că pădurea a fost agresată prin practicarea unui turism abuziv şi “sălbatic”. precum şi cele pentru protecţia peisajelor de interes ecologic. lamelibranhiate etc. reprezentative pentru judeţul Ilfov. conform Legii nr. stare de colaps). cu deficienţe de protectie. ' .__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare 4.nedefinirea zonelor de protecţie a monumentelor istorice conform legii. Vegetaţia forestieră mai este agresată şi de poluarea în special în zonele Cernica. Zone construite protejate Probleme . 5/2000 este locul unde se deversează apele reziduale ale numeroaselor vile construite pe malul acestui lac. prin abandonarea a tot felul de resturi menajere după consumarea actului turistic. constituirea. 462/2001. respectiv păduri cu funcţie specials de protecţie. ca urmare a presiunilor antropice de tot felul are consecinţe negative asupra întregului mediu natural inclusiv asupra topoclimatului. Pentru garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural este necesară identificarea tuturor bunurilor naturale şi supuse unui regim special de ocrotire.existenţa unui număr de 37 monumente istorice în pericol. Snagov unde specii valoroase.degradarea treptată a fondului de patrimoniu cultural construit existent. Pantelimon.teritoriale. Lipsa unei educaţii ecologice a condus la poluarea estetică a multor păduri. declarat arie naturală protejată conform Legii nr. Cu toate că întreaga suprafata forestieră este inclusă în grupa I.2. Acestea sunt situate în 26 unitati administrativ .nerespectarea legislaţiei în vigoare privind normele de construcţii permise în vecinătatea monumentelor istorice. A treia prioritate constă în stabilirea mdsurilor speciale pentru ocrotirea şi conservarea speciilor de plante şi animale sălbatice. Starea precard a unor habitate naturale în special pddurile. estetic sau ştiintific. .) este în strânsă legătură cu starea de sănătate a habitatelor unde trăiesc. şi declanşarea procedurii de instituire a regimului de protecţie. din lipsa documentaţiilor specifice. bujorul românesc. Este necesar. Spre exemplu. . . pierzându-şi astfel valoarea estetică şi ecologică anterioară. de asemenea. endemice şi/sau rare. Ameninţarea cu dispariţia a unor specii de floră şi faună rare sau endemice (crinul de pădure. . Patrimoniul natural şi construit În judeţul Ilfov patrimoniul natural este constituit în cea mai mare parte din păduri şi lacuri. Măgurele. aceasta este supusă unei presiuni antropice tot mai mari. mai mult de o treime din suprafaţa pădurii Râioasa este plantată cu salcâm. În dorinţa de a se izola într-un cadru natural cât mai plăcut şi nepoluant. organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate. precum stejarul au intrat într-un proces de uscare.

105 .

• poluarea. datorită traficului zilnic desfasurat.atragerea de fonduri pentru conservarea şi restaurarea monumentelor istorice aflate într-o stare avansată de degradare. manifestată în perioada operaţională a autostrăzii. . . poluarea specifică drumurilor şi traficului rutier este de următoarele tipuri: • poluarea manifestată pe durata lucrărilor de construcţie a autostrăzii. Evaluarea impactului poluanţilor emişi s-a făcut prin modelarea matematică a dispersiei lor.elaborarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului.zonă protejată).urmărirea şi controlul asupra modului de respectare a prevederilor legale de protejare a monumentelor istorice. NOx. . 4. NOx. • poluarea accidentals. .1. Poluarea manifestată pe durata lucrărilor de execuţie a autostrăzii Poluarea aerului Execuţia lucrărilor de constructie a autostrăzii constituie pe de o parte. o sursă de emisii de praf. depasindu-se normele standardizate. CO. • poluarea sezonieră. Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie se constată că nivelurile de poluare pentru poluanţii CO.elaborarea documentaţiilor necesare restaurării monumentelor avariate.descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor pe care urmează să se amplaseze obiectivele de investiţii. se înregistrează valori foarte mari. prioritar pentru cele de valoare naţionals excepţională. ca rezultat al accidentelor de circulate în care sunt implicate autovehicule ce transportă hidrocarburi lichide sau alte produse toxice sau corozive.3. CO Vtot. cu caracter temporar. Impactul autostrăzii Bucureşti . datorită circulaţiei vehiculelor'grele. . Pentru evaluarea impactului produs asupra factorilor de mediu în faza de execuţie a autostrăzii s-a realizat un scenariu în care au fost incluse toate sursele potenţial poluatoare. . în vederea includerii măsurilor necesare de protecţie şi punere în valoare a patrimoniului cultural construit.urgentarea întocmirii şi avizării documentaţiilor de delimitare a zonelor protejate aferente monumentului istoric (PUZ .Braşov asupra mediului În funcţie de intensitatea şi durata ei. Suplimentar pe durata lucrărilor de execuţie trebuie luat în considerare şi impactul generat de funcţionarea staţiilor de mixturi asfaltice şi betoane. În cazul pulberilor în suspensie. ca rezultat al lucrărilor executate pentru menţinerea circulaţiei în condiţii de siguranta pe perioadele de iarnă. şi CO Vtot se încadrează în normele impuse de STAS 12574/87 şi Ordinului 756/97. SO2. cât şi a mijloacelor de transport folosite. iar pe de altă parte sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Priorităţi . luându-se în calcul următorii poluanţi: pulberi în suspensie.

106 .

dar şi împiedicarea accesului în unele zone. • deşeurile rezultate pe amplasamentul bazelor de producţie (deşeuri menajere. staţii de asfalt. În aceste condiţii. etc. topire bitum.). prin diferite emisii de substanţe poluante în atmosferă. în unele zone lucrările de construcţie vor implica defrişări şi tăieri de arbori. sau mişcări de terasament fiind necesare gropi de împrumut. având un impact negativ complex. topire agregate. deşeuri tehnologice de tipul şlamurilor. • Staţiile de asfalt şi betoane amplasate în apropierea unui curs de apă. staţii de betoane etc. Pentru construcţia de 1 km de autostradă se apreciază o ocupare în medie de circa 4 ha de teren. poluarea potenţială a solului. Ocuparea temporară de terenuri. pot constitui surse de poluare prin spălarea poluanţilor specifici din atmosferă sau de pe sol de către apele meteorice. alte deşeuri solide sau lichide). Asupra faunei acţionează negativ mai ales zgomotul produs de diferitele utilaje din şantier. Impactul asupra solului este temporar. activitati care pot duce la apariţia fenomenului de eroziune în zonele cu vulnerabilitate mare. Flora ^i fauna §antierul în ansamblul său. • Traficul greu. buldozere. sol. • depozitele de carburanţi datorită posibilelor pierderi.km 26 Pădurea Vlăsia. • Apele uzate de la organizările de şantier care necesită o preepurare locală. dar el poate deveni cu atât mai intens. prin activitatea care se desfasoară în cadrul lui (trafic de maşini grele. haldele de deşeuri etc.km 7 Pădurea Boldu Cretuleasa • km 22 .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Poluarea apei Sursele posibile de poluare a apelor. Poluarea solului Pe perioada lucrărilor de execuţie a autostrăzii. organizările de şantier pot genera o serie de surse potenţiale de poluare a solului cum sunt: • staţiile de asfalt din următoarele operaţii: încălzire agregate. poluarea cu particule în suspensie poate avea însă efecte negative (reduce intensitatea procesului de fotosinteză).) generează emisii de poluanţi şi zgomot. agregate etc. cu cât precipitatiile pot spăla şi antrena diferite particule de pe depozitele de deşeuri în sol şi în pânza freatică. ' Realizarea lucrărilor pentru autostradă mai necesită lucrări de excavare a pământului. în cazul în care acestea se desfasoară în apropierea cursurilor de apă.). care în timpul ploilor acestea sunt transferate în ceilalţi factori de mediu (apa de suprafata şi subterană.km 23 Pădurea Surlari ' • km 24 . toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şi uneori a pierderii calitatii iniţiale. Dacă din punct de vedere chimic poluarea aerului nu apare periculoasă pentru vegetaţie. Există zone unde pentru construcţia autostrăzii vor fi necesare lucrări de tăiere a arborilor din următoarele păduri (poziţia kilometrică este aproximativă): • km 5 . 107 . în perioada de execuţie a autostrăzii pot fi: • Lucrările de punere în operă a materialelor de construcţie (beton. bitum. încărcare buncăr cu mixtură. în mod deosebit asupra vegetaţiei.

cu condiţia să existe măsuri speciale de protecţie antifonică. apele meteorice care spală poluantii depuşi pe platformă. circulaţia mijloacelor de transport. Poluarea manifestată în perioada de exploatare Poluarea aerului Sursa principals de poluare a aerului în perioada operaţională a autostrăzii este dată de arderea combustibilului în motoarele vehiculelor. fiind produse pe durata perioadelor de construcţie. Principalii poluanţi din gazele de ardere sunt (oxizii de carbon (CO şi CO2). Prejudicii aduse florei §i faunei Flora poate fi afectată de emisiile de substanţe poluante care se pot depune pe plante sau pot pătrunde în organismul acestora prin depunerea pe sol şi infiltrarea odată cu apele pluviale. Poluarea apei Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spală platforma autostrăzii şi apele uzate descărcate de la construcţiile aferente de exploatare a autostrăzii. Cea de-a doua sursă de poluare sunt apele uzate menajere şi pluviale provenite de la construcţiile aferente activitatii de exploatare a autostrăzii: parcări şi centre de întreţinere. Totuşi în cazul NOx există mici depasiri ale pragului de alertă la distanţe foarte apropiate de axul autostrăzii. Din analiza rezultatelor şi a hărţii de dispersie corespunzătoare se constată că nivelurile de poluare la diferite distanţe de axul principal al autostrăzii pentru toţi poluanţii analizaţi se încadrează în normele impuse de STAS 12574 . valori care se încadrează în limitele acceptate de normele de protecţia muncii. . în atmosferă sunt evacuate o serie de substante nocive. Pentru evaluarea emisiilor specifice circulaţiei rutiere s-a folosit o metodologie (COPERT III) care stabileşte factorii de emisii pentru autovehicule. estimările făcându-se pentru un volum de trafic corespunzător anului 2025. Nivelul de zgomot generat de traficul de vehicule grele. azoţii de sulf (SOx . precum şi aerosoli. Urmare acestui proces. apele pluviale care spală poluantii depuşi pe platforma autostrăzii şi deşeurile solide şi/sau apele uzate provenite de la spaţiile de 'servicii.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Zgomotul §i vibraţiile Lucrările de construcţie a autostrăzii implică 4 surse de zgomot şi vibraţii: procese tehnologice de execuţie a drumului. Ca urmare a traficului intens care se desfasoară de autostradă. Impactul zgomotului şi vibraţiilor au un caracter temporar. constituie ape poluate care necesită epurarea înainte de deversarea lo'r într-un emisar sau pe terenurile înconjurătoare. oxizii 'de azot (NOx). Acest lucru se face resimţit în special în zonele unde traseul autostrăzii va traversa zone împădurite. Poluarea solului Sursele de poluare ale solului în perioada operaţională a autostrăzii sunt: emisiile de poluanţi rezultate ca urmare a traficului rutier.87 şi Ordinul 756/97. În timpul construcţiei. funcţionarea instalaţiilor şi utilajelor şi funcţionarea utilajelor din cadrul secţiei de sortare-concasare. reprezintă un factor de stres nu numai pentru factorul uman dar şi pentru animalele sălbatice cărora li se disturbă habitatul natural. plumb şi compuşi ai plumbului. hidrocarburi nearse. fără a depasi 90 dB. pe anumite perioade de timp nivelul de zgomot atinge valori importante.în cazul autovehiculelor care circulă cu motorină).

108 .

manufacturiere. în special a situaţiei aşezărilor pune în evidenta disfuncţionalitati specifice acestui teritoriu. sanatorii. . staţiuni) unde nivelul de zgomot echivalent este la 45 dB.Proximitatea unor centre de difuzie în teritoriu a serviciilor de telecomunicaţii şi transfer de informaţie.Disparitatea structurală gravă între spaţiul urban(izat) bucureştean şi spaţiul ilfovean. de servicii .de exemplu autostrada Bucureşti .1. . Conform STAS 10009/88 nivelul de zgomot pe autostradă va fi de 75 . Zgomotul §i vibraţiile Un aspect important al impactului lucrării asupra mediului uman îl constituie evoluţia nivelului de zgomot în zonele traversate de autostradă. Cu toate acestea.din Capitală. . calculele efectuându-se pentru valorile medii ale traficului pe tronsoane specifice de autostradă. declin şi fenomene demografice nefavorabile. .Slaba structurare în retea a căilor de comunicaţie în teritoriul extraurban având drept corolar destructurarea'sistemului de aşezări. O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor sensibile (zone locuite. modificându-i habitatul şi întrerupându-i traseele de migrare. a inovaţiei în general. .Tendinţa de descentralizare / deconectare spaţială a activitatilor economice -comerciale. ' . precum: . Reţeaua de localitati Analiza fenomenelor spaţiale.Braşov.Tendinţa de expansiune a locuirii urbane. autostrada poate constitui o barieră fizică. Pentru evaluările de zgomot s-au considerat valorile de trafic din anul 2025.Absenta ierarhiilor intermediare în sistemele spaţiale şi distorsiuni în relaţia rang -talie. .Disparitatea intraregională în spaţiul rural: există zone cu trăsături marcate de rămânere în urmă.4. încadrându-se în general în limitele admisibile. care vor reduce nivelul zgomotului cu cel puţin 5 dB. ' Pentru faună. .Ponderea mare a populaţiei legate de agricultură (de subzistenta). În aceste zone se recomandă amplasarea unor panouri antifonice la marginea platformei autostrăzii. 109 .Configuraţia spaţială radială supradominantă generată de convergenţa căilor de transport spre Capitală. .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Principalul impact asupra vegetaţiei generat de constructia autostrăzii îl reprezintă reducerea fondurilor forestiere prin tăierea unor suprafeţe de păduri. precum: . 4.85 dB.Proximitatea unei pieţe majore şi a unei cereri solvabile semnificative de bunuri şi servicii. teritoriul judeţului şi aşezările sale pot beneficia de punerea în valoare a unor oportunitati. profund rural. concomitent cu ponderea peste medie a persoanelor în vârstă de muncă în localitatile rurale -utilizare istoric ineficientă a resurselor umane. . .Suprapunerea traficului intraregional cu traficul de tranzit şi transregional.Capacitatea slabă de reducere demografică în unele localitati cu aparente premise de dezvoltare.Prezenţa în teritoriu a unor trasee majore de transport şi comunicaţie cu acces la reţelele majore supraregionale .

ca factor de dezvoltare. Dezvoltarea şi instituţionalizarea raporturilor de cooperare funcţională în cadrul sistemului spaţial Bucureşti . cultură. crearea şi sprijinirea dezvoltării unor activitati neagricole: meşteşuguri. . activitati în domeniul mediului şi infrastructurii. ierarhizarea şi îmbunătatirea reţelelor de transport şi comunicaţii în interiorul judeţului Ilfov. Stimularea activitatilor economice în centre urbane. Absenţa unui cadru reglementar. conform necesitatilor locale şi localizării în cadrul sistemului de aşezări. Creşterea gradului de urbanizare a localitatilor. .Ilfov. consolidarea aşezărilor polarizatoare din spaţiul rural ca centre furnizoare de oportunitati de muncă şi de bunuri şi servicii. Extinderea. a conservării mediului şi resurselor naturale. Absenţa unei culturi a identitatii locale şi slaba capacitate de reacţie la acţiunea forţei gravitaţional exercitate de Capitals. asigurarea potenţialului natural ca bază pentru activitati de recreere. . constituirea. Structurarea unor sisteme de colectare şi distribute a produselor agricole. punerea în valoare a potenţialului natural prin practicarea de activitati agricole cu randament economic sporit. sport şi a infrastructurii comerciale. . Pentru punerea în valoare a aşezărilor judeţului. creşterea activitatii unor centre / arii cu rol de polarizare şi servire în teritoriu ca puncte de concentrare descentralizată a activitatilor sociale şi economice. Asigurarea infrastructurii sociale de învatamânt. agricole şi piscicole şi extinderea. prestări de servicii. Creşterea capacitatii funcţional şi productive a întreprinderilor industriale. este necesar a se avea în vedere crearea premiselor pentru realizarea de măsuri în următoarele direcţii prioritare: . . Consolidarea şi extinderea infrastructurii de telecomunicaţii. . Tendinţa de urbanizare şi expansiune tentaculară / liniară necontrolată a activitatilor comerciale şi de servicii spre vest.Absenţa unei culturi a calitatii vieţii. Asigurarea potenţialului natural ca bază pentru activitati agricole adecvate. Îmbunătatirea şi diversificarea oportunitatilor şi modalitatilor de acces între Capitală §i teritoriul judeţului Ilfov. . nord şi est. normativ şi legislativ strict şi neechivoc privitor la procesele de expansiune spaţială / urbanizare a Capitalei. petrecerea timpului liber şi turism ecologic şi rural. în special generatoare de produse apte de'a fi procesate superior. . sănătate. diversificarea şi multiplicarea în teritoriu a unei reţele de furnizare a produselor agricole de consum primar în zonele urbane / metropolitane în corelaţie cu centrele / ariile cu rol de servire în teritoriu. . Diversificarea structurii economice din mediul rural. refacerea şi modernizarea capacitatilor de prelucrare a produselor agricole. . . .__________________________Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare Pe de alta parte este necesară evaluarea riscurilor la care este supusă dezvoltarea spaţială a teritoriului judeţean: Tendinţa de extindere necontrolată a zonei de locuit spre nordul regiunii. pentru crearea şi menţinerea locurilor de muncă pentru locuitorii din judeţul Ilfov. prelucrare / manufacture.

110 .

apa rezultată din procesul de epurare aplicat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în normativele în vigoare. Factorii poluanţi ai resurselor de apă sunt în principal: .gospodărirea apelor în perioade deficitare. o reprezintă calitatea apelor. Astfel de situaţii se găsesc şi în comunele Cornetu. . care sunt evacuate neepurate în râul Dâmboviţa. 1 Decembrie. Problema deosebită pe care o are judeţul Ilfov. Bucureşti şi comunele învecinate.dezvoltarea construcţiilor din jurul lacului Snagov s-a realizat şi se realizează în continuare.1. . ale căror staţii de epurare nu sunt finalizate.un factor de poluare difuză. . şi mai ales o poluare bacteriană în special a straturilor freatice se manifestă cu precădere în zona rurală. fără asigurarea sistemului centralizat de canalizare a apelor uzate (colectarea şi epurarea apelor uzate). Scăderea calitatii surselor de apă din judeţ ca urmare a menţinerii actualilor factori poluatori.gradul redus de racordare al populaţiei rurale la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi canalizare al apelor uzate. Staţia este depa§ită din punct de vedere al capacitatii'. dar şi tehnologic.1. Existenţa unor lucrări de apărare OPORTUNITĂŢI .probleme legate de calitatea apelor şi de poluări accidentale. . . cu substanţe organice.5.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 4. . centralizat de alimentare cu apă şi RISCURI canalizare. localităţilor din judeţ. Bragadiru. .1.apele uzate provenite din statia de epurare a oraşului Buftea. . Creşterea vulnerabilitatii la inundaţii ca . Staţia de epurare a oraşului este realizată în procent de 80 %.degradarea albiilor unor cursuri de apă ca urmare a extragerii de materiale de construcţie.apărarea împotriva inundaţiilor. împotriva modernizarea şi realizarea sistemului inundaţiilor cu grad incert de apărare. . ca urmare a gradului mic de echipare cu dotări hidroedilitare.apele uzate provenite de la mun. Potenţialul ridicat pentru extinderea.starea necorespunzătoare a infrastructurilor pentru alimentarea cu apă şi canalizării apelor uzate în unele localitati urbane şi rurale. Brăneşti.5.apele uzate provenite de la oraşul Otopeni sunt evacuate într-un canal de desecare şi sunt descărcate apoi în râul Pasărea. Cauza este lipsa echipării cu instalaţii sanitare a locuinţelor precum şi depozitarea necontrolată a gunoiului menajer sau a celui de grajd. Gospodărirea apelor Analiza situaţiei existente a lucrărilor de gospodărire a apei pe teritoriul judeţului Ilfov a evidenţiat următoarele probleme: . din punct de vedere al gospodăririi apelor. • Calitatea necorespunzătoare a apelor. Infrastructurile tehnice 4. Gruiu şi Baloteşti. Analiza SWOT asupra domeniului prezentat pune în evidenta: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Existenţa surselor de apă pentru acoperirea Dotarea hidroedilitară slabă a cerinţelor de apă a tuturor folosinţelor tuturor din judeţ. dar lucrările au fost abandonate.

_____________________ 111 .urmare a menţinerii claselor de importanta actuale ale lucrarilor existente specifice acestui domeniu.

astfel încât evacuarea lor în emisare să nu pericliteze calitatea acestora. Gradul redus de dezvoltare al sistemului de alimentare cu apă şi canalizare influenţează negativ standardul de viata al locuitorilor judeţului. dar şi din punct de vedere tehnic. neutilizate din cauza costurilor ridicate) RISCURI Menţinerea gradului redus al echipării cu reţele de canalizare şi instalaţii de epurare a apelor uzate favorizează poluarea pânzei de apă subterană. distribuţia acesteia către consumatori şi canalizarea apelor uzate provenite de la aceştia.1. ca urmare a traversării unei părţi din judeţ de către viitoarea autostradă Bucureşti . adică întreţinerea forajelor existente.5. Rezolvarea acestor prioritati va atrage şi îmbunătatirea celorlalte elemente ale sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare al apelor uzate. în primul rând. Analiza SWOT relevă următoarele PUNCTE TARI . Pentru îmbunătatirea acestui serviciu este nevoie. Reţele hidroedilitare Analizând situaţia existentă a alimentării cu apă potabilă şi a canalizării apelor uzate se poate aprecia ca nesatisfăcătoare. Existenţa resurselor de apă necesare • satisfacerii cerinţei de apă a diverşilor consumatori PUNCTE SLABE Dezvoltarea redusă a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apelor uzate Foraje pentru captarea apei subterane nefuncţionale (înnisipate. de asigurarea unei surse de apă corespunzătoare din punct de vedere cantitativ._____________ OPORTUNITĂŢI Potenţial ridicat pentru modernizare şi investiţii noi în infrastructura hidroedilitară. epurate. echiparea celor deja realizate precum şi reechiparea celor cu funcţionare deficitară.Braşov . în mod obligatoriu. Mentinerea gradului redus de alimentare cu apă ' în sistem centralizat favorizează exploatarea necontrolată a sursei de apă subterană. Având în vedere numărul mare de locuitori care se alimentează din pânza freatică.2. dar şi gradul de urbanizare ridicat din punct de vedere arhitectonic (locuinţe cu etaj şi cu dotări hidroedilitare proprii) este mai mult ca necesar introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă a canalizării şi epurării apelor uzate. Se va rezolva astfel influenţa negativă asupra standardului de viata şi asupra mediului natural care există în prezent.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 4. Apele uzate provenite de la consumatorii casnici şi economic trebuie. în raport cu cerinţele unui standard civilizat de trai. respectiv înmagazinarea ape potabile.

112 .

Cernica. Merii Petchii.1.1. Comuna Nuci are un singur post telefonic iar o serie de alte comune au un grad de telefonizare sub 5 % (Berceni. unele cu caracteristici tehnice necorespunzătoare cu durata de viata fizică şi morală depasită (cca.5.5. şi A. Micşuneştii Mari. Clinceni. Micşuneşti Moară. 1 Decembrie.5. Reţele energetice • Reţele electrice Majoritatea statiilor electrice din reţeaua de distribuţie sunt vechi având 25 . Balta Neagră. cu perspectiva altor două trasee de autostradă: . Gagu.35 ani de la punerea în fabricaţie'şi multe realizate cu echipamente electrice ce cuprind tipuri diferite de aparate.5.Braşov (studiu de fezabilitate) Reţeaua de căi ferate în mare parte modernizată OPORTUNITĂŢI PUNCTE SLABE Reţeaua locală nemodernizată în totalitate Extinderea intravilanelor localităţilor aflate pe traseele drumurilor naţionale Drumuri naţionale cu două benzi de circulaţie Programe de dezvoltare în sectorul rutier elaborate de M.C. Surlari. Vânători. Dascălu. Dimieni. Runcu. Creţuleasca. Sunt încă o serie de localitati netelefonizate: Liparia.3. Voluntari).Bucureşti .D.898).4. 4.T. Piteasca. Starea tehnică a reţelei este nesatisfăcătoare în multe localitati impunându-se urgentarea efectuării unor reparaţii capitale şi modernizări.40 %).Bucureşti Constanţa (în construcţie) . 30 . Reţele de transport Din analiza elementelor care condiţionează dezvoltarea a rezultat analiza SWOT care relevă următoarele PUNCTE TARI Densitatea reţelei rutiere şi feroviare este peste media pe ţară Teritoriul judeţului este deservit de un traseu de mare viteză autostrada Bucureşti .Piteşti. Reţele de telecomunicaţii Principala disfuncţionalitate este cauzată de existenţa unui număr mare de cereri de instalare de posturi telefonice nereziliate (20. . Teghes. Ciorogârla. Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România Planul de Dezvoltare Regională Bucureşti – Ilfov RISCURI 4.T. Ordoreanca.1. Bălteni. Creaţa.N.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 4. Buriaş. Grădiştea.

t.Aparate cu deficienţe sunt transformatoarele de putere. întrerupătoarele şi separatoarele de 110 KV şi m. 113 . transformatoarele de măsură.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 32 .

Cartograma 33 Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare .

Cartograma 34 Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare .

com. în localităţile judeţului Ilfov. Aceste tensiuni vor fi treptat înlocuite cu tensiunea de 20 KV. pe fundul apelor (Valea Cociovaliştei. Reţele de gaze petroliere lichefiate (G. telemăsură şi telecomandă.) Analiza SWOT relevă următoarele: Nu există PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Conducta DN 100 este uzată material şi moral. dar în localitatile Voluntari şi Jilava (parţial) există linii ce sunt alimentate la 10 sau 6 KV.L. lacurile Snagov şi Griviţa) In prezent. Corbeanca). inclusiv avarii cu grave urmări asupra vieţuitoarelor acvatice (lacul Snagov) Dezafectarea conductei presupune lucrări costisitoare şi complicate pe terenuri private. Limitele de medie tensiune funcţionează în judeţul Ilfov în majoritatea cazurilor la 20 KV. fiind executată în anii 1950. în apropierea locuinţelor sau a clădirilor publice.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Staţia de transformare Pipera (comuna Voluntari) prezintă deficienţe ale clădirii şi distanţe minime ce nu corespund normativelor. Acest tip de reţea prezintă o siguranta'în exploatarea mult mai mare au aspect ordonat şi este izolată împotriva atingerilor directe. Operaţia de înlocuire în totalitate a reţelei de tip clasică pe stâlpi de lemn cu retea torsadată pe stâlpi de beton este în desfasurare. din cauza deselor avarii apărute în special după 1990. Reţelele de 20 KV permit creşterea puterii transportate fără schimbări structurale esenţiale şi permit o exploatare modernă prin teleconducere. prin cimitire (Străuleşti 1). sub platforme betonate. • • • • Nu există OPORTUNITĂ ŢI • • • . sub anexe gospodăreşti (satul Petreşti . în curţile locuitorilor. a manevrelor greşite sau a acţiunilor ilegale Conducta nu se mai poate pune în funcţiune din cauza uzurii accentuate şi a pericolului de scurgeri accidentale şi explozie. conducta este încă negolită de GPL. Trecerea conductei pe terenuri care au fost retrocedate proprietarilor şi pe care aceştia nu le pot folosi din cauza restricţiilor impuse de prezenţa conductei In ultimii 10 ani nu a mai fost utilizată. constituind un pericol în cazul scăpărilor accidentale. RISCURI Amplasarea conductei în imediata apropiere a unor clădiri importante (Prisma 1 Baloteşti.P. Corbeanca). Reţeaua de joasă tensiune aeriană este preponderent Pozarea ei este realizată atât pe stâlpi de beton cât şi de lemn.

114 .

a reparaţiilor. de la rafinării continuu. 10… 15 m la 100 m fata de clădiri izolate şi centre populate Accesul greoi sau chiar imposibil în unele zone care au devenit închise ca urmare a cumpărarii lor RISCURI Agresiunile infracţionale produc pagube beneficiarilor. Aceste culoare trebuie rezervate o dată cu stabilirea traseului autostrăzii şi exproprierea terenurilor. precum şi pomparea de fluide diferite. cât şi al obţinerii avizelor. Posibilitatea vehiculării • fluidelor pe conducte în ambele sensuri. explozii şi incendii. Pierderile de fluide produse accidental sau rezultate din agresiunile infracţionale constituie pericol de incendiu şi explozie Uzura conductelor. conducta trebuie golită. a rezultat ca prioritate de intervenţie golirea de GPL pe tronsoane a conductei de transport. In zona de intersecţie a conductei de GPL cu viitoarea autostradă de centură a Municipiului Bucureşti (comuna Corbeanca. astfel încât să existe posibilitatea verificării. atât din punct de vedere tehnic. furturile şi diversele accidente conduc la poluarea solului şi a pânzei de apă freatică_________________ In condiţiile în care CONPET va îndeplini funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere. sunt create premisele pentru stabilirea unor culoare de tranzitare de către conductele de produse petroliere şi de ţiţei a zonelor intens construite. precum şi siguranţa fata de agresiuni. sat Petreşti). după o prealabilă curatare a conductelor • OPORTUNITĂŢI Existenţa unor culoare de transport şi a unor facilitati (staţii de pompare. depozite cu personal'permanent) care pot deveni trasee pentru tranzitarea teritoriului tarii cu produse petroliere sau pentru exportarea produselor rafinate în România PUNCTE SLABE Amplasarea reţelelor pe trasee neparalele cu căile de comunicaţie. . Mărirea distanţei de siguranta de la cca. • Reţele de transport produse petroliere Analiza SWOT relevă următoarele aspecte: PUNCTE TARI • Aprovizionarea consumatorilor cu • benzină. a subtraversărilor de autostrăzi şi drumuri naţionale. dezafectarea şi demontarea conductei.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Ca urmare a problemelor şi disfuncţionalitatilor identificate prin analiza anterioară. în orice condiţii meteorologice. demontată şi eliminată orice sursă de acumulare de gaze cu pericol de explozie şi incendiu. CLU etc. iar prevenirea lor necesită personal numeros şi bine echipat. suflarea tronsoanelor cu aer pentru evacuarea în totalitate a pungilor de GPL. In acest fel se elimină un obstacol. motorină. în realizarea de noi construcii şi dotări tehnico-edilitare şi se elimină pericolul de poluare.

Administraţia Naţională a Drumurilor şi de direcţia regională de drumuri şi poduri.'în rest conductele 2 DN 150 mm putând păstra traseul existent fără a crea probleme traseului autostrăzii propuse.Chitila .Traseul autostrăzii de centură a Municipiului Bucureşti are puncte de intersecţie cu reţeaua Ploieşti .97 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. 115 . Proiectul va fi avizat de Direcţia generală a infrastructurilor terestre.Giurgiu în zona localitatilor Buciumeni . acestea neprezentând probleme deosebite. pe baza unei documentatii fundamentate întocmite de proiectant în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996. Prescripţii de proiectare”. Intersecţiile dintre conducte şi drumuri se vor proiecta conform STAS 9312 .Buftea şi Dumitrana -Măgurele.

Tunari – Otopeni -.C. preia şi activitatea de transport a produselor petroliere.Piteşti în zona localitatilor Afumaţi -Ştefăneştii de Jos . Mărirea distanţei de siguranta de la cca.Reactualizare • Reţele de transport ţiţei Analiza SWOT relevă următoarele: • • PUNCTE TARI Aprovizionarea rafinăriilor cu tiţei etc. zona interioară urmând. Traseele autostrăzii de centură Bucureşti Nord. îndeplinind astfel funcţia de transportator unic prin conducte al ţiţeiului şi produselor petroliere. Pierderile de fluide produse accidental sau rezultate din agresiunile infracţionale constituie pericol de incendiu şi explozie Uzura conductelor. fiind necesară devierea conductelor în exteriorul perimetrului delimitat de autostradă. 15 m la 100 m fata de clădiri izolate şi centre populate Accesul greoi sau chiar imposibil în unele zone care au devenit închise ca urmare a cumpărării lor RISCURI Agresiunile infracţionale produc pagube beneficiarilor. Aşa cu prevede Ordinul 52/2002. în orice condiţii meteoro'logice. Posibilitatea vehiculării fluidelor pe conducte în ambele sensuri. furturile şi diversele accidente conduc la poluarea solului şi a pânzei de apă freatică_________________ In conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului României nr.C. astfel încât să existe posibilitatea verificării. Baloteşti şi Corbeanca. . a reparaţiilor. depozite cu personal'permanent) care pot deveni trasee pentru tranzitarea petrolului din zona Mării Caspice spre Europa Occidentals etc. In aceste conditii. PETROTRANS S. • continuu..A.A. a subtraversărilor de autostrăzi şi drumuri naţionale. motorinei şi benzinei prin conducte de la S. a fi construită. cu timpul. iar prevenirea lor necesită personal numeros şi bine echipat. distanţa dintre conducte şi autostrăzi (paralelisme şi apropieri) este de 50 m. se creează premisele pentru stabilirea unor culoare de tranzitare de către conductele de ţiţei'şi produsele petroliere a zonelor intens construite. • precum şi pomparea de fluide diferite. Aceste culoare trebuie rezervate o dată cu stabilirea traseului autostrăzii şi exproprierea terenurilor. după o prealabilă curatare a conductelor OPORTUNITATI Existenţa unor culoare de transport şi a unor facilitati (staţii de pompare. CONPET S.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov . precum şi siguranţa fata de agresiuni. precum şi cel a autostrăzii Bucureşti -Braşov au zone de interferenta cu reţeaua Călăreţi . 35 / 29 ianuarie 2004 privind unele măsuri de unificare a acti'vitatii de transport al ţiţeiului şi produselor petroliere S. PUNCTE SLABE Amplasarea reţelelor pe trasee neparalele cu căile de comunicaţie.

în unele zone traseul fiind identic pentru că s-a urmărit evitarea localitatilor (spre exemplu.Moara Vlăsiei .Bragadiru .Măgurele .Cornetu .Berceni . urmând a trece pe teritoriul localitatilor Dascălu .Dăra§ti Ilfov -Jilava . traseul propus al autostrăzii de centură Bucureşti Sud şi conductele de tiţei şi gaze asociate ale Schelei de petrol Bolintin au zone de interferenta în zona localitatilor'Clinceni . zona de la est de Glina).Cernica'.Lungimea estimativă a devierii fata de traseul actual al conductelor DN 350 mm şi DN 500 mm Călăreţi .Piteşti este de circa 30 km (fata de circa 24 km în prezent).Glina. 116 .Baloteşti. In zona de sud a Municipiului Bucureşti.

astfel încât traseul autostrăzii va trebui coordonat cu amplasarea sondelor şi a celorlalte echipamente se suprafata şi. inclusiv ca înmagazinari subterane • In zona Bălăceanca traseul propus al autostrăzii coincide cu zona înmagazinării subterane de gaze naturale.97 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. • Reţele de transport gaze naturale Analiza SWOT relevă următoarele: PUNCTE TARI • Alimentarea Municipiului Bucureşti şi a zonei înconjurătoare (în principal judeţul Ilfov) prin intermediul unor conducte de transport care provin din 4 direcţii principale şi sunt conectate la Sistemul naţional de transport gaze naturale • Existenţa inelului de transport DN 700 amplasat perimetral Municipiului Bucureşti • Existenţa înmagazinărilor subterane de gaze în judeţ sau în zone apropiate judeţului Ilfov: Bălăcenca (jud. Bilciureşti (jud. Cu această ocazie se va realiza şi o înlocuire completă a conductelor. subterane • Conductele să fie deviate fata de autostradă la distanţa impusă de normele în vigoare. de scară de bloc şi de apartament Amplasarea viitoarei autostrăzi de centură Bucureşti Sud peste înmagazinarea subterană de gaze Bălăceanca___________ • • • • • . fără înlocuirea conductei.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pentru zona de sud. lungimea lor fiind aproximativ aceeaşi. Ialomiţa) • Existenta unor zone de siguranta a căror valoare' s-a păstrat constantă de-a lungul timpului • Amplasarea SRM pe terenuri care apartin ROMGAZ sau primăriilor___________' PUNCTE SLABE Amplasarea reţelelor în zone care au fost introduse în intravilan şi/sau au fost retrocedate conform Legii 18 şi în care accesul se face cu dificultate (de exemplu. Intersecţiile dintre conducte şi drumuri se vor proiecta conform STAS 9312 . în lungul conductelor ' de transport. Ilfov). eventual. trebuie ţinut seama de următoarele aspecte: • Autostrada să ocolească zonele cu exploatări de ţiţei şi gaze asociate care încă sunt în producţie sau sunt susceptibile de a fi repuse în funcţiune pe baza unor tehnologii moderne performante. Administraţia Naţionals a Drumurilor şi de direcţia regională de drumuri şi poduri. Prescripii de proiectare”. cu facilitaile necesare. Proiectul va fi avizat de Direcţia generală a infrastructurilor terestre. Este de preferat ca acest culoar să fie amplasat în afara autostrăzii pentru a permite o viitoare dezvoltare urbanistică ulterioară. realizând un culoar tehnic. în zona localitatilor Bragadiru şi Măgurele) Imposibilitatea'utilizării pentru construcţii a unui culoar cu latimea de 100 m. pe baza unei documentatii fundamentate întocmite de proiectant în conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. Dâmboviţa) Urziceni (jud. Amplasarea retelelor de transport pe trasee neparalele cu 'căile de comunicaţie şi la distanta de acestea Creşterea consumului de gaze naturale în Municipiul Bucureşti prin montarea de centrale de bloc. 158/1996. cu avantaje asupra protecţiei mediului. Conductele vor tranzita în general teritoriile aceloraşi localitati.

117 .

Berceni . cu DN 800 mm (în prezent în funcţiune. Baloteşti.Cernica'. Tărta§eşti. Buturugeni. Traseul acestui inel va depasi graniţa judeţului Ilfov. Tunari. Ştefăneştii de Jos.Bragadiru . Corbeanca. este indicat informativ. oraşul Buftea. distanţele de siguranta fata de centre populate şi locuinţe izolate reducându-se astfel de la 50 m la 3 m.între Găneasa şi Adunaţii .Măgurele . al cărui traseu este în parte în funcţiune şi. Buciumeni. Plătăreşti. oraş Mihăileşti. conform prevederilor Normativului I 6 . actualul inel de înaltă presiune DN 700'mm va putea deveni de medie presiune. • In zona de est . Ciocăneşti. Fundeni. Frumuşani.1998 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. In zona de sud a Municipiului Bucureşti.nord vest .1000 mm şi care va trece pe teritoriul localitatilor Găneasa.Copăceni (traseu informativ de circa 56 km) cu DN 800 . se propune realizarea unui inel de presiune înaltă în afara autostrăzii de centură. Crevedia. dar este foarte probabil ca pe traseul autostrăzii de centură să se dezvolte localitatile existente şi să apară altele noi. Din zona Şindriliţa se va racorda şi conducta de transport DN 500 mm pentru alimentarea Municipiului Olteniţa şi care va trece pe teritoriul localitatilor Găneasa şi Brăneşti. dar şi în judeţele învecinate şi al realizării autostrăzii de centură a Municipiului' Bucureşti.Dăra§ti Ilfov -Jilava . iar acest inel de transport gaze naturale nu trebuie să devina' un impediment în dezvoltarea lor. traseul propus al autostrăzii de centură Bucureşti Sud şi conductele de gaze asociate ale Schelei de petrol Bolintin au zone de interferenta în zona localitatilor Clinceni . Berceni.Cornetu . cum s-a întâmplat în zona localitatilor Bragadiru şi Măgurele unde actualul inel DN 700 mm este amplasat în interiorul liniei'de centură a Municipiului Bucureşti.de la Buciumeni până la Afumaţi. astfel: • In zona de nord . In conditiile în care va fi edificat un nou inel de transport. având o lungime de circa 46 km) care trece pe teritoriul localitatilor: Buciumeni. Vidra şi AdunaţiiCopăceni • In zona de sud vest . Crevedia. Grădinari. în parte.vest .1000 mm. având diametrul DN 800 . zona de la est de Glina).Glina. în unele zone traseul fiind identic pentru că s-a urmărit evitarea localitatilor (spre exemplu. creându-se astfel condiţii pentru alimentarea consumatorilor casnici din reţelele existente Creşterea confortului în zonele rurale prin introducerea alimentării cu gaze naturale OPORTUNITATI RISCURI Nerespectarea distanţelor de siguranta de către clădiri şi alte obiective construite în zona conductelor mai ales în primii ani după 1989 Pierderile de gaze naturale tranzitate din cauza uzurii conductelor sau a refulatoarelor sunt pericol de incendiu şi explozie____________________________ In contextul actual al dezvoltării distribuţiilor de gaze în localitatile judetului Ilfov.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov Reactualizare • Reducerea consumului industrial de gaze • naturale.sud est . . Printr-o dimensionare corespunzătoare a viitorului inel şi a conductelor radiale de alimentare a lui. Ulmi.între Adunaţii-Copăceni şi Buciumeni (traseu informativ de circa 58 km) cu DN 800 .1000 mm şi care va trece pe teritoriul localitatilor Adunaţii-Copăceni. Brăneşti. Afumaţi şi Găneasa. se vor putea prelua şi noii consumatori. fiindu-le asigurate debitele şi presiunile necesare. Bolintin-Vale.

118 .

'87 „Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. trebuie ţinut seama de următoarele aspecte: • Autostrada să ocolească zonele cu exploatări de ţiţei şi gaze asociate care încă sunt în producţie sau sunt susceptibile de a fi repuse în funcţiune pe baza unor tehnologii moderne performante. • Reţele de distribute gaze naturale Analiza SWOT relevă următoarele: • PUNCTE TARI Alimentarea Municipiului Bucureşti şi a zonei înconjurătoare (în principal judeţul Ilfov) prin intermediul unor conducte de transport care provin din 4 direcţii §i care sunt conectate la naţional de transport gaze principale Sistemul plat. înaltă Ilfov).Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Pentru zona de sud. conducta va fi montată în tub de protecţie pe distanţele prescrise în STAS 9312 . Tubul de protectie sau infrastructura în care se montează acesta trebuie să fie dimensionată astfel încât'să fie capabilă să suporte sarcinile la care este supusă calea de transport. densita Bilciureşti (jud. în funcţie de calea de transport subtraversată. inclusiv ca înmagazinari subterane • Conductele să fie deviate fata de autostradă la distanţa impusă de normele în vigoare. lungimea lor fiind aproximativ aceeaşi. Cu această ocazie se va realiza şi o înlocuire completă a conductelor • In zona Bălăceanca traseul propus al autostrăzii coincide cu zona înmagazinării subterane. astfel încât traseul autostrăzii va trebui coordonat cu amplasarea sondelor şi a celorlalte echipamente se suprafata şi. Prescripii de proiectare”. eventual. subterane In conformitate cu prevederile ND 3915/1994. Este de preferat ca acest culoar să fie amplasat în afara autostrăzii pentru a permite o viitoare dezvoltare urbanistică ulterioară. şi redusă presiune montate de îngropat câmpi e. pentru Ialomiţa) reţelel Amplasarea conductelor de presiune e de medie gaze şi de presiune redusă de-a lungul căilor de de medie comunicaţie Structura grupată a localitatilor şi terenul . permit 'realiza rea cu uşurint aa reţelel inelului de transport DN 700 or perimetral Posibil Municipiului naturale itatea Existenţa utilizăr amplasat ii Bucureşti polietil Existenţa înmagazinărilor subterane de enei gaze în judeţ sau în zone apropiate de judeţului Ilfov: Bălăcenca (jud. Dâmboviţa) Urziceni te (jud. cu facilitaile necesare. realizând un culoar tehnic. Conductele vor tranzita în general teritoriile aceloraşi localitati. la subtraversările căilor de comunicatie.

• PUNCTE SLABE Lipsa spatiilor pentru amplasarea conductelor de gaze de-a lungul drumurilor (la şosele montarea conductelor se face pe ambele laturi) Spargerea carosabilului şi săparea şanţurilor pentru montarea branşa telor pe drumurile de pământ mentel din cauza acoperirii insuficiente or şi a lipsei stratului de protecţie Pericol Costul ridicat al investiţiei ul iniţiale Creşterea preţului decope gazelor naturale. urmând a se rtării apropia de al celorlalte forme de conduc energie şi de costurile din UE 119 .

realizarea autostrăzii de centură a Municipiului Bucureşti. constituie premisa pentru realizarea unor dotări tehnico-edilitare (inclusiv alimentare centralizată cu căldură şi apă caldă menajeră) moderne şi fiabile: centrale de bloc sau de scară de bloc pe gaze naturale Existenta echipamentelor moderne a permis 'instalarea sisteme de încălzire de apartament corespunzătoare din punct de .Braşov şi Bucureşti Constanţa vor contribui la dezvoltarea zonelor. intoxicaţii Scăpările de gaze naturale din cauza uzurii conductelor sau a lipsei. colmatării._____________________________ • din ce în ce mai mult de alimentarea cu gaze naturale. incendii. deoarece există toate condiţiile favorabile. deteriorării răsuflătorilor poate conduce la explozii.____________________ RISCURI Nerespectarea distanţelor minime faţă de clădiri. In concluzie. inclusiv prin realizarea de noi dotări tehnicoedilitare care să completeze echiparea existentă (de exemplu: prepararea apei calde menajere. canalizare) Eliminarea consumului de combustibil solid (lemne şi cărbuni) pentru încălzire Inlocuirea buteliilor de aragaz pentru prepararea hranei. analiza SWOT relevă următoarele: • vedere PUNCTE TARI Alimentarea cu căldură se întrepătrunde tehnic. inclusiv din punct de vedere al posibilitatilor financiare ale locuitorilor care vor putea astfel să suporte costurile de investiţie şi de exploatare ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale. precum şi a autostrăzilor Bucureşti . alte conducte sau obiective din zona conductelor Nerespectarea la consumatori a prevederilor impuse de legislaţia în vigoare pot conduce la explozii. fiind eliminată astfel problema alimentării cu combustibil solid (lemne şi cărbuni) şi defrişarea ilegală a arborilor. creându-se astfel condiţii pentru alimentarea consumatorilor casnici Creşterea confortului locuitorilor. • Alimentarea cu căldură In ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică din surse centralizate.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare OPORTUNITĂŢI Reducerea consumului industrial de gaze naturale. amplasate grupat. Existenţa în unele localitati a unor locuinţe colective şi a dotarilor publice aferente.

consum mare de energie. aparitia condensului ___________________________ ' 120 .Utiliza Locatarii torii încălzire gazelor naturale trebuie obligaţi să P respecte prevederile normativelor (chiar U dacă fac lucrări pe cheltuiala proprie). cât şi de explozie. sanitar sau al riscului de incendiu Izolarea termică necorespunzătoare a clădirilor conduce la inconfort termic. adoptâ nd uneori soluţii necore spunză toare de din punct de vedere tehnic. în N caz C contrar existând riscuri majore atât tehnice (neasigurarea debitelor şi TE presiunilor). A Posibilitatile materiale reduse ale B locatarilor nu le permit montarea E încălzirii centrale şi-au instalat sisteme de aparta ment. incendii şi SL intoxicaţii.

antreneazã producerea unei cantitãti din ce în ce mai mari de reziduuri menajere. cu precădere a zonelor aferente căilor de comunicaţii. Gestionarea deşeurilor Dezvoltarea urbanisticã şi industrialã a localitãtiilor precum şi creşterea generalã a nivelului de trai a polulaţiei. transport. intoxicatii Neasigurarea la bucătării' a volumului şi suprafeţei vitrate minime indicate de normative conduce la imposibilitatea racordării la gaze naturale a maşinilor de gătit tip aragaz. şi depozitare a deşeurilor datorată insuficienţei mijloacelor materiale şi umane.particularitati ale structurii populaţiei (fluxul de turişti. . În prezent. . cursurilor de apă şi pădurilor. navetişti) care au o . la locuinţele colective prevăzute cu sobe se pot monta centrale termice de bloc sau scară de bloc pe gaze naturale. respectiv a normelor'de viata.creşterea volumului ambalajelor în special a celor de plastic şi hârtie în circuitul de consum.6.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare OPORTUNITĂŢI • Realizarea locuinţelor colective având încălzire cu sobe a permis trecerea simplă pe funcţionare cu gaze naturale • In condiţiile în care există posibilitati financiare. se reflectã prin: • cantitãti crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri.nivel civic şi educaţional scăzut al populatiei cu probleme de respectare normelor de protecţie a mediului. Realizarea 4. • existenţa depozitelor neorganizate de deşeuri datoratã necolectãrii tuturor reziduurilor. care prin varietatea substanţelor conţinute de reziduurile solide provoacă poluarea aerului. • Modernizarea clădirilor şi a instalaţiilor aferente va trebui însoţită de reabilitarea termică a anvelopei clădirilor. .preocupări insuficiente ale primăriilor în abordarea şi rezolvarea problemelor de gestiune a deşeurilor menajere. . Lipsa unui sistem de gospodãrire integratã a deşeurilor. pe depozitele de deşeuri menajere. în principal datorită urmatoarelor cauze: .1. pentru creşterea confortului termic şi reducerea consumului de combustibil. judeţul Ilfov se confruntă cu mari dificultaţi în ceea ce priveşte gospodărirea corectă a deşeurilor menajere. • Reabilitarea sistemelor de încălzire cu energie regenerabilă: geotermală şi solară pe baze noi tehnologice şi manageriale RISCURI necorespunzătoarea a instalaţiilor interioare de gaze la locuintele prevăzute cu sobe poate conduce' la explozii.lipsa supravegherii depozitelor existente cât şi a stării de salubritate a teritoriului administrativ. apei şi solului.5.lipsa unor sisteme de colectare. stradale şi industriale. • depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activitãti casnice pe depozitele comunitare. incendii. . • depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici.

asupra cantitatilor de deşeuri din 121 .influenta hotărâtoare ' anumite zone.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 35 .

afectând productivitatea agricolă şi zootehnică. deşeuri lemnoase. deşeurile asimilabile conţin şi deşeuri tehnologice care ar putea fi valorificate. stradale. Deficienţele sistemului de colectare. pe depozitele municipale. generează un impact negativ asupra factorilor de mediu şi asupra sănătatii populaţiei.P. Din totalul unitatilor deţinătoare de substanţe periculoase au fost autorizate 26. transport. datorită modului în care sunt gestionate. Această situaţie a avut drept consecinta depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri produse în timp. tratare şi depozitare a deşeurilor. Fenomenele de poluare a solurilor şi apelor de suprafata sunt consecinţe grave ale lipsei managementului deşeurilor. fiind afectate suprafeţe de teren utilizabile în alte scopuri şi malurile cursurilor de apă din localitati. reciclabile) nu sunt organizate sisteme corespunzatoare pentru colectare. În imediata vecinatate a fermei Avicola Buftea. Deşeurile industriale produse în întreprinderi reprezintă una dintre cele mai mari surse de poluare pentru mediu. sunt depozitate împreunã cu deşeurile colectate de la populaţie pe depozitele de deşeuri menajere. în comun cu deşeurile menajere şi stradale. Substanţele toxice şi periculoase deţinute de aceşti agenţi economici sunt în multe cazuri expirate sau neutilizate în procesul tehnologic. cantitatea semnificativă produsă anual. faunS. speciale. In ceea ce priveste gestionarea deşeurilor de altă natură (construcţii. a căror amenajare nu asigură protecţia factorilor de mediu. zonă în care au început lucrări de refacere a terenului în vederea redării suprafeţelor afectate circuitului agricol. Lipsa de instalaţii şi tehnologii de tratare implică o mare atenţie asupra modului cum sunt stocate şi depozitate aceste substanţe. ora§eneşti sau comunale. industriale. în special în industria uşoară şi alimentară. periculoase. etc. 122 . fără aplicarea principiilor sistemului de gestiune integrată a acestora. Datoritã lipsei unui sistem de precolectare selectivã. transport şi eliminare. Deşeurile industriale ridică următoarele probleme legate de activitatea de gestionare: diversitatea mare de tipuri de deşeuri produse. depozitarea. Deşeurile spitaliceşti nu sunt supuse unui sistem de gospodărire adecvat. Deşeurile industriale.M. în multe situaţii. Astfel pe depozitele de deşeuri municipale/ ora§eneşti/ comunale sunt întâlnite cantitati semnificative de deşeuri textile. constituie surse de risc deosebit de grav pentru vegetaţie. plastic. Practicile actuale de colectare. Bucureşti sunt 63 agenţi economici care deţin deşeuri periculoase care pot duce la poluarea factorilor de mediu. În evidenţa I.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Deşeurile asimilabile celor menajere generate de către agenţii economici. prin care să se elimine posibilitatile de contaminare reprezintă un factor important de risc pentru populaţie. prin conţinutul lor de substanţe toxice şi metale grele. rumeguş. exista o zonă afectată cu dejecţii insuficient compostate provenite din activitatea anterioară privatizării (contaminare remanentă).

întrucât nu există capacitate tehnologică suficientă pentru gestionarea. 123 . parcări de scurtă durată. În aceste condiţii peste 93% din deşeurile generate ajung pe astfel de amplasamente. uleiuri. Marea majoritate a gropilor de gunoi. baze de întreţinere. de la celelalte activitati care se vor desfasura la marginea autostrăzii. Impactul în perioada de exploatare (funcţionare) În perioada de exploatare vor rezulta deşeuri de la spaţiile de servicii şi alte activitati ce se vor desfasura la marginea autostrăzii: de tip menajer (de la unitatile de alimentaţie publică). nămol decantat şi grăsimi din decantoarele de la benzinării În perioada de exploatare a autostrăzii vor rezulta deşeuri de la spaţiile de servicii. Deşeurile care rezultă din operaţiile de curatare a instalatiilor prevăzute pentru epurarea apelor meteorice care spală autostrada sunt de tipul nămolurilor şi'grăsimilor. plastic. Deşeurile rezultate sunt de următoarele tipuri: menajer (de la unitatile de alimentaţie publică. Deşeurile municipale şi alte tipuri de deşeuri sunt depozitate în gropi de gunoi care nu îndeplinesc standardele tehnologice şi operaţional prevăzute de reglementările UE. hidrocarburi. Impactul autostrăzii Bucureşti . spaţii de servicii. de la curatarea construcţiilor prevăzute pentru'epurarea apelor meteorice care spală platforma autostrăzii. uleiuri. Poziţiile la care se vor colecta deşeuri în cantitati mai mari decât în cele curente sunt: centre de întreţinere şi coordonare. cu toate că înglobează materii utile ca: sticlă. de la moteluri). Activitatea de colectare şi transport În judeţul Ilfov nu se face în mod organizat colectarea selectivă a deşeurilor municipale urbane iar capacitatile de transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi industriale sunt insuficiente. reciclarea sau recuperarea unor cantitati mari de deşeuri şi pentru utilizarea lor ca materie primă pentru alte procese tehnologice. nămol decantat şi grăsimi separate din apele uzate colectate de la unitatile susmenţionate. hidrocarburi (depunerile din decantoarele de la benzinării). hârtie.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Depozite de deşeuri Activitatea de depozitare se desfasoară la standarde mult sub cerinţele UE. sunt departe de exigenţele de mediu. prin modul în care sunt realizate şi exploatate. metal.Braşov asupra gestiunii deşeurilor în judeţul Ilfov Impactul în perioada lucrărilor de execuţie Impactul asupra solului produs de depozitele de deşeuri neorganizate este cu atât mai intens cu cât substanţele depozitate au un caracter mai agresiv. Precipitaţiile spală depozitele de deşeuri încărcându-se în special cu substanţe organice.

observăm că mediile înregistrate la nivelul judeţului Ilfov sunt inferiare celor înregistrate la nivel naţional. Vidra şi Petrăchioaia care au ponderi foarte mari de persoane în vârstă (peste 60 ani). Deficienţele serviciilor sanitare pot fi constatate şi din analiza principalilor indicatori ce caracterizează dotarea acestora (paturi în spitale la 1000 locuitori.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 4.2. face aceste comune putin atractive investitorilor. Aproximativ o treime dintre cei aflaţi în situaţie de şomaj o constituie această categorie. ele tind să devină nişte insule de populaţie îmbătrânită şi săraci 4.5% la 17. Petrăchioaia. populaţie per medici şi per personal medical mediu).'Otopeni (7. Acest complex de factori demografici. în absenţa unor măsuri de atragere a populaţiei tinere spre aceste localitati.DEMOGRAFICĂ 4. Scăderea natalitatii. Măgurele (6.6‰). Dascălu. Această problemă afectează comunele Nuci. În ultimii 10 ani populaţia Judeţului Ilfov a cunoscut un uşor proces de îmbătrânire. Printre comunele cu cea mai îmbătrânită populaţie se numără Nuci.8%. se înregistrau în localitatile: Berceni (6. Problema serviciilor medicale devine mult mai gravă dacă luăm în considerare fenomenul de îmbătrânire a populaţiei ce conduce la creşterea solicitării acestora. Îmbătrânirea demografică este determinată în primul rând de scăderea natalitatii.7‰). Riscul cronicizării lipsei de dezvoltare.1‰). Astfel. Dascălu. unde ponderea populaţiei de peste 60 de ani depaseşte 25%. La nivel de unitate administrativ teritorială.' Accesul tinerilor pe piaţa muncii. Resursele umane Deficitul de servicii sanitare. STRUCTURA SOCIO . în aceste localitati se înregistrează rate ale natalitatii scăzute şi solduri migratorii negative.9% în 1992 la 18. de naştere şi creştere a copiilor. în anul 2000. Din perspectiva ratei şomajului este îngrijorătoare situaţia celor care îsi caută primul loc de muncă.5‰). în sens'ul că ponderea populatiei vârstnice (în vârstă de 60 de ani şi peste) a crescut de la 16. Berceni.5‰). Solutiile de creştere a natalitatii ar trebui căutate mai ales în domeniul flexibilizării oportunitatilo'r pe care le au femeile tinere de a se dezvolta din punct de vedere profesional concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii. Berceni. DărastiIlfov. Evoluţia populaţiei §i potenţialul demografic În baza analizei asupra populaţiei judeţului Ilfov putem identifica câteva probleme majore: Îmbătrânirea demografică a populatiei.2. Ponderea mică a persoanelor cu nivel de instruire mediu §i superior comparativ cu mediile naţionale face dificilă adaptarea forţei de muncă la activitati din domeniul serviciilor şi implicit constituie un factor restrictiv al dezvoltării sectorului terţiar. ceea ce reprezintă o altă problemă a judeţului.2. În ciuda faptului că avem de-a face cu o populaţie preponderent rurală.'iar concomitent ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) a înregistrat o scădere de la 21. rata natalitatii este la un nivel relativ redus comparativ cu valorile înregistrate la nivelul ruralului naţional. Cornetu (7. Ciolpani (7.9% în 2001. cunoscut fiind că rata natalitatii este mai mică în urban decât cea din rural. Ciolpani şi Grădiştea. În plus. Dărasti Ilfov (6. Gruiu. cele mai mici rate ale natalitatii.2. Brăneşti (7. Dărasti Ilfov. . fapt ce se traduce printr-o incidenta mai mare a bolilor infecţioase şi de asemenea printr-o speranta de viata mai redusă comparativ cu media naţională.4‰).9‰).1. Astfel.' Acest fapt se explică probabil prin influenţa exercitată de Municipiul Bucureşti asupra stilului de viata al locuitorilor din Ilfov.

ceea ce reflectă dezvoltarea insuficientă a infrastructurii serviciilor sociale precum şi a celor de piata la nivelul judeţului.Pondere relativ mică a populaţiei ocupate în sectorul serviciilor. 124 .

ponderea mare a agriculturii de subzistenta.Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale. ------------------RISCURI'-------------------Perspectiva aderarii României la Uniunea Europeană .Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 4. ca urmare a aplicării legii fondului funciar Procentul de persoane peste 65 ani care lucrează în agricultură este mai mare decât procentul mediu de persoane active. în alte regiuni repartiţia fiind mai echilibrată.Dezvoltarea resurselor umane. curdtire vegetaţie) Existenţa suprafeţelor amenajate cu lucrări de irigaţii şi desecări insuficient valorificate sau degradate Activitate deficitară (cantitativă şi calitativă) în domeniul serviciilor pentru agricultură Infrastructure! insuficientd pentru preluarea şi valorificarea producţiei zootehnice.Îmbunătatirea competitivitatii producţiei alimentare. Agricultura. .existenţa ternurilor arabile de calitate superioară (predomină clasele I şi II de calitate) favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal Performanţe la culturi vegetale (cereale.1. Mecanizarea redusă a activitatilor agricole Dimensiunea redusă a 'exploatatiilor agricole individuale în medie de 2. Riscul stabilirii de clauze nefavorabile la exportul de produse agricole. silvicultura Agricultura Analiza SWOT relevă: PUNCTE TARI Ponderea ridicată a terenului arabil în suprafaţa agricolă . legume. Resurse naturale importante . .94 %. plante tehnice). .0 ha fiecare.dacă nu se fac pregătirile de rigoare în vederea aderării. Existenţa amenajărilor de îmbunătatiri funciare: irigaţii. . Aparitia frecventă a condiţiilor meteo'rologice nefavorabile -------------OPORTUNITATI----------------------Programul SAPARD cu cele 4 oportunitati ale sale: . STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR 4. desecări PUNCTE SLABE Disfunctii în exploatarea amenajărilor de îmbunătatiri funciare Gradul redus de utilizare a amenajărilor de irigaţii Disfunctii în lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatdri. Management neperformant.3.3.Dezvoltarea şi îmbunătatirea infrastructurii rurale.

Deficitul de umiditate climatic care se resimte în perioada vară. uneori primăvara.__________________________ 125 .toamnă.

Cartograma Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 36 .

_______________ PUNCTE SLABE • Sector energetic nerestructurat şi neprivatizat. Industria. faţă de un procent optim de până la 20 I – funcţională) % OPORTUNITĂ ŢI Refacerea suprafeţelor împădurite în zonele de luncă ale râurilor. Prezenţa unei structuri diversificate de mărfuri la export (produse din lemn. producerea şi distribuţia energiei. inclusiv situri industriale abandonate. • Construcţii aflate în stadiu avansat de degradare. respectiv 14 categoria pădurilor cu rol de protecţie (grupa %. Structură industriala diversificată. Judeţul a reuşit să atragă firme importante din punct de vedere al investiţiilor şi cifrei de afaceri. • Realizarea unor produse industriale cu valoare adăugată mică. produse alimentare. Ponderea mare a industriei prelucrătoare. metale comune. prin tăieri ilegale 4.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare Silvicultura Analiza SWOT relevă: PUNCTE TARI PUNCTE SLABE • Includerea întregii suprafeţe împădurite în • Procentul redus de împădurire. . dar şi în arealele defrişate în ultimii ani RISCUR I Exploatarea neraţională a masei lemnoase. construcţii • PUNCTE TARI Amplasamentul judeţului la intersecţia a două coridoare de transport transeuropene. Valorificarea prin industrializare a resurselor agricole. băutură şi tutun).3.2. • Extinderea necontrolată a fondului locativ. • Slaba reprezentare a celorlalte ramuri ale industriei prelucrătoare în comparaţia cu industria alimentară.

126 .

Bragadiru).• Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Reactualizare • Pericolul Ilfov extinderii RISCURI OPORTUNITĂŢI platformelor industriale în zonele Prezenţa unor elemente naturale şi verzi şi asupra terenurilor agricole. două • Nerespectarea disciplinei în coridoare de transport transeuropean. decapitalizare a întreprinderilor mici Terminarea lucrărilor la acumularea şi mijlocii. diminuarea drastică a resurselor Amplasarea judeţului la intersecţia a proprii pentru investiţii. Măgurele._________________ 4. Exploatarea şi prelucrarea resurselor minerale în industria materialelor de construcţii. Posibilitatea extinderii reţelei de metrou • Pericolul producerii unor produse în necompetitive prin nerespectarea zona limitrofă capitalei standardelor de calitate. • Dependenţa populaţiei active în Atragerea de fonduri pentru acţiuni de industrie din judeţ de dinamica ecologizare a luciurilor de apă. • Insuficienţa măsurilor de prevenire a Valorificarea apelor geotermale poluării industriale ( pentru aer şi pentru apă). Valorificarea amplasamentelor industriale abandonate pentru înfiinţarea unor incubatoare de afaceri în sprijinul IMMurilor care să aibă ca obiect de activitate producţia industrials. Voluntari. economiei capitalei. Turism Analiza SWOT – relevă PUNCTE TARI • Existenţa unor peisaje naturale de mare valoare estetică (păduri.3. cu un potenţial turistic important. lacuri) • Existenţa unor condiţii favorabile desfasurării în mod deosebit a turismului de week-end OPORTUNITĂ ŢI PUNCTE SLABE Deficitul structurilor de cazare în partea de sud a judeţului Zona Cernica . având ca rezultat hidroenergetică de la Mihăileşti. antropice de mare valoare. încălzirea serelor şi a locuinţelor.3. dar insuficient valorificat RISCUR I • • .Brăneşti şi zona lacului Mihăileşti pe râul Argeş. Luciurile de apă au potenţial piscicol şi • Continuarea procesului de turistic. construcţii. (Otopeni.

Baloteşti.Valorif practicarea unui turism prietenos fata de icarea mediu potenţi Valorificarea apelor geotermale de la alului Snagov. Otopeni. Periş şi zona natural Căldăruşani în scopuri balneo-turistice prin Creşterea presiunii antropice în arealele cu potenţial natural valoros Construirea unor case de vacanta în zone pitoreşti prin defrişarea unor' suprafeţe împădurite care constituie peisaje naturale de mare valoare 127 .

Principalele “porţi aeriene” ale României se găsesc localizate la nivelul judetului Ilfov. “Industria cinematografica” s-a revigorat şi este în plină expansiune. _____________RISCURI________________ Servicii de salubrizare necorespunzatoare în zonele de interes turistic. Reţelele de telefonie fixă şi mobilă acoperă foarte bine teritoriul studiat. Servicii de transport interurban. rutiere) la nivel de judeţ. Dependenţa populaţiei active din judeţ de dinamica economiei capitalei. Servicii economice şi sociale PUNCTE TARI Prezenţa unei structuri diversificate de mărfuri la export (produse din lemn. sală de conferinţe). Comercializarea la export a unor marfuri cu valoare adăugată mică. discotecă. Service comerciale bine reprezentate atât în ceea ce priveşte comerţul cu ridicata.3. Exploatarea apelor geotermale în scopuri terapeutice şi de agrement localizate în partea de nord a judeţului. Construirea unui parc de distracţie în zona Snagov. Slaba reprezentare a serviciilor de consultants privind oportunitatile de investitii existente la nivelul judeţului.Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean Ilfov – Reactualizare 4. băutură şi tutun). PUNCTE SLABE Infrastructură slab dezvoltată a reţelelor de apă. Infrastructura pentru servicii de'transport a mărfurilor este bine reprezentată. Lipsa instalatiilor de alimentare cu apă şi canalizare în mai multe unitati şcolare din mediul rural Serviciile on-line sunt slab reprezentate în mediul rural. produse alimentare. Slaba ofertă a serviciilor pentru agrement. ___________________________________ .. canalizare şi gaz metan. feroviare. cât şi cu amănuntul. Utilizarea terenurilor agricole şi a spaţiilor verzi în scopul amplasării diverselor tipuri de servicii OPORTUNITĂŢI Posibilitati de amplsare şi de valorificare a amplsamentului unitatilor de alimentaţie publică în zonele de agrement şi de-a lungul coridoarelor de transport.4. intercomunal şi pentru turism insuficient dezvoltată. Slaba cunoaştere (la nivelul consumatorului final) a potenţialului turistic al judeţului. Untilizare monofuncţională a spaţiilor existente (cămun cultural. metale comune. Amplasarea judeţului la intersecţia a două coridoare de transport transeuropean. Slaba dotare cu aparatură de specialitate a unitatilor sanitare şi de învatamânt. Diversitatea şi densitatea serviciilor de transport (aeriene.

ro/ cel mai tare site cu referate .128 Powered by http://www.referat.