Manual Axis Vm

©1991-2001 Inter-CAD Ltd.

Toate drepturile rezervate.

































Scopul sistemului de proiectare este uºurarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu
reduce rãspunderea utilizatorului. Calculele trebuie efectuate cu grija necesarã precum ºi cu
respectarea întru totul a normelor legale, a normelor de calcul ºi a standardelor în vigoare.
2 AxisVM 7.0



Toate mãrcile ºi numele de produse sunt mãrci înregistrate ale producãtorilor respectivi.





































INTER-CAD Ltd. îºi rezervã dreptul de modificare a produsului fãrã anunþprealabil.
Manual de utilizare 3


Cuprins

CUPRINS ................................................................................................................................... 3
NOUTÃÞI ÎN VERSIUNEA 7.0 ................................................................................................ 9
1. UTILIZAREA SISTEMULUI.......................................................................................... 13
1.1. CERINÞELE HARDWARE : ........................................................................................... 13
1.2. INSTALARE, LANSARE, SCHIMBARE DE VERSIUNE, CAPACITATE, LIMBÃ .......................... 13
1.3. CUM SÃ ÎNCEPEM......................................................................................................... 16
1.4. ÎMPÃRÞIREA ECRANULUI .............................................................................................. 18
1.5. FOLOSIREA TASTATURII 7 , A MAUSULUI 8 ª I A CURSORULUI ...................................... 19
1.6. FERESTRE DE DIALOG................................................................................................... 20
1.7. TABELE....................................................................................................................... 21
1.8. EDITORUL DE BREVIAR DE CALCUL............................................................................... 27
1.8.1. Breviar de calcul ................................................................................................. 29
1.8.2. Editare ................................................................................................................ 30
1.8.3. Biblioteca de imagini........................................................................................... 32
1.8.4. Instrumentele editorului de breviar de calcul ........................................................ 33
1.8.5. Tastele „rapide” a bibliotecii de imagini............................................................... 33
1.8.6. Editorul de texte .................................................................................................. 34
1.8.7. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare ............................................... 36
1.9. BARA CU INSTRUMENTELE COMUNE ............................................................................. 38
1.9.1. Selectare ............................................................................................................. 39
1.9.2. Mãrire, micºorare ................................................................................................ 42
1.9.3. Vederi, reprezentare în perspectivã ...................................................................... 43
1.9.4. Modul de reprezentare......................................................................................... 46
1.9.5. Linii de ghidare................................................................................................... 46
1.9.6. Butoanele Perpendicular/ Paralel.......................................................................... 48
1.9.7. Cote, linii de cote, inscripþii ................................................................................. 48
1.9.7.1. Linie de cotã perpendicularã ......................................................................................... 49
1.9.7.2. Linie de cotã aliniatã .................................................................................................... 52
1.9.7.3. Cotarea unghiurilor ...................................................................................................... 53
1.9.7.4. Cote de nivel, cote de înãlþimi....................................................................................... 54
1.9.7.5. Ferestre de text............................................................................................................. 56
1.9.7.6. Ferestre de rezultate...................................................................................................... 57
1.9.8. Detaliu ................................................................................................................ 58
1.9.9. Secþiune .............................................................................................................. 60
1.9.10. Cãutare................................................................................................................ 62
1.9.11. Opþiuni de reprezentare........................................................................................ 62
1.9.12. Setãri................................................................................................................... 67
1.9.13. Informaþii ............................................................................................................ 70
1.10. TASTE FIERBINTE ..................................................................................................... 71
4 AxisVM 7.0


1.11. PALETE DE INFORMAÞII............................................................................................. 71
1.11.1. Paleta de Informaþii.............................................................................................. 71
1.11.2. Paleta de coordonate ............................................................................................ 72
1.11.3. Paleta de culori .................................................................................................... 72
1.11.4. Bara de instrumente pentru setarea vederii perspective.......................................... 73
1.12. MENIUL RAPID ......................................................................................................... 74
1.13. TASTE „RAPIDE”....................................................................................................... 75
2. BARA DE MENIU............................................................................................................ 77
2.1. MENIUL FIª IER............................................................................................................. 77
2.1.1. Nou ..................................................................................................................... 77
2.1.2. Deschide.............................................................................................................. 78
2.1.3. Salvare................................................................................................................. 79
2.1.4. Salvare cu nume................................................................................................... 79
2.1.5. Export.................................................................................................................. 80
2.1.6. Import.................................................................................................................. 81
2.1.7. Antet ................................................................................................................... 84
2.1.8. Setarea imprimantei ............................................................................................. 84
2.1.9. Imprimare............................................................................................................ 85
2.1.10. Tipãrire dintr-un fiºier .......................................................................................... 88
2.1.11. Biblioteca cu modele............................................................................................ 89
2.1.12. Biblioteca de materiale......................................................................................... 90
2.1.13. Biblioteca de secþiuni ........................................................................................... 92
2.1.14. Editorul grafic de secþiuni .................................................................................... 97
2.1.15. Ieºire ................................................................................................................. 104
2.2. MENIUL EDITARE....................................................................................................... 104
2.2.1. Înapoi (Undo) .................................................................................................... 104
2.2.2. Din nou (Redo) .................................................................................................. 104
2.2.3. Selecteazã totul .................................................................................................. 105
2.2.4. Copiere.............................................................................................................. 105
2.2.5. ª tergere ............................................................................................................. 105
2.2.6. Tabele................................................................................................................ 105
2.2.7. Editorul de breviar de calcul ............................................................................... 105
2.2.8. Salvare imagine în biblioteca de imagine............................................................ 105
2.3. MENIUL OPÞIUNI........................................................................................................ 106
2.3.1. Opþiuni de reprezentare...................................................................................... 106
2.3.2. Setari ................................................................................................................. 106
2.3.3. Managerul de folii.............................................................................................. 107
2.3.4. Linii de ghidare.................................................................................................. 108
2.3.5. Standard ............................................................................................................ 108
2.3.6. Unitãþi de mãsurã............................................................................................... 109
2.3.7. Gravitaþia........................................................................................................... 109
2.3.8. Preferinþe …...................................................................................................... 110
Manual de utilizare 5


2.4. AFIª ARE.................................................................................................................... 113
2.5. MENIUL FERESTRE .................................................................................................... 114
2.5.1. Palete................................................................................................................ 114
2.5.2. Împãrþire orizontalã ........................................................................................... 115
2.5.3. Împãrþire verticalã ............................................................................................. 116
2.5.4. Închide.............................................................................................................. 116
2.6. MENIUL HELP............................................................................................................ 117
2.6.1. Conþinutul Help-ului.......................................................................................... 117
2.6.2. Indexul Help-ului .............................................................................................. 117
2.6.3. Utilizare Help.................................................................................................... 117
2.6.4. AxisVM Home Page......................................................................................... 117
2.6.5. AxisVM Update ................................................................................................ 117
2.6.6. Despre program …............................................................................................ 118
2.7. BARA CU INSTRUMENTELE STANDARD........................................................................ 118
2.7.1. Nou................................................................................................................... 118
2.7.2. Deschide ........................................................................................................... 118
2.7.3. Salveazã............................................................................................................ 119
2.7.4. Înapoi................................................................................................................ 119
2.7.5. Din nou............................................................................................................. 119
2.7.6. Redesenare........................................................................................................ 119
2.7.7. Managerul de folii ............................................................................................. 119
2.7.8. Imprimare ......................................................................................................... 119
2.7.9. Cãutare în tabel ................................................................................................. 120
2.7.10. Editorul de breviar de calcul .............................................................................. 120
2.7.11. Salvarea imaginilor............................................................................................ 120
3. INTRODUCEREA DATELOR...................................................................................... 121
3.1. GEOMETRIA............................................................................................................... 121
3.2. SUPRAFAÞA DE LUCRU............................................................................................... 122
3.2.1. Împãrþirea ecranului în ferestre .......................................................................... 122
3.3. SISTEME DE COORDONATE ......................................................................................... 123
3.3.1. Sistemul de coordonate cartezian ....................................................................... 123
3.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric ºi sferic) ............................................. 124
3.4. PALETA DE COORDONATE .......................................................................................... 125
3.5. CAROIAJUL ECRANULUI DE LUCRU (GRID)................................................................... 126
3.6. PASUL CURSORULUI ................................................................................................... 126
3.7. INSTRUMENTE AJUTÃTOARE DE EDITARE .................................................................... 127
3.7.1. Aura cursorului ................................................................................................. 127
3.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastaturã .......................................................... 128
3.7.3. Mãsurarea distanþelor ........................................................................................ 128
3.7.4. Unghiuri fixate .................................................................................................. 129
3.7.5. Fixarea coordonatei ........................................................................................... 131
3.7.6. Intersectare automatã......................................................................................... 131
6 AxisVM 7.0


3.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC...................................................................... 132
3.8.1. Nod ................................................................................................................... 132
3.8.2. Linia.................................................................................................................. 133
3.8.3. Arc de cerc ........................................................................................................ 134
3.8.4. Divizare orizontalã............................................................................................. 135
3.8.5. Divizare verticalã............................................................................................... 136
3.8.6. Împãrþire în patrulatere, împãrþire în triunghiuri.................................................. 137
3.8.7. Divizare linie ..................................................................................................... 139
3.8.8. Intersecþie .......................................................................................................... 140
3.8.9. Copiere.............................................................................................................. 141
3.8.10. Rotire ................................................................................................................ 143
3.8.11. Oglindire ........................................................................................................... 144
3.8.12. Scalare............................................................................................................... 145
3.8.13. Verificarea reþelei .............................................................................................. 146
3.8.14. Suprafaþã ........................................................................................................... 147
3.8.15. Modificare......................................................................................................... 147
3.8.16. ª tergere ............................................................................................................. 148
3.9. ELEMENTE................................................................................................................. 149
3.9.1. Materiale ........................................................................................................... 150
3.9.2. Secþiuni ............................................................................................................. 153
3.9.3. Referinþe............................................................................................................ 155
3.9.4. Elemente liniare................................................................................................. 159
3.9.5. Elemente de suprafaþã ........................................................................................ 167
3.9.6. Reazem nodal .................................................................................................... 171
3.9.7. Reazem liniar..................................................................................................... 174
3.9.8. Reazem de suprafaþã .......................................................................................... 176
3.9.9. Corp rigid .......................................................................................................... 177
3.9.10. Elementul de arc (resort) .................................................................................... 178
3.9.11. Elementul de contact.......................................................................................... 179
3.9.12. Element de legãturã............................................................................................ 181
3.9.13. Grade de libertate nodale.................................................................................... 186
3.9.14. Domeniu............................................................................................................ 189
3.9.15. Gol .................................................................................................................... 191
3.9.16. Generarea reþelei ................................................................................................ 191
3.9.17. Îndesirea reþelei de elemente finite...................................................................... 192
3.9.18. Model ArchiCAD .............................................................................................. 195
3.9.19. Modificare......................................................................................................... 198
3.9.20. ª tergere ............................................................................................................. 199
3.10. ÎNCÃRCÃRI ............................................................................................................. 200
3.10.1. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare............................................................................ 200
3.10.2. Combinaþii de încãrcãri ...................................................................................... 203
3.10.3. Forþe concentrate în noduri................................................................................. 205
3.10.4. Forþe concentrate pe bare.................................................................................... 206
Manual de utilizare 7


3.10.5. Forþe concentrate pe domeniu ............................................................................ 206
3.10.6. Încãrcãri distribuite pe bare ºi nervuri ................................................................ 208
3.10.7. Încãrcãri uniform distribuite pe muchie.............................................................. 209
3.10.8. Încãrcare liniarã pe domeniu.............................................................................. 211
3.10.9. Încãrcãri uniform distribuite pe suprafaþã........................................................... 212
3.10.10. Încãrcãri tip lichid.......................................................................................... 214
3.10.11. Încãrcãri din greutatea proprie........................................................................ 214
3.10.12. Variaþie de lungime ....................................................................................... 214
3.10.13. Forþã de tensionare......................................................................................... 215
3.10.14. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente de barã ......................... 215
3.10.15. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente plane ............................ 216
3.10.16. Cedare de reazem .......................................................................................... 217
3.10.17. Linii de influenþã ........................................................................................... 218
3.10.18. Seism............................................................................................................ 219
3.10.19. Mase nodale .................................................................................................. 222
3.10.20. Modificare..................................................................................................... 222
3.10.21. ª tergere......................................................................................................... 223
4. ANALIZÃ....................................................................................................................... 225
4.1. STATICÃ.................................................................................................................... 226
4.2. ANALIZA MODALÃ..................................................................................................... 231
4.3. STABILITATE ............................................................................................................. 233
4.4. ELEMENTE FINITE ...................................................................................................... 234
4.5. ETAPELE UNEI ANALIZE ............................................................................................. 237
4.6. MESAJE DE EROARE ................................................................................................... 238
5. REZULTATE................................................................................................................. 241
5.1. STATICÃ.................................................................................................................... 241
5.1.1. Valori minime ºi maxime................................................................................... 247
5.1.2. Animaþie ........................................................................................................... 248
5.1.3. Reprezentare diagrame ...................................................................................... 250
5.1.4. Tabele cu rezultate............................................................................................. 251
5.1.5. Deplasãri........................................................................................................... 253
5.1.6. Eforturi în elemente de zãbrea sau barã.............................................................. 256
5.1.7. Solicitãri de nervurã .......................................................................................... 259
5.1.8. Eforturi în elemente de suprafaþã........................................................................ 260
5.1.9. Reacþiuni........................................................................................................... 265
5.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zãbrea ºi barã...................................... 266
5.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafaþã............................................................ 269
5.1.12. Linii de influenþã............................................................................................... 271
5.1.13. 5.1.13. Încãrcãri neechilibrate............................................................................ 272
5.2. ANALIZA MODALÃ..................................................................................................... 272
5.3. STABILITATE ............................................................................................................. 274
8 AxisVM 7.0


5.4. ARMARE.................................................................................................................... 274
5.4.1. Calculul armãturii pentru elemente plane............................................................ 274
5.4.2. Aria de armãturã efectivã ................................................................................... 281
5.4.2.1. 5.4.2.1.Calculul deschiderii fisurilor ............................................................................ 283
5.4.2.2. 5.4.2.2. Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar............................................................... 284
5.4.3. Verificare armare stâlp....................................................................................... 284
5.4.4. Dimensionare armare grindã............................................................................... 293
5.4.4.1. 5.4.4.1. Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/torsiune............................... 300
5.4.4.2. 5.4.4.2. Dimensionarea armãturii longitudinale............................................................ 306
5.5. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN OÞEL .................................................................. 309
5.5.1. Verificare bare de oþel ........................................................................................ 309
5.5.2. Verificare îmbinare cu ºuruburi .......................................................................... 327
6. SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR.............................................................. 335
6.1. GRINDÃ CU ZÃBRELE.................................................................................................. 335
6.2. STRUCTURÃ ÎN CADRE ................................................................................................ 338
6.3. PLACÃ....................................................................................................................... 341
6.4. ª AIBÃ........................................................................................................................ 345
6.5. SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMICÃ.............................. 349
7. EXEMPLE SIMPLE....................................................................................................... 351
7.1. CADRU PLAN – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I .......................................................... 351
7.2. CADRU PLAN – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL II......................................................... 352
7.3. CADRU PLAN – ANALIZA DE STABILITATE.................................................................... 353
7.4. CADRU PLAN – ANALIZA MODALÃ DE ORDINUL I.......................................................... 354
7.5. CADRU PLAN – ANALIZA MODALÃ DE ORDINUL II ........................................................ 355
7.6. ª AIBÃ – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I .................................................................... 356
7.7. PLACÃ SIMPLU REZEMATÃ PE CONTUR– ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I...................... 357
7.8. PLACÃ ÎNCASTRATÃ PE CONTUR– ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I............................... 358


Manual de utilizare 9


Noutãþi în versiunea 7.0
Generale

Imprimare din fiºier F 2.1.10. Imprimare din fiºier
Adãugare sau suprascriere în cazul imprimãrii în fiºier F 2.1.9. Imprimare
Imprimare în alb-negru F 2.1.9. Imprimare
Setare grosimi de linii în cazul imprimãrii unui desen F 2.1.9. Imprimare
Posibilitatea setãrii paginilor dorite în cazul imprimãrii
tabelelor
F 2.1.9. Imprimare
Salvare în format HTML F 1.7. Tabele
Bibliotecã lãrgitã de materiale. Gruparea materialelor dupã
diferite standarde, respectiv asocierea lor cu niºte parametri
de dimensionare
F 2.1.12. Bibliotecã de
materiale
Import fiºiere DXF din AutoCAD 13,14 ºi AutoCAD 2000.
Convertirea arcelor ºi cercurilor în poligoane pe folia de dos
F 2.1.6. Import
Preluarea graficã a modelului în cazul importãrii unui fiºier
DXF sau AxisVM
F 2.1.6. Import
Import fiºiere STL (Stereo Litography) F 2.1.6. Import
Preluarea elementelor tip grindã din ArchiCAD 6.5.
Posibilitatea generãrii schemei statice cu preluarea
caracteristicilor elementelor tip bare, nervuri, regiuni ºi
suporturi din ArchiCAD
F 2.1.6. Import ; 3.9.18.
Model ArchiCAD
Export structurã din bare în ArchiCAD F 2.1.5. Export
Taste rapide aºezate în colþul din dreapta-jos al ecranului de
lucru
F 1.9. Taste fierbinte
Reprezentare cu linii, suprafeþe ºi cu suprafeþe randate în timp
real cu ajutorul tehnologiei OpenGL
F 1.9.4. Modul de
reprezentare
Rotirea, miºcarea, mãrirea ºi micºorarea modelului cu
ajutorul mausului cu scroll
F 1.9.4. Vederi
Încãrcarea foliilor, culorilor ºi a tipurilor de linii din fiºiere
DXF
F 2.1.6. Import
Gestionarea fiºierelor DXf, a modelelor ArchiCAD ºi a
foliilor noi create în Managerul de folii
F 2.3.3. Managerul de folii
Setarea planului de bazã la încãrcarea fiºierului DXF F 2.1.6. Import
10 AxisVM 7.0


Importarea din ArchiCAD a modelelor structurate pe folii ºi
convertirea în schema staticã
F 3.9.18. Model ArchiCAD
Generarea automatã a detaliilor din obiecte ºi folii ArchiCAD F 3.9.18. Model ArchiCAD
Selectarea elementelor pe baza detaliilor ºi selectarea
elementelor cu contur poligonal
F 1.9.1. Selectare
Selectarea elementului cãutat în funcþia de cãutare a
elementelor
F 1.9.10. Cãutare
Posibilitatea de setare a vizibilitãþii ºi a sensibilitãþii foliilor
în Managerul de folii
F 2.7.7. Managerul de folii
Posibilitatea de salvare a imaginilor în format jpg din
fereastra de imprimare
F 2.1.9. Imprimare

Editare

Folosirea liniilor de ghidare F 3.9.12. Linii de ghidare
Posibilitatea realizãrii arcelor de cerc ºi a cercurilor F 3.8.3. Arce de cerc
Editarea secþiunii transversale închise ºi tip I din profilele
subþiri
F 2.1.14. Editor grafic de
secþiuni
Posibilitatea definirii elementelor de legaturã linie-linie pe
conturul domeniilor
F 3.9.12. Element de legaturã
Cursor sensibil la planul elementelor ºi domeniilor, în vedere
ºi perspectivã

Restricþii de miºcare a cursorului ºi în plan oblic.
Cotarea asociativã a lungimilor, unghiurilor ºi a nivelurilor F 1.9.7. Cotare, ferestre de
text
Ferestre de text F 1.9.7. Cotare, ferestre de
text
Listã pentru icoanele ’Înapoi’ ºi ’Din nou’ (’Înapoi’ ºi ’Din
nou’ grupate)
F 2.2.1 Înapoi, 2.2.2. Din nou

Elemente

Asociere automatã de referinþe la bare ºi suprafeþe F 3.9.3. Referinþe
Asociere automatã a direcþiei locale x la elemente liniare F 3.9.4. Elemente liniare
Posibilitatea definirii unor articulaþii pe capete de barã, cu
moment încovoietor capabil
F 3.9.4. Elemente liniare ;
F 3.9.5. Elemente de
suprafaþã
Manual de utilizare 11


Definire domenii F 3.9.14. Domeniu
Îndesirea automatã a reþelei domeniilor cu luarea în
consideraþie a conturului ºi a eventualelor goluri interioare
F 3.9.14. Domeniu;
3.9.16. Generarea reþelei
Reazeme nodale, liniare ºi de suprafaþã cu caracteristici
neliniare
F 3.9.6.-3.9.8. Reazeme
Posibilitatea calculului rigiditãþii reazemelor F 3.9.6.-3.9.8. Reazeme
Elemente de legãturã între douã puncte sau douã linii F 3.9.12. Elemente de
legãturã
Modelarea materialelor anizotrope F 2.1.2. Bibliotecã de
materiale
Posibilitate de ºtergere a elementelor (zãbrea, barã, nervurã)
direct din tabele
F 2.2.7. Tabele
Tabele pentru elementele de legãturã punct-punct ºi linie-linie F 2.2.7. Tabele

Încãrcãri

Încãrcãrile tuturor ipotezelor de încãrcare figureazã în tabele F 1.7. Tabele
Încãrcare concentratã ºi liniarã pe domenii F 3.10.5. Încãrcãri
concentrate pe domenii
Combinaþii de dimensionare a încãrcãrilor conform
standardelor DIN1045, DIN1045-1 ºi SIA-162
F 3.10.8. Încãrcare liniarã pe
domenii

Analizã

Rezolvarea sistemului de ecuaþii înnoitã
Capacitate de rezolvare a sistemelor de ecuaþii mai mari de
2Gb

Posibilitatea setãrii ca dupã analiza neliniarã sã se salveze
rezultatele ultimului increment
F 4.1. Staticã

Rezultate

Definirea secþiunii independent de reþeaua elementelor de
suprafaþã
F 1.8.6. Secþiuni
Salvare animaþie în fiºier AVI F 5.1.2. Animaþie
12 AxisVM 7.0


Posibilitatea de comutare în altã ipotezã sau combinaþie de
încãrcare, în fereastra de diagrame a elementelor liniare
F 5.1.5. Deplasãri ;
F 5.1.6. Eforturi în elemente
barã/zãbrea ;
F 5.1.7. Solicitãri de nervurã;
F 5.1.10. Eforturi unitare
(tensiuni) în elemente
barã/zãbrea ;
F 5.5. Structuri metalice
Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar F 5.4.2. Armarea efectivã
Editor de breviar de calcul F 1.8. Editor de breviar de
calcul
Inscripþionarea rezultatelor pe orice punct al modelului F 1.9.7. Cotare, ferestre de
text
Inscripþionarea automatã a minimelor ºi maximelor pe
diagrame
F 5. Rezultate
FDiagramã coloratã pentru repartizarea armãturii F 5.4. Proiectarea betonului
armat
Gruparea tabelelor cu rezultate pe ipoteze de încãrcare F 2.2.7. Tabele

Dimensionare elemente

Calculul ariei de armãturã necesarã pentru grinzi, conform
STAS, respectiv EUROCODE 2
4.4. Dimensionare armare
grindã
Proiectare structuri din oþel, conform STAS, respectiv
EUROCODE 3
5.5. Structuri metalice

Salvarea parametrilor de armare pentru grinzi ºi stâlpi
Dimensionarea grinzilor de beton armat la torsiune F 4.4.. Dimensionare armare
grindã
Ferestre multiple pentru modulul de verificare armare stâlp F 5.4.3. Verificare armare
stâlp
Dimensionare îmbinãri cu ºuruburi, conform EUROCODE2 ºi
MSz
F 5.6.2. Dimensionare
îmbinãri cu ºuruburi
Dimensionare armare placã, ºaibã ºi învelitoare, conform
DIN-1045, DIN-1045-1, SIA ºi NEN
F 5.4.1. Calculul armãturii
pentru elemente plane.
Manual de utilizare 13


1. Utilizarea sistemului
1.1. Cerinþele hardware :
Configuraþia
recomandatã
Minim 32 Mb RAM, recomandat 512 Mb
300 Mbyte spaþiu liber pe hard-disc
CD-ROM pentru instalare
Monitor color SVGA
Sistem de operare Windows 95/98/NT/Windows 2000, ME, XP
Mouse
Imprimantã
Pentru modele mai mici (< 1000 noduri) poate fi suficient ºi un calculator
Pentium I cu 64 Mbyte memorie RAM
Rezoluþia
ecranului
Minim 1024*768
Hard-disc Numãrul maxim al nodurilor structurii analizate depinde de capacitatea hard-
discului

1.2. Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbã
Protecþia
programului

Programul este protejat cu o cheie de protecþie (hard-lock) care, înainte de
instalare, trebuie conectatã în portul imprimantei înainte de a porni
calculatorul. În cazul unei singure chei de protecþie programul se instaleazã
automat, dar dacã acest lucru nu este posibil datoritã limitelor de conectare la
reþea (ex. la sisteme NT), instalarea se poate efectua ulterior de pe CD-ROM
prin pornirea programului \Sentinel\English\Driver\Win_Nt\setupx86.exe

Instalarea cheii de protecþie într-o reþea:
1. Conectaþi cheia pe un calculator din reþea:
2. Copiaþi pe acest calculator într-un subdirector conþinutul subdirectorului
SENTINEL\ENGLISH\SERVER\DISK1\WIN32 de pe CD-ul de instalare.
3. Rulaþi din acest subdirector programul NSRVGX.EXE.
F
Programul AXISVM se poate rula de pe un calculator din reþea numai dacã
programul NSRVGX este rulat pe calculatorul pe care este conectatã cheia de
protecþie. Dacã acesta, dintr-un motiv nu se mai ruleazã, se opresc ºi
programele AXISVM care sunt rulate.

14 AxisVM 7.0


Instalare În cazul sistemelor de operare Windows 95/98/NT/2000/Windows
Millenium:
Introduceþi CD-ul de instalare al sistemului AxisVM în unitatea de CD a
calculatorului. Dacã funcþia „autoplay” este activatã, programul de instalare
se ruleazã automat.
În caz contrar, prin meniul Start/Run… se ruleazã programul setup.exe de pe
CD.
Urmãriþi indicaþiile programului de instalare.

În mod implicit programul este instalat în directorul
C:\AXISVM7
iar exemplele în subdirectorul
C:\AXISVM7\EXEMPLE
Aceste setãri din timpul instalãrii se pot modifica dupã preferinþa
utilizatorului.

Pornirea
programului

Programul de instalare creeazã mapa AxisVM ºi iconul AxisVM7 în aceasta.
Clicând pe acest icon se porneºte programul.

F
La versiunile mai vechi ale sistemului de operare Windows se poate întâmpla
ca iconurile de pe butoane sã nu se vadã. În acest caz, este necesarã rularea
programului 401Comupd.exe din subdirectorul Comctl32 al CD-ului de
instalare.

Schimbarea
versiunii
(upgrade)
Cine dispune de o versiune mai veche de AxisVM poate efectua instalarea în
modul amintit mai sus. Se recomandã instalarea sistemului de programe
într-un subdirector nou.

Convertirea
modelelor mai
vechi
La prima încãrcare a modelelor vechi, datele acestora sunt convertite în
versiunea nouã a programului. Din aceastã cauzã înainte de convertire se
recomandã arhivarea modelelor vechi.
Din meniul Fiºier cu comanda Salvare cu nume modelul poate fi salvat în
formatele versiunilor 3.0 ºi 3.6 respectiv 5.0 ale programului.

Manual de utilizare 15


Structurare,
capacitatea
programului

În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei
etape, în unul sau mai multe cicluri.
Introducerea datelor
â
Analizã
Staticã
(liniar/neliniar)
Analizã modalã
(de ordinul I/II)
Stabilitate
â
Rezultate

Limitãrile modelului de calculat sunt urmãtoarele:


Versiunea profesionalã:
Parametru Maxim
Noduri nelimitat
Tipuri de
materiale
nelimitat
Elemente zãbrea nelimitat
barã nelimitat
nervurã nelimitat
ºaibã nelimitat
placã nelimitat
învelitoare nelimitat
reazem nelimitat
corp rigid nelimitat
arc nelimitat
contact nelimitat
de legãturã nelimitat
Ipoteze de încãrcare 99
Combinaþii nelimitat
Moduri de vibraþii 99

Mãrimea maximã a modelului este determinatã de mãrimea memoriei virtuale
care la rândul ei este determinatã de capacitatea hard-discului. Având în
vedere cã sistemul de operare Windows lucreazã pe 32 de biþi mãrimea
maximã a sistemului de ecuaþii este de 16GB.


16 AxisVM 7.0


Versiunea limitatã:
Parametru Maxim
Noduri nelimitat
Tipuri de materiale nelimitat
Elemente zãbrea 500
barã 250
zãbrea+ barã 250
nervurã 1500
ºaibã 1500
placã 1500
învelitoare 1500
ºaibã+placã+învelitoare 1500
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de legãturã Nelimitat
Ipoteze de încãrcare 10
Combinaþii Nelimitat
Moduri de vibraþii 30

1.3. Cum sã începem
Învãþarea programului se recomandã prin introducerea unei structuri simple ºi
interpretarea rezultatelor oferite de program. La acest pas ne ajutã exempul
nr. 1 din capitolul 7. Schema de introducere a datelor structurii este prezentatã
în capitolul 6.2 – Structurã în cadre.

Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate:
Geometrie
În prima etapã se deseneazã geometria structurii printr-o reþea de linii (în
plan ºi spaþiu).
Elemente
În etapa a doua se definesc materialele, secþiunile, elementele finite ºi
reazemele modelului obþinându-se schema staticã a structurii.
Manual de utilizare 17


Încãrcãri
În etapa a treia, pe structura deja definitã, se introduc încãrcãrile în
diferite ipoteze, dupã care se fac combinaþiile ºi grupãrile de încãrcãri.
Paºii principali de introducere a datelor se gãsesc în capitolul 6. pentru
modelele urmãtoare:
Grindã cu zãbrele în plan
Cadru plan
ª aibã
Placã planã
Analiza seismicã

Folosind aceste etape se pot introduce cu uºurinþã ºi modele mai complexe.
Pentru învãþarea programului se recomandã citirea cel puþin o datã a
manualului de utilizare.
Capitolul 1. conþine informaþii generale privind utilizarea programului iar în
celãlalte capitole sunt descrise meniurile de introducere a datelor ºi analiza
rezultatelor.
Dupã câºtigarea experienþei în utilizarea programului se recomandã recitirea
manualului de utilizare, deoarece unele informaþii doar atunci se vor clarifica.

18 AxisVM 7.0


1.4. Împãrþirea ecranului









Conþinutul
ecranului de lucru
În bara de titlu a ferestrei de lucru se gãsesc numele directorului ºi a
modelului curent.
Sub linia de titlu a ferestrei se aflã bara de meniuri a programului. În partea
centralã a ecranului se gãseºte suprafaþa de desenare care se poate împãrþi în
ferestre. Dimensiunea ºi poziþia ferestrelor se poate modifica dupã preferinþa
utilizatorului cu comenzile din meniu sau icoane.
În partea stângã a ecranului se gãsesc butoanele cu funcþiile accesibile din
orice etapã de lucru a programului.
În linia inferioarã a ferestrei de lucru se gãseºte rândul cu informaþiile
referitoare la funcþiile curent activate (bara de stare).

Navigare în
meniu
Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.

Bara de meniuri

Bara de stare
Bara de titlu

Fereastra de informaþii

Fereastra de coordonate
Cursor
Bara cu instrumentele
comune

Suprafaþa de lucru

Buton activ
Taste fierbinte

Manual de utilizare 19


Modelul Datele de intrare ºi rezultatele unei structuri le denumim în continuare model.
Pentru fiecare model nou se alege un nume care poate sã fie un ºir de
caractere (litere ºi cifre). Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul.
În funcþie de sistemul de operare Windows folosit, anumite caractere nu pot fi
utilizate la denumirea modelului.

Programul stocheazã datele modelului în douã fiºiere:

- numemodel.AXS - datele de intrare ale structurii
- numemodel.AXE - rezultatele analizelor.
Din fiºierul de intrare se pot obþine oricând, cu un timp de execuþie mai mult
sau mai puþin extins, rezultatele analizei structurii. În majoritatea cazurilor
este suficientã numai arhivarea fiºierului de intrare.


1.5. Folosirea tastaturii 7 , a mausului 8 ºi a cursorului
Cursorul

În funcþie de comenzile programului, cursorul poate sã aibã diferite forme:
cruce: sãgeatã:


cruce (mãrire ºi micºorare)



Pe diferite obiecte cursorul îºi schimbã forma.
Vezi detaliat... 3.7. Instrumente ajutãtoare de editare.
Lângã cursorul aºezat pe diferitele obiecte ale modelului, în funcþie de meniul
utilizat, apar urmãtoarele informaþii:
20 AxisVM 7.0


- GEOMETRIE: coordonata nodului, lungimea liniei
- ELEMENTE: elementul finit, lungime, masã, referinþã, gradele de
libertate nodale, reazem
- ÎNCÃRCÃRI: încãrcarea pe elementul finit, masã nodalã
- STATICÃ: deplasare nodalã, efort, tensiune, reacþiune
- ANALIZA MODALÃ: valori vector propriu
- STABILITATE: valori vector propriu
- ARMARE: aria necesarã de armaturã, deschiderea fisurilor
- STRUCTURÃ METALICÃ: valorile eforturilor unitare ºi a eficienþelor

Miºcarea cursorului se poate realiza uºor cu mausul sau cu urmãtoarele taste
speciale:

[↑], [↓], [←], [→],
8
Miºcarea cursorului în planul curent.

[Ctrl] +
[↑], [↓], [←], [→],
8
Miºcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl].

[Home] [End]

Miºcarea cursorului în direcþie perpendicularã pe planul curent.


[Esc], 8

Întreruperea funcþiei, revenire la un meniu mai superior.
Este echivalentã cu un clic cu butonul drept al mausului.


[Enter] [Space]
8 buton stâng
Tastele de comandã.
Se utilizeazã la executarea comenzilor alese din meniu sau la alegerea
elementelor prin clicare cu butonul stâng al mausului.

[Alt] Comutarea între zona de desen ºi meniu.

[+] [ -]

Mãrire/micºorare. Centrul mãririi/micºorãrii este poziþia actualã a cursorului.

[Insert]
sau
[Alt]+[Shift]
Mutã originea desenului în poziþia actualã a cursorului.

1.6. Ferestre de dialog
La alegerea unei comenzi, în majoritatea cazurilor apare o fereastrã de dialog
care poate sã conþinã: câmpuri de date, liste de alegere ºi rulante, butoane de
selectare ºi de activare. Elementele ferestrei sunt grupate în câmpuri de
informaþii. Câmpurile de informaþii se pot activa unul câte unul. Elementele
ferestrei care nu sunt active apar în culoarea gri.
Manual de utilizare 21










Schimbarea câmpului activ se poate face cu tasta [Tab] sau cu ajutorul
mausului prin clicarea pe câmpul dorit.
Poziþia ferestrelor de dialog se poate schimba poziþionând cursorul pe bara de
titlu a ferestrei, apãsând butonul stâng a mausului ºi miºcându-l.

1.7. Tabele

Modul de lucru cu tabelele din program este independent de conþinutul
acestora. Toate datele de intrare ºi rezultatele sunt date ºi în tabele, care se pot
accesa clicând pe butonul de „Cãutare în tabel” sau cu tasta „F12”. Tabelul
dorit se poate alege din structura ierarhicã a datelor din partea stânga a
ferestrei de dialog (vezi figura de mai jos). Conþinutul tabelelor se afiºeazã în
funcþie de etapa de utilizare a programului (introducere date, rezultate).
F
În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. Dacã sunt selectate
elemente sau sunt activate detalii, în tabele apar datele referitoare numai la
aceste elemente. Criteriile actuale de filtrare sunt afiºate în partea stânga de
jos a ferestrei de dialog.
Lista
componentelor

Buton
Buton de alegere
Butoane de
selectare

Listã de selecþie

Barã de defilare

Câmp de date

22 AxisVM 7.0






















Meniul Fiºier



Selectare din baza
de date
, [Ctrl]+[L]
Din baza de date a programului se pot încãrca materiale sau secþiuni în tabel.



Bara de defilare orizontalã Bara de defilare verticalã
Inserare din memorie Copiere în memorie
Baza de date
Completare
Imprimare
Câmp activ
Rând nou
Format ª tergere rând
Editorul grafic de secþiuni
Adãugare tabel la
Breviar de calcul
Manual de utilizare 23


Încãrcarea
fiºierului DBase

Încarcã în tabel fiºierul DBase sub forma nume.dbf. Programul verificã
valorile câmpurilor fiºierului Dbase. În cazul în care aceste valori nu pot fi
scrise în tabel programul dã un mesaj de eroare.

Salvare într-un
fiºier DBase

Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.dbf. Denumirile câmpurilor în fiºierul
Dbase programul le creeazã pornind din denumirile coloanelor. Toate
câmpurile sunt de tip text.

Salvare într-un
fiºier HTML

Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.htm. Un fiºier astfel creat poate fi
importat sub formã tabelarã de exemplu ºi de programul Microsoft Word.
Anumite setãri ale coloanelor nu pot fi transpuse în fiºierul HTLM, astfel
acestea se vor seta în editorul de texte.

Salvare într-un
fiºier de text

Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.txt.

Salvare într-un
fiºier RTF

Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.rtf cu fiºierul ºablon actual. Pentru
fiºierul ºablon Vezi … 1.8.2. Editare

Tabel nou Creare tabel nou cu secþiuni, care este salvat în fiºierul nume.sec. Programul
introduce tabelul astfel creat în baza de date a secþiunilor.

Imprimare
, [Ctrl]+[P]
Conþinutul tabelului este tipãrit pe imprimanta selectatã cu antetul ºi
observaþia datã.
Ieºire
[Alt]+[F4]
Se închide tabelul, este identic cu butonul Renunþã.


Meniul Editare


24 AxisVM 7.0


Rând nou
[Ctrl]+[Insert]
Introducerea unui rând nou în tabel

ª tergere rânduri
[Ctrl]+[Delete]
ª terge rândul selectat

Selectarea
tabelului
[Ctrl]+[A]
Selecteazã conþinutul tabelului

Editor grafic de
secþiuni
, [Ctrl]+[G]
Pornirea editorului grafic de secþiuni

Modificarea
grafica a secþiunii
, [Ctrl]+[M]
Modificarea secþiunilor încãrcate din baza de date sau create cu editorul grafic
de secþiuni

Copiere
, [Ctrl]+[C]
Copierea rândurilor în memorie temporarã (clipboard)

Înserare
, [Ctrl]+[V]
Înserarea conþinutului memoriei temporare

Introducerea
valorilor comune
În cazul în care cãsuþele selectate fac parte dintr-o singurã coloanã, se poate
introduce o valoare comunã pentru acestea clicând cu butonul drept al
mausului pe acestea ºi selectând opþiunea „Introducerea valorilor comune”.
De exemplu: în tabelul „Noduri” selectând coloana coordonatelor Z, se poate
da o valoare comunã pentru acestea aliniind nodurile într-un singur plan.
Salt la…
[F5]
Salt în rândul dat al tabelului.

Meniul Format



Manual de utilizare 25


Formatul
coloanelor
,
[Ctrl]+[Alt]+[F]
Se poate regla modul de afiºare a cifrelor în coloane. În lista din partea stânga
a ferestrei de dialog apare conþinutul capului de tabel, iar în coloana alãturatã
se poate selecta coloana care se afiºeazã. În listele de selecþie din partea
dreapta a ferestrei de dialog se poate regla formatul de afiºare a conþinutului
coloanelor. Se poate alege numãrul zecimalelor cu care se afiºeazã cifrele în
coloana (ex. –371.6), sau în format exponenþial (-3.716E+02).
La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de
zecimale setat în Windows, în Start / Settings / Control Panel / Regional
Settings / Number / Decimal symbol.
Lãþimea coloanelor se poate regla prin miºcarea delimitãrilor cãsuþelor din
capul de tabel.


Formatul de bazã
[Ctrl]+[D]
Datele în tabel sunt afiºate conform formatului implicit inclusiv lãþimea
coloanelor.

Unitãþi de
mãsurã…
Vezi…2.3.6. Unitãþi de mãsurã

Breviar


Breviar actual Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul.
Vezi … 1.8. Editor de breviar de calcul.

Adãugare tabel

[F9]
Adãugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dacã din structura ierarhicã
a datelor din partea stânga a ferestrei se selecteazã un element care conþine
mai multe tabele (de exemplu MODEL sau Încãrcãri) atunci cu aceastã
funcþie, tot conþinutul elementului se introduce în breviarul de calcul. În cazul
tabelelor cu rezultate dacã acestea conþin numai extrasul rezultatelor atunci ºi
tabelele adãugate vor conþine numai extrasele rezultatelor.
Vezi … 1.8. Editor de breviar de calcul.



Editor de breviar
de calcul…
[F10]
Pornire editor de breviar de calcul

Help

26 AxisVM 7.0


Despre tabel Gãsim informaþii despre tabel.

Cãutare
în tabel
Gãsim informaþii despre posibilitãþile de editare a tabelelor.

Mãrime totalã

În funcþie de numãrul rândurilor, tabelul se afiºeazã în mãrimea totalã.
Miºcare, selectare
în tabel

[Tab]
[↑], [↓], [←], [→],
8 buton stâng
Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor
din tabel.
La apãsarea simultanã a tastei [Shift] cu tastele sãgeþilor se pot selecta cãsuþe
din tabel. Cãsuþele tabelului pot fi alese cu butonul stâng þinut apãsat ºi cu
deplasarea mausului. Clicând pe capul de coloanã se selecteazã întreaga
coloanã. Clicând pe capul de rând se selecteazã întregul rând. Clicând pe
prima cãsuþã din stânga sus al tabelului se selecteazã întregul tabel. Cãsuþele
alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Dacã este aleasã doar o singurã
coloanã, poate fi datã o valoare comunã pentru fiecare cãsuþã din coloanã.
Pentru informaþii suplimentare vezi: Setarea valorilor comune.

[Home]

Salt în prima cãsuþã a rândului.

[End]

Salt în ultima cãsuþã a rândului.

[Ctrl]+[Home]

Salt în prima cãsuþã a tabelului.

[Ctrl]+[End]

Salt în ultima cãsuþã a tabelului.

[Page Up]

Defilarea tabelului în sus. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea superioarã a
barei de defilare se ajunge la acelaºi efect.

[Page]+[Down]

Defilarea tabelului în jos. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea inferioarã a
barei de defilare se ajunge la acelaºi efect.

[Ctrl]+[→]

Defilare în tabel spre dreapta sau salt la cãsuþa urmãtoare. Poate fi utilizatã
doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodatã.
Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea dreaptã al barei de defilare se ajunge la
acelaºi efect.
[Ctrl]+[←]
Defilare în tabel spre stânga sau salt la cãsuþa urmãtoare. Poate fi utilizatã
doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodatã.
Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea stângã al barei de defilare se ajunge la
acelaºi efect.
Manual de utilizare 27


[Enter]

Terminarea introducerii datelor în cãsuþa aleasã (modificabilã). Se activeazã
automat cãsuþa urmãtoare a coloanei sau la capãtul coloanei prima cãsuþã din
coloana urmãtoare.
Cu 8 clicând în oricare cãsuþã acesta devine activã.

[Esc]

Întreruperea introducerii datelor în cãsuþa activã. În cãsuþã va rãmâne valoarea
iniþialã.
Cu 8 clicând cu butonul drept/Renunþã se ajunge la aceeaºi efect.

Ok

Ieºire din tabel cu salvare.

Renunþa

Ieºire din tabel fãrã salvare.
F
În tabelele de rezultate dacã în fereastra de Opþiuni de afiºare este selectatã
ºi opþiunea de extras apar ºi valorile minime/ maxime a rezultatelor. Dacã
este selectatã numai opþiunea de extras în tabel apar numai valorile
extreme.


1.8. Editorul de breviar de calcul



Cu ajutorul editorului de breviar de calcul din tabelele, diagramele create de
program ºi textele introduse de utilizator se poate edita un breviar de calcul
complet care se salveazã în fiºierul de model (.axs). Documentaþia astfel
creatã se poate imprima sau salva în format RTF. Fiºierele RTF se pot edita
28 AxisVM 7.0


cu editorul de documente Word.
Tabelele adãugate la breviarul de calcul se reactualizeazã automat la orice
modificare a modelului (modificare sau ºtergerea parþiala a modelului).
În editorul de breviar de calcul se pot edita concomitent mai multe
documente. Conþinutul documentaþiilor este vizualizatã în structura din partea
stânga a ferestrei editorului de breviar de calcul. Informaþiile referitoare la
documentaþia selectatã sunt afiºate în partea dreaptã a ferestrei editorului de
breviar de calcul.
În cazul tabelelor, pe partea dreaptã se afiºeazã denumirea coloanelor,
observaþia utilizatorului ºi alte informaþii referitoare la tabel. Se pot seta
coloanele care se introduc din tabel în breviarul de calcul precum titlul
tabelului ºi observaþia utilizatorului.
În cazul textelor în structura breviarului se afiºeazã începutul textului iar în
partea dreaptã a ferestrei editorului de breviar de calcul textul complet. Textul
se poate edita clicând pe textul din structura breviarului de calcul.
În cazul imaginilor se poate introduce titlul imaginii, mãrimea ºi alinierea în
breviarul de calcul.
În partea din stânga jos a ferestrei editorului de breviar de calcul sunt afiºate
imaginile bitmap (.BMP, .JPG) sau Windows Metafile (.WMF, .EMF) salvate
din program. Imaginile sunt salvate în subdirectorul cu numele
Images_numemodel creat în subdirectorul care conþine fiºierul modelului
(.AXS). Imaginile se pot adãuga la orice breviar de calcul.

Salvare imagine

Cu aceastã funcþie se salveazã imaginea actualã în vederea introducerii în
breviarul de calcul.
Vezi ... 1.8.7. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare
Elementul selectat din breviarul de calcul (texte, imagini, tabele, page break)
se pot muta în sus sau în jos în structura documentaþiei cu un rând. Cu
ajutorul mausului pãrþile se pot muta în poziþia doritã din document.
Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfârºitul altor
documentaþii.
Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icoana sãgeata sau cu
ajutorul mausului.
Editorul de breviar de calcul genereazã automat cuprinsul documentelor
create. Pentru pãrþile scrise se genereazã cuprinsul numai dacã sunt formatate
cu un stil de titlu. Imaginile sunt introduse în cuprins numai dacã au titlu.

Manual de utilizare 29


1.8.1. Breviar de calcul



Breviar de calcul
nou

Cu aceastã funcþie se poate crea un breviar de calcul nou. Lungimea maximã
a denumirii este de 32 de caractere.

ª tergerea
breviarului de
calcul

[Delete]
[Ctrl]+[Delete]
Cu aceastã funcþie se poate ºterge breviarul de calcul selectat din structura
afiºatã în stânga sus a ferestrei. Imaginile folosite într-un breviar de calcul
ºters nu se ºterg, rãmân în biblioteca de imagini.

Redenumire Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent.

ª ablon Rtf Programul salveazã documentaþia (implicit fiºierul NormalSablon.rtf din
subdirectorul programului) cu ajutorul unui ºablon în fiºier RTF. Cu aceastã
funcþie se poate alege fiºierul ºablon cu care lucreazã programul. Cu
modificarea fiºierului ºablon se poate schimba coperta ºi antetul breviarului
de calcul.
Înainte de modificarea fiºierului ºablon citiþi conþinutul fiºierului ºablon!


Export în fiºier
RTF

Breviarul de calcul cu ajutorul fiºierului de ºablon este exportat în fiºierul
nume.rtf. Dacã breviarul de calcul nu este salvat în subdirectorul modelului
toate imaginile folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul
Images_numemodel creat în subdirectorul fiºierului RTF. Imaginile nu sunt
salvate în fiºierul RTF numai referinþele. Pentru tipãrirea fiºierului RTF sunt
necesare ºi imaginile din subdirectorul Images_numemodel din subdirectorul
fiºierului RTF. Textele sunt salvate în fiºierul RTF cu alinierea ºi tipul de
caracter care au fost folosite în editorul de breviar de calcul cu excepþia
culorilor. Tabelele sunt exportate ca ºi tabele RTF, care cu editorul de
documente Word se pot edita.

30 AxisVM 7.0


Previzualizare
breviar de calcul
tipãrit
[F3]
Previzualizarea breviarului de calcul tipãrit.
Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tipãrire. Mãrimea de
vizualizare a breviarului se poate regla intre 10%-500%, defilarea paginilor se
poate face cu tastele de comandã sau cu tastaturã ([Home] = prima pagina,
[PgUp] = pagina anterioarã, [PgDown] = pagina urmãtoare, [End] = ultima
paginã).

Imprimare..
[Ctrl]+[P]
Setarea parametrilor de imprimare ºi imprimarea.
Parametrii de tipãrire sunt identici cu cei de la tipãrirea tabelelor.

Ieºire Ieºirea din editorul de breviar de calcul.

1.8.2. Editare



O parte a funcþiilor de editare se pot accesa ºi clicând pe element cu butonul
din dreapta al mausului.

Inserare text
[Ctrl]+[T]
Pornirea editorului de texte. Textul creat ºi formatat se insereazã în breviarul
de calcul dupã elementul selectat.

Page Break

[Ctrl]+[Alt]+[B]
Se insereazã un Page Break în breviarul de calcul dupã elementul selectat.

Mutarea în sus a
elementului
selectat

Elementul de breviar de calcul selectat se mutã în sus în breviarul de calcul cu
un rând.

Manual de utilizare 31


Mutarea în jos a
elementului
selectat

Elementul de breviar de calcul selectat se mutã în jos în breviarul de calcul cu
un rând.

Mutare Elementul de breviar de calcul selectat se mutã la sfârºitul breviarului de
calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Mutare.





Copiere Elementul de breviar de calcul selectat se copiazã la sfârºitul breviarului de
calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Copiere.


ª terge

[Delete]
[Ctrl]+[Delete]
Elementul de breviar de calcul selectat (text, imagine, tabel, Page Break) se
ºterge. Dacã este selectat un breviar de calcul întreg aceasta se ºterge cu toate
elementele componente.

ª tergere numai
prin confirmare
Dacã aceastã opþiune este selectatã ºtergerea din breviarul de calcul se face
numai cu confirmarea utilizatorului.

ª tergerea
elementelor
breviarului de
calcul
ª terge toate elementele din breviarul de calcul. Breviarul de calcul nu se
ºterge, la acesta ulterior se pot adãuga alte elemente de breviar de calcul.


ª tergerea
imaginilor din
breviarul de
calcul
ª terge toate imaginile din breviarul de calcul. Imaginile nu sunt ºterse din
biblioteca de imagini.


32 AxisVM 7.0


1.8.3. Biblioteca de imagini



Introducerea
imaginilor în
breviarul de
calcul
Imaginile sau imaginea selectatã se introduc în breviarul de calcul.

Copierea
imaginilor în
breviarul de
calcul

Se copiazã fiºiere cu format bitmap (.BMP, .JPG) ºi Windows Metafile
(.WMF, .EMF) în subdirectorul Images_numemodel.

ª tergerea
imaginilor din
breviarul de
calcul

Imaginile selectate se ºterg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din
breviarul de calcul.

ª tergerea
imaginilor
nefolosite
Cu aceastã funcþie se ºterg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt
folosite în breviarul de calcul.


Aranjare dupã
nume
Imaginile sunt ordonate dupã nume.


Aranjare dupã tip Imaginile sunt ordonate dupã tip (.BMP, .EMF, .JPG, .WMF,) iar imaginile de
acelaºi tip dupã nume.

Aranjare dupã
data
Imaginile sunt ordonate dupã datã. Pentru a afiºa pe prima poziþie imaginea
cea mai nouã selectaþi opþiunea Ordine inversã.


Ordine inversã Dacã aceastã opþiune este selectatã ordonarea se face în ordinea
descrescãtoare iar dacã nu în ordinea crescãtoare.
Manual de utilizare 33


1.8.4. Instrumentele editorului de breviar de calcul




Creare breviar de calcul nou.


[Ctrl]+[T]
Inserare text formatat dupã elementul de breviar de calcul actual.



[Ctrl]+[Alt]+[B]
Inserare page break dupã elementul de breviar de calcul actual.


[Delete],
[Ctrl]+[Delete]
ª terge elementul de breviar de calcul selectat sau breviarul de calcul.


[Ctrl]+[R]
Previzualizarea breviarului de calcul.


[Ctrl]+[W]
Salvarea breviarului de calcul în fiºier RTF.


[Ctrl]+[P]
Imprimare


1.8.5. Tastele „rapide” a bibliotecii de imagini
Cu cele trei taste deasupra bibliotecii de imagini se pot accesa anumite funcþii.



ª tergerea imaginilor selectate din biblioteca de imagini.


Copierea imaginilor în biblioteca de imagini din alte subdirectoare.


Inserarea documentelor în breviarul de calcul.

34 AxisVM 7.0


1.8.6. Editorul de texte
Cu editorul de texte se pot crea texte formatate pentru breviarul de calcul.




Comenzile editorului de texte sunt asemãnãtoare cu comenzile programului
WordPad din Windows.


Fiºier



Deschide
[Ctrl]+[O]
Aceastã funcþie deschide fiºiere create în editorul propriu a programului. Se
pot deschide ºi fiºiere RTF create cu alte programe dar dacã aceasta conþine
elemente (tabele, margini, caractere Unicod) cu care acest editor nu lucreazã
se afiºeazã texte sau caractere greºite.

Salvare
[Ctrl]+[S]
Salveazã în format RTF textul editat.

Ieºire Ieºirea din editorul de texte.

Manual de utilizare 35


Editare



Înapoi
[Alt]+[BkSp]
Readuce textul la starea existentã dinaintea ultimei funcþii executate.

Din nou
[Shift]+[Alt]+
[BkSp]
Readuce textul la starea existentã dinaintea funcþiei Înapoi.

Tãiere [Ctrl]+[X] Porþiunea de text selectat se taie din text ºi se copiazã în memoria rapidã
(Clipboard).

Copiere [Ctrl]+[C] Porþiunea de text selectat se copiazã în memoria rapidã (Clipboard).

Inserare
[Ctrl]+[V]
Insereazã textul din memoria rapidã (Clipboard).

Cãutare
[Ctrl]+[F]
Cautã expresia în text. Se poate seta poziþia de la care se efectueazã cãutarea
(începutul textului sau poziþia actualã a cursorului), cãutare cuvinte întregi ºi
diferenþiere litere mari ºi mici.


Cãutare în
continuare
[F3]
Dacã programul a gãsit expresia cãutatã cu aceastã funcþie se pot cãuta ºi
apariþiile urmãtoare ale expresiei.


Selecteazã totul
[Ctrl]+[A]
Se selecteazã tot textul editat.

Caracter



Îngroºat
[Ctrl]+[B]
Se îngroºeazã textul selectat.
36 AxisVM 7.0


Înclinat
[Ctrl]+[I]
Înclinã textul selectat.

Subliniere
[Ctrl]+[U]

Subliniazã textul selectat.
Culoare
[Ctrl]+[Alt ]+[C]
Coloreazã textul selectat.

Paragraf




Aliniere la stânga
[Ctrl]+[L]
Textul selectat se aliniazã la stânga.
Centrare
[Ctrl]+[E]
Textul selectat se centreazã.
Aliniere la
dreapta
[Ctrl]+[R]
Textul selectat se aliniazã la dreapta.
Introducere
simbol de
enumerare
[Ctrl]+[Alt]+[U]
Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.


1.8.7. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare

Salvarea
imaginilor în
biblioteca de
imagini.
[F9]
Salvarea imaginilor în program se poate face în mai multe locuri: în fereastra
principalã a programului, în fereastra cu diagramele de eforturi ºi deplasãri a
barelor, în fereastra de dimensionare a elementelor de oþel, în fereastra
rezultatelor neliniare, în fereastra verificare armare stâlp, în fereastra de
dimensionare armare grindã ºi fereastra de dimensionare îmbinare cu
ºuruburi. La salvarea imaginii se poate da o denumire acesteia. În cazul în
care fereastra principalã este împãrþitã în mai multe ferestre existã
posibilitatea de a salva toate ferestrele sau numai fereastra activã.

Manual de utilizare 37





În ce format sã
salvãm imaginea?

Formatele bitmap (.BMP, .JPG) stocheazã punctele imaginii. Acest mod de
reprezentare la tipãrire oferã a calitate mai slabã decât fiºierele Windows
metafile. Dintre cele douã formate de fiºiere, formatul JPG ocupã spaþiu de 30
de ori mai puþin pe disc.
Fiºierele Windows metafile (.WMF, .EMF) conþin comenzile de desenare ºi
oferã a calitate superioarã. Se pot scala ºi imprima fãrã pierderi de calitate.
La reprezentãri randate sau cu suprafeþe desenele OpenGL sunt stocate în
fiºierele metafile în format bitmap. Reprezentãri de calitate randate ºi cu
suprafeþe se pot obþine numai prin imprimarea directã a ferestrelor de lucru.

Imaginile salvate sunt stocate în subdirectorul Images_numemodel creat în
directorul modelului. Imaginile salvate se pot insera în breviarul de calcul.
Imaginile nu sunt salvate în breviarul de calcul (fiºierele RTF) numai referinþa
lor. Este necesar ca biblioteca de imagini sã fie anexatã la fiºierul RTF. La
crearea breviarului de calcul în referinþa imaginilor se memoreazã numele
bibliotecii de imagine originale (Images_numemodel). Dacã se ºterge sau se
modificã numele bibliotecii de imagine se pierd referinþele din breviarul de
calcul ºi imaginile nu se mai afiºeazã.

În modulul de dimensionare a elementelor de oþel, verificare armare stâlp ºi
de dimensionare armare grindã sunt create tabele care nu se introduc în
editorul de tabele. ª i aceste tabele se pot insera în breviarul de calcul. Se
apasã icoana de salvare a tabelului. Programul salveazã conþinutul tabelului în
biblioteca de imagini iar în breviarul de calcul automat se creazã un element
de breviar de calcul cu denumirea tabelului care conþine tabelul. Ulterior
aceste elemente se pot muta în poziþia doritã în breviarul de calcul.


Biblioteca de imagini
Lista imaginilor
38 AxisVM 7.0


1.9. Bara cu instrumentele comune














Mãrire
Micºorare
Modelul întreg
Vedere înapoi
Miºcarea figurii
Vedere din nou
Vederi
Perspectivã
Vederea Y-Z
Vederea X-Z
Vederea X-Y
Detaliu
Secþiune
Linii de cote
Cãutare
Simboluri
Setari
Informaþii
Selectare
Linii de ghidare
Linii de ghidare verticale
Linii de ghidare orizontale
Linii de ghidare verticale ºi orizontale
Linii de ghidare oblice duble
Linii de ghidare oblice
Perpendicular
Paralel
Reprezent
are cu
linii
Reprezent
are cu
suprafeþe
Reprezentare
randatã
Rotire
Manual de utilizare 39


1.9.1. Selectare

Activeazã bara de selectare.








Bara de selectare apare în toate cazurile când funcþia în execuþie se referã la
mai multe elemente. Cu ajutorul barei de selectare se pot selecta elementele
pentru care se va aplica funcþia. (În acest paragraf prin elemente se înþeleg
nodurile, liniile ºi elementele finite.) Programul considerã încheiatã selectarea
când utilizatorul apasã butonul OK.
Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element
sau cu fereastra de selectare.
Adãugare la
selecþie

Se selecteazã elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
fereastrã.

Renunþarea la
selecþie

Renunþã la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul
cursorului sau cu fereastrã.



Invertare selecþie

Inverseazã starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu
ajutorul cursorului sau cu fereastrã.

Renunþare la
selecþie
Selecteazã tot
Adãugare
Metoda Invertare
Detalii
Selecþia
precedentã
Suprafaþa inelarã
Poligon
Sector circular
Dreptunghi rotit

Dreptunghi

Filtru
40 AxisVM 7.0


Aplicã peste tot

În funcþie de modul de selectare, pentru fiecare element se executã selectarea,
deselectarea sau inversarea.
F
Se executã numai pentru tipurile de elemente alese în filtru.

Selecþia
precedenta

Revenire la selecþia utilizatã la comanda anterioarã.

Detalii

Se selecteazã elementele din detaliul ales.

Filtru

Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici
este mai uºoarã alegerea elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente
de barã cu acelaºi lungime, profil, material sau referinþã, elemente de
suprafaþã de aceeaºi grosime, etc.)




Metoda

Alegerea metodei de selectare.
În cazul în care metoda de selectare este cu dreptunghi se deplaseazã cursorul
(sãgeatã/cruce) în poziþia doritã ºi se apasã o tastã de comandã. Cu tastele de
Manual de utilizare 41


miºcare sau ajutorul mausului se regleazã dreptunghiul la mãrimea doritã. La
apãsarea unei taste de comandã se executã selectarea. Toate elementele din
dreptunghi (ºi cele suprapuse) vor fi selectate.

Metoda: Rezultatul selectãrii:

Dreptunghi




Dreptunghi rotit





Poligon




Sector circular




42 AxisVM 7.0


Suprafaþã inelarã






Se selecteazã numai elementele care sunt integral conþinute în conturul de
selectare.
Ok

Terminarea selectãrii. Funcþia se va executa pentru elementele selectate.
Toate funcþiile de selectare se referã numai la detaliul actual.
Renunþã Întreruperea selectãrii. Funcþia se terminã fãrã execuþie.
$

Nodul selectat apare în pãtrat mov, iar liniile ºi elementele se coloreazã
deasemenea în mov.
Nodurile selectate de douã ori apar într-un pãtrat exterior albastru.

Fãrã afiºarea barei de selectare, prin apãsarea tastei [Shift] se pot include
elemente la selecþie, iar prin apãsarea tastei [Ctrl] se pot elimina elemente din
selecþie.
Nodurile se pot selecta de douã ori (dublu) prin apãsarea tastei [Alt].
F
În timpul selectãrii se poate schimba afiºarea modelului sau vederea.


1.9.2. Mãrire, micºorare

Mãrire, micºorare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din
nou.
Mãrire

Mãreºte zona marcatã a ecranului.
Se deplaseazã cursorul cruce în poziþia
doritã ºi se apasã o tastã de comandã.
Cu tastele sau cu mausul se regleazã
dreptunghiul la mãrimea doritã. La
apãsarea încã o datã a unei taste de
comandã pe ecranul întreg apare
dreptunghiul marcat.





Dupã mãrire
Înainte de mãrire
Manual de utilizare 43


Micºorare

Desenul de pe ecran este micºorat în
zona marcatã a ecranului. Marcarea
dreptunghiului se face în mod
asemãnãtor cu cele prezentate la
mãrire. Conþinutul ecranului întreg va
apãrea în zona marcatã.

Reprezetarea
desenului întreg

Desenul va fi vizibil în întregime pe ecran.


Miºcarea figurii


Cu ajutorul acestei comenzi, desenul se poate deplasa cu maxim mãrimea
ecranului. Poziþia nouã a hârtiei de desen se poate da cu un vector care se
poate defini cu douã puncte de pe fereastra de desenare. Poziþionând desenul
în locul dorit ºi apãsând o tastã de comandã, desenul apare în poziþia nouã.
Rotire

Cu ajutorul mausului modelul se poate roti în jurul centrului paralelipipedului
în care este înscris modelul.

Vedere înapoi

Redeseneazã ultima vedere sau situaþia înainte de vederea în perspectivã
(View Undo). Numãrul maxim al paºilor Vedere înapoi este de 50.
Vedere din nou

Revine la vederea precedentã obþinutã cu funcþia Vedere înapoi (View Redo).



1.9.3. Vederi, reprezentare în perspectivã



Vedere din faþã
Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul X-Z.

Vedere de sus
Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul X-Y.

Vedere lateralã
Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul Y-Z.

Dupã micºorare
Înainte de
micºorare
44 AxisVM 7.0


Bara cu
instrumentele de
setare a
perspectivei













Cu ajutorul instrumentelor de pe aceastã barã se pot seta parametrii vederii
perspective. Vederea corespunzãtoare se poate seta prin rotirea în jurul celor
trei axe ºi prin reglarea distanþei observatorului. Orice vedere perspectivã se
poate salva sub o denumire. La schimbarea setãrilor perspectivei se poate
introduce ºi denumirea perspectivei noi. Salvarea vederii perspective se face
în lista vederilor perspective (ex. persp_01).



Deplasarea modelului în fereastrã:
1. Clicaþi pe iconul Deplasare.
2. Apãsaþi butonul din stânga al mausului miºcând mausul în direcþia
doritã. Ca efect modelul se va deplasa în fereastrã.
Miºcarea rapidã a modelului:
Modelul se poate miºca în fereastra ºi cu ajutorul butonului din mijloc
a mausului. Pentru aceastã operaþie nu este necesarã apãsarea iconului
de Deplasare.

Salvare setãri perspectivã
Rotirea în jurul axei y

Axonometrie
Rotirea în jurul axei z

Rotirea în jurul axei x

Perspectivã
Vedere din faþã
Vedere de sus
Vedere lateralã
ª tergerea
perspectivei active
Lista perspectivelor
salvate
Distanþa observator
Manual de utilizare 45



Rotirea modelului:
1. Clicaþi pe iconul de rotire.
2. Apãsaþi butonul din stânga a masului miºcând mausul în direcþia
doritã. Ca efect modelul se va roti în fereastra în jurul centrul
paralelipipedului în care este înscris modelul.

Distanþa observator:
Setare distanþã observator (vezi figura din
dreapta).

Vederea perspectivã se
va seta conform vederilor de baza (X-Z,
X-Y, Y-Z ).




Vederi

Vizualizarea celor trei vederi ºi a perspectivei structurii. Cu poziþionarea
cursorului în vederea doritã ºi prin apãsarea unei taste de comandã se poate
lucra în vederea perspectivã.



46 AxisVM 7.0


1.9.4. Modul de reprezentare




Reprezentare cu linii. Elementele liniare se vor
reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaþã
prin conturul lor.


Reprezentare cu suprafeþe. Elementele liniare se vor
reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaþã
prin conturul lor cu ascunderea feþelor ºi a
elementelor nevãzute.



Reprezentarea randatã. Elementele liniare se vor
reprezenta prin secþiune iar elementele de suprafaþã
prin grosimea lor cu ascunderea feþelor ºi a
elementelor nevãzute. Culorile care sunt folosite la
reprezentarea elementelor se pot seta în biblioteca de
materiale.


1.9.5. Linii de ghidare

Liniile de ghidare sunt linii ajutãtoare care se pot utiliza la editarea
geometriei.
Acestea pot fi poziþionate într-un sistem de grid, arbitrar în sistemul global de
coordonate.
Cu ajutorul lor putem alcãtui un sistem de grid arbitrar, prin care putem
definii puncte de intersecþii ºi distanþe. Cursorul este sensibil la aceste linii.
Vezi detaliat la punctul 3.7.
$
Liniile de ghidare apar ca ºi linii
întrerupte albastre. Vizualizarea a
acestora poate fi activatã sau
dezactivatã din fereastra de
dialog Vizualizare/Elemente.



Poziþionarea liniei de ghidare Verticalã în vedere, la poziþia actualã a
cursorului.
Manual de utilizare 47



Poziþionarea liniei de ghidare Orizontalã în vedere, la poziþia actualã a
cursorului.

Poziþionarea liniilor de ghidare Orizontalã-Verticalã în vedere, la poziþia
actualã a cursorului.

Poziþionarea liniei de ghidare oblicã la poziþia actualã a cursorului.

Poziþionarea liniilor de ghidare Oblice duble la poziþia actualã a cursorului.
În vedere de perspectivã se pot poziþiona numai linii de ghidare oblice. Liniile
de ghidare se pot miºca cu ajutorul mausului. Putem ºterge liniile de ghidare
prin tragerea lor în afara ferestrei.
Definirea liniilor de ghidare prin coordonate: Clicând pe Linii de ghidare sau
Setãri\Linii de ghidare, va apare urmãtoarea fereastrã de dialog:





a
b

a: Unghiul proiecþiei liniei de ghidare în
planul X-Y.
b: Unghiul între linia de ghidare ºi planul
X-Y.
Linie de
ghidare
48 AxisVM 7.0


1.9.6. Butoanele Perpendicular/ Paralel

Putem fixa un unghi perpendicular sau paralel cu o direcþie datã. Direcþia
respectivã se poate defini cu ajutorul unei linii existente sau prin douã puncte.
Etapele folosirii funcþiilor: clicaþi pe iconul perpendicular sau paralel dupã
care pe linia sau pe punctele care definesc direcþia. Dupã definirea unui punct
nou pe linia de bazã, cursorul se va miºca perpendicular sau paralel cu
aceasta.

Perpendicular Paralel




Butoanele perpendicular/paralel se pot folosi uºor la introducerea geometriei
modelului.

1.9.7. Cote, linii de cote, inscripþii

În model se poate folosi cotarea spaþialã asociativã (linii de cote
perpendiculare, aliniate ºi continue, cote de nivel), ferestre de text pentru
inscripþii ºi inscripþii de rezultate. Clicând pe icoana Linii de cote, se afiºeazã
bara de instrumente pentru cotare ºi inscripþii. Modul de cotare se poate alege
prin clicarea pe icoanele de pe partea stânga a barei de instrumente. Clicând
pe icoana din stânga jos, se poate seta stilul de cotare.
Poziþia cotelor ºi a inscripþiilor existente se poate modifica cu ajutorul
mausului. Dacã aceste cote ºi inscripþii au fost poziþionate cu ajutorul
punctelor modelului, ele se comportã asociativ ºi urmãresc modificarea
poziþiei punctelor.
Linia de bazã
Linia de bazã
Manual de utilizare 49


1.9.7.1. Linie de cotã perpendicularã
















În model se pot aºeza linii de cote (linii de cote continue) pe direcþia axelor
sistemului global de coordonate. Etapele cotãrii sunt urmãtoarele:
1. Clicare pe punctele de capãt a liniei care se coteazã. Dacã între cele
douã puncte existã deja o linie, se poate clica ºi pe acea linie.

2. Deplasarea cursorului. Direcþia liniei de cotã apare automat. Nu apare
direcþia liniei de cotã dacã linia care se coteazã nu este paralelã cu ni ci
un plan global ºi se editeazã în perspectivã. În acest caz, direcþia
cotãrii dX, dY, dZ se alege de pe icoanele barei de instrumente.
3. Fixarea liniei de cotã cu ajutorul mausului prin clicare.
Pentru aºezarea liniilor de cote continue, clicaþi pe rând pe punctele sau liniile
de cotat. Etapele 2 ºi 3 sunt identice cu etapele aºezãrii liniilor de cote
individuale. Liniile de cote continue se selecteazã concomitent, cu ajutorul
tastei [Shift], iar deplasarea lor se face împreunã, cu ajutorul mausului. O
linie de cotã se poate extrage din linia de cotã continuã prin selectarea
acesteia cu fereastra ºi deplasare cu ajutorul mausului.

Linie de cotã continuã se poate crea ºi cu funcþia de Cotã semiautomatã.
Funcþia coteazã toate distanþele parþiale dintre cele douã puncte selectate, dacã
acestea nu fac parte din reþeaua generatã de elemente finite.
Cotã de unghi
Linie de cotã
perpendicularã
Linie de cote aliniate
Fereastrã de rezultate
Fereastrã de text
Cotã de nivel
Managerul de folii
Setare stil de cotare
Cotare pe direcþia x
Cotare pe direcþia y

Cotare semiautomatã
Cotare pe directia z
50 AxisVM 7.0




Cotare semiautomatã cu cote perpendiculare.
Dacã linia de cotã coteazã nodurile modelului, aceasta va fi întotdeauna
asociativã, iar la modificarea poziþiei nodurilor se actualizeazã ºi cota.

Setarea stilului de cotare.



Delimitarea
liniilor de cotã
Setarea delimitãrii liniei de cotã ºi dimensionarea acesteia. Se poate alege din
nouã tipuri de delimitãri.

Culoare

Pentru fiecare linie de cotã, se poate alege o culoare sau culoarea foliei.
Programul pentru cote creeazã automat o folie Cote, dar utilizatorul îºi poate
crea ºi propriile folii.
Manual de utilizare 51


Mãrimi

Se pot seta mãrimile referitoare la delimitarea liniei de cotã.

Linia de cotã

Din lista se poate alege tipul ºi grosimea liniei de cotã. Pentru opþiunea Dupã
folie, grosimea liniei de cotã va fi grosimea setatã pentru folie.

Linie ajutãtoare

Vizualizarea liniilor ajutãtoare este opþionalã.
Din listã se poate alege tipul ºi grosimea liniei ajutãtoare. Pentru opþiunea
Dupã folie, grosimea liniei de cotã va fi grosimea setatã pentru folie.

Orientarea
inscripþiei

Se poate seta poziþia textului (orizontal, vertical, automat sau aliniat dupã
linia cotei) faþã de linia de cotã. Setarea se poate face astfel încât textul sã
aparã în interiorul sau exteriorul linie de cotã.

Resetare

Pentru opþiunea Salvare ca setare de bazã, programul salveazã toate setãrile
ca setãri de bazã. Funcþia Resetare, reseteazã toate setãrile cu setãrile de bazã
salvate.
Opþiunea Aplicã la toate liniile de cotã, reactualizeazã toate liniile de cotã cu
setãrile curente, în acest fel, toate liniile de cotã vor fi uniforme.

Managerul de
folii

La pornirea cotãrii, dacã modelul nu conþine nici o folie, programul creazã
automat folia Cote. Prin clicarea pe icoana Folii, utilizatorul poate sã-ºi
creeze propriile folii sau sã le modifice pe cele existente (vizibilitate, culoare,
tipul de linie, etc.).




52 AxisVM 7.0


Pe pagina urmãtoare a ferestrei de dialog, Parametre text, se poate seta
textul cotei.

Valoare mãsuratã Dacã opþiunea este selectatã, pe linia de cotã se va înscrie valoarea mãsuratã a
distanþei, dacã nu, atunci doar textul definit pentru prefix ºi sufix. Formatul de
afiºare al lungimii se poate seta în fereastra Unitãþi de mãsurã, pagina
Cotare/Cotã de dimensiune.

Prefix

Prefixul textului de cotã poate sã fie un text definit de utilizator sau automat,.
în acest caz, se afiºeazã un prefix, conform direcþiei de cotare dX =, dY =,
dZ = sau DX =, DY =, DZ =.

Sufix

Sufixul textului de cotã poate fi un text definit de cãtre utilizator.
1.9.7.2. Linie de cotã aliniatã

În model se pot aºeza linii de cote aliniate (linii de cote continue).


















Etapele cotãrii cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cotãrii cu linii
perpendiculare. Planul liniei de cote rezultã automat, face excepþie situaþia în
care linia de cotat nu este paralelã cu nici un plan global. În aceste situaþii,
planul liniei de cote se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. Planul
liniei de cote aliniate este definit de axele globale X, Y, sau Z ºi de linia
paralelã cu linia care se coteazã ºi intersecteazã axa globalã.


Setarea stilului de cotare este identicã cu setarea stilului de cotare pentru cote
perpendiculare. Excepþie face prefixul care în toate cazurile este
dL = sau DL =.

Setare stil de cotare

Planul liniei de cotã pe
baza axei X
Planul liniei de cotã pe
baza axei Y

Linie de cotã
perpendicularã

Linie de cote aliniatã
Cota de unghi

Cotã de nivel

Fereastrã de rezultate

Fereastrã de text

Managerul
de folii

Cotare semiautomatã

Planul liniei de cotã pe
baza axei Z

Manual de utilizare 53


Exemplu pentru asociativitatea liniilor de cote.


Înainte de scalare Dupã scalare

1.9.7.3. Cotarea unghiurilor



În model se pot folosi cote unghiulare asociative care mãsoarã unghiul într e
douã linii.
Etapele cotãrii sunt urmãtoarele:
1. Clicare pe punctele de capãt a primei linii. Dacã între cele douã puncte
existã deja o linie, se poate clica ºi pe acea linie.
2. Clicare pe punctele de capãt a douã linii. Dacã între cele douã puncte
existã deja o linie, se poate clica ºi pe acea linie.
3. Deplasarea cursorului. Poziþia cotei
de unghi rezultã automat. În funcþie
de poziþia cursorului, se poate cota
unghiul, unghiul complemetar sau
unghiul altern între cele douã drepte.


Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare
pentru linii de cote.

54 AxisVM 7.0





Formatul de afiºare al unghiurilor poate fi setat în fereastra Unitãþi de
mãsurã, pagina Cotare/Cotã de unghi.

1.9.7.4. Cote de nivel, cote de înãlþimi



În model se pot aºeza cote de nivel ºi cote de înãlþimi. Cele douã tipuri de
cote folosesc formatul de afiºare setat din fereastra de dialog Unitãþi de
mãsurã, pagina Geometrie/Distanþã (identic cu formatul afiºãrii
coordonatelor) (Vezi 2.3.6. Unitãþi de mãsurã).


Cotele de nivel se pot aºeza în vederea de sus clicând pe un punct al
modelului. Vederea de sus este consideratã vederea care coincide cu direcþia
gravitaþiei. (Vezi 2.3.7. Gravitaþie).


Cotele de înãlþime se pot aºeza în vederea din faþã ºi în vederea lateralã.
Etapele cotãrii sunt urmãtoarele:
Manual de utilizare 55


1. Se selecteazã punctul care
se coteazã.
2. Se deplaseazã cursorul cu
ajutorul mausului în
poziþia în care se doreºte
aºezarea cotei, dupã care,
se fixeazã cota de înãlþime
printr-o clicare.

Funcþiile de cote de nivel ºi cote de înãlþime se pot accesa cu acelaºi icon,
tipul cotei se activeazã automat în funcþia de vedere actualã. Stilul de cotare
pentru aceste tipuri de cote se poate seta în aceeaºi fereastrã.




Cotã de nivel

Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului, al
formatului (afiºarea semnului) ºi mãrimea simbolului.

Cotã de înãlþime

Setarea stilului de cotare pentru cote de înãlþime: alegerea simbolului, al
formatului (afiºarea semnului) ºi mãrimea simbolului.

56 AxisVM 7.0


1.9.7.5. Ferestre de text


În model putem aºeza ferestre de text (inscripþii). În ferestrele de text poate fi
introdus text pe mai multe linii, dar tipul de caracter ºi aliniamentul textului
va fi unic.
O fereastrã de text poate fi creeatã în etapele care urmeazã:
1. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text,
sau în câmpul de pe bara de instrumente (în cazul textelor pe un rând).
2. Se selecteazã punctul la care se ataºeazã fereastra de text.
3. Se deplaseazã cursorul ºi se fixeazã fereastra de text cu ajutorul
mausului.




Culoarea

Se poate seta culoarea comunã pentru linia ajutãtoare, chenar ºi text. Pentru
opþiunea Dupã folie, culoarea va fi cea setatã pentru folie în Managerul de
folii.

Fereastra de text

Se poate seta desenul ferestrei de text, afiºarea liniei ajutãtoare ºi a
chenarului, transparenþa ºi alinierea textului. Se poate defini distanþa d de la
punctul de referinþã pânã la linia ajutãtoare.

Tipul de caractere Se poate seta stilul ºi mãrimea caracterelor folosite pentru fereastra de text.

Text
Manual de utilizare 57


Opþiunile pentru ferestrele de text sunt urmãtoarele: resetarea setãrilor,
aplicarea fonturilor pentru toate ferestrele de text, salvare ca setare de bazã ºi
aplicarea stilului setat pentru toate ferestrele de text.




1.9.7.6. Ferestre de rezultate

Ferestre de
rezultate


La afiºarea rezultatelor, cursorul vizualizeazã rezultatele în nodurile
modelului, la mijlocul liniilor, la mijlocul elementelor de suprafaþã ºi în
punctele intermediare ale elementelor de barã ºi nervurã. Aceste rezultate sunt
afiºate automat în fereastra de rezultate.
Etapele realizãrii ferestrelor de rezultate sunt identice cu etapele realizãrii
ferestrelor de text. Conþinutul ferestrei de rezultate reprezintã componenta
calculatã în punctul de referinþã al ferestrei de rezultate pentru componenta
actualã a rezultatului.
Fereastra de rezultate se afiºeazã numai dacã componenta acesteia coincide cu
componenta rezultatelor afiºate. De exemplu, fereastra de text cu componenta
My se afiºeazã doar când este afiºatã componenta My a rezultatelor.

58 AxisVM 7.0





Managerul de
folii



În managerul de folii se pot modifica proprietãþile foliilor importate din
fiºierele DXF, se pot modifica proprietãþile foliilor create de utilizator sau se
pot creea folii noi. Vezi 2.3.3. Managerul de folii.

1.9.8. Detaliu



Cu ajutorul funcþiei Detaliu se pot vizualiza pãrþi din structurã. Detaliul
vizualizat se poate edita sau tipãrii.
În fereastra de dialog se pot definii, modifica, selecta ºi ºterge detaliile.
Este posibilã vizualizarea mai multor detalii în acelaºi timp.
Vizualizarea ulterioarã se referã la detaliile selectate în aceastã fereastrã.
În continuare, sub denumirea de detaliu, se va înþelege detaliul definit în
aceastã fereastrã de dialog.
Manual de utilizare 59





Clicând pe numele detaliului deja definit, acesta se poate activa sau dezactiva.
Detaliile se pot activa sau dezactiva ºi cu icoanele aflate în partea de jos a
ferestrei de lucru.

Nou Definirea unui detaliu nou.
La fiecare detaliu nou definit, trebuie asociat un nume. Detaliul nou se
defineºte prin alegerea elementelor structurii cu ajutorul barei de selectare.
Denumirea detaliului actual este afiºatã în fereastra de informaþii. Dacã sunt
activate mai multe detalii concomitent în aceastã fereastrã, apare inscripþia ‘n
detalii’ unde n este numãrul detaliilor activate.
Modificare Se poate modifica detaliul selectat.
La începutul selectãrii apar elementele care fac parte din detaliile vizualizate.
Clicând cu butonul din dreapta al mausului pe numele detaliului se afiºeazã
un meniu rapid. Prin aceastã cale este posibilã redenumirea detaliului.
ª terge Cu aceastã funcþie se poate ºterge un detaliu deja definit. Este de remarcat
faptul cã elementele structurii care fac parte din detaliu nu se ºterg.
ª terge totul Cu aceastã funcþie se pot ºterge toate detaliile definite. Este de remarcat cã
elementele structurii care fac parte din detaliu nu se ºterg.
Detalii definite
Detalii activate
Buton pentru vizualizare
detalii
60 AxisVM 7.0


Operaþii logice Cu detaliile definite se pot
face operaþii logice. Pentru
aceste operaþii se dau
expresiile operaþiei cu care se
defineºte noul detaliu.
Numele detaliilor se poate
copia cu clic dublu din lista
detaliilor, în expresie.
Caracterul % marcheazã
modelul întreg. Expresia %-
Stâlpi se referã la structura
întreagã farã elementele
detaliului Stâlpi. Cu butonul
Creare se creazã detaliul
definit prin operaþia logicã cu
denumirea datã în câmpul
Nume.


Dacã numele detaliului conþine caracterele operaþiilor +, -, , (, ), denumirea
detaliului se va trece între caracterele " (ex. "placa +12.00").
1.9.9. Secþiune

Secþiunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplasãrilor, eforturilor,
tensiunilor ºi a cantitãþilor de armãturã la elementele finite de placã, ºaibã ºi
învelitoare.




Fereastra de dialog este identicã cu fereastra de dialog a detaliilor. Secþiunile
ºi planurile de secþiune se pot activa sau dezactiva ºi cu icoanele din partea de
jos a ferestrei de lucru.
Manual de utilizare 61


Secþiune


La fiecare secþiune nou definitã, trebuie asociat un nume. Secþiunea nouã se
defineºte prin alegerea elementelor plane ºi apoi a muchiilor acestora cu aju-
torul barei de selectare. Muchiile nu trebuie sã formeze o linie continuã.




Plan de secþiune La definirea planului de secþiune se va da denumirea secþiunii, iar într-o
vedere se fixeazã planul secþiunii cu douã puncte.
În perspectivã, planul de secþiune se fixeazã cu trei puncte. La afiºarea
rezultatelor, planul de secþiune este afiºat ca un dreptunghi cu linie punctatã
(afiºarea planurilor de secþiune se poate dezactiva dupã preferintã).
Planul de secþiune secþioneazã modelul întreg, în liniile secþiunii se va
reprezenta componenta activatã a rezultatelor.




F
Direcþia secþiunii nu este în concordanþã cu componenta solicitãrii
reprezentate.


62 AxisVM 7.0


1.9.10. Cãutare

Cautã nodul sau elementul finit cu numãrul de ordine specificat de utilizator.
Cursorul este poziþionat pe elementul cãutat. Dacã opþiunea Selectare element
este activatã, elementul gãsit se va selecta cu culoarea mov.




1.9.11. Opþiuni de reprezentare




Manual de utilizare 63


Simboluri Vizualizarea simbolurilor selectate.
Reþea
Vizualizarea conturului interior al elementelor finite plane.
$ Dacã opþiunea este dezactivatã, apare numai conturul structurii.
Nod
Vizualizarea nodurilor structurii (pãtrat negru).
Domeniu
Este marcat cu un contur în interiorul domeniului.
$ Culoarea conturului se referã la tipul suprafeþei:
placã = roºu,
ºaibã = albastru,
învelitoare = verde
Punct central suprafaþã
Vizualizarea punctului central de identificare a elementului de suprafaþã.
$ Culoarea lor:
Placã=roºu, ºaibã=albastru, învelitoare=verde.
Reazem
Vizualizarea reazemelor:
$ Reazeme în noduri: axa reazemului apare cu linie îngroºatã
Reazem pe muchie: muchia rezematã apare cu linie îngroºatã
Blocaj la translaþie=galben, blocaj la rotire=portocaliu
Referinþã
Vizualizarea sistemelor de referinþã cu ajutorul cãrora se precizeazã
sistemele de coordonate locale ale elementelor finite (vezi 3.9.3).
$ Cruce, vector sau triunghi roºu.
Articulaþii
Vizualizarea articulaþiilor la capetele de barã.
$ cerc albastru: articulaþie/rolã la capãt de barã
cerc albastru cu cruce: articulaþie semirigidã
cerc roºu: articulaþie sfericã.
Elemente structurale
Vizualizarea elementelor structurale.
$ Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu numãrul
de ordin al acestuia.
Forma secþiunii transversale
Vizualizarea secþiunilor transversale ale barelor, zãbrelelor ºi nervurilor.
$ Reprezentarea se face la scarã. La secþiunile compuse apare
dreptunghiul circumscris.
Parametru de armare
Marcheazã atribuirea parametrilor de armare la elemente plane.
64 AxisVM 7.0


Încãrcare
Vizualizarea simbolului încãrcãrii.
Masa
Vizualizarea maselor concentrate în noduri.
$ Cerc dublu de culoare roºu închis.

Sisteme
locale
Vizualizeazã sistemele locale de coordonate pentru elementele alese.



Sistemul local de coordonate pentru
bare


Sistemul local de coordonate pentru elemente plane

Redesenare Vizualizarea imediatã a simbolurilor selectate.
Manual de utilizare 65


În toate ferestrele Vizualizarea simbolurilor în toate ferestrele.




Numerotare

Afiºarea pe desen a numerotãrii nodurilor, elementelor finite, materialelor,
secþiunilor ºi referinþelor.




Etichete Afiºarea pe desen a denumirii secþiunii, lungimii barelor, grosimii
elementelor, intensitãþii încãrcãrii, intensitãþii maselor. Inscripþionarea se face
cu unitãþile de mãsurã selectate (alese).

66 AxisVM 7.0


Selector



Palete de
informaþii

Coordonate
Vizualizarea paletei de coordonate.
Info
Vizualizarea paletei cu informaþii.
Paleta de culori
Vizualizarea paletei cu scara de culori.
Vizualizare Setari pentru vizualizarea modelului.
Detalii
Vizualizarea detaliilor.
Linii de ghidare
Vizualizarea liniilor de ghidare

Manual de utilizare 67


1.9.12. Setãri





Caroiaj Se poate regla distanþa dintre liniile de caroiaj dupã direcþiile X, Y, Z în [m].

Pentru caroiaj se pot seta urmatoarele elemente:
Vizualizare
Se poate seta vizualizarea caroiajului.

∆X, ∆Y, ∆Z
Se poate regla distanþa dintre liniile caroiajului pe cele trei direcþii al spaþiului.
Tip
Se poate selecta tipul caroiajului (caroiaj-puncte, caroiaj-linii).
Pasul cursorului ∆X, ∆Y, ∆Z:
Regleazã pasul de deplasare al cursorului cu tastele de pe tastaturã. La
apãsarea sãgeþilor, cursorul se deplaseazã cu pasul ∆X, ∆Y, ∆Z pe direcþia
respectivã ∆X, ∆Y, ∆Z:
Ctrl:
În timpul deplasãrii cursorului, la apãsarea tastei [Ctrl], paºii ∆X, ∆Y, ∆Z
sunt multiplicaþi cu valoarea datã din câmpul Ctrl x.
8 activ:
La alegerea acestei opþiuni, modul de folosire al 8 -lui va fi identic cu
cel al tastaturii. Acest mod se activeazã numai la editarea structurii.
Reglare caroiaj
Reglare pas cursor
68 AxisVM 7.0


Tasta Ctrl se poate utiliza ºi cu ajutorul mausului dacã opþiunea 8 activ
este selectatã.

Editare




Unghiul fix Se pot defini unghiurile ∆α ºi α.
Vezi detaliat 3.7.4. Unghiuri fixate

Automat Funcþiile selectate se executã automat în timpul editãrii.
Intersectare
Dacã este activatã intersectarea automatã la crearea noilor elemente,
în intersecþia liniilor sunt generate automat noduri, iar elementele
sunt împãrþite. Opþiunea se poate activa în fereastra
Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Intersectare. Elementele de
suprafaþã sunt împãrþite tot în elemente de suprafaþã. Dacã
elementele intersectate sunt elemente finite, noile elemente
moºtenesc caracteristicile ºi încãrcãrile elementului finit iniþial.

Utilizare detalii
Dacã opþiunea Automat/Utilizare este activatã, noile elemente create sunt
ataºate la detaliul activ.
Redesenare
Dacã opþiunea Automat/Redesenare este activatã la orice funcþie de
modificare (împãrþire, intersectare), programul redeseneazã modelul.

Toleranþa Pentru distanþe mai mici între douã noduri decât toleranþa, funcþia de
verificare a reþelei uneºte cele douã noduri.
Manual de utilizare 69


Aura
cursorului
Se poate regla sensibilitatea cursorului în puncte ecran (pixeli).



La deplasarea cursorului pe desen, programul gãseºte elementul (nod, linie)
care este în interiorul aurei. Dacã sunt mai multe elemente în aurã, este gãsit
elementul cel mai apropiat de cursor.

Vezi detaliat …3.7.1. Aura cursorului

Coordonate
speciale
Coordonate cilindrice
Coordonate sferice
Vezi detal i at… 3.3.2. Sistemul de coordonate cilindric •i sferic

Desen


Factor de
reprezentare al
încãrcãrilor
Scara de reprezentare a încãrcãrilor poate fi reglatã. Programul afiºeazã
încãrcãrile cu o scarã predefinitã, corespunzãtoare valorii unitare a factorilor.
Modificând valoarea factorilor, scara reprezentãrii se modificã.
Atragem atenþia asupra faptului cã factorii afecteazã doar reprezentarea, nu ºi
valoarea forþei.
Forþã concentratã
Scara forþelor concentrate.

Moment concentrat
Scara momentelor concentrate.
Încãrcare pe linie
Scara forþelor uniform distribuite liniar.
Încãrcare de suprafaþã
Scara forþelor uniform distribuite pe suprafeþe.
70 AxisVM 7.0


Unghiul linie de
contur
Conturul a douã elemente de suprafaþã nu este vizualizat dacã unghiul
suprafeþelor este mai mic decât valoarea datã aici.








Factor de mãrire
Se poate regla factorul mãririi ºi al micºorãrii care se poate activa cu tastele
'+' ºi '-'.
Comanda afecteazã scara reprezentãrii geometriei, nu ºi a forþelor.

1.9.13. Informaþii

Se afiºeazã o fereastrã cu informaþiile despre model: numãrul nodurilor,
numãrul elementelor finite pe tipuri, numãrul ipotezelor de încãrcare ºi
numãrul combinaþiilor.


Muchie
reprezentatã
Muchie
nereprezentatã
Manual de utilizare 71


1.10. Taste fierbinte
Tastele rapide ajutã la activarea/dezactivarea opþiunilor de reprezentare a
elementelor de desen (simbolurilor) ºi a instrumentelor des utilizate la
editarea structurilor.



















F

Aceste setãri pot fi efectuate ºi din meniurile Opþiuni de reprezentare,
respectiv Setãri.

1.11. Palete de informaþii
Ferestrele de informaþii sunt afiºate pe suprafaþa de desenare. Poziþia
ferestrelor pe ecran se poate modifica cu ajutorul mausului, trãgându-le de
bara de titlu.

1.11.1. Paleta de Informaþii


Informaþii despre
setare ºi setãrile actuale

Activare/dezactivare
detectare folie dos
Activare/dezacti
vare elemente
Activare/dezacti
vare folie dos
Activare/dezactivare
vizualizare
coordonate locale
Activare/dezacti
vare simboluri
Activare/dezacti
vare intersectare
automata
Activare/dezacti
vare detalii
Activare/dezacti
vare caroiaj activ
Activare/dezactivare
pãrþilor care conþin
elementeleselectate
Activare/dezacti
vare secþiuni
Activare/dezactivare
simboluri incãrcãri
Activare/dezacti
vare reþea
72 AxisVM 7.0


1.11.2. Paleta de coordonate



Vezi detaliat …3.4. Paleta de coordonate

1.11.3. Paleta de culori
Paleta de culori Poziþionând cursorul în interiorul paletei ºi apãsând butonul stâng al mausului
apare fereastra de dialog pentru reglarea scãrii de culori.
Numãrul culorilor afiºate se poate modifica odatã cu înãlþimea paletei, cu
ajutorul scãrii din colþul dreapta sus (Numãrul nivelelor).






Moduri de reglare al intervalului:
Min/max model
Se determinã valorile minime ºi maxime ºi acestea sunt atribuite la limita
inferioarã, respectiv superioarã de culoare. Valorile intermediare se
determinã prin interpolare.
Limitele
intervalului
actual
Valori reglabile ale
intervalului
Modul de reglare al intervalului
Salvarea setãrilor
paletei de culori
Vizualizarea
setãrilor salvate ale
paletei de culori
Manual de utilizare 73


Min/max detalii
Se determinã valorile minime ºi maxime pe întreaga structurã ale
solicitãrii reprezentate în fereastrã ºi acestea sunt atribuite la limita
inferioarã, respectiv superioarã de culoare. Valorile intermediare se
determinã prin interpolare.


Max absolut pentru model
Se determinã maxima în valoarea absolutã din structurã a solicitãrii
afiºate ºi aceasta este atribuitã la limita inferioarã, respectiv superioarã de
culoare. Valorile intermediare se determinã prin interpolare.
Max absolut pentru detalii
Se determinã maxima în valoarea absolutã din detaliul activ ºi aceasta
este atribuitã la limita inferioarã, respectiv superioarã de culoare. Valorile
intermediare se determinã prin interpolare.



Unic
Clicând pe un câmp din listã se poate regla individual valoarea aferentã a
culorii. În timpul editãrii, în listã se poate deplasa cursorul cu tastele
sãgeþilor. La apãsarea tastei OK, valorile trebuie sã fie monoton
descrescãtoare de sus în jos.
Dacã este activatã opþiunea Interpolare automatã, la modificarea valorii
unui câmp din listã se recalculeazã ºi valorile pentru restul câmpurilor.
Dacã au fost schimbate prima ºi ultima valoare din listã, valorile
intermediare se determinã cu interpolare liniarã. Dacã este modificatã o
valoare intermediarã, programul foloseºte interpolare biliniarã pentru
determinarea valorilor intermediare ºi interpolare liniarã între valoarea
minimã ºi valoarea intermediarã datã respectiv valoarea intermediarã datã
ºi valoarea maximã, dar paºii pentru cele douã intervale pot sã fie diferiþi.
Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe
butonul Salveazã ca … cu posibilitatea de reîncãrcare ulterioarã.
Programul împreunã cu setãrile salvate reþine ºi componenta rezultantã la
care s-a utilizat. Printr-un meniu rulant putem alege dintre setãrile
salvate. La ºtergerea setãrilor putem utiliza fereastra de dialog care apare
la clicarea pe butonul …
Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul
din dreapta al mausului pe fereastra de scarã a culorilor.

1.11.4. Bara de instrumente pentru setarea vederii perspective


Vezi detaliat…1.9.3. Vederi
74 AxisVM 7.0


1.12. Meniul rapid
8 buton drept La apãsarea butonului drept de pe 8 pe ecran apare meniul rapid. Conþinutul
meniului se schimbã în funcþie de comanda activatã.

Selectare Geometrie



Elemente/Incãrcãri Rezultate




Manual de utilizare 75


1.13. Taste „rapide”
[Ctrl]+[W] Desenul întreg
[Ctrl]+[1] Planul X-Z
[Ctrl]+[2] Planul X-Y
[Ctrl]+[3] Planul Y-Z
[Ctrl]+[4] Perspectivã
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Ctrl]+[A] Selectare toate elementele
[Ctrl]+[[] Reluarea vederii precedente (View Undo)
[Ctrl]+[]] Reluarea vederii urmãtoare (View Redo)
[Ctrl]+[Z] Înapoi(Undo)
[Shift]+[Ctrl]+[Z] Din nou (Redo)
[Tab] Fereastra urmãtoare
[Ctrl]+[R] Redesenare
[Ctrl]+[Q] Ieºire din program
[Ctrl]+[C] Copiere în memorie rapidã
[Ctrl]+[G] Linii de ghidare
[Alt] Salt în meniul principal
[+] Mãrire
[-] Micºorare
[Ctrl]+[O] Deschide
[Ctrl]+[S] Salvare
[Delete] ª terge elemente ºi proprietãþi marcate
[Ctrl]+[D] Selector
[Ctrl]+[L] Etichete
[Ctrl]+[Y] Simboluri
[F1] Help contextual
[F9] Adãugare imagine în biblioteca de imagini
[F10] Editorul de breviar de calcul
[F11] Managerul de folii
[F12] Tabele
Taste „rapide” în tabele
[Ctrl]+[L] Selectare din baza de date
[Alt]+[F4] Ieºire
[Ctrl]+[Insert] Inserare rând nou
[Ctrl]+[Delete] ª terge rândul activ
[Ctrl]+[A] Selectarea întregului tabel
[F5] Salt în rândul dat
[Ctrl]+[D] Format implicit
[Alt]+[F] Reglare format cifre în coloane
[Ctrl]+[R] Setare afiºare rezultate
[Ctrl]+[G] Editare secþiune nouã (biblioteca de profile)
[Ctrl]+[M] Modificare secþiune actualã (biblioteca de profile)
[F1] Help contextual
76 AxisVM 7.0


[F9] Adãugare tabel la breviar de calcul
[F10] Editorul de breviar de calcul

Taste „fierbinte” în editorul de breviar de calcul
[Ctrl]+[T] Inserare text
[Alt]+[B] Page-break
[Ctrl]+[W] Export în Fisier RTF
[Ctrl]+[R] Vizualizare document imprimat
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Delete]
[Ctrl]+[Delete]
ª terge















Manual de utilizare 77


2. Bara de MENIU
2.1. Meniul Fiºier



În continuare se vor detalia punctele meniului.

2.1.1. Nou




78 AxisVM 7.0


Se introduc datele generale ale modelului.
Sistemul de programe este iniþializat cu setãri implicite.
Fiºierele de date sunt salvate pe hard-disk sau pe unitatea de dischetã cu
numemodel.

2.1.2. Deschide
[Ctrl]+[O]
Deschide un model existent. Se selecteazã un model din directorul sau
subdirectorul curent.
F
Extensia fiºierelor de intrare este .AXS iar celor de ieºire .AXE.



Schiþa modelului

Modele în
directorul
curent

Hard-discul
actual
Datele modelului

Manual de utilizare 79


2.1.3. Salvare
[Ctrl]+[S]







Salveazã datele modelului actual. Datele salvate sunt stocate sub aceleaºi
nume cu care au fost încãrcate. Dacã modelul actual încã nu are nume se
activeazã comanda „Salvare cu nume”. Dacã este activatã opþiunea „Copie de
siguranþã” în meniul de „Opþiuni/Setãri de bazã/Siguranþa datelor”
programul face o copie de siguranþã despre datele de intrare în fiºierul
numemodel.~AX

2.1.4. Salvare cu nume
Salveazã datele modelului actual cu o denumire nouã.
F
Modelul vechi (dacã existã) rãmâne neschimbat.
Existã posibilitatea ca modelul sã fie salvat în format 3.0, 3.6 sau 5.0 al
programului Axis.
Numele modelului

80 AxisVM 7.0


2.1.5. Export



Fiºier DXF Geometria (noduri, linii, suprafeþe) modelului actual este salvatã într-un fiºier
cu format DXF cu denumirea numefiºier.DXF. Modelul salvat este spaþial la
scara realã. Dacã modelul conþine elemente de suprafaþã ºi acestea sunt
salvate în fiºierul DXF, ulterior este posibilã vizualizarea modelului în mod
fotorealist (cu programul 3D Studio).

Fiºier AOF Exportã structura alcãtuitã din bare în Axis într-un fiºier cu format
AOF (AxisVM Object File) pentru programele ArchiCAD 6.0 sau 6.5 .
F
Fiºierul AOF poate fi deschis în programul ArchiCAD doar dacã iniþial s-a
copiat fiºierul Axisvm65_70.apx în biblioteca AddOns.

Fiºier Xsteel Genereazã fiºier Xsteel (program pentru dimensionarea structurilor metalice)
care conþine coordonatele capetelor i ºi j a zãbrelelor ºi a barelor, datele
secþiunii ºi referinþele care descriu poziþia barelor în spaþiu.

Fiºier BoCad Genereazã fiºier BoCad (program pentru dimensionarea structurilor metalice)
care conþine coordonatele capetelor i ºi j a zãbrelelor ºi a barelor, datele
secþiunii ºi referinþele care descriu poziþia barelor în spaþiu.
Exportul
elementelor
selectate
Poate fi setatã ca în fiºierul de export sã fie introduse doar elementele
selectate sau modelul întreg.

Manual de utilizare 81


2.1.6. Import




Fiºier ArchiCAD
*.ach
Dintr-un fiºier citeºte elementele structurale ale modelului ArchiCAD (perete,
placã, stâlp, grindã, acoperiº). Elementele astfel citite pot fi vizualizate ca
folie de dos, iar punctele ºi liniile elementelor pot fi utilizate la editarea
modelului.
Dacã existã deja un model preluat din ArchiCAD, avem posibilitatea de a
alege ca modelul nou sã fie suprascris sau adãugat la cel existent.
Programul genereazã automat secþiunile elementelor de stâlpi ºi grinzi din
fiºierul de import utilizând datele geometrice ale acestora.
Se poate opta pentru generarea scheletului structurii. Geometria astfel
obþinutã devine parte activã a modelului.
(Vezi: 3.9.18. Model ArchiCAD)
F
Pentru realizarea unui fiºier *.ach se copiazã fiºierul Axisvm65_70.apx în
subdirectorul AddOns al programului ArchiCAD 6.5 sau 7.0.
Etapele de salvare ale unui model ArchiCAD:
1. Se vizualizeazã straturile ºi obiectele de salvat
2. Se regleazã o vedere în perspectivã a modelului
3. Se apeleazã funcþia Salveazã ca...
4. Din lista formatelor se alege format AxisVM
5. Se introduce numele fiºierului (fiºier.ach)
6. Se selecteazã subdirectorul
7. Se închide fereastra de dialog cu OK

82 AxisVM 7.0


Fiºier AutoCAD
*.dxf
Dintr-un fiºier cu format DXF, se citeºte reþeaua formatã din linii, arce ºi
cercuri. Fiºierul DXF poate fi cu format AutoCAD 12, 13, 14 ºi 2000.
Fiºierul importat cu toate foliile se va introduce în Managerul de folii care
pãstreazã legatura cu fiºierul DXF. Dacã data fiºierului DXF se schimbã la
deschiderea modelului se poate opta pentru reîmprospãtarea foliilor din
model.
Arcele ºi cercurile sunt convertite în poligoane în cazul în care optãm pentru o
reþea activã, iar în cazul foliei de dos sunt luate ca arce.



Împãrþirea poligonului se poate seta prin abaterea maximã de la arc. Reþeaua
alcãtuitã din linii, poligoane, arce ºi noduri poate fi utilizatã în douã moduri în
program: ca o reþea activã sau ca folie de dos:
Reþea activã:
Reþeaua astfel obþinutã se poate utiliza ca o reþea editatã în editorul propriu al
programului.
Background – Folie de dos
Reþeaua astfel încãrcatã se poate vizualiza pe ecran, dar nu se poate utiliza
activ la editarea geometriei structurii. Se poate utiliza ca ºi folie dos care ajutã
la editarea modelului (ex. importarea planurilor de planºeu dintr-un program
de arhitecturã).


Cursorul detecteazã punctele ºi liniile din folia dos, acestea putând fi utilizate
la editarea geometriei.

Inserare:
Se poate defini planul de bazã pentru folia de dos care se importã.

Manual de utilizare 83


$ Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde.
Deviere maximã de la arcul de cerc:
Arcele ºi poligoanele sunt convertite în poligoane iar rezoluþia lor este
definitã prin distanþa e.



Verificarea reþelei
Din reþea sunt eliminate nodurile ºi liniile duble.
În timpul verificãrii nodurile care sunt mai apropiate decât intervalul de
verificare sunt unite. Coordonatele nodurilor noi vor fi calculate ca media
coordonatelor nodurilor unite.

Poziþionare
Cu butonul Poziþionare putem poziþiona arbitrar desenul DXF în sistemul de
coordonate.

Fiºier AxisVM
*.axs

În modelul actual se încarcã datele modelului AxisVM ales. Nodurile ºi liniile
duble rezultate în urma încãrcãrii se eliminã conform intervalului de
verificare. În locurile în care rezultã elemente suprapuse, programul pãstreazã
elementul din modelul actual. Se încarcã numai acele materiale, secþiuni,
referinþe care nu sunt definite în modelul actual. Dacã modelul importat
conþine grupare sau combinaþie de încãrcãri, acestea apar în model ca ºi
grupãri ºi combinaþii noi.
Dacã modelul actual nu conþine grupãri sau combinaþii de încãrcãri ºi modelul
importat conþine ipotezã de încãrcare care existã ºi în modelul actual,
ipotezele sunt unite. Dacã pe un element, într-o ipotezã de încãrcare unitã,
existã o încãrcare care se poate defini numai o datã (ex. încãrcarea din variaþie
de temperaturã), este luatã în considerare doar cea din modelul actual. Sunt
încãrcate ºi detaliile, secþiunile ºi perspectivele din modelul importat.
Detaliile ºi secþiunile cu nume identice sunt unite de program.
La importare apare urmãtoarea fereastrã de dialog:




Utilizând butonul Poziþionare modelul importat poate fi poziþionat arbitrar în
sistemul de coordonate.

84 AxisVM 7.0


Fiºierul Stereo
Lithography
*.stl
Citeºte dintr-un fiºier binar cu format STL datele reþelei triunghiulare care
descriu suprafaþa corpului. Eventualele noduri duble ºi triunghiurile
degenerate la citirea fiºierului sunt filtrate.

2.1.7. Antet




La fiecare model se poate ataºa o siglã cu douã rânduri care se completeazã
dupã preferinþele utilizatorului.
F
Datele astfel introduse apar pe toate paginile tipãrite din program.

2.1.8. Setarea imprimantei

Setarea parametrilor imprimantei active.






Denumirea proiectului

Numele proiectantului

Manual de utilizare 85


2.1.9. Imprimare
[Ctrl]+[P]
Setarea parametrilor de imprimare.





Trimite pe
Selectarea modului ºi a locului imprimãrii. Direct la imprimantã, plotter,
în fiºier DXF, BMP, JPG sau WMF/EMF.
Imprimantã
Setarea tipului de imprimantã ºi a parametrilor de imprimare. În cazul
selectãrii opþiunii Tipãrire în fiºier tipãrirea se face în fiºier. Se poate
introduce numãrul exemplarelor. Prin apãsarea butonului Setãri se
deschide fereastra de dialog pentru setarea imprimantei din Windows.
Scara
Setarea scãrii desenului de tipãrit. Pentru desenele reprezentate în pers-
pectivã scara nu se poate specifica.
Margini
Setarea unitãþilor de mãsurã pentru margini. Cu punctele de prindere se
poate modifica lãþimea marginilor.
Dimensiune Bitmap (BMP)
Se poate seta rezoluþia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in), puncte
ecran, în mm sau cm.
Vizualizare
Previzualizarea imaginii tipãrite. Dacã pentru tipãrire este selectatã o
imprimantã, cursorul tras pe imaginea previzualizatã se transformã într-o
mânã. Cu ajutorul mausului imaginea se poate translata în interiorul
chenarului. Aceastã translaþie afecteazã numai imaginea tipãritã.
Imprimanta selectatã

Setãri de bazã

Output

Informaþii referitoare la driverul de imprimantã
86 AxisVM 7.0





Antet
Se poate specifica data, numãrul de la care se începe numerotarea
paginilor ºi o observaþie.
Orientare
Orientarea paginii.

Setãri culori
În cazul imprimantelor ºi plotterelor color se poate opta pentru o
imprimare în nuanþele griului.
Pentru imprimantele Alb/Negru dacã este selectatã opþiunea Culori,
culorile sunt convertite în nuanþele griului de driverul de imprimantã.
Dacã este activatã opþiunea Grayscale convertirea se face prin program.
La prima tipãrire se recomandã încercarea ambelor variante pentru a
vedea cu care opþiune se poate ajunge la o calitate mai bunã a imaginii.
Dimensiunea hârtiei
Selectarea mãrimii hârtiei.
Fonturi
Reglarea tipului ºi a mãrimii caracterelor tipãrite.
Grosimi de linii
Setarea grosimilor de linii la
imprimarea desenului.
Programul deseneazã cu linii groase
reazemele, cu grosime medie- liniile
de nivel, diagramele secþiunilor
(exclusiv ceea a deplasãrilor) ºi
diagramele de la armarea grinzilor.
Pentru celelalte linii ale desenului
sunt asociate linii subþiri.


Ferestre
Se poate opta pentru tipãrirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe
aceeaºi paginã.

Tipãrire într-un fiºier

Avem posibilitatea sã cerem tipãrirea datelor de intrare/ieºire într-un fiºier. În
acest caz tipãrirea se executã într-un fiºier nume.prn care va fi salvatã în
biblioteca setatã în fereastra de dialog.
Manual de utilizare 87







Un fiºier *.prn poate
fi extins sau
suprascris.



Tipãrirea în fiºier poate fi realizat ºi în felul urmãtor: în fereastra de dialog
din meniul Start/Setãri/Imprimante din Windows clicând cu butonul drept al
mausului pe iconul imprimantei alese. Din meniul rapid se alege
Proprietãþi/Port ºi se alege portul FILE. În acest caz extinderea fiºierelor
existente *.prn nu este posibil.

Tipãrirea tabelelor ºi a pãrþilor din tabel

La pornirea tipãririi dintr-un tabel, pot fi alese pentru tipãrire paginile
pare/impare sau pârtile dorite.

De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1,3,7-10,20-18 vor fi
tipãrite paginile 1., 3., 7., 8., 9., 10., 20., 19., 18. ale tabelului.

88 AxisVM 7.0





2.1.10. Tipãrire dintr-un fiºier

O documentaþie tipãritã într-un fiºier sau o documentaþie compusã poate fi
tipãritã pe imprimantã folosind urmãtoarea fereastrã de dialog:





Existã posibilitatea imprimãrii mai multor fiºiere odatã. Ordinea acestora
poate fi aleasã cu ajutorul sãgeþilor sau poate fi schimbatã cu tragerea la locul
dorit a fiºierului cu ajutorul mausului.
Manual de utilizare 89


2.1.11. Biblioteca cu modele


Se pot afiºa informaþii despre modelele care se aflã pe disc ºi se pot efectua
operaþii de copiere, redenumire ºi ºtergere a fiºierelor respective. Pe ecran
apar douã ferestre în care se pot selecta subdirectoare diferite. Fiºierele
selectate se pot copia dintr-o fereastrã în cealaltã. Cu cursorul se poate selecta
orice fiºier iar cu comanda Deschide acesta se încarcã.









Mapã nouã
Creare subdirector nou cu nume.

Copiere
Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în celãlalt.

Redenumire
Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector.

ª terge
ª tergerea modelelor selectate. Se poate opta pentru ºtergerea ambelor
fiºiere sau numai a fiºierelor de rezultate.

Deschide
Încãrcarea modelului selectat.
$
Fiºierele AxisVM au iconul . Dacã modelul are ºi rezultate, colþul din
dreapta jos al iconului este colorat albastru.

Modelul actual

Directorul actual

Selectare disc

90 AxisVM 7.0


Vizualizare
Previzualizarea reþelei modelului selectat în vederea în care acesta a fost
salvat. Lângã model se afiºeazã datele sintetice ale structurii.
Închide
Pãrãsirea bazei de date a modelelor.

2.1.12. Biblioteca de materiale




Baza de date a materialelor se poate accesa cu editorul de tabele din meniul
Fiºier/Biblioteca de materiale
Baza de date conþine materialele utilizate în practica de proiectare conform
STAS, MSz (maghiar), Eurocode, Eurocode (german), DIN-1045 (german),
DIN-1045-1 (german), NEN (olandez), ºi SIA-162 (elvetian). Aceastã bazã de
date poate fi modificatã ºi completatã de cãtre utilizator dupã necesitãþi.
Materialele din aceastã bazã de date se pot încãrca în orice model. În cazul
introducerii materialelor cu aceeaºi denumire ele vor apãrea în tabel cu
_numãr.
Baza de date conþine urmãtoarele caracteristici ale materialelor:
Tipul materialului: [Oþel, beton, lemn, aluminiu, etc.]
Standard naþional, standard de material
Nume material
Culoarea materialului/liniei de contur la vizualizarea elementelor

Manual de utilizare 91


Parametrii de calcul:
Model material: izotrop / anizotrop
E
x
[kN/cm
2
] Modulul de elasticitate pentru direcþia x
E
y
[kN/cm
2
] Modulul de elasticitate pentru direcþia y
ν
- Coeficientul Poisson
α
T
[1/°C] Coeficientul de dilatare termicã
ρ
[kg/m
3
] Densitate

În cazul lemnului:
ρ densitatea corespunzãtoare unei umiditãþi de 12%, E modulul de elasticitate
obþinut pe cale experimentalã (prin încercãri la încovoiere). Deformaþiile de
scurtã duratã nu sunt luate în considerare.

În cazul betoanelor:
E modulul de elasticitate al betonului solicitat la compresiune.
B.u. - beton uºor

Parametrii de proiectare:

y
f

Limitã de curgere
u
f

Rezistenþã la rupere

*
y
f
Limitã la curgere (40mm <t< 100mm)


oþel
*
u
f
Rezistenþã la rupere (40mm <t< 100mm)

ck
f
Valoarea caracteristicã a rezistenþei la
compresiune

c
γ
Factor de siguranþã

α
Factor de reducere a rezistenþei la
compresiune




EC

beton
t
Φ
Caracteristica deformaþiei în timp a
betonului

H
σ
Rezistenta admisibilã

pH
σ
Rezistenþã la presiune pe gaurã


oþel
y
R
Rezistenþã la rupere

bH
σ
Rezistenþã admisibilã la compresiune




MSz

beton
t H
σ
Rezistenþã admisibilã la întindere

b
σ
Rezistenþã admisibilã la compresiune


DIN

beton
bZ
σ
Rezistenþã admisibilã la întindere

c
R
Rezistenþã la curgere


oþel
R
Rezistenþã de calcul
92 AxisVM 7.0



bc
R
Rezistenþã la compresiune

bt
R
Rezistenþã la întindere

φ
Caracteristica deformaþiei în timp a
betonului

1 b
ε
Deformaþia specificã a betonului



STAS
beton
u
ε
Deformaþia specificã ultimã a betonului

La definirea unui material nou
apare urmãtoarea fereastrã de
dialog:


2.1.13. Biblioteca de secþiuni

Sistemul de programe conþine o bazã de date cu profile metalice ºi una cu sec-
þiuni dreptunghiulare de beton, care se poate accesa cu editorul de tabele.
Baza de date conþine pofilele metalice STAS (România), Eurocode ºi alte
profile.

Manual de utilizare 93





Tabelul nou se poate crea cu comanda Fiºier/Nou. Se dã denumirea fiºierului
în care este stocat tabelul, respectiv denumirea tabelului. Fiºierul este salvat în
directorul programului AxisVM sub denumirea numefiºier.sec.
Ulterior se poate modifica denumirea tabelului, tipul secþiunilor din tabel sau
se poate ºterge tabelul din baza de date.
F
Funcþia Anuleazã (Undo) nu funcþioneazã pentru modificãrile efectuate în
tabel.

În tabel se pot introduce, modifica ºi ºterge grafic ºi numeric secþiuni dupã
preferinþã. Tabele se pot completa din fiºiere Dbase sau prin memoria rapidã.
În editorul de tabele, datele profilelor se pot copia dintr-un tabel în altul
inclusiv cu datele grafice. În alte aplicaþii prin memoria temporarã se pot
copia numai datele numerice.
Profil nou se poate adãuga la orice tabel. Se cere opþiunea Date noi sau
Ctrl+Ins sau prin clicarea pe butonul „+” ºi se completeazã rândul.
Profil nou se poate defini ºi cu editorul grafic de secþiuni (Editare/Editor de
secþiuni, Ctrl+G). Este posibilã ºi modificarea graficã a profilelor dacã acestea
au date grafice profile (Editare/Modificarea graficã a secþiunii, Ctrl+G).
F În cazul profilelor I tabelul conþine ºi I
ω
momentul de inerþie la torsiune,
care este utilizat la proiectarea structurilor din oþel.
F
Caracteristicile secþiunilor din baza de date au fost introduse din
cataloagele de producãtor. Caracteristicile trebuie verificate înainte de
prima utilizare.


94 AxisVM 7.0


Profile metalice


Profil Caracteristici/date calculate

h H b H t t v t
z y f w
· · · · , , ,
I
bt h t v
x
·
+ −
· η η
2 2
3
13
3 3
( )
. ,


h H b H t t v t
z y f w
· · · · , , ,
I
bt h t v
x
·
+ −
· η η
2 2
3
112
3 3
( )
, .


h H b H
z y
· · ,
I
h b t
x
·
+
· η η
( )
,
3
3
1

D H H d D t v t
y z
· · · − · , , 2
A
D d
x
·

π
2 2
4
, I
D d
x
·

π
4 4
32

Manual de utilizare 95



h H b H t t t
z y f w
· · · · , ,

Profile metalice formate la rece din
Dunaújváros.

Profile metalice de forma C formate
la rece din Dunaújváros.

Profile metalice de forma Z formate
la rece din Dunaújváros.
96 AxisVM 7.0



Profile metalice de forma S formate
la rece din Dunaújváros.

Profile metalice de forma J formate
la rece din Dunaújváros.

Unele caracteristici sunt calculate conform formulelor prezentate, de aceea
sunt diferenþe mici faþã de datele producãtorilor.

Secþiuni
transversale de
beton
În baza de date sunt introduse secþiunile dreptunghiulare ºi circulare cele mai
des utilizate, de la 20x20 cm pânã la 80x80 cm, cu trepte de 2 ºi 5cm.


b H h H
y z
· · ,
A bh
x
·
I
b h
b h
x
·
+
3 3
2 2
36 . ( )

I
bh
y
·
3
12
, I
hb
z
·
3
12

Manual de utilizare 97



D H H
y z
· ·
A
D
x
·
π
2
4

I
D
x
·
π
4
32
, I I
D
y z
· ·
π
4
64


2.1.14. Editorul grafic de secþiuni
Taste de editare Taste speciale:

[↑][↓][←][→]8
Miºcarea cursorului în planul curent.


[Ctrl] +
[↑][↓][←][→], 8
Miºcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul Ctrl.



[Shift]+
[↑][↓][←][→], 8
Miºcarea cursorului în planul curent pe dreapta datã de direcþiile n·∆α, α
individual sau α +n·90°.

[Esc],
8 butonul din
dreapta
Întreruperea funcþiei.


[Enter], [Space]
8 butonul din
stânga
Taste de comandã. Alegerea opþiunilor din meniu , executarea funcþiilor ºi
selectarea obiectelor.


[Tab] Deplasarea cursorului între fereastra de desenare ºi bara de butoane.
(Deplasarea în câmpurile de date ale ferestrei de dialog.)

[Alt] Activarea meniului de comandã.

[+] [-] Mãrire/micºorare. Centrul de mãrire/micºorare este poziþia actualã a
cursorului.
98 AxisVM 7.0


[Insert] sau
[Alt] + [Shift]
Originea relativã este plasatã în poziþia actualã a cursorului.


Cu editorul de secþiuni se pot crea secþiuni cu pereþi subþiri sau groºi. O
secþiune compusã poate sã fie alcãtuitã numai din componente de acelaºi tip.
Profilele componente pot sã fie contururi formate din cerc, dreptunghi, inel,
poligon sau profile din baza de date a secþiunilor. Dupã descrierea secþiunii
compuse, programul determinã caracteristicile secþionale ale acesteia, precum
ºi direcþiile principale. Profilele componente se pot miºca, copia, roti ºi
oglindi. Dupã pãrãsirea editorului secþiunea astfel creatã se poate salva în
baza de date a secþiunilor, cu o denumire datã.


Secþiuni cu pereþi
subþiri





Conturul nou se poate aºeza cu punctul de bazã. Punctul de bazã este marcat
cu un cerc roºu. Punctul de bazã al conturului se poate modifica clicând cu
mausul pe acesta.

Caracteristici
secþionale

Suprafaþa de
lucru

Manual de utilizare 99


Dreptunghi




Definirea unui dreptunghi cu parametrii b, v, α.
F La definire condiþia b > v trebuie respectatã.

Inel





Definirea inelului cu diametrul exterior D ºi grosimea peretelui v. În acest caz
linia medianã a inelului este consideratã ca un contur închis ºi este vizualizatã
cu o linie întreruptã.

Poligon

Definirea unui poligon de grosime v. Editarea poligonului se poate termina cu
[Esc] sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea
poligonului.
F
La definirea unui poligon închis programul nu asociazã contur închis la
acesta. Acest contur trebuie definit cu comanda „Generare de contur
închis”.F
100 AxisVM 7.0


Profil I




Definirea unui profil I prin precizarea înãlþimii, lãþimii, grosimii inimii ºi a
tãlpii.

Profil închis




Definirea profilului închis prin precizarea înãlþimii, lãþimii ºi grosimii
peretelui.

Import din
bibliotecã.

Încãrcare secþiune din baza de date.
F Se pot încãrca numai profile cu pereþi subþiri.


Manual de utilizare 101


Generare de
contur închis

Se poate defini conturul închis care se ia în considerare la calculul
momentului de inerþie torsional. Vezi detaliat: calculul caracteristicilor
secþionale. Un segment dintr-un element poate sã facã parte numai dintr-un
singur contur închis.

Puncte de
tensiune

La secþiuni create se pot defini puncte de tensiune, adicã puncte în care se
determinã tensiunile. În centrul de greutate se ia automat un astfel de punct.
Numãrul maxim a acestor puncte este 8. Cu comanda de miºcare, punctele de
tensiune se pot miºca cu secþiunea.
ª tergere La apãsarea tastei Del apare bara de selectare. Dupã închiderea barei de
selectare elementele selectate se ºterg.
Element Dacã se ºterge un element care fãcea parte dintr-un contur închis se ºterge ºi
acest contur.

Contur închis ª terge conturul închis selectat.
F
Conturul închis aferent profilelor încãrcate din baza de date a secþiunilor
nu se poate ºterge.

Punct de tensiune ª terge punctul de tensiune selectat.
F
Punctul de tensiune din centrul de greutate al secþiunii nu se poate ºterge.
Setãri Se poate regla grilajul ºi pasul cursorului.

Profile cu pereþi
groºi.


Dreptunghi

Definirea dreptunghiului cu lãþimea b ºi înãlþimea h.


102 AxisVM 7.0


Cerc

Definirea unui cerc cu diametrul d.
Secþiune I

Definirea unei secþiuni I cu parametrii a
1
, a
2
, a
3
, b
1
, b
2
, b
3
. Dintre parametrii
(a
1
, a
3
), (b
1
, b
3
) unul se poate defini cu valoarea 0 pentru a putea fi definite
secþiuni de T, U ºi L.
Poligon

Definirea unui element poligonal. Editarea poligonului se poate termina cu
[Esc] sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea
poligonului.
Import din
bibliotecã.

Încãrcare secþiune din baza de date.
F Se pot selecta numai secþiuni cu pereþi groºi.
Gol Prin activarea opþiunii Gol, în secþiune se pot introduce goluri de formã: cerc,
dreptunghi, poligon. în acest caz momentul de inerþie torsional nu este
determinat.
Punct de tensiune

Se pot defini puncte de tensiune similar cu cele de la secþiuni cu pereþi subþiri.
ª tergere Ca ºi în cazul secþiunilor cu pereþi subþiri.
Element Se ºterg elementele selectate.
Punct de tensiune Se ºterg punctele de tensiune selectate.
F
Punctul de tensiune din centrul de greutate al secþiunii nu se poate ºterge.
Setãri Se poate regla grilajul ºi pasul cursorului.
Manual de utilizare 103


Calcule Programul determinã urmãtoarele caracteristici geometrice:

Ax aria secþiunii dupã axa x
Ix momentul de inerþie torsional dupã axa x
Iy momentul de inerþie dupã axa y
Iz momentul de inerþie dupã axa z
I
yz
momentul de inerþie centrifugal
Hy
()
dimensiunea maximã a secþiunii pe direcþia localã y
Hz
()
dimensiunea maximã a secþiunii pe direcþia localã y
yG
()
poziþia centrului de greutate al secþiunii pe direcþia localã y faþã de
colþul de jos din stânga al dreptunghiului în care se înscrie secþiunea
zG
()
poziþia centrului de greutate al secþiunii pe direcþia localã z faþã de
colþul de jos din stânga al dreptunghiului în care se înscrie secþiunea
I
1
momentul de inerþie principal maxim
I
2
momentul de inerþie principal minim
α
direcþia momentului principal de inerþie I
1
faþã de axa localã y

Relaþiile de calcul pentru arii ºi momente de inerþie sunt urmãtoarele:


A A
x x i
·
∑ ,


I I A z
y y i x i s i
· + ⋅

( )
, , ,
2
I I A y
z z i x i s i
· + ⋅

( )
, , ,
2

I I A y z
yz yz i x i s i s i
· + ⋅ ⋅

( )
, , , ,



Profile cu pereþi subþiri Profile cu pereþi groºi


∑ ∑
+ ·
închis
i x i x torsiune x
I I I
, , ) (


·
i x torsiune x
I I
, ) (


F Pentru poligoane concave sau profile cu goluri, programul nu determinã
momentul de inerþie torsional I
x
. Aceastã valoare trebuie completatã
manual în tabel.
Momente de
inerþie principale


I
1

2
2
1
2 2
yz
z y z y
I
I I I I
I +

,
_

¸
¸ −
+
+
·


I
2

2
2
2
2 2
yz
z y z y
I
I I I I
I +

,
_

¸
¸ −

+
·

α
z y
yz
I I
I

·
2
) 2 ( tg α


104 AxisVM 7.0



− < ≤ + 90 90
o o
α , faþã de axa localã y.
2.1.15. Ieºire
[Ctrl]+[Q] Pãrãsirea programului.

2.2. Meniul Editare



2.2.1. Înapoi (Undo)

[Ctrl]+[Z]


Readuce modelul la starea existentã dinaintea ultimei funcþii executate.
Numãrul paºilor înapoi se poate regla din meniul Setãri/Setãri de bazã
(maxim 99).
În meniu apar ºi momentele în care au fost fãcute operaþiile, se poate selecta
pasul pânã când se va reface modelul.

2.2.2. Din nou (Redo)

[Shift]+[Ctrl]+[Z]


Readuce modelul la starea existentã dinaintea funcþiei Înapoi.
În meniu apar ºi momentele în care au fost fãcute operaþiile, se poate selecta
pasul pânã când se va reface modelul.
lista
lista
Manual de utilizare 105


2.2.3. Selecteazã totul
[Ctrl]+[A]
Vezi detaliat…1.9.1. Selectare

2.2.4. Copiere
[Ctrl ]+[C]
Copierea conþinutului ferestrei active în memoria temporarã.

2.2.5. ª tergere
[Delete]
ª tergerea elementelor selectate. Dacã nu sunt selectate elemente apare bara de
selecþie iar dupã selectarea obiectelor se deschide fereastra de dialog de
ºtergere.

2.2.6. Tabele
F12
Vezi detaliat… 1.7. Tabele

2.2.7. Editorul de breviar de calcul
F10
Vezi detaliat … 1.8. Editorul de breviar de calcul

2.2.8. Salvare imagine în biblioteca de imagine

Vezi detaliat … 1.8. Editorul de breviar de calcul

106 AxisVM 7.0


2.3. Meniul Opþiuni



2.3.1. Opþiuni de reprezentare


Simboluri
[Ctrl]+[Y] Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare
Etichete
[Ctrl]+[L] Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare
Selector
[Ctrl]+[D] Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare

2.3.2. Setari




Vezi detaliat…1.9.12. Setãri

Manual de utilizare 107


2.3.3. Managerul de folii
[F11]



În managerul de folii sunt afiºate toate foliile create în AxisVM ºi foliile
încãrcate DXF respectiv ArchiCAD. În model se poate încãrca un singur
fiºier ArchiCAD sau mai multe fiºiere DXF. Programul la pornirea cotãrii
automat creeazã o folie Cota dacã aceasta încã nu existã.

În structura foliilor din partea stângã a ferestrei de dialog se poate seta
denumirea foliilor. În câmpurile din dreapta se poate seta: culoarea, tipul de
linie, grosimea liniei, vizibilitatea ºi sensibilitatea pentru elementele foliei.
Dacã este selectatã denumirea unui fiºier DXF atunci se pot selecta
caracteristicile tuturor foliilor care aparþin fiºierului DXF. Proprietãþile foliilor
structurale AxisVM nu se pot modifica.
Prin apãsarea butonului Aplicã peste tot se poate seta proprietãþile (culoarea
foliei, Tipul liniei foliei, Grosimea liniei foliei) elementelor conform foliei
DXF.

Vizibilitatea ºi senzitivitatea foliilor ºi a fiºierelor DXF se poate seta cu
beculeþul sau cursorul afiºat în structura foliilor AxisVM.

Folie nouã
AxisVM
La crearea foliei se poate seta denumirea, culoarea ºi grosimea liniei.

ª terge Se ºterg foliile sau fiºierele selectate.

ª tergere folii
AxisVM
Se ºterg foliile AxisVM.

ª tergere folii
DXF
Se ºterg foliile DXF.

ª tergere folii
AxisVM goale
Se ºterg foliile AxisVM care nu conþin elemente.
108 AxisVM 7.0


ª tergere folii
DXF goale
Se ºterg foliile DXF care nu conþin elemente.

2.3.4. Linii de ghidare

Linii de ghidare.
Vezi detaliat la... 1.9.5. Linii de ghidare


2.3.5. Standard



Pãrþile programului care depind de standarde funcþioneazã conform
standardului ales aici.
La schimbarea standardului de calcul, datoritã calculelor diferite ce intervin în
combinaþiile de dimensionare parametrii grupãrilor de încãrcãri se ºterg cu
excepþia factorilor de siguranþã. De asemenea se ºterg parametrii analizelor
seismice precum ºi ipotezele încãrcãrilor seismice.
Deoarece anumite caracteristici de materiale precum ºi parametrii de armare
sunt luate în funcþie de standard, se recomandã la schimbarea standardului de
calcul revizuirea ºi a acestor date.

Manual de utilizare 109


2.3.6. Unitãþi de mãsurã



În aceastã fereastrã se pot alege unitãþile de mãsurã ºi formatul afiºãrii lor. În
partea dreaptã sunt afiºate unitãþile de mãsurã din categoria aleasã din partea
stângã a ferestrei de dialog.
Se poate opta pentru unitãþile de mãsurã din ºi derivatele acestora (ex. Forþã
[N, kN,…] lungime [m, cm,…]) sau anglo-saxone (ex. Forþã [pound] lungime
[feet, inch], etc.).
Setãrile individuale ale utilizatorului se pot salva cu nume pentru utilizãri
ulterioare. Din lista de selecþie alãturatã de unitãþile de mãsurã se poate alege
formatul ºi numãrul zecimalelor.

2.3.7. Gravitaþia
Se poate seta direcþia gravitaþiei. În mod implicit aceastã direcþie este setatã în
direcþia negativã a axei Z.
Direcþia gravitaþiei se poate seta în direcþiile conform sistemului global de
coordonate.

110 AxisVM 7.0


2.3.8. Preferinþe …



Siguranþa datelor


Lista fiºierelor
recente

La aceastã opþiune se poate regla numãrul fiºierelor afiºate la sfârºitul
meniului Fiºier precum ºi încãrcarea ultimului fiºier deschis.
Salvare
automatã


Se poate seta salvarea modelului în intervale de 1-99 minute. Datele sunt
salvate în fiºierul AUTOSAVE.TMP. Dacã în timpul rulãrii programului
apare o eroare ºi se blocheazã, la urmãtoarea pornire programul oferã
opþiunea de recuperare a ultimei salvãri.
Manual de utilizare 111


Copie de
siguranþã
Se poate opta pentru salvarea unei copii de siguranþã înainte de salvare.
Aceastã copie se face numai cu datele de intrare.
Copie de siguranþã la salvare: înainte de salvare, programul face o copie a
fiºierului care se suprascrie. Numele fiºierului creat este numemodel.~AX.
Înapoi (Undo) Numãrul paºilor care se pot anula, se pot regla între 1-99. Dacã funcþia Înapoi
grupat este dezactivatã, obiectele geometrice realizate cu o singurã comandã
se pot reface linie cu linie.
Time-out de reþea

În cazul utilizãrii unei chei de protecþie în reþea, dupã expirarea timpului setat
aici se întrerupe rularea programului AxisVM dacã între timp nu s-a
administrat cheia de protecþie în reþea.

Culori


Se poate selecta doar culoarea de fundal (negru, gri închis, gri deschis sau alb)
pentru fereastra de lucru a programului. Culorile elementelor (simboluri,
fonturi, elemente) din desene sunt ataºate culorilor de fundal.

112 AxisVM 7.0


Fonturi


Setarea tipului de caracter ºi a mãrimii acestuia cu care apar inscripþiile în
ferestrele de lucru ºi în ferestrele de informaþii.

Limba de
documentare


Selectarea limbii documentãrii pentru tabelele ºi desenele tipãrite. Se poate
alege între: românã, englezã, germanã sau maghiarã.

Schimbare tip
caracter

Schimbare tip
caracter

Manual de utilizare 113


2.4. Afiºare
Nou

Vedere din faþã

[Ctrl]+[1]
Vezi detaliat…1.9.3. Vederi

Vedere de sus

[Ctrl]+[2]
Vezi detaliat…1.9.3. Vederi
Vedere lateralã

[Ctrl ]+[3]
Vezi detaliat…1.9.3. Vederi
Perspectivã

[Ctrl]+[4]
Vezi detaliat…1.9.3. Vederi
Setare
perspectivã...

Vezi detaliat…1.9.3. Vederi
Mãrire

[+], [Ctrl]+[+]
Vezi detaliat…1.9.2. Mãrire, micºorare
Micºorare

[-], [Ctrl] + [-]
Vezi detaliat…1.9.2. Mãrire, micºorare
Modelul întreg

[Ctrl]+[W]
Vezi detaliat…1.9.2. Mãrire, micºorare
114 AxisVM 7.0



Deplasare

Vezi detaliat... 3.8.9. Copiere
Rotire

Vezi detaliat…1.9.3. Vederi
Reluarea vederii
precedente


Vezi detaliat…1.9.2. Mãrire, micºorare
Reluarea vederii
urmãtoare


Vezi detaliat…1.9.2. Mãrire, micºorare
Reprezentare cu
linii
Vezi detaliat… 1.9.4. Modul de reprezentare

Reprezentare cu
suprafeþe
Vezi detaliat… 1.9.4. Modul de reprezentare
Reprezentare
randatã
Vezi detaliat… 1.9.4. Modul de reprezentare
Reprezentare cu
linii la deplasare
Dacã este activat, în timpul rotirii sau deplasãrii modelului modelul va fi
reprezentat în linii.

2.5. Meniul Ferestre



2.5.1. Palete
ü Selectarea opþiunilor pentru vizualizarea paletelor de Info, Coordonate ºi
Culoare.
Vezi detaliat…1.11. Palete de informaþii
Manual de utilizare 115


2.5.2. Împãrþire orizontalã





Împarte fereastra activã în douã ferestre orizontale. Pentru ferestrele astfel
create parametrii de vizualizare se pot seta separat. Activarea uneia din
ferestre se face prin clicare. Fereastra activã are ataºatã barele de defilare.
Fereastra activã se poate mãrii la mãrimea ferestrei programului sau se poate
reduce la mãrimea iniþialã cu butonul din colþul din dreapta sus a ferestrei.

Fereastra activã
Fereastra inactivã

116 AxisVM 7.0


2.5.3. Împãrþire verticalã




Împarte fereastra activã în douã ferestre verticale. Pentru ferestrele astfel
create parametrii de vizualizare se pot seta separat.
Fereastra activã se poate mãri la mãrimea ferestrei programului sau se poate
reduce la mãrimea iniþialã cu butonul din colþul din dreapta sus a ferestrei.
Posibilitatea împãrþirii în ferestre este avantajoasã la editarea geometriei
structurii, la vizualizarea rezultatelor ºi la documentare.

2.5.4. Închide

Închide fereastra activã.


Manual de utilizare 117


2.6. Meniul Help


În Help sunt introduse informaþiile necesare pentru utilizarea programului. În
program funcþioneazã ºi un help contextual care se poate activa cu tasta F1,
când apare helpul referitor la fereastra de dialog activatã.

2.6.1. Conþinutul Help-ului
Conþinutul Help-ului.

2.6.2. Indexul Help-ului
Indexul Help-ului

2.6.3. Utilizare Help
Utilizare Help

2.6.4. AxisVM Home Page
Porneºte programul de cãutare setat ºi orienteazã utilizatorul pe pagina de
Internet www.consoft.ro.. Pe aceastã paginã se aflã ultimele noutãþi despre
acest pachet de program, respectiv se pot descãrca pachete care îmbunãtãþesc
programul. ª i de aici se poate accesa echipa care asigurã support tehnic
pentru utilizatori.

2.6.5. AxisVM Update
Se face legatura prin Internet cu programul de navigare implicit cu pagina
www.axisvm.hu de unde se poate descãrca ultima revizie a programului.
118 AxisVM 7.0


2.6.6. Despre program …
Detalii despre versiunea, configuraþia, respectiv despre numãrul de ordine al
cheii de protecþie ºi despre eventualele limitãri în timp ale programului.




2.7. Bara cu instrumentele standard



2.7.1. Nou


Vezi detaliat …2.1.1. Nou

2.7.2. Deschide

[Ctrl] + [O]
Vezi detaliat …2.1.2. Deschide
Manual de utilizare 119


2.7.3. Salveazã

[Ctrl] + [S]
Vezi detaliat …2.1.3. Salvare

2.7.4. Înapoi

[Ctrl] + [O]
Vezi detaliat …2.2.1. Înapoi (Undo)

2.7.5. Din nou


[Shift]+[Ctrl]+[Z]
Vezi detaliat …2.2.2. Din nou (Redo)

2.7.6. Redesenare

[Ctrl] + [R]
Redeseneazã desenul.

2.7.7. Managerul de folii

[F11]
Vezi detaliat... 2.3.3. Managerul de folii

2.7.8. Imprimare

[Ctrl]+[P]
Vezi detaliat …2.1.9. Imprimare
120 AxisVM 7.0


2.7.9. Cãutare în tabel


Vezi detaliat …2.1.12. Biblioteca de materiale

2.7.10. Editorul de breviar de calcul


Vezi detaliat...1.8. Editorul de breviar de calcul

2.7.11. Salvarea imaginilor


Vezi detaliat...1.8. Editorul de breviar de calcul


























Manual de utilizare 121


3. Introducerea datelor
3.1. Geometria
Cu editorul geometric se editeazã vizual geometria structurii ºi se modificã în
caz de nevoie. În cadrul acestei etape se introduce schema geometricã a
structurii cu ajutorul cãreia se definesc elementele finite. Schema este
alcãtuitã din noduri ºi linii.

În cazul plãcilor, ºaibelor ºi învelitoarelor reþeaua elementelor finite
reprezintã o reþea continuã triunghiularã sau patrulaterã în planul median al
acestor elemente.





Reþea triunghiularã generat automat. Reþea patrulaterã generatã prin
editare.

În cazul structurilor alcãtuite din bare, liniile definesc axele barelor iar
nodurile conectarea acestora.


122 AxisVM 7.0


3.2. Suprafaþa de lucru



La pornirea programului este activatã automat int erfaþa de editare geometricã.
Interfaþa este un sistem de coordonate tridimensional care apare pe ecran ca ºi
o vedere sau o perspectivã. În cazul unui model nou, afiºeazã vederea X-Z iar
la un model existent, vederea ultimã. La partea superioarã a interfeþei de lucru
se gãseºte bara cu instrumentele de editare a geometriei. Cu ajutorul acestor
instrumente se editeazã geometria modelului.
Vezi detaliat …3.8. Instrumente în editorul geometric.
Parametrii de reprezentare ºi vizualizare a modelului se pot regla cu
instrumentele de la bara cu instrumentele comune de pe partea stângã a
ecranului. Vezi detaliat …1.9. Bara cu instrumentele comune.

3.2.1. Împãrþirea ecranului în ferestre
La structuri complexe, în timpul lucrului este necesarã vizualizarea
structurilor din mai multe vederi. Pentru a mãri productivitatea, programul dã
posibilitatea vizualizãrii structurii din mai multe vederi în acelaºi timp.
Aceastã funcþie se poate accesa din Bara de meniu/Ferestre ºi oferã
urmãtoarele posibilitãþi:
Împãrþire
orizontalã
Fereastra activã este împãrþitã în douã ferestre egale ºi paralele pe orizontalã
în aºa fel încât fereastra de sus rãmâne activã.
Vezi detaliat… 2.5.2. Împãrþire orizontalã
Manual de utilizare 123


Împãrþire
verticalã
Fereastra activã este împãrþitã în douã ferestre egale ºi paralele pe verticalã în
aºa fel încât fereastra din stânga rãmâne activã.
Vezi detaliat… 2.5.3. Împãrþire verticalã

Închide Are ca efect închiderea ferestrei active.
Fereastra activã va fi cea pe care s-a clicat ultima datã, iar funcþiile de
vizualizare se referã tot la aceastã fereastrã. În ferestrele rezultate din
împãrþiri se pot seta vederi dupã preferinþã, iar rezultatul editãrii structurii
apare imediat în toate ferestrele.

În orice fereastrã se pot utiliza toate comenzile de editare geometricã. Orice
funcþie se poate lansa ºi termina în orice fereastrã.

Observaþie:
În timpul execuþiei funcþiilor se poate schimba vederea în fereastra activã.
În perspectivã anumite funcþii nu se pot activa, iar altele funcþioneazã parþial.

3.3. Sisteme de coordonate
Toate punctele (nodurile) modelului sunt caracterizate prin trei coordonate
(X, Y, Z). La definirea elementelor finite se pot utiliza sisteme de coordonate
ale elementelor finite sau definite prin referinþe, sisteme de coordonate
relative.
Pentru uºurarea introducerii geometriei structurii se pot utiliza sisteme de
coordonate cilindrice ºi sferice.
Vezi detaliat … 3.3.2. Sisteme de coordonate cilindrice ºi sferice

3.3.1. Sistemul de coordonate cartezian
Implicit, programul utilizeazã un sistem de coordonate cartezian, în care se
pot defini geometria structurii ºi alte caracteristici. Vederile pentru
vizualizarea modelului se definesc în acest sistem de coordonate. Poziþia ºi
direcþia axelor sunt reprezentate pe ecran.





124 AxisVM 7.0


La un model nou, pe ecran se afiºeazã vederea X-Z. Originea sistemului de
coordonate este marcatã cu o cruce albastrã în partea stânga jos a ecranului.
Programul AxisVM lucreazã cu douã origini. Originea globalã marcheazã
originea caroiajului ºi este fixã. Coordonatele faþã de aceastã origine se pot
citi în fereastra de coordonate când butonul „delta” este decuplat.
Poziþia actualã a originii relative este marcatã cu crucea albastrã. În timpul
editãrii modelului originea relativã se poate muta cu [Alt]+ [Shift] sau [Insert]
în poziþia cursorului, care va deveni originea nouã. Cu ajutorul originii
relative se pot determina distanþe sau la definirea elementelor noi putem
folosi coordonate locale. În cazul folosirii direcþiilor blocate se pot utiliza
origini arbitrare. La realizarea elementelor noi originea relativã se mutã în
poziþia actualã. Dacã ambele butoane „delta” sunt decuplate, poziþia coincide
cu originea globalã ca ºi la iniþializarea programului.

Observaþie:
Dacã vederile X-Y sau Y-Z sunt în planul ecranului axa a treia (Z
respectiv X) “iese” din ecran; dacã vederea X-Z este în planul
ecranului, axa Y “intrã” în ecran.
Axele globale sunt notate cu majuscule, iar cele locale cu minuscule.

Vezi detaliat… 3.9.3. Referinþe

3.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric ºi sferic)
În cazul unor tipuri de modele este în ajutorul utilizatorului dacã geometria se
poate edita nu numai în sistemele ortogonale (X, Y, Z). Pentru aceste cazuri,
în program s-au introdus sistemele de coordonate cilindrice ºi sferice. Din
cele douã sisteme numai unul poate sã fie activ concomitent cu sistemul de
coordonate carteziene. Comutarea lor se face la opþiunea Coordonate
Speciale din meniul Opþiuni/Setãri/Editare.

La activarea sistemului de coordonate cilindrice în paleta de coordonate apar
cei trei parametri care descriu poziþia punctului în spaþiu în acest sistem. Axa
sistemului de coordonate este perpendicularã pe planul imaginii ºi trece prin
originea relativã a sistemului. Coordonatele unui punct P sunt precizate prin
raza „r” a cilindrului pe care se aflã punctul, înãlþimea „h”a acestuia faþã de
planul imaginii, pozitivã în sensul axei de coordonate perpendicularã pe plan
(vezi obs. de la 3.3.1) ºi unghiul „a”mãsurat în sens trigonometric de la axa
cartezianã orizontalã a planului pânã la dreapta din plane care trec prin
origine ºi proiecþia punctului P.
În cazul sistemului de coordonate sferice, „R” este distanþa punctului de la
originea sistemului de coordonate, „a” mãsurat în sens trigonometric de la
axa cartezianã orizontalã la dreapta care trece prin origine ºi proiecþia în plan
a punctului P, iar „b” unghi mãsurat în sens trigonometric de la dreapta care
trece prin origine ºi proiecþia punctului P în planul imaginii ºi dreapta care
Manual de utilizare 125


trece prin origine ºi punctul P.


Sistemul de coordonate cilindrice
Sistemul de coordonate sferice

3.4. Paleta de coordonate



În paleta de coordonate sunt date informaþiile referitoare la poziþia cursorului
în sistemul de coordonate global sau local. În coloana din stânga a ferestrei
sunt afiºate coordonatele carteziene ale cursorului, iar în cea din dreapta
coordonatele în sistemul ajutãtor de coordonate. Lângã valorile coordonatelor
se aflã comutatorul „delta” cu care se poate trece la afiºarea coordonatelor în
raport cu originea relativã. Activarea funcþiei este marcatã cu apariþia literei
„d” lângã coordonate (activarea comutatorului cu litera „d”).




Cu tasta [Alt] + litera coordonatei [X], [Y], [Z], [L], [R], [A], [B], [H], se poate fixa
valoarea coordonatei care apare în chenar negru. Dezactivarea funcþiei se face
tot cu aceste combinaþii de taste.




Observaþii:
Activarea comutatorului „delta” are efect asupra funcþionãrii unghiurilor
fixate. Vezi detaliat … 3.7.4. Unghiuri fixate


126 AxisVM 7.0


Valorile pozitive ale unghiului α:



3.5. Caroiajul ecranului de lucru (grid)
În timpul lucrului în vederi se poate vizualiza un caroiaj (grid) care ajutã la
editarea structurii. Acest caroiaj poate sã fie:
caroiaj format din linii de culoare gri ºi axe de culoare galbenã;
caroiaj format din puncte de culoare gri ºi axe de culoare galbenã.
Densitatea caroiajului se poate seta separat pentru cele trei direcþii din
Opþiuni/Setãri/Editare/Grid&Cursor. Tot în aceastã fereastrã se poate
activa sau dezactiva afiºarea caroiajului.

Observaþie:
Setând densitatea caroiajului la pasul cursorului se obþine o reþea de puncte la
care definirea nodurilor se poate face numai în punctele de intersecþie a
liniilor de caroiaj care oferã o editare modularã a geometriei structurii.

3.6. Pasul cursorului

Cu aceastã funcþie se
poate activa o reþea de
puncte imaginare care dã
posibilitatea de deplasare
a cursorului numai în
aceste puncte. Pasul
cursorului poate sã fie
diferit pentru cele trei
direcþii ortogonale ºi se
poate regla în meniul
Opþiuni/Setãri/Editare/
Grid&Cursor/Pasul
cursorului.

Manual de utilizare 127


În câmpul Ctrl x se poate seta un multiplicator cu care, în timpul editãrii, se
poate micºora sau mãrii pasul cursorului.
Activarea în timpul editãrii se face cu tasta [Ctrl].
Pasul cursorului este dezactivat dacã acesta se aflã pe o linie. În acest caz
cursorul se deplaseazã pe linie.
La utilizarea direcþiilor blocate, pasul cursorului se subînþelege în direcþia
blocatã, deci cursorul se va deplasa în direcþia respectivã cu pasul definit ca
primul din valorile (∆X, ∆Y, ∆Z).
Vezi detaliat …3.7.4. Unghiuri fixate

3.7. Instrumente ajutãtoare de editare
Cu aceste elemente putem uºura editarea structurii.

3.7.1. Aura cursorului
Aceastã funcþie ajutã la aºezarea exactã a
cursorului pe elementele sau pe punctele
caracteristice ale elementelor de pe ecran.

Punctele ºi liniile de la o anumitã distanþã “atrag” asupra lor cursorul.
Distanta în care are efect aceastã funcþie se poate regla în fereastra
Setãri/Editare/Aura cursorului. Forma cursorului aratã elementul identificat
de program în poziþia respectivã. Aceste elemente pot fi:
Nod

Punct median

Reazem

Încarcare concentrata
pe domeniu

Linie

Suprafaþã

Intersecþie

Perpendicular

Linie de ghidare

128 AxisVM 7.0


Domeniu

Cotã, linie de cotã

Fereastra de text,
fereastra de rezultate


Dacã într-o poziþie a cursorului programul gãseºte mai multe elemente
suprapuse, identificarea lor se face dupã prioritatea de mai sus ºi numãrul de
ordine cel mai mic.

Simbolurile de mai sus sunt dublate dacã intr-o poziþie sunt mai multe
elemente identice suprapuse.

Observaþie:
În fereastra de coordonate se afiºeazã care din elementele suprapuse sunt
identificate de cursor (ex. noduri).

3.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastaturã
În timpul editãrii unui model, coordonatele nodurilor se pot defini
introducându-le direct în fereastra de coordonate, în câmpurile coordonatelor.
Câmpurile se pot completa în douã moduri:
– se tasteazã litera coordonatei ºi se introduce valoarea;
– clicând cu mausul în câmpul respectiv ºi introducând valoarea coordonatei.
Valorile astfel introduse cu comutatorul „delta” cuplat reprezintã coordonata
localã, iar cu comutatorul decuplat coordonata globalã. La introducerea mai
multor coordonate contradictorii programul considerã ultima valoare
introdusã.
Observaþii:
Dintr-un punct existent se poate mãsura o distanþã datã într-o direcþie datã,
dacã originea localã se fixeazã în punctul deja existent, în cãsuþa coordonatei
“d” a[
o
] se introduce unghiul, iar în cãsuþa coordonatei “d” r[m] se introduce
distanþa pentru direcþia respectivã.
În timpul editãrii, poziþia originii locale se poate schimba arbitrar, punctele
unei linii putând fi definite de la douã puncte diferite.

3.7.3. Mãsurarea distanþelor
Distanþa dintre punctele existente se poate afla dacã comutatorul „delta” este
activat, fixând originea pe unul dintre puncte ºi deplasând cursorul pe punctul
celãlalt. Valoarea distanþei se poate citi în cãsuþa dL.

Manual de utilizare 129


3.7.4. Unghiuri fixate
În timpul editãrii ºi în timpul folosirii funcþiilor de editare prin apãsarea tastei
[Shift] direcþia de deplasare a cursorului se poate fixa. Utilizarea direcþiilor
fixate se bazeazã pe douã valori unghiulare:




∆α, valoarea implicitã 15°
Þinând apãsatã tasta [Shift], cursorul se deplaseazã numai pe dreapta cu
direcþia n*∆α, unde valoarea cea mai apropiatã a lui n depinde de poziþia
cursorului
α unic
Þinând apãsatã tasta [Shift], cursorul se deplaseazã numai pe direcþia dreptei
care trece prin originea localã cu unghiul α sau α+n*90°.

La utilizarea unghiurilor ∆α sau α, originea folositã pentru fixarea direcþiilor
poate sã fie originea globalã cu butoanele „delta” decuplate sau originea
localã cu un buton „delta” cuplat în fereastra de coordonate.

Unghi unic
Unghi ∆α

130 AxisVM 7.0




Observaþie:
În perspectivã direcþiile fixate la unghiurile α ºi ∆α nu se pot utiliza.

Fixarea direcþiilor de deplasare a cursorului se mai poate face în felul
urmãtor:
Dacã cursorul este deasupra unei linii, la apãsarea tastei [Shi ft], aceasta se
poate deplasa numai pe direcþia definitã pe dreaptã. Aceastã funcþie se poate
utiliza ºi în perspectivã.



Dacã cursorul este aºezat pe un punct al ecranului apãsând tasta [Shift], acesta
se deplaseazã numai pe dreapta ce uneºte originea relativã cu punctul
respectiv. Aceastã funcþie se poate utiliza ºi în perspectivã.




α unic

Unghi α+90°
n·∆α

Direcþie fixatã

Intersecþie
Nod

Manual de utilizare 131





3.7.5. Fixarea coordonatei
Cu aceastã funcþie se poate fixa orice
coordonatã din fereastra de
coordonate, în aºa fel încât la
deplasarea cursorului valoarea
acesteia nu se schimbã. Activarea sau
dezactivarea acestei funcþii se face cu
apãsarea concomitentã a tastelor [Alt]
ºi a literei coordonatei.





3.7.6. Intersectare automatã
Dacã funcþia intersectare automatã este activatã, atunci la crearea noilor
elemente ale reþelei în punctele de intersecþie ale liniilor se genereazã noduri
care împart liniile respective.
Activarea sau dezactivarea funcþiei se face din meniul
Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Intersectare.
Punct
median
Perpendicular
Alt + X
X fixat

Alt + A
Unghi fixat

132 AxisVM 7.0


Elementele definite ca suprafaþã se împart în elemente de suprafaþã. Dacã sunt
intersectate elemente care au ataºate elemente finite, acestea sunt împãrþite în
elemente finite având proprietãþile ºi încãrcãrile elementului iniþial.

3.8. Instrumente în editorul geometric



Cu ajutorul acestor instrumente se pot defini elemente noi de reþea sau se pot
modifica cele deja existente. Aici se gãsesc funcþiile necesare pentru copierea,
multiplicarea, deplasarea ºi scalarea elementelor. Cu ajutorul lor se poate
împãrþi sau verifica reþeaua existentã.

Observaþie:
Dacã la crearea noilor elemente este activatã funcþia Modificare detaliu
(Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Utilizare detaliu), detaliile activate se
completeazã automat cu noile elemente create.

3.8.1. Nod

Cu aceastã funcþie se poate defini nodul, elementul de bazã al reþelei de
elemente finite.

Definirea unui nod se poate face în modurile urmãtoare:
1. clicând cu butonul stâng al mausului în poziþia actualã a cursorului;
2. se introduc valorile coordonatelor punctului în paleta de coordonate
3. se introduc valorile coordonatelor punctului direct în tabel (vezi 3.7.2).
Noul nod se poate defini ºi pe o linie deja existentã. Dacã funcþia intersectare
automatã este activatã, clicând pe o linie se defineºte noul nod care împarte
linia. Dacã nu este activatã funcþia intersectare automatã se defineºte un nod
independent. Nodul nou definit pe conturul sau în interiorul elementului de
suprafaþã, împarte pe aceastã suprafaþã în elemente de suprafaþã noi. Din
utilizarea funcþiei pe elementele finite deja existente rezultã elemente finite
care moºtenesc proprietãþile ºi încãrcãrile elementului finit iniþial.
Observaþie:
În perspectivã nodul nou se poate defini numai prin introducerea
coordonatelor, sau pe un element deja existent.
La verificarea reþelei, programul uneºte punctele care sunt mai apropiate decât
precizia de editare.

Manual de utilizare 133


3.8.2. Linia





Cu aceastã funcþie se poate crea linia care serveºte la definirea axei barelor,
corpurilor rigide sau conturului elementelor plane.

Apãsând tasta dreapta a mausului deasupra butonului funcþiei se poate alege
din urmãtoarele posibilitãþi:

Linie

Definirea unei linii prin douã puncte. Punctele de la capãtul liniei se pot defini
cu ajutorul cursorului sau prin fereastra de coordonate, introducând
coordonatele respective. În perspectivã, funcþia se poate utiliza numai între
puncte existente.

Poligon

Se poate desena un lanþ din linii în
aºa fel încât ultimul punct al fiecãrei
linii este automat primul punct pentru
linia urmãtoare.
Desenarea poligonului se poate
întrerupe în urmãtoarele moduri:

1. la apãsarea tastei [Esc] se întrerupe desenarea poligonului la linia curentã;
2. la apãsarea tastei [Esc] de douã ori se pãrãseºte funcþia de desenare a
poligonului;
3. 8 tasta dreaptã meniu rapid/Renunþã;
4. cu clicare repetatã pe ultimul punct al poligonului.
În perspectivã, funcþia se poate utiliza numai între punctele deja existente.


134 AxisVM 7.0


Dreptunghi

Prin definirea vârfurilor opuse (pe diagonalã) se deseneazã un dreptunghi
având laturile paralele cu axele sistemului de coordonate. Dupã definirea
primului vârf, funcþia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Funcþia nu se poate
utiliza în perspectivã.


Dreptunghi rotit

Prin definirea a douã laturi se deseneazã un dreptunghi rotit arbitrar.


Dupã definirea primului vârf, funcþia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Funcþia
nu se poate utiliza în perspectivã.
În perspectivã funcþia se poate utiliza numai între punctele deja existente.

Observaþie:
Dacã intersectarea automatã este activatã, în punctele de intersecþie se
genereazã noduri, împãrþind liniile în douã.
Vezi detaliat…3.7.6. Intersectare automatã

3.8.3. Arc de cerc



Desenarea unui poligon pe conturul unui arc de cerc. Arcul de cerc, cercul
este împãrþit într-un numãr de segmente setat în Împãrþire arc. Cu butonul
[Esc] poate fi întreruptã funcþia.
Manual de utilizare 135



Definirea Arcului de cerc cu ajutorul punctului central, razei ºi unghiului
central. Funcþia se poate utiliza ºi în perspectivã.




Definirea Arcului de cerc prin trei puncte. Aceastã funcþie poate fi utilizatã ºi
în perspectivã.





3.8.4. Divizare orizontalã

Funcþia defineºte o linie de împãrþire orizontalã paralelã cu planul ecranului,
într-un plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziþia actualã
a cursorului. În punctele de intersecþie gãsite în planul respectiv, programul
genereazã noduri noi. Dacã funcþia este folositã pe elemente deja definite,
rezultã elemente finite care moºtenesc proprietãþile elementelor iniþiale.
Centru
Poligon cu 21 de segmente
Punctul 1.
Punctul 2.

Punctul 3.

Arc
Poligon cu 21
de segmente
136 AxisVM 7.0




În perspectivã funcþia nu se poate folosi.

Observaþie:
Datoritã faptului cã funcþia se poate folosi numai în planurile (X-Z, X-Y, Z-
Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elemente care nu sunt
paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul iar,
dupã împãrþire, aduse înapoi în poziþia iniþialã.
Rotirea elementelor existente Vezi detaliat…3.8.10. Rotire

3.8.5. Divizare verticalã

Funcþia defineºte o linie de împãrþire verticalã paralelã cu planul ecranului
într-un plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziþia actualã
a cursorului. În punctele de intersecþie gãsite în planul respectiv, programul
genereazã noduri noi. Dacã funcþia este folositã pe elemente finite deja
definite, rezultã elemente finite care moºtenesc proprietãþile elementelor
iniþiale.



În perspectivã funcþia nu se poate folosi.

Observaþie:
Datoritã faptului cã funcþia se poate folosi numai în planurile (X-Z, X-Y,
Z-Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elementele care nu
sunt paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu
Manual de utilizare 137


ecranul iar dupã împãrþire, aduse înapoi în poziþia iniþialã.
Rotirea elementelor existente Vezi detaliat…3.8.10. Rotire

3.8.6. Împãrþire în patrulatere, împãrþire în triunghiuri

Generarea reþelei patrulater, triunghi sau mixt. Se poate folosi la generarea
reþelelor de elemente finite pentru structuri alcãtuite din elemente plane.

Îndesire
dreptunghiularã I.



Între patru puncte arbitrare în spaþiu
genereazã o reþea liniarã alcãtuitã din
patrulatere. Dacã între douã puncte din cele
patru deja existã o linie, aceasta este
împãrþitã conform împãrþirii reþelei. În
fereastra funcþiei se poate regla separat
împãrþirea în fiecare direcþie.
$ În timpul desenãrii, programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã
cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera (ex. dreptunghi
concav). Programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul
este într-o poziþie în care se poate genera o reþea care conþine elemente
deformate.
Programul considerã ca element deformat dreptunghiul care are unghiul
interior mai mic de 30° sau mai mare de 150°.




Îndesire
dreptunghiularã II.



Modul de funcþionare al acestei funcþii este
asemãnãtor cu „Împãrþire în patrulatere I”,
dar se genereazã ºi diagonala acestora,
obþinându-se o reþea alcãtuitã din
triunghiuri. Pentru a obþine o reþea cât mai
optimã, se genereazã diagonala mai scurtã
a patrulaterelor.
$ În timpul desenãrii, programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã roºie
dacã cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera (ex.
patrulater concav). Programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã
cursorul este într-o poziþie în care se poate genera o reþea dar aceasta conþine
elemente deformate.
138 AxisVM 7.0


Programul considerã ca element deformat triunghiul care are unghiul interior
mai mic de 15° sau mai mare de 165°.





Îndesire
triunghiularã I.



Între trei puncte arbitrare în spaþiu se
genereazã o reþea din patrulatere care pe
prima laturã desenatã conþine ºi triunghiuri.
Dacã între douã puncte din cele trei deja
existã o linie, aceasta este împãrþitã conform
împãrþirii reþelei. În fereastra funcþiei se
poate regla separat împãrþirea laturilor.
În timpul desenãrii, programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã
cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera. Programul
reprezintã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în
care se poate genera o reþea, dar aceasta conþine elemente deformate.
Programul considerã ca element deformat triunghiul care are unghiul interior
mai mic de 15° sau mai mare de 165°.
Programul considerã ca element deformat patrulaterul care are unghiul
interior mai mic de 30° sau mai mare de 150°.




Îndesire
triunghiularã II.



Modul de funcþionare al acestei funcþii este
asemãnãtor cu „Împãrþire în triunghi I”, dar
se genereazã ºi diagonala dreptunghiurilor ºi
se obþine o reþea alcãtuitã numai din
triunghiuri. Diagonalele generate sunt
paralele cu prima laturã desenatã a
triunghiului.
$ În timpul desenãrii, programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã
cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera. Programul
reprezintã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în
Manual de utilizare 139


care se poate genera o reþea dar aceasta conþine elemente deformate.
Programul considerã ca element deformat triunghiul care are unghiul interior
mai mic de 15° sau mai mare de 165°.



3.8.7. Divizare linie

Aceastã funcþie împarte o linie ºi genereazã noduri noi pe aceasta. Linia este
împãrþitã automat în douã sau mai multe segmente. În fereastra funcþiei se pot
alege urmãtoarele opþiuni:

Dupã raport:
linia este împãrþitã în douã ºi se precizeazã
raportul de împãrþire a lungimii liniei;

Dupã lungime:
linia este împãrþitã în douã ºi se precizeazã
distanþa de la punctul i pânã la punctul de
împãrþire.

140 AxisVM 7.0


Uniform:
linia este împãrþitã în n pãrþi egale




Dacã funcþia este aplicatã pe linii la care au fost deja ataºate elemente finite,
acestea vor moºteni proprietãþile ºi încãrcãrile elementului finit vechi.

Observaþii:
Elementul finit plan îºi pierde caracteristicile dacã una din liniile
delimitatoare este împãrþitã.
Elementele se pot selecta ºi înainte de executarea funcþiei.

3.8.8. Intersecþie

Dacã în timpul editãrii geometriei funcþia de intersectare automatã nu a fost
activatã, cu aceastã funcþie se pot genera nodurile la intersecþia liniilor.
În intersecþia liniilor selectate, programul genereazã noduri ºi împarte liniile
în raport cu punctele de intersecþie. Dacã funcþia este aplicatã pe linii la care
au fost deja ataºate elemente finite, acestea vor moºteni proprietãþile ºi
încãrcãrile elementului finit vechi. Se poate aplica numai pe elemente liniare.

Observaþie:
Elementele se pot selecta ºi înainte de executarea funcþiei.

Iniþial Dupã

Manual de utilizare 141


3.8.9. Copiere




Cu increment
Copiere prin translatarea
elementelor în direcþia
unui vector dat.

Se genereazã „N” copii ale
elementelor selectate, la
distanþe date de vectorul
de translatare.

Cu împãrþire Se genereazã „N” copii la distanþe egale ale elementelor selectate în vectorul
de translatare.
Cu distanþã: Genereazã copii la distanþa definitã cu parametrul „d” în direcþia vectorului de
translatare. Numãrul copiilor este egal cu numãrul ce rezultã din împãrþirea
vectorului de translatare ºi a distanþei „d”, rotunjit la partea întreagã.



Cu multiplicare Genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate în aºa fel încât
sfârºitul unui vector de translatare este începutul noului vector translatare.
Deplasare Elementele selectate sunt mutate prin translaþie la distanþa ºi direcþia definitã
de vectorul de deplasare.

Noduri conectate
Se leagã cu linie nodul cu imaginea lui copiatã, se poate alege din
urmãtoarele opþiuni:

Nu sunt Programul nu uneºte noduri.

142 AxisVM 7.0


Dublu selectate Þinând apãsatã tasta [Alt] ºi clicând pe nod încã o datã, acesta se selecteazã
dublu.
La copiere, aceste noduri sunt legate de copiile lor.




Toate Toate nodurile selectate sunt legate cu linii de copiile lor.
Copiere elemente La selectarea opþiunii, se copiazã elementele finite ataºate geometriei.
Elementele finite care rezultã moºtenesc proprietãþile elementelor finite
iniþiale.
Copiere încãrcãri La selectarea opþiunii, se copiazã încãrcãrile definite pe elemente finite.
Elementele finite care rezultã moºtenesc încãrcãrile elementelor finite iniþiale.
Copiere cote Cotele ºi liniile de cote se copiazã împreunã cu noduri numai dacã acestea
sunt selectate. Dacã opþiunea nu este selectatã cotele nu se copiazã.

O operaþie de translatare se poate efectua în felul urmãtor:
1. se dã un clic pe butonul Translaþie
2. se selecteazã elementele de translatat
3. se dã un clic pe butonul OK
4. în fereastra funcþiei de copiere se introduc parametrii necesari
5. OK.
6. se dã punctul iniþial ºi final al vectorului de deplasare.
Operaþiile de mai sus se pot efectua ºi în ordinea 2-3-1-4-5-6.

Observaþie:
Dacã o parte a structurii se repetã de mai multe ori, se recomandã definirea
acesteia inclusiv cu elemente ºi încãrcãri, pentru a se copia toate elementele.
La utilizarea funcþiei de copiere, vectorul de translatare se poate da folosind
nodurile ºi liniile deja existente.

Manual de utilizare 143


3.8.10. Rotire

Rotirea ºi multiplicarea elementelor în raport cu o axã. Rotirea se poate
efectua în jurul axei care trece prin centrul de rotaþie ºi este totdeauna
perpendicularã pe planul ecranului. Unghiul de rotire este dat de unghiurile
dreptelor care se definesc prin centrul de rotaþie ºi punctul de început ºi final
al rotaþiei.
În fereastra aplicaþiei se pot alege urmãtoarele opþiuni:

Cu increment Se genereazã „N” copii ale
elementelor selectate, în
jurul axei de rotire, la
unghiul de rotire dat ºi cu
diferenþele de înãlþime h
date.


Cu împãrþire Se genereazã „N” copii ale
elementelor selectate, în
jurul axei de rotire, la
unghiul dat de raportul
unghiului de rotire ºi „N”
la diferenþele de înãlþime h
date.

Cu unghi dat Se genereazã copii la unghiuri definite cu parametrul „α” în direcþia rotirii.
Numãrul copiilor este egal cu numãrul ce rezultã din împãrþirea unghiului de
rotire ºi a unghiului „α” rotunjit la partea întreagã.
Cu multiplicare Se genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea
curentã în raport cu o singurã axã de rotaþie, cu direcþii ºi unghiuri de rotaþii
diferite pe copii.
Deplasare Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferenþa de înãlþime
h datã.
Noduri conectate Vezi detal i at... 3.8.8. Copiere
Copiere elemente, încãrcari ºi cote Vezi detal i at... 3.8.8. Copiere
În perspectivã rotirea se poate face numai în raport cu o axã perpendicularã pe
144 AxisVM 7.0


axa Z. În acest caz, centrul de rotaþie ºi punctele de început ºi final ale rotaþiei
pot sã fie numai puncte existente, iar unghiul de rotaþie se mãsoarã în
proiecþia în planul X-Y.

3.8.11. Oglindire

Copierea ºi deplasarea elementelor prin oglindire.






Prin copiere
În fereastra funcþiei se pot
alege urmãtoarele opþiuni:


Se genereazã copia
elementelor selectate în
raport cu un plan definit
de utilizator



Prin multiplicare





Prin deplasare
Se genereazã un numãr
arbitrar de copii ale
elementelor selectate, în
planuri separate pentru
fiecare copie.
Elementele selectate sunt
oglindite în raport cu un
plan definit de utilizator.


Noduri conectate Vezi detal i at... 3.8.8. Copiere
Copiere elemente, încãrcãri ºi cote Vezi detal i at... 3.8.8. Copiere

În perspectivã, oglindirea se poate face numai în planurile perpendiculare pe
planul X-Y. În acest caz, planul de oglindire se poate defini numai prin
punctele existente.

Manual de utilizare 145


3.8.12. Scalare

Copierea ºi redimensionarea elementelor dupã un raport dat. Raportul de
scalare în raport cu axele (factorul de scalare) este dat de raportul
coordonatelor punctului vechi ºi al celui nou, în sistemul local de coordonate,
a cãrui origine este ºi centrul scalãrii. Coordonatele noului punct vor fi egale
cu coordonatele vechiului punct înmulþit cu factorii de scalare dupã cele trei
axe.





Cu increment
În fereastra funcþiei se pot
alege urmãtoarele opþiuni:


Se genereazã „N” copii ale
elementelor selectate în
aºa fel încât locul
elementului n se obþine
prin înmulþirea coordona-
telor cu n ºi cu factorul de
scalare.


Cu împãrþire Se genereazã „N” copii ale elementelor selectate în aºa fel încât locul
elementului n se obþine prin înmulþirea coordonatelor cu factorul de scalare ºi
împãrþirea cu n.
Cu multiplicare Se genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur
centru de scalare, având puncte de referinþã diferite pentru fiecare copie.
Rescalare Elementele selectate se scaleazã cu un factor de scalare dat.

Noduri conectate Vezi detal i at... 3.8.8. Copiere
Copiere elemente, încãrcãri ºi cote Vezi detal i at... 3.8.8. Copiere

În perspectivã, centrul de scalare ºi punctul de referinþã, precum ºi noul loc al
acestuia se pot defini numai cu ajutorul punctelor deja existente.

146 AxisVM 7.0


3.8.13. Verificarea reþelei

Cu aceastã funcþie se pot
elimina din reþeaua
modelului sau din reþeaua
selectatã nodurile ºi liniile
duble.


Funcþia uneºte toate punctele care sunt mai apropiate decât parametrul definit
la Interval ºi liniile generate între aceste puncte. În centrul de greutate al
nodurilor unite, programul genereazã un nod nou iar nodurile vechi sunt
ºterse. În fereastra funcþiei se poate da valoarea intervalului de verificare. La
alegerea opþiunii Selectarea nodurilor ºi reþelelor independente programul
avertizeazã dacã modelul actual conþine puncte ºi pãrþi independente.




Observaþie:
În cazul în care o linie ºi un poligon sunt
suprapuse ºi punctele lor de început ºi
final sunt identice, eroarea nu este
eliminatã. În acest caz se poate utiliza
funcþia de intersectare, care intersecteazã
liniile care sunt suprapuse.



Manual de utilizare 147


3.8.14. Suprafaþã

Cu aceastã funcþie se pot crea elementele necesare pentru definirea
elementelor finite de suprafaþã. În toate cazurile când se modeleazã suprafeþe
(învelitoare, placã, ºaibã), reþeaua trebuie formatã din patrulatere convexe ºi
triunghiuri. Funcþia cautã în reþeaua selectatã suprafeþele plane convexe
delimitate de trei sau patru linii. Trebuie selectate într-unul sau în mai mulþi
paºi toate liniile care fac parte din suprafaþa ce va fi modelatã. Elementele
finite plane se pot defini numai cu ajutorul elementelor definite ca suprafaþã.




Observaþie:
Programul considerã patrulaterele plane dacã distanþa de la al patrulea punct
pânã la planul definit de restul de trei puncte este mai micã decât valoarea
setatã δ [m] în meniul Opþiuni/Setãri/Editare/Toleranþa.

3.8.15. Modificare
Modificarea elementelor geometrice deja definite.
Modificarea poziþiei unei linii sau a unui nod se poate face în felul urmãtor:
1. Cursorul se poziþioneazã pe linie / nod.
2. În timp ce este apãsatã tasta stângã a mausului, se deplaseazã
linia/nodul.
3. Se deplaseazã linia/nodul în poziþia doritã sau se introduce noua
coordonatã în fereastra de coordonate, dupã care se apasã o tastã de
comandã.

F
Dacã au fost selectate mai multe linii sau noduri, modificarea schimbã poziþia
tuturor liniilor sau nodurilor selectate.
Modificare rapidã: Clicând pe un nod se deschide editorul de tabel cu
Noduri, unde se poate modifica coordonata nodului. Dacã sunt selectate mai
multe noduri, clicând pe un nod dintre acestea se pot edita coordonatele
nodurilor selectate.
148 AxisVM 7.0


Trecerea nodurilor selectate în acelaºi plan se poate face în modul urmãtor:
1. Se clicheazã pe un nod selectat
2. Se selecteazã coloana coordonatelor corespunzãtoare
3. Din meniul Editare/Introducerea valorilor comune se introduce valoarea
doritã

3.8.16. ª tergere
[Delete] ª tergerea elementelor geometrice deja definite.
ª tergerea se poate face în felul urmãtor:
1. Se selecteazã elementele dorite a fi ºterse. În timpul selectãrii se poate
utiliza bara de selecþie.
2. Se apasã tasta Del.
3. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg tipurile de date care se ºterg.
4. Cu butonul OK se închide fereastra.




F
Geometrie
Dacã la elementele geometrice au fost ataºate elemente finite ºi încãrcãri se
ºterg elementele finite ºi încãrcãrile.
F
Elemente
Dacã la elementele finite au fost ataºate ºi alte elemente (ex. reazem sau
nervurã la elemente de suprafaþã), reazemele sau încãrcãrile se ºterg de
asemenea.
Manual de utilizare 149


Referinþã
Cu referinþele ºterse se ºterge definiþia elementelor finite ºi încãrcãrile la care
s-au folosit referinþele respective.
F
Se ºterg numai elementele selectate din fereastra funcþiei de ºtergere.

3.9. Elemente



Definirea elementelor finite ºi caracteristicile acestora.
Pentru definirea elementelor finite sunt necesare urmãtoarele caracteristici:

Element finit Material Secþiune Referinþã Rigiditate Suprafaþã
Zãbrea • • o
Barã • • • o
Nervurã • • o
ª aibã • • •
Placã • • •
Învelitoare • • •
Reazem o •
Corp rigid
Arc o
Contact o
El. de legãturã o •

o: opþional

Cu aceste funcþii se pot defini diferite elemente finite.
În cursul definirii se dau caracteristicile specifice pentru fiecare element. În
continuare sunt prezentate funcþiile referitoare la aceste elemente finite.

150 AxisVM 7.0


3.9.1. Materiale




Definirea materialelor folosite în modelul structurii.
Datele se pot încãrca din baza de date a programului sau se pot preciza în
tabel. Dacã se ºterge un material definit anterior, se ºterg ºi elementele la care
s-a folosit acest material.

Încãrcare din
biblioteca de
materiale

Biblioteca de materiale conþine toate caracteristicile materialelor uzuale în
proiectarea structuralã curentã conform normativelor STAS, Eurocode, DIN
ºi MSz. Materialele prezentate aici pot fi folosite la orice model.
Biblioteca conþine urmãtoarele caracteristici de material:

Tip material: [Oþel, Beton, Lemn, Aluminiu, etc.]
Standard Naþional
Standard de material
Denumire material
Culoare material
Culoare contur
Parametrii de proiectare:
E
x
Modulul de elasticitate pentru direcþia x
E
y
Modulul de elasticitate pentru direcþia y
ν
Coeficientul Poisson
α
Coeficientul de dilatare termicã
ρ
Densitate
(E
y
diferã de E
x
numai în cazul materialelor anizotrope)

În cazul lemnului: ρ este densitatea pentru umiditatea de echilibru de 12%, E
este modulul de elasticitate pe direcþie longitudinalã fibrelor. Nu s-a luat în
considerare deformaþia din curgerea lentã a lemnului.
Manual de utilizare 151


În cazul betonului: E este modulul de elasticitate pentru încãrcãri de scurtã
duratã.

Parametrii de proiectare:

y
f

Limitã de curgere
u
f

Rezistenþã la rupere

*
y
f
Limitã la curgere (40mm < t < 100mm)


oþel
*
u
f
Rezistenþã la rupere (40mm < t < 100mm)

ck
f
Valoarea caracteristicã a rezistenþei la
compresiune

c
γ
Factor de siguranþã

α
Factor de reducere a rezistenþei la
compresiune




EC

beton
t
Φ
Caracteristica deformaþiei în timp a
betonului

H
σ
Rezistenþa admisibilã

pH
σ
Rezistenþa la presiune pe gaurã


oþel
y
R
Rezistenþa la rupere

bH
σ
Rezistenþa admisibilã la compresiune




MSz

beton
t H
σ
Rezistenþa admisibilã la întindere

b
σ
Rezistenþa admisibilã la compresiune


DIN

beton
bZ
σ
Rezistenþa admisibilã la întindere

c
R
Rezistenþa la curgere

oþel
R
Rezistenþa de calcul

bc
R
Rezistenþa la compresiune

bt
R
Rezistenþa la întindere

φ
Caracteristica deformaþiei în timp a
betonului

1 b
ε
Deformaþia specificã a betonului





STAS
beton
u
ε
Deformaþia specificã ultimã a betonului

152 AxisVM 7.0


Date noi

În cazul definirii unui material
nou apare fereastra de dialog din
dreapta. Definind mai multe
materiale noi cu acelaºi nume,
acestea vor apãrea în tabel sub
numele nume_nrordine.

F
Pentru elemente tip zãbrea, barã,
nervurã, placã, ºaibã, învelitoare
ºi reazem programul aplicã un
model de material liniar-elastic,
izotrop (conform legii lui Hooke),
iar pentru element de contact, arc
cu rezistenþã, zãbrea neliniarã ºi
reazem neliniar un model
neliniar-elastic.
Modelul de material neliniar este
luat în considerare numai în
cazul unui calcul neliniar.


Pentru elementele finite este necesar sã se defineascã urmãtoarele
caracteristici de materiale:

Elementul finit E
ν
α ρ
Zãbrea • • •
Barã • • •
Nervurã • • •
ª aibã • • • •
Placã • • • •
Învelitoare • • • •
Reazem
Corp rigid
Arc
Contact
Element de legãturã
Manual de utilizare 153


3.9.2. Secþiuni




Definirea tipurilor de secþiune pentru bare, zãbrele ºi nervuri (secþiunile sunt
constante în lungul barelor).
Caracteristicile secþionale se pot încãrca din baza de date a secþiunilor sau se
pot completa direct în tabel. Caracteristicile secþionale se precizeazã în funcþie
de sistemul local de coordonate al barelor, zãbrelelor ºi nervurilor.

La fiecare secþiune nou definitã se dã un nume ºi se introduc urmãtoarele
caracteristici secþionale:

Nume
Procedura de
fabricare
Laminat, Tras la rece, Sudat, Alte
Forma I, U, L, Þeavã, Cerc, Dreptunghiular, C, Z, S, J, T,
Închis, Unic

Ax
[cm
2
]
aria secþiunii
Ay
[cm
2
]
aria de forfecare în direcþia y (numai pentru elementele
tip nervurã)
Az
[cm
2
]
aria de forfecare în direcþia z (numai pentru elementele
tip nervurã)
Ix
[cm
4
]
Momentul de inerþie dupã axa localã x (torsiune)
Iy
[cm
4
]
Momentul de inerþie dupã axa localã y (încovoiere)
Iz
[cm
4
]
Momentul de inerþie dupã axa localã z (încovoiere)
I
yz

[cm
4
]
Momentul de inerþie centrifugal
I
ω [cm
4
]
Momentul de inerþie torsional pentru profile I necesare la
proiectarea structurilor metalice
Hy
(
*
)
[cm] Dimensiunea secþiunii dupã axa localã y (lãþime)
Hz
(
*
)
[cm] Dimensiunea secþiunii dupã axa localã z (înãlþime)
154 AxisVM 7.0


yG
(
*
)
Poziþia centrului de greutate dupã axa localã y, mãsuratã
faþã de colþul inferior stâng al dreptun-ghiului
circumscris secþiunii transversale
zG
(
*
)
[cm] Poziþia centrului de greutate dupã axa localã z, mãsuratã
faþã de colþul inferior stâng al dreptun-ghiului
circumscris secþiunii transversale
P.t. Puncte de calcul al tensiunilor

Trebuie introduse toate caracteristicile secþionale folosite de elemente. Dacã
din tabel se ºterge o secþiune, atunci se ºterg ºi elementele de barã, zãbrea ºi
nervurã care au fost definite cu aceastã secþiune. În locul elementelor ºterse
rãmân vizibile liniile reþelei.

Pentru elementele de nervurã dacã A
y
≠ 0 sau A
z
≠ 0 programul ia în
considerare ºi deformaþiile din forfecare. Ariile de forfecare sunt date de
relaþiile:

unde:
y
x
y
A
A
ρ
·
z
x
z
A
A
ρ
·

dA
k
S
I
A
A
y
y
z


·
) (
2
2
2
ρ

ρ = coeficientul de formã al secþiunii



S’
y
= momentul static al secþiunii
care lunecã în raport cu axa y

Valorile coeficientului de formã ρ :


Manual de utilizare 155


3.9.3. Referinþe




Definirea referinþelor pentru fixarea sistemelor locale de coordonate pentru
elementele finite.
Referinþele pot fi puncte, vectori, axe ºi planuri.
Poziþia elementelor finite în spaþiu, orientarea, precum ºi alte caracteristici
(caracteristici secþionale, solicitãri ºi direcþii de armare) sunt date în raport cu
sistemul local de coordonate.
La elementele de suprafaþã, momentele m
x
, m
y,
m
xy,
solicitãrile de ºaibã q
xz
,
q
yz
ºi n
x
, n
y
, n
xy
, iar la bare solicitãrile secþionale N
x
, Q
y
, Q
z
, ºi momentele
încovoietoare M
x
, M
y
, M
z
, sunt date în aceste sisteme locale de referinþã.
Sistemul local de coordonate al elementelor finite se poate defini cu ajutorul
referinþelor.
Modificare rapidã: Clicând pe simbolul grafic al referinþei apare tabelul cu
referinþe. Dacã sunt selectate mai multe referinþe tabelul va conþine datele
tuturor referinþelor selectate. Definirea vectorului ºi a axului de referinþã se
face cu douã puncte. Planul de referinþã se defineºte cu trei puncte. Dupã
închiderea tabelului programul normalizeazã axa de referinþã ºi vectorul de
referinþã.
$ Coordonatele locale sunt afiºate cu urmãtoarele culori pe ecran: x = roºu,
y = galben, z = verde.
Definirea ºi utilizarea referinþelor sunt prezentate mai jos:

Referinþe
automate
Referinþã automatã la elemente tip zãbrea sau barã:
Optând pentru referinþã automatã programul asociazã elementelor tip zãbrea
sau barã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Dacã axa localã x a
zãbrelei sau barei este paralelã cu axa globalã Z, atunci vectorul de referinþã
va avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va avea
direcþia axei globale Z.
Referinþã automatã la elemente tip nervurã:
În cazul când avem nervuri independente de placã, asocierea unui vector de
referinþã este identic cu cele descrise mai sus. În toate celelalte cazuri însã
când elementele tip nervurã sunt legate de elemente de suprafaþã, se întâmplã
astfel: Vectorul de referinþã va fi paralel cu bisectoarea unghiului axelor z
locale ale elementelor de suprafaþã legate de nervura respectivã.
Referinþã automatã la elemente de suprafaþã:
Optând pentru referinþã automatã programul asociazã elementelor tip zãbrea
sau barã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii:
Fixarea axei locale x
156 AxisVM 7.0


Dacã planul suprafeþei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va
avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu
linia de intersecþie a celor douã plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dacã planul suprafeþei este vertical, atunci vectorul de referinþã are direcþia
spre originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este
direcþionat paralel cu axa globalã Z.

Punct de referinþã

Definirea orientãrii în spaþiu (sisteme locale) a elementelor de reazem, barã ºi
a direcþiei pozitive z pentru elemente de suprafaþã.
Pentru fiecare barã se poate ataºa un punct de referinþã în sistemul global de
coordonate, care defineºte sistemul local de coordonate al elementului în
spaþiu (x, y, z axe locale) prin fixarea planului x-z ºi direcþia pozitivã a axei z.

Definirea sistemului local de coordonate pentru bare cu ajutorul punctului
de referinþã




În cazul elementelor de suprafaþã, punctul de referinþã este utilizat pentru
fixarea direcþiei pozitive a axei z locale (normalã la suprafaþã).



Axa localã z pozitivã este în semispaþiul în care se aflã punctul de referinþã.
Axa z este perpendicularã pe elementul de suprafaþã. Punctul de referinþã nu
trebuie sã fie pe axa z.
$
Punctele de referinþã au culoarea roºie pe ecran.

Punct de referinþã
Punct de referinþã
Punct de referinþã

Punct de referinþã

Manual de utilizare 157


Axa localã x a elementului de suprafaþã aratã în direcþia punctului de
referinþã. (punctul de referinþã trebuie sã fie în planul elementelor de
suprafaþã).




În cazul reazemelor, direcþia rezemãrii se poate fixa cu ajutorul punctului de
referinþã dupã cum urmeazã:



Dacã cu un punct de referinþã sunt definite direcþiile mai multor elemente de
reazem, toate vor fi orientate în direcþia punctului de referinþã.


Vector de
referinþã

În cazul elementelor de suprafaþã, sistemul local de coordonate al elementului
finit, cu fixarea direcþiei axei x ºi a direcþiei pozitive a axei z , este complet
definit. Cu ajutorul punctului, vectorului, axei sau planului de referinþã, se
poate fixa direcþia pozitivã a axei x în felul urmãtor:

Axa localã x a elementului
va fi paralelã cu vectorul
de referinþã (vectorul de
referinþã trebuie sã fie
paralel cu planul elemen-
tului de suprafaþã).


Punct de referinþã
Punct de referinþã
Vector de referinþã

158 AxisVM 7.0


Definirea sistemului local de coordonate pentru elemente de bare




Referinþele ataºate la elemente definesc direcþia pozitivã a axelor x ºi z din
care direcþia pozitivã a axei y rezultã conform sistemului drept de referinþã. O
referinþã se poate ataºa la mai multe elemente.

În cazul reazemelor, direcþia rezemãrii se poate fixa cu ajutorul vectorului de
referinþã dupã cum urmeazã:



Dacã, cu un vector de referinþã sunt definite direcþiile mai multor elemente de
reazem, toate vor fi paralele cu vectorul de referinþã.

Axã de referinþã

Axa localã x a elementului de suprafaþã aratã spre axa de referinþã. (centrul
elementului de suprafaþã nu poate sã fie pe axa de referinþã).



Vector de referinþã

Vector de referinþã

Axã de referinþã
Manual de utilizare 159


Plan de referinþã

Axa localã x a elementului de suprafaþã este paralelã cu linia care rezultã din
intersecþia planului de referinþã cu planul elementului (planul de referinþã nu
poate sã fie paralel cu planul elementului).



$ Referinþele au culoarea roºie pe ecran.

Referinþele ataºate la elemente definesc direcþia pozitivã a axelor x ºi z din
care direcþia pozitivã a axei y rezultã conform sistemului drept de referinþã.

3.9.4. Elemente liniare
Zãbrea




Cãutare în biblioteca de
materiale

Editor grafic de secþiuni
Cãutare în biblioteca de
secþiuni

Plan de referinþã
Setarea intervalului complet
160 AxisVM 7.0


Element spaþial cu douã noduri, axã
rectilinie ºi secþiune constantã.
Elementul zãbrea are trei grade de
libertate nodalã. Este conectat în
noduri cu articulaþii sferice. Preia
numai solicitãri axiale (N
x
).


Definire Se selecteazã liniile la care se vor ataºa elemente de zãbrea cu aceleaºi
caracteristici secþionale ºi materiale.

Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
materiale, de unde se pot încãrca materiale noi pentru model.


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
secþiuni, de unde se pot încãrca secþiuni noi pentru model.


Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secþiuni, unde se pot defini
secþiuni noi pentru model.



Secþiune:
Dintre caracteristicile secþionale, la calculul rigiditãþilor se ia în considerare
numai aria A
x
.
$ Pe ecran, elementul zãbrea apare în culoare roºie.
Pentru opþiunea Auto programul fixeazã automat direcþia axei locale x.

Axele locale y, respectiv z ale zãbrelei se pot seta cu asocierea unui punct sau
vector de referinþã. Prin alegerea referinþelor automate programul fixeazã
direcþiile vectorilor de referinþã (Vezi detaliat….: 3.9.3.
Referinþe). Fixarea axelor locale are efect numai asupra vizualizãrii
barelor.
Caracteristici neliniare:
Pentru elementele zãbrea se pot defini parametrii neliniari. Elementul zãbrea
poate sã lucreze numai la întindere sau numai la compresiune.
Cu introducerea solicitãrii maxime se poate limita forþa maximã ce este
preluatã de element.
F
Parametrii neliniari sunt luaþi în considerare numai în analiza neliniarã.
În analizele staticã liniarã, modalã ºi de stabilitate se iau în considerare
rigiditatea iniþialã a barelor identicã la solicitãrile de compresiune ºi
întindere.

Manual de utilizare 161


Bara




Element spaþial cu douã noduri, axã rectilinie ºi secþiune constantã. Pentru
fixarea axelor locale (sistemul local de coordonate) ale elementului, este
necesar un punct sau un vector de referinþã.
Pe fiecare nod, barele au trei grade de libertate de translaþie ºi trei de rotire.
În secþiunea elementului rezultã trei eforturi perpendiculare între ele, unul
axial ºi douã de forfecare (N
x
, Q
y
, Q
z
), precum ºi trei momente perpendiculare
între ele, unul de torsiune ºi douã de încovoiere (M
x
, M
y
, M
z
) .
F
Capãtul i este capãtul cu numãrul de ordine mai mic al barei.

Nodul de start marcheazã originea axei
x. Nodul final marcheazã sfârºitul axei
locale x. Dacã direcþia axei locale x
este direcþia i→j (vezi figura), atunci i
este nodul de start. Dacã j→i, atunci
nodul de start este j.

Definire Se selecteazã liniile la care se vor ataºa elemente de barã cu aceleaºi
caracteristici secþionale ºi materiale.


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Import din biblioteca de
materiale, de unde se pot încãrca materiale noi pentru model.


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Import din biblioteca de
secþiuni, de unde se pot încãrca secþiuni noi pentru model.

162 AxisVM 7.0



Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secþiuni, unde se pot defini
secþiuni noi pentru model.

Referinþã automatã:
Programul asociazã elementelor tip barã un vector de referinþã dupã
urmãtoarele criterii:
Dacã axa localã x a barei este paralelã cu axa globalã Z, atunci vectorul de
referinþã va avea direcþia axei globale X.
În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcþia axei globale Z.

Sistemul local de coordonate al barei se poate inversa. Existã posibilitatea ca
axa localã x sã arate dinspre capãtul i înspre capãtul j, sau invers. Mai existã
posibilitatea setãrii automate, caz în care programul alege direcþia axelor x
locale ale barelor selectate pe baza coordonatelor capetelor de barã.

$
Elementele de barã apar cu culoarea albastrã pe ecran.

Articulaþii:
Definirea articulaþiilor la capetele barelor în sistemul local de coordonate.
Implicit, capetele barelor sunt prinse rigid în nodurile structurii. Dacã
utilizatorul doreºte o altã prindere decât cea implicitã, trebuie sã selecteze
barele cu aceeaºi prindere de capãt. Definirea prinderii se face cu butoane de
alegere.




Manual de utilizare 163



deplasare blocatã pe direcþia componentei

deplasare liberã pe direcþia componentei

bara este prinsã elastic în nod
Cele ºase coduri corespund pentru solicitãrile dupã axele x, y, z locale.
Legãturile de barã curent utilizate se pot alege dintr-o listã de selecþie ºi se pot
ataºa barelor.

Cod Tipul legãturii Simbol
000001 Articulaþie în jurul axei z
nu preia moment încovoietor Mz.

000010 Articulaþie în jurul axei y
nu preia moment încovoietor My.

000011 Articulaþie în jurul axelor y ºi z
nu preia moment încovoietor My Mz.

000111 Articulaþie sfericã
nu preia moment Mx, My, Mz articulaþie în
jurul axelor x, y, z.
010000 Reazem cu role în lungul axei y
nu preia forþã tãietoare Qy.

001000 Reazem cu role în lungul axei z
nu preia forþã tãietoare Qz.



F
Dacã o barã se defineºte cu articulaþii sferice la ambele capete, va avea
miºcare liberã de corp rigid, care nu este permisã (rotire în jurul axei x
locale). În asemenea situaþii, la un capãt al barei trebuie blocatã rotirea
articulaþiei sferice în jurul axei x.

ex.: punct start punct final




Legãturã semirigidã:
Definirea rigiditãþilor la rotire ale capetelor de barã.
În cazul legãturilor articulate semirigide, în primul pas se definesc codul
legãturii, dupã care se asociazã rigiditãþile la încovoiere referitoare la axele y
ºi z.
Se dau rigiditãþile unui arc liniar elastic în raport cu axele locale y ºi z care
modeleazã o legãturã caracterizatã cu moment-rotire. În cazul unei relaþii
neliniare moment- rotire se dã de regulã rigiditatea iniþialã.
164 AxisVM 7.0


legãturã: model:



Diagrama moment-rotire:



F
Condiþiile de utilizare sunt detaliate în Eurocode 3.

Moment limitã:
Capetelor de barã încastrate sau semirigide se pot defini ºi momente limitã
prin care se poate limita valoarea momentului încovoietor preluat de
articulaþie.
F
Parametrul referitor la moment limitã are efect numai în contextul unei
analize statice neliniare.


$
Prezenþa articulaþiilor este marcatã de program cu un cerc albastru.
Legãtura semirigidã de barã este marcatã cu o cruce albastrã în interiorul unui
cerc albastru.
Articulaþia sfericã este marcatã cu un cerc roºu.

Manual de utilizare 165


Nervura




Pentru modelarea nervurilor se poate utiliza o barã spaþialã cu trei noduri, cu
axa dreaptã ºi secþiune constantã. Elementul nervurã se poate defini ca barã
individualã sau ataºat la un element finit de suprafaþã. Nervurile se pot ataºa
centric sau excentric la elementele de suprafaþã.
La definire se selecteazã liniile la care sunt ataºate elemente de nervurã.
Material:
Materialul nervurii poate sã fie diferit de materialul elementului plan la care
este ataºat.
Secþiune:
Secþiunea nervurii se ia ca în figurile de mai jos . Conform acestora se dau ºi
caracteristicile secþionale ale nervurii.

Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
materiale, de unde se pot încãrca materiale noi pentru model.


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
secþiuni, de unde se pot încãrca secþiuni noi pentru model.


Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secþiuni, unde se pot defini
secþiuni noi pentru model.
Cãutare în biblioteca
de materiale
Cãutare în biblioteca
de secþiuni

166 AxisVM 7.0


Referinþã:
Nervura are sistemul local de coor-
donate care se poate fixa cu punct de
referinþã sau automat: axa x localã
este axa nervurii, iar axa z localã este
paralelã cu bisectoarea axelor locale
z ale elementelor finite plane.


Dacã într-o muchie sunt conectate mai multe elemente plane ºi la definire
sunt selectate una sau douã muchii, referinþa automatã este stabilitã pe baza
sistemelor locale ale elementelor plane.


Excentricitate:
Excentricitatea se înþelege în direcþia axei z locale. Semnul ei este pozitiv
dacã suprafaþa medianã a plãcii este la z local al plãcii pozitiv ºi negativ în
caz invers.


unde:
exc = distanþa de la centrul de greutate al secþiunii nervurii pânã la planul
median al elementului de suprafaþã, luatã cu semnul corespunzãtor.
F
În cazul plãcilor, excentricitatea nervurii modificã numai momentul de
inerþie la încovoiere al nervurii conform formulei:
I I A exc
y y
*
* · +
2

În cazul învelitoarelor nervura este legatã excentric de acestea, rezultând
astfel solicitãri axiale în ambele elemente. Dacã nervura nu este pe muchia
elementului de suprafaþã excentricitatea nu se poate introduce.
Punct de referinþã
Punct de referinþã
Manual de utilizare 167


3.9.5. Elemente de suprafaþã

Pentru modelarea suprafeþelor se pot utiliza elemente finite plane
izoparametrice cu ºase, opt sau nouã noduri. Cu aceste elemente finite se pot
modela ºaibe, plãci subþiri ºi învelitoare în domeniul deplasãrilor mici.
Grosimea elementelor trebuie sã fie mai micã decât o zecime din deschiderea
mai micã a plãcii, iar sãgeata (w) sã nu fie mai mare decât 20% din grosimea
plãcii sau a învelitoarei.


Suprafeþele ºi feþele curbe se pot aproxima cu suprafeþe plane, ceea ce nu
conduce la rezultate satisfãcãtoare în toate cazurile.
Elementele trebuie sã fie triunghiuri sau patrulatere convexe cu raportul
laturilor nu mai mare decât
1
5
ºi raportul grosime lungime nu mai mic
decât
1
100
.

ª aibã


Elementele de ºaibã se pot utiliza la probleme de stare planã de tensiune
( σ σ σ ε ε ε
zz xz yz xz yz zz
· · · · · ≠ 0 0 0 , , ), sau la stare planã de
deformaþie ( ε ε ε σ σ σ
zz xz yz xz yz zz
· · · · · ≠ 0 0 0 , , ).
F
ª aiba se poate încãrca numai în planul ei. Încãrcãri cu altã direcþie decât
aceasta nu pot fi preluate de element.
Selectare tip
element de
suprafaþã

Selectare
referinþã din
desen

Selectare punct
de referinþã din
listã

Selectare
referinþã din listã
Punct de referinþã

Punct de referinþã

168 AxisVM 7.0



Rezultã eforturi n
x
, n
y
, n
xy
[kN/m] din care se determinã eforturile principale
n
1
, n
2
ºi direcþia lor α
n
.
La definirea elementelor de ºaibã se precizeazã urmãtoarele date:

Stare planã de tensiune/ stare planã de deformaþie
Material
Grosime
Punct/vector/axã/plan de referinþã pentru axa localã x
Punct de referinþã pentru axa localã z


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
materiale, de unde se pot încãrca materiale noi pentru model.

Referinþã automatã:
Programul asociazã elementelor tip ºaibã un vector de referinþã dupã urmã-
toarele criterii:
Fixarea axei locale x
Dacã planul suprafeþei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va
avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu
linia de intersecþie a celor douã plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dacã planul suprafeþei este vertical, atunci vectorul de referinþã are direcþia
spre originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este
direcþionat paralel cu axa globalã Z.

$
Punctul central al elementelor de ºaibã este marcat cu culoarea albastrã.

Placa



În cazul elementelor finite tip Lagrange cu ºase noduri sau a elementelor tip
Heterosis cu nouã noduri, conform teoriei Mindlin-Reissner, la calculul
deplasãrilor se va þine cont de efectul forþelor tãietoare.
Selectare tip
element de
suprafaþã

Selectare
referinþã din
desen

Selectare punct
de referinþã din
listã

Selectare
referinþã din
listã

Manual de utilizare 169


Elementul de placã se poate încãrca numai perpendicular pe planul lui. În
cazul unei încãrcãri cu altã direcþie decât aceasta, elementul nu va prelua
încãrcarea.

Rezultã momentele m
x
, m
y
, m
xy
[kNm/m], forþe tãietoare q
x
, q
y
din secþiuni
perpendiculare pe planul elementului, se determinã momentele principale m
1
,
m
2
unghiul, α
m
ºi rezultanta q
R
a forþelor tãietoare.
La definire se precizeazã:

Material
Grosime
Punct/vector/axã/plan de referinþã pentru axa localã x
Punct de referinþã pentru axa localã z


Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
materiale.

Referinþã automatã:
Programul asociazã elementelor tip placã un vector de referinþã dupã urmã-
toarele criterii:
Fixarea axei locale x
Dacã planul suprafeþei este paralelã cu planul X-Y global, atunci vectorul va
avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu
linia de intersecþie ale celor douã plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dacã planul suprafeþei este vertical, atunci vectorul de referinþã are direcþia
spre originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este
direcþionat paralel cu axa globalã Z.


$
Punctul central al elementelor de placã se marcheazã cu culoarea roºie.

Învelitoare


Selectare tip
element de
suprafaþã

Selectare
referinþã din
desen

Selectare punct
de referinþã din
listã

Selectare
referinþã din
listã

170 AxisVM 7.0


Elementul de învelitoare se obþine din cuplarea elementului de ºaibã ºi placã.
În cazul învelitoarelor efectul de ºaibã ºi placã se considerã independent.
F
Elementul se poate încãrca în planul lui ºi perpendicular pe planul lui.

Se obþin eforturi de ºaibã ºi placã conform explicaþiilor de la elemente finite
de ª aibã ºi Placã.
La definire elementelor de învelitoare se dau urmatoarele date:

Material
Grosime
Punct/vector/axã/plan de referinþã pentru axa localã x
Punct de referinþã pentru axa localã z

Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de
materiale.

Referinþã automatã:
Programul asociazã elementelor de tip învelitoare un vector de referinþã dupã
urmãtoarele criterii:
Fixarea axei locale x
Dacã planul suprafeþei este paralelã cu planul X-Y global, atunci vectorul va
avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu
linia de intersecþie ale celor douã plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dacã planul suprafeþei este vertical, atunci vectorul de referinþã are direcþia
spre originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este
direcþionat paralel cu axa globalã Z.

$
Punctul central al elementelor de placã este marcat cu culoarea verde.
Manual de utilizare 171


3.9.6. Reazem nodal

Elementul de reazem este alcãtuit din arcuri cu un capãt legat de un punct fix,
iar cu celãlalt de nodul care este rezemat. În sistemul lor local de coordonate,
arcurile au rigiditãþi la deplasare ºi rotire.






Direcþia rezemãrii poate sã fie:
globalã
datã de referinþã
relativã la barã sau nervurã
relativã la muchie
Valoarea implicitã a rigiditãþii reazemelor este de 1.000E+10 [kN/m],
[kNm/rad][reazem fix].
Globalã Reazeme paralele cu sistemul global de
coordonate.
Se selecteazã nodurile pentru care
rezemarea este identicã, dupã care se
completeazã valorile rigiditãþilor în
fereastra funcþiei.
Trebuie precizate rigiditãþile pentru
translaþii (Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx,
Ryy, Rzz).

Activ numai la întindere

Activ numai la compresiune

Reazem pentru întindere ºi
compresiune
172 AxisVM 7.0


F
Pentru un nod se poate defini un singur reazem global. Pentru punctele
centrale ale liniilor de margine la elemente de suprafaþã nu se pot defini
reazeme nodale.


Dupã referinþã Reazem definit cu un punct de referinþã
sau vector de referinþã.
La un nod se pot ataºa mai multe reazeme.
Dupã selectarea nodului, se precizeazã
rigiditatea la translaþie R
x
, ºi la rotire R
xx
.


Direcþia resortului este definitã de nodul elementului ºi punctul de referinþã
sau vectorul de referinþã, dupã cum urmeazã:




În cazul în care la un punct de
referinþã sunt ataºate mai multe
reazeme, toate vor arãta în direcþia
acestuia.
În cazul în care la un vector de
referinþã sunt ataºate mai multe
reazeme, toate vor fi paralele cu
acesta.

Relativã la
barã/nervurã
Reazeme definite în direcþia
sistemului local de coordonate al
barelor sau nervurilor.
Se selecteazã barele ºi nervurile
pentru care rezemarea este identicã,
dupã care se completeazã valorile
rigiditãþilor în fereastra funcþiei.


Rigiditãþile trebuie date pentru translaþii (Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy,
Rzz).
Relativã la
muchie
Reazeme nodale cu direcþia x, y, z relativã la muchia elementelor,
unde:
x = axa definitã de muchia elementului
y = axa perpendicularã pe x orientatã în interiorul elementului,
z = axa perpendicularã pe planul elementului, cu sensul în semispaþiul în
care se aflã punctul de referinþã al elementului.
Punct de referinþã

Vector de referinþã

Manual de utilizare 173


Se selecteazã barele ºi nervurile pentru care rezemarea este identicã dupã care
se completeazã valorile rigiditãþilor în fereastra funcþiei. Dacã în muchie sunt
conectate douã elemente de suprafaþã, axa z va fi perpendicularã pe
bisectoarea unghiului închis de elemente, iar axa y va fi perpendicularã pe
aceasta ºi axa x.
Dacã în muchie sunt conectate mai multe
elemente de suprafaþã, la definirea
reazemului se pot selecta una sau douã
elemente de suprafaþã cu care programul
fixeazã direcþia reazemului pe baza celor
descrise mai sus.
Rigiditãþile trebuie date pentru translaþii
(Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).

Comportare
neliniarã
În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã
de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere ºi pentru o
comportare neliniarã.
F
Parametrii de mai sus sunt luaþi în considerare numai la calcul static neliniar,
în cazul analizelor static liniar, modalã I/II ºi stabilitate reazemele se iau în
calcul cu rigiditãþile lor iniþiale.

Calcul reazem
nodal


Clicând pe butonul Calcule… programul determinã rigiditãþile reazemelor la
deplasare ºi rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele:
materialul, secþiunea, lungimea barei ºi prinderile stâlpului.

Punct de referinþã

Cãutare în biblioteca de
materiale
Cãutare în biblioteca
de secþiuni

Editor grafic de secþiuni
Încastrare/articulaþie
partea de sus
Încastrare/articulaþie
partea de jos
174 AxisVM 7.0


3.9.7. Reazem liniar





Direcþia rezemãrii poate sã fie:
globalã
relativã la barã
relativã la muchie
Asigurã rezemarea continuã a elementelor barã, nervurã sau a muchiei
elementelor de suprafaþã. Cu rezemarea continuã se poate asigura o rezemare
pe mediu elastic de tip Winkler.
Se selecteazã elementele de suprafaþã, barele ºi nervurile pentru care
rezemarea este identicã, dupã care se completeazã valorile rigiditãþilor în
fereastra funcþiei.
Valoarea implicitã a rigiditãþilor este de 1.000E+05 [kN/m/m], [kNm/rad/m].
Globalã Reazeme paralele cu sistemul
global de referinþe. Rigiditãþile
trebuie definite la translaþii (Rx,
Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy,
Rzz).


Punct de referinþã
Manual de utilizare 175


Relativã la
barã/nervurã
Rezemarea barelor ºi nervurilor paralel cu sistemul lor local de coordonate.
Cu rezemarea continuã se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip
Winkler. Rezemarea elasticã se comportã identic pentru
întindere/compresiune ºi este constantã în interiorul elementului.
F
Barele ºi nervurile rezemate pe pat elastic trebuie împãrþite în cel puþin
patru segmente în toate cazurile.
La definirea reazemului liniar programul verificã relaþia de mai jos ºi
comunicã împãrþirea corespunzãtoare.

1
1
]
1

¸

· ≤ 4
4
4
,
4
min
2
1
z
y x
y
z x
k
R
I E
R
I E
l L , unde L este lungimea barei.
F
În cazul barelor pe mediu elastic, solicitãrile din câmp sunt calculate din
solicitãrile de la capetele barelor, cu metoda interpolãrii lineare (un alt
motiv, care impune necesitatea unei segmentãri suficient de dese).

Relativã la
muchie
Reazem la muchia cu direcþia x, y, z relativ la muchia elementelor,
unde:
x = axa definitã de muchia elementului
y = axa perpendicularã pe x care aratã în interiorul elementului,
z = axa perpendicularã pe planul elementului care aratã în semispaþiul în
care se aflã punctul de referinþã al elementului.
Dacã în muchie sunt conectate douã elemente de suprafaþã, axa z va fi
perpendicularã pe bisectoarea unghiului închis de elemente iar axa y va fi
perpendicularã pe aceasta ºi axa x.
Dacã în muchie sunt conectate mai multe
elemente de suprafaþã la definirea reazemului
se pot selecta una sau douã elemente de
suprafaþã cu care programul fixeazã direcþia
reazemului pe baza celor descrise mai sus.
Rigiditãþile trebuie definite pentru translaþii
(Rx, Ry, Rz) ºi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).

Rigiditatea reazemului liniar este constantã în interiorul muchiei elementului.
Comportare
neliniarã
În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã
de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere sau pentru o
comportare neliniara.
F
Parametrii de mai sus sunt luaþi în considerare numai la calcul static neliniar,
în cazul analizelor static liniar, modalã I/II ºi stabilitate reazemele se iau în
calcul cu rigiditãþile lor iniþiale.

Punct de referinþã

176 AxisVM 7.0


Calcul reazem
liniar local


Clicând pe butonul Calcule… programul determina rigiditãþile reazemelor la
deplasare ºi rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele:
materialul, secþiunea, lungimea barei ºi prinderile „peretelui”.

3.9.8. Reazem de suprafaþã





Rezemarea elementului de suprafaþã în direcþia sistemului local de coordonate
al acestuia.
Cu rezemarea se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler
pentru care trebuie date rigiditãþile [kN/m/m
2
] pentru deplasãri (Rx, Ry, Rz).
Rezemarea elasticã se comportã identic pentru întindere/compresiune ºi este
constantã în interiorul elementului de suprafaþã.
Valoarea implicitã a rigiditãþilor de rezemare este de 1.000E+04 [kN/m/m
2
].
Manual de utilizare 177


Comportare
neliniarã
În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã
de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere sau pentru o
comportare neliniara.
F
Parametrii de mai sus sunt luaþi în considerare numai la calcul static neliniar,
în cazul analizelor static liniar, modalã I/II ºi stabilitate reazemele se iau în
calcul cu rigiditãþile lor iniþiale.

3.9.9. Corp rigid

Cu corpurile rigide este posibilã modelarea unor pãrþi dintr-o structurã, care
au rigiditatea mult mai mare decât restul elementelor. De exemplu: legãturi
excentrice de bare, legãturi dintre bare ºi ºaibe.
Corpul rigid este indeformabil, dar se deplaseazã cu structura ºi transmite
deplasãrile ºi eforturile la elementele vecine.

Modelare legãturã ºaibã-barã: Legãturã excentricã de bare:



Definire Definirea unui corp rigid nou se face prin marcarea liniilor care-l formeazã.
Liniile selectate care formeazã un grup de linie independentã, va fi considerat
ca ºi un corp rigid independent.



Dacã la modificarea corpurilor rigide sunt selectate linii care unesc aceste
corpuri, rezultã unirea lor într-un singur corp rigid.
Dacã la modificarea corpurilor rigide liniile selectate nu formeazã o reþea de
linii continuã, rezultã fragmentarea lor în mai multe corpuri rigide.
F
În procesul de definire a elementelor finite este interzis ca toate
nodurile/muchiile unui element finit sã fie legate la acelaºi corp rigid. Un
nod al unui corp rigid are întotdeauna ºase grade de libertate care nu pot fi
legate.
$
Corpurile apar pe ecran cu linie neagrã îngroºatã.

178 AxisVM 7.0


3.9.10. Elementul de arc (resort)



Element cu comportare neliniarã, cu care se pot lega douã noduri din
structurã. Elementul arc dispune de sistemul lui local de coordonate. În acest
sistem local de coordonate se dau rigiditãþile arcului la translaþii (Kx, Ky, Kz)
ºi la rotiri (Kxx, Kyy, Kzz).

Direcþia sistemului local de coordonate poate sã fie:
globalã
definitã cu ajutorul geometriei
datã de referinþe
relativã la element finit
definitã relativ la nod

Manual de utilizare 179


La fiecare componentã a rigiditãþii se
poate asocia o forþã limitã.
Componenta arcului nu poate prelua
forþã mai mare decât aceastã
componentã.


F
Forþa limitã se ia în considerare numai în cazul analizei neliniare.
F
În analizele staticã liniarã I, analizã modalã de ordinul I ºi II ºi stabilitate,
rigiditatea elementelor de arc este luatã în considerare cu valoarea ei iniþialã
ºi rãmâne constantã în timpul analizei.

3.9.11. Elementul de contact




Cu acest element se poate modela contactul între douã elemente. Modul de
lucru al elementului contact poate sã fie activ sau inactiv. În modul de lucru
activ, rigiditatea lui este mai mare cu multe ordine de mãrime decât în modul
inactiv. Datoritã faptului cã în modul inactiv rigiditatea elementului nu este
180 AxisVM 7.0


zero, elementul contact lucreazã cu o oarecare aproximare. Cu utilizarea
acestui element se pãstreazã forma de bandã a matricii de rigiditate a
structurii, iar în cadrul modelului este posibilã utilizarea unui numãr nelimitat
de elemente de contact.




Elementul de contact este un element puternic neliniar (o schimbare micã de
deplasare produce un efort foarte mare), fapt care dã dificultãþi în a asigura
convergenþa metodei de iterare Newton-Raphson, sensibilã pentru schimbãri
bruºte ale rigiditãþii. Determinarea unei rigiditãþi optimale este o problemã
dificilã. Din aceastã cauzã, dacã este posibil, rigiditatea activã a elementului
de contact nu trebuie sã fie constantã. Dacã convergenþa procesului de iterare
întâmpinã dificultãþi, existã posibilitatea de a reduce schimbãrile rapoartelor
de rigiditate, care reduc neliniaritatea indusã a elementului de contact.

Modul activ poate sã aparã pentru întindere (ex. un ºurub întins de la o
prindere) sau pentru compresiune (ex. contactul a douã table).

Elementul contact se poate defini între douã noduri.

Valoarea implicitã a rigiditãþii active este de 1E+08 kN/m. Valoarea rigiditãþii
inactive este de 1E-02 kN/m. În majoritatea cazurilor, aceste valori s-au
dovedit satisfãcãtoare, dar se pot schimba dupã preferinþele utilizatorului.
Pentru elementul contact se poate da o fantã iniþialã (o distanþã ≥0), care
rezultã din geometria nodului. Când se închide fanta, elementul devine activ,
altfel fiind inactiv.


Adaptarea rigiditãþilor active: Acest proces este controlat de program cu
respectarea valorii de pãtrundere.

Dacã pãtrunderea este mai micã decât valoarea minimã, atunci rigiditatea
contactului se poate micºora. Valoarea implicitã este de 1E-05.

Dacã pãtrunderea este mai mare decât valoarea maximã, atunci rigiditatea
contactului (pentru a pãstra precizia calculelor) se majoreazã. Valoarea
implicitã este de 1E-05. Dacã pãtrunderea este între valorile minime ºi
maxime, rigiditatea elementului de contact nu se schimbã.

Adaptarea rigiditãþii active se face numai în limitele admise de raportul de
adaptare. Rigiditatea activã poate sã ia valori înmulþite sau împãrþite cu acest
raport. Valoarea raportului de adaptare poate sã fie 10, 100 sau 1000.
Valoarea implicitã este 100.
Manual de utilizare 181


Observaþie

În analiza staticã I, modalã I/II ºi stabilitate, rigiditatea elementului de
contact se ia în funcþie de mãrimea iniþialã a fantei. Dacã fanta ini þialã este
zero, elementul contact va participa în analiza respectivã cu rigiditatea
activã, dacã nu, cu rigiditatea inactivã. Acest contact este echivalent cu un
element de arc care are rigiditatea definitã conform elementului de contact.

3.9.12. Element de legãturã





Elementele de legãturã modeleazã legãtura între douã noduri sau douã linii
concentrând proprietãþile de rigiditate în interfaþa dintre ele (legãturã de
transmitere efort ºi deplasare). Poziþia acestei interfeþe în cadrul elementului
de legãturã trebuie definitã în momentul definirii elementului. Elementele de
legãturã au ºase componente de rigiditate, care pot fi ºi cu caracter neliniar.


Element de legãturã nod-nod
Element de legãturã între douã noduri cu interfaþã definitã. Poziþia interfeþei
în cadrul elementului este arbitrarã. Prin definirea componentelor de rigiditate
ale legãturii dupã sistemul de coordonate global, transmiterea de efort ºi rotire
între cele douã noduri devine reglabilã. Se mai poate defini ºi comportare
neliniarã pentru toate componentele.

182 AxisVM 7.0





De obicei se aplicã la: legãturi panã-riglã, legãtura între barele unor grinzi cu
zãbrele, la legãtura barelor contravântuirilor în cruce, la realizarea transmiterii
corecte nod-nod.
Exemplu: legãturã panã-riglã (vezi exemplul Steelframe.axs în directorul
Exemple).
Sã presupunem axa globalã Z verticalã, deasemenea fiind paralelã cu axa
localã z. Fie rigla un profil IPE-400 în planul XZ, iar pana un profil I-200.
Dorim transmiterea eforturilor de pe panã pe riglã, dar nu ºi a momentelor
încovoietoare.

Manual de utilizare 183


Cele douã elemente sunt modelate cu axele lor. Elementul de legãturã trebuie
introdus între cele douã axe, în intersecþia aparentã a axelor. În acest caz
elementul de legãturã trebuie asociat unei linii a cãrui lungime este egalã cu
distanþa dintre axe, adicã 30 cm (40/2+20/2). Punctul de origine al
elementului de legãturã sã-l considerãm cel de pe riglã. Interfaþa trebuie
aºezatã întotdeauna în punctul efectiv de tangenþã al celor douã elemente
liniare (panã-riglã). În cazul de faþã interfaþa se aºeazã la 20 cm (40/2) de la
punctul de origine al elementului de legãturã, deci poziþia lui va fi 20/30 =
0.6666. Dacã se presupune încastrare rigidã la deplasare, putem da valoarea
1E10 rigiditãþii la deplasare, iar la rotire valori nule. Panele nefiind legate
altfel, pentru evitarea rotirii de corp rigid în jurul axei locale x trebuie sã fie
K
YY
= 0.001 sau o valoare la fel de micã.

Comportare
neliniarã
În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã o
caracteristicã efort-deplasare.

Element de legãturã linie-linie
Element de legãturã alcãtuit din ºase noduri care leagã elemente tip nervurã
sau muchiile ale elementelor de suprafaþã Poziþia interfeþei în cadrul
elementului poate fi aleasã arbitrar. Transmiterea eforturilor ºi a deplasãrilor
între douã elemente de nervurã (sau legatura intre douã elemente finite de
suprafaþa sau legatura între un element finit plan ºi o nervurã) se face prin
definirea corespunzãtoare a componentelor rigiditãþilor elementului de
legaturã. Axa localã x este definitã de linia interfeþei, iar axa localã z este
perpendicularã pe planul interfeþei. Axa localã y se considerã dupã regula
mâinii drepte cunoscând celelalte douã axe deja. Componentele de rigiditate
la rotire de obicei se iau cu valoarea zero. Se mai poate defini ºi comportare
neliniarã pentru toate componentele.



184 AxisVM 7.0





De obicei se aplicã la: legãturã placã-perete, interfaþa legãturii între diferitele
materiale ale grinzilor compuse, grinzilor parþial compuse sau celor
necompuse, legãturã semirigidã nervurã-placã sau la modelarea barelor
suprapuse.
Exemplu: legãturã placã-perete articulatã.
Sã presupunem axa globalã Z verticalã, peretele paralel cu planul YZ, placa
paralelã cu planul XY ºi cã modelarea peretelui s-a fãcut cu elemente tip
învelitoare. Fie grosimea plãcii egalã cu 15 cm. Dorim transmiterea
eforturilor de pe placã pe perete, dar nu ºi a momentelor încovoietoare.


Cele douã elemente sunt modelate cu planele lor mediane. În acest caz
peretele trebuie luat doar pânã la cota inferioarã a plãcii, iar elementele de
legãturã trebuie incluse între cele douã suprafeþe, adicã între muchia peretelui
ºi marginea plãcii. În cazul de faþã elementele de legãturã se vor afla în planul
Manual de utilizare 185


vertical al peretelui. Distanþa dintre muchii este de 7.5 cm (15/2). Punctul de
origine al elementului sã-l considerãm nodurile aflate pe muchia peretelui, ºi
interfaþa dintre elemente (linia de tangenþã efectivã placã-perete) se aflã la
cota inferioarã a plãcii, adicã la distanþa de 0 cm de origine. Astfel poziþia
interfeþei va fi 0/7.5 = 0. Dacã se presupune încastrare rigidã la deplasare,
putem da valoarea 1E+10 rigiditãþii la deplasare, iar la rotire valori nule.
Comportare
neliniarã
În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã
de rigiditate o caracteristicã efort-deplasare..

Etapele definirii elementului de legãturã linie-linie sunt urmãtoarele:

1. Se definesc domeniile
(Vezi... 3.9.14. Domenii) ºi
se unesc cu linii nodurile
adiacente. Pe laturile opuse
al domeniilor trebuie sã fie
acelaºi numãr de puncte.

2. Se selecteazã dreptunghiul dintre
cele douã domenii.

3. Se definesc punctele de origine
pentru elementul de legãturã (dacã nu
sunt selectate puncte elementul de
legãturã se va defini între cele douã
muchii la mijloc).


4. Se definesc rigiditãþile (se va crea
elementul de legãturã).

5. Se genereazã automat reþeaua de
elemente finite (Vezi... 3.9.16.
Generarea reþea).


6. Odatã cu generarea reþelei sunt
împãrþite ºi elementele de legãturã.

186 AxisVM 7.0


3.9.13. Grade de libertate nodale

Nodurile nu sunt elemente separate, dar din punctul de vedere al grupãrii intrã
în aceastã categorie.
Prin gradul de libertate al unui nod se înþelege posibilitatea de a fi deplasat
într-o direcþie. Fiecare nod are ºase grade de libertate nodale: translaþii eX,
eY, eZ ºi rotiri θX, θY, θZ pe direcþia axelor globale.
În timpul analizelor se genereazã ecuaþiile pentru fiecare grad de libertate
liber. Acest fapt asigurã un randament deosebit în capacitatea de calcul ºi în
timpul de analizã.

Pentru structurile cele mai des folosite, gradele de libertate nodale se pot
alege dintr-o listã de selecþie.

Tipuri de modele:
grindã cu zãbrele planã
grindã cu zãbrele spaþialã
cadru plan
reþea de grinzi
ºaibã
placã

Definire Definirea gradelor de libertate pentru elementele selectate.


Manual de utilizare 187


Se selecteazã gradele de libertate care se modificã ºi cu butoanele Fix/Liber
se seteazã valorile.
Modul definirii:
Suprascriere
schimbã gradele de libertate definite cu noile grade de libertate definite de
utilizator.
Unire
combinã gradele de libertate existente ale nodurilor cu cele noi în felul
urmãtor: deplasarea nodului pe direcþia datã este permisã dacã sunt permise în
cele douã coduri iar în caz contrar nu sunt permise. Aceastã opþiune se poate
defini la modelul cu plan de simetrie.

Exemplu eX eY eZ
θX θY θZ
Cod existent: liber blocat liber blocat liber blocat
Cod nou: liber liber liber blocat blocat blocat
Cod final: liber blocat liber blocat blocat blocat

Fiecare nod are un cod cu ºase simboluri pentru deplasãrile eX, eY, eZ ºi
rotirile θX, θY, θZ dupã axele globale.
F
Implicit toate nodurile sunt libere ºi se pot modifica dupã preferinþã. Pe
direcþiile blocate, componentele încãrcãrilor ºi ale maselor nu sunt luate în
considerare. Suma încãrcãrilor care acþioneazã pe direcþia gradelor de
libertate blocate sunt afiºate în tabelul cu încãrcãrile neechilibrate.
$
Nodurile care au grade de libertate blocate pe o direcþie din cele ºase, apar cu
culoarea albastru deschis.
Tabelul gradelor de libertate nodale predefinite:
Legendã: deplasare liberã, rotire liberã în jurul axei.

1=blocat
0=liber
1 2 3 4 5 6
eX eY eZ
θX θY θZ





188 AxisVM 7.0


Grad de libertate Figura Grad de
libertate
Figura
Grinzi cu zãbrele
Grindã cu zãbrele
în planul X-Y
cod: 001111

Grindã cu
zãbrele în
planul X-Z
cod: 010111
Grindã cu zãbrele
în planul Y-Z
cod: 100111

Grindã cu
zãbrele
spaþialã
cod: 000111
Structuri în cadre
Cadru în planul
X-Y
cod: 001110

Cadru în
planul X-Z
cod: 010101

Cadru în planul
Y-Z
cod: 100011


Reþele de grinzi
Reþea de grinzi în
planul X-Y
cod: 110001

Reþea de
grinzi în
planul X-Z
cod: 101010
Reþea de grinzi în
planul Y-Z
cod: 011100


ª aibe
ª aibã în planul
X-Y
cod: 001111

ª aibã în
planul X-Z
cod: 010111

ª aibã în planul
Y-Z
cod: 100111


Placã planã
Placã în planul
X-Y
cod: 110001

Placã în
planul X-Z
cod: 101010

Placã în planul Y-Z
cod: 011100


Manual de utilizare 189



Simetrii
Plan de simetrie
X-Y
cod: 001110

Plan de simetrie
X-Z
cod: 010101

Plan de simetrie
Y-Z
cod: 100011



3.9.14. Domeniu

Domeniul este un element geometric
ºi structural complex. Geometria lui
este descrisã de un poligon închis,
care poate sã conþinã goluri, linii ºi
puncte interioare. Domeniul descris
de punctele poligonului, golurilor
precum ºi ale liniilor trebuie sã se
afle obligatoriu în acelaºi plan.

Domeniul este definit prin urmãtorii parametrii:
Tip element (placã, ºaibã, învelitoare)
Material
Grosime
Sistem local de coordonate

La poligonul liniilor ºi punctelor interioare, precum ºi marginii golurilor
interioare domeniului se pot asocia urmãtoarele elemente:
– reazem nodal, liniar ºi de suprafaþã
– element tip nervurã
– încãrcare distribuitã
– greutate proprie
– încãrcare datã de variaþia de temperaturã
– grad de libertate nodal

$ Domeniul este reprezentat în
interiorul conturului prin linie
verde (învelitoare), roºie (placã)
sau albastrã (ºaibã).


190 AxisVM 7.0


Domeniul se poate aplica pentru modelarea planºeelor, pereþilor ca elemente
structurale complexe.
Se poate opta pentru generarea automatã a reþelei la domenii.
Vezi: 3.9.16. Generarea reþelei

Un element structural poate fi alcãtuit dintr-unul sau din mai multe domenii.




Domeniul poate sã conþinã alte domenii interioare.

Definirea
domeniului
Se selecteazã liniile care sunt contururile unuia sau a mai multor domenii.
Programul alege dintre liniile selectate poligoanele cele mai mari care se aflã
în acelaºi plan ºi le asociazã parametrii definiþi în fereastra de dialog:




Modificare Clicând pe linia de contur interioarã a domeniului apare fereastra de dialog de
mai sus în cu funcþia Modificare.
ª tergere Clicând pe butonul [Delete] ºi selectând domeniile dorite, dupã închiderea
ferestrei de dialog programul ºterge numai proprietãþile domeniului (încãrcãri,
reazeme), nu ºi punctele sau liniile componente ale lui.
Domeniul 1

Domeniul 1

Domeniul 3

Domeniul 2

Manual de utilizare 191


3.9.15. Gol

Definirea golurilor în interiorul domeniilor.
Se selecteazã poligoanele închise
din interiorul domeniului (dome-
niilor), care vor defini golurile.
Golurile pot fi mutate în cadrul
unui domeniu sau dintr-un do-
meniu în altul, geometria lor
poate fi schimbatã dupã
preferinþã. Poligonul golului ºi
cel al domeniului trebuie neapãrat
sã se situeze în acelaºi plan.


$ Golurile sunt reprezentate în exteriorul conturului cu linie verde (învelitoare),
roºie (placã) sau albastrã (ºaibã).

3.9.16. Generarea reþelei

Genereazã o reþea de elemente finite triunghiulare având lungimea laturilor
cea setatã în fereastra de dialog de mai jos. Reþeaua generatã ia în considerare
toate golurile, punctele ºi liniile interioare ale domeniului.



Generarea reþelei poate fi urmãritã într-o fereastrã separatã în care clicând pe
butonul Renunta se poate opri generarea reþelei.




La generarea reþelei în cazul unor elemente finite tip barã care sunt incluse
total sau parþial în domeniu, programul ia în considerare numai nodurile de la
capetele de barã, nu ºi liniile aferente acesteia.
Dacã în interiorul domeniului se gãsesc elemente patrulatere sau triunghiulare
pe care deja au fost generate reþele, programul le include farã modificãri pe
acestea în reþeaua nouã.

Domeniu Gol

192 AxisVM 7.0





Înaintea generãrii reþelei Dupã generarea reþelei

Generarea unei reþele noi pe un domeniu pe care anterior s-a generat o reþea
are ca efect schimbarea reþelei domeniului în cel nou.

3.9.17. Îndesirea reþelei de elemente finite


Cu aceste funcþii se poate mãri fineþea de discretizare în elemente finite. În
urma aplicãrii funcþiilor, elementele finite noi moºtenesc proprietãþile,
(material, grosime, referinþe, …), rezemarea ºi încãrcãrile elementelor finite
originale. Se poate alege dintre urmãtoarele posibilitãþi de îndesire:

Uniformã







înainte de îndesire

dupã îndesire
Manual de utilizare 193






Se dã lungimea maximã a laturii unui element finit din reþeaua îndesitã.
Funcþia realizeazã îndesirea reþelei astfel încât fiecare element va avea laturile
de lungime mai micã decât valoarea datã.

Îndesirea unei
zone

Se face o îndesire uniformã pe elementele selectate.



Elementele selectate sunt împãrþite în felul urmãtor:






Îndesire în jurul
unui punct


înainte de îndesire dupã îndesire
element dreptunghiular element triunghiular
înainte de îndesire dupã îndesire
194 AxisVM 7.0








Trebuie selectate nodurile, în jurul cãrora se doreºte îndesirea reþelei (ex:
rezemãrile pe stâlpi ale plãcilor). Trebuie dat un raport de împãrþire. Reþeaua
din jurul nodurilor selectate va fi generatã astfel, încât sã împartã liniile de
reþea dupã raportul dat. Acest raport poate avea valori între 0.2-0.8.

Îndesire dupã
muchie








Trebuie selectate liniile (muchiile) în jurul cãrora se cere îndesirea reþelei
(ex: rezemãri pe muchie, încãrcãri distribuite) ºi dat un raport de împãrþire.
Reþeaua (din jurul liniilor marcate) va fi generatã astfel încât sã împartã liniile
legate la liniile marcate dupã raportul dat. Raportul poate avea valori între
0.2-0.8.

înainte de îndesire

dupã îndesire

înainte de îndesire

dupã îndesire

Manual de utilizare 195


3.9.18. Model ArchiCAD





Cu opþiunea File / Import se poate încãrca un file ArchiCAD tip *.ach ca
folie de dos în model.
Vezi detal i at…2.1.6. Import

Vizualizare Se poate selecta care dintre nivelele ºi tipurile de elemente ale modelului
original ArchiCAD sã aparã pe folia de dos.


Observaþie:
La generarea unei scheme statice
sau la ºtergerea unor obiecte, apare
paleta de selectare. Pe aceastã
paletã se poate seta în ce domeniu
de secþiune (stâlpi, grinzi) sau
domeniu de grosime (pereþi,
planºee ºi învelitoare) sã se
încadreze elementele vizualizate.



ª tergerea
obiectelor
Cu aceastã opþiune se pot ºterge elementele selectate ale foliei de dos.
Intervalul complet
196 AxisVM 7.0


Generarea
schemei statice
Cu elementele selectate ale foliei de dos programul genereazã o schemã
staticã. Elementele preluate se considerã astfel: stâlpii ºi grinzile prin axa lor
centralã, iar elementele tip planºeu, perete ºi învelitoare prin planul lor
median.
Pe baza nivelurilor ºi a elementelor existente în modelul ArchiCAD
programul genereazã detalii. Elementele schemei statice sunt introduse
automat în aceste detalii (Vezi...1.8.6. Detalii).

Obiectelor ArchiCAD selectate se pot asocia proprietãþi de element dupã cum
urmeazã:

Planºeu

Se poate defini planºeul ca
placã planã sau învelitoare.
Trebuie definit materialul ºi
grosimea planºeului. În
cazul unor planºee din mai
multe straturi vor apãrea ºi
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor ArchiCAD în lista
din figura alãturatã. Putem
seta grosimea ºi prin
selectarea straturilor. Impli-
cit programul alege stratul
cu grosimea cea mai mare.

Perete

Perete poate fi definit ca ºi
tip ºaibã sau învelitoare.
Trebuie definit materialul ºi
grosimea peretelui. În cazul
unor pereþi din mai multe
straturi vor apãrea ºi
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor ArchiCAD în listã
din figura alãturatã. Putem
seta grosimea ºi prin
selectarea straturilor. Impli-
cit programul alege stratul
cu grosimea cea mai mare.
Manual de utilizare 197


Se poate asocia reazem liniar pãrþii inferioare a peretelui clicând în cãsuþa
Rezemare la partea inferioarã.
Obiectul perete selectat poate fi modificat într-un reazem liniar prin opþiunea
Convertirea pereþilor în reazeme. Astfel reazemele vor apãrea în locul
muchiei de sus a peretelui. La calculul rigiditãþilor reazemelor programul þine
cont de modul de rezemare a pãrþii inferioare ºi superioare a peretelui.

Stâlp

Programul preia obiectele de
tip stâlp ca elemente barã.
Trebuie definit materialul ºi
secþiunea stâlpului. În cazul
alegerii variantei Automat
la secþiune, programul alege
tipul secþiunii dupã carac-
teristicile geometrice ale
modelului ArchiCAD. Se
poate asocia reazem nodal
pãrþii de jos a stâlpului
clicând în cãsuþa Rezemare
la partea inferioarã.


Obiectele stâlp selectate pot fi schimbate în reazeme nodale prin opþiunea
Convertirea stâlpilor în reazeme. Astfel reazemele vor apãrea în capãtul de
sus a stâlpului. La calculul rigiditãþilor reazemelor programul þine cont de
modul de rezemare al stâlpului.

Grindã

Obiectele tip grindã se pot
defini ca nervurã sau ca
barã. Trebuie definit mate-
rialul ºi secþiunea grinzii. În
cazul alegerii variantei
Automat la secþiune, prog-
ramul alege tipul secþiunii
dupã caracteristicile geo-
metrice ale modelului
ArchiCAD.
Import din biblioteca
de secþiuni
Editor grafic de
secþiuni
198 AxisVM 7.0


Acoperiº

Obiectele tip acoperiº sunt
întotdeauna considerate ca
elemente tip învelitoare.
Trebuie definit materialul ºi
grosimea acoperiºului. În
cazul unor elemente din mai
multe straturi vor apãrea ºi
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor ArchiCAD în lista
din figura alãturatã.
Grosimea putem seta ºi prin
selectarea straturilor.
Implicit programul alege
stratul cu grosimea cea mai
mare.
3.9.19. Modificare
Modificarea caracteristicilor elementelor finite deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se þine apãsatã tasta [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul elementele de
modificat. Pentru selectare se poate utiliza ºi fereastra sau bara de
selectare.
2. Se dã un clic pe butonul elementului.
3. În rândul datei de modificat se comutã butonul de modificare.
4. Se modificã data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.

Modificare rapidã: clicând pe domeniul sau elementul finit apare fereastra
de dialog aferentã acestuia. Dacã sunt selectate mai multe elemente finite,
clicând pe unul dintre acestea este posibilã modificarea proprietãþilor tuturor
elementelor acest tip deodatã. Dacã sunt selectate elemente finite ºi se
clicheazã pe un element neselectat, selecþia se anuleazã iar modificarea va fi
valabilã pentru elementul pe care s-a clicat. Clicând pe un nod este posibilã
modificarea rapidã a gradelor de libertate ale acestuia.
Manual de utilizare 199


3.9.20. ª tergere
[Delete] ª tergerea elementelor deja definite.
ª tergerea se poate face în felul urmãtor:
1. Concomitent, prin apãsarea tastei [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul
elementele care se vor ºterge. În timpul selectãrii se poate utiliza
bara de selecþie.
2. Se apasã tasta [Delete].
3. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg elementele care se ºterg.
4. Cu tasta OK se închide fereastra.




F
Geometrie
Dacã la elementele geometrice sunt definite elemente finite ºi încãrcãri, se
ºterg elementele finite ºi încãrcãrile.
Elemente
Dacã la elementele finite au fost ataºate alte elemente finite (ex. reazem sau
nervurã), reazemele ºi încãrcãrile vor fi ºterse de asemenea.
Referinþã
ª tergând referinþele, se ºterg definiþiile elementelor finite ºi încãrcãrile la care
s-au folosit referinþele respective.

200 AxisVM 7.0


3.10. Încãrcãri



Definirea ipotezelor de încãrcare pentru analizele staticã, modalã ºi stabilitate.
F
Pentru analiza staticã, modalã ºi stabilitate trebuie definitã cel puþin o
ipotezã de încãrcare.

Dintre ipotezele de încãrcare definite se poate
alege cea doritã direct din meniul rapid care apare
prin clicarea pe sãgeata aflatã lângã butonul
Ipoteze ºi grupãri de încãrcare (încãrcãrile
definite sunt valabile pentru aceastã ipotezã de
încãrcare).


3.10.1. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare



Manual de utilizare 201



Ipoteza Clicând pe un icon din câmpul Ipotezã nouã, în lista ipotezelor de încãrcare
apare un câmp nou, necompletat. În câmp se poate completa numele ipotezei.
Sunt permise denumiri de ipotezã care încã nu figureazã în lista ipotezelor. Se
pot defini maxim 99 de ipoteze.
Tipul ipotezei poate sã fie unul din urmãtoarele trei :
Static
Aceastã ipotezã se poate folosi la analiza modalã sau stabilitate. În cazul
analizei modale, încãrcãrile dintr-o ipotezã staticã se pot transforma în mase
nodale. Ipoteza se poate asocia la o grupare de încãrcare. La generarea
combinaþiilor de dimensionare, ipoteza va participa cu parametrii grupãrii.
F
Combinaþiile de dimensionare se pot genera numai din rezultatele
analizelor statice de ordinul I.
Linie de influenþã
În aceastã ipotezã de încãrcare se pot defini numai deplasãri relative
secþionale pentru generarea liniilor de influenþã. Ipoteza se poate folosi în
analiza staticã liniarã. Rezultatul va fi linia de influenþã pentru eforturile
unitare X, Y ºi Z.
F
În ipoteza de încãrcare Linii de influenþã se pot defini numai tipuri de
încãrcãri pentru linie de influenþã.

Seismic
În aceastã ipotezã se definesc parametrii necesari pentru generarea
încãrcãrilor din seism. Pentru generarea acestei ipoteze, este obligatorie
efectuarea analizei modale. Pentru fiecare formã de vibraþie pe baza maselor
nodale ºi a frecvenþelor, programul genereazã o ipotezã de încãrcare. La
definirea încãrcãrilor seismice se genereazã k+2 ipoteze, unde k este numãrul
modurilor de vibraþie iar douã ipoteze conþin media pãtraticã a eforturilor cu
semnele ´+´ ºi ´-´.
Vezi detaliat… 3.10.18. Seism
F
În ipoteza de încãrcare Seismic se pot defini numai tipuri de încãrcãri pentru
seism.

Duplicare
Se poate face o copie a ipotezei de încãrcare. La copiere trebuie dat numele
noii ipoteze ºi un factor de multiplicare. Încãrcãrile din ipoteza nouã se
înmulþesc cu acest factor. Valoarea factorului poate fi ºi negativã.


ª tergere
ª terge ipoteza selectatã.

Selectarea unei ipoteze de încãrcare:
Se selecteazã o ipotezã de încãrcare din lista ipotezelor de încãrcare din partea
stânga a ecranului. Dupã închiderea ferestrei de dialog, ipoteza actualã va fi
ipoteza selectatã.
202 AxisVM 7.0


Grupare nouã Pentru generarea combinaþiilor de dimensionare este necesarã definirea
grupãrilor de încãrcare. Clicând pe un icon din Grupare nouã, în lista
ipotezelor de încãrcare apare un câmp gol. În acest câmp se poate completa
numele grupãrii. Sunt permise denumiri de grupãri care încã nu figureazã în
lista grupãrilor. La definirea unei grupãri trebuie daþi ºi coeficienþii de grupare
(coeficienþi de siguranþã, de simultaneitate ºi dinamici).
Ipotezele de încãrcare se pot asocia în aceste grupãri de încãrcare. Ipoteza
selectatã va face parte din gruparea selectatã din lista grupãrilor de încãrcare.
Ipotezele de încãrcare se pot grupa ºi cu ajutorul mausului din lista ierarhicã a
grupãrilor ºi a ipotezelor. Vezi detaliat…3.10.2 Combinaþii de
încãrcãri
În grupare poate sã fie una din urmãtoarele tipuri de încãrcãri:

Permanente
Grupa încãrcãrilor permanente (greutatea proprie, încãrcãri permanente…).
Toate încãrcãrile din aceastã categorie sunt luate în considerare în fiecare
combinaþie calculatã.

Cvasipermanente
Grupa încãrcãrilor cvasipermanente. Toate încãrcãrile din aceastã categorie
sunt luate în considerare când efectul lor este defavorabil.

Variabile
Grupa încãrcãrilor temporare variabile (încãrcãri utile, încãrcãri din vânt,
zãpadã, …). Toate încãrcãrile din aceastã categorie sunt luate în considerare
când efectul lor este defavorabil.

Excepþionale
Grupa încãrcãrilor excepþionale (seism, cedare de reazem, explozie, ...). Din
grupa încãrcãrilor excepþionale, la formarea unei combinaþii de dimensionare
se ia numai o singurã ipotezã de încãrcare cu încãrcãri excepþionale.

Tipul încãrcãrilor Diferitele tipuri de elemente finite se pot încãrca cu urmãtoarele tipuri de
încãrcãri:

Tipul încãrcãrii Tipul elementului
Concentrat Nod, barã
Distribuit Barã, nervurã, placã, învelitoare
Pe muchie ª aibã, placã, învelitoare
Greutatea proprie Zãbrea, barã, nervurã, ºaibã, placã, învelitoare
Variaþie de lungime Zãbrea, barã
Variaþie de temperaturã Zãbrea, barã, nervurã, ºaibã, placã, învelitoare
Forþã de tensionare Zãbrea, barã
Cedare de reazem Reazem
Lichid Placã, învelitoare
Linie de influenþã Zãbrea, barã
Manual de utilizare 203


Seism Nod
3.10.2. Combinaþii de încãrcãri




Cu aceastã funcþie din ipotezele de încãrcare definite se pot genera combinaþii
de încãrcãri. La definirea unei combinaþii, fiecãrei ipoteze de încãrcare trebuie
sã i se asocieze un coeficient, în funcþie de mãsura în care aceasta participã
într-o combinaþie. Programul calculeazã combinaþiile însumând rezultatele
ipotezelor (deplasãri, eforturi, reacþiuni), multiplicate cu coeficienþii daþi.
Dacã folosim coeficientul 0, ipotezele de încãrcare respective nu vor participa
în combinaþia respectivã.
F
Existã posibilitatea de a modifica, ºterge sau crea o combinaþie nouã ºi
ulterior, dupã efectuarea calculelor. Dupã modificarea tabelului de
combinaþii, când se trece din nou la rezultate, programul genereazã
automat ºi rezultatele acestor combinaþii noi (Se poate utiliza doar la
rezultatele calculelor de ordinul I).
În cazul modificãrii combinaþiilor de încãrcare aferente analizei de ordinul
II, rezultatele acestora se ºterg.

STAS Combinaþiile (grupãrile) de dimensionare vor fi calculate conform STAS
101077/OA-77 în modul urmãtor:
1. Eforturi, reacþiuni (stãri limitã ultime):

X(G.F.) V n n C n P n
i i g i i i i
· ⋅ ⋅ + + ⋅
∑ ∑ ∑

.) S . G ( X E V n C P
1 i
d
i i i
· + ⋅ + +
∑ ∑ ∑

Programul calculeazã automat toate combinaþiile posibile în gruparea
fundamentalã ºi în gruparea specialã pe baza formulelor de mai sus, dupã care
204 AxisVM 7.0


selecteazã valorile maxime ºi minime ale eforturilor/reacþiunilor referitoare la
secþiunea datã.
2. Deplasãri (stãri limitã ale exploatãrii normale):

Y(G.F.) V n C P
i g i i
· ⋅ + +
∑ ∑ ∑


Sunt calculate automat toate combinaþiile posibile în gruparea fundamentalã,
pe baza formulei de mai sus, dupã care sunt selectate valorile maxime º i
minime ale deplasãrilor.

Semnificaþia notaþiilor:
P - componenta încãrcãrii permanente
C - componenta încãrcãrii cvasipermanente
V - componenta încãrcãrii variabile
E - componenta încãrcãrii excepþionale
n - coeficientul încãrcãrii (de supraîncãrcare - conduce la intensitãþi de calcul
limitã)
n
d
- coeficientul încãrcãrii (de lungã duratã - conduce la intensitãþi de calcul
reduse)
n
g
- coeficient de grupare - este luat în considerare automat în funcþie de
numãrul încãrcãrilor variabile luate în considerare în combinaþia respectivã,
cu urmãtoarele valori:
1,0 în cazul unei singure încãrcãri variabile;
0,9 în cazul a douã sau trei încãrcãri variabile;
0,8 în cazul a patru sau mai multe încãrcãri variabile;

EUROCODE Combinaþiile de dimensionare conform EUROCODE sunt calculate pe baza
relaþiilor de mai jos:
Pentru eforturi:
permanente ºi variabile:

ki
j i
i Qi kj Qj ki Gi
Q Q G
∑ ∑

Ψ + +
0
γ γ γ
excepþionale:

ki
j i
i kj j k ki GAi
Q Q A G
∑ ∑

Ψ + Ψ + +
2 1
γ
seismice:

ki i Ed I ki
Q A G
∑ ∑
Ψ + +
2
γ

Pentru deplasãri:
rar:
Manual de utilizare 205



ki
j i
i kj ki
Q Q G
∑ ∑

Ψ + +
0

de lungã duratã:

ki
j i
i kj j ki
Q Q G
∑ ∑

Ψ + Ψ +
2 1

cvasipermanente:

ki i ki
Q G
∑ ∑
Ψ +
2


3.10.3. Forþe concentrate în noduri



Încãrcãrile nodale se definesc cu cele ºase
componente F
x
, F
y
, F
z
, M
x
, M
y
, M
z
dupã direcþia
axelor de coordonate globale. Dacã încãrcarea se
defineºte într-un nod în care deja existã o încãrcare,
atunci se poate opta pentru adãugare sau
suprascriere.



Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate
globale.
F
Dacã nodul nu are posibilitate de deplasare liberã în direcþia componentei
încãrcãrii (gradul de libertate corespunzãtor este blocat), nu va avea efect
asupra structurii.
$
Forþele concentrate aplicate în noduri sunt reprezentate cu sãgeþi galbene iar
momentele încovoietoare concentrate cu sãgeþi duble de culoare verde.


206 AxisVM 7.0


3.10.4. Forþe concentrate pe bare



Încãrcãrile concentrate se definesc cu cele ºase componente F
x
, F
y
, F
z
, M
x
,
M
y
, M
z
dupã direcþia axelor de coordonate globale sau locale. Dacã încãrcarea
se defineºte într-o secþiune în care deja existã o încãrcare atunci se poate opta
pentru adãugare sau suprascriere.
Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate
globale sau locale.
$
Forþele concentrate sunt notate cu sãgeþi galbene iar momentele încovoietoare
concentrate cu sãgeþi duble de culoare verde.

3.10.5. Forþe concentrate pe domeniu

În poziþia actualã a cursorului se poate defini o forþã concentratã pe domeniu
sau element finit. Programul determina tipul ºi planul suprafeþei. Se pot defini
numai încãrcãri concentrate care sunt compatibile cu suprafaþa.
Poziþia încãrcãrilor se poate da ºi cu coordonate.

Direcþia încãrcãrii poate sa fie :
– paralelã cu sistemul global de coordonate
– paralelã cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului
finit
– conform referinþei.

Manual de utilizare 207








Modificare Se poate modifica poziþia ºi valoarea forþei concentrate deja existente.

Modificarea
poziþiei:
1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii
2. Apãsând butonul din stânga al mausului se poate muta încãrcarea.
3. Prin miºcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încãrcarea
se poate muta în poziþia nouã.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încãrcarea concentratã se
muta în poziþia nouã.

Modificarea
valorii:
1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii.
2. Se apasã pe butonul din stânga a mausului.
3. În fereastra încãrcãrii se modificã încãrcarea.
4. Se închide fereastra de dialog a încãrcãrii.

Modificarea încãrcãrii se poate face ºi în tabel.
F Încãrcãrile definite pe domenii se pãstreazã ºi la regenerarea reþelei de
elemente finite.

208 AxisVM 7.0


3.10.6. Încãrcãri distribuite pe bare ºi nervuri



Pe barele selectate se pot defini încãrcãri distribuite. Într-o ipotezã de
încãrcare pe o barã se pot defini mai multe încãrcãri distribuite.



Manual de utilizare 209



Parametrii care se dau:
Direcþia: local, global, global proiectat
Tip: dreptunghi, trapez, triunghi
Poziþia: A-dupã raport, H-dupã distanþã
Secþiunea 1: x1 distanþa mãsuratã de la nodul i
Valoarea încãrcãrii în secþiunea 1: px1, py1, pz1 [kN/m]
Secþiunea 2: x2 distanþa mãsuratã de la nodul i
Valoarea încãrcãrii în secþiunea 2: px2, py2, pz2 [kN/m]

Definit dupã raport → 0 ≤ x1 / x2 ≤ 1.
Definit dupã lungime → 0 ≤ x1 < x2 ≤ L unde L [m] este lungimea barei.

Dacã tipul încãrcãrii este global proiectat aceasta are valoarea:
α sin p p
b
⋅ · , unde α este unghiul între axa barei ºi direcþia încãrcãrii.
F
Încãrcãri distribuite pe nervuri se pot defini numai pe toatã lungimea ei.

3.10.7. Încãrcãri uniform distribuite pe muchie



Încãrcarea uniform distribuitã pe muchie se defineºte pe muchia elementelor
finite plane. În cazul învelitoarelor încãrcarea se poate defini ºi în proiecþia
globalã. Intensitatea încãrcãrii este constantã în lungul muchiei.
În funcþie de tipul elementului finit, încãrcarea poate fi:




210 AxisVM 7.0


Tip În direcþia coordonatelor locale În direcþia coordonatelor globale

ª aibã





-


-







-


-

Placã
planã





-


-

Înveli-
toare





















Manual de utilizare 211


Pentru Învelitoare se pot defini încãrcãri global proiectate. Pe baza intensitãþii
date se poate calcula încãrcarea care acþioneazã pe muchie α cos p p
s
⋅ · ,
unde α este unghiul între muchie ºi direcþia încãrcãrii.

3.10.8. Încãrcare liniarã pe domeniu

Definire încãrcare liniarã pe domeniu sau pe element finit plan. Se pot defini
numai încãrcãri concentrate care sunt compatibile cu suprafaþa.
Direcþia încãrcãrii poate sã fie:
– paralelã cu sistemul global de coordonate
– globalã proiectatã
– paralelã cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului
finit





Definirea
încãrcãrii liniare
pe domeniu între
douã puncte



Definirea
încãrcãrii liniare
pe domeniu pe un
poligon.


Modificare Se poate modifica poziþia ºi valoarea forþei concentrate deja existent.

212 AxisVM 7.0


Modificarea
poziþiei:
1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii
2. Apãsând butonul din stânga a mausului se poate muta încãrcarea.
3. Prin miºcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încãrcarea
se poate muta în poziþia noua.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încãrcarea concentrata se
muta în poziþia noua.

Modificarea
valorii:
1. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii.
2. Se apasã pe butonul din stânga a mausului.
3. In fereastra încãrcãrii se modifica încãrcarea.
4. Se închide fereastra de dialog al încãrcãrii

Modificarea încãrcãrii se poate face ºi în tabel. în tabel se poate modifica ºi
forma liniei de distribuþie a încãrcãrii.

F Încãrcãrile definite pe domenii se pãstreazã ºi la regenerarea reþelei de
elemente finite.

3.10.9. Încãrcãri uniform distribuite pe suprafaþã



Intensitatea încãrcãrii uniform distribuite pe un element de suprafaþã este
constantã.
Încãrcãrile uniform distribuite pe suprafaþa se pot definii pe elemente finite de
suprafaþa ºi domenii.

F
Încãrcãrile definite pe domenii se pãstreazã ºi la regenerarea reþelei de
elemente finite.




Manual de utilizare 213


În funcþie de tipul elementului finit de suprafaþã încãrcãrile pot fi:


Tip În direcþia coordonatelor locale În direcþia coordonatelor globale

ª aibã




-


-





-


-

Placã
planã



-


-

Înveli-
toare



















214 AxisVM 7.0


3.10.10. Încãrcãri tip lichid



Pentru elementele marcate
se pot defini încãrcãri de
tip lichid liniar variabil.
Încãrcarea care acþioneazã
asupra elementelor de
suprafaþã este calculatã în
centrul elementelor.


3.10.11. Încãrcãri din greutatea proprie

Programul calculeazã greutatea proprie a elementelor în funcþie de aria
secþiunii transversale ºi densitate în cazul barelor respectiv grosime ºi
densitate în cazul elementelor de suprafaþã ºi le asociazã la ipoteza actualã.


3.10.12. Variaþie de lungime


Pentru barele ºi zãbrelele
selectate se poate defini o
variaþie de lungime (eroare de
fabricaþie) de mãrimea dL. O
variaþie de lungime dL
pozitivã induce compresiune
în element. Efectul este
asemãnãtor cu încãrcarea din
temperaturã ( ) dT dL L · ⋅ α .
Manual de utilizare 215


3.10.13. Forþã de tensionare


Pentru barele ºi zãbrelele
selectate se poate defini o forþã
de tensionare P[kN]. O forþã de
tensionare pozitivã induce în
element întindere.

Efectul este asemãnãtor cu încãrcarea datã de temperaturã
( ) dT P E A
·
· − ⋅ ⋅ α .



3.10.14. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente de barã



Zãbrea Zãbrelelor selectate li se asociazã o variaþie de temperaturã uniformã.
Se dau urmãtorii parametrii:
T
ref
temperatura iniþialã (în stare netensionatã)
T temperatura finalã (în timpul analizei)

Barã/nervurã Barelor sau nervurilor selectate li se asociazã de asemenea o variaþie de
temperaturã uniformã. Se dau urmãtorii parametrii:
T
ref
: temperatura iniþialã
T
s
: temperatura fibrei superioare în direcþia selectatã
T
i
: temperatura fibrei inferioare în direcþia selectatã

dT
=
=T - Tref variaþia uniformã de temperaturã.
Dacã dT
=
este pozitiv nervura sau bara se încãlzeºte.
216 AxisVM 7.0


Temperatura în centrul de greutate (T):

Cu direcþia localã y
y
G
H
y
T T T T ) (
2 1 2
− + ·
Cu direcþia localã z
z
G
H
z
T T T T ) (
2 1 2
− + ·
unde (y
G
, z
G
) este centrul de greutate al secþiunii iar H
y
, H
z
dimensiunile
secþiunii descrise în baza de date a secþiunilor.

dT
¹
=T
1
– T
2
variaþia de temperaturã neuniformã.


3.10.15. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente plane



Elementelor plane selectate li se poate asocia o variaþie de temperaturã
uniformã sau neuniformã.
Se dau urmãtorii parametrii:
T
ref
: temperatura iniþialã (în stare netensionatã)
T
1
: temeperatura feþei dinspre punctul de referinþã (la z > 0)
T
2
: temeperatura feþei opuse punctului de referinþã (la z < 0)

dT
=
variaþia uniformã de temperaturã luatã în considerare în planul median al
elementului. Dacã dT
=
este pozitiv, elementul se încãlzeºte.

r ef
T T T dT − + ·
·
2 / ) (
2 1


dT
¹
variaþia neuniformã de temperaturã.

2 1
T T dT − ·



Manual de utilizare 217








Pentru elementele tip ºaibã se ia în considerare numai componenta dT
=
.
Pentru elementele tip placã se ia în considerare numai componenta dT
¹
.


3.10.16. Cedare de reazem

În direcþia rezemãrilor, reazemele nodale se încarcã cu deplasarea e [m] sau
rotirea θ [rad]. Dacã deplasarea nodului este blocatã pe direcþia componentei
cedãrii de reazem (grad de libertate blocat) aceasta nu are efect asupra
structurii.
Ordinea de mãrime a rigiditãþii reazemului trebuie sã fie de 3-4 ori mai mare
decât rigiditatea structurii pe direcþia reazemului. Cedarea de reazem este
luatã în considerare cu forþa
deplasare reazem reazem
e K P ⋅ · care acþioneazã pe
direcþia respectivã.
Semnele pozitive ale cedãrilor de reazem sunt prezentate în figurã:



T
2

T
1

Punct de referinþã

218 AxisVM 7.0


3.10.17. Linii de influenþã


Pentru secþiunea barei
selectate se poate da
deplasarea relativã a
secþiunii e
x
/e
y
/e
z

x

y


z
. Pentru aceastã încãr-
care componentele diagra-
melor de deplasare
reprezintã linia de
influenþã a secþiunii date a
barei. Valoarea
deplasãrilor relative e sau
θ trebuie sã fie +1.00 sau
-1.00.

F
Încãrcare pentru linie de influenþã se poate defini numai în ipoteza de linie
de influenþã. (Vezi 3.10.1. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare).
Zãbrea Pentru secþiunea barei selectate se poate da deplasarea
relativã a secþiunii e
x
. Pentru aceastã încãrcare,
componentele diagramelor de deplasare reprezintã
linia de influenþã a secþiunii date a barei. Valoarea
deplasãrilor relative e
x
trebuie sã fie +1.00 sau -1.00.

Barã Pentru secþiunea barei selectate se poate da deplasarea relativã a secþiunii
e
x
/e
y
/e
z

x

y

z
. Pentru aceastã încãrcare, componentele diagramelor
deplasãri reprezintã liniile de influenþã ale secþiunii date a barei. Valoarea
deplasãrilor relative e sau θ trebuie sã fie +1.00 sau -1.00.

Manual de utilizare 219


3.10.18. Seism

Determinarea încãrcãrilor din seism
se face cu analiza spectralã a rãspun-
sului pentru modele plane ºi spaþiale
conform normativului P100-92.

Din valorile ºi vectorii proprii calculaþi de program în cadrul analizei modale
programul genereazã încãrcãrile orizontale nodale aferente maselor nodale
pentru fiecare mod de vibraþie. Cu aceste încãrcãri aferente fiecãrui mod de
vibraþie, se efectueazã o analizã staticã.
Din rezultatele obþinute se calculeazã media pãtraticã a solicitãrilor:


·
i
ki k
Y Y
2

unde Y
i
este componenta deplasãrii sau a efortului într-o secþiune în modul i
de vibraþie. În cazul în care diferenþa între douã perioade proprii succesive
este mai micã de 10%, atunci valorile deplasãrilor ºi solicitãrilor sunt
calculate cu relaþia
Y Y Y
j j j j , + +
· +
1 1

iar suma obþinutã este consideratã ca un singur termen în calculul mediei
pãtratice.

Eforturile astfel obþinute sunt întotdeauna pozitive. La definirea ipotezei
seismice sunt generate douã ipoteze de încãrcare, una marcatã cu ‘+’ ºi
cealaltã cu ‘-‘. În prima ipotezã media pãtraticã a deplasãrilor ºi eforturilor
este cu semnul pozitiv, iar în cealaltã cu negativ. Dupã efectuarea analizei
statice, rezultatele aferente fiecãrui mod de vibraþie apar în ipoteze separate
de încãrcare, cu denumirile marcate de ‘01’, ‘02’, ‘n’. Aceste ipoteze de
încãrcare se pot folosi la crearea combinaþiilor de încãrcare ºi a combinaþiilor
de dimensionare.
220 AxisVM 7.0


Se dau urmãtorii parametrii:
α [ ]: coeficient de importanþã al construcþiei
k
s
[ ]: coeficient funcþie de zona seismicã
T
c
[s]: perioada de colþ
ψ [ ]: coeficient de reducere a efectelor acþiunii seismice
V
e
[m/s]: viteza echivalentã de propagare a undelor seismice
L
c
[m]: lungimea construcþiei

În funcþie de perioadele proprii ale structurii, programul determinã
coeficienþii β
r
conform diagramelor de mai jos:




Forþele seismice sunt calculate conform relaþiei:
k
'
r , k r s r , k
G k S η β α Ψ ·
unde, k : gradul de libertate al nodului
r : numãrul modului propriu de vibraþie
în timp ce coeficientul
'
kr
η
r kr
'
kr
p v · η
unde factorul de participare
r
p se determinã cu relaþia:
2
r
2
ry
2
rx r
p p p p
θ
+ + ·
În aceastã metodã de calcul nu este consideratã influenþa componentei de
translaþie verticalã a miºcãrii seismice a terenului datoritã faptului cã, de
regulã, este un cuplaj dinamic neglijabil între oscilaþiile verticale ºi cele
orizontale.
Factorii de participare parþiali se determinã cu relaþiile urmãtoare:

·
k
kx kr k
r
rx
v m
A
1
p γ

·
k
ky kr k
r
ry
v m
A
1
p γ
Manual de utilizare 221


( ) [ ]

+ − ·
k
k
'
kr k kr kx k ky k
r
r
r e
r
v J v y x m
A
1
T V
2
p
θ θ
γ γ γ ξ
π

unde:
c
L - lungimea construcþiei
θ
γ γ γ
k ky kx
, , - cosinuºi directori al gradului de libertate de indice k în raport
cu axele sistemului global de referinþe.
Factorul
r
A are expresia:
( )

+ ·
k
kr k kr k r
v J v m A
2 ' 2

în care:
k k
y x , - coordonatele în plan orizontal ale sistemului de referinþã global al
punctului la care se raporteazã un grad de libertate de indice k,
e
V - viteza echivalentã de propagare a undelor seismice în terenul de fundare.
Valorile coeficientului
r
ξ se determinã cu relaþia:
r r
ζ ξ 2 ·
unde:
3
2
2
2 2
log 0163 . 0 log 208 . 0 log 418 . 0 38 . 0

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
− − ·
r
g
r
g
r
g
r
T
T
T
T
T
T
ζ

Perioada predominantã
g
T se determinã cu relaþia:
C g
T T 6 . 0 ·
Programul verificã inegalitatea de mai jos ºi, dacã nu este satisfãcutã, dã un
mesaj de avertizare:
3
1
T V
L
r e
c
<

F
Dacã condiþia nu este satisfãcutã, înseamnã cã sarcinile seismice sunt
supraevaluate, ceea ce conduce la supradimensionãri considerabile.
222 AxisVM 7.0


3.10.19. Mase nodale



Pentru analiza modalã I/II masele care nu sunt introduse în ipotezele de
încãrcare se pot lua în considerare ca mase concentrate în noduri.
Pentru analiza modalã II masele nodale se pot lua în considerare ca încãrcãri
statice care prin efectul de ordinul II afecteazã rezultatele.


Pentru nodurile selectate se pot defini mase concentrate m
x
, m
y
, m
z
[kg] pe
cele trei direcþii globale.
$
Masele nodale sunt vizualizate cu un cerc dublu de culoare roºu închis.

3.10.20. Modificare
Modificarea încãrcãrilor deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se þine apãsatã tasta [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul elementele a cãror
încãrcare se modificã. Pentru selectare se poate utiliza ºi fereastra sau
bara de selectare.
2. Se dã un clic pe butonul încãrcãrii.
3. În rândul datei de modificat se comutã butonul de modificare.
4. Se modificã data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.

Modificare rapidã: clicând pe elementul finit încãrcat se afiºeazã fereastra
de dialog aferentã încãrcãrii. Dacã sunt selectate mai multe elemente finite,
clicând pe unul dintre acestea se pot modifica încãrcãrile pentru toate
elementele deodatã. Dacã sunt selectate elemente finite ºi clicarea se face pe
un element care nu este ales, selectarea se anuleazã iar modificarea se poate
face numai pentru acest element. Dacã elementul este încãrcat cu mai multe
încãrcãri se poate modifica numai o încãrcare a elementului. În acest caz se
Manual de utilizare 223


poate modifica încãrcarea concentratã sau distribuitã care este mai aproape de
punctul unde s-a fãcut clicarea.

F
Modificarea încãrcãrilor se face în mod asemãnãtor cu definirea, diferenþa
fiind numai în aspectul cã la modificare se poate schimba ºi o caracteristicã
a încãrcãrii. Caracteristicile încãrcãrii elementelor selectate care nu au fost
modificate în fereastrã rãmân neschimbate.

F
Dacã sunt selectate elemente a cãror încãrcare nu se poate modifica cu
funcþia apelatã, acestea rãmân neschimbate.

3.10.21. ª tergere
[Delete] ª tergerea încãrcãrilor deja definite.
Etapele operaþiei de ºtergere sunt urmatoarele:
1. Concomitent, la apãsarea tastei [Shift] ºi cu cursorul, se selecteazã
elementele a cãror încãrcare se ºterge. În timpul selectãrii se poate
utiliza bara de selecþie.
2. Se apasã tasta [Del.]
3. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg elementele care se ºterg.
4. Cu tasta OK se închide fereastra.




Geometria
Dacã la elementele geometrice sunt definite elemente finite ºi încãrcãri,
acestea se ºterg.
224 AxisVM 7.0


Elemente
Dacã la elementele finite au fost ataºate alte elemente finite (ex. reazem sau
nervurã), acestea se ºterg de asemenea. Dacã pe elementul finit a fost definitã
ºi încãrcare se ºterge ºi aceasta.
Referinþe
ª tergând referinþele, se ºterge ºi definiþia elementelor finite precum ºi
încãrcãrile la care s-au folosit referinþele respective.










Manual de utilizare 225


4. Analizã
Cu acest program se pot efectua analize statice de ordinul I ºi II, modale de
ordinul I ºi II ºi de stabilitate. În sistemul de programe AxisVM, analiza
structurilor se bazeazã pe metoda elementului finit. Metoda elementului finit
este prezentatã detaliat în bibliografia manualului de utilizare. Condiþia
utilizãrii sistemului de programe este cunoaºterea metodei elementului finit
aferent programului ºi experienþã în utilizarea acestuia.
Analiza unei structuri este efectuatã în trei etape:




1. pregãtirea datelor pentru analizã
2. efectuarea analizei (în funcþie de tipul analizei)
3. prelucrarea rezultatelor pentru vizualizare

Etapele, durata unei analize ºi datele referitoare la model, se pot vizualiza prin
apãsarea butonului Detalii.

Pregãtirea
datelor pentru
analizã
În cadrul pregãtirii datelor, programul verificã datele de intrare ºi avertizeazã
utilizatorul dacã acestea nu sunt corecte. În funcþie de tipul erorii, analiza este
întreruptã sau se poate continua sau întrerupe în funcþie de opþiunea
utilizatorului.
Dupã aceasta, programul efectueazã o operaþie de optimizare a numerotãrii
nodurilor pentru a reduce lãþimea semibenzii sistemului de ecuaþii ºi implicit
spaþiul ocupat de aceasta. În cadrul operaþiei se utilizeazã metodele
Cutchill-McKee invers ºi Akhras-Dhatt într-un singur ciclu de iteraþie.
Evoluþia procesului de optimizare ºi spaþiul ocupat de sistemul de ecuaþii
aferente sunt afiºate în fereastra analizei.
226 AxisVM 7.0


Analiza Etapele analizei sunt afiºate în fereastra analizei.
Sistemul simetric liniar de ecuaþii este rezolvat cu metoda Cholesky
modificatã în cazul analizelor statice ºi prin iterare în subspaþiu în cazul
analizei modale ºi stabilitate.
În cadrul analizelor, erorile de rezolvare a sistemului de ecuaþii provenite din
rotunjiri ºi de rezemare a modelului, se determinã în toate cazurile ºi sunt
afiºate în fereastra de Info ca Eeq. Dacã aceastã valoare este mai mare de
0.00001 precizia rezultatelor nu este satisfãcãtoare din cauza faptului cã
sistemul de ecuaþii nu este bine condiþionat. Precizia deplasãrilor obþinute va
fi asemãnãtoare.
Fiecare nod al modelului poate sã aibã ºase grade de libertate nodale de
deplasare. Matricea de rigiditate a structurii ºi matricea maselor se genereazã
în funcþie de aceste grade de libertate nodale. În acest mod se obþine un
randament asemãnãtor pentru structuri plane ºi spaþiale.
Prelucrarea
rezultatelor
pentru vizualizare
La prelucrarea datelor, rezultatele sunt ordonate în funcþie de numerotarea
iniþialã a nodurilor ºi pregãtite pentru vizualizare graficã.

Parametrii necesari pentru diferitele tipuri de analizã sunt prezentaþi în
continuare.

4.1. Staticã
Liniarã

În cadrul analizei liniare, diagrama forþã-deplasare este liniarã.
La apelarea funcþiei, analiza se efectueazã imediat pentru toate ipotezele de
încãrcare. Comportarea geometric liniarã a structurii presupune cã deplasãrile
structurii sunt mici, iar materialul utilizat este izotrop sau anizotrop ºi se
comportã liniar (legea lui Hooke).
F
Vezi descrierea elementelor contact, arc ºi utilizarea acestora în analiza
liniarã staticã.
Manual de utilizare 227


Neliniarã

În cadrul analizei neliniare diagrama forþã-deplasare este neliniarã.
Aceastã comportare provine din utilizarea elementelor neliniare (contact, arc)
sau dintr-o analizã geometric neliniarã (bare ºi zãbrele).
La apelarea analizei neliniare apare fereastra cu parametrii necesari ai
analizei:




Parametrii analizei

Se dau parametrii pentru analiza incrementalã:
Ipoteza de
încãrcare
Se alege ipoteza de încãrcare pentru care se face analiza (numai o singurã
ipotezã sau combinaþie).
Selectarea parametrilor de control (forþã/deplasare) pentru analiza neliniarã:

Încãrcare În cazul controlului în forþe, incrementele se dau în incremente uniforme de
forþã. În acest caz, structura va fi încãrcatã în trepte uniforme cu încãrcãrile
multiplicate cu factorul de forþã.

Deplasare În cazul controlului în deplasãri, incrementele se dau în incremente uniforme
de deplasare. În acest caz, structura va fi încãrcatã în nodul selectat pe
direcþia gradului de libertate ales în trepte uniforme de deplasare.

Factor de
Forþã/Deplasare
maximã

În funcþie de control, se dã factorul de forþã (control în forþe) sau valoarea
deplasãrii maxime (control în deplasãri).
228 AxisVM 7.0


Numãrul
incrementelor
Se dau numãrul paºilor pentru analiza incrementalã. Valoarea implicitã este
1, dar pentru structuri cu comportare neliniarã pronunþatã, pentru asigurarea
convergenþei numerice, sunt necesari mai mulþi paºi.


Actualizarea
rigiditãþilor
În prima iteraþie a fiecãrui increment, programul corecteazã rigiditãþile
structurii. Pentru setarea implicitã (n=1), corecþia se face pentru fiecare
iteraþie. Aceastã valoare are efect favorabil asupra comportãrii numerice ºi
conduce la convergenþã pentru un numãr minim de paºi. În unele cazuri,
actualizarea mai rarã a rigiditãþilor conduce la un timp de rulare mai favorabil,
chiar dacã numãrul iteraþiilor este mai mare. În aceste cazuri valoarea lui n se
dã în consecinþã.

Criterii de convergenþã


Analiza convergenþei asigurã precizia rezultatelor analizei neliniare. Este
foarte important ca parametrii convergenþei sã fie daþi corespunzãtor. În
procesul de iterare, valoarea incrementului deplasãrii ºi vectorul forþelor
neechilibrate trebuie sã se anuleze (sã tindã cãtre zero).

Numãrul maxim
de iteraþii
Se alege în funcþie de nelinearitatea structurii ºi parametrii analizei folosite.
Valoarea implicitã este 20. Dacã criteriile de convergenþã nu sunt îndeplinite
în numãrul maxim de iteraþii, programul nu dã rezultate.

Deplasare/Încãrc
are/
Lucru mecanic
Criterii multiple de convergenþã se pot exprima în deplasãri, forþã sau lucru
mecanic (este obligatoriu cel puþin un criteriu). În majoritatea cazurilor,
criteriul exprimat cu ajutorul lucrului mecanic este suficient. În anumite
situaþii, pentru o eroare mare a incrementului de deplasare, corespunde o forþã
micã neechilibratã sau invers. Valorile implicite pentru parametrii de
convergenþã sunt urmãtoarele: deplasare 0.001, forþã 0.0001 lucru mecanic
0.0000001.

Neliniaritate geometricã pentru bare

Pentru aceasta opþiune programul determinã echilibrul pentru structura
deformatã. În funcþie de mãrimea deplasãrilor programul face o analizã de
ordinul I sau de ordinul II.
Programul þine cont de neliniaritatea geometricã numai pentru elementele
zãbrea, barã ºi nervurã.
Dacã în model nu sunt elemente neliniare (contact, arc) se activeazã doar
opþiunea Neliniaritatea geometricã.
Dacã în model sunt elemente neliniare, atunci în analizã se ia în considerare
neliniaritatea acestor elemente (contact, arc). Prin activarea opþiunii
Neliniaritatea geometricã pentru bare se poate þine cont ºi de neliniaritatea
elementelor de barã ºi zãbrea.
Manual de utilizare 229


F Barele trebuie împãrþite în cel puþin patru segmente.

Luarea în considerare a armãrii efective

În cazul plãcilor de beton armat este posibilã efectuarea analizei cu armarea
efectivã. În acest caz deplasãrile ºi eforturile în placã sunt determinate pe baza
diagramei de moment-curbura. Deplasãrile ºi eforturile (redistribuþia
eforturilor) determinate în acest fel þin cont de comportarea neliniarã a
betonului armat.

Salvarea ultimului increment

Dacã analiza neliniarã se efectueazã cu mai multe incremente de încãrcare
programul determinã deplasãrile ºi eforturile pentru fiecare incremente de
încãrcare. În majoritatea cazurilor este suficientã salvarea numai a ultimului
increment. În acest caz se selecteazã opþiunea respectivã.
F În cazul în care se salveazã numai ultimul increment comportarea structurii
în fazele intermediare nu se poate urmãrii.

Observaþie În aceastã analizã, programul foloseºte o metodã iterativã de tip
Newton-Raphson. Metoda este cunoscutã în mai multe variante, care diferã
între ele prin modul de corectare a matricii de rigiditate.
Pentru o mai bunã înþelegere a analizei, în continuare este exemplificatã
comportarea unui sistem cu un singur grad de libertate:




Arc neliniar elastic Comportãri posibile

230 AxisVM 7.0






Dacã n=1 (valoarea implicitã), atunci
rigiditãþile se corecteazã în fiecare
iteraþie ºi metoda de iterare se
numeºte metoda Newton-Raphson
obiºnuitã.
Dacã n>Numãrul maxim al
iteraþiilor, atunci rigiditãþile se
corecteazã numai în prima iteraþie,
iar metoda de iteraþie se numeºte
metoda Newton-Raphson modificatã.

Dacã 1<n<Numãrul maxim
a iteraþiilor, atunci se poate
utiliza o metodã Newton-
Raphson modificatã. În
figurã este reprezentat
procesul de iterare pentru
n=2.


Observaþie În cazul sistemelor cu consolidare, analiza se confruntã cu instabilitatea
numericã, ceea ce conduce la divergenþa procesului de iterare dacã n>1.
Datoritã acestui fapt, la schimbarea stãrii elementului contact se corecteazã
rigiditatea elementelor chiar dacã aceasta nu este necesarã conform
parametrului n.
Comportãrile cu palier „snap-through” nu se pot analiza cu control în forþe. În
acest caz, soluþia este utilizarea controlului în deplasãri.
Control de
forþã/deplasare
În figurã este prezentatã, cu linie continuã,
o soluþie cu control de forþã pentru o
structurã cu o caracteristicã forþã-
deplasare care, la valoarea P
0
a forþei, dã
eroare datoritã faptului cã structura are
deplasãri foarte mari. În acest caz,
structura se poate analiza fãrã probleme cu
control în deplasãri.



Manual de utilizare 231


4.2. Analiza modalã

În cadrul analizei modale, programul determinã primele n valori proprii cerute
ºi vectorii proprii aferenþi. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale
de valori proprii (programul foloseºte metoda iterãrii în subspaþii). Programul
verificã dacã au fost determinate valorile proprii cele mai mici.
La analizã, programul foloseºte matricea diagonalã a maselor, aceasta
conþinând doar mase de translaþie.
F
În cadrul analizei structurii, programul determinã numai valori proprii
pozitive. Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.




Parametrii analizei

Se dau parametrii pentru analiza modalã:

Ordinul I

Efectul forþelor de întindere/compresiune asupra rigiditãþii elementelor nu
este luat în calcul în timpul analizei pentru determinarea modurilor de
vibraþie.
Ordinul II În cadrul analizei sunt luate în calcul efectele forþelor axiale asupra rigiditãþii
elementelor.
În analiza modalã de ordinul II forþele de întindere mãresc rigiditatea
elementelor iar forþele de compresiune scad rigiditatea. Acest fenomen
influenþeazã rezultatele analizei modale. În toate cazurile, la acest tip de
analizã se folosesc rezultatele de la o ipotezã staticã.
232 AxisVM 7.0



Numãrul
modurilor de
vibraþie
Se dã numãrul modurilor de vibraþie care se determinã în cadrul analizei.
Valoarea implicitã este 6 iar valoarea maximã 99. Numãrul modurilor cerute
nu poate sã fie mai mare decât numãrul gradelor de libertate dinamicã ale
structurii.

Ipotezã

Se poate selecta ipoteza de încãrcare sau doar masa care sã se ia în
considerare în cadrul analizei (numai o singurã ipotezã sau combinaþie). În
cadrul analizei modale de ordinul I ºi II încãrcãrile pot fi convertite în mase.
La analiza modalã de ordinul II programul foloseºte rezultatele de la o ipotezã
staticã.
Convertirea
încãrcãrilor în
mase
Se poate opta pentru convertirea încãrcãrilor de naturã gravitaþionalã în mase.

Criterii de convergenþã
Analizele de convergenþã asigurã precizia rezultatelor analizei modale, din
acest motiv este foarte importantã alegerea parametrilor de convergenþã.

Numãrul maxim
de iteraþii
Numãrul maxim a iteraþiilor se alege în funcþie de modurile de vibraþie care se
determinã (valoare mai mare pentru numãr mai mare de valori proprii).
Valoarea implicitã este de 20. Dacã nu sunt îndeplinite criteriile de
convergenþã cu parametrii de convergenþã aleºi, programul nu dã rezultate.

Convergenþa
valorilor proprii
Se determinã convergenþa relativã a valorii proprii. Valoarea implicitã este de
1.0E-10.

Convergenþa
vectorilor proprii

Valoarea de referinþa implicitã este de 0.00001. Valoarea erorilor cu care au
fost determinate vectorii proprii sunt comparate cu aceastã valoare de
referinþã. Dacã eroarea este mai mare decât valoarea de referinþã, atunci
aceasta va apare în paleta de informaþii cu culoarea roºie.

F În analizã, programul foloseºte matricea diagonalã a maselor. În consecinþã,
pentru o modelare corespunzãtoare a distribuþiei maselor în model este
necesarã împãrþirea barelor în mai multe segmente ºi discretizarea
corespunzãtoare în cazul elementelor finite plane.
Precizia rezultatelor este suficient de bunã dacã pentru fiecare semiundã
elementele sunt împãrþite în patru segmente (în cazul elementelor de suprafaþã
pe ambele direcþii).
Pentru structuri în cadre etajate se poate adopta modelul cu masele
concentrate în noduri.
Pentru acoperiºuri cu deschideri mari ºi structurã în reþea suficient de densã
(grinzi, ferme, cabluri, etc.) este suficient a considera masele aplicate în
noduri.

Manual de utilizare 233




Formele de vibraþii sunt normalizate în raport cu matricea
maselor: { } [ ] { } 1 · ⋅ ⋅ U M U
T


4.3. Stabilitate

În cadrul analizei de stabilitate programul determinã numãrul cerut de
parametrii critici de încãrcare minimi ºi formele de pierdere a stabilitãþii
aferente. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori proprii
(programul foloseºte metoda iterãrii pe subspaþii). Programul verificã dacã au
fost determinate valorile proprii cele mai mici.
F
În cadrul analizei structurii, programul determinã numai valori proprii
pozitive. Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.




Parametrii analizei

Se dau parametrii pentru analizã:

Ipoteza Se alege o ipotezã de încãrcare pentru care se face analiza de stabilitate
(numai o singurã ipotezã).

Numãrul formelor
de pierdere a
stabilitãþii
Se dau numãrul formelor de pierdere a stabilitãþii dorite. Valoarea implicitã
este 6, iar valoarea maximã 99. Numai valoarea cea mai micã are semnificaþie
fizicã (aceastã valoare dã parametrul critic al încãrcãrii).
Criterii de convergenþã
Vezi în capitolul Analiza modalã.

234 AxisVM 7.0


Flambajul barelor Prin flambajul barelor se înþelege flambaj într-un plan (axa deformatã a barei
este o curbã planã, ºi secþiunea barei nu se roteºte în jurul axei x locale).
Secþiunea barei trebuie sã aibã una sau douã axe de simetrie (dacã încãrcãrile
acþioneazã în planurile de simetrie) sau trebuie definite cu momentele de
inerþie principale I
1
ºi I
2
.
F Barele trebuie împãrþite în cel puþin patru segmente.
F
Dacã, 0
cr
< λ , pierderea stabilitãþii are loc pentru încãrcarea cu semnul
opus, iar parametrul critic al încãrcãrii aferente ipotezei este
cr
efectiv
cr
λ λ ≥ .
F
În cazul structurilor care conþin elemente de zãbrea programul determinã
parametrul critic al încãrcãrii aferente pierderii globale a stabilitãþii.
Programul nu analizeazã flambajul zãbrelelor.

4.4. Elemente finite
Structurile analizate pot sã conþinã diferite elemente structurale. Pentru
modelarea acestor elemente programul dispune de numeroase elemente finite.
Toate tipurile de elemente finite se pot utiliza în analizele staticã I, modalã I ºi
stabilitate. Analiza staticã geometric nelinearã ºi analiza modalã de ordinul II
se poate efectua numai pentru structurile alcãtuite din bare.


Zãbrea Barã Nervurã



Element finit patrulater de ºaibã,
placã, învelitoare
Element finit triunghiular de ºaibã,
placã, învelitoare

Manual de utilizare 235





Arc
(numai o singurã
componentã este
reprezentatã)
Contact

Reazem
(numai o singurã
componentã este
reprezentatã)

Deplasãrile nodale ale elementelor finite în sistemul local de coordonate sunt
prezentate în tabelul urmãtor:

Element
finit
ex
u
ey
v
ez
w
θx θy θz Figura

Zãbrea





Element liniar izoparametric cu douã noduri


Barã



















Element cubic Hermit de tip Euler-Bernoulli-Navier cu douã
noduri


Nervurã



















Element izoparametric Thimosenko cu trei noduri cu câmp
cvadratic de deplasãri


ª aibã








Element cvadratic izoparametric de tip Serendipity cu opt
noduri, Element cvadratic izoparametric cu ºase noduri


Placã












236 AxisVM 7.0


Element cvadratic izoparametric de tip Hughes cu nouã noduri
(Mindlin), element cvadratic izoparametric cu ºase noduri
(Mindlin)


Învelitoare

















Element combinat din elementele ºaibã ºi placã

Reazem















(numai douã
componente)

Arc













(numai douã
componente)
Contact



Corp rigid
Element de
legaturã













(numai douã
componente)

Unde:
u, v, w translaþii locale în direcþia axelor x, y, z
θx, θy, θz rotiri locale în direcþia axelor x, y, z

(•) rigiditatea în direcþia datã

Eforturi Eforturile în elementele finite în sistemul local de referinþã:


Element finit Solicitare
Zãbrea Nx
Barã Nx Qy Qz Mx My Mz
Nervurã Nx Qy Qz Mx My Mz
ª aibã nx ny nxy
Placã mx my mxy qx qy
Învelitoare nx ny nxy mx my mxy qx qy
Arc Nx Ny Nz Mx My Mz
Contact Nx
Reazem Nx Ny Nz Mx My Mz
Corp rigid
Element de legãturã
Manual de utilizare 237


4.5. Etapele unei analize
Analiza unei structuri cu metoda elementului finit are urmãtoarele etape:
1. Determinarea proprietãþiilor geometrice, de elasticitate, de rezemare ºi
a încãrcãrilor pe structurã.
2. Determinarea modului de preluare a încãrcãrilor (efectul de ºaibã,
placã, învelitoare, grindã).
3. Definirea discontinuitãþilor locale (rigidizãri, goluri).
4. Alegerea tipurilor de elemente finite pentru modelarea structurii. În
aceastã etapã, materialul elementelor ºi proprietãþile de rigiditate se
concentreazã în axa elementelor.
5. Discretizarea structurii. Fineþea discretizãrii trebuie sã fie în
concordanþã cu precizia doritã de calcul ºi hardware-ul disponibil.
6. Pregãtirea datelor conform punctul 5.:
a.) Caracteristici geometrice
b.) Caracteristici de rigiditate
c.) Topologia elementelor
d.) Caracteristici de rezemare
e.) Încãrcãri (staticã), mase (analiza modalã).
7. Verificarea datelor de intrare (precizie, compatibilitate).
8. Analiza structurii.
9. Alegerea rezultatelor caracteristice.
10. Verificarea rezultatelor dupã criteriile:
a.) Corectitudinea ºi precizia rezultatelor (convergenþa).
b.) Compatibilitatea rezultatelor cu condiþiile definite în punctul 6.d.
c.) În cazul structurilor speciale, analiza cu altã metodã sau program
pentru compararea ºi analiza rezultatelor.
11. Reluarea analizei. Dacã în punctul 10. nu este satisfãcutã o condiþie
se reia parcurgerea punctelor 1.-6. cu modificãrile necesare.
12. Extragerea rezultatelor caracteristice sub formã tabelarã sau
diagrame. Concluzii finale privind rezistenþa ºi stabilitatea structurii
cu respectarea criteriilor de rezistenþã ºi stabilitate.

Modelare Construirea modelului de calcul al structurii înseamnã acceptarea unor ipoteze
(simplificatoare), a cãror efecte asupra rezultatelor trebuie luate în considerare
(la dimensionare).
La elementele de suprafaþã, la baza împãrþirii în elemente finite trebuie sã fie
o analizã atentã a stãrii de tensiune ºi deformaþie a structurii, luând în
considerare forma, materialele, încãrcãrile ºi rezemãrile efective.

Poziþia nodurilor ºi a liniilor (topologia împãrþirii în elemente finite) de reþea
depind ºi de discontinuitãþile apãrute în geometrie (linii de contur neregulate,
reazeme intermediare) ºi încãrcãrile (forþe concentrate sau distribuite
variabile) structurii.
În locurile cu concentrãri de tensiuni (unghiuri ascuþite) este indicatã o
discretizare mai finã. Evitarea singularitãþilor, cauzate de efecte concentrate,
238 AxisVM 7.0


se face prin aplicarea acestora pe suprafeþe mici, dar finite. Contururile curbe
pot fi aproximate cu un numãr corespunzãtor de segmente drepte.
Pentru a mãri precizia rezultatelor este necesarã îndesirea reþelei de elemente
finite. În fiecare caz, reþeaua cu o împãrþire mai finã trebuie sã conþinã
împãrþirea anterioarã.

4.6. Mesaje de eroare

‘Matricea de rigiditate nu este pozitivã’

Determinantul matricii de rigiditate este zero sau negativ, din cauza unei
modelãri greºite.

‘Matrice singularã Jacobi’

Matricea de rigiditate Jacobi a unui element finit este singularã
(geometrie deformatã).

‘Nodurile nu au grad de libertate liber’

Toate gradele de libertate sunt blocate.

‘Deformaþie foarte mare în incrementul actual’

Elementul a suferit deformaþii foarte mari în incrementul actual.

‘Incrementul de rotire este foarte mare’
Incrementul de rotire al elementului depãºeºte π/4 rad (90°). Pentru o
soluþie corectã trebuie majorat numãrul treptelor de forþã.

‘Componentã de deplasare necorespunzãtoare’

Componenta controlului în deplasãri este aleasã pe direcþia unui grad de
libertate blocat.

‘Criteriile de convergenþã nu au fost îndeplinite’

Numãrul iteraþiilor nu este suficient.

‘Divergenþã în iteraþia actualã’

În procesul de iterare a apãrut divergenþã. Paºii de incrementare sunt prea
mari sau criteriile de convergenþã nu sunt suficient de restrictive.

‘Prea multe valori proprii’

Rangul matricii maselor este mai mic decât a modurilor de vibraþie
cerute.

‘Nu s-a gãsit nici o valoare proprie’

Criteriile de convergenþã nu au fost îndeplinite pentru nici o valoare
proprie.

‘Aceasta nu este valoarea proprie minimã (xx)’
Manual de utilizare 239



Existã xx valori proprii mai mici decât cea calculatã.

‘Modelul conþine elemente denaturate (foarte deformate). Modificaþi
reþeaua!’

Modificaþi geometria elementelor finite denaturate.

‘Elementul finit a suferit deformaþii excesive în timpul analizei.’

Mãriþi numãrul incrementelor de încãrcare.

‘Rezultatele nu sunt convergente nici dupã numãrul maxim de iteraþii’

Mãriþi numãrul maxim de iteraþii.

‘Nodul ... pe direcþia ... nu are rigiditate.’

Verificaþi rezemarea pe direcþia respectivã ºi gradele de libertate nodale.

































240 AxisVM 7.0


















Aceastã paginã este lãsatã intenþionat goalã.










Manual de utilizare 241


5. Rezultate
5.1. Staticã
De pe foaia Staticã se poate efectua analiza staticã de ordinul I ºi II.
Vizualizarea rezultatelor obþinute.














Analizã staticã
liniarã
Analiza staticã liniarã Vezi detaliat…4.1. Staticã


Analizã staticã
neliniarã
Analiza staticã neliniarã Vezi detaliat…4.1. Staticã


Analizã staticã
liniarã

Parametrii de
reprezentare

Analizã staticã
neliniarã
Ipoteza de încãrcare,
combinaþia, înfãºurãtoarea
sau combinaþia de
dimensionare

Componenta
reprezentatã
Modul de reprezentare

Scara de reprezentare

Cãutare valori
min/max

Animaþie

Reprezentare
diagrame neliniare

242 AxisVM 7.0


Parametrii de
reprezentare
Modul grafic ºi parametrii de reprezentare a rezultatelor. Se poate selecta
ipoteza de încãrcare, combinaþia, înfãºurãtoarea sau combinaþia de
dimensionare.









În continuare sunt explicaþi parametrii din fereastra de dialog de reprezentare.

Ipoteza de încãrcare,
combinaþia, înfãºurãtoarea
sau combinaþia de
dimensionare

Scara
reprezentãrii

Afiºare valori pe diagrame

Modul de reprezentare a
rezultatelor

Vizualizare
detalii
Parametrii de intensitate
Modul interpolãrii

Componenta
reprezentatã

Parametrii de interpolare

Opþiune pentru aplicarea
setãrilor în toate ferestrele
Manual de utilizare 243


Ipoteza Prin apãsarea butonului Selectare se deschide fereastra de dialog Alegeþi o
ipotezã.



În funcþie de analiza efectuatã se poate selecta din rezultatele liniare sau
neliniare. Pentru aceste rezultate se pot alege douã sau trei tipuri de rezultate:
1. Rezultatele pentru o ipotezã sau combinaþie de încãrcare.
2. Diagrama înfãºurãtoare din ipoteze ºi/sau combinaþii de încãrcare.
Programul, din ipotezele selectate, alege valorile minime ºi maxime
ºi le vizualizeazã.
3. În cazul analizei liniare programul genereazã combinaþii de
dimensionare folosind gruparea încãrcãrilor (vezi detaliat Gruparea
încãrcãrilor).

În cazul diagramelor înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot alege din
opþiunile:
Min, Max Vizualizarea concomitentã a valorilor maxime ºi minime.
Min Vizualizarea numai a valorilor minime (valoarea cu semnul).
Max Vizualizarea numai a valorilor maxime (valoarea cu semnul).
Selectare
înfãºurãtoare

Selectare combinaþie
de dimensionare
Ipotezã sau
combinaþie de
încãrcãri
Reprezentare valori
minime ºi maxime
pentru înfãºurãtoare
ºi combinaþie de
dimensionare
244 AxisVM 7.0


Reprezentare
structurã

Nedeformat
Reprezentarea structurii ºi în forma nedeformatã.
Deformat
Structura este vizualizatã numai în forma deformatã.
Modul de
reprezentare

Diagramã
Componenta rezultatelor selectate este reprezentatã sub formã de
diagramã. Pe diagrame se poate afiºa ºi valoarea solicitãrilor.
Secþiune
Componenta rezultatelor selectate este reprezentatã pe secþiune cu sau
fãrã afiºarea valorile solicitãrilor. Sunt reprezentate secþiunile deja
definite ºi selectate.
Izolinie
Este un mod de reprezentare a componentei solicitãrii. Intervalul
valorilor minime ºi maxime este împãrþit în subintervale ale cãror limite
sunt reprezentate cu linii de culori diferite. Valorile solicitãrilor
corespunzãtoare culorilor sunt afiºate în Fereastra de scarã a culorilor.
Detaliile pentru setarea ferestrei de scarã a culorilor vezi: Paleta de culori
(1.10.3.).
Suprafaþã de nivel
Este un mod de reprezentare a componentei solicitãrii. Intervalul
valorilor minime ºi maxime este împãrþit în subintervale care sunt
reprezentate cu suprafeþe de culori diferite. Valorile solicitãrilor
corespunzãtoare limitelor culorilor sunt afiºate în Fereastra de scarã a
culorilor. Detaliile pentru setarea ferestrei de scarã a culorilor vezi:
Paleta de culori ( 1.10.3.)
Inactiv
Este dezactivatã reprezentarea graficã.
Secþiuni Se pot activa reprezentarea secþiunilor deja definite. Dacã pentru modul de
reprezentare se alege opþiunea Secþiuni, atunci diagramele sunt afiºate numai
în secþiunile selectate. Dacã existã secþiune definitã printr-un plan de secþiune,
afiºarea conturului dreptunghiular al acesteia se poate seta prin opþiunea
Desenarea conturului secþiunii.
Componenta Se poate alege componenta de reprezentat.
Scara Scara de reprezentare a diagramelor. Valoarea implicitã este de 1.00 pentru
care valoarea maximã din diagramã va fi 50 de pixeli. Scara se poate modifica
dupã preferinþã.
Uniformizarea
solicitãrilor
Nu este
Solicitãrile obþinute în noduri nu sunt mediate.

Manual de utilizare 245


Selectiv
Solicitãrile obþinute în noduri sunt mediate în funcþie de sistemul local de
coordonate a elementelor care sunt legate în nodul respectiv ºi încãrcãrile
aferente elementelor.
Toate
Solicitãrile obþinute în noduri sunt mediate fãrã a se lua în considerare
caracteristicile elementelor ºi încãrcãrile pe acestea.
Variaþia
intensitãþii
Setarea parametrilor de intensitate.
Valori
numerice pe
Nod
Afiºarea valorii componentei pe nod sau pe reazem nodal.
Linie
Afiºarea valorii componentei rezultatelor pe barã, nervurã, secþiuni,
reazeme de muchie, elemente de contact ºi arc.
Suprafaþã
Afiºarea valorii componentei rezultatelor pe elemente de suprafaþã ºi
reazeme de suprafaþã. Rezultatele pe elemente de suprafaþã sunt date în
ºapte sau nouã noduri. Programul determinã valoarea maximã absolutã
pe elementul finit ºi o afiºeazã numai pe aceasta. Punctul cu valoarea
maximã este marcat cu un punct negru pe ecran.


Numai Min./Max.
Valorile afiºate pe noduri, lini sau suprafeþe vor fi minimele ºi maximele
locale.



246 AxisVM 7.0


Ipoteza de
încãrcare,
combinaþia,
înfãºurãtoare sau
combinaþia de
dimensionare


Din lista de selecþie se poate alege
- Ipoteza sau combinaþia de încãrcare
- Pasul analizei neliniare
- Înfãºurãtoarea
- Combinaþie de dimensionare
Componenta
reprezentatã
Din lista de selecþie se poate alege componenta de:
- Deplasãri (eX, eY, eZ θX, θY, θZ,eR, θR)
- Solicitãri de barã (Nx, Qy, Qz, Mx, My, Mz)
- Efort unitar în barã (Smin, Smax,Ty, Tz )
- Eforturi de suprafaþã (nx, ny, mx, my, mxy, qx,
qy, qR, n1, n2, an, m1, m2, αm, nxv, nyv, mxv,
myv)



Variaþia intensitãþii (dnx, dny, dnxy, dmx, dmy, dmxy, dqx, dqy)
- Efort unitar în suprafaþã (Sxx, Syy, Sxy, Sxz, Syz, So, S1, S2)
- Reacþiune reazem nodal (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
- Reacþiune reazem pe muchie (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
- Reacþiune reazem de suprafaþã (Rx, Ry, Rz)
- Solicitare arc (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
- Solicitare contact (Nx)

Modul de
reprezentare



Din lista de selecþie se poate alege modul de reprezentare a componentei
rezultatelor:
- Diagramã
- Secþiune
- Izolinie
- Suprafaþã de nivel
- Inactiv

Modul de reprezentare

Manual de utilizare 247


La reprezentarea componentelor rezultatelor înfãºurãtoare Min, Max ºi
combinaþii de dimensionare Min, Max, modul de reprezentare cu Izolinie ºi
Suprafeþe de nivel nu se poate folosi.

Scara
reprezentãrii

Cu scara reprezentãrii se poate modifica scara diagramelor.

5.1.1. Valori minime ºi maxime

Programul cautã valorile minime ºi maxime în ipoteza de încãrcare ºi detaliul
actual (dacã sunt activate detalii, valorile minime ºi maxime se referã numai
la acestea). Funcþia determinã valoarea minimã ºi maximã a componentei
selectate. Dacã aceste valori extreme apar în mai multe noduri acestea sunt
marcate de program.














248 AxisVM 7.0



5.1.2. Animaþie








Se pot vizualiza deplasãrile, eforturile, formele de vibraþii ºi de pierdere a
stabilitãþii cu faze de miºcare.

Parametrii
Derulare

Unidirecþional
Derulare de la zero pânã la
valoarea maximã.
Animaþie


Bidirecþional
Derulare continuã de la zero
pânã la valoarea maximã.


Butoane de comandã Setarea parametrilor de
animaþie

Setarea vitezei de
rulare

Salvare în fiºier
video
Manual de utilizare 249


Generare faze
Secvenþe
Numãrul cadrelor folosite pentru animaþie între 3-99.
Recalcularea randãrii
Vizualizarea solicitãrii cu acoperire în fiecare fazã.
Recalculare culori
Culorile sunt schimbate în fiecare fazã conform valorilor zero ºi maximã
setatã în Fereastra de scarã a culorilor.
Realizare fiºier video: Clicând pe butonul roºu putem salva animaþia sub
numele numefisier.avi, care ulterior poate fi vizualizat cu programul Windows
Media Player.
Fiºier video



Programul genereazã în fiºierul
video un numãr de secvenþe care se
poate seta la Parametri.... De obicei
aceste filme au durata setatã în
fereastra Durata pozelor – dacã
hardware-ul are capacitatea
necesarã pentru vizualizare.
Implicit aceastã valoare este de 100
ms, ceea ce înseamnã o vitezã de
10 poze/sec.

250 AxisVM 7.0


5.1.3. Reprezentare diagrame






















Reprezentarea rezultatelor calculului neliniar sub formã de diagrame.
Se pot reprezenta maxim douã diagrame.
Pentru diagramã trebuie selectatã o componentã pentru axa X ºi una pentru Y.
Perechile de valori aferente paºilor de iteraþie se reprezintã cu o linie
continuã.
Parametrii diagramei

Manual de utilizare 251


Setarea parametrilor:




5.1.4. Tabele cu rezultate

În tabele sunt afiºate valorile rezultatelor. Dacã o parte din elementele
structurii sunt selectate, în tabel se afiºeazã numai rezultatele pe aceste
elemente. Dupã preferinþã, se pot selecta ºi alte criterii de filtrare pentru
afiºarea tabelarã a rezultatelor (de ex. în funcþie de tipul de secþiune).
Conþinutul tabelului, cu ajutorul memoriei temporare (Clipboard), se poate
transfera în alte programe (de ex. Excel, Word…).
În tabelul Combinaþii de dimensionare (vezi 3.10.2), în afarã de valorile
componentelor min/max, sunt afiºate datele ipotezelor participante în aceste
combinaþii cu notaþiile urmãtoare:
[ … ] ipotezele cu încãrcãrile permanente
| … | ipotezele cu încãrcãrile cvasipermanente
{ … } ipotezele cu încãrcãrile variabile
( … ) ipotezele cu încãrcãrile
excepþionale
252 AxisVM 7.0




Extras La capãtul fiecãrui tabel se gãseºte un extras care este întocmit din valorile
rezultatelor din tabel. În acest extras sunt afiºate valorile eforturilor minime ºi
maxime din tabel.

Cautã valori
extreme
În tabel valorile minime ºi maxime sunt
extrase numai pentru elementele selectate.
Componentele aferente valorilor maxime se
afiºeazã în toate cazurile.
Dacã componenta min/max apare într-o
singurã secþiune valorile aferente din acel loc
se afiºeazã ºi în tabel. În caz contrar în locul
componentelor aferente se afiºeazã ‘∗’.
În coloana Distanþã se afiºeazã locul primei
apariþii a componentei min/max.


Manual de utilizare 253


5.1.5. Deplasãri
Nod Ca rezultat, se obþin valorile
componentelor deplasãrii dupã
direcþiile globale, pe baza cãrora este
determinatã rezultanta translaþiilor
(e
R
) ºi rezultanta rotirilor (f
R
).

Reprezentãrile deplasãrilor pentru o ºaibã în consolã:

diagramã cu afiºarea valorilor secþiune cu afiºarea valorilor


curbã de nivel suprafaþã de nivel

s

Barã Se obþin componentele rezultatelor deplasãrilor secþionale a barelor în
sistemul global ºi local de coordonate.
Se activeazã prin selectarea barei.
La vizualizarea modelului sau detaliile modelului, valorile deplasãrilor nodale
ºi secþionale se afiºeazã în sistemul global de coordonate.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu deplasãrile nodale ºi
secþionale ale barei în sistemul local de coordonate al acestuia.
Concomitent se pot afiºa mai multe bare în aceastã fereastrã, dacã:
– diferenþa dintre unghiurile locale de coordonate a barelor nu depãºeºte o
valoare datã
– direcþiile axelor locale „x” coincid
– materialele barelor sunt identice
254 AxisVM 7.0








În cadrul ferestrei existã posibilitatea afiº ãrii rezultatelor ºi a altor ipoteze sau
combinaþii de încãrcare. În cazul înfãºurãtoarelor se poate opta pentru
activarea sau dezactivarea funcþiilor componente.
Prin miºcarea liniei albastre ale diagramelor, pe barã se citesc rezultatele în
diferite puncte.

Tabele cu
rezultate
ipotezã sau combinaþie de încãrcare

Secþ
Dist
[m]
ex
[mm]
ey
[mm]
ez
[mm]
eR
[mm]
fx
[rad]
fy
[rad]
fz
[rad]
fR
[rad]
80 1 L=5.000
0.000 -2.9 -0.1 1.9 3.6 0.00004 -0.00095 -0.00192 0.00215
0.500 -2.9 -1.0 2.4 4.0 0.00004 -0.00116 -0.00188 0.00222
1.000 -2.9 -1.9 3.1 4.7 0.00004 -0.00128 -0.00178 0.00220
1.500 -2.9 -2.8 3.7 5.5 0.00004 -0.00130 -0.00161 0.00208
2.000 -2.9 -3.5 4.4 6.4 0.00004 -0.00125 -0.00138 0.00186
2.500 -2.9 -4.2 4.9 7.1 0.00004 -0.00110 -0.00108 0.00155
3.000 -2.9 -4.6 5.4 7.7 0.00004 -0.00087 -0.00072 0.00114
3.500 -2.9 -4.9 5.8 8.1 0.00004 -0.00055 -0.00031 0.00066
4.000 -2.9 -4.9 5.9 8.3 0.00004 -0.00014 0.00016 0.00030
4.500 -2.9 -4.7 5.8 8.1 0.00004 0.00036 0.00069 0.00081
5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.6 0.00005 0.00096 0.00110 0.00160
Imprimare
Copiere
Înfãºurãtoare inactivã
Înfãºurãtoare activã
Ipoteza/ combinaþie de
încãrcare Editor de breviar de calcul
Salvare imagine
Manual de utilizare 255



înfãºurãtoarea deplasãrilor
Sec
þ.
C m/m Ipot. Dist.
[m]
ex
[mm]
ey
[mm]
ez
[mm]
eR
[mm]
fx
[rad]
fy
[rad]
fz
[rad]
fR
[rad]
80 1 L=5.000
ex min 3.Tk 0.000 -9.7
max 5.Tk 5.000 -0.9 -1.3 -0.6 1.7 -0.00015 0.00018 0.00040 0.00047
ey min Ci.
1.
4.000 -4.9
max 5.Tk 0.000 -0.9 0.0 -1.1 1.4 -0.00018 -0.00011 -0.00063 0.00067
ez min 5.Tk 0.000 -0.9 0.0 -1.1 1.4 -0.00018 -0.00011 -0.00063 0.00067
max 7.Tk 4.000 -3.0 -4.9 6.0 8.3 0.00020 -0.00011 0.00016 0.00028
eR min 5.Tk 0.500 -0.9 -0.3 -1.0 1.4 -0.00018 -0.00015 -0.00062 0.00066
max 3.Tk 4.000 -9.7 -4.9 4.1 11.6 0.00006 -0.00021 0.00016 0.00027
fx min 2.Tk 0.000 -2.4 -0.1 -0.6 2.5 -0.00023 -0.00065 -0.00188 0.00200
max Ci.
1.
5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
fy min Ci.
1.
1.500 -2.9 -2.8 3.7 5.4 0.00013 -0.00130 -0.00161 0.00207
max 7.Tk 5.000 -3.0 -4.2 5.6 7.6 0.00023 0.00098 0.00127 0.00162
fz min Ci.
1.
0.000 -0.00192
max Ci.
1.
5.000 0.00127
fR min 5.Tk 4.000 -0.9 -1.6 -0.6 1.9 -0.00016 0.00001 0.00007 0.00017
max Ci.
1.
0.500 0.00221

înfãºurãtoarea deplasãrilor
Sec
þ.
C m/m Ipot. Dist.
[m]
ey
[mm]
ez
[mm]
eR
[mm]
fx
[rad]
fy
[rad]
fz
[rad]
fR
[rad]
80 1 L=5..000
ex min 0.000 -2.4
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
ey min 4.000 -9.7 -4.9 4.1 11.6 0.00006 -0.00021 0.00016 0.00027
max 0.000 -2.4 -0.1 -0.6 2.5 -0.00023 -0.00065 -0.00188 0.00200
ez min 0.000 -9.7 -0.1 0.6 9.8 -0.00006 -0.00063 -0.00190 0.00201
max 4.000 -2.4 -4.8 2.1 5.8 -0.00013 -0.00004 0.00016 0.00021
fx min 0.000 -2.9 -0.1 1.9 3.5 0.00009 -0.00095 -0.00192 0.00214
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
fy min 1.500 -2.4 -2.7 0.6 3.7 -0.00019 -0.00088 -0.00158 0.00182
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159
fz min 0.000 -2.9 -0.1 1.9 3.5 0.00009 -0.00095 -0.00192 0.00214
max 5.000 -2.9 -4.2 5.6 7.5 0.00023 0.00094 0.00127 0.00159

Sec
þ.
C m/m combinaþii de dimensionare
80 1
ex min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
ey min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 5.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
ez min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 5.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
fx min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
fy min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
fz min [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)
max [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (7.Te)


256 AxisVM 7.0


5.1.6. Eforturi în elemente de zãbrea sau barã
Zãbrea În elementele de tip zãbrea apar numai eforturi axiale N
x
.


Dacã semnul forþei axiale este pozitiv, elementul de zãbrea este întins.
Valorile min/max pentru solicitãrile înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot
afiºa concomitent pe model.
Diferite moduri de reprezentare pentru solicitãrile unei grinzi cu zãbrele:

diagrama N
x
cu afiºarea valorilor valori min/max N
x
cu afiºarea
valorilor




Barã În elemente barã se stabilesc urmãtoarele eforturi: N
x
, Q
y
, Q
z
, M
x
, M
y
, M
z
.
Eforturile în bare sunt date în
sistemul local de coordonate.
Sensurile pozitive ale eforturilor sunt
date în figurã. Diagramele de
momente încovoietoare sunt desenate
de program pe fibra întinsã a barei.


Diferite moduri de reprezentare pentru eforturi pe cadre:
diagrama N
x
cu afiºarea valorilor valori min sau max Q
z
cu afiºarea
valorilor


Manual de utilizare 257


diagrama M
y
cu afiºarea valorilor valori min/max M
y
cu afiºarea
valorilor




La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu diagramele acesteia.
Concomitent, se pot afiºa mai multe bare în aceastã fereastrã, dacã:
– diferenþa dintre unghiurile locale de coordonate ale barelor nu
depãºeºte o valoare datã
– direcþiile axelor locale „x” coincid
– materialele barelor sunt identice



În cadrul ferestrei existã posibilitatea afiº ãrii rezultatelor ºi a altor ipoteze sau
combinaþii de încãrcare. În cazul înfãºurãtoarelor se poate opta pentru
activarea sau dezactivarea funcþiilor componente.
Prin miºcarea liniei albastre ale diagramelor, pe barã se citesc rezultatele în
diferite puncte.
258 AxisVM 7.0


Tabele cu
rezultate
Se pot afla solicitãrile în orice secþiune a barei.
La selectarea unei ipoteze sau combinaþii de încãrcare, în tabele apar
solicitãrile calculate în toate secþiunile barei.

F
Pentru combinaþiile de înfãºurãtoare ºi de dimensionare pe bare se afiºeazã
numai valorile componentelor min/max.
Dacã componenta min/max apare într-un singur loc în model valorile aferente
ale solicitãrilor în acel loc se afiºeazã ºi în tabel. În caz contrar, în locul
solicitãrilor aferente se afiºeazã ‘∗’, iar în coloana Distanþã se afiºeazã locul
primei apariþii a componentei min/max.
ipotezã sau combinaþie de încãrcare
Pr. Dist.
[m]
Nx
[kN]
Qy
[kN]
Qz
[kN]
Mx
[kNm]
My
[kNm]
Mz
[kNm]
23 1 L=1.208
0.000 14.57 -26.39 -84.96 -5.29 19.01 -9.47
0.121 14.57 -26.39 -69.90 -5.29 9.66 -6.28
0.242 14.57 -26.39 -54.80 -5.29 2.13 -3.09
0.363 14.57 -26.39 -39.69 -5.29 -3.57 0.10
0.402 14.57 -26.39 -34.72 -5.29 -5.05 1.15
0.402 -4.26 -26.39 -34.69 -5.29 -5.06 1.15
0.483 -4.26 -26.39 -24.59 -5.29 -7.45 3.29
0.604 -4.26 -26.39 -9.48 -5.29 -9.51 6.47
0.725 -4.26 -26.39 5.62 -5.29 -9.73 9.66
0.785 -4.26 -26.39 13.16 -5.29 -9.16 11.25
0.786 -4.26 41.34 13.19 -5.29 -9.16 11.25
0.846 -4.26 41.34 20.73 -5.29 -8.14 8.79
0.967 -4.26 41.34 35.83 -5.29 -4.71 3.86
1.087 -4.26 41.34 50.93 -5.29 0.53 -1.07
1.208 -4.26 41.34 64.03 -5.29 7.62 -6.68

înfãºurãtoarea solicitãrilor
Pr. C m/m Ipot. Dist.
[m]
Nx
[kN]
Qy
[kN]
Qz
[kN]
Mx
[kNm]
My
[kNm]
Mz
[kNm]
23 1 L=1.208
Nx min 7.Tk 0.000 -21.85
max 3.Tk 0.000 24.77
Qy min 9.Tk 0.786 -40.81
max 4.Tk 0.786 61.22
Qz min 3.Tk 0.000 24.77 -7.92 -144.43 -8.99 32.32 -2.84
max 7.Tk 0.000 -21.85 13.19 127.44 7.94 -28.52 4.73
Mx min 3.Tk 0.000 -8.99
max 7.Tk 0.000 7.94
My min 7.Tk 0.000 -21.85 13.19 127.44 7.94 -28.52 4.73
max 3.Tk 0.000 24.77 -7.92 -144.43 -8.99 32.32 -2.84
Mz min 4.Tk 0.000 -7.28 -39.58 42.48 2.65 -9.51 3
max 4.Tk 0.785 11.47 6.65 -52.31 -4.75 -14.72 16.88

combinaþii de dimensionare
Pr. C m/m Dist.
[m]
Nx
[kN]
Qy
[kN]
Qz
[kN]
Mx
[kNm]
My
[kNm]
Mz
[kNm]
23 1 L=208
Nx min 1.21 -5.02 38.17 64.00 -5.29 7.49 -5.70
max 0.00 20.91 -22.99 -87.00 -5.29 19.18 -8.71
Qy min 0.00 12.76 -29.79 -89.72 -5.29 20.08 -10.23
max 1.21 -2.31 43.45 69.74 -5.29 8.03 -6.31
Qz min 0.00 16.56 -27.75 -90.94 -5.29 20.17 -9.77
max 1.21 -2.55 42.40 76.23 -5.29 8.30 -6.19
Mx min 0.00 -5.29
max 0.00 -5.29
My min 0.79 -3.06 41.13 21.61 -5.29 -12.40 11.47
max 0.00 16.56 -27.75 -90.94 -5.29 20.17 -9.77
Mz min 0.00 12.76 -29.79 -89.72 -5.29 20.08 -10.23
max 0.79 12.18
Pr. C m/m Tdist.
[m]
Combinatie
de
dimensionare

Manual de utilizare 259


23 1
Nx min 1.21 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
max 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
Qy min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te}
max 1.21 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te}
Qz min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te} (Ip. 3.)
max 1.21 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
Mx min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip. 5.)
max 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip. 5.)
My min 0.79 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.} (6.Te)
max 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te} (Ip. 3.)
Mz min 0.00 [Ip. 1.,Ip. 2.] {6.Te}
max 0.79 [Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 5.}

5.1.7. Solicitãri de nervurã
Pentru elemente de nervurã se stabilesc
urmãtoarele eforturi: N
x
, Q
y
, Q
z
, M
x
, M
y
,
M
z
. Eforturile în elementul de nervurã sunt
date în sistemul local de coordonate cu
originea în centrul de greutate al secþiunii
acestuia. Sensurile pozitive ale eforturilor
sunt date în figurã. Diagramele de momente
încovoietoare sunt desenate de program pe
fibra întinsã a barei.

În nervurile cuplate excentric de elemente de învelitoare, pe lângã momentele
încovoietoare ºi forþele tãietoare, apare ºi forþa axialã.
Este posibilitatea de a reprezenta un poligon format din mai multe elemente
de nervurã dacã unghiul axelor locale acestora coincid.

Diferite moduri de reprezentare pentru solicitãrile de nervurã:
diagrama M
x
cu afiºarea valorilor diagrama M
y



Tabele cu
rezultate

ipotezã sau combinaþie de încãrcare
Secþ. Dist. Nx
[kN]
Qy
[kN]
Qz
[kN]
Mx
[kNm]
My
[kNm]
Mz
[kNm]
7 3 L=1.000
0.0 -28.59 0.05 4.61 1.29 -18.37 0.00
0.5 -25.01 0.03 6.64 2.03 -14.72 -0.02
1.0 -21.43 0.01 8.67 2.78 -11.07 -0.05
înfãºurãtoare
260 AxisVM 7.0


Sec
þ.
C m/m Ipot. Dist. Nx
[kN]
Qy
[kN]
Qz
[kN]
Mx
[kNm]
My
[kNm]
Mz
[kNm]
4 3 L=1.000
Nx min 2.Tk 0.0 -32.96 0.30 -5.58 -2.57 -18.19 0.18
max Ci. 1. 1.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
Qy min Ci. 1. 0.0 -30.91 0.26 -9.15 -6.94 -18.73 0.16
max 2.Tk 1.0 -24.33 0.64 -9.79 -3.95 -10.40 0.36
Qz min 3.Tk 1.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
max 2.Tk 0.0 -32.96 0.30 -5.58 -2.57 -18.19 0.18
Mx min Ci. 1. 0.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
max 3.Tk 1.0 -32.96 0.30 -5.58 -2.57 -18.19 0.18
My min Ci. 1. 0.0 -30.91 0.26 -9.15 -6.94 -18.73 0.16
max Ci. 1. 1.0 -24.15 0.54 -14.12 -8.07 -8.86 0.32
Mz min Ci. 1. 0.0 -30.91 0.26 -9.15 -6.94 -18.73 0.16
max 2.Tk 1.0 -24.33 0.64 -9.79 -3.95 -10.40 0.36

5.1.8. Eforturi în elemente de suprafaþã
Eforturi În elementele de suprafaþã se produc urmãtoarele eforturi:

Element de suprafaþã Notaþie
ª aibã

nx
ny
nxy
Placã

mx
my
mxy
qx
qy
Învelitoare

nx
ny
nxy
mx
my
mxy
qx
qy
Manual de utilizare 261


Diferite moduri de reprezentare pentru o placã rigidizatã cu nervuri:

diagramã secþiune cu valori



izolinie suprafaþã de nivel



F
În cazul momentelor unei plãci, indicii x ºi y reprezintã direcþia fibrelor
încovoiate paralele cu axele locale sau direcþia armãrii.
Momentul încovoietor m
x
roteºte în jurul axei locale y iar m
y
în jurul axei x.
Eforturile de încovoiere pentru placã sunt pozitive dacã întind fibra de sus
(faþa elementului dinspre direcþia pozitivã a axei z ), ºi negative dacã întind
faþa opusã .

Variaþia
intensitãþii
Toate modelele de elemente finite ºi analiza cu elementele finite sunt
aproximãri inginereºti. În funcþie de numãrul elementelor finite din model, de
forma lor, de condiþiile de solicitare ºi de rezemare ºi de alþi factori, precizia
aproximãrii poate sã fie foarte corectã sau greºitã.
La aprecierea preciziei de aproximare ne ajutã, fãrã a efectua o analizã nouã,
vizualizarea variaþiei intensitãþilor. Variaþia intensitãþilor pe baza rezultatelor
de calcul ne aratã mãrimea variaþiei solicitãrilor în interiorul elementelor, în
procente, în raport cu valoarea maximã a solicitãrii. La elementele care aratã
variaþii mari de intensitãþi, pentru o aproximare mai exactã se recomandã
îndesirea reþelei. Valoarea acceptabilã a modificãrii intensitãþilor se poate
determina pe bazã de experienþã.

262 AxisVM 7.0


Tabele cu
rezultate
ipotezã sau combinaþie de încãrcare

Nod Supraf. nx
[kN/m]
ny
[kN/m]
nxy
[kN/m]
mx
[kNm/m]
my
[kNm/m]
mxy
[kNm/m]
qR
[kN/m]
1 Inv. 2. gros.= 0.200 m
2 62.71 295.73 104.16 8.55 48.35 17.03 45.20
3 -18.84 242.13 197.64 1.53 43.64 17.05 49.83
4 -234.39 234.79 219.31 -4.84 9.73 15.04 24.98
5 -246.30 218.16 210.15 5.11 13.90 13.99 24.10
6 Inv. 9. -124.87 -72.51 149.75 5.50 46.07 17.00 45.00
7 -124.87 235.93 -34.50 5.50 46.07 17.00 41.47
8 -223.77 223.09 211.27 0.61 11.89 14.58 22.80
9 Inv. 12. -60.14 255.78 184.33 6.94 31.12 14.81 36.02
10 Inv. 27. -101.77 249.02 187.66 3.05 28.96 15.07 37.11


înfãºurãtoarea solicitãrilor

Nod C m/m Ipot. Supraf. nx
[kN/m]
ny
[kN/m]
nxy
[kN/m]
mx
[kNm/m]
my
[kNm/m]
mxy
[kNm/m]
qR
[kN/m]
1 nx min Ci. 1. Inv. 2. Gros.= 0.200 m
max Ci. 1. Inv. 2. -48.85 701.98 -26.16 9.36 102.02 18.41 58.15
ny min Ci. 1. Inv. 2. 94.39 368.62 45.70 14.32 97.36 11.82 69.86
max Ci. 1. Inv. 2. 67.97 -213.04 96.15 5.31 44.12 9.66 44.81
nxy min Ci. 1. Inv. 2. 48.85 701.98 -26.16 9.36 102.02 18.41 58.15
max Ci. 1. Inv. 2. 81.03 612.36 -93.79 3.33 47.35 8.12 41.32
mx min Ci. 1. Inv. 2. 62.71 295.73 104.16 8.55 48.35 17.03 45.20
max Ci. 1. Inv. 2. 81.03 612.36 -93.79 -3.33 47.35 8.12 41.32
my min Ci. 1. Inv. 2. 88.40 435.05 66.15 16.10 100.54 19.37 68.03
max Ci. 1. Inv. 2. -67.97 213.04 96.15 5.31 44.12 9.66 44.81
mxy min Ci. 1. Inv. 2. 48.85 701.98 -26.16 9.36 102.02 18.41 58.15
max Ci. 1. Inv. 2. 81.03 612.36 -93.79 3.33 47.35 -8.12 41.32
qR min Ci. 1. Inv. 2. 88.40 435.05 66.15 16.10 100.54 19.37 68.03
max Ci. 1. Inv. 2. 67.79 435.78 -11.31 7.18 50.50 15.44 37.03
94.39 368.62 45.70 14.32 97.36 11.82 69.86


Eforturi principale Pentru elementele de suprafaþã programul
determinã eforturi principale n
1
, n
2
, α
n
, m
1
, m
2
,
α
m
ºi rezultanta forþei tãietoare q
R
.
Valorile sunt afiºate corespunzãtor urmãtoarelor
condiþii ºi semne:
m m
1 2
≥ , n n
1 2

− < ≤ + 90 90
o o
α în raport cu axa localã x a
elementului finit plan



Manual de utilizare 263


Învelitoare
ª aibã Placã

n
1

2
2
1
2 2
xy
y x y x
n
n n n n
n +

,
_

¸
¸ −
+
+
·


-

n
2

2
2
2
2 2
xy
y x y x
n
n n n n
n +

,
_

¸
¸ −

+
·


-

α
n

y x
xy
n
n n
n

·
2
) 2 ( tg α


-

m
1


-
2
2
1
2 2
xy
y x y x
m
m m m m
m +

,
_

¸
¸ −
+
+
·


m
2


-
2
2
2
2 2
xy
y x y x
m
m m m m
m +

,
_

¸
¸ −

+
·


α
m


-
y x
xy
m
m m
m

·
2
) 2 ( tg α


q
R


-
q q q
R x y
· +
2 2



F
În cazul elementului de ºaibã solicitat în starea planã de deformaþie
n
z
≠ 0 , dar aceste valori nu sunt calculate.
$
Eforturile se pot afiºa sub formã de diagramã, secþiune, curbã de nivel ºi
suprafeþe de nivel.
În cazul reprezentãrii direcþiilor principale (α
n
, α
m
) sub formã de diagramã
sunt vizualizaþi vectorii corespunzãtori, a cãror lungime ºi culoare variazã în
funcþie de efortul principal în direcþia respectivã. Capãtul vectorului este
marcat cu o linie perpendicularã dacã valoarea efortului principal este
negativã.




264 AxisVM 7.0





Tabele cu
rezultate

ipotezã sau combinaþie de încãrcare

Nod Supraf. n1
[kN/m]
n2
[kN/m]
an
[°]
m1
[kNm/m]
m2
[kNm/m]
am
[°]
29 Gros.= 0.200 m
30 52.01 100.23 43.68 14.10 -3.46 -70.83
31 239.
învelitoar
e
44.77 -109.78 -47.52 14.89 4.96 67.67
31 40.
învelitoar
e
19.34 -156.68 -65.49 5.80 9.86 57.69
31 85.
învelitoar
e
25.76 -202.82 -62.96 4.53 8.26 59.54
31 128.
învelitoar
e
47.19 -105.14 -45.90 14.46 4.19 69.16
32 30.67 130.51 56.46 10.02 -6.99 -64.31
33 25.58 -180.53 64.12 5.14 9.03 58.56
34 30.27 -143.23 -55.26 9.04 -5.53 -67.09
35 31.12 -137.22 -55.69 9.52 -6.24 -65.65

înfãºurãtoarea eforturilor

Nod. Supraf. Ipot. n1 [kN/m] n2 [kN/m] an
[°]
m1
[kNm/m]
m2
[kNm/m]
am
[°]
329 Gros.= 0.200 m
n1 min 140.
învelitoar
e
2.Tk 246.68 -294.61 68.53 6.74 -15.00 77.65
n1 max 140.
învelitoar
e
Ci. 1. 348.15 -117.66 61.23 48.51 -3.58 71.95
n2 min 135.
învelitoar
e
2.Tk 253.71 -372.91 66.95 10.65 -9.31 69.03
n2 max 140.
învelitoar
e
Ci. 1. 348.15 -117.66 61.23 48.51 -3.58 71.95
α_n min 140.
învelitoar
e
3.Tk 283.92 -148.32 57.20 41.71 -1.38 79.84
α_n max 135.
învelitoar
e
Ci. 1. 318.70 -254.21 69.41 12.78 -20.20 64.32
m1 min 135.
învelitoar
e
2.Tk 246.68 -294.61 68.53 6.74 -15.00 77.65
m1 max 140.
învelitoar
e
Ci. 1. 348.15 -117.66 61.23 48.51 -3.58 71.95
m2 min 135.
învelitoar
e
3.Tk 318.70 -254.21 69.41 12.78 -20.20 64.32
m2 max 140.
învelitoar
e
3.Tk 283.92 -148.32 57.20 41.71 -1.38 79.84
α_m min 140.
învelitoar
Ci. 1. 323.01 -318.16 68.29 18.75 -13.40 58.27
Efort principal negativ

Manual de utilizare 265


e
α_m max 135.
învelitoar
e
2.Tk 278.86 -181.41 58.30 39.42 -5.68 83.74

Eforturi pentru
dimensionarea
armãturilor
La elementele de suprafaþã se determinã forþele normale ºi momentele n
xv
,
n
yv
, m
xv
, m
yv
, la care se dimensioneazã armãturile.
Valorile se determinã astfel:
xy x xv
n n n t · ,
xy y yv
n n n t ·
xy x xv
m m m t · ,
xy y yv
m m m t ·
$
Mãrimea eforturilor de dimensionare a armãturilor se poate vizualiza sub
formã de diagrame, diagrame pe secþiuni, curbe sau suprafeþe de nivel.

5.1.9. Reacþiuni
În elemente de reazem (resort) deplasãrile cu
semn pozitiv corespund reacþiunilor cu semn
pozitiv (efort axial ºi moment de torsiune).
De exemplu, alungirea reazemului (resort)
produce întindere.
$
Reacþiunile se pot vizualiza sub formã de
diagrame sau cu culori. În modul de
reprezentare cu diagrame reacþiunea apare
reprezentatã cu vector.



Rezultanta
reacþiunilor
În cazul reazemelor sunt calculate ºi rezultantele R
eR
ºi R
θR.
pe baza
urmãtoarelor formule:
R R R R
eR ex ey ez
· + +
2 2 2
R R R R
R x y z θ θ θ θ
· + +
2 2 2


Diferite moduri de reprezentare a reacþiunilor:

Momente R
yy
în reazeme Rezultanta R
eR
a reacþiunilor



Solicitare R
y
în reazeme de
muchie

Rezultanta R
eR
a reacþiunilor de
muchie
266 AxisVM 7.0








Tabele cu
rezultate

ipotezã sau combinaþie de încãrcare

Grupa Nod Tip Rx
[kN/m]
Ry
[kN/m]
Rz
[kN/m]
Rr
[kN/m]
Rxx
[kNm/m]
Ryy
[kNm/m]
Rzz
[kNm/m]
Rrr
[kNm/m]
1 1 Glob. 195.54 1239.81 250.23 1279.84 -151.60 25.13 0.00 153.67
88 Glob. 88.76 916.73 -54.03 922.60 -196.24 7.29 0.00 196.37
13 Glob. 84.60 740.48 -132.44 756.97 -244.16 1.85 0.00 244.17

înfãºurãtoarea reacþiunilor

Liniel Tip C m/m Ipot. Nod. Rx
[kN/m]
Ry
[kN/m]
Rz
[kN/m]
Rr
[kN/m]
Rxx
[kNm/m]
Ryy
[kNm/m]
Rzz
[kNm/m]
Rrr
[kNm/m]

1 Contu
r
R.lat. Rx min Ci 1 8 60.01 469.89 -114.82 487.42 -270.51 1.36 0.00 270.51
max Ci 1 8 107.90 373.79 -122.55 407.90 -287.43 2.36 0.00 287.44
Ry min Ci 1 8 90.95 307.03 -125.53 343.94 -287.14 1.61 0.00 287.15
max Ci 1 8 81.03 524.49 -103.68 540.74 -260.46 1.92 0.00 260.46
Rz min Ci 3 5 90.95 307.03 -125.53 343.94 -287.14 1.61 0.00 287.15
max Ci 1 8 93.94 447.87 -99.94 468.40 -271.32 1.65 0.00 271.33
Rxx min Ci 3 5 90.95 307.03 -125.53 343.94 -287.14 1.61 0.00 287.15
max Ci 1 8 81.03 524.49 -103.68 540.74 -260.46 1.92 0.00 260.46
Ryy min Ci 1 8 107.90 373.79 -122.55 407.90 -287.43 2.36 0.00 287.44
max Ci 1 5 81.03 524.49 -103.68 540.74 -260.46 1.92 0.00 260.46
Rzz min Ci 1 8 74.93 386.76 -107.77 408.42 -276.45 1.00 0.00 276.46
max Ci 1 8 107.90 373.79 -122.55 407.90 -287.43 2.36 0.00 287.44

5.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zãbrea ºi barã
Zãbrea

În elemente de zãbrea sunt calculate eforturile unitare de
compresiune/întindere:
x
x
x
A
N
S ·
Dacã semnul efortului unitar este pozitiv, elementul de zãbrea este întins.
Valorile min/max pentru solicitãrile înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot
afiºa concomitent pe model.
Modul de vizualizare a eforturilor unitare este identic cu vizualizarea
eforturilor de zãbrea (curbe ºi suprafeþe de nivel).

Manual de utilizare 267


Barã/nervurã În secþiunile barelor ºi nervurilor sunt calculate urmãtoarele eforturi unitare:
i
yz z y
yz y y z
i
yz z y
yz z z y
x
x
i x
y
I I I
I M I M
z
I I I
I M I M
A
N
S ⋅
− ⋅
⋅ + ⋅
− ⋅
− ⋅
⋅ + ⋅
+ ·
2 2
,

unde y
I
, z
I
sunt coordonatele cu semne a punctelor de tensiune asociate
secþiunii.
Dacã semnul efortului unitar este pozitiv, în punctul respectiv este întindere.
x
y
medi e y
A
T
T ·
,
,
x
z
medi e z
A
T
T ·
,

Modul de vizualizare a eforturilor unitare secþionale este identic cu
vizualizarea eforturilor de barã.
Dintre eforturile unitare secþionale S
x,I
numai S
min
, S
max
sunt vizualizate sub
formã de diagramã sau curbã de nivel.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu eforturile unitare
S
min
, S
max
, T
y,medie
, T
z,medie
ale acesteia.
Se pot reprezenta diagrame pe poligoane formate din mai multe bare dacã
sunt satisfãcute condiþiile de la punctul 5.1.6.




În cadrul ferestrei existã posibilitatea afiº ãrii rezultatelor ºi a altor ipoteze sau
combinaþii de încãrcare. În cazul înfãºurãtoarelor se poate opta pentru
activarea sau dezactivarea funcþiilor componente. Prin miºcarea liniei albastre
ale diagramelor, pe barã se citesc rezultatele în diferite puncte.
268 AxisVM 7.0


Tabele cu
rezultate
Se pot afiºa tensiunile pentru orice secþiune a barei.
În cazul ipotezelor sau combinaþiilor de încãrcare în tabel sunt afiºate valorile
pentru fiecare secþiune.
F
Pentru înfãºurãtoare ºi combinaþiile de dimensionare pe bare se afiºeazã
numai valorile componentelor min/max.
Dacã componenta min/max apare într-un singur loc în model, valorile aferente
ale eforturilor unitare în acel loc se afiºeazã ºi în tabel. În caz contrar, în locul
eforturilor unitare aferente se afiºeazã ‘∗’, iar în coloana Distanþã se afiºeazã
locul primei apariþii a componentei min/max.

ipotezã sau combinaþie de încãrcare

Pr. Dist.
[m]
smin
[kN/cm
2
]
smax
[kN/cm
2
]
ty,atl
[kN/cm
2
]
tz,atl
[kN/cm
2
]
14 5 L=3.385
0.000 1.45 2.19 -2.37 0.69
0.338 0.71 2.64 -2.37 0.69
0.677 -1.12 3.27 -2.37 0.69
1.015 -2.87 3.73 -2.37 0.69
1.354 -4.75 4.40 -2.37 0.69
1.692 -6.26 5.06 -2.37 0.69
2.031 -8.83 5.69 -2.37 0.69
2.370 -11.18 6.32 -2.37 0.69
2.708 -13.45 6.91 -2.37 0.69
3.047 -15.69 7.79 -2.37 0.69
3.385 -16.26 8.43 -2.37 0.69

înfãºurãtoarea solicitãrilor

Pr. C m/m Ipot Dist.
[m]
Smin
[kN/cm2]
Smax
[kN/cm2]
Tymedl
[kN/cm2]
Tmedl
[kN/cm2]
3 1 L=6,000
Smin min Ci. 3. 3 -12,08 11,69 0 0,01
max Ci. 2. 0,6 -1,02 0,82 0 -0,44
Smax min Ci. 2. 0,6 -1,02 0,82 0 -0,44
max Ci. 3. 3 -12,08 11,69 0 0,01
Tymed min Ci. 1. 0 0
max Ci. 3. 0 0
Tzmed min Ci. 3. 0 -9,61 9,22 0 -1,09
max Ci. 3. 6 -10,28 9,89 0 1,11

combinaþii de dimensionare


Pr. C m/m Ipot Dist.
[m]
Smin
[kN/cm2]
Smax
[kN/cm2]
Tymed
[kN/cm
2
]
Tzmed
[kN/cm
2
]
1 1 L=6,000
Smin min Ci 1. 0 -11,73 5,12 0 0,32
max Ci 1. 3 -3,55 -2,93 0 0,13
Smax min Ci 1. 3 -3,55 -2,93 0 0,13
max Ci 1. 0 -11,73 5,12 0 0,32
Tymed min Ci 1. 0 0
max Ci 1. 0 0
Tzmed min Ci 1. 6 -4,61 -1,76 0 -0,07
max Ci 1. 0 -11,73 5,12 0 0,32
Manual de utilizare 269


5.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafaþã
Eforturi unitare Programul determinã în noduri eforturile unitare în fibrele inferioare, mediane
ºi superioare:

Componenta ª aibã Placã Învelitoare
s
xx
s
n
t
xx
x
· s
t
m
xx x
· t ⋅
6
2
s
n
t t
m
xx
x
x
· t ⋅
6
2

s
yy

s
n
t
yy
y
·
s
t
m
yy y
· t ⋅
6
2

s
n
t t
m
yy
y
y
· t ⋅
6
2

s
xy

s
n
t
xy
xy
·
s
t
m
xy xy
· t ⋅
6
2

s
n
t t
m
xy
xy
xy
· t ⋅
6
2

s
xz


s
q
t
xz
xz
·
3
2
s
q
t
xz
xz
·
3
2

s
yz


s
q
t
yz
yz
·
3
2
s
q
t
yz
yz
·
3
2


F În cazul elementelor de ºaibã în stare planã de deformaþie s
zz
≠ 0.
În acest caz valoarea S
zz
este calculatã cu formula:
) (
yy xx zz
s s s + ⋅ ·ν
În cazul momentelor unei plãci, indicii x ºi y reprezintã direcþia fibrelor
încovoiate paralele cu axele locale.
Momentul încovoietor m
x
se roteºte în jurul axei locale y, iar m
y
în jurul
axei x.
Efortul unitar Von
Mises
Pentru elementele de suprafaþã se calculeazã efortul unitar Von Mises cu
relaþia:
) ( 3 ] ) ( ) ( ) [( 5 . 0
2 2 2 2 2 2
zx yz xy xx zz zz yy yy xx ö
s s s s s s s s s s + + + − + − + − ·
$
Valoarea eforturilor unitare se poate vizualiza sub formã de diagramã,
diagramã pe secþiune ºi curbã sau suprafaþã de nivel.

270 AxisVM 7.0


Tabele cu
rezultate

ipotezã sau combinaþie de încãrcare

Nod Supraf. Poz. Sxx
[kN/cm2]
Syy
[kN/cm2]
Sxy
[kN/cm2]
Sxz
[kN/cm2]
Syz
[kN/cm2]

[kN/cm2]
1241 Inv. 431. I -2.71 -5.81 11.24 0.00 0.00 20.11
M -0.52 1.49 1.66 -7.29 1.25 13.26
S 1.67 8.78 -7.92 0.00 0.00 15.92
1241 Inv. 432. I -2.71 -5.81 -11.24 0.00 0.00 20.11
M -0.52 1.49 -1.66 -7.29 -1.25 13.26
S 1.67 8.78 7.92 0.00 0.00 15.92
2857 I -1.78 -4.04 -6.50 0.00 0.00 11.78
M 0.00 1.08 -1.50 -3.51 -0.76 6.83
S 1.79 6.20 3.49 0.00 0.00 8.19
2890 I -2.53 -4.47 -6.31 0.00 0.00 11.60
M -1.02 1.86 -1.42 -3.92 -1.64 8.16
S 0.49 8.18 3.47 0.00 0.00 9.96

înfãºurãtoarea eforturilor unitare

Nod C m/m Ipot. Supraf. Poz. Sxx
[kN/cm2]
Syy
[kN/cm2]
Sxy
[kN/cm2]
Sxz
[kN/cm2]
Syz
[kN/cm2]

[kN/cm2]

1241 Sxx min Ci 2 Inv. 101 S -4.97 -13.49 -5.33 0.00 0.00 15.00
max Ci 2 Inv. 101 I 3.96 16.28 3.26 0.00 0.00 15.75
Syy min Ci 2 Inv. 101 S -4.97 -13.49 -5.33 0.00 0.00 15.00
max Ci 2 Inv. 101 I 3.96 16.28 3.26 0.00 0.00 15.75
Sxy min Ci 2 Inv. 101 I -2.71 -5.81 -11.24 0.00 0.00 20.11
max Ci 2 Inv. 91 S -2.71 -5.81 11.24 0.00 0.00 20.11
Sxz min Ci 2 Inv. 101 M -7.29
max Ci 2 Inv. 91 M 0.00
Syz min Ci 2 Inv. 101 M -0.51 1.39 -1.04 -4.15 -2.98 9.19
max Ci 1 Inv. 91 I -0.52 1.36 1.04 -4.15 2.97 9.18
Sö min Ci 3 Inv. 91 M 9.18
max Ci 2 Inv. 101 S 20.11

eforturi unitare de dimensionare

Nod. C m/m Ipot Supraf. Poz. Sxx
[kN/cm2]
Syy
[kN/cm2]
Sxy
[kN/cm2]
Sxz
[kN/cm2]
Syz
[kN/cm2]

[kN/cm2]
Dimensionare

1241 Sxx min Ci. 1. Inv.11. S Sxx,min -8.95 -12.58 -8.76 0.00 0.00 18.32 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
max Ci. 1. Inv.7. I Sxx,max 6.58 19.19 2.62 0.00 0.00 14.37 [Ip. 1.]
Syy min Ci. 1. Inv.11. M Syy,min -8.95 -12.58 -8.76 0.00 0.00 18.00 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
max Ci. 2. Inv.9. S Syy,max 6.58 19.19 2.62 0.00 0.00 14.37 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
Sxy min Ci. 1. Inv.11. I Sxy,min -8.95 -12.58 -8.76 0.00 0.00 18.00 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
max Ci. 3. Inv.11. M Sxy,max -5.44 -9.42 1.44 0.00 0.00 16.33 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
Sxz min Ci. 3. Inv.2. S Sxz,min -7.01 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
max Ci. 2. Inv.11. I Sxz,max 0.00 [Ip. 1.]
Syz min Ci. 1. Inv.1. K Syz,min -1.18 3.31 -3.07 -3.00 -4.95 15.00 [Ip. 1.] {Ip. 3.}
max Ci. 3. Inv.1. S Syz,max -0.26 2.41 2.98 -7.01 4.64 15.65 [Ip. 1.] {Ip. 2.}
Sö min Ci. 2. Inv.11. I Sö,min 7.51 [Ip. 1.]
max Ci. 1. Inv.11. M Sö,max 22.96 [Ip. 1.]


Manual de utilizare 271


5.1.12. Linii de influenþã
Pentru forþele unitare ‘PX’, ‘PY’, ‘PZ’ se determinã liniile de influenþã care
se pot vizualiza grafic sau se pot afiºa numeric. Forþele unitare sunt dirijate
dupã direcþia pozitivã a axelor globale de referinþã.
Ordonatele liniei de influenþã ne dau valorile solicitãrilor în secþiunea
corespunzãtoare liniei de influenþã din forþa „+1”, care acþioneazã în locul
ordonatei.
Zãbrea Clicând pe o zãbrea, apare valoarea absolutã maximã de pe zãbrea.

Reprezentarea liniei de influenþã la element de zãbrea:

Interpretarea forþei ‘1’ în direcþia Z. Linia de influenþã a grinzii cu zãbrele




Linia de influenþã a unei zãbrele la
grinzi cu zãbrele
Linia de influenþã a tãlpii de jos la
grinzi cu zãbrele



Barã Clicând pe barã, apare ordonata cu valoarea absolutã maximã de pe elementul
de barã.

Reprezentarea liniilor de influenþã la bare:

Interpretarea forþei ‘1’ în direcþia Z. Linie de influenþã N
x











272 AxisVM 7.0


Linie de influenþã Q
z
Linie de influenþã M
y




5.1.13. 5.1.13. Încãrcãri neechilibrate



Pentru fiecare ipotezã de încãrcare programul determinã rezultanta
încãrcãrilor exterioare pe direcþiile X, Y, Z, XX, YY, ZZ ale sistemului global
de referinþe, care sunt afiºate în rândul notat cu E.
În tabel pentru fiecare ipotezã de încãrcare este ataºat un rând notat cu I în
care se afiº eazã rezultanta încãrcãrilor neechilibrate pe nod. Dacã aceastã
valoare nu este 0, o parte a încãrcãrilor exterioare nu încarcã reazemele. Acest
fapt se întâmplã când gradele de libertate nodale nu sunt fixate corespunzãtor.

F
Se recomandã verificarea echilibrului dupã fiecare analizã staticã.

5.2. Analiza modalã



Se obþin rezultatele analizei modale.
Modurile de vibraþii se pot vizualiza grafic sub formã de diagrame ºi valoric
în tabele.
Formele de vibratii sunt normalizate în raport cu masele.
Manual de utilizare 273


Vizualizarea formelor de vibraþie:
cadru, modul 1 de vibraþie cadru, modul 2 de vibraþie



placã, modul 2 de vibraþie placã, modul 6 de vibraþie



În fereastra de informaþii sunt afiºate urmãtoarele date:
f: frecvenþa [Hz]
ω: frecvenþa circularã [radiani/s]
T: perioada [s]
V.p.: valoarea proprie
Eroare: eroarea relativã a soluþiei
Numãrul iteraþiilor: numãrul iteraþiilor în care s-a gãsit soluþia
F
Analiza se efectueazã o datã numai pentru o ipotezã sau combinaþie de
încãrcare dar programul salveazã rezultatele tuturor analizelor efectuate.
Tabele cu
rezultate
formã de vibraþie
Nod. eX eY eZ fX fY fZ
1 0.00 0.00 0.00 0.0000 0.0000 0.0000
2 -0.35 2.35 -1.31 -0.3612 0.0675 0.0968
3 -0.01 0.04 -0.02 -0.0858 0.0128 0.0230
4 -0.02 0.15 -0.08 -0.1590 0.3498 0.0426
5 -0.05 0.32 -0.18 -0.2196 0.2312 0.0588
6 -0.08 0.54 -0.30 -0.2681 -0.3456 0.0718

toate formele de vibraþie
Nod. Form
a
eX eY eZ fX fY fZ
1 1 -0.35 2.35 -1.31 -0.3612 0.0675 0.0968
2 -0.01 0.04 -0.02 -0.0858 0.0128 0.0230
3 -0.02 0.15 -0.08 -0.1590 0.3498 0.0426
4 -0.05 0.32 -0.18 -0.2196 0.2312 0.0588
5 -0.03 0.34 -0.24 -0.4456 0.2378 0.0345
6 -0.02 0.54 -0.30 -0.2681 -0.3456 0.0718

2 1 -0.08 0.54 -0.30 -0.2681 -0.3456 0.0718
2 2.62 0.00 -0.70 -0.0484 0.3239 -0.1806
3 0.35 -2.34 1.30 1.2556 -0.0000 -0.3364
274 AxisVM 7.0


4 0.35 -2.31 1.29 2.0717 0.0000 -0.5551
5 -2.61 0.00 0.70 0.1682 -1.1257 0.6277
4 -1.50 0.42 -0. 85 -0.2761 0.13512 0.0544

frecvenþe
f [Hz] T [s] ω
[rad/s]
V.p. Eroare
1 6,96 0,14 43,71 1910,92 3,67E-12
2 27,35 0,04 171,86 29536,23 7,79E-14
3 44,69 0,02 280,81 78854,88 2,28E-12
4 48,09 0,02 302,18 91313,24 6,02E-13
5 95,71 0,01 601,39 361669,29 2,89E-07
6 118,54 0,01 744,83 554778,77 1,80E-08

5.3. Stabilitate



Se obþin rezultatele analizei de stabilitate.
Forma de pierdere a stabilitãþii se poate vizualiza
grafic, sub formã de diagrame ºi valoric, în
tabele.
În fereastra de informaþii sunt afiºate urmãtoarele
date:
n
cr
: parametrul încãrcãrii critice
Eroare: eroarea relativã a soluþiei
Iteraþie: numãrul iteraþiilor efectuate

F
Analiza se efectueazã o datã numai pentru o ipotezã sau combinaþie de
încãrcare dar programul salveazã rezultatele tuturor analizelor efectuate.

5.4. Armare


5.4.1. Calculul armãturii pentru elemente plane



Calculul armãturii elementelor de placã, ºaibã ºi învelitoare se poate face
dupã urmãtoarele standarde:
Manual de utilizare 275


STAS 10107/0-90: în stadiul III de lucru
MSz: în stadiul III de lucru
Eurocode 2: în stadiul III de lucru
DIN 1045: în stadiul III de lucru
DIN 1045-1: în stadiul III de lucru

Direcþiile de armare sunt considerate direcþiile x, y ale sistemului local de
coordonate ale elementelor placã, ºaibã sau învelitoare.

F
Nu este stabilitã cantitatea de armãturã minimã necesarã într-o secþiune.
Cantitãþile de armãturã mai mici decât cantitatea minimã necesarã, sunt
numai informative.



Componentele
rezultatelor
m
xv
, m
yv
, n
xv
, n
yv
eforturi de dimensionare
a
xa
, aria de armãturã inferioarã necesarã pe direcþia x
a
ya
, aria de armãturã inferioarã necesarã pe direcþia y
a
xf
, aria de armãturã superioarã necesarã pe direcþia x
a
yf
, aria de armãturã superioarã necesarã pe direcþia y
x
a
aria de armãturã inferioarã efectivã pe direcþia x
y
a
aria de armãturã inferioarã efectivã pe direcþia y
x
f
aria de armãturã superioarã efectivã pe direcþia x
y
f
aria de armãturã superioarã efectivã pe direcþia y
am
(a)
deschiderea fisurii în axul armãturii inferioare
am
(f)
deschiderea fisurii în axul armãturii superioare
amsz
(a)
deschiderea fisurii în fibra inferioarã a plãcii
amsz
(f)
deschiderea fisurii în fibra superioarã a plãcii
aR
(a)
diagrama fisurilor inferioare
aR
(f)
diagrama fisurilor superioare

276 AxisVM 7.0


Parametrii de
armare
Pentru calculul armãturii necesare se dau urmãtorii parametrii:





Tipul betonului

Tipul oþelului

Coeficientul condiþiilor de lucru pentru beton

Valoarea relativã a înãlþimii zonei comprimate
Grosimea h al elementului
x
inferior
, y
inferior
,
x
superior
, y
superior
acoperirea cu beton (acoperirea cu beton<h/2)
Pentru MSz ºi Eurocode2

coeficientul excentricitãþii dacã n
v
< 0

coeficientul excentricitãþii dacã n
v
> 0
Cu excentricitatea în funcþie de grosimea h, programul majoreazã
excentricitatea rezultatã din perechea de forþe normalã-moment
încovoietor (este o excentricitate adiþionalã).
F
Acoperirea cu beton este mãsuratã între axa geometricã a armãturii ºi
suprafaþa elementului.


Manual de utilizare 277


Placã
(MSz, Eurocode2)
Dacã solicitãrile, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele
încovoietoare de dimensionare sunt urmãtoarele:

Momentul optim de rezervã:
! min
0
1
2
· ∆
· ∆
m
m


y x
m m ≥

xy x
m m − ≥
xy x
s
x
m m m + ·
xy y
s
y
m m m + ·
0 ·
s
x
m
x
xy
y
s
y
m
m
m m
2
+ ·
xy y
m m ≤
xy x
i
x
m m m + − ·
xy y
i
y
m m m + − ·
y
xy
x
i
x
m
m
m m
2
+ − ·
0 ·
i
y
m
Da Nu
Da Nu


Programul determinã cantitatea necesarã de armãturã în secþiune în zona
întinsã ºi comprimatã.
Rezultatele sunt urmãtoarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de armãturã totalã pe direcþia x: Ax = axa + axf
aria de armãturã totalã pe direcþia y: Ay = aya + ayf

F
“ Apare mesajul de eroare ‘Secþiunea nu se poate arma!’ în urmãtoarele
cazuri:
STAS, MSz
Momentul de dimensionare este mai mare decât 175
0
. ⋅ M
R
, unde M
R0
este
momentul capabil a secþiunii fãrã armãtura comprimatã.
Eurocode 2

c s s
A A A 04 , 0 > +
superior inferior
, unde A
c
aria secþiunii de beton
278 AxisVM 7.0


Tabele cu
rezultate
Notaþii folosite:
(-) armãtura comprimatã
??? secþiunea nu se poate arma în direcþia respectivã
Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol.
ipotezã sau combinaþie de încãrcare
Nod Supr axa
[mm2/m]
aya
[mm2/m]
axf
[mm2/m]
ayf
[mm2/m]

51 2063 1014 52 0
52 750 816 673 0
53 1062 3305 1225 464 (-)
54 Placa. 87. 2834 2834 0 0
54 Placa 221. 1382 ??? 359 0
54 Placa 158. 701 3265 758 423 (-)
54 Placa 96. 2009 3230 701 389 (-)
55 2147 2932 0 91 (-)
56 1486 3267 387 426 (-)

înfãºurãtoare
Nod Supr. Ip. axa
[mm2/m]
aya
[mm2/m]
axf
[mm2/m]
ayf
[mm2/m]
43
axa max Placa 68. Ci. 1. 2876
aya max Placa 284. Ci. 4. 2370
axf max Placa 163. Ci. 3. 289
ayf max Placa 171. Ci. 3. 206

dimensionare
Nod Supr axa
[mm2/m]
aya
[mm2/m]
axf
[mm2/m]
ayf
[mm2/m]
Combinaþie de dimensionare
59
axa max Placa 159. 2154 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip.
5.)
aya max Placa 72.. 2416 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.}
axf max Placa 241. 895 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (6.te)
ayf max Placa 93. 766 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {6.te} (7.te)

ª aibã
(MSz, Eurocode2)
Programul determinã cantitatea necesarã de armãtura numai pentru ºaiba în
stare planã de tensiune.
Dacã eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de
dimensionare sunt urmãtoarele:

Forþa normalã optimã de rezervã:
! min
0
1
2
· ∆
· ∆
n
n

Manual de utilizare 279



n
y
> n
x


xy x
n n − ≥
xy x x
n n n + ·
xy y y
n n n + ·
0 ·
x
n
x
xy
y y
n
n
n n
2
+ ·
Da Nu


Programul determinã cantitatea necesarã de armãturã în secþiune în zona
întinsã ºi comprimatã. Armãturã comprimatã rezultã numai în secþiunile în
care betonul nu poate prelua forþa normalã de dimensionare.
F
Apare mesajul de eroare “Secþiunea nu se poate arma!” în urmãtoarele
cazuri:
STAS, MSz
Capacitatea portantã a armãturilor comprimate rezultatã din eforturile de
dimensionare este mai mare decât capacitatea portantã a betonului comprimat.
( A R A R
s su b bu
⋅ ≥ ⋅ )
Eurocode 2

c s s
A A A 04 , 0 > +
superior inferior
, unde A
c
aria secþiunii de beton
Rezultatele sunt date în puncte în modul urmãtor:
axi, axs, ayi, ays
armãtura totalã pe direcþia x: Ax = axi + axs
armãtura totalã pe direcþia y: Ay = ayi + ays
F
Aria de armãtura necesarã pentru secþiunea totalã se obþine prin suma Axi
+ Axs.
Tabele cu
rezultate
Notaþii folosite:
(-) armãtura comprimatã
??? secþiunea nu se poate arma în direcþia respectivã
Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol.

ipotezã sau combinaþie de încãrcare

Nod Supr. axa
[mm2/m]
aya
[mm2/m]
axf[mm2
/m]
ayf
[mm2/m]

51 2063 1014 52 0
52 750 816 673 0
53 1062 3305 1225 464 (-)
54 Saiba 87. 2834 2834 0 0
280 AxisVM 7.0


54 Saiba 221. 1382 ??? 359 0
54 Saiba 158. 701 3265 758 423 (-)
54 Saiba 96. 2009 3230 701 389 (-)
55 2147 2932 0 91 (-)
56 1486 3267 387 426 (-)

înfãºurãtoare
Nod C m/m Ip. Supr. axa
[mm2/m]
aya
[mm2/m]
axf
[mm2/m]
ayf
[mm2/m]
43
axa min. Saiba 51. Ci. 7. 2876
max. Saiba 68. Ci 2. 2876
aya min. Saiba 718. Ci. 1. 2370
max. Saiba 284. Ci. 4. 2370
axf min. Saiba 23. Ci. 1. 289
max. Saiba 163. Ci. 3. 289
ayf min. Saiba 44. Ci. 1. 206
max. Saiba 171. Ci. 3. 206

dimensionare
Nod C m/m Supr. axa
[mm2/m]
aya
[mm2/m]
axf
[mm2/m]
ayf
[mm2/m]
Combinatie de dimensionare
59
axa min. Saiba 38. 0
max. Saiba 159. 2154 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (Ip.
5.)
aya min. Saiba 17. 0
max. Saiba 72. 2416 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.}
axf min. Saiba 119. 270
max. Saiba 241. 895 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.} (6.te)
ayf min. Saiba 429. 237
max. Saiba 93. 766 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {6.te} (7.te)



Învelitoare
(STAS, MSz,
Eurocode2)
Dacã eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de
dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea plãcilor ºi a
ºaibelor.
Programul determinã cantitatea necesarã de armãturã în secþiune în zona
întinsã ºi comprimatã.
Rezultatele sunt date în puncte în modul urmãtor:
axi, axs, ayi, ays
armãtura totalã pe direcþia x: Ax = axi + axs
armãtura totalã pe direcþia y: Ay = ayi + ays
F
Apare mesajul de eroare „Secþiunea nu se poate arma!” în urmãtoarele
cazuri:
STAS, MSz
Capacitatea portantã a armãturilor comprimate rezultatã din eforturile de
dimensionare este mai mare decât capacitatea portantã a betonului comprimat.
( A R A R
s su b bu
⋅ ≥ ⋅ )
Eurocode 2

c s s
A A A 04 , 0 > +
superior inferior
, unde A
c
aria secþiunii de beton
Tabele cu
rezultate
Notaþii folosite:
(-) armãtura comprimatã
??? secþiunea nu se poate arma în direcþia respectivã
Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol

Manual de utilizare 281


ipotezã sau combinaþie de încãrcare
Nod Supr. axi
[mm2/m]
ayi
[mm2/m]
axs
[mm2/m]
ays
[mm2/m]
gros.= 0.16 m
40 2834 2834 0 0
41 Inv. 117. 1382 ??? 359 0
41 Inv 64. 701 3265 758 423 (-)
41 Inv 126. 2147 2932 0 91 (-)
42 1486 3267 387 426 (-)

înfãºurãtoare

Nod C m/m Ip Suprt axa[mm2/m] aya[mm2/m] axf[mm2/m] ayf[mm2/m]
328 axa min Ci. 7. Inv. 218. 2876 (-)
max Ci. 7. Inv. 218. 2876(-)
aya min Ci. 7. Inv. 218. 2370
max Ci. 7. Inv. 218. 2370
axf min Ci. 7. Inv. 218. 289
max Ci. 7. Inv. 218. 289
ayf min Ci. 7. Inv. 248 206
max Ci. 7. Inv. 218. 206

dimensionare

Nod K m/m Supr. axa
[mm2/m]
aya
[mm2/m]
axf
[mm2/m]
ayf
[mm2/m]
Combinatie de
dimensionare
328 axa min Inv. 218. 2876
max Inv. 218. 2876 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
(Ip. 5.)
aya min Inv. 218. 2370 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 4.}
max Inv. 218. 2370 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {Ip. 3.}
(6.te)
axf min Inv. 218. 289 [ Ip. 1.,Ip. 2.] {6.te}
(7.te)
max Inv. 218. 289
ayf min Inv. 248 206
max Inv. 218. 206



5.4.2. Aria de armãturã efectivã

Aria de armãturã
efectivã

In urma determinãrii ariei de armãturã necesarã se poate defini aria de
armãturã efectivã. Cu aria de armãturã efectivã programul determinã
deschidererea fisurilor pentru plãci, ºaibe ºi învelitoare.
Cu aria de armãturã efectivã se pot calcula sãgeþile în domeniul neliniar
pentru plãci.
Se definesc armarea efectivã inferioarã ºi superioarã dupã cum urmeazã:
282 AxisVM 7.0




Armarea efectivã se
afiºeazã în structura
din stânga a ferestrei
de dialog.
Dacã este selectatã în
structurã o repartiþie
aceasta se poate
modifica în câmpurile
din dreapta a ferestrei
de dialog.






F Acoperirea cu beton este mãsuratã între axa geometricã a armãturii ºi
suprafaþa elementului.


Cu butonul ª terge (sau cu tasta [DEL]) se poate ºterge repartiþia de armãturã
actualã, Cu butonul Adãugare (sau cu tasta [INS]) în grupa actualã se poate
insera repartiþia de armãturã actualã.
Dacã sunt selectate armarea superioarã sau armarea inferioarã se poate ºterge
cu butonul ª terge (sau cu tasta [DEL]) toate repartiþiile de armãturã din
aceastã iar cu butonul Adãugare (sau cu tasta [INS]) se poate insera repartiþia
de armãturã actualã.
În grupa Armarea minimã din selecþie sunt afiºate ariile de armãturã maxime
determinate pentru direcþiile x ºi y. Grosimea minimã h reprezintã grosimea
minimã definitã la parametrii de armare.












Manual de utilizare 283


5.4.2.1. 5.4.2.1.Calculul deschiderii fisurilor

Calculul deschiderii fisurilor pentru elementele ºaibã,
placã ºi învelitoare se face în stadiul II de lucru
conform STAS 10107/0-90, Msz ºi EC2. Direcþiile
de armare sunt considerate direcþiile axelor locale x,
y ale elementelor de suprafaþã. Programul reprezintã
deschiderea fisurilor cu suprafeþe, reprezintã fisurile
ºi direcþia fisurilor.

Parametrii pentru
calculul deschiderii
fisurilor sunt pe
pagina parametri.




În tabel sunt date urmatoarele date:




am : deschiderea fisurii în axul armãturii

amsz : deschiderea fisurii în fibra extremã a betonului

x : înãlþimea zonei comprimate de beton
σ
b
: efortul unitar în fibra cea mai comprimatã de beton
σ
a
: efortul unitar în armãtura întinsã

aR : direcþia fisurii faþã de axa localã x

Aaxs, Aays: aria de armãturã efectivã superioarã pe direcþiile x ºi y

Aaxs, Aays: aria de armãturã efectivã inferioarã pe direcþiile x ºi y

F
Programul atenþioneazã dacã în armãtura întinsã efortul unitar depãºeºte
limita de curgere.
284 AxisVM 7.0


5.4.2.2. 5.4.2.2. Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar


În analiza staticã de ordinul I sãgeata plãcilor este determinatã pe baza teoriei
elasticitãþii. În practicã plãcile de beton armat se comportã neliniar elastic.
Armãtura mãreºte iar fisurile reduc rigiditatea plãcilor din beton armat. La
determinarea sãgeþilor în domeniul neliniar programul þine cont de aceste
douã efecte.

În analiza pe baza diagramei de moment-curburã programul determinã
sãgeata exactã a plãcilor. Analiza se poate efectua dupã standardele: STAS
10107/0-90, Msz, EC2 ºi NEN.

Etapele analizei:
1.) determinarea eforturilor în domeniul elastic
2.) determinarea ariei de armãturã necesarã
3.) definirea ariei de armãturã efectivã
4.) analiza neliniarã
F
La pornirea analizei neliniare opþiunea „Luarea în considerare a armãrii
efective” trebuie sã fie selectatã. Analiza se poate efectua pentru o singurã
ipotezã sau combinaþie de încãrcare.



Sãgeata plãcii:

liniar neliniar



5.4.3. Verificare armare stâlp

Verificarea armãrii se poate efectua dupã urmãtoarele standarde:
STAS 10107/0-90: stadiul III de solicitare
Eurocode 2: stadiul III de solicitare
MSz: stadiul III de solicitare

Pe pagina Armãtura se poate defini secþiunea stâlpului, materialele ºi
lungimea de flambaj.
Manual de utilizare 285


Schimbând pagina pe Verificare armare programul face automat calculele
ºi determinã suprafaþa de interacþiune M-N.




Taste de editare Taste speciale de editare:
[↑][ ↓] [←] [ →], 8
Deplasarea cursorului (cruce) în planul curent de lucru.

[Ctrl]+
[↑][↓][←][→], 8
Deplasarea cursorului (cruce) în planul curent de lucru cu paºi definiþi cu
multiplicatorul Ctrl.

[Esc]
8 buton drept
Întreruperea funcþiei în execuþie ºi revenirea la nivelul de meniu superior.
Un efect asemãnãtor se poate obþine cu funcþia Renunþã din meniul imediat.

[Enter], [Space]
8 buton stâng
Taste de comandã. Se pot utiliza pentru alegerea punctelor de meniu,
executarea funcþiilor.

[Tab] Deplasarea cursorului între suprafaþa desenului ºi ferestrele de dialog.
(Deplasarea cursorului între câmpurile de informaþii a ferestrelor de dialog.)


[Alt] Este activat meniul de comandã actual.

[+] [ -]

Mãrire/micºorare. Centrul mãririi sau micºorãrii este poziþia actualã a
cursorului (crucea).

286 AxisVM 7.0


Încarcã

Încãrcare secþiune de beton ºi/sau armare definitã în modelul actual. Se pot
încãrca numai secþiuni cu pereþi groºi cu date grafice!


Salvare

Salvarea armãrii sub o denumire. Armarea salvatã astfel se poate asocia la
orice secþiune de beton.
Definirea armaturii Pe pagina Armare sunt urmatoarele instrumente:
Parametrii

Introducerea datelor necesare pentru determinarea suprafeþei de interacþiune.




Într-un punct cu
stratul de acoperire

Aºezarea armãturii într-un punct oarecare în secþiune, cu ajutorul cursorului.
Dacã cursorul se aflã în colþul sau pe latura secþiunii, armãtura se va aºeza în
poziþia cursorului cu stratul de acoperire.
Distribuit
echidistant

Se vor aºeza N+1 bare între douã puncte împãrþind uniform distanta în N
segmente.

Distribuit pe arc

Se vor aºeza N+1 bare pe arcul de cer definit cu centrul ºi capetele,
împãrþind uniform arcul de cerc în N segmente.
Diametrul

Definirea ºi modificarea diametrului armãturii.
Pentru modificare se vor selecta armãturile din secþiuni dupã care, din listã,
se alege diametrul dorit sau se introduce de la tastaturã noul diametru.
Manual de utilizare 287


Acoperire


Introducerea sau modificarea stratului de
acoperire.

N

Numãrul în care se împarte segmentul pe care se aºeazã armãturile
distribuite.
Transformãri
geometrice Copiere
Copierea cu repetare sau deplasare a barelor
selectate în secþiune.

Rotire
Copierea cu repetare prin rotire a barelor selectate
în secþiune.

Oglindire
Copierea sau deplasarea cu oglindire a barelor
selectate în secþiune

Modificarea poziþiei armãturii se poate face în felul urmãtor:
1. Se poziþioneazã cursorul pe centrul armãturii
2. Prin apãsarea butonului din stânga al mausului ºi prin miºcarea
acestuia se modificã poziþia armãturii,
3. Dupã ce s-a aºezat armãtura pe poziþia nouã se introduc noile
coordonate pe paleta de coordonate ºi se apasã o tastã de comandã.
Verificare armare Clicând pe pagina Verificare armare, programul cu datele definite pentru
secþiune determinã suprafaþa de interacþiune M-N, majoreazã momentele
încovoietoare efective calculate sau date în tabel (N
x
,

M
ya
,

M
za
, M
yf
,

M
zf
) cu
momentele rezultate din excentricitãþile adiþionale ºi verifica dacã solicitãrile
astfel corectate (N
xd
,

M
yd
,

M
zd
) sunt în interiorul suprafeþei de interacþiune.
Reprezentarea diagramelor se poate seta în urmãtoarea fereastrã de dialog.


Se pot selecta nivelurile de forþe
axiale reprezentate pe
diagramele N-M, N-My, N-Mz.
Dacã se opteazã pentru afiºarea
solicitãrilor efective barelor
selectate, pe diagramã se vor
afiºa punctele solicitãrilor.
Valoarea forþelor axiale aferente
punctelor se poate afiºa pe
diagramã.
Simbolurile folosite sunt
urmãtoarele:

288 AxisVM 7.0


$ pãtrat albastru, dacã solicitarea efectivã N
x
-M
y
-M
z
este în interiorul
curbei.
× cruce roºie, dacã solicitarea efectivã N
x
-M
y
-M
z
este în afara curbei.
Valoarea forþelor aferente acestor puncte sunt afiºate pe diagramã.

Suprafaþa N-M Reprezentarea axonometricã a suprafeþei N
x
-M
y
-M
z
.



Scara orizontalã
Scara verticalã
Manual de utilizare 289


Curba N-M




Reprezentarea axonometricã a curbelor N
x
-M
y
sau

N
x
-M
z
.


Se poate utiliza la secþiuni care au o axã de simetrie.
Diagrama M
y
-M
z
Diagrama M
y
-M
z
aferenta forþei axiale N.

290 AxisVM 7.0


Curba
excentricitãþilor
limitã





Reprezentarea curbelor cu excentricitãþile limitã determinate de valorile
M
N
yHi
i
ºi
M
N
zH i
i
.
Solicitãri Programul afiºeazã în tabel forþele axiale maxime Nx ºi momentele My
a
,
Mz
a
, My
f
, Mz
f
de pe capetele inferioare ºi superioare ale barelor selectate din
care determinã excentricitãþile urmãtoare:
STAS MSz Eurocode 2
Excentricitate iniþialã ee
y
, ee
z
ee
y
, ee
z
ee
y
, ee
z

Excentricitate adiþionalã e
ay
, e
az
de
y
, de
z
ea
y
, ea
z

Excentricitate de ordinul II e
2y
, ee
2z
e
ty
, e
tz
e
2y
, ee
2z


Capãtul inferior este considerat originea sistemului local de coordonate al
barei.
Manual de utilizare 291





Pe fiecare direcþie programul adunã la excentricitatea iniþialã excentricitatea
nefavorabilã ºi verificã dacã momentele încovoietoare astfel obþinute se
situeazã în interiorul suprafeþei de interacþiune.
STAS Eurocode 2
e
toty
= ee
y
+ e
ay
+ e
2y

e
totz
= ee
z
+ e
az
+ e
2z

e
toty
= ee
y
+ ea
y
+ e
2y

e
totz
= ee
z
+ ea
z
+ e
2z

e
toty
= e
01y
+ e
ay

e
totz
= e
01z
+ e
az

e
toty
= e
01y
+ ea
y

e
totz
= e
01z
+ ea
z

e
toty
= e
02y
+ e
ay

e
totz
= e
02z
+ e
az

e
toty
= e
02y
+ ea
y

e
totz
= e
02z
+ ea
z

MSz
e
toty
= ee
y
± (de
y
+ e
ty
) /2

e
totz
= ee
z
± de
z
+ e
tz


e
toty
= ee
y
± de
y
+ e
ty

e
totz
= ee
z
± (de
z
+ e
tz
) /2

e
toty
= e
01y
± de
y
e
totz
= e
01z
± de
z


e
toty
= e
02y
± de
y
e
totz
= e
02z
± de
z



Unde e
01y
, e
01z
ºi e
02y
, e
02z
reprezintã valorile iniþiale ale excentricitãþilor
iniþiale.
Programul calculeazã solicitãrile M
yd
= N
xd
·e
totz
ºi M
zd
= – N
xd
·e
toty
ºi verificã
dacã sunt în interiorul suprafeþei de interacþiune.

292 AxisVM 7.0


Pe diagramele N-M limitã sunt vizualizate
punctele asociate acestor momente
încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori
suplimentare de solicitãri.
Semnele solicitãrilor sunt conform figurii
alãturate.


Calculul se face în urmãtoarele ipoteze:

Conform MSz:
Diagrama σ,ε:
Conform Eurocode 2:
Diagrama σ,ε:


Conform STAS 10107/0-90:
Diagrame σ,ε :




Manual de utilizare 293


Diagrame σ,ε (cu consolidare):



Conform MSz:

Conform Eurocode 2:
Barele care au diametrul mai mic de
10 mm nu se iau în considerare
Barele care au diametrul mai mic de
1/12 din distanþa dintre etrieri
nu se iau în considerare
Programul nu ia în considerare mai
multã armãturã comprimatã
decât 5% din aria betonului
comprimat
Programul nu ia în considerare mai
mult efort de compresiune în
oþel decât în secþiunea de beton
(reducerea proporþionalã a
cantitãþii de oþel în secþiune)

Barele care au diametrul mai mic de
1/12 din distanþa dintre etrieri nu
se iau în considerare


Conform STAS 10107/0-90:

Barele care au diametrul mai mic de
10 mm nu se iau în considerare


5.4.4. Dimensionare armare grindã

Programul AxisVM dimensioneazã armãtura grinzilor conform standardelor
urmãtoare:
STAS 10107/0-90
(în stadiul III. de solicitare)
Msz
MSz 15022-1:1986, MSz 15022-1:1986/1M:1992
MSz 15022-7:1986, MSz 15022-7:1986/1M:1992
(în stadiul III. de solicitare)
Eurocode 2
ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-1:1991/AC:1992
(în stadiul III. de solicitare)
294 AxisVM 7.0


Sunt considerate ca ºi grinzi elementele care au o dimensiune considerabil
mai mare decât celelalte douã ºi nu sunt solicitate la forþã axialã.

Programul se poate folosi pentru dimensionarea grinzilor cu secþiune
dreptunghiularã, secþiune în forma de T încovoiate în planul lor de simetrie cu
forte axiale reduse.
Grinda pe porþiunea analizatã are secþiune constantã ºi este din acelaºi
material.
Calitatea oþelului considerat este aceeaºi atât pentru armarea inferioarã cât ºi
superioarã.
Armarea transversalã se poate considera din material diferit faþã de cel din
armarea longitudinalã.

Dimensionarea constã în douã etape:
– dimensionarea armãturii longitudinale la solicitãrile M
y
ºi M
z

– dimensionarea armãturii transversale pentru solicitãrile de forfecare Q
z
sau
Q
y
ºi de torsiune M
x

La determinarea armãturilor longitudinale forþa axiala se neglijeazã, la forþe
axiale considerabile se recomandã folosirea modulului de verificare armare
stâlp.
Încovoierea ºi forfecarea sunt analizate independent dar, în cazul Eurocod 2,
la determinarea V
Rd1
se þine cont de aria de armãturã întinsã (EC2 4.3.2.3.
A
sl
).
În cazul STAS 10107/0-90 forþa tãietoare preluatã de beton Q
b
se determinã
þinând cont de aria de armãturã întinsã intersectatã de fisura înclinatã.

Armãtura longitudinalã este calculatã pentru diagrama dilatatã (STAS
10107/0-90,EC2 4.3.2.4.4. (6) ).


Programul face numai analizele descrise, orice altã analizã descrisã în
standarde trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul programului.
Programul nu face analiza pentru încovoierea oblicã, solicitãrile compuse,
pierderea stabilitãþii grinzilor ºi compresiunea localã din încãrcãrile
perpendiculare pe axul grinzii.
Programul nu se poate aplica pentru armarea consolelor scurte (STAS
10107/0-90, EC2 Msz 2.5.3.7. ºi 5.4.4., MSz Anexa F3.).

Manual de utilizare 295










Clicând pe reazem se afiºeazã urmãtoarea fereastrã de dialog.




Se poate seta distanþa mãsuratã la stânga ºi la dreapta din axul reazemului
care nu se ia în considerare la calcule. Solicitãrile sunt interpolate între
capetele segmentului.

296 AxisVM 7.0





Parametrii grinzii



Manual de utilizare 297


Solicitãri de dimensionare
Selectarea solicitãrilor din planul z-x sau
y-x al grinzii.

Etrieri
Ramuri de forfecare: setarea numãrului
ramurilor de forfecare al etrierilor.

F
Stratul de acoperire se mãsoarã de la marginea betonului pânã la axul
armãturii.






a
i
distanþa dintre axul armãturii inferioare ºi marginea secþiunii, a
s
distanþa
dintre axul armãturii superioare ºi marginea secþiunii.

Vizualizare

Se pot seta componentele diagramei care se afiºeazã, cantitãþile de armãturã
calculate ºi inscripþionarea acestora.



Afiºarea diagramei
Afiºare inscripþii
a
s

a
i

298 AxisVM 7.0



Rezultatele reprezintã diagramele cu cantitãþile de armãtura longitudinalã ºi
distanþa maximã dintre etrieri:





Armarea
longitudinalã
Pe diagrama cantitãþilor de armãturã se afiºeazã aria necesarã de armãturã
întinsã, cu roºu, aria necesarã de armãtura comprimatã, cu albastru ºi aria
minimã necesarã din prescripþii, cu gri.
Manual de utilizare 299


Distanþa dintre
etrieri
Linia neagrã reprezintã distanþã maximã dintre etrieri, linia albastrã distanþã
calculatã, iar linia gri, distanþã maximã rezultatã din prescripþii.
Notaþii, materiale, coeficienþi:

STAS EC2
R
c
Rezistenþa de calcul a
betonului la compresiune
f
cd


Rezistenþa de calcul a betonului
la compresiune
R
t
Rezistenþa de calcul a
betonului la întindere
f
ctd


Rezistenþa de calcul a betonului
la întindere

α
= 0.85
coeficient care þine seama de
durata încãrcãrilor ºi de alte
efecte nefavorabile
γ
c
= 1.5
coeficientul de siguranþã al
betonului


R
a
Rezistenþa de calcul a
armãturii
f
yd


Rezistenta la curgere a
armaturii
ε
a
Deformaþia specificã a
armãturii
ε
su
Deformaþia specificã limitã a
armãturii
E
a
(=210 kN/mm
2
)
Modulul de elasticitate al
armãturii
E
s
(=200 kN/mm
2
)
Modulul de elasticitate al
armãturii
γ
s


= 1.15
coeficientul de siguranþã al
oþelului

MSz
σ
bH


Rezistenþa de calcul a
betonului la compresiune

σ
hH


Rezistenþa de calcul a
betonului la întindere



σ
sH
Rezistenþa de calcul a
armãturii

ε
sH
Deformarea specificã limitã a
armãturii

E
s
(=206 kN/mm
2
)
Modulul de elasticitate al
armãturii



300 AxisVM 7.0


5.4.4.1. 5.4.4.1. Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/torsiune

Dimensionare la forfecare
Dimensionarea armãturilor transversale se poate face conform standardelor:
STAS STAS 10107/0-90
MSz MSz 15022-1:1986, MSz 15022-1:1986/1M:1992
Szabványügyi közlöny 12. szám, 2000 december
MSz 15022-7:1986, MSz 15022-7:1986/1M:1992
Eurocode 2

ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-1:1991/AC:1992
Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/ torsiune
conform STAS 10107/0-90

Distanþa dintre etrieri se determinã pe baza relaþiilor de mai jos:
Forþa tãietoare preluatã de beton ºi etrieri se determina cu relaþia:


+ ·
at e e b cap
R A n Q Q
Forþa tãietoare preluatã de beton:
t t
i
2
o
b
R m
s
p bh
Q ·
pentru zone plastice potenþiale
1
2
Q 3
m
t


·
în celelalte cazuri
1 m
t
·
nivelul de solicitare
t bo
R A
Q
Q ·

Dacã 50 . 0 Q ≤ nu este necesarã armarea la forþa tãietoare.
Dacã c Q ≤ nu se respectã este necesarã mãrirea secþiunii sau calitãþii
betonului.
2 c · pentru zone plastice potenþiale
4 c · pentru celelalte cazuri.
Unde:
o
a
bh
A
100 p · procentul de armare determinat din aria armãturilor întinse
intersectatã de fisura înclinatã,
i
s proiecþia orizontalã a fisurii înclinate.
Manual de utilizare 301



Dacã secþiunea este solicitatã ºi la torsiune:
Aria necesarã de armãturã longitudinalã uniform dispusã pe perimetrul de
calcul al secþiunii, se calculeazã cu relaþia:

a bs
e t
al
R A
U M
A
2
·
Distanþa dintre etrierii suplimentari pentru preluarea torsiunii, cu relaþia:

t
a bs e
M e
M
R A A
a
t
2
) ( ·


Nivelul de solicitare se calculeazã cu relaþia
t t
t
bs
R W
M
A
Q
Q
1

,
_

¸
¸
+ ·
Unde:
) 3 (
6
1
2
h
b
bh W
t
− · , b fiind latura micã a secþiunii.

Dacã 50 . 0 Q ≤ nu este necesarã armarea la forþã tãietoare ºi torsiune.
Dacã c Q ≤ nu se respectã, este necesarã mãrirea secþiunii sau a calitãþii
betonului.
2 c · pentru zone plastice potenþiale
4 c · pentru celelalte cazuri.
Distanþa maximã dintre etrierii care preiau forfecarea ºi torsiunea se
determinã cu relaþia:
T e M e
e
a a
a
t
) (
1
) (
1
1
+
·
.

Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/ torsiune
conform Msz

Distanþa dintre etrieri se determinã pe baza relaþiilor de mai jos:
Capacitatea portantã a secþiunii de beton solicitat numai la forfecare:


+ ·
Hs Hb H
T T T
Dacã secþiunea este solicitatã ºi la torsiune atunci:
1 ≤ +
tH
tM
H
M
M
M
T
T


Valoarea minimã pentru T
H
:
N n h b T
a hH Ha
− σ ⋅ ⋅ ⋅ · 5 , 0 , dar nu mai mult decât
hH
h b σ ⋅ ⋅ ⋅ 6 , 0
302 AxisVM 7.0


determinatã fãrã armarea transversalã.

Valoarea maximã pentru T
H
:
N n h b m T
f bH H f
+ σ ⋅ ⋅ ⋅ · , determinatã pe baza capacitãþi portante a
betonului.
Ha
Hf
Hs
Hb
T
T
T
T ⋅

,
_

¸
¸
− ·

1

( ) α + α σ ⋅ ⋅ ⋅ · cos sin 85 , 0
sH
s
H s
t
A
h T

Notaþia
În cazul general În cazul etrierilor înclinaþi
(a =30°-60°)
M 0,25 0,4

dacã N este compresiune
0,1

n
a

dacã N este întindere
0,2

dacã N este compresiune
0,15 0,2

n
f

dacã N este întindere
0 0

Distanþa dintre etrieri determinatã pentru forþa tãietoare:
sk k
Ha M
Hf
Ha
T
A n h
T T
T
T
t ⋅ ⋅ ⋅ ⋅


· 85 . 0
1


Dacã 50% din forþa tãietoare este preluatã de etrieri, distanþa maximã dintre
etrieri nu va fi mai mare decât h/2. (vezi: MSz 15022/7-86 2.1.6 paragraf 2.)
Momentul de torsiune minim preluat:

N
h b
W
n M
t
a t H a

− ·
,
iar cel maxim:
N
h b
W
n W m M
t
f bH t t H f


⋅ + σ ⋅ ⋅ ·

Unde W
t
este valoarea cea mai defavorabilã dintre modulele de rigiditate la
torsiune:
h
b
h b
W
t
⋅ +

·
8 . 1 3
2
ºi
h
b
h b
W
t
⋅ +

·
6 . 2 2 . 2
2
.
m := 0.3;
na : ca ºi la forfecare

dacã N este
compresiune
0.15
n
f

dacã N este
întindere
0

Manual de utilizare 303



Momentul de torsiune preluat de armãturile longitudinale
:
K
A
A M
H s s
t t H
1 1
2
σ ⋅
⋅ ⋅ ·

din care aria de armãturã longitudinalã suplimentarã:
H s t
t H
s
A
K M
A
1
1
2 σ ⋅ ⋅

·

aria de armãturã rezultatã se va dispune uniform pe conturul secþiunii ºi
independent de armãturile rezultate din momentele încovoietoare.
Momentul de torsiune preluat de armãturile transversale:
t
M
skH sk
t tH
t
A
A M
σ ⋅
⋅ ⋅ · 2

din care distanþa dintre etrieri:

tH
skH sk
t M
M
A
A t
t
σ ⋅
⋅ ⋅ · 2

unde:
t
A aria secþiunii de beton închisã de etrier
K perimetrul secþiunii de beton închis de etrier
1 s
A aria de armãturã uniform distribuitã pe perimetrul K pentru
preluarea momentului de torsiune
sk
A aria unei ramuri de etrier închis pentru preluarea momentului de
torsiune

Distanþa maximã dintre etrieri care preiau forfecarea ºi torsiunea se va
determina cu relaþia:
T M
t t
t
t
1 1
1
+
·
.
Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/ torsiune
CONFORM (EC2 4.3.2)

Dimensionarea se bazeazã pe forþa tãietoare preluatã de:
– secþiunea de beton V
Rd1
fãrã armãturi pentru preluarea forfecãrii
– forþa tãietoare maximã V
Rd2,
care se poate prelua fãrã cedarea armãturii
comprimate
– forþa tãietoare V
Rd3
preluatã de armãturi
Nu este necesarã dimensionarea la forfecare dacã V
sd
< V
Rd1
(EC2 4.3.2.3.)
Dacã V
sd
> V
Rd1
, este necesarã dimensionarea armãturii pentru preluarea
efortului de forfecare. (EC2 4.3.2.4.).
În acest caz, programul din condiþiile V
sd
≤ V
Rd2
ºi a V
sd
red
≤ V
Rd3
determinã
distanþa maximã dintre etrieri.
Din forþa tãietoare de dimensionare, 50% se va prelua cu etrieri
perpendiculari pe axul grinzii. Determinarea armãturii transversale se poate
304 AxisVM 7.0


face cu metoda standard sau cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilã.

Cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilã se poate reduce cantitatea de
armãturã transversalã dacã armãturile comprimate determinate cu metoda
standard au rezervã (V
Rd2
> V
sd
).
Prin schimbarea unghiului fisurii înclinate, armãtura comprimatã preia mai
mult efort, iar armãturile transversale mai puþin.
50% din forþa tãietoare de dimensionare se va prelua în mod obligatoriu de
etrieri EC2 5.4.2.2. (5).

a.) Metoda standard (EC2 4.3.2.4.3.)
Se presupune cã unghiul fisurii înclinate este de 45°.
(5) EC2 4.3.2.4.3.
Forþa tãietoare preluatã de secþiune se va determina cu relaþia:
V
Rd3
=V
cd
+ V
wd
(4.22) EC2 4.3.2.4.3
unde:
V
cd
forþa tãietoare preluatã de beton ºi este egalã cu V
Rd1
.
ywd
sw
wd
f d
s
A
V ⋅ ⋅ · 9 , 0
forþa tãietoare preluatã de armãturã.
(4.23) EC2 4.3.2.4.3.
Pentru verificarea barelor de beton comprimate:
( ) α + ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ν · cot 1 9 , 0
2
1
2
d b f V
w cd Rd
(4.25) EC2 4.3.2.4.3.
În cazul etrierilor perpendiculari pe axul grinzii 0 cot · α
Secþiunea nu este corespunzãtoare daca forþa tãietoare de dimensionare este
mai mare decât forþele tãietoare preluate de barele de beton comprimate, sau
dacã din condiþia de limitare a deschiderii fisurilor pentru distanþa maximã
dintre etrieri
200
3
1
>
⋅ ⋅ ρ
⋅ −
d b
V V
w w
Rd sd .

b.) Metoda diagonalelor cu înclinare variabilã (EC2 4.3.2.4.4)

Programul din egalitatea V
sd
= V
Rd2
determina ctgφ cu care, din relaþia lui
V
Rd3,
se determinã distanþa maximã dintre etrieri. În cazuri favorabile,
necesarul de etrieri se reduce cu 50%. Rezultatele sunt puternic influenþate de
prevederile constructive.
Manual de utilizare 305


Unghiul barelor de beton comprimate cu axul grinzii:
EC2 4.3.2.4.4. (1)
5 , 2 cot 4 , 0 < θ < pentru armãturi continue în lungul grinzii
0 , 2 cot 5 , 0 < θ < pentru armãturi întrerupte în lungul grinzii

Pe baza barelor de beton comprimate:
θ +
θ + α
⋅ ν ⋅ ⋅ ⋅ ·
2
2
cot 1
cot cot
9 . 0
cd w Rd
f d b V
(4.26) EC2 4.3.2.4.4.
Pe baza armãturilor care preiau forþa tãietoare:
θ ⋅ ⋅ ⋅ · cot 9 , 0
3 ywd
sw
Rd
f d
s
A
V
(4.27) EC2 4.3.2.4.4.

Efortul de întindere în armãturile longitudinale:
( ) α − θ ⋅ + · cot cot
2
1
sd
sd
sd
V
z
M
F
(4.30) EC2 4.3.2.4.4.
la care se ia în considerare dilatarea diagramei de momente încovoietoare.
(EC2 4.3.2.4.4. EC2 5.4.2.1.3.)

Prevederi constructive:

Procentul de armare pentru preluarea forfecãrii
α ⋅ ⋅ · ρ sin
w
sw
w
b
s
A

Valorile minime pentru
w
ρ sunt conform EC2 5.4.2.2. (5) tabelul 5.5.
Distanþa maximã dintre etrieri s
max
sunt determinate pe baza V
Sd
, V
Rd1
ºi V
Rd2

respectând EC2 5.4.2. (7).
Distanta dintre etrieri se determinã pentru limitarea deschiderii fisurilor
conform EC2 4.4.2.3. (5) tabelul 4.1.3.
Pentru forfecare ºi torsiune
Dacã nu se poate neglija torsiunea atunci,
1
2
2
1

,
_

¸
¸
+

,
_

¸
¸
2
Rd
sd
Rd
sd
V
V
T
T


condiþiile constructive sunt suficiente dacã:
1
5 . 4
Rd sd sd
V T
b
V ≤ ⋅ +
ºi
1
9
Rd sd
V
b
T ⋅ ≤


Armãtura transversalã ºi longitudinalã necesarã pentru preluarea torsiunii se
determinã pe baza relaþiilor urmãtoare:

Prin cedarea barei de beton comprimate:
φ
φ
ν
2 1
1
2
ctg
ctg
A t f T
k cd Rd
+
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ·



306 AxisVM 7.0


Prin cedarea armãturii longitudinale întinse:
φ ctg u
f
A A T
k
yld
sl k
l
Rd

⋅ ⋅ ⋅ · 2
1

armãtura longitudinalã pentru preluarea torsiunii:
yld k
k sd
sl
f A
ctg u T
A
⋅ ⋅
⋅ ⋅
·
2
φ
, care se
va dispune uniform pe perimetrul secþiunii.

Prin cedarea etrierilor:
φ ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ·
ct g s
f
A A T
ywd
sw k
w
Rd
2
1

distanþa maximã dintre etrierii care preiau torsiunea:

φ ⋅
⋅ ⋅ ⋅ ·
ct g T
f
A A s
sd
ywd
sw k T
2

Momentul capabil de torsiune:
¹
¹
¹
;
¹
¹
¹
¹
'
¹
·
w
Rd
l
Rd
Rd
Rd
T
T
T
T
2
2
1
min


Distanþa maximã dintre etrierii care preiau forfecarea ºi torsiunea se va
determina cu relaþia:
T M
t t
t
t
1 1
1
+
·
.

5.4.4.2. 5.4.4.2. Dimensionarea armãturii longitudinale

Ipotezele de calcul sunt urmãtoarele:

Conform STAS 10107/0-90: Conform Eurocode 2: EC 4.3.1.

Diagrame σ,ε: Diagrame σ,ε conform: EC2
4.2.1.3.2. ºi EC2 4.2.2.3.2.




Eforturile în armãturi ating valoarea
rezistenþei de calcul.
Eforturile în armãturi ating valoarea
rezistenþei de calcul.
Manual de utilizare 307


Înãlþimea zonei comprimate nu va fi
mai mare decât:
bH s
b bH
h x
ε − ε
ε − ε
⋅ ·
0
0
0

Înãlþimea zonei comprimate nu va fi
mai mare decât:
cu s
c cu
d x
ε − ε
ε − ε
⋅ ·
1
1
0

Dacã din calcule va rezulta o valoare
mai mare, secþiunea se va arma
dublu, însã armãtura nu va prelua mai
multã compresiune decât betonul
comprimat.
Dacã din calcule va rezulta o valoare
mai mare, secþiunea se va arma
dublu, însã procentul de armare a
armãturii întinse ºi comprimate nu va
depãºi 4%.

Conform Msz:

Diagrame σ,ε:





Eforturile în armãturi ating valoarea
rezistenþei de calcul.

Înãlþimea zonei comprimate nu va fi
mai mare decât:
bH s
b bH
h x
ε ε
ε ε


⋅ ·
0
0
0

Valoarea calculatã de program se
poate modifica în fereastra
parametrilor de armare.

Dacã din calcule rezultã o valoare
mai mare, secþiunea se va arma
dublu, dar armãtura nu va prelua mai
multã compresiune decât betonul
comprimat.


Programul determinã aria necesarã de armãturã întinsã ºi comprimatã pentru
fiecare secþiune.
Armãtura longitudinalã întinsã se dimensioneazã la valoarea majoratã a lui
M / z din cauza fisurilor înclinate. Standardele recomandã dilatarea diagramei
de momente. (STAS 10107/0-90) (EC2 5.4.2.1.3.) (MSz 3.1.1.2.)
Programul determinã valorile minime (M
min
≤ 0) ºi maxime (M
min
≤ 0) a
diagramelor dilatate pentru care dimensioneazã armãtura întinsã ºi
comprimatã. Pe diagrama ariilor de armãturã, armãtura întinsã este
reprezentatã cu linie albastrã, armatura comprimatã cu linie roºie iar
armãturile întinse (EC2, MSz) respectiv comprimate (Msz) rezultate din
prevederile constructive, cu linie gri.
308 AxisVM 7.0


Prevederi constructive:

STAS MSz EUROCODE 2
Ariile minime de
armãturã întinsã
Conform tabelului 26 din
STAS 10107/0-90
*
0,004
0,003
c
c
A
A



daca clasa
betonului. > C40
¹
¹
¹
'
¹
⋅ ⋅
⋅ ⋅
d b
d b
f
t
t
yk
0015 . 0
6 , 0
max
EC2
5.4.2.1.1. (1)
Ariile minime de
armãturã
comprimatã
Conform tabelului 26 din
STAS 10107/0-90
c
A ⋅ 0,001


Aria de armãturã
maximã
Conform condiþiei
0
h x
b
ξ ≤

c
A ⋅ 0,04
EC2 5.4.2.1.1. (2)
Lãþimea secþiunii
de beton
80 mm
Distanþa maximã
dintre etrieri
Pentru zone plastice
potenþiale
4
; 200
h
a mm a
e e
≤ ≤

Pentru celelalte cazuri
. h
4
3
a ; mm 300 a
e e
≤ ≤

¹
¹
¹
'
¹


b
h
mm
5 , 1
400

Vezi forfecare
EC2 pentru prevederile
constructive

F
Programul afiºeazã mesaj de eroare ºi nu deseneazã diagrama ariilor de
armãturã în urmãtoarele cazuri:

MSz

mesaj Secþiunea este insuficientã pentru încovoiere (Ns' > Nb)
eveniment Efortul de compresiune preluat de armãtura comprimatã este mai mare decât
efortul de compresiune preluat de betonul comprimat:
bH b sH sv s
x b N A N σ ⋅ ⋅ · > σ ⋅ ·
0
'

rezolvare Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului.


mesaj Secþiunea de beton nu corespunde pentru forfecare/torsiune (T_M > T_Hf)
eveniment Forþa tãietoare de dimensionare este mai mare decât forþa tãietoare capabilã a
barelor de beton.
rezolvare Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului.
Manual de utilizare 309


EUROCODE 2

mesaj Distanþa dintre etrieri este foarte micã (V_sd-3V_Rd1)/rho_w/b_w/d > 200
eveniment
Pentru limitarea deschiderii fisurilor 200
3
1
>
⋅ ⋅ ρ
⋅ −
d b
V V
w w
Rd sd

rezolvare Se mãreºte secþiunea, calitatea betonului sau diametrul etrierilor.


mesaj Secþiunea de beton este insuficientã la încovoiere (As + As2 > 0.04 Ac)
eveniment Procentul de armare longitudinal este mai mare decât 4%.
rezolvare Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului.
mesaj Secþiunea de beton este insuficientã la forfecare (V_sd > V_Rd2)
eveniment Forþa tãietoare de dimensionare este mai mare decât forþa tãietoare maximã
V
Rd2
care se poate prelua fãrã ca armãtura comprimatã sã cedeze.
rezolvare Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului.

5.5. Dimensionarea elementelor din oþel

5.5.1. Verificare bare de oþel



Verificare structuri de oþel conform STAS 10108/0-78

Conform standardului STAS 10108/0-78, dimensionarea structurilor metalice
se poate face manual. În standard sunt detaliate metodele pentru un calcul
manual ºi, de regulã, se trateazã structurile plane. În aceastã situaþie, modulul
de dimensionare a structurilor metalice din programul AxisVM, se bazeazã pe
metodele de calcul manuale aplicate la structurile spaþiale.
În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM,
care sunt concepute pe baza formulelor care exprima eficienþa în secþiunile de
barã. Aceste formule diferã doar ca formã de cele exprimate în standarde.
Pentru a înþelege metoda folositã de programul AxisVM, se va exemplifica
analiza barelor de oþel la încovoiere-rãsucire. Programul face verificarea chiar
dacã aceasta nu este necesarã folosind singura metodã introdusã în program.
Aceastã exemplificare este necesarã pentru a înþelege metodele de calcul care
au fost implementate în program.

310 AxisVM 7.0


Modulul de dimensionare conform STAS 10108/0-78 se poate utiliza la:
a.) profile laminate I
b.) profile sudate I
c.) þeava dreptunghiularã
d.) þevi
e.) secþiuni dreptunghiulare pline
f.) secþiuni circulare pline

Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus, nu se pot verifica.
Programul considerã cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu
sunt mai groase de 40mm. Se presupune cã secþiunea este constantã, are douã
axe de simetrie ºi este încãrcatã în centrul de forfecare.
Programul efectueazã analizele descrise în acest capitol. Orice altã analizã
prevãzutã în standarde ºi normative trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul
programului.

Programul considerã ca inima profilului este paralelã cu axa locala z a
secþiunii.


Analize:
Programul efectueazã urmãtoarele analize:
Compresiune-Încovoiere [N-M] (STAS 10108 6.1, 7.1, 8.1)
Compresiune-Încovoiere-Stabilitate [N-M] (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2)
Forfecare /y [Q
y
]
Forfecare /z [Q
z
]
Tensiune echivalentã în punctul de legãtura a inimii ºi a tãlpii [σ
ech
] (STAS
10108 8.3)
În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante ale secþiunilor:

1)
x
y
A
A
raportul ariei de forfecare pe direcþia y
2)
x
z
A
A
raportul ariei de forfecare pe direcþia z
3)
y
W modulul de rezistenþã pe direcþia y
4)
z
W modulul de rezistenþã pe direcþia z
5) ( )
z y
λ λ , max zvelteþea maximã a secþiunii
Manual de utilizare 311


6)
min
ϕ
coeficientul de flambaj minim
7)
g
ϕ coeficientul de flambaj la rãsucire
Programul furnizeazã aceste date ca rezultate parþiale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienþelor. Descrierea
variabilelor, expresiilor lor ºi situaþiile în care acestea sunt aplicate, sunt
detaliate în standard. În continuare, sunt prezentate etapele în care sunt
determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta
standardul).

Compresiune-
Încovoiere
Este o verificare de rezistenþã. Analiza este exprimatã cu relaþiile de mai jos
formulate pe baza relaþiilor din standard (STAS 6.1, 7.1, 8.1).

1 ≤ +
R W
M
AR
N
y
y


1 ≤ +
R W
M
AR
N
z
z


1
1 . 1 1 . 1 1 . 1
≤ + +
R W
M
R W
M
AR
N
z
z
y
y

Compresiune-
Încovoiere-
Stabilitate
Analiza este exprimatã cu relaþiile de mai jos formulate pe baza relaþiilor din
standard (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2):

1 ≤
R W
M
y g
y
ϕ
(7.8)

1
1 . 1 1 . 1
≤ +
R W
M
R W
M
z
z
y g
y
ϕ
(7.9)

1
1
min

,
_

¸
¸

+
R W
N
N
M c
AR
N
y
Ey
g
y y
c
ϕ
ϕ
(8.5)

1
1
min

,
_

¸
¸

+
R W
N
N
M c
AR
N
z
Ez
z z c
ϕ
(8.5)

312 AxisVM 7.0


1
1 1 . 1
1 1 . 1
1 . 1
min

,
_

¸
¸

+

,
_

¸
¸

+
R W
N
N
M c
R W
N
N
M c
AR
N
z
Ez
z z
y
Ey
g
y y
c
ϕ
ϕ
(8.10)

Pentru solicitãrile de întindere, standardul nu oferã relaþii explicite. În aceste
cazuri, analiza se face conform EC3:

y
t
y
y
y eff
W
A
N
W
M
M

,
_

¸
¸
− · 8 . 0
,


1
,
≤ +
R W
M
AR
N
y g
y eff
t
ϕ


1
1 . 1 1 . 1 1 . 1
,
≤ + +
R W
M
R W
M
AR
N
z
z
y g
y eff
t
ϕ


Forfecare /y Este o verificare de rezistenþã. Analiza este exprimatã cu relaþia:

1 2 . 1 ≤
f y
y
R A
Q


unde
y
A este aria de forfecare pe direcþia y, ºi R
f
=0.6R.
Coeficientul 1.2 þine cont de distribuþia eforturilor unitare
Forfecare /z

Pentru profile cu inimã:

1
max
≤ ·
f y
y z
f
z
R tI
S Q
R
τ
(7.2)

pentru alte profile:

1 2 . 1 ≤
f z
z
R A
Q


unde
y
A aria de forfecare pe direcþia y, t grosimea totalã a inimilor, ºi
R
f
=0.6R.


y
A , ºi
z
A sunt calculate de program ºi nu sunt identice cu valorile date la
definirea secþiunilor.
Manual de utilizare 313


Tensiune
echivalentã în
punctul de
legãturã al inimii
ºi al tãlpii
Verificarea se face pe baza relaþiei (pentru profile I ºi þevi dreptunghiulare):

R
ech
1 . 1 3
2 2
≤ + · τ σ σ

unde τ σ, reprezintã eforturile unitare calculate în punctul de legãturã al
inimii ºi al tãlpii.

Parametrii de proiectare

Pentru verificarea conform STAS 10108/0-78 în fereastra de dialog
Parametrii de proiectare, se dau urmãtorii parametrii:




Flambaj µ
yy
, µ
zz
: coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z conform STAS
10108/0-78 Aceºti coeficienþi se determinã conform recomandãrilor din
standard.
Dacã rezemarea se poate considera continuã, atunci coeficientul lungimii de
flambaj va avea o valoare micã.
314 AxisVM 7.0


În cazul stâlpilor rigidizaþi cu rigle de fronton ºi al grinzilor rigidizate cu
pane, coeficienþii lungimii de flambaj în planul rigidizãrilor, se vor lua
corespunzãtor raportului între distanþa dintre rigidizãri ºi lungimea
elementului.

Încovoiere cu
torsiune
µ
0
: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã, se dã valoarea
1.
ν: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al
încãrcãrii, conform STAS 10108/0-78.
Se presupune cã axa localã z este axa slabã ºi încãrcãrile care produc
pierderea stabilitãþii acþioneazã în acest plan.
Programul considerã cã coeficientul µ
z,
se poate utiliza ºi pentru talpa
comprimatã.
Asamblare piese

Având în vedere cã analiza structurii se efectueazã cu metoda elementului
finit, iar dimensionarea ºi verificarea se face pentru elementele de structurã,
este necesar ca elementele finite sa fie asamblate în elemente de structurã.
Elementul de structurã poate conþine un numãr arbitrar de elemente finite.
Elementele finite grupate în elementele structurale trebuie sã satisfacã
urmãtoarele condiþii: sã fie din acelaºi material, secþiunea ºi sistemul local de
coordonate sã fie identicã, iar elementele finite sã fie coliniare. Respectarea
acestor condiþii vor fi verificate de cãtre program.
Pentru definirea punctelor de capãt ale elementelor structurale existã douã
posibilitãþi:
Elementele structurale vecine sunt
împãrþite de elementele conectate în
nodurile elementelor selectate.

Elementele selectate formeazã un
singur element structural care este
independent de celelalte elemente
conectate în noduri.


Diagrama pe bare:
Clicând pe un element structural se afiºeazã fereastra de dialog cu diagramele
rezultatelor ºi a eficienþelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afiºa rezultatele pe orice element, în orice
secþiune, pentru orice ipotezã sau combinaþie de încãrcare.

Manual de utilizare 315





Verificare structuri de oþel conform MSz 15024/1-85

Conform standardului MSz 15024, dimensionarea structurilor metalice se
poate face manual sau automatizat. În standardul MSz 15024 sunt detaliate
metodele pentru un calcul manual si de regulã, se trateazã structurile plane.
Pentru calculul automatizat, sunt formulate numai principii de proiectare. În
aceastã situaþie, modulul de dimensionare al structurilor metalice din
programul AxisVM se bazeazã pe metodele de calcul manual aplicate la
structurile spaþiale.
În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM care
sunt concepute pe baza formulelor care exprima eficienþa în secþiunile de
barã. Aceste formule diferã doar ca formã de cele exprimate în standarde, dar
þin cont ºi de încovoierea oblicã.
Pentru a înþelege metoda folositã de programul AxisVM, se va exemplifica
analiza barelor de oþel la încovoiere-rãsucire. În standard, pentru aceastã
verificare, sunt prevãzute douã metode ºi, de asemenea, este prevãzut ºi când
trebuie efectuatã verificarea. Programul face verificarea chiar dacã aceasta nu
este necesarã folosind singura metodã introdusã în program. Aceastã
exemplificare este necesarã pentru a înþelege metodele de calcul care au fost
implementate în program.
Programul face analiza barelor solicitate la incovoiere-rãsucire, ceea ce
standardul nu prevede în mod explicit.

316 AxisVM 7.0


Modulul de dimensionare conform MSz 15024/1-85 se poate utiliza la:
a.) profile laminate I
b.) profile sudate I
c.) þeavã dreptunghiularã
d.) þevi

e.) secþiuni dreptunghiulare pline
f.) secþiuni circulare pline

Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus nu se pot verifica.
Programul presupune cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu
sunt mai groase de 40mm. Se presupune cã secþiunea este constantã, are douã
axe de simetrie ºi este încãrcatã în centrul de forfecare.
Programul efectueazã analizele descrise în acest capitol. Orice altã analizã
prevãzutã în standarde ºi normative trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul
programului.
Programul considerã cã inima profilului este paralelã cu axa localã z a
secþiunii.




Analize:
Programul efectueazã urmãtoarele analize.
Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-Q] (MSz 15024 3.3.2.1/3, 3.5.4)
Compresiune-Încovoiere-Flambaj [N-M] (MSz15024 3.2.1)
Copresiune-Încovoiere-Rãsucire [N-M] (MSz 15024 3.5.6.1)
Forfecare /y [Q
y
] (MSz 15024 2.6.2.3)
Forfecare /z [Q
z
] (MSz 15024 2.6.2.3)
Tensiune echivalentã în punctul de legãtura al inimii ºi al tãlpii [σ
össz
] (MSz
15024 3.3.2.2)
Stabilitatea localã a inimii (MSz 15024 3.3.4)
Stabilitatea localã a tãlpii (MSz 15024 3.2.3)

În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante ale secþiunilor:
Forþa axiala capabilã [N
H
] (MSz 15024 3.1.1)
Forþa tãietoare capabilã / axa y [Q
y,H
] (MSz 15024 2.6.2.3)
Forþa tãietoare capabilã / axa z [Q
z,H
] (MSz 15024 2.6.2.3)
Manual de utilizare 317


Momentul încovoietor capabil /yy [M
y,H
] (MSz 15024 2.6.2.4/5/6/7)
Momentul încovoietor capabil /zz [M
z,H
] (MSz 15024 2.6.2.4/5/6/7)
Forþa axialã capabilã la flambaj /yy [N
ki,y,H
] (MSz 15024 3.2.1.2)
Forþa axialã capabilã la flambaj /zz [N
ki,z,H
] (MSz 15024 3.2.1.2)
Momentul încovoietor capabil la rãsucire [M
k,H
] (MSz 15024 3.3.3.2/3)

Programul furnizeazã aceste date ca rezultate parþiale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienþelor. Descrierea
variabilelor, expresiilor lor ºi situaþiile în care acestea sunt aplicate, sunt
detaliate în standard. În continuare, sunt prezentate etapele în care sunt
determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta
standardul).

Determinarea momentului încovoietor de ordinul II pe baza momentului
încovoietor de ordinul I:
I I I
M M ⋅ ·ψ , (MSz 15024-3.5.3.), unde, pentru eforturi de compresiune,
H
y
kr

R
N
N
– 1
1


· coeficient de majorare (în general ψ=1), ºi
2
0
L
I E •
N
kr
⋅ ⋅
· , forþa criticã de flambaj, ºi
L
0
, lungimea de flambaj.
Relaþiile de mai sus se aplicã conform sistemului local de coordonate y ºi z al
barelor.
Forþa axialã capabilã:
H x H
• A N ⋅ · , (MSz 15024-2.6.2.2.), unde
A
x
este aria secþiunii, în ipoteza în care aceasta nu conþine slãbiri. Rezultatele
sunt valabile doar în ipoteza în care secþiunea nu conþine slãbiri.
Forþa tãietoare capabilã:
H ƒ H
ƒ A Q ⋅ · , (MSz-15024, 2.6.2.3.), unde
A
τ
este aria de forfecare

, pentru direcþia z a inimii, ºi pentru direcþia y a
tãlpilor pentru profilele cu inimã. Pentru celãlalte tipuri de secþiuni, ariile de
forfecare sunt considerate conform prescripþiilor de specialitate.
Momentul încovoietor capabil:
H H
• W M ⋅ · , (MSz-15024, 2.6.2.4.)
Momentele încovoietoare capabile, conform axelor locale y ºi z sunt
318 AxisVM 7.0


determinate cu modulele de rezistenþã conform MSz 15024- paragraful
3.3.1.2.
Programul ia în considerare efectul de reducere al forþei axiale capabile, al
forþei tãietoare capabile ºi al momentului încovoietor capabil, conform MSz
15024- 2.6.2.5. ºi 2.6.2.6, sau 2.6.2.7.

Forþa axialã capabilã la flambaj:
H x kiH
• A N ⋅ ⋅ ϕ · , (MSz 15024, 3.2.1.2.), unde
ϕ este coeficientul de flambaj în funcþie de zvelteþea, secþiunea ºi materialul
barei, conform (MSz 15024-3.2.1.3-4-5). Forþa axialã capabilã la flambaj este
determinatã pe cele douã axe principale. Programul ia în considerare
flambajul spaþial prin determinarea coeficientului de zvelteþe calculat pentru
axa slabã (z) a secþiunii, conform (MSz 15024-3.2.1.6).

Momentul încovoietor capabil la rãsucire:
H e compresiun k kH
• W M ⋅ ⋅ · ϕ , (MSz 15024, 3.3.3.3.), unde
ϕ
k
coeficientul de flambaj determinat pe baza coeficientului de zvelteþe:
ki
k

E 1 . 1
ˆ • · .
σ
ki
, este efortul unitar în fibra extremã a barei la care se produce flambajul.

Analizele sunt efectuate în modul urmãtor:

Compresiune-
Încovoiere-
Forfecare
Este o verificare de rezistenþã. În prima etapã programul determinã eforturile
capabile (MSz 15024 2.6.2), forþa axialã capabilã (MSz 15024 2.6.2.2) ºi
momentul încovoietor capabil (MSz 15024 2.6.2.4/5/6).
Ca urmare, analiza este exprimatã cu relaþia:
1 ≤ + +
zH
I I
z
yH
I I
y
H
M
M
M
M
N
N


Compresiune-
Încovirere-
Flambaj

Conform MSz 15024 3.2.1, analiza este exprimatã cu relaþia:
1 ≤ + +
zH
I I
z
yH
I I
y
Ki H
M
M
M
M
N
N

Manual de utilizare 319


Compresiune-
Încovoiere-
Rãsucire
Se presupune cã secþiunea barei are douã axe de simetrie ºi coeficientul de
flambaj ν
z
se poate utiliza ºi pentru pierderea stabilitãþii tãlpii comprimate.
Condiþia este exprimatã ºi în MSz 15024 3.5.6.1 în care se are în vedere ºi
pierderea stabilitãþii în planul axei slabe.

În cazul compresiunii cu încovoiere:
1
M
M
M
M ˜
N
N
zH
II
z
kH
II
y k
ki,z,H
≤ +

+
În cazul întinderii analiza se face conform EC3 5.5.3:
1
M
M
M
M ˜
zH
eff,z
kH
eff,y k
≤ +


β
k
coeficient de reducere pentru momentul încovoietor care variazã conform z
MSz 15024- 3.3.3.2.- fig. 9.
Forfecare /y Este o verificare de rezistenþã. Forþa tãietoare capabilã este determinatã
conform MSz 15024, paragraful 2.6.2.3. Analiza este exprimatã cu relaþia:
1
1.2

yH
y
Q
Q


Coeficientul 1.2 þine cont de distribuþia eforturilor unitare.
Forfecare /z

Conform aliniatului de mai sus:
1
1.2

zH
z
Q
Q

Tensiune
echivalentã în
punctul de
lagãturã al inimii
ºi al tãlpii
Este o verificare de rezistenþã. Analiza se efectueazã conform MSz 15024,
paragraful 3.3.2.1., pentru profile cu inimã (profile I ºi þeava dreptunghiularã).
În verificare se foloseºte efortul unitar tangenþial mediu din inimã.
Stabilitatea localã
a tãlpii

Analiza se efectueazã conform MSz 15024 3.3.4 ºi este exprimatã cu relaþia:
1 ≤
bH
r ed
σ
σ

unde eforturile unitare capabile σ
bH
la stabilitatea localã a tãlpii se determinã
conform MSz 15024 paragrafele 3.3.4.5 ºi 3.3.4.8.
320 AxisVM 7.0


Stabilitatea localã
a inimii

Stabilitatea localã a inimii este efectuatã conform MSz 15024 3.2.3, ºi este
exprimatã cu relaþia:
1 ≤
r ef
o
λ
λ

unde zvelteþea de referinþã este determinatã conform MSz 15024 3.2.3.3, ca λ
sau 0.75λ
E
.

Parametrii de proiectare

Pentru verificarea conform MSz 15024, în fereastra de dialog Parametrii de
proiectare, se dau urmãtorii parametrii:




Coeficienþi de stabilitate:

Flambaj ν
y
, ν
z
: coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z, conform MSz
15024. Aceºti coeficienþi se determinã conform recomandãrilor din standard.
Dacã rezemarea se poate considera continuã, atunci coeficientul lungimii de
flambaj va avea o valoare micã.
Coeficient al lungimii
de flambaj
Coeficient al lungimii de
flambaj la rãsucire
Distanþa dintre rigidizãri
Asamblare piese
Manual de utilizare 321


În cazul stâlpilor rigidizaþi cu rigle de fronton ºi al grinzilor rigidizate cu
pane, coeficienþii lungimii de flambaj în planul rigidizãrilor se va considera în
conformitate cu raportul între distanþa dintre rigidizãri ºi lungimea
elementului.

Încovoiere cu
torsiune
ν
ω
: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã, se dã valoarea
1.
d: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al
încãrcãrii, conform MSz 15024 Tabelul 14.
Se presupune cã axa locala z este axa slabã ºi încãrcãrile care produc
pierderea stabilitãþii acþioneazã în acest plan.
Programul presupune cã coeficientul ν
z
se poate utiliza ºi pentru talpa
comprimatã.
Voalare Inima grinzilor poate sã fie:
Nerigidizatã: se presupune cã grinzile nu au rigidizãri în
câmp
Rigidizãri transversale: se presupune cã grinzile au rigidizãri la
distanþa a
Programul considerã cã la capãtul grinzilor sunt rigidizãri.
Asamblare piese

Având în vedere cã analiza structurii se efectueazã cu metoda elementului
finit, iar dimensionarea ºi verificarea se face pentru elementele de structurã,
este necesar ca elementele finite sa fie asamblate în elemente de structurã.
Elementul de structurã poate conþine un numãr arbitrar de elemente finite.
Elementele finite grupate în elementele structurale trebuie sã satisfacã
urmãtoarele condiþii: sã fie din acelaºi material, secþiunea ºi sistemul local de
coordonate sã fie identice, iar elementele finite sã fie coliniare. Respectarea
acestor condiþii vor fi verificate de cãtre program.
Pentru definirea punctelor de capãt ale elementelor structurale existã douã
posibilitãþi:
Elementele structurale vecine sunt
împãrþite de elementele conectate
în nodurile elementelor selectate.

Elementele selectate formeazã un
singur element structural care este
independent de celelalte elemente
conectate în noduri.


322 AxisVM 7.0


Diagrama pe bare:
Clicând pe un element structural se afiºeazã fereastra de dialog cu diagramele
rezultatelor ºi ale eficienþelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afiºa rezultatele pe orice element, în orice
secþiune, pentru orice ipotezã sau combinaþie de încãrcare.






DUPLA


Imprimare
Editor de breviar
de calcul
Ipoteza sau combinaþie de
încãrcare
Numãrul elementului structural
Salvare imagine în
biblioteca de imagini
Manual de utilizare 323


Verificare structuri de oþel conform Eurocode 3:

Dimensionarea structurilor metalice conform Eurocode 3.
Modulul de dimensionare se poate utiliza la:
a.) profile laminate I
b.) profile sudate I
c.) þeavã dreptunghiularã
d.) þevi
e.) secþiuni dreptunghiulare pline
f.) secþiuni circulare pline



Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus nu se pot verifica.
Programul verificã secþiunile care se încadreazã în clasele 1, 2 ºi 3. Programul
nu verificã secþiunile care se încadreazã în clasa 4.
Programul presupune cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu
sunt mai groase de 40mm.
Programul efectueazã analizele descrise în acest capitol. Orice altã analizã
prevãzutã în standarde ºi normative trebuie sã fie efectuate de cãtre
utilizatorul programului.
Programul presupune cã inima profilului este paralelã cu axa localã z a
secþiunii.



Clasificarea secþiunilor:
Analize:
Programul efectuezã urmãtoarele analize:
Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-V] (EC3 5.4.8-9)
Compresiune-Încovirere-Flambaj [N-M] EC3 5.5.4)
Copresiune-Încovoiere-Rãsucire [N-M] (EC3 5.5.4)
Forfecare /y [V
y
] (EC3 5.4.6, 5.6.3)
Forfecare /z [V
z
] (EC3 5.4.6)
Forfecare inimã-Încovoiere-Compresiune [V
w
-M-N] (EC3 5.6.7.2)
324 AxisVM 7.0


În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante a secþiunilor:

Forþa axialã plasticã capabilã [N
pl,Rd
] (EC3 5.4.4)
Forþa axialã plasticã capabilã / axa y [V
pl,y,Rd
] (EC3 5.4.6)
Forþa axialã plasticã capabilã / axa z [V
pl,z,Rd
] (EC3 5.4.6)
Forþa axialã plasticã capabilã la voalare [V
ba,Rd
] (EC3 5.6.3)
Momentul încovoietor capabil /yy [M
el,y,Rd
] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor capabil /zz [M
el,z,Rd
] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /yy [M
pl,y, Rd
] (EC3 5.4.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /zz [M
pl,z,Rd
] (EC3 5.4.5)
Forþa axialã plasticã capabilã la flambaj /yy [N
b,y,Rd
] (EC3 5.5.1)
Forþa axialã plasticã capabilã la flambaj /zz [N
b,z,Rd
] (EC3 5.5.1)
Momentul încovoietor capabil la rãsucire [M
b,Rd
] (EC3 5.5.2)
Programul furnizeazã aceste date ca ºi rezultate parþiale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienþelor. Descrierea
variabilelor, expresiilor lor ºi a situaþiilor în care sunt aplicate, sunt detaliate
în standard. În continuare, sunt prezentate etapele în care sunt determinate
eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta standardul).
Compresiune-
Încovoiere-
Forfecare
Forþa axialã de dimensionare poate fi de întindere sau compresiune. Forþa
tãietoare de dimensionare poate (forfecare puternicã), sau nu (forfecare
moderatã) sã depãºeascã jumãtatea forþei tãietoare capabile a secþiunii.
În cazul forfecãrii moderate (EC3 5.4.8), pentru clasele de secþiune 1. ºi 2.
verificarea se face conform (5.4.8.1), iar pentru clasele de secþiune 3. cu
aproximaþii acoperitoare conform (EC3 5.4.8.2).
Pentru secþiunile de clasa 1. ºi 2.:
1
, ,
,
, ,
,
,
≤ + +
Rd z pl
Sd z
Rd y pl
Sd y
Rd pl
Sd
M
M
M
M
N
N

Pentru secþiunile de clasa 3.:
1
, ,
,
, ,
,
≤ + +
fyd z el
Sd z
fyd y el
Sd y
fyd
Sd
W
M
W
M
A
N

Pentru secþiunile I ºi þevi dreptunghiulare forfecate puternic (EC3 5.4.9),
calculul se face cu momentul încovoietor redus plastic capabil, conform (EC3
5.4.7).
Compresiune-
Încovoiere-
Flambaj
Conform EC3 5.5.4, analiza este exprimatã cu relaþia:
Pentru secþiunile de clasa 1. ºi 2.:
1
1 1 1
,
,
,
,
min
≤ + +
M
y
z pl
Sd z z
M
y
y pl
Sd y y
M
y
Sd
f
W
M k
f
W
M k
f
A
N
γ γ γ
χ

Manual de utilizare 325


Pentru secþiunile de clasa 3.:
1
1 1 1
,
,
,
,
min
≤ + +
M
y
z el
Sd z z
M
y
y el
Sd y y
M
y
Sd
f
W
M k
f
W
M k
f
A
N
γ γ γ
χ

Compresiune-
Încovoiere-
Rãsucire
Se presupune cã secþiunea este constantã, are douã axe de simetrie ºi este
încãrcatã în centrul de forfecare. Valoarea lui k (EC3 F1.2) este egalã cu
minimul dintre valoarea K
z
sau cu 1. Axa slabã este axa localã z.

Condiþiile sunt exprimate în (EC3 5.5.4), paragrafele (5.52 ºi 5.54).
Pentru secþiunile de clasa 1. ºi 2.:
1
1 1 1
,
,
,
,
≤ + +
M
y
z pl
Sd z z
M
y
y pl LT
Sd y LT
M
y
z
Sd
f
W
M k
f
W
M k
f
A
N
γ γ
χ
γ
χ

Pentru secþiunile de clasa 3.:
1
1 1 1
,
,
,
,
≤ + +
M
y
z el
Sd z z
M
y
y el LT
Sd y LT
M
y
z
Sd
f
W
M k
f
W
M k
f
A
N
γ γ
χ
γ
χ

Pentru întindere - încovoiere analiza se face conform (EC3 5.5.3).
Forfecare /y Conform condiþiilor din (EC3 5.4.6; EC3 5.6.7.2), paragrafele (5.20 ºi 5.66b).
1
, ,
,

Rd y pl
Sd y
V
V

Forfecare /z Conform condiþiilor din (EC3 5.4.6; EC3 5.6.7.2), paragrafele (5.20 ºi 5.66b).
1
) , ( min
, , ,
,

Rd ba Rd z pl
Sd z
V V
V

Forfecare inimã-
Încovoiere-
Compresiune
Pentru secþiunile cu inimã (I, þeava dreptunghiularã) pentru completarea
analizei la forfecare pe direcþia /z, este necesarã efectuarea acestei analize,
conform (EC3 5.6.7).

Se foloseºte metoda post-criticã. 1
,
,

Rd f
Sd g
M
M


326 AxisVM 7.0


Parametrii de proiectare:

Pentru verificarea conform EC3 în fereastra de dialog Parametrii de
proiectare, se dau urmãtorii parametrii:





α
kr
Valoarea minimã pentru coeficientul critic de flambaj α
kr
corespunzãtoare
ipotezelor de încãrcare, care conþin toate încãrcãrile verticale. Valoarea
minimã este 4. (dacã este mai micã decât 4 este necesarã efectuarea analizei
de ordinul II)
Coeficienþi de stabilitate:

Flambaj K
y
, K
z
: coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z, conform EC3
5.2.6 ºi EC3 5.5.1.5.
Încovoiere cu
torsiune
K
ω
: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã, se dã valoarea
1.
C
1
, C
2
: se determinã în funcþie de raportul momentelor pe capetele barei, K
z
ºi

natura încãrcãrii. Valoarea coeficientului C
1
se poate introduce sau se poate
determina automat. Pentru opþiunea Auto C
1
, C
1
=1, dacã k
z
nu este egalã cu 1
sau dacã momentul intermediar pe barã este mai mare decât momentul de pe
un capãt, sau dacã bara este încãrcatã direct. În acest caz, C
1
este calculat
conform EC3, paragraful F1.2, relaþia F3 ºi se presupune cã încãrcarea
acþioneazã în centrul de forfecarea al barei (Z
a
=0). În cazul unei console se ia
C
1
=1 fãrã opþiunea Auto C
1
. Programul nu poate sã determine dacã bara este o
consolã sau nu.
Dacã bara este încãrcatã direct ºi valoarea Z
a
este diferitã de 0, valoarea C
2
se
introduce conform tabelului F1.2.
Z
a
: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al
încãrcãrii, conform EC3, figura F1.1.
Voalare Inima grinzilor poate fi:
Nerigidizatã: se presupune cã grinzile nu au rigidizãri în câmp
Rigidizãri transversale: se presupune cã grinzile au rigidizãri la distanþa a
Programul presupune cã la capãtul grinzilor existã întotdeauna rigidizãri.
Manual de utilizare 327


Asamblare piese Având în vedere cã analiza structurii se efectueazã cu metoda elementului
finit, iar dimensionarea ºi verificarea se face pentru elementele de structurã,
este necesar ca elementele finite sa fie asamblate în elemente de structurã.
Elementul de structurã poate conþine un numãr arbitrar de elemente finite.
Elementele finite grupate în elementele structurale trebuie sã satisfacã
urmãtoarele condiþii: sã fie din acelaºi material, secþiunea ºi sistemul local de
coordonate sã fie identicã, iar elementele finite sã fie coliniare. Respectarea
acestor condiþii vor fi verificate de cãtre program.
Pentru definirea punctelor de capãt ale elementelor structurale existã douã
posibilitãþi:
Elementele structurale vecine sunt
împãrþite de elementele conectate
în nodurile elementelor selectate.

Elementele selectate formeazã un
singur element structural care este
independent de celelalte elemente
conectate în noduri.


Diagrama pe bare:
Clicând pe un element structural se afiºeazã fereastra de dialog cu diagramele
rezultatelor ºi a eficientelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afiºa rezultatele pe orice element, în orice
secþiune, pentru orice ipotezã sau combinaþie de încãrcare.
5.5.2. Verificare îmbinare cu ºuruburi

Cu ajutorul programului pentru încãrcãri statice se pot efectua urmãtoarele
analize:
- trasare diagramã moment-curburã pentru îmbinare, conform EC3, (Part 1.8
Design of Joints) ,
-moment încovoietor capabil (M
Rd
) îmbinare,
-rigiditate iniþialã (S
j,init
) îmbinare.
Programul se poate utiliza pentru dimensionarea ºi verificarea îmbinãrilor,
conform EC3 ºi Msz.
328 AxisVM 7.0


Cu ajutorul programului se pot analiza urmãtoarele îmbinãri:
• legãturã grindã stâlp colþde cadru
• legãturã grindã stâlp
• legãturã grindã-grindã



F
Secþiunile barelor pot fi din profile laminate sau alcãtuite prin sudurã. Flanºa
de capãt este fixatã pe talpa profilului stâlpului. Unghiul grinzii trebuie sa fie
± 30°. Secþiunea grinzii trebuie sã se încadreze în clasele de secþiune 1, 2 sau
3. Forþa axialã din grindã nu poate sã depãºeascã 5% din N
pl,Rd
.
Programul va verifica îndeplinirea acestor condiþii.


Etapele proiectãrii

Se selecteazã grinda ºi nodul în care se proiecteazã îmbinarea.
Se pot selecta mai multe grinzi dacã au aceeaºi secþiune, sunt din material
identic, modul de fabricare este asemãnãtor ºi stâlpul pe care sunt rezemate
este identic.

Se clicheazã pe icoana de proiectare a îmbinãrii.
Se afiºeazã urmãtoarea fereastra de dialog:
Manual de utilizare 329













Introducerea parametrilor de proiectare se face în trei paºi.

Rigidizãri Rigidizarea îmbinãrii se poate face cu rigidizãri orizontale, oblice ºi rigidizãri
de inimã, mãrind astfel momentul capabil al nodului. Rigidizãrile se pot
dispune conform figurilor de mai jos:

Rigidizãri orizontale

Rigidizãri oblice

Imprimare

Editor de breviar
de calcul

Salvare imagine în
biblioteca de imagini

330 AxisVM 7.0


Rigidizãri de inimã

Grosimea rigidizãrilor se poate modifica cu ajutorul parametrilor t1 ºi t2.
Aria de forfecare
a inimii
Aria de forfecare a inimii este determinatã inclusiv cu rigidizarea de inimã.
Prin reducerea ariei se poate conta pe reducerea secþiunii din cauza gãurilor
pentru ºuruburi.

Placa de bazã


Pentru placa de bazã se pot da urmãtorii parametrii:
• grosime
• material
• grosimea ‘a’ a sudurii
• lãþimea (a)
• înãlþimea (c)
• distanþa dintre marginea plãcii ºi a tãlpii superioare a grinzii (b)
• rând de buloane pe prelungirea plãcii
Manual de utilizare 331


Prin modificarea dimensiunii plãcii de bazã se poate aºeza un rând
suplimentar de buloane.


ª uruburi


ª uruburile se pot aºeza pe doua rânduri simetrice. Pentru o îmbinare se pot
utiliza buloane de aceeaºi dimensiune ºi din acelaºi material.
Pentru ºuruburi se dau urmãtorii parametrii:
• diametrul
• calitatea
• numãrul ºuruburilor
• distanþa dintre cele douã coloane de ºuruburi (d)

332 AxisVM 7.0


Pentru selectarea opþiunii Poziþionare automatã, programul aºeazã rândurile
de ºuruburi definite de utilizator la distanþe egale, þinând cont de distanþele
minime de la margini ºi dintre ºuruburi.
Dacã opþiunea Poziþionare automatã este deselectatã, distanþa dintre
rândurile de buloane se poate seta manual.

F
Programul afiºeazã mesaj de atenþionare dacã distanþele dintre ºuruburi sunt
mai mici decât cele prevãzute în standarde.


Distanþele minime se iau conform:

MSz Eurocode

• între ºuruburi 3d
• de la capãt pe direcþia forþei 2d
• de la capãt perpendicular pe
direcþia forþei 1,5d

• între ºuruburi 2,2d
• de la capãt pe direcþia forþei 1,2d
• de la capãt perpendicular pe
direcþia forþei 1,2d
Rezultate Clicând pe pagina Rezultate, programul calculeazã:
- diagrama de moment-rotire,
- momentul capabil (M
rD
) al îmbinãrii,
- rigiditatea iniþialã (S
j,init
) a îmbinãrii.




Manual de utilizare 333


F
Programul afiºeazã mesaj de atenþionare dacã momentul încovoietor capabil
este mai mic decât momentul încovoietor de dimensionare.
Programul þine cont la dimensionarea îmbinãrii de:
- forþa axialã,
- forþa tãietoare,
- momentul încovoietor.
Pentru fiecare ipotezã sau combinaþie de încãrcare, momentul încovoietor
capabil M
rD,
este diferit. Condiþia M
rD
• M
sd
trebuie sã fie satisfãcutã pentru
fiecare ipotezã sau combinaþie de încãrcare.

Salvare

Salvarea îmbinãrii cu parametrii definiþi. Ulterior îmbinarea se poate ataºa ºi
altor bare.
Încãrcare

Încãrcarea îmbinãrilor salvate.
Tabel

Tabelul conþine urmãtoarele date:
• Numãrul nodului
• Numãrul barei
• Numãrul ipotezei sau al combinaþiei de încãrcare
• Momentul încovoietor capabil
• Rezultatele verificãrii

334 AxisVM 7.0


























Aceastã paginã este lãsatã intenþionat goalã.











Manual de utilizare 335


6. Scheme de introducere a datelor
6.1. Grindã cu zãbrele

Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (ex. în planul X-Z)
fixarea planului X-Z


realizarea reþelei continue din linii
(se pot utiliza funcþiile: poligon sau nod ºi linie)



Elemente
1.) Definirea zãbrelelor



se selecteazã zãbrelele care au acelaºi material ºi secþiune.


2.) Definire materiale (ex. încãrcare din baza de date)







3.) Definire secþiuni (ex. alegere din baza de date)





Poligon

Baza de date
(Oþel)

Baza de date
(Æ76x7.0)
Zãbrea
336 AxisVM 7.0


4.) Definire reazeme nodale












se selecteazã nodurile care sunt rezemate identic

5.) Definirea gradelor de libertate nodale




se selecteazã toate nodurile ºi din lista funcþiei se alege ‘grindã cu zãbrele în
planul X-Z’ (în zãbrele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în
direcþiile X, Z)



Grade de
libertate nodale

Reazem
Nodal
global
NODAL
dat de referinþã
Manual de utilizare 337


Încãrcãri
1.) Definire ipoteze ºi combinaþii de încãrcare







2.) Definirea încãrcãrilor nodale, greutatea proprie, din variaþie de temperaturã,
variaþie de lungime ºi pretensionare.
















se selecteazã elementele de zãbrea care sunt încãrcate identic



Staticã 1.) Pornirea analizei statice



Ipotezã de încãrcare
Combinaþie
Gruparea
încãrcãrilor

Nodal
Zãbrea
Zãbrea
Zãbrea





Zãbrea
338 AxisVM 7.0


6.2. Structurã în cadre

Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (în planul X-Z)
fixarea planului X-Z


realizarea reþelei continue din linii
(se pot utiliza funcþiile: poligon sau nod ºi linie)




Elemente
1.) Definire element finit de barã



se selecteazã barele care au acelaºi material ºi secþiune.

2.) Definire materiale (ex. încãrcare din baza de date)







3.) Definire secþiuni (ex. alegere din baza de date)






Poligon
(Oþel)
Baza de date
(I 240)
Baza de date
Barã
Manual de utilizare 339




4.) Definire reazeme nodale














se selecteazã nodurile care sunt rezemate identic
5.) Definirea gradelor de libertate nodale



se selecteazã toate nodurile ºi din lista funcþiei se alege ‘cadru în planul X-Z’
(în barele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcþiile X, Z ºi
rotirea în jurul axei Y)


Nodal
global

Nodal
relativ la barã
Nodal
local
Reazem
Grade de libertate nodale


340 AxisVM 7.0



Încãrcãri
1.) Definire ipoteze ºi combinaþii de încãrcare







2.) Definirea încãrcãrilor nodale, concentrate pe bare, uniform distribuite,
greutatea proprie, din variaþie de temperaturã, variaþie de lungime ºi
pretensionare.





















se selecteazã elementele de barã care sunt încãrcate identic




Staticã 1.) Pornirea analizei


Ipotezã de încãrcare


Gruparea încãrcãrilor
Combinaþie







Barã
Barã
Barã
Nodal
Barã
Barã
Barã
Manual de utilizare 341


6.3. Placã

Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (ex. în planul X-Y)
fixarea planului X-Y


realizarea reþelei continue din linii
(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcþie)





Elemente
1.) Definire domeniu








Dreptunghi
Material Placã Grosime
342 AxisVM 7.0


2.) Definirea reazemelor de muchie sau nodale














se selecteazã elementele care au acelaºi tip de rezemare pe muchie dupã care
se selecteazã muchiile rezemate
în cazul reazemelor relative la muchie, muchia dã direcþia axei local x, axa z
este perpendicularã pe placã, iar axa y pe axele x ºi z


Încãrcãri
1.) Definire ipoteze ºi combinaþii de încãrcare







Gruparea încãrcãrilor

Ipotezã de încãrcare


Combinaþie



Relativ la
muchie
Reazem
Global de
muchie
Nod
Reazem
Manual de utilizare 343


2.) Definirea încãrcãrilor nodale, uniform distribuite, greutatea proprie, ºi din
variaþie de temperaturã.





















se selecteazã domeniul
direcþia de încãrcare în cazul elementelor de placã este cea perpendicularã pe
aceasta, iar semnul este dat de direcþia axei locale z
(ex. p
z
=-10.00 kN/m
2
)


Elemente
1.) Generare reþea


-se selecteazã domeniul
-se dã lungimea medie a laturii (ex.:0,5 m)

Placã
Placã
Nodal
Placã
Placã




344 AxisVM 7.0




2.) Definirea gradelor de libertate nodale




Se selecteazã toate nodurile ºi din tabel se alege setarea „Placã în planul
X-Y”. Deplasarea pe direcþia Z ºi rotirile dupã axele X si Y sunt libere (în
placã se nasc eforturi din aceste deplasãri).

Staticã 1.) Pornirea analizei


Grade de libertate nodale
Manual de utilizare 345


6.4. ª aibã
Geometria
1.) Generarea reþelei geometrice (ex. în planul X-Z)
• fixarea planului X-Z


• realizarea reþelei continue din linii
(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcþie)



Suprafeþele sunt generate automat.
(centrele suprafeþelor sunt marcate cu un punct alb)

Elemente
2.) Definirea elementelor de ºaibã






Se selecteazã elementele care au acelaºi material, grosime ºi vector de
referinþã.



1.) Definirea materialelor (ex. din baza de date de materiale)







2.) Definirea grosimii ex:20 cm

Împartire în dreptunghi
(Beton C20)

Încarcã
ª aibã
Selectare
346 AxisVM 7.0


3.) Referinþele sunt generate automat



În direcþiile locale x-y sunt date solicitãrile n
x
, n
y
, n
xy
.





4.) Definirea reazemelor liniare sau nodale







Se selecteazã muchiile elementelor care au rezemare identicã.
În cazul reazemelor relative la muchie, aceasta dã direcþia axei locale x, axa z
este perpendicularã pe placa iar axa y pe axele x si z


Relativ la
muchie
Reazem
Global de
muchie
Nod
Reazem
Manual de utilizare 347


5.) Definirea gradelor de libertate nodale




Se selecteazã toate nodurile si din lista funcþiei se alege „ºaibã in planul X-Z”
(în elemente de ºaibã vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcþia
axelor X,Z)

Încãrcãri
1.) Definire ipoteze si combinaþii de încãrcare








2.) Definire încarcare uniform distribuita















Ipotezã
Combinaþie
Gruparea
încãrcãrilor


ª aibã

ª aibã

Nod
ª aibã
ª aibã





Grad de libertate
nodal
348 AxisVM 7.0


Se selecteazã elementele de ºaibã care sunt încãrcate identic
Elementele de ºaibã se pot încãrca numai în planul lor, iar direcþia pozitivã a
încãrcãrilor este data de direcþia pozitiva a axelor locale
(ex. p
y
= -10.00 kN/m
2
)


Staticã 1.) Pornirea analizei



Manual de utilizare 349


6.5. Schema de introducere a datelor pentru analiza seismicã

Geometrie

Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 6.1-6.4.

Elemente
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 6.1-6.4.

Încãrcãri/1.
1.) Definire ipotezã de încãrcare pentru mase




2.) Se dau toate masele sau încãrcãrile cu care se efectueazã analiza modalã ºi
seismicã.

Analizã modalã/1.


1.) Analiza modalã
(de regulã pentru o structurã planã se determinã 3 moduri proprii de vibraþie,
iar pentru o structurã spaþialã, 9)

Dacã la opþiunea „Ipotezã presupusã simultan” se alege ipoteza de încãrcare
definitã la Încãrcãri/1. Încãrcãrile sunt convertite în mase.



Încãrcãri/2.
1.) Definire ipotezei de încãrcare SEISM



Se dã o ipotezã de încãrcare de tip seism
Ipotezã de
încãrcare
Ipotezã de
încãrcare
350 AxisVM 7.0


2.) Definirea parametrilor ipotezei seismice




Se dau parametrii
Analizã/2.


1.) Analiza staticã
Solicitãrile rezultate din încãrcãrile seismice se obþin în mod similar cu cele
obþinute din încãrcãrile statice. Ipotezele de încãrcare cu semnul ‘+’,
respectiv ‘-’ la capãtul denumirii sunt cele rezultate din însumarea solicitãrilor
din modurile de vibraþie iar ipotezele de încãrcare cu 01, 02, …, n la capãtul
denumirii sunt cele aferente modurilor de vibraþie. Aceste ipoteze pot fi
utilizate ºi în combinaþiile de dimensionare.







) (+
y
M
(-)
y
M




înf
y
M




Seism
Manual de utilizare 351


7. Exemple simple
7.1. Cadru plan – analiza staticã de ordinul I

Date AK-ST-I.axs

Geometria structurii:





material: oþel
profil: I 240
Încãrcãri:


Rezultate AK-ST-I.axe

Componenta Analitic AxisVM 7.0
ipot.1.
e
X
C ( )
[mm] 17.51 17.51

M
y
A ( )
[kNm]
-20.52 -20.52
2. te.
e
X
C ( )
[mm] 7.91 7.91

M
y
A ( )
[kNm]
63.09 63.09

352 AxisVM 7.0


7.2. Cadru plan – analiza staticã de ordinul II

Date AK-ST-II.axs

Geometria structurii:





material: oþel
profil: I 240
Încãrcãri:



Rezultate AK-ST-II.axe

Componenta Analitic AxisVM 7.0
1. te.
e
X
C ( )
[mm] 20.72 20.56

M
y
A ( )
[kNm]
-23.47 -23.40
2. te.
e
X
C ( )
[mm] 9.26 9.22

M
y
A ( )
[kNm]
66.13 66.25

Verificare În cazul analizei statice de ordinul II echilibrul structurii este exprimat pe
structura deformatã
Manual de utilizare 353


7.3. Cadru plan – analiza de stabilitate

Date AK-KI.axs

Geometria ºi încãrcãrile:





material: oþel
profil: I 240
Rezultate AK-KI.axe

Forma de pierdere a stabilitãþii:





Parametrul
critic al
încãrcãrii
Cosmos/M

AxisVM 7.0
n
kr
6.632 6.633
354 AxisVM 7.0


7.4. Cadru plan – analiza modalã de ordinul I

Date AK-RZ-I.axs

Geometria structurii:





material: oþel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-I.axe


Frecvenþa [Hz]
Forma Cosmos/M

AxisVM 7.0
1 6.957 6.957
2 27.353 27.353
3 44.692 44.692
4 48.094 48.094
5 95.714 95.714
6 118.544 118.544
Manual de utilizare 355


7.5. Cadru plan – analiza modalã de ordinul II

Date AK-RZ-II.axs

Geometria ºi încãrcãri:





material: oþel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-II.axe

Frecvenþa [Hz]
Forma Cosmos/M

AxisVM 7.0
1 0.514 0.514
2 11.427 11.426
3 12.767 12.766
4 17.146 17.146
5 27.111 27.109
6 39.458 39.456
356 AxisVM 7.0


7.6. ª aibã – analiza staticã de ordinul I

Date VT1-ST-I.AXS



E=880 kN/cm
2

ν=0
v=0.10 m
p=100 kN/m
Discretizare:
4x16 elemente


Rezulate VT1-ST-I.AXE

Componenta Analitic
(cu efectul
forfecãrii)
AxisVM 7.0

e
z
B ( )
[mm]
15.09 15.10

N
x
A ( )
[kN/m]
1800.00 1799.86
Manual de utilizare 357


7.7. Placã simplu rezematã pe contur– analiza staticã de ordinul I

Date VL1-ST-I. AXS




Material: beton
E=880 kN/cm
2

ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m
2

Discretizare:
8x8 elemente

Rezultate

Componenta Analitic
(fãrã efectul
forfecãrii)
AxisVM 7.0

e
z
A ( )
[mm]
51.46 51.46

m
x
A ( )
[kNm/m]
46.11 46.31

Analiza
convergenþei



Variante de discretizãri:




358 AxisVM 7.0


7.8. Placã încastratã pe contur– analiza staticã de ordinul I

Date VL2-ST-I. AXS



Material: beton E=880
kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare
16x16 elemente

Rezultate VL2-ST-I.AXE

Componenta Analitic
(fãrã efectul
forfecãrii)
AxisVM 7.0

e
z
A ( )
[mm]
16.00 16.18

m
x
A ( )
[kNm/m]
22.01 22.15

m
x
B ( )
[kNm/m]
64.43 63.25

q
x
B ( )
[kN/m]
111.61 109.35

Analiza
convergenþei



Variante de discretizare:


Manual de utilizare 359




BIBLIOGRAFIE

1. Bathe, K. J., Wilson, E. L., Numerical Methods in Finite Element Analysis, Prentice Hall,
New Jersey, 1976.
2. Bojtár I., Vörös G., A végeselem-módszer alkalmazása lemez- és héjszerkezetekre,
Mûszaki Könyvkiadó, Budapest, 1986.
3. Chen, W. F., Lui, E. M., Structural Stability, Elsevier Science Publishing Co., Inc., New
York, 1987
4. Hughes, T. J. R., The Finite Element Method, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New
Jersey, 1987.
5. Owen D. R. J., Hinton E., Finite Elements in Plasticity, Pineridge Press Limited,
Swansea, 1980
6. Popper Gy., Csizmás F., Numerikus módszerek mérnököknek, Akadémiai Kiadó ⋅
Typot
e
x, Budapest, 1993.
7. Przemieniecki, J. S., Theory of Matrix Structural Analysis, McGraw Hill Book Co., New
York, 1968.
8. Weaver Jr., W., Johnston, P. R., Finite Elements for Structural Analysis, Prentice-Hall,
Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.
9. Dr. Szalai Kálmán, Vasbetonszerkezetek, vasbeton-szilárdságtan, Tankönyvkiadó,
Budapest, 1990. 1998.
10. P100-92, NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMICÃ A
CONSTRUCÞIILOR DE LOCUINÞE, SOCIAL-CULTURALE, AGROZOTEHNICE ª I
INDUSTRIALE.
11. STAS 10107/OA-77, ACÞIUNI ÎN CONSTRUCÞII. CLASIFICAREA ª I GRUPAREA
ACÞIUNILOR PENTRU CONSTRUCÞII CIVILE ª I INDUSTRIALE.
12. STAS 10107/0-90, CONSTRUCÞII CIVILE ª I INDUSTRIALE-CALCULUL ª I
ALCÃTUIREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT ª I
BETON PRECOMPRIMAT.
13. STAS 10108/0-78, m.

360 AxisVM 7.0


Memo
Manual de utilizare 361


Memo
362 AxisVM 7.0


Memo

2

AxisVM 7.0

Toate mãrcile ºi numele de produse sunt mãrci înregistrate ale producãtorilor respectivi.

INTER-CAD Ltd. îºi rezervã dreptul de modificare a produsului fãrã anunþ prealabil.

Manual de utilizare

3

Cuprins CUPRINS ................................................................................................................................... 3 NOUTÃÞI ÎN VERSIUNEA 7.0 ................................................................................................ 9 1. UTILIZAREA SISTEMULUI.......................................................................................... 13 1.1. CERINÞELE HARDWARE : ........................................................................................... 13 1.2. INSTALARE, LANSARE, SCHIMBARE DE VERSIUNE, CAPACITATE, LIMBÃ .......................... 13 1.3. CUM SÃ ÎNCEPEM ......................................................................................................... 16 1.4. ÎMPÃRÞIREA ECRANULUI .............................................................................................. 18 1.5. FOLOSIREA TASTATURII 7 , A MAUSULUI 8 ªI A CURSORULUI ...................................... 19 1.6. FERESTRE DE DIALOG ................................................................................................... 20 1.7. TABELE ....................................................................................................................... 21 1.8. EDITORUL DE BREVIAR DE CALCUL ............................................................................... 27 1.8.1. Breviar de calcul ................................................................................................. 29 1.8.2. Editare ................................................................................................................ 30 1.8.3. Biblioteca de imagini........................................................................................... 32 1.8.4. Instrumentele editorului de breviar de calcul ........................................................ 33 1.8.5. Tastele „rapide” a bibliotecii de imagini............................................................... 33 1.8.6. Editorul de texte .................................................................................................. 34 1.8.7. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare ............................................... 36 1.9. BARA CU INSTRUMENTELE COMUNE ............................................................................. 38 1.9.1. Selectare ............................................................................................................. 39 1.9.2. Mãrire, micºorare ................................................................................................ 42 1.9.3. Vederi, reprezentare în perspectivã ...................................................................... 43 1.9.4. Modul de reprezentare ......................................................................................... 46 1.9.5. Linii de ghidare ................................................................................................... 46 1.9.6. Butoanele Perpendicular/ Paralel.......................................................................... 48 1.9.7. Cote, linii de cote, inscripþii ................................................................................. 48
1.9.7.1. 1.9.7.2. 1.9.7.3. 1.9.7.4. 1.9.7.5. 1.9.7.6. Linie de cotã perpendicularã ......................................................................................... 49 Linie de cotã aliniatã .................................................................................................... 52 Cotarea unghiurilor ...................................................................................................... 53 Cote de nivel, cote de înãlþimi....................................................................................... 54 Ferestre de text............................................................................................................. 56 Ferestre de rezultate...................................................................................................... 57

1.9.8. Detaliu ................................................................................................................ 58 1.9.9. Secþiune .............................................................................................................. 60 1.9.10. Cãutare................................................................................................................ 62 1.9.11. Opþiuni de reprezentare........................................................................................ 62 1.9.12. Setãri................................................................................................................... 67 1.9.13. Informaþii ............................................................................................................ 70 1.10. TASTE FIERBINTE ..................................................................................................... 71

4

AxisVM 7.0

1.11. PALETE DE INFORMAÞII .............................................................................................71 1.11.1. Paleta de Informaþii.............................................................................................. 71 1.11.2. Paleta de coordonate ............................................................................................ 72 1.11.3. Paleta de culori ....................................................................................................72 1.11.4. Bara de instrumente pentru setarea vederii perspective.......................................... 73 1.12. MENIUL RAPID .........................................................................................................74 1.13. TASTE „RAPIDE”.......................................................................................................75 2. BARA DE MENIU ............................................................................................................ 77 2.1. MENIUL FIªIER .............................................................................................................77 2.1.1. Nou .....................................................................................................................77 2.1.2. Deschide..............................................................................................................78 2.1.3. Salvare.................................................................................................................79 2.1.4. Salvare cu nume...................................................................................................79 2.1.5. Export.................................................................................................................. 80 2.1.6. Import.................................................................................................................. 81 2.1.7. Antet ...................................................................................................................84 2.1.8. Setarea imprimantei .............................................................................................84 2.1.9. Imprimare............................................................................................................ 85 2.1.10. Tipãrire dintr-un fiºier .......................................................................................... 88 2.1.11. Biblioteca cu modele............................................................................................ 89 2.1.12. Biblioteca de materiale.........................................................................................90 2.1.13. Biblioteca de secþiuni ...........................................................................................92 2.1.14. Editorul grafic de secþiuni .................................................................................... 97 2.1.15. Ieºire ................................................................................................................. 104 2.2. MENIUL EDITARE ....................................................................................................... 104 2.2.1. Înapoi (Undo) .................................................................................................... 104 2.2.2. Din nou (Redo) .................................................................................................. 104 2.2.3. Selecteazã totul .................................................................................................. 105 2.2.4. Copiere.............................................................................................................. 105 2.2.5. ªtergere ............................................................................................................. 105 2.2.6. Tabele................................................................................................................ 105 2.2.7. Editorul de breviar de calcul............................................................................... 105 2.2.8. Salvare imagine în biblioteca de imagine............................................................ 105 2.3. MENIUL OPÞIUNI ........................................................................................................ 106 2.3.1. Opþiuni de reprezentare ...................................................................................... 106 2.3.2. Setari ................................................................................................................. 106 2.3.3. Managerul de folii.............................................................................................. 107 2.3.4. Linii de ghidare.................................................................................................. 108 2.3.5. Standard ............................................................................................................ 108 2.3.6. Unitãþi de mãsurã ............................................................................................... 109 2.3.7. Gravitaþia........................................................................................................... 109 2.3.8. Preferinþe … ...................................................................................................... 110

Manual de utilizare

5

2.4. AFIªARE .................................................................................................................... 113 2.5. MENIUL FERESTRE .................................................................................................... 114 2.5.1. Palete ................................................................................................................ 114 2.5.2. Împãrþire orizontalã ........................................................................................... 115 2.5.3. Împãrþire verticalã ............................................................................................. 116 2.5.4. Închide .............................................................................................................. 116 2.6. MENIUL HELP ............................................................................................................ 117 2.6.1. Conþinutul Help-ului.......................................................................................... 117 2.6.2. Indexul Help-ului .............................................................................................. 117 2.6.3. Utilizare Help.................................................................................................... 117 2.6.4. AxisVM Home Page......................................................................................... 117 2.6.5. AxisVM Update ................................................................................................ 117 2.6.6. Despre program … ............................................................................................ 118 2.7. BARA CU INSTRUMENTELE STANDARD ........................................................................ 118 2.7.1. Nou ................................................................................................................... 118 2.7.2. Deschide ........................................................................................................... 118 2.7.3. Salveazã............................................................................................................ 119 2.7.4. Înapoi................................................................................................................ 119 2.7.5. Din nou ............................................................................................................. 119 2.7.6. Redesenare........................................................................................................ 119 2.7.7. Managerul de folii ............................................................................................. 119 2.7.8. Imprimare ......................................................................................................... 119 2.7.9. Cãutare în tabel ................................................................................................. 120 2.7.10. Editorul de breviar de calcul .............................................................................. 120 2.7.11. Salvarea imaginilor............................................................................................ 120 3. INTRODUCEREA DATELOR...................................................................................... 121 3.1. GEOMETRIA............................................................................................................... 121 3.2. SUPRAFAÞA DE LUCRU ............................................................................................... 122 3.2.1. Împãrþirea ecranului în ferestre .......................................................................... 122 3.3. SISTEME DE COORDONATE ......................................................................................... 123 3.3.1. Sistemul de coordonate cartezian ....................................................................... 123 3.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric ºi sferic) ............................................. 124 3.4. PALETA DE COORDONATE .......................................................................................... 125 3.5. CAROIAJUL ECRANULUI DE LUCRU (GRID)................................................................... 126 3.6. PASUL CURSORULUI ................................................................................................... 126 3.7. INSTRUMENTE AJUTÃTOARE DE EDITARE .................................................................... 127 3.7.1. Aura cursorului ................................................................................................. 127 3.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastaturã .......................................................... 128 3.7.3. Mãsurarea distanþelor ........................................................................................ 128 3.7.4. Unghiuri fixate .................................................................................................. 129 3.7.5. Fixarea coordonatei ........................................................................................... 131 3.7.6. Intersectare automatã......................................................................................... 131

6

AxisVM 7.0

3.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC ...................................................................... 132 3.8.1. Nod ................................................................................................................... 132 3.8.2. Linia.................................................................................................................. 133 3.8.3. Arc de cerc ........................................................................................................ 134 3.8.4. Divizare orizontalã............................................................................................. 135 3.8.5. Divizare verticalã............................................................................................... 136 3.8.6. Împãrþire în patrulatere, împãrþire în triunghiuri.................................................. 137 3.8.7. Divizare linie ..................................................................................................... 139 3.8.8. Intersecþie .......................................................................................................... 140 3.8.9. Copiere.............................................................................................................. 141 3.8.10. Rotire ................................................................................................................ 143 3.8.11. Oglindire ........................................................................................................... 144 3.8.12. Scalare............................................................................................................... 145 3.8.13. Verificarea reþelei .............................................................................................. 146 3.8.14. Suprafaþã ........................................................................................................... 147 3.8.15. Modificare ......................................................................................................... 147 3.8.16. ªtergere ............................................................................................................. 148 3.9. ELEMENTE ................................................................................................................. 149 3.9.1. Materiale ........................................................................................................... 150 3.9.2. Secþiuni ............................................................................................................. 153 3.9.3. Referinþe............................................................................................................ 155 3.9.4. Elemente liniare................................................................................................. 159 3.9.5. Elemente de suprafaþã ........................................................................................ 167 3.9.6. Reazem nodal .................................................................................................... 171 3.9.7. Reazem liniar..................................................................................................... 174 3.9.8. Reazem de suprafaþã .......................................................................................... 176 3.9.9. Corp rigid .......................................................................................................... 177 3.9.10. Elementul de arc (resort) .................................................................................... 178 3.9.11. Elementul de contact.......................................................................................... 179 3.9.12. Element de legãturã............................................................................................ 181 3.9.13. Grade de libertate nodale.................................................................................... 186 3.9.14. Domeniu............................................................................................................ 189 3.9.15. Gol .................................................................................................................... 191 3.9.16. Generarea reþelei ................................................................................................ 191 3.9.17. Îndesirea reþelei de elemente finite...................................................................... 192 3.9.18. Model ArchiCAD .............................................................................................. 195 3.9.19. Modificare ......................................................................................................... 198 3.9.20. ªtergere ............................................................................................................. 199 3.10. ÎNCÃRCÃRI ............................................................................................................. 200 3.10.1. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare ............................................................................ 200 3.10.2. Combinaþii de încãrcãri ...................................................................................... 203 3.10.3. Forþe concentrate în noduri................................................................................. 205 3.10.4. Forþe concentrate pe bare.................................................................................... 206

Manual de utilizare

7

3.10.5. 3.10.6. 3.10.7. 3.10.8. 3.10.9. 3.10.10. 3.10.11. 3.10.12. 3.10.13. 3.10.14. 3.10.15. 3.10.16. 3.10.17. 3.10.18. 3.10.19. 3.10.20. 3.10.21. 4.

Forþe concentrate pe domeniu ............................................................................ 206 Încãrcãri distribuite pe bare ºi nervuri ................................................................ 208 Încãrcãri uniform distribuite pe muchie.............................................................. 209 Încãrcare liniarã pe domeniu.............................................................................. 211 Încãrcãri uniform distribuite pe suprafaþã ........................................................... 212 Încãrcãri tip lichid.......................................................................................... 214 Încãrcãri din greutatea proprie........................................................................ 214 Variaþie de lungime ....................................................................................... 214 Forþã de tensionare......................................................................................... 215 Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente de barã ......................... 215 Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente plane ............................ 216 Cedare de reazem .......................................................................................... 217 Linii de influenþã ........................................................................................... 218 Seism ............................................................................................................ 219 Mase nodale .................................................................................................. 222 Modificare..................................................................................................... 222 ªtergere......................................................................................................... 223

ANALIZÃ ....................................................................................................................... 225 4.1. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5. 4.6. STATICÃ .................................................................................................................... 226 ANALIZA MODALÃ ..................................................................................................... 231 STABILITATE ............................................................................................................. 233 ELEMENTE FINITE ...................................................................................................... 234 ETAPELE UNEI ANALIZE ............................................................................................. 237 MESAJE DE EROARE ................................................................................................... 238

5.

REZULTATE ................................................................................................................. 241 5.1. STATICÃ .................................................................................................................... 241 5.1.1. Valori minime ºi maxime................................................................................... 247 5.1.2. Animaþie ........................................................................................................... 248 5.1.3. Reprezentare diagrame ...................................................................................... 250 5.1.4. Tabele cu rezultate............................................................................................. 251 5.1.5. Deplasãri........................................................................................................... 253 5.1.6. Eforturi în elemente de zãbrea sau barã .............................................................. 256 5.1.7. Solicitãri de nervurã .......................................................................................... 259 5.1.8. Eforturi în elemente de suprafaþã........................................................................ 260 5.1.9. Reacþiuni........................................................................................................... 265 5.1.10. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zãbrea ºi barã...................................... 266 5.1.11. Eforturi unitare în elemente de suprafaþã............................................................ 269 5.1.12. Linii de influenþã ............................................................................................... 271 5.1.13. 5.1.13. Încãrcãri neechilibrate ............................................................................ 272 5.2. ANALIZA MODALÃ ..................................................................................................... 272 5.3. STABILITATE ............................................................................................................. 274

.................5. Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar.......................... 7..................... 7.. 7....... Verificare îmbinare cu ºuruburi .................1. 283 5....................... 356 PLACÃ SIMPLU REZEMATÃ PE CONTUR – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I................................... 7.................. Verificare bare de oþel ........ 357 PLACÃ ÎNCASTRATÃ PE CONTUR– ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I.............................3................4.....3..1...........................4............5......................1.................. 349 EXEMPLE SIMPLE....... 7............ Aria de armãturã efectivã .............................................................................5............5.............................................................4.................. 5............... 341 ªAIBÃ .............................2. Dimensionarea armãturii longitudinale...................4...............4........................2..... 284 Dimensionare armare grindã... 5....4.........1.........4.... 5.........1....... 353 CADRU PLAN – ANALIZA MODALÃ DE ORDINUL I....................................................1...8........4....................2...4.............................................4.................4....6....4..............2........0 5......................................................... 7.............................................. 5..... 274 5............................... 309 5................................... 351 7.. 338 PLACÃ ...............................2.................2...... Calculul armãturii pentru elemente plane........................................ 351 CADRU PLAN – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL II... 7.......................... 306 5. 274 5.....................2............................. Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/torsiune.............................4.................. 352 CADRU PLAN – ANALIZA DE STABILITATE ........................................................................................2... 335 6....... DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN OÞEL ................. CADRU PLAN – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I ........................... 354 CADRU PLAN – ANALIZA MODALÃ DE ORDINUL II ......................... 355 ªAIBÃ – ANALIZA STATICÃ DE ORDINUL I ... SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR.............. 281 5............4.................................................................2........... GRINDÃ CU ZÃBRELE ........... 327 6.. 7......8 AxisVM 7.............................. Verificare armare stâlp .2............4.........................4.................................4........4.....4.............. 6........4.......................... 335 STRUCTURÃ ÎN CADRE . 293 5..... 358 ...................Calculul deschiderii fisurilor ..3............ 6..7.................... 309 5.. 6..................................2............................................ 300 5.........................................................1. ARMARE ..........1..............2......... 6............................................................................. 5..................5. 284 5. 345 SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMICÃ .........

Import .1.9. 3.12.6. Imprimare F 1.9. mãrirea ºi micºorarea modelului cu ajutorul mausului cu scroll Încãrcarea foliilor. Imprimare F 2.1.9.7. Import .1.1.0 Generale Imprimare din fiºier Adãugare sau suprascriere în cazul imprimãrii în fiºier Imprimare în alb-negru Setare grosimi de linii în cazul imprimãrii unui desen Posibilitatea setãrii paginilor dorite în cazul imprimãrii tabelelor Salvare în format HTML Bibliotecã lãrgitã de materiale. Managerul de folii F 2.6.6.9.1.1. Imprimare din fiºier F 2.Manual de utilizare 9 Noutãþi în versiunea 7.9. respectiv asocierea lor cu niºte parametri de dimensionare Import fiºiere DXF din AutoCAD 13.6. Imprimare F 2. Import F 2.1. nervuri.9.6. Import F 2. Import F 2. Convertirea arcelor ºi cercurilor în poligoane pe folia de dos Preluarea graficã a modelului în cazul importãrii unui fiºier DXF sau AxisVM Import fiºiere STL (Stereo Litography) Preluarea elementelor tip grindã din ArchiCAD 6.1. culorilor ºi a tipurilor de linii din fiºiere DXF Gestionarea fiºierelor DXf. Gruparea materialelor dupã diferite standarde. Tabele F 2.3.14 ºi AutoCAD 2000. suprafeþe ºi cu suprafeþe randate în timp real cu ajutorul tehnologiei OpenGL Rotirea. Imprimare F 2.1. Vederi F 2. miºcarea. Export F 1.10.6. Posibilitatea generãrii schemei statice cu preluarea caracteristicilor elementelor tip bare.18.9. Modul de reprezentare F 1.1.1. Bibliotecã de materiale F 2. Taste fierbinte F 1.5.1.4.9.4. a modelelor ArchiCAD foliilor noi create în Managerul de folii Setarea planului de bazã la încãrcarea fiºierului DXF ºi a F 2. regiuni ºi suporturi din ArchiCAD Export structurã din bare în ArchiCAD Taste rapide aºezate în colþul din dreapta-jos al ecranului de lucru Reprezentare cu linii. Import F 2.3.5.1. Model ArchiCAD F 2.

9. Element de legaturã F 1.8. Elemente liniare F 3. unghiurilor ºi a nivelurilor Ferestre de text Listã pentru icoanele ’Înapoi’ ºi ’Din nou’ (’Înapoi’ ºi ’Din nou’ grupate) Elemente Asociere automatã de referinþe la bare ºi suprafeþe Asociere automatã a direcþiei locale x la elemente liniare Posibilitatea definirii unor articulaþii pe capete de barã.1.9.9.4.9. Linii de ghidare F 3.9.12.9. ferestre de text F 2. Referinþe F 3.2.7. Managerul de folii F 2.9. Editor grafic de secþiuni F 3. Elemente de suprafaþã .10. F 3.1 Înapoi. în vedere ºi perspectivã Restricþii de miºcare a cursorului ºi în plan oblic.18. Cotare. Elemente liniare . cu moment încovoietor capabil F 3.12.2. Din nou F 3. Imprimare F 3.14.0 Importarea din ArchiCAD a modelelor structurate pe folii ºi convertirea în schema staticã Generarea automatã a detaliilor din obiecte ºi folii ArchiCAD Selectarea elementelor pe baza detaliilor ºi selectarea elementelor cu contur poligonal Selectarea elementului cãutat în funcþia de cãutare a elementelor Posibilitatea de setare a vizibilitãþii ºi a sensibilitãþii foliilor în Managerul de folii Posibilitatea de salvare a imaginilor în format jpg din fereastra de imprimare Editare Folosirea liniilor de ghidare Posibilitatea realizãrii arcelor de cerc ºi a cercurilor Editarea secþiunii transversale închise ºi tip I din profilele subþiri Posibilitatea definirii elementelor de legaturã linie-linie pe conturul domeniilor Cursor sensibil la planul elementelor ºi domeniilor. Selectare F 1. Model ArchiCAD F 1.2. Cotarea asociativã a lungimilor.9.3.7. Model ArchiCAD F 3.18.1. ferestre de text F 1.9.9. Cotare. Cãutare F 2.3.9. 2. Arce de cerc F 2.7.10 AxisVM 7.5.4.7.1.9.9.

2.9.1.8.9.7.-3.8.10.9. Reazeme F 3. Staticã F 1.5. Încãrcãri concentrate pe domenii F 3.Manual de utilizare 11 Definire domenii Îndesirea automatã a reþelei domeniilor cu luarea în consideraþie a conturului ºi a eventualelor goluri interioare Reazeme nodale. Încãrcare liniarã pe domenii F 4.-3. Secþiuni F 5.6.9.9. nervurã) direct din tabele Tabele pentru elementele de legãturã punct-punct ºi linie-linie Încãrcãri Încãrcãrile tuturor ipotezelor de încãrcare figureazã în tabele Încãrcare concentratã ºi liniarã pe domenii Combinaþii de dimensionare a încãrcãrilor standardelor DIN1045.9.8.7.2. Tabele F 1. 3. Domeniu F 3. Domeniu. Bibliotecã de materiale F 2. Elemente de legãturã F 2. DIN1045-1 ºi SIA-162 Analizã Rezolvarea sistemului de ecuaþii înnoitã Capacitate de rezolvare a sistemelor de ecuaþii mai mari de 2Gb Posibilitatea setãrii ca dupã analiza neliniarã sã se salveze rezultatele ultimului increment Rezultate Definirea secþiunii independent de reþeaua elementelor de suprafaþã Salvare animaþie în fiºier AVI conform F 3.9.9.12.1. Animaþie .2.2. Tabele F 3.14.7.10.6. Generarea reþelei F 3. Tabele F 2. Reazeme F 3.14. barã.8.16. liniare ºi de suprafaþã cu caracteristici neliniare Posibilitatea calculului rigiditãþii reazemelor Elemente de legãturã între douã puncte sau douã linii Modelarea materialelor anizotrope Posibilitate de ºtergere a elementelor (zãbrea.6.1.

Proiectarea betonului armat F 2.2.9.6. DIN-1045-1. Calculul armãturii pentru elemente plane. conform EUROCODE2 ºi MSz Dimensionare armare placã. Rezultate F 5.4. în fereastra de diagrame a elementelor liniare F 5.5. conform STAS. . ºaibã ºi învelitoare. Structuri metalice F 5.12 AxisVM 7.2.4.4. Dimensionare armare grindã F 5.10. Dimensionare armare grindã 5. SIA ºi NEN F 4. Armarea efectivã F 1. respectiv EUROCODE 3 4. Dimensionare îmbinãri cu ºuruburi F 5.1. Solicitãri de nervurã.7. Tabele Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar Editor de breviar de calcul Inscripþionarea rezultatelor pe orice punct al modelului Inscripþionarea automatã a minimelor ºi maximelor pe diagrame FDiagramã coloratã pentru repartizarea armãturii Gruparea tabelelor cu rezultate pe ipoteze de încãrcare Dimensionare elemente Calculul ariei de armãturã necesarã pentru grinzi.0 Posibilitatea de comutare în altã ipotezã sau combinaþie de încãrcare. conform STAS.1.3. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente barã/zãbrea .6.1. F 5.4.4. Verificare armare stâlp F 5.7. Eforturi în elemente barã/zãbrea .1.5.7.1.8. F 5. F 5.2. respectiv EUROCODE 2 Proiectare structuri din oþel. conform DIN-1045.. Structuri metalice Salvarea parametrilor de armare pentru grinzi ºi stâlpi Dimensionarea grinzilor de beton armat la torsiune Ferestre multiple pentru modulul de verificare armare stâlp Dimensionare îmbinãri cu ºuruburi.4. Deplasãri .5. Editor de breviar de calcul F 1. Cotare. ferestre de text F 5. F 5.

EXE. la sisteme NT). trebuie conectatã în portul imprimantei înainte de a porni calculatorul.exe Instalarea cheii de protecþie într-o reþea: 1. 3.1. Copiaþi pe acest calculator într-un subdirector conþinutul subdirectorului SENTINEL\ENGLISH\SERVER\DISK1\WIN32 de pe CD-ul de instalare.Manual de utilizare 13 1. dintr-un motiv nu se mai ruleazã.2. instalarea se poate efectua ulterior de pe CD-ROM prin pornirea programului \Sentinel\English\Driver\Win_Nt\setupx86. ME. Dacã acesta. Protecþia programului F . lansare. dar dacã acest lucru nu este posibil datoritã limitelor de conectare la reþea (ex. Instalare. În cazul unei singure chei de protecþie programul se instaleazã automat. schimbare de versiune. înainte de instalare. Conectaþi cheia pe un calculator din reþea: 2. Cerinþele hardware : Minim 32 Mb RAM. limbã Programul este protejat cu o cheie de protecþie (hard-lock) care. Rulaþi din acest subdirector programul NSRVGX. capacitate. XP Mouse Imprimantã Pentru modele mai mici (< 1000 noduri) poate fi suficient ºi un calculator Pentium I cu 64 Mbyte memorie RAM Minim 1024*768 Numãrul maxim al nodurilor structurii analizate depinde de capacitatea harddiscului Configuraþia recomandatã Rezoluþia ecranului Hard-disc 1. Utilizarea sistemului 1. recomandat 512 Mb 300 Mbyte spaþiu liber pe hard-disc CD-ROM pentru instalare Monitor color SVGA Sistem de operare Windows 95/98/NT/Windows 2000. Programul AXISVM se poate rula de pe un calculator din reþea numai dacã programul NSRVGX este rulat pe calculatorul pe care este conectatã cheia de protecþie. se opresc ºi programele AXISVM care sunt rulate.

datele acestora sunt convertite în versiunea nouã a programului. . prin meniul Start/Run… se ruleazã programul setup.6 respectiv 5. Din aceastã cauzã înainte de convertire se recomandã arhivarea modelelor vechi.0 Instalare În cazul sistemelor de operare Windows 95/98/NT/2000/Windows Millenium: Introduceþi CD-ul de instalare al sistemului AxisVM în unitatea de CD a calculatorului.14 AxisVM 7. La prima încãrcare a modelelor vechi.0 ºi 3. În acest caz. Dacã funcþia „autoplay” este activatã. Schimbarea versiunii (upgrade) Convertirea modelelor mai vechi Cine dispune de o versiune mai veche de AxisVM poate efectua instalarea în modul amintit mai sus.exe de pe CD. Din meniul Fiºier cu comanda Salvare cu nume modelul poate fi salvat în formatele versiunilor 3. În mod implicit programul este instalat în directorul C:\AXISVM7 iar exemplele în subdirectorul C:\AXISVM7\EXEMPLE Aceste setãri din timpul instalãrii se pot modifica dupã preferinþa utilizatorului. programul de instalare se ruleazã automat. F La versiunile mai vechi ale sistemului de operare Windows se poate întâmpla ca iconurile de pe butoane sã nu se vadã. este necesarã rularea programului 401Comupd. Pornirea programului Programul de instalare creeazã mapa AxisVM ºi iconul AxisVM7 în aceasta. Se recomandã instalarea sistemului de programe într-un subdirector nou.exe din subdirectorul Comctl32 al CD-ului de instalare. În caz contrar. Clicând pe acest icon se porneºte programul. Urmãriþi indicaþiile programului de instalare.0 ale programului.

Manual de utilizare 15 Structurare. capacitatea programului În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei etape. . în unul sau mai multe cicluri. Având în vedere cã sistemul de operare Windows lucreazã pe 32 de biþi mãrimea maximã a sistemului de ecuaþii este de 16GB. Staticã (liniar/neliniar) Introducerea datelor â Analizã Analizã modalã (de ordinul I/II) â Rezultate Stabilitate Limitãrile modelului de calculat sunt urmãtoarele: Versiunea profesionalã: Parametru Noduri Tipuri de materiale Elemente zãbrea barã nervurã ºaibã placã învelitoare reazem corp rigid arc contact de legãturã Ipoteze de încãrcare Combinaþii Moduri de vibraþii Maxim nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat 99 nelimitat 99 Mãrimea maximã a modelului este determinatã de mãrimea memoriei virtuale care la rândul ei este determinatã de capacitatea hard-discului.

Schema de introducere a datelor structurii este prezentatã în capitolul 6.3. elementele finite ºi reazemele modelului obþinându-se schema staticã a structurii. .0 Versiunea limitatã: Parametru Noduri Tipuri de materiale Elemente zãbrea barã zãbrea+ barã nervurã ºaibã placã învelitoare ºaibã+placã+învelitoare reazem corp rigid arc contact de legãturã Ipoteze de încãrcare Combinaþii Moduri de vibraþii Maxim nelimitat nelimitat 500 250 250 1500 1500 1500 1500 1500 Nelimitat Nelimitat Nelimitat Nelimitat Nelimitat 10 Nelimitat 30 1.2 – Structurã în cadre. Cum sã începem Învãþarea programului se recomandã prin introducerea unei structuri simple ºi interpretarea rezultatelor oferite de program. Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate: Geometrie În prima etapã se deseneazã geometria structurii printr-o reþea de linii (în plan ºi spaþiu). La acest pas ne ajutã exempul nr. 1 din capitolul 7.16 AxisVM 7. Elemente În etapa a doua se definesc materialele. secþiunile.

Capitolul 1. Pentru învãþarea programului se recomandã citirea cel puþin o datã a manualului de utilizare. Paºii principali de introducere a datelor se gãsesc în capitolul 6. pe structura deja definitã. dupã care se fac combinaþiile ºi grupãrile de încãrcãri.Manual de utilizare 17 Încãrcãri În etapa a treia. . deoarece unele informaþii doar atunci se vor clarifica. Dupã câºtigarea experienþei în utilizarea programului se recomandã recitirea manualului de utilizare. pentru modelele urmãtoare: Grindã cu zãbrele în plan Cadru plan ªaibã Placã planã Analiza seismicã Folosind aceste etape se pot introduce cu uºurinþã ºi modele mai complexe. conþine informaþii generale privind utilizarea programului iar în celãlalte capitole sunt descrise meniurile de introducere a datelor ºi analiza rezultatelor. se introduc încãrcãrile în diferite ipoteze.

4. Navigare în meniu . În partea stângã a ecranului se gãsesc butoanele cu funcþiile accesibile din orice etapã de lucru a programului. În partea centralã a ecranului se gãseºte suprafaþa de desenare care se poate împãrþi în ferestre. În linia inferioarã a ferestrei de lucru se gãseºte rândul cu informaþiile referitoare la funcþiile curent activate (bara de stare).0 1. Împãrþirea ecranului Bara de titlu Bara de meniuri Buton activ Fereastra de informaþii Bara cu instrumentele comune Suprafaþa de lucru Cursor Fereastra de coordonate Bara de stare Taste fierbinte Conþinutul ecranului de lucru În bara de titlu a ferestrei de lucru se gãsesc numele directorului ºi a modelului curent. Dimensiunea ºi poziþia ferestrelor se poate modifica dupã preferinþa utilizatorului cu comenzile din meniu sau icoane.18 AxisVM 7. Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu. Sub linia de titlu a ferestrei se aflã bara de meniuri a programului.

cursorul poate sã aibã diferite forme: cruce: s ãgeatã: cruce (mãrire ºi micºorare) Pe diferite obiecte cursorul îºi schimbã forma. apar urmãtoarele informaþii: .rezultatele analizelor. Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul.5.. anumite caractere nu pot fi utilizate la denumirea modelului. Din fiºierul de intrare se pot obþine oricând. Lângã cursorul aºezat pe diferitele obiecte ale modelului.numemodel. Pentru fiecare model nou se alege un nume care poate sã fie un ºir de caractere (litere ºi cifre). În funcþie de sistemul de operare Windows folosit.Manual de utilizare 19 Modelul Datele de intrare ºi rezultatele unei structuri le denumim în continuare model. a mausului 8 ºi a cursorului În funcþie de comenzile programului. 1. rezultatele analizei structurii.AXE . Vezi detaliat. cu un timp de execuþie mai mult sau mai puþin extins.AXS .7.. În majoritatea cazurilor este suficientã numai arhivarea fiºierului de intrare.datele de intrare ale structurii . Cursorul Folosirea tastaturii 7 .numemodel. Programul stocheazã datele modelului în douã fiºiere: . în funcþie de meniul utilizat. 3. Instrumente ajutãtoare de editare.

în majoritatea cazurilor apare o fereastrã de dialog care poate sã conþinã: câmpuri de date. deschiderea fisurilor . Centrul mãririi/micºorãrii este poziþia actualã a cursorului. [Enter] [Space] 8 buton stâng [Alt] [+] [-] [Insert] sau [Alt]+[Shift] 1. Comutarea între zona de desen ºi meniu. gradele de libertate nodale. lungimea liniei . Miºcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl]. [→].ANALIZA MODALÃ: valori vector propriu .ARMARE: aria necesarã de armaturã. Câmpurile de informaþii se pot activa unul câte unul.ELEMENTE: elementul finit.0 . liste de alegere ºi rulante.ÎNCÃRCÃRI: încãrcarea pe elementul finit. [←]. [↓]. Elementele ferestrei sunt grupate în câmpuri de informaþii.STATICÃ: deplasare nodalã. Ferestre de dialog La alegerea unei comenzi. Miºcarea cursorului în planul curent.20 AxisVM 7. reacþiune . Se utilizeazã la executarea comenzilor alese din meniu sau la alegerea elementelor prin clicare cu butonul stâng al mausului. masã. [→]. Este echivalentã cu un clic cu butonul drept al mausului. revenire la un meniu mai superior. Tastele de comandã. masã nodalã .6. butoane de selectare ºi de activare. referinþã.STABILITATE: valori vector propriu .GEOMETRIE: coordonata nodului. 8 [Home] [End] Miºcarea cursorului în direcþie perpendicularã pe planul curent.STRUCTURÃ METALICÃ: valorile eforturilor unitare ºi a eficienþelor Miºcarea cursorului se poate realiza uºor cu mausul sau cu urmãtoarele taste speciale: [↑]. 8 Întreruperea funcþiei. [Esc]. . efort. Elementele ferestrei care nu sunt active apar în culoarea gri. [↓]. reazem . tensiune. [←]. Mutã originea desenului în poziþia actualã a cursorului. Mãrire/micºorare. lungime. 8 [Ctrl] + [↑].

rezultate). Criteriile actuale de filtrare sunt afiºate în partea stânga de jos a ferestrei de dialog. Poziþia ferestrelor de dialog se poate schimba poziþionând cursorul pe bara de titlu a ferestrei. . Tabelul dorit se poate alege din structura ierarhicã a datelor din partea stânga a ferestrei de dialog (vezi figura de mai jos). Toate datele de intrare ºi rezultatele sunt date ºi în tabele. 1. care se pot accesa clicând pe butonul de „Cãutare în tabel” sau cu tasta „F12”. Conþinutul tabelelor se afiºeazã în funcþie de etapa de utilizare a programului (introducere date.7.Manual de utilizare 21 Buton de alegere Buton Lista componentelor Câmp de date Butoane de selectare Listã de selecþie Barã de defilare Schimbarea câmpului activ se poate face cu tasta [Tab] sau cu ajutorul mausului prin clicarea pe câmpul dorit. Tabele Modul de lucru cu tabelele din program este independent de conþinutul acestora. apãsând butonul stâng a mausului ºi miºcându-l. F În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. în tabele apar datele referitoare numai la aceste elemente. Dacã sunt selectate elemente sau sunt activate detalii.

22 Copiere în memorie ªtergere rând Rând nou Editorul grafic de secþiuni Baza de date Inserare din memorie AxisVM 7. [Ctrl]+[L] Din baza de date a programului se pot încãrca materiale sau secþiuni în tabel. .0 Format Imprimare Completare Adãugare tabel la Breviar de calcul Câmp activ Bara de defilare orizontalã Bara de defilare verticalã Meniul Fiºier Selectare din baza de date .

Denumirile câmpurilor în fiºierul Dbase programul le creeazã pornind din denumirile coloanelor. Tabelul se salveazã într-un fiºier nume. Conþinutul tabelului este tipãrit pe imprimanta selectatã cu antetul ºi observaþia datã. . Salvare într-un fiºier DBase Salvare într-un fiºier HTML Salvare într-un fiºier de text Salvare într-un fiºier RTF Tabelul se salveazã într-un fiºier nume.txt.htm. Toate câmpurile sunt de tip text. este identic cu butonul Renunþã.rtf cu fiºierul ºablon actual.8. Tabelul se salveazã într-un fiºier nume. astfel acestea se vor seta în editorul de texte. Editare Tabel nou Imprimare .dbf. Anumite setãri ale coloanelor nu pot fi transpuse în fiºierul HTLM.sec. Programul introduce tabelul astfel creat în baza de date a secþiunilor.Manual de utilizare 23 Încãrcarea fiºierului DBase Încarcã în tabel fiºierul DBase sub forma nume. care este salvat în fiºierul nume. Programul verificã valorile câmpurilor fiºierului Dbase. Se închide tabelul. [Ctrl]+[P] Ieºire [Alt]+[F4] Meniul Editare Creare tabel nou cu secþiuni. În cazul în care aceste valori nu pot fi scrise în tabel programul dã un mesaj de eroare. Tabelul se salveazã într-un fiºier nume. Un fiºier astfel creat poate fi importat sub formã tabelarã de exemplu ºi de programul Microsoft Word.dbf. Pentru fiºierul ºablon Vezi … 1.2.

Salt la… [F5] Meniul Format . [Ctrl]+[M] Copiere . [Ctrl]+[V] Introducerea valorilor comune Introducerea unui rând nou în tabel ªterge rândul selectat Selecteazã conþinutul tabelului Pornirea editorului grafic de secþiuni Modificarea secþiunilor încãrcate din baza de date sau create cu editorul grafic de secþiuni Copierea rândurilor în memorie temporarã (clipboard) Înserarea conþinutului memoriei temporare În cazul în care cãsuþele selectate fac parte dintr-o singurã coloanã. Salt în rândul dat al tabelului. se poate introduce o valoare comunã pentru acestea clicând cu butonul drept al mausului pe acestea ºi selectând opþiunea „Introducerea valorilor comune”.24 AxisVM 7. se poate da o valoare comunã pentru acestea aliniind nodurile într-un singur plan. [Ctrl]+[C] Înserare . [Ctrl]+[G] Modificarea grafica a secþiunii .0 Rând nou [Ctrl]+[Insert] ªtergere rânduri [Ctrl]+[Delete] Selectarea tabelului [Ctrl]+[A] Editor grafic de secþiuni . De exemplu: în tabelul „Noduri” selectând coloana coordonatelor Z.

În listele de selecþie din partea dreapta a ferestrei de dialog se poate regla formatul de afiºare a conþinutului coloanelor. sau în format exponenþial (-3.Manual de utilizare 25 Formatul coloanelor . Vezi … 1. –371. Lãþimea coloanelor se poate regla prin miºcarea delimitãrilor cãsuþelor din capul de tabel. Datele în tabel sunt afiºate conform formatului implicit inclusiv lãþimea coloanelor. Se poate alege numãrul zecimalelor cu care se afiºeazã cifrele în coloana (ex. în Start / Settings / Control Panel / Regional Settings / Number / Decimal symbol. Vezi … 1. iar în coloana alãturatã se poate selecta coloana care se afiºeazã. [Ctrl]+[Alt]+[F] Se poate regla modul de afiºare a cifrelor în coloane.6. Adãugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dacã din structura ierarhicã a datelor din partea stânga a ferestrei se selecteazã un element care conþine mai multe tabele (de exemplu MODEL sau Încãrcãri) atunci cu aceastã funcþie. La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de zecimale setat în Windows.8. Editor de breviar de calcul… [F10] Help Pornire editor de breviar de calcul . Editor de breviar de calcul.8.3. Unitãþi de mãsurã Formatul de bazã [Ctrl]+[D] Unitãþi de mãsurã… Breviar Breviar actual Adãugare tabel [F9] Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul. tot conþinutul elementului se introduce în breviarul de calcul. În cazul tabelelor cu rezultate dacã acestea conþin numai extrasul rezultatelor atunci ºi tabelele adãugate vor conþine numai extrasele rezultatelor. Editor de breviar de calcul. Vezi…2.6).716E+02). În lista din partea stânga a ferestrei de dialog apare conþinutul capului de tabel.

Defilare în tabel spre dreapta sau salt la cãsuþa urmãtoare. [→]. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea inferioarã a barei de defilare se ajunge la acelaºi efect. [←]. Defilarea tabelului în jos. Salt în ultima cãsuþã a rândului. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea stângã al barei de defilare se ajunge la acelaºi efect.26 AxisVM 7. La apãsarea simultanã a tastei [Shift] cu tastele sãgeþilor se pot selecta cãsuþe din tabel. Salt în ultima cãsuþã a tabelului. 8 buton stâng Gãsim informaþii despre tabel. [↓]. Gãsim informaþii despre posibilitãþile de editare a tabelelor. selectare în tabel [Tab] [↑]. poate fi datã o valoare comunã pentru fiecare cãsuþã din coloanã. Defilare în tabel spre stânga sau salt la cãsuþa urmãtoare. Poate fi utilizatã doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodatã. [Home] [End] [Ctrl]+[Home] [Ctrl]+[End] [Page Up] [Page]+[Down] [Ctrl]+[→] [Ctrl]+[←] . Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor din tabel. Salt în prima cãsuþã a rândului. Defilarea tabelului în sus. Cãsuþele alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Clicând pe prima cãsuþã din stânga sus al tabelului se selecteazã întregul tabel. Dacã este aleasã doar o singurã coloanã. tabelul se afiºeazã în mãrimea totalã. Clicând pe capul de coloanã se selecteazã întreaga coloanã. Cãsuþele tabelului pot fi alese cu butonul stâng þinut apãsat ºi cu deplasarea mausului. În funcþie de numãrul rândurilor. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea superioarã a barei de defilare se ajunge la acelaºi efect. Pentru informaþii suplimentare vezi: Setarea valorilor comune.0 Despre tabel Cãutare în tabel Mãrime totalã Miºcare. Poate fi utilizatã doar în cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodatã. Cu 8 þinut apãsat clicând pe partea dreaptã al barei de defilare se ajunge la acelaºi efect. Clicând pe capul de rând se selecteazã întregul rând. Salt în prima cãsuþã a tabelului.

Întreruperea introducerii datelor în cãsuþa activã. diagramele create de program ºi textele introduse de utilizator se poate edita un breviar de calcul complet care se salveazã în fiºierul de model (. Dacã este selectatã numai opþiunea de extras în tabel apar numai valorile extreme. În cãsuþã va rãmâne valoarea iniþialã. Editorul de breviar de calcul Cu ajutorul editorului de breviar de calcul din tabelele. Ieºire din tabel fãrã salvare. 1.Manual de utilizare 27 [Enter] Terminarea introducerii datelor în cãsuþa aleasã (modificabilã). [Esc] Ok Renunþa F În tabelele de rezultate dacã în fereastra de Opþiuni de afiºare este selectatã ºi opþiunea de extras apar ºi valorile minime/ maxime a rezultatelor. Documentaþia astfel creatã se poate imprima sau salva în format RTF.axs). Cu 8 clicând cu butonul drept/Renunþã se ajunge la aceeaºi efect. Se activeazã automat cãsuþa urmãtoare a coloanei sau la capãtul coloanei prima cãsuþã din coloana urmãtoare. Cu 8 clicând în oricare cãsuþã acesta devine activã. Ieºire din tabel cu salvare. Fiºierele RTF se pot edita .8.

Vezi . . În cazul textelor în structura breviarului se afiºeazã începutul textului iar în partea dreaptã a ferestrei editorului de breviar de calcul textul complet. mãrimea ºi alinierea în breviarul de calcul. Imaginile sunt salvate în subdirectorul cu numele Images_numemodel creat în subdirectorul care conþine fiºierul modelului (.7. Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icoana sãgeata sau cu ajutorul mausului. Se pot seta coloanele care se introduc din tabel în breviarul de calcul precum titlul tabelului ºi observaþia utilizatorului.0 cu editorul de documente Word. ..EMF) salvate din program. 1. Pentru pãrþile scrise se genereazã cuprinsul numai dacã sunt formatate cu un stil de titlu. În cazul tabelelor. observaþia utilizatorului ºi alte informaþii referitoare la tabel. Salvare imagine Cu aceastã funcþie se salveazã imaginea actualã în vederea introducerii în breviarul de calcul. Textul se poate edita clicând pe textul din structura breviarului de calcul.JPG) sau Windows Metafile (. În editorul de breviar de calcul se pot edita concomitent mai multe documente. În cazul imaginilor se poate introduce titlul imaginii. page break) se pot muta în sus sau în jos în structura documentaþiei cu un rând. tabele. Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare Elementul selectat din breviarul de calcul (texte. .BMP. Tabelele adãugate la breviarul de calcul se reactualizeazã automat la orice modificare a modelului (modificare sau ºtergerea parþiala a modelului).. imagini.28 AxisVM 7.WMF. În partea din stânga jos a ferestrei editorului de breviar de calcul sunt afiºate imaginile bitmap (. Editorul de breviar de calcul genereazã automat cuprinsul documentelor create. Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfârºitul altor documentaþii. Imaginile sunt introduse în cuprins numai dacã au titlu. Cu ajutorul mausului pãrþile se pot muta în poziþia doritã din document. Imaginile se pot adãuga la orice breviar de calcul.AXS).8. Informaþiile referitoare la documentaþia selectatã sunt afiºate în partea dreaptã a ferestrei editorului de breviar de calcul. pe partea dreaptã se afiºeazã denumirea coloanelor. Conþinutul documentaþiilor este vizualizatã în structura din partea stânga a ferestrei editorului de breviar de calcul.

Dacã breviarul de calcul nu este salvat în subdirectorul modelului toate imaginile folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul Images_numemodel creat în subdirectorul fiºierului RTF. Textele sunt salvate în fiºierul RTF cu alinierea ºi tipul de caracter care au fost folosite în editorul de breviar de calcul cu excepþia culorilor.rtf din subdirectorul programului) cu ajutorul unui ºablon în fiºier RTF. Imaginile folosite într-un breviar de calcul ºters nu se ºterg. Cu modificarea fiºierului ºablon se poate schimba coperta ºi antetul breviarului de calcul.8. Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent. ªtergerea breviarului de calcul [Delete] [Ctrl]+[Delete] Redenumire ªablon Rtf Cu aceastã funcþie se poate ºterge breviarul de calcul selectat din structura afiºatã în stânga sus a ferestrei. Lungimea maximã a denumirii este de 32 de caractere. Înainte de modificarea fiºierului ºablon citiþi conþinutul fiºierului ºablon! Export în fiºier RTF Breviarul de calcul cu ajutorul fiºierului de ºablon este exportat în fiºierul nume. Tabelele sunt exportate ca ºi tabele RTF. care cu editorul de documente Word se pot edita. .1. Breviar de calcul Breviar de calcul nou Cu aceastã funcþie se poate crea un breviar de calcul nou. Programul salveazã documentaþia (implicit fiºierul NormalSablon. Cu aceastã funcþie se poate alege fiºierul ºablon cu care lucreazã programul.Manual de utilizare 29 1. rãmân în biblioteca de imagini.rtf. Pentru tipãrirea fiºierului RTF sunt necesare ºi imaginile din subdirectorul Images_numemodel din subdirectorul fiºierului RTF. Imaginile nu sunt salvate în fiºierul RTF numai referinþele.

[PgUp] = pagina anterioarã. Pornirea editorului de texte. Setarea parametrilor de imprimare ºi imprimarea. Parametrii de tipãrire sunt identici cu cei de la tipãrirea tabelelor. defilarea paginilor se poate face cu tastele de comandã sau cu tastaturã ([Home] = prima pagina. Imprimare. [Ctrl]+[P] Ieºire 1. Inserare text [Ctrl]+[T] Page Break [Ctrl]+[Alt]+[B] Mutarea în sus a elementului selectat Elementul de breviar de calcul selectat se mutã în sus în breviarul de calcul cu un rând. Ieºirea din editorul de breviar de calcul. [End] = ultima paginã).0 Previzualizare breviar de calcul tipãrit [F3] Previzualizarea breviarului de calcul tipãrit. [PgDown] = pagina urmãtoare. Editare O parte a funcþiilor de editare se pot accesa ºi clicând pe element cu butonul din dreapta al mausului.30 AxisVM 7.8. Textul creat ºi formatat se insereazã în breviarul de calcul dupã elementul selectat.2.. . Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tipãrire. Mãrimea de vizualizare a breviarului se poate regla intre 10%-500%. Se insereazã un Page Break în breviarul de calcul dupã elementul selectat.

Breviarul de calcul nu se ºterge. ªterge toate elementele din breviarul de calcul. tabel. Page Break) se ºterge. Copiere Elementul de breviar de calcul selectat se copiazã la sfârºitul breviarului de calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Copiere. Dacã este selectat un breviar de calcul întreg aceasta se ºterge cu toate elementele componente. la acesta ulterior se pot adãuga alte elemente de breviar de calcul.Manual de utilizare 31 Mutarea în jos a elementului selectat Elementul de breviar de calcul selectat se mutã în jos în breviarul de calcul cu un rând. Imaginile nu sunt ºterse din biblioteca de imagini. ªterge toate imaginile din breviarul de calcul. Dacã aceastã opþiune este selectatã ºtergerea din breviarul de calcul se face numai cu confirmarea utilizatorului. . imagine. ªterge [Delete] [Ctrl]+[Delete] ªtergere numai prin confirmare ªtergerea elementelor breviarului de calcul ªtergerea imaginilor din breviarul de calcul Elementul de breviar de calcul selectat (text. Mutare Elementul de breviar de calcul selectat se mutã la sfârºitul breviarului de calcul selectat din meniul care se deschide din meniul de Mutare.

. Imaginile sunt ordonate dupã nume.EMF. . . Pentru a afiºa pe prima poziþie imaginea cea mai nouã selectaþi opþiunea Ordine inversã.WMF. Biblioteca de imagini Introducerea imaginilor în breviarul de calcul Copierea imaginilor în breviarul de calcul Imaginile sau imaginea selectatã se introduc în breviarul de calcul.8.JPG) ºi Windows Metafile (.3. Se copiazã fiºiere cu format bitmap (. . Imaginile sunt ordonate dupã datã. .BMP.EMF) în subdirectorul Images_numemodel. Imaginile sunt ordonate dupã tip (.32 AxisVM 7.BMP. ªtergerea imaginilor nefolosite Aranjare dupã nume Aranjare dupã tip Cu aceastã funcþie se ºterg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt folosite în breviarul de calcul. .0 1.WMF.JPG. Aranjare dupã data Ordine inversã Dacã aceastã opþiune este selectatã ordonarea se face în ordinea descrescãtoare iar dacã nu în ordinea crescãtoare. ªtergerea imaginilor din breviarul de calcul Imaginile selectate se ºterg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din breviarul de calcul.) iar imaginile de acelaºi tip dupã nume.

[Ctrl]+[W] Imprimare [Ctrl]+[P] 1. . [Ctrl]+[Delete] Previzualizarea breviarului de calcul.5. Tastele „rapide” a bibliotecii de imagini Cu cele trei taste deasupra bibliotecii de imagini se pot accesa anumite funcþii. Instrumentele editorului de breviar de calcul Creare breviar de calcul nou.4. [Ctrl]+[R] Salvarea breviarului de calcul în fiºier RTF. Copierea imaginilor în biblioteca de imagini din alte subdirectoare.Manual de utilizare 33 1. [Ctrl]+[Alt]+[B] ªterge elementul de breviar de calcul selectat sau breviarul de calcul. [Delete]. [Ctrl]+[T] Inserare page break dupã elementul de breviar de calcul actual. Inserare text formatat dupã elementul de breviar de calcul actual.8. Inserarea documentelor în breviarul de calcul. ªtergerea imaginilor selectate din biblioteca de imagini.8.

. Comenzile editorului de texte sunt asemãnãtoare cu comenzile programului WordPad din Windows.8. Se pot deschide ºi fiºiere RTF create cu alte programe dar dacã aceasta conþine elemente (tabele. Salveazã în format RTF textul editat.0 1.6. Editorul de texte Cu editorul de texte se pot crea texte formatate pentru breviarul de calcul. caractere Unicod) cu care acest editor nu lucreazã se afiºeazã texte sau caractere greºite. margini.34 AxisVM 7. Salvare [Ctrl]+[S] Ieºire Ieºirea din editorul de texte. Fiºier Deschide [Ctrl]+[O] Aceastã funcþie deschide fiºiere create în editorul propriu a programului.

Porþiunea de text selectat se taie din text ºi se copiazã în memoria rapidã (Clipboard). Dacã programul a gãsit expresia cãutatã cu aceastã funcþie se pot cãuta ºi apariþiile urmãtoare ale expresiei. . Porþiunea de text selectat se copiazã în memoria rapidã (Clipboard). cãutare cuvinte întregi ºi diferenþiere litere mari ºi mici. Readuce textul la starea existentã dinaintea funcþiei Înapoi. Insereazã textul din memoria rapidã (Clipboard). Cautã expresia în text. Se poate seta poziþia de la care se efectueazã cãutarea (începutul textului sau poziþia actualã a cursorului).Manual de utilizare 35 Editare Înapoi [Alt]+[BkSp] Din nou [Shift]+[Alt]+ [BkSp] Tãiere [Ctrl]+[X] Copiere [Ctrl]+[C] Inserare [Ctrl]+[V] Cãutare [Ctrl]+[F] Readuce textul la starea existentã dinaintea ultimei funcþii executate. Îngroºat [Ctrl]+[B] Se îngroºeazã textul selectat. Cãutare în continuare [F3] Selecteazã totul [Ctrl]+[A] Caracter Se selecteazã tot textul editat.

36

AxisVM 7.0

Înclinat [Ctrl]+[I]

Înclinã textul selectat.

Subliniere [Ctrl]+[U] Culoare [Ctrl]+[Alt ]+[C] Paragraf

Subliniazã textul selectat. Coloreazã textul selectat.

Aliniere la stânga [Ctrl]+[L] Centrare [Ctrl]+[E] Aliniere la dreapta [Ctrl]+[R] Introducere simbol de enumerare [Ctrl]+[Alt]+[U]

Textul selectat se aliniazã la stânga. Textul selectat se centreazã. Textul selectat se aliniazã la dreapta.

Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.

1.8.7.

Salvarea imaginilor ºi a tabelelor de dimensionare Salvarea imaginilor în program se poate face în mai multe locuri: în fereastra principalã a programului, în fereastra cu diagramele de eforturi ºi deplasãri a barelor, în fereastra de dimensionare a elementelor de oþel, în fereastra rezultatelor neliniare, în fereastra verificare armare stâlp, în fereastra de dimensionare armare grindã ºi fereastra de dimensionare îmbinare cu ºuruburi. La salvarea imaginii se poate da o denumire acesteia. În cazul în care fereastra principalã este împãrþitã în mai multe ferestre existã posibilitatea de a salva toate ferestrele sau numai fereastra activã.

Salvarea imaginilor în biblioteca de imagini. [F9]

Manual de utilizare

37

Biblioteca de imagini

Lista imaginilor

În ce format sã salvãm imaginea?

Formatele bitmap (.BMP, .JPG) stocheazã punctele imaginii. Acest mod de reprezentare la tipãrire oferã a calitate mai slabã decât fiºierele Windows metafile. Dintre cele douã formate de fiºiere, formatul JPG ocupã spaþiu de 30 de ori mai puþin pe disc. Fiºierele Windows metafile (.WMF, .EMF) conþin comenzile de desenare ºi oferã a calitate superioarã. Se pot scala ºi imprima fãrã pierderi de calitate. La reprezentãri randate sau cu suprafeþe desenele OpenGL sunt stocate în fiºierele metafile în format bitmap. Reprezentãri de calitate randate ºi cu suprafeþe se pot obþine numai prin imprimarea directã a ferestrelor de lucru. Imaginile salvate sunt stocate în subdirectorul Images_numemodel creat în directorul modelului. Imaginile salvate se pot insera în breviarul de calcul. Imaginile nu sunt salvate în breviarul de calcul (fiºierele RTF) numai referinþa lor. Este necesar ca biblioteca de imagini sã fie anexatã la fiºierul RTF. La crearea breviarului de calcul în referinþa imaginilor se memoreazã numele bibliotecii de imagine originale (Images_numemodel). Dacã se ºterge sau se modificã numele bibliotecii de imagine se pierd referinþele din breviarul de calcul ºi imaginile nu se mai afiºeazã. În modulul de dimensionare a elementelor de oþel, verificare armare stâlp ºi de dimensionare armare grindã sunt create tabele care nu se introduc în editorul de tabele. ªi aceste tabele se pot insera în breviarul de calcul. Se apasã icoana de salvare a tabelului. Programul salveazã conþinutul tabelului în biblioteca de imagini iar în breviarul de calcul automat se creazã un element de breviar de calcul cu denumirea tabelului care conþine tabelul. Ulterior aceste elemente se pot muta în poziþia doritã în breviarul de calcul.

38

AxisVM 7.0

1.9.

Bara cu instrumentele comune
Mãrire Micºorare Modelul întreg Miºcarea figurii Rotire Vedere înapoi Vedere din nou Vederi Perspectivã Vederea Y-Z Vederea X-Y Vederea X-Z

Selectare

Linii de ghidare Linii de cote Detaliu Secþiune Paralel Cãutare Simboluri Setari Informaþii Perpendicular

Reprezent are cu linii

Reprezent are cu suprafeþe

Reprezentare randatã

Linii de ghidare verticale
Linii de ghidare orizontale Linii de ghidare verticale ºi orizontale Linii de ghidare oblice Linii de ghidare oblice duble

Manual de utilizare

39

1.9.1.

Selectare Activeazã bara de selectare.
Adãugare Renunþare la selecþie Invertare Filtru Metoda

Selecteazã tot Selecþia precedentã Detalii

Suprafaþa inelarã Sector circular Poligon Dreptunghi rotit Dreptunghi

Adãugare la selecþie

Bara de selectare apare în toate cazurile când funcþia în execuþie se referã la mai multe elemente. Cu ajutorul barei de selectare se pot selecta elementele pentru care se va aplica funcþia. (În acest paragraf prin elemente se înþeleg nodurile, liniile ºi elementele finite.) Programul considerã încheiatã selectarea când utilizatorul apasã butonul OK. Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element sau cu fereastra de selectare. Se selecteazã elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastrã.

Renunþarea la selecþie

Renunþã la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastrã.

Invertare selecþie

Inverseazã starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu fereastrã.

40

AxisVM 7.0

Aplicã peste tot

În funcþie de modul de selectare, pentru fiecare element se executã selectarea, deselectarea sau inversarea.

F Se executã numai pentru tipurile de elemente alese în filtru.
Selecþia precedenta Revenire la selecþia utilizatã la comanda anterioarã.

Detalii

Se selecteazã elementele din detaliul ales.

Filtru

Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici este mai uºoarã alegerea elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente de barã cu acelaºi lungime, profil, material sau referinþã, elemente de suprafaþã de aceeaºi grosime, etc.)

Metoda

Alegerea metodei de selectare. În cazul în care metoda de selectare este cu dreptunghi se deplaseazã cursorul (sãgeatã/cruce) în poziþia doritã ºi se apasã o tastã de comandã. Cu tastele de

Manual de utilizare

41

miºcare sau ajutorul mausului se regleazã dreptunghiul la mãrimea doritã. La apãsarea unei taste de comandã se executã selectarea. Toate elementele din dreptunghi (ºi cele suprapuse) vor fi selectate. Metoda: Dreptunghi Rezultatul selectãrii:

Dreptunghi rotit

Poligon

Sector circular

42

AxisVM 7.0

Suprafaþã inelarã

Se selecteazã numai elementele care sunt integral conþinute în conturul de selectare. Ok Renunþã $ Terminarea selectãrii. Funcþia se va executa pentru elementele selectate. Toate funcþiile de selectare se referã numai la detaliul actual. Întreruperea selectãrii. Funcþia se terminã fãrã execuþie. Nodul selectat apare în pãtrat mov, iar liniile ºi elementele se coloreazã deasemenea în mov. Nodurile selectate de douã ori apar într-un pãtrat exterior albastru. Fãrã afiºarea barei de selectare, prin apãsarea tastei [Shift] se pot include elemente la selecþie, iar prin apãsarea tastei [Ctrl] se pot elimina elemente din selecþie. Nodurile se pot selecta de douã ori (dublu) prin apãsarea tastei [Alt]. În timpul selectãrii se poate schimba afiºarea modelului sau vederea.

F

1.9.2.

Mãrire, micºorare Mãrire, micºorare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din nou. Mãrire Mãreºte zona marcatã a ecranului. Se deplaseazã cursorul cruce în poziþia doritã ºi se apasã o tastã de comandã. Cu tastele sau cu mausul se regleazã dreptunghiul la mãrimea doritã. La apãsarea încã o datã a unei taste de comandã pe ecranul întreg apare dreptunghiul marcat.
Înainte de mãrire

Dupã mãrire

Conþinutul ecranului întreg va apãrea în zona marcatã. Cu ajutorul mausului modelul se poate roti în jurul centrului paralelipipedului în care este înscris modelul. desenul apare în poziþia nouã. .Manual de utilizare 43 Micºorare Desenul de pe ecran este micºorat în zona marcatã a ecranului. Vedere de sus Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul X-Y. Redeseneazã ultima vedere sau situaþia înainte de vederea în perspectivã (View Undo).9. Numãrul maxim al paºilor Vedere înapoi este de 50.3. desenul se poate deplasa cu maxim mãrimea ecranului. Poziþionând desenul în locul dorit ºi apãsând o tastã de comandã. Revine la vederea precedentã obþinutã cu funcþia Vedere înapoi (View Redo). reprezentare în perspectivã Vedere din faþã Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul X-Z. Vedere lateralã Desenul este reprezentat în proiecþie pe planul Y-Z. Miºcarea figurii Cu ajutorul acestei comenzi. Rotire Vedere înapoi Vedere din nou 1. Vederi. Poziþia nouã a hârtiei de desen se poate da cu un vector care se poate defini cu douã puncte de pe fereastra de desenare. Marcarea dreptunghiului se face în mod asemãnãtor cu cele prezentate la mãrire. Înainte de micºorare Dupã micºorare Reprezetarea desenului întreg Desenul va fi vizibil în întregime pe ecran.

Apãsaþi butonul din stânga al mausului miºcând mausul în direcþia doritã.44 AxisVM 7. . persp_01). Ca efect modelul se va deplasa în fereastrã. Vederea corespunzãtoare se poate seta prin rotirea în jurul celor trei axe ºi prin reglarea distanþei observatorului. Orice vedere perspectivã se poate salva sub o denumire. Miºcarea rapidã a modelului: Modelul se poate miºca în fereastra ºi cu ajutorul butonului din mijloc a mausului. La schimbarea setãrilor perspectivei se poate introduce ºi denumirea perspectivei noi. Clicaþi pe iconul Deplasare. Deplasarea modelului în fereastrã: 1.0 Bara cu instrumentele de setare a perspectivei Rotirea în jurul axei y Rotirea în jurul axei z Rotirea în jurul axei x Axonometrie Perspectivã Vedere din faþã Vedere de sus Vedere lateralã Distanþa observator Salvare setãri perspectivã Lista perspectivelor salvate ªtergerea perspectivei active Cu ajutorul instrumentelor de pe aceastã barã se pot seta parametrii vederii perspective. Salvarea vederii perspective se face în lista vederilor perspective (ex. Pentru aceastã operaþie nu este necesarã apãsarea iconului de Deplasare. 2.

.Manual de utilizare 45 Rotirea modelului: 1. Cu poziþionarea cursorului în vederea doritã ºi prin apãsarea unei taste de comandã se poate lucra în vederea perspectivã. Ca efect modelul se va roti în fereastra în jurul centrul paralelipipedului în care este înscris modelul. Distanþa observator: Setare distanþã observator (vezi figura din dreapta). Vederi Vizualizarea celor trei vederi ºi a perspectivei structurii. X-Y. Vederea perspectivã se va seta conform vederilor de baza (X-Z. Apãsaþi butonul din stânga a masului miºcând mausul în direcþia doritã. Clicaþi pe iconul de rotire. 2. Y-Z ).

9. Modul de reprezentare Reprezentare cu linii. Liniile de ghidare apar ca ºi linii întrerupte albastre. Culorile care sunt folosite la reprezentarea elementelor se pot seta în biblioteca de materiale.7. Linii de ghidare Liniile de ghidare sunt linii ajutãtoare care se pot utiliza la editarea geometriei.5.46 AxisVM 7. 1. Reprezentarea randatã. Cursorul este sensibil la aceste linii.4. arbitrar în sistemul global de coordonate. Acestea pot fi poziþionate într-un sistem de grid.0 1. Elementele liniare se vor reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaþã prin conturul lor. Cu ajutorul lor putem alcãtui un sistem de grid arbitrar.9. prin care putem definii puncte de intersecþii ºi distanþe. Vezi detaliat la punctul 3. $ Poziþionarea liniei de ghidare Verticalã în vedere. Elementele liniare se vor reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaþã prin conturul lor cu ascunderea feþelor ºi a elementelor nevãzute. Elementele liniare se vor reprezenta prin secþiune iar elementele de suprafaþã prin grosimea lor cu ascunderea feþelor ºi a elementelor nevãzute. . Vizualizarea a acestora poate fi activatã sau dezactivatã din fereastra de dialog Vizualizare/Elemente. la poziþia actualã a cursorului. Reprezentare cu suprafeþe.

Manual de utilizare 47 Poziþionarea liniei de ghidare Orizontalã în vedere. la poziþia actualã a cursorului. b: Unghiul între linia de ghidare ºi planul X-Y. Poziþionarea liniilor de ghidare Oblice duble la poziþia actualã a cursorului. Definirea liniilor de ghidare prin coordonate: Clicând pe Linii de ghidare sau Setãri\Linii de ghidare. b a . va apare urmãtoarea fereastrã de dialog: Linie de ghidare a: Unghiul proiecþiei liniei de ghidare în planul X-Y. Liniile de ghidare se pot miºca cu ajutorul mausului. la poziþia actualã a cursorului. Poziþionarea liniilor de ghidare Orizontalã-Verticalã în vedere. În vedere de perspectivã se pot poziþiona numai linii de ghidare oblice. Poziþionarea liniei de ghidare oblicã la poziþia actualã a cursorului. Putem ºterge liniile de ghidare prin tragerea lor în afara ferestrei.

9.48 AxisVM 7. cursorul se va miºca perpendicular sau paralel cu aceasta. ferestre de text pentru inscripþii ºi inscripþii de rezultate. linii de cote. Cote. se poate seta stilul de cotare. aliniate ºi continue. Clicând pe icoana Linii de cote. 1.7. Direcþia respectivã se poate defini cu ajutorul unei linii existente sau prin douã puncte. cote de nivel). Poziþia cotelor ºi a inscripþiilor existente se poate modifica cu ajutorul mausului. Dacã aceste cote ºi inscripþii au fost poziþionate cu ajutorul punctelor modelului.9. Etapele folosirii funcþiilor: clicaþi pe iconul perpendicular sau paralel dupã care pe linia sau pe punctele care definesc direcþia. ele se comportã asociativ ºi urmãresc modificarea poziþiei punctelor. inscripþii În model se poate folosi cotarea spaþialã asociativã (linii de cote perpendiculare. Dupã definirea unui punct nou pe linia de bazã. Butoanele Perpendicular/ Paralel Putem fixa un unghi perpendicular sau paralel cu o direcþie datã. Clicând pe icoana din stânga jos. se afiºeazã bara de instrumente pentru cotare ºi inscripþii. . Perpendicular Paralel Linia de bazã Linia de bazã Butoanele perpendicular/paralel se pot folosi uºor la introducerea geometriei modelului. Modul de cotare se poate alege prin clicarea pe icoanele de pe partea stânga a barei de instrumente.6.0 1.

Nu apare direcþia liniei de cotã dacã linia care se coteazã nu este paralelã cu nici un plan global ºi se editeazã în perspectivã.9. Etapele 2 ºi 3 sunt identice cu etapele aºezãrii liniilor de cote individuale. O linie de cotã se poate extrage din linia de cotã continuã prin selectarea acesteia cu fereastra ºi deplasare cu ajutorul mausului. dZ se alege de pe icoanele barei de instrumente.Manual de utilizare 49 1. dY. Clicare pe punctele de capãt a liniei care se coteazã. cu ajutorul tastei [Shift]. 3. În acest caz. direcþia cotãrii dX. Liniile de cote continue se selecteazã concomitent. . Dacã între cele douã puncte existã deja o linie. Fixarea liniei de cotã cu ajutorul mausului prin clicare. Deplasarea cursorului. 2. dacã acestea nu fac parte din reþeaua generatã de elemente finite.1. cu ajutorul mausului. Linie de cotã perpendicularã Cotã de unghi Linie de cote aliniate Linie de cotã perpendicularã Cotã de nivel Fereastrã de text Fereastrã de rezultate Managerul de folii Setare stil de cotare Cotare pe direcþia x Cotare pe direcþia y Cotare semiautomatã Cotare pe directia z În model se pot aºeza linii de cote (linii de cote continue) pe direcþia axelor sistemului global de coordonate. Pentru aºezarea liniilor de cote continue. clicaþi pe rând pe punctele sau liniile de cotat. Etapele cotãrii sunt urmãtoarele: 1. Direcþia liniei de cotã apare automat. Funcþia coteazã toate distanþele parþiale dintre cele douã puncte selectate. se poate clica ºi pe acea linie. iar deplasarea lor se face împreunã. Linie de cotã continuã se poate crea ºi cu funcþia de Cotã semiautomatã.7.

se poate alege o culoare sau culoarea foliei. Se poate alege din nouã tipuri de delimitãri. Delimitarea liniilor de cotã Culoare Setarea delimitãrii liniei de cotã ºi dimensionarea acesteia. . iar la modificarea poziþiei nodurilor se actualizeazã ºi cota. Programul pentru cote creeazã automat o folie Cote. aceasta va fi întotdeauna asociativã. Setarea stilului de cotare. dar utilizatorul îºi poate crea ºi propriile folii. Dacã linia de cotã coteazã nodurile modelului.0 Cotare semiautomatã cu cote perpendiculare.50 AxisVM 7. Pentru fiecare linie de cotã.

programul creazã automat folia Cote. Din listã se poate alege tipul ºi grosimea liniei ajutãtoare. reactualizeazã toate liniile de cotã cu setãrile curente. etc. Vizualizarea liniilor ajutãtoare este opþionalã. utilizatorul poate sã-ºi creeze propriile folii sau sã le modifice pe cele existente (vizibilitate. automat sau aliniat dupã linia cotei) faþã de linia de cotã. tipul de linie. în acest fel. grosimea liniei de cotã va fi grosimea setatã pentru folie. toate liniile de cotã vor fi uniforme. Prin clicarea pe icoana Folii. programul salveazã toate setãrile ca setãri de bazã. La pornirea cotãrii. grosimea liniei de cotã va fi grosimea setatã pentru folie. Pentru opþiunea Salvare ca setare de bazã. Funcþia Resetare. Opþiunea Aplicã la toate liniile de cotã. Pentru opþiunea Dupã folie. Linie ajutãtoare Orientarea inscripþiei Resetare Managerul de folii . Setarea se poate face astfel încât textul sã aparã în interiorul sau exteriorul linie de cotã. Pentru opþiunea Dupã folie. vertical. culoare. Linia de cotã Din lista se poate alege tipul ºi grosimea liniei de cotã. Se poate seta poziþia textului (orizontal.). dacã modelul nu conþine nici o folie.Manual de utilizare 51 Mãrimi Se pot seta mãrimile referitoare la delimitarea liniei de cotã. reseteazã toate setãrile cu setãrile de bazã salvate.

Formatul de afiºare al lungimii se poate seta în fereastra Unitãþi de mãsurã. pe linia de cotã se va înscrie valoarea mãsuratã a distanþei.7. Setarea stilului de cotare este identicã cu setarea stilului de cotare pentru cote perpendiculare.2.52 AxisVM 7. . atunci doar textul definit pentru prefix ºi sufix. dY =. Sufixul textului de cotã poate fi un text definit de cãtre utilizator. Prefix Sufix 1. Valoare mãsuratã Dacã opþiunea este selectatã.9. În aceste situaþii. dZ = sau DX =. sau Z ºi de linia paralelã cu linia care se coteazã ºi intersecteazã axa globalã. în acest caz. conform direcþiei de cotare dX =. Cota de unghi Linie de cote aliniatã Linie de cotã perpendicularã Cotã de nivel Fereastrã de text Fereastrã de rezultate Setare stil de cotare Planul liniei de cotã pe baza axei X Planul liniei de cotã pe baza axei Y Cotare semiautomatã Managerul de folii Planul liniei de cotã pe baza axei Z Etapele cotãrii cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cotãrii cu linii perpendiculare. Prefixul textului de cotã poate sã fie un text definit de utilizator sau automat. Parametre text. Excepþie face prefixul care în toate cazurile este dL = sau DL =. DY =. pagina Cotare/Cotã de dimensiune. face excepþie situaþia în care linia de cotat nu este paralelã cu nici un plan global. se poate seta textul cotei. Planul liniei de cote rezultã automat.0 Pe pagina urmãtoare a ferestrei de dialog. Linie de cotã aliniatã În model se pot aºeza linii de cote aliniate (linii de cote continue). DZ =. planul liniei de cote se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. se afiºeazã un prefix. Y. Planul liniei de cote aliniate este definit de axele globale X.. dacã nu.

3. Cotarea unghiurilor În model se pot folosi cote unghiulare asociative care mãsoarã unghiul într e douã linii. În funcþie de poziþia cursorului.Manual de utilizare 53 Exemplu pentru asociativitatea liniilor de cote. unghiul complemetar sau unghiul altern între cele douã drepte. . Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare pentru linii de cote.7.3. Clicare pe punctele de capãt a douã linii. se poate clica ºi pe acea linie. Clicare pe punctele de capãt a primei linii. Poziþia cotei de unghi rezultã automat. 2. Etapele cotãrii sunt urmãtoarele: 1. Înainte de scalare Dupã scalare 1. se poate cota unghiul. Dacã între cele douã puncte existã deja o linie. se poate clica ºi pe acea linie.9. Dacã între cele douã puncte existã deja o linie. Deplasarea cursorului.

(Vezi 2. pagina Geometrie/Distanþã (identic cu formatul afiºãrii coordonatelor) (Vezi 2. Etapele cotãrii sunt urmãtoarele: .7.6. 1.3. cote de înãlþimi În model se pot aºeza cote de nivel ºi cote de înãlþimi. Gravitaþie).7. pagina Cotare/Cotã de unghi. Unitãþi de mãsurã).9. Cotele de nivel se pot aºeza în vederea de sus clicând pe un punct al modelului.0 Formatul de afiºare al unghiurilor poate fi setat în fereastra Unitãþi de mãsurã. Vederea de sus este consideratã vederea care coincide cu direcþia gravitaþiei.4. Cotele de înãlþime se pot aºeza în vederea din faþã ºi în vederea lateralã. Cote de nivel.54 AxisVM 7.3. Cele douã tipuri de cote folosesc formatul de afiºare setat din fereastra de dialog Unitãþi de mãsurã.

Funcþiile de cote de nivel ºi cote de înãlþime se pot accesa cu acelaºi icon.Manual de utilizare 55 1. dupã care. al formatului (afiºarea semnului) ºi mãrimea simbolului. 2. Stilul de cotare pentru aceste tipuri de cote se poate seta în aceeaºi fereastrã. Setarea stilului de cotare pentru cote de înãlþime: alegerea simbolului. Cotã de nivel Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului. se fixeazã cota de înãlþime printr-o clicare. Cotã de înãlþime . Se deplaseazã cursorul cu ajutorul mausului în poziþia în care se doreºte aºezarea cotei. Se selecteazã punctul care se coteazã. tipul cotei se activeazã automat în funcþia de vedere actualã. al formatului (afiºarea semnului) ºi mãrimea simbolului.

dar tipul de caracter ºi aliniamentul textului va fi unic.0 1. Se selecteazã punctul la care se ataºeazã fereastra de text. 2. sau în câmpul de pe bara de instrumente (în cazul textelor pe un rând).7. culoarea va fi cea setatã pentru folie în Managerul de folii. Se poate defini distanþa d de la punctul de referinþã pânã la linia ajutãtoare. Pentru opþiunea Dupã folie. O fereastrã de text poate fi creeatã în etapele care urmeazã: 1. Se deplaseazã cursorul ºi se fixeazã fereastra de text cu ajutorul mausului. 3. Fereastra de text Tipul de caractere . Text Culoarea Se poate seta culoarea comunã pentru linia ajutãtoare. În ferestrele de text poate fi introdus text pe mai multe linii. Ferestre de text În model putem aºeza ferestre de text (inscripþii). chenar ºi text. afiºarea liniei ajutãtoare ºi a chenarului. Se poate seta stilul ºi mãrimea caracterelor folosite pentru fereastra de text.56 AxisVM 7. Se poate seta desenul ferestrei de text.5.9. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text. transparenþa ºi alinierea textului.

Manual de utilizare 57 Opþiunile pentru ferestrele de text sunt urmãtoarele: resetarea setãrilor. salvare ca setare de bazã ºi aplicarea stilului setat pentru toate ferestrele de text. Conþinutul ferestrei de rezultate reprezintã componenta calculatã în punctul de referinþã al ferestrei de rezultate pentru componenta actualã a rezultatului. aplicarea fonturilor pentru toate ferestrele de text. cursorul vizualizeazã rezultatele în nodurile modelului. Ferestre de rezultate La afiºarea rezultatelor. la mijlocul liniilor.9. Aceste rezultate sunt afiºate automat în fereastra de rezultate.6. la mijlocul elementelor de suprafaþã ºi în punctele intermediare ale elementelor de barã ºi nervurã. fereastra de text cu componenta My se afiºeazã doar când este afiºatã componenta My a rezultatelor. Fereastra de rezultate se afiºeazã numai dacã componenta acesteia coincide cu componenta rezultatelor afiºate. De exemplu. Ferestre de rezultate .7. Etapele realizãrii ferestrelor de rezultate sunt identice cu etapele realizãrii ferestrelor de text. 1.

9. Detaliul vizualizat se poate edita sau tipãrii.3. 1.58 AxisVM 7. se va înþelege detaliul definit în aceastã fereastrã de dialog. modifica. selecta ºi ºterge detaliile. În continuare.3. Detaliu Cu ajutorul funcþiei Detaliu se pot vizualiza pãrþi din structurã. sub denumirea de detaliu. În fereastra de dialog se pot definii. se pot modifica proprietãþile foliilor create de utilizator sau se pot creea folii noi. Este posibilã vizualizarea mai multor detalii în acelaºi timp. . Vizualizarea ulterioarã se referã la detaliile selectate în aceastã fereastrã.8. Managerul de folii. Vezi 2.0 Managerul de folii În managerul de folii se pot modifica proprietãþile foliilor importate din fiºierele DXF.

Dacã sunt activate mai multe detalii concomitent în aceastã fereastrã. La fiecare detaliu nou definit. Este de remarcat faptul cã elementele structurii care fac parte din detaliu nu se ºterg. Modificare ªterge ªterge totul . Cu aceastã funcþie se pot ºterge toate detaliile definite. Nou Definirea unui detaliu nou. Detaliul nou se defineºte prin alegerea elementelor structurii cu ajutorul barei de selectare. La începutul selectãrii apar elementele care fac parte din detaliile vizualizate. Prin aceastã cale este posibilã redenumirea detaliului. Cu aceastã funcþie se poate ºterge un detaliu deja definit.Manual de utilizare 59 Detalii definite Detalii activate Buton pentru vizualizare detalii Clicând pe numele detaliului deja definit. apare inscripþia ‘n detalii’ unde n este numãrul detaliilor activate. Este de remarcat cã elementele structurii care fac parte din detaliu nu se ºterg. trebuie asociat un nume. Se poate modifica detaliul selectat. Denumirea detaliului actual este afiºatã în fereastra de informaþii. Clicând cu butonul din dreapta al mausului pe numele detaliului se afiºeazã un meniu rapid. Detaliile se pot activa sau dezactiva ºi cu icoanele aflate în partea de jos a ferestrei de lucru. acesta se poate activa sau dezactiva.

"placa +12. Fereastra de dialog este identicã cu fereastra de dialog a detaliilor. . .0 Operaþii logice Cu detaliile definite se pot face operaþii logice. ºaibã ºi învelitoare. Caracterul % marcheazã modelul întreg. (.9. Secþiune Secþiunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplasãrilor. Dacã numele detaliului conþine caracterele operaþiilor +. Secþiunile ºi planurile de secþiune se pot activa sau dezactiva ºi cu icoanele din partea de jos a ferestrei de lucru. eforturilor. denumirea detaliului se va trece între caracterele " (ex. -. în expresie. 1. ). tensiunilor ºi a cantitãþilor de armãturã la elementele finite de placã. Expresia %Stâlpi se referã la structura întreagã farã elementele detaliului Stâlpi. Cu butonul Creare se creazã detaliul definit prin operaþia logicã cu denumirea datã în câmpul Nume. Numele detaliilor se poate copia cu clic dublu din lista detaliilor. Pentru aceste operaþii se dau expresiile operaþiei cu care se defineºte noul detaliu.9.60 AxisVM 7.00").

La afiºarea rezultatelor. F Direcþia secþiunii nu este în concordanþã cu componenta solicitãrii reprezentate. în liniile secþiunii se va reprezenta componenta activatã a rezultatelor. Muchiile nu trebuie sã formeze o linie continuã. . În perspectivã. planul de secþiune este afiºat ca un dreptunghi cu linie punctatã (afiºarea planurilor de secþiune se poate dezactiva dupã preferintã). Planul de secþiune secþioneazã modelul întreg. Plan de secþiune La definirea planului de secþiune se va da denumirea secþiunii. iar într-o vedere se fixeazã planul secþiunii cu douã puncte. trebuie asociat un nume. planul de secþiune se fixeazã cu trei puncte. Secþiunea nouã se defineºte prin alegerea elementelor plane ºi apoi a muchiilor acestora cu ajutorul barei de selectare.Manual de utilizare 61 Secþiune La fiecare secþiune nou definitã.

1.9. elementul gãsit se va selecta cu culoarea mov.62 AxisVM 7.9.10. Cãutare Cautã nodul sau elementul finit cu numãrul de ordine specificat de utilizator.11. Cursorul este poziþionat pe elementul cãutat.0 1. Dacã opþiunea Selectare element este activatã. Opþiuni de reprezentare .

învelitoare=verde. Domeniu Este marcat cu un contur în interiorul domeniului. apare numai conturul structurii. $ Reprezentarea se face la scarã. $ cerc albastru: articulaþie/rolã la capãt de barã cerc albastru cu cruce: articulaþie semirigidã cerc roºu: articulaþie sfericã. Elemente structurale Vizualizarea elementelor structurale. blocaj la rotire=portocaliu Referinþã Vizualizarea sistemelor de referinþã cu ajutorul cãrora se precizeazã sistemele de coordonate locale ale elementelor finite (vezi 3. Nod Vizualizarea nodurilor structurii (pãtrat negru).3). $ Culoarea lor: Placã=roºu. zãbrelelor ºi nervurilor. ºaibã = albastru. $ Cruce. $ Dacã opþiunea este dezactivatã.Manual de utilizare 63 Simboluri Vizualizarea simbolurilor selectate.9. vector sau triunghi roºu. Reþea Vizualizarea conturului interior al elementelor finite plane. Reazem Vizualizarea reazemelor: $ Reazeme în noduri: axa reazemului apare cu linie îngroºatã Reazem pe muchie: muchia rezematã apare cu linie îngroºatã Blocaj la translaþie=galben. $ Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu numãrul de ordin al acestuia. ºaibã=albastru. Parametru de armare Marcheazã atribuirea parametrilor de armare la elemente plane. Articulaþii Vizualizarea articulaþiilor la capetele de barã. învelitoare = verde Punct central suprafaþã Vizualizarea punctului central de identificare a elementului de suprafaþã. Forma secþiunii transversale Vizualizarea secþiunilor transversale ale barelor. $ Culoarea conturului se referã la tipul suprafeþei: placã = roºu. La secþiunile compuse apare dreptunghiul circumscris. .

0 Încãrcare Vizualizarea simbolului încãrcãrii. Sisteme locale Vizualizeazã sistemele locale de coordonate pentru elementele alese. Sistemul local de coordonate pentru bare Sistemul local de coordonate pentru elemente plane Redesenare Vizualizarea imediatã a simbolurilor selectate.64 AxisVM 7. . $ Cerc dublu de culoare roºu închis. Masa Vizualizarea maselor concentrate în noduri.

Manual de utilizare 65 În toate ferestrele Vizualizarea simbolurilor în toate ferestrele. grosimii elementelor. intensitãþii încãrcãrii. intensitãþii maselor. lungimii barelor. Inscripþionarea se face cu unitãþile de mãsurã selectate (alese). . elementelor finite. secþiunilor ºi referinþelor. Numerotare Afiºarea pe desen a numerotãrii nodurilor. materialelor. Etichete Afiºarea pe desen a denumirii secþiunii.

0 Selector Palete de informaþii Vizualizare Coordonate Vizualizarea paletei de coordonate. Info Vizualizarea paletei cu informaþii. Detalii Vizualizarea detaliilor.66 AxisVM 7. Paleta de culori Vizualizarea paletei cu scara de culori. Linii de ghidare Vizualizarea liniilor de ghidare . Setari pentru vizualizarea modelului.

9. ∆Y. Acest mod se activeazã numai la editarea structurii. ∆Y.Manual de utilizare 67 1. cursorul se deplaseazã cu pasul ∆X. paºii ∆X. modul de folosire al 8-lui va fi identic cu cel al tastaturii. ∆Z: Ctrl: În timpul deplasãrii cursorului. Tip Se poate selecta tipul caroiajului (caroiaj-puncte. La apãsarea sãgeþilor. Pasul cursorului . caroiaj-linii). ∆Z pe direcþia respectivã ∆X. ∆Z: Regleazã pasul de deplasare al cursorului cu tastele de pe tastaturã. ∆Z sunt multiplicaþi cu valoarea datã din câmpul Ctrl x. ∆Y. Pentru caroiaj se pot seta urmatoarele elemente: Vizualizare Se poate seta vizualizarea caroiajului. 8 activ: La alegerea acestei opþiuni. ∆X. la apãsarea tastei [Ctrl]. Z în [m]. Y. ∆X. Setãri Reglare caroiaj Reglare pas cursor Caroiaj Se poate regla distanþa dintre liniile de caroiaj dupã direcþiile X. ∆Y. ∆Y. ∆Z Se poate regla distanþa dintre liniile caroiajului pe cele trei direcþii al spaþiului.12.

funcþia de verificare a reþelei uneºte cele douã noduri. noile elemente moºtenesc caracteristicile ºi încãrcãrile elementului finit iniþial. programul redeseneazã modelul. intersectare). Dacã elementele intersectate sunt elemente finite.68 AxisVM 7. Redesenare Dacã opþiunea Automat/Redesenare este activatã la orice funcþie de modificare (împãrþire.7.4. iar elementele sunt împãrþite. . Vezi detaliat 3. noile elemente create sunt ataºate la detaliul activ. în intersecþia liniilor sunt generate automat noduri. Automat Toleranþa Pentru distanþe mai mici între douã noduri decât toleranþa. Utilizare detalii Dacã opþiunea Automat/Utilizare este activatã. Editare Unghiul fix Se pot defini unghiurile ∆α ºi α. Unghiuri fixate Funcþiile selectate se executã automat în timpul editãrii. Opþiunea se poate activa în fereastra Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Intersectare.0 Tasta Ctrl se poate utiliza ºi cu ajutorul mausului dacã opþiunea 8 activ este selectatã. Elementele de suprafaþã sunt împãrþite tot în elemente de suprafaþã. Intersectare Dacã este activatã intersectarea automatã la crearea noilor elemente.

2. Atragem atenþia asupra faptului cã factorii afecteazã doar reprezentarea.7. Moment concentrat Scara momentelor concentrate. este gãsit elementul cel mai apropiat de cursor.Manual de utilizare 69 Aura cursorului Se poate regla sensibilitatea cursorului în puncte ecran (pixeli). nu ºi valoarea forþei. linie) care este în interiorul aurei. programul gãseºte elementul (nod. Încãrcare pe linie Scara forþelor uniform distribuite liniar.3. scara reprezentãrii se modificã. Aura cursorului Coordonate speciale Coordonate cilindrice Coordonate sferice Vezi detaliat… 3.1. La deplasarea cursorului pe desen. Vezi detaliat …3. Încãrcare de suprafaþã Scara forþelor uniform distribuite pe suprafeþe. Sistemul de coordonate cilindric •i sferic Desen Factor de reprezentare al încãrcãrilor Scara de reprezentare a încãrcãrilor poate fi reglatã. . Programul afiºeazã încãrcãrile cu o scarã predefinitã. Forþã concentratã Scara forþelor concentrate. Dacã sunt mai multe elemente în aurã. corespunzãtoare valorii unitare a factorilor. Modificând valoarea factorilor.

nu ºi a forþelor.13. Comanda afecteazã scara reprezentãrii geometriei.70 AxisVM 7. Muchie reprezentatã Muchie nereprezentatã Factor de mãrire Se poate regla factorul mãririi ºi al micºorãrii care se poate activa cu tastele '+' ºi '-'. 1. numãrul elementelor finite pe tipuri. Informaþii Se afiºeazã o fereastrã cu informaþiile despre model: numãrul nodurilor.0 Unghiul linie de contur Conturul a douã elemente de suprafaþã nu este vizualizat dacã unghiul suprafeþelor este mai mic decât valoarea datã aici. numãrul ipotezelor de încãrcare ºi numãrul combinaþiilor. .9.

1.Manual de utilizare 71 1. Poziþia ferestrelor pe ecran se poate modifica cu ajutorul mausului. Activare/dezacti vare intersectare automata Activare/dezacti vare caroiaj activ Activare/dezacti vare detalii Activare/dezactivare pãrþilor care conþin elementeleselectate Activare/dezacti vare secþiuni Activare/dezacti vare reþea Activare/dezactivare detectare folie dos Activare/dezacti vare folie dos Activare/dezacti vare elemente Activare/dezactivare vizualizare coordonate locale Activare/dezacti vare simboluri Activare/dezactivare simboluri incãrcãri F Aceste setãri pot fi efectuate ºi din meniurile Opþiuni de reprezentare. respectiv Setãri. trãgându-le de bara de titlu. 1.11. Paleta de Informaþii Informaþii despre setare ºi setãrile actuale . Palete de informaþii Ferestrele de informaþii sunt afiºate pe suprafaþa de desenare. 1.11. Taste fierbinte Tastele rapide ajutã la activarea/dezactivarea opþiunilor de reprezentare a elementelor de desen (simbolurilor) ºi a instrumentelor des utilizate la editarea structurilor.10.

respectiv superioarã de culoare. Numãrul culorilor afiºate se poate modifica odatã cu înãlþimea paletei. Paleta de coordonate 1. Limitele intervalului actual Modul de reglare al intervalului Paleta de culori Valori reglabile ale intervalului Vizualizarea setãrilor salvate ale paletei de culori Salvarea setãrilor paletei de culori Moduri de reglare al intervalului: Min/max model Se determinã valorile minime ºi maxime ºi acestea sunt atribuite la limita inferioarã. Valorile intermediare se determinã prin interpolare.2.11.72 AxisVM 7. Paleta de coordonate Vezi detaliat …3. Paleta de culori Poziþionând cursorul în interiorul paletei ºi apãsând butonul stâng al mausului apare fereastra de dialog pentru reglarea scãrii de culori.4.3. cu ajutorul scãrii din colþul dreapta sus (Numãrul nivelelor). .11.0 1.

respectiv superioarã de culoare. la modificarea valorii unui câmp din listã se recalculeazã ºi valorile pentru restul câmpurilor. Printr-un meniu rulant putem alege dintre setãrile salvate. La apãsarea tastei OK. Valorile intermediare se determinã prin interpolare.Manual de utilizare 73 Min/max detalii Se determinã valorile minime ºi maxime pe întreaga structurã ale solicitãrii reprezentate în fereastrã ºi acestea sunt atribuite la limita inferioarã. valorile intermediare se determinã cu interpolare liniarã. valorile trebuie sã fie monoton descrescãtoare de sus în jos. programul foloseºte interpolare biliniarã pentru determinarea valorilor intermediare ºi interpolare liniarã între valoarea minimã ºi valoarea intermediarã datã respectiv valoarea intermediarã datã ºi valoarea maximã. Bara de instrumente pentru setarea vederii perspective Vezi detaliat…1. Dacã au fost schimbate prima ºi ultima valoare din listã.4. Vederi . 1. În timpul editãrii. Valorile intermediare se determinã prin interpolare. Dacã este modificatã o valoare intermediarã. Unic Clicând pe un câmp din listã se poate regla individual valoarea aferentã a culorii. Programul împreunã cu setãrile salvate reþine ºi componenta rezultantã la care s-a utilizat. Valorile intermediare se determinã prin interpolare. Max absolut pentru model Se determinã maxima în valoarea absolutã din structurã a solicitãrii afiºate ºi aceasta este atribuitã la limita inferioarã. Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe butonul Salveazã ca … cu posibilitatea de reîncãrcare ulterioarã. Max absolut pentru detalii Se determinã maxima în valoarea absolutã din detaliul activ ºi aceasta este atribuitã la limita inferioarã. respectiv superioarã de culoare.3.11.9. La ºtergerea setãrilor putem utiliza fereastra de dialog care apare la clicarea pe butonul … Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul din dreapta al mausului pe fereastra de scarã a culorilor. în listã se poate deplasa cursorul cu tastele sãgeþilor. respectiv superioarã de culoare. dar paºii pentru cele douã intervale pot sã fie diferiþi. Dacã este activatã opþiunea Interpolare automatã.

0 1. Meniul rapid La apãsarea butonului drept de pe 8 pe ecran apare meniul rapid. Selectare Geometrie 8 buton drept Elemente/Incãrcãri Rezultate .12.74 AxisVM 7. Conþinutul meniului se schimbã în funcþie de comanda activatã.

13.Manual de utilizare 75 1. Taste „rapide” Desenul întreg Planul X-Z Planul X-Y Planul Y-Z Perspectivã Imprimare Selectare toate elementele Reluarea vederii precedente (View Undo) Reluarea vederii urmãtoare (View Redo) Înapoi(Undo) Din nou (Redo) Fereastra urmãtoare Redesenare Ieºire din program Copiere în memorie rapidã Linii de ghidare Salt în meniul principal Mãrire Micºorare Deschide Salvare ªterge elemente ºi proprietãþi marcate Selector Etichete Simboluri Help contextual Adãugare imagine în biblioteca de imagini Editorul de breviar de calcul Managerul de folii Tabele Taste „rapide” în tabele [Ctrl]+[W] [Ctrl]+[1] [Ctrl]+[2] [Ctrl]+[3] [Ctrl]+[4] [Ctrl]+[P] [Ctrl]+[A] [Ctrl]+[[] [Ctrl]+[]] [Ctrl]+[Z] [Shift]+[Ctrl]+[Z] [Tab] [Ctrl]+[R] [Ctrl]+[Q] [Ctrl]+[C] [Ctrl]+[G] [Alt] [+] [-] [Ctrl]+[O] [Ctrl]+[S] [Delete] [Ctrl]+[D] [Ctrl]+[L] [Ctrl]+[Y] [F1] [F9] [F10] [F11] [F12] [Ctrl]+[L] [Alt]+[F4] [Ctrl]+[Insert] [Ctrl]+[Delete] [Ctrl]+[A] [F5] [Ctrl]+[D] [Alt]+[F] [Ctrl]+[R] [Ctrl]+[G] [Ctrl]+[M] [F1] Selectare din baza de date Ieºire Inserare rând nou ªterge rândul activ Selectarea întregului tabel Salt în rândul dat Format implicit Reglare format cifre în coloane Setare afiºare rezultate Editare secþiune nouã (biblioteca de profile) Modificare secþiune actualã (biblioteca de profile) Help contextual .

0 [F9] [F10] Adãugare tabel la breviar de calcul Editorul de breviar de calcul Taste „fierbinte” în editorul de breviar de calcul [Ctrl]+[T] [Alt]+[B] [Ctrl]+[W] [Ctrl]+[R] [Ctrl]+[P] [Delete] [Ctrl]+[Delete] Inserare text Page-break Export în Fisier RTF Vizualizare document imprimat Imprimare ªterge .76 AxisVM 7.

Manual de utilizare 77 2.1. 2.1. Meniul Fiºier În continuare se vor detalia punctele meniului. Nou . Bara de MENIU 2.1.

Se selecteazã un model din directorul sau subdirectorul curent. Fiºierele de date sunt salvate pe hard-disk sau pe unitatea de dischetã cu numemodel.1. 2.AXS iar celor de ieºire . Deschide [Ctrl]+[O] Deschide un model existent.0 Se introduc datele generale ale modelului. Extensia fiºierelor de intrare este .78 AxisVM 7.AXE.2. Sistemul de programe este iniþializat cu setãri implicite. F Modele în directorul curent Hard-discul actual Datele modelului Schiþa modelului .

Salvare [Ctrl]+[S] Numele modelului Salveazã datele modelului actual.~AX 2.1. Dacã este activatã opþiunea „Copie de siguranþã” în meniul de „Opþiuni/Setãri de bazã/Siguranþa datelor” programul face o copie de siguranþã despre datele de intrare în fiºierul numemodel.0. Dacã modelul actual încã nu are nume se activeazã comanda „Salvare cu nume”.4.1.6 sau 5. F Modelul vechi (dacã existã) rãmâne neschimbat. 3.Manual de utilizare 79 2. Datele salvate sunt stocate sub aceleaºi nume cu care au fost încãrcate. Salvare cu nume Salveazã datele modelului actual cu o denumire nouã. .0 al programului Axis.3. Existã posibilitatea ca modelul sã fie salvat în format 3.

0 2. suprafeþe) modelului actual este salvatã într-un fiºier cu format DXF cu denumirea numefiºier.5. datele secþiunii ºi referinþele care descriu poziþia barelor în spaþiu. Fiºier AOF F Fiºierul AOF poate fi deschis în programul ArchiCAD doar dacã iniþial s-a copiat fiºierul Axisvm65_70.DXF. Dacã modelul conþine elemente de suprafaþã ºi acestea sunt salvate în fiºierul DXF. Fiºier Xsteel Genereazã fiºier Xsteel (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care conþine coordonatele capetelor i ºi j a zãbrelelor ºi a barelor. Poate fi setatã ca în fiºierul de export sã fie introduse doar elementele selectate sau modelul întreg. Export Fiºier DXF Geometria (noduri.apx în biblioteca AddOns. Exportã structura alcãtuitã din bare în Axis într-un fiºier cu format AOF (AxisVM Object File) pentru programele ArchiCAD 6. linii.1.0 sau 6. Fiºier BoCad Exportul elementelor selectate . ulterior este posibilã vizualizarea modelului în mod fotorealist (cu programul 3D Studio). Genereazã fiºier BoCad (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care conþine coordonatele capetelor i ºi j a zãbrelelor ºi a barelor.5 . Modelul salvat este spaþial la scara realã.80 AxisVM 7. datele secþiunii ºi referinþele care descriu poziþia barelor în spaþiu.

5.apx în . placã.9. 2. Programul genereazã automat secþiunile elementelor de stâlpi ºi grinzi din fiºierul de import utilizând datele geometrice ale acestora. Geometria astfel obþinutã devine parte activã a modelului. acoperiº). 3.. Import Fiºier ArchiCAD *.0. Se vizualizeazã straturile ºi obiectele de salvat Se regleazã o vedere în perspectivã a modelului Se apeleazã funcþia Salveazã ca.Manual de utilizare 81 2.18. Etapele de salvare ale unui model ArchiCAD: 1.ach) Se selecteazã subdirectorul Se închide fereastra de dialog cu OK F Pentru realizarea unui fiºier *.. stâlp. Din lista formatelor se alege format AxisVM Se introduce numele fiºierului (fiºier. 7. 4. Model ArchiCAD) subdirectorul AddOns al programului ArchiCAD 6. (Vezi: 3. avem posibilitatea de a alege ca modelul nou sã fie suprascris sau adãugat la cel existent. Dacã existã deja un model preluat din ArchiCAD. Se poate opta pentru generarea scheletului structurii. Elementele astfel citite pot fi vizualizate ca folie de dos.5 sau 7. 6.6.ach Dintr-un fiºier citeºte elementele structurale ale modelului ArchiCAD (perete.ach se copiazã fiºierul Axisvm65_70. grindã.1. iar punctele ºi liniile elementelor pot fi utilizate la editarea modelului.

13. importarea planurilor de planºeu dintr-un program de arhitecturã). Fiºierul DXF poate fi cu format AutoCAD 12.dxf AutoCAD Dintr-un fiºier cu format DXF. Background – Folie de dos Reþeaua astfel încãrcatã se poate vizualiza pe ecran. Fiºierul importat cu toate foliile se va introduce în Managerul de folii care pãstreazã legatura cu fiºierul DXF. poligoane. Reþeaua alcãtuitã din linii. arce ºi cercuri. dar nu se poate utiliza activ la editarea geometriei structurii. iar în cazul foliei de dos sunt luate ca arce. Arcele ºi cercurile sunt convertite în poligoane în cazul în care optãm pentru o reþea activã. . acestea putând fi utilizate la editarea geometriei. Împãrþirea poligonului se poate seta prin abaterea maximã de la arc. 14 ºi 2000.0 Fiºier *. Se poate utiliza ca ºi folie dos care ajutã la editarea modelului (ex. se citeºte reþeaua formatã din linii.82 AxisVM 7. arce ºi noduri poate fi utilizatã în douã moduri în program: ca o reþea activã sau ca folie de dos: Reþea activã: Reþeaua astfel obþinutã se poate utiliza ca o reþea editatã în editorul propriu al programului. Dacã data fiºierului DXF se schimbã la deschiderea modelului se poate opta pentru reîmprospãtarea foliilor din model. Cursorul detecteazã punctele ºi liniile din folia dos. Inserare: Se poate defini planul de bazã pentru folia de dos care se importã.

într-o ipotezã de încãrcare unitã.axs În modelul actual se încarcã datele modelului AxisVM ales. În locurile în care rezultã elemente suprapuse.Manual de utilizare 83 $ Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde. Verificarea reþelei Din reþea sunt eliminate nodurile ºi liniile duble. Se încarcã numai acele materiale. Dacã modelul importat conþine grupare sau combinaþie de încãrcãri. Sunt încãrcate ºi detaliile. În timpul verificãrii nodurile care sunt mai apropiate decât intervalul de verificare sunt unite. . Deviere maximã de la arcul de cerc: Arcele ºi poligoanele sunt convertite în poligoane iar rezoluþia lor este definitã prin distanþa e. Detaliile ºi secþiunile cu nume identice sunt unite de program. este luatã în considerare doar cea din modelul actual. referinþe care nu sunt definite în modelul actual. Fiºier AxisVM *. Dacã modelul actual nu conþine grupãri sau combinaþii de încãrcãri ºi modelul importat conþine ipotezã de încãrcare care existã ºi în modelul actual. secþiunile ºi perspectivele din modelul importat. Coordonatele nodurilor noi vor fi calculate ca media coordonatelor nodurilor unite. Poziþionare Cu butonul Poziþionare putem poziþiona arbitrar desenul DXF în sistemul de coordonate. programul pãstreazã elementul din modelul actual. Dacã pe un element. încãrcarea din variaþie de temperaturã). ipotezele sunt unite. existã o încãrcare care se poate defini numai o datã (ex. La importare apare urmãtoarea fereastrã de dialog: Utilizând butonul Poziþionare modelul importat poate fi poziþionat arbitrar în sistemul de coordonate. acestea apar în model ca ºi grupãri ºi combinaþii noi. secþiuni. Nodurile ºi liniile duble rezultate în urma încãrcãrii se eliminã conform intervalului de verificare.

Antet Denumirea proiectului Numele proiectantului F 2.0 Fiºierul Stereo Lithography *. Datele astfel introduse apar pe toate paginile tipãrite din program.1. 2.1. .8.stl Citeºte dintr-un fiºier binar cu format STL datele reþelei triunghiulare care descriu suprafaþa corpului. La fiecare model se poate ataºa o siglã cu douã rânduri care se completeazã dupã preferinþele utilizatorului.7. Eventualele noduri duble ºi triunghiurile degenerate la citirea fiºierului sunt filtrate. Setarea imprimantei Setarea parametrilor imprimantei active.84 AxisVM 7.

Direct la imprimantã. în fiºier DXF. Aceastã translaþie afecteazã numai imaginea tipãritã.Manual de utilizare 85 2. Dacã pentru tipãrire este selectatã o imprimantã. Imprimantã Setarea tipului de imprimantã ºi a parametrilor de imprimare. Imprimare [Ctrl]+[P] Setarea parametrilor de imprimare. puncte ecran. plotter. cursorul tras pe imaginea previzualizatã se transformã într-o mânã. În cazul selectãrii opþiunii Tipãrire în fiºier tipãrirea se face în fiºier. Scara Setarea scãrii desenului de tipãrit. Dimensiune Bitmap (BMP) Se poate seta rezoluþia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in). Output Imprimanta selectatã Setãri de bazã Informaþii referitoare la driverul de imprimantã Trimite pe Selectarea modului ºi a locului imprimãrii. Margini Setarea unitãþilor de mãsurã pentru margini. JPG sau WMF/EMF. Vizualizare Previzualizarea imaginii tipãrite. Cu ajutorul mausului imaginea se poate translata în interiorul chenarului. BMP.1. în mm sau cm. Se poate introduce numãrul exemplarelor.9. Pentru desenele reprezentate în perspectivã scara nu se poate specifica. Cu punctele de prindere se poate modifica lãþimea marginilor. Prin apãsarea butonului Setãri se deschide fereastra de dialog pentru setarea imprimantei din Windows. .

Fonturi Reglarea tipului ºi a mãrimii caracterelor tipãrite. Setãri culori În cazul imprimantelor ºi plotterelor color se poate opta pentru o imprimare în nuanþele griului. Dimensiunea hârtiei Selectarea mãrimii hârtiei. În acest caz tipãrirea se executã într-un fiºier nume. Grosimi de linii Setarea grosimilor de linii la imprimarea desenului. diagramele secþiunilor (exclusiv ceea a deplasãrilor) ºi diagramele de la armarea grinzilor.86 AxisVM 7. Orientare Orientarea paginii. . La prima tipãrire se recomandã încercarea ambelor variante pentru a vedea cu care opþiune se poate ajunge la o calitate mai bunã a imaginii.0 Antet Se poate specifica data. Tipãrire într-un fiºier Avem posibilitatea sã cerem tipãrirea datelor de intrare/ieºire într-un fiºier. Pentru celelalte linii ale desenului sunt asociate linii subþiri.prn care va fi salvatã în biblioteca setatã în fereastra de dialog. Programul deseneazã cu linii groase reazemele. Dacã este activatã opþiunea Grayscale convertirea se face prin program. Pentru imprimantele Alb/Negru dacã este selectatã opþiunea Culori.liniile de nivel. Ferestre Se poate opta pentru tipãrirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe aceeaºi paginã. numãrul de la care se începe numerotarea paginilor ºi o observaþie. cu grosime medie. culorile sunt convertite în nuanþele griului de driverul de imprimantã.

8. 3..20-18 vor fi tipãrite paginile 1.Manual de utilizare 87 Un fiºier *. Tipãrirea tabelelor ºi a pãrþilor din tabel La pornirea tipãririi dintr-un tabel. ...prn nu este posibil. ale tabelului. În acest caz extinderea fiºierelor existente *. 18. Din meniul rapid se alege Proprietãþi/Port ºi se alege portul FILE. 19.. pot fi alese pentru tipãrire paginile pare/impare sau pârtile dorite. De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1...3. Tipãrirea în fiºier poate fi realizat ºi în felul urmãtor: în fereastra de dialog din meniul Start/Setãri/Imprimante din Windows clicând cu butonul drept al mausului pe iconul imprimantei alese. 20.. 7.7-10. 10. 9.prn poate fi extins sau suprascris..

Tipãrire dintr-un fiºier O documentaþie tipãritã într-un fiºier sau o documentaþie compusã poate fi tipãritã pe imprimantã folosind urmãtoarea fereastrã de dialog: Existã posibilitatea imprimãrii mai multor fiºiere odatã.88 AxisVM 7.1.0 2.10. . Ordinea acestora poate fi aleasã cu ajutorul sãgeþilor sau poate fi schimbatã cu tragerea la locul dorit a fiºierului cu ajutorul mausului.

Pe ecran apar douã ferestre în care se pot selecta subdirectoare diferite. redenumire ºi ºtergere a fiºierelor respective. . Dacã modelul are ºi rezultate. Selectare disc Directorul actual Modelul actual Mapã nouã Creare subdirector nou cu nume. Se poate opta pentru ºtergerea ambelor fiºiere sau numai a fiºierelor de rezultate.1. $ Fiºierele AxisVM au iconul . Fiºierele selectate se pot copia dintr-o fereastrã în cealaltã. colþul din dreapta jos al iconului este colorat albastru.11. Deschide Încãrcarea modelului selectat. Redenumire Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector. Copiere Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în celãlalt. Biblioteca cu modele Se pot afiºa informaþii despre modelele care se aflã pe disc ºi se pot efectua operaþii de copiere. ªterge ªtergerea modelelor selectate. Cu cursorul se poate selecta orice fiºier iar cu comanda Deschide acesta se încarcã.Manual de utilizare 89 2.

12. aluminiu. Baza de date conþine urmãtoarele caracteristici ale materialelor: Tipul materialului: [Oþel.] Standard naþional. În cazul introducerii materialelor cu aceeaºi denumire ele vor apãrea în tabel cu _numãr. standard de material Nume material Culoarea materialului/liniei de contur la vizualizarea elementelor .1. Lângã model se afiºeazã datele sintetice ale structurii. 2. Biblioteca de materiale Baza de date a materialelor se poate accesa cu editorul de tabele din meniul Fiºier/Biblioteca de materiale Baza de date conþine materialele utilizate în practica de proiectare conform STAS. etc. MSz (maghiar). lemn. Eurocode (german). Aceastã bazã de date poate fi modificatã ºi completatã de cãtre utilizator dupã necesitãþi. Închide Pãrãsirea bazei de date a modelelor. Materialele din aceastã bazã de date se pot încãrca în orice model. NEN (olandez). ºi SIA-162 (elvetian).90 AxisVM 7. beton. DIN-1045 (german). Eurocode. DIN-1045-1 (german).0 Vizualizare Previzualizarea reþelei modelului selectat în vederea în care acesta a fost salvat.

B. În cazul betoanelor: E modulul de elasticitate al betonului solicitat la compresiune. Deformaþiile de scurtã duratã nu sunt luate în considerare. .beton uºor Parametrii de proiectare: fy fu * fy oþel EC beton Limitã de curgere Rezistenþã la rupere Limitã la curgere (40mm <t< 100mm) Rezistenþã la rupere (40mm <t< 100mm) Valoarea caracteristicã a rezistenþei la compresiune Factor de siguranþã Factor de reducere a rezistenþei la compresiune Caracteristica deformaþiei în timp a betonului Rezistenta admisibilã Rezistenþã la presiune pe gaurã Rezistenþã la rupere Rezistenþã admisibilã la compresiune Rezistenþã admisibilã la întindere Rezistenþã admisibilã la compresiune Rezistenþã admisibilã la întindere Rezistenþã la curgere Rezistenþã de calcul * fu fck γc α Φt σH σ pH Ry oþel MSz beton σ bH σ tH σb σ bZ DIN beton oþel Rc R .Manual de utilizare 91 Parametrii de calcul: Model material: izotrop / anizotrop [kN/cm2] Modulul de elasticitate pentru direcþia x Ex [kN/cm2] Modulul de elasticitate pentru direcþia y Ey Coeficientul Poisson ν Coeficientul de dilatare termicã [1/°C] αT [kg/m3] Densitate ρ În cazul lemnului: ρ densitatea corespunzãtoare unei umiditãþi de 12%. E modulul de elasticitate obþinut pe cale experimentalã (prin încercãri la încovoiere).u.

1.92 AxisVM 7. care se poate accesa cu editorul de tabele. Baza de date conþine pofilele metalice STAS (România). Eurocode ºi alte profile.13. Biblioteca de secþiuni Sistemul de programe conþine o bazã de date cu profile metalice ºi una cu secþiuni dreptunghiulare de beton. .0 Rbc Rezistenþã la compresiune Rezistenþã la întindere Caracteristica deformaþiei în timp a betonului Deformaþia specificã a betonului Deformaþia specificã ultimã a betonului STAS beton Rbt φ ε b1 εu La definirea unui material nou apare urmãtoarea fereastrã de dialog: 2.

Tabele se pot completa din fiºiere Dbase sau prin memoria rapidã. respectiv denumirea tabelului. Ctrl+G). care este utilizat la proiectarea structurilor din oþel. tipul secþiunilor din tabel sau se poate ºterge tabelul din baza de date. F Caracteristicile secþiunilor din baza de date au fost introduse din cataloagele de producãtor. F În cazul profilelor I tabelul conþine ºi Iω momentul de inerþie la torsiune. Ulterior se poate modifica denumirea tabelului.sec. modifica ºi ºterge grafic ºi numeric secþiuni dupã preferinþã.Manual de utilizare 93 F Tabelul nou se poate crea cu comanda Fiºier/Nou. Este posibilã ºi modificarea graficã a profilelor dacã acestea au date grafice profile (Editare/Modificarea graficã a secþiunii. În alte aplicaþii prin memoria temporarã se pot copia numai datele numerice. Se dã denumirea fiºierului în care este stocat tabelul. Caracteristicile trebuie verificate înainte de prima utilizare. În editorul de tabele. Profil nou se poate defini ºi cu editorul grafic de secþiuni (Editare/Editor de secþiuni. Se cere opþiunea Date noi sau Ctrl+Ins sau prin clicarea pe butonul „+” ºi se completeazã rândul. În tabel se pot introduce. datele profilelor se pot copia dintr-un tabel în altul inclusiv cu datele grafice. Fiºierul este salvat în directorul programului AxisVM sub denumirea numefiºier. Funcþia Anuleazã (Undo) nu funcþioneazã pentru modificãrile efectuate în tabel. Profil nou se poate adãuga la orice tabel. . Ctrl+G).

v = tw Ix = η 2bt 3 + ( h − 2t) v 3 .0 Profile metalice Profil Caracteristici/date calculate h = H z . v = tw Ix = η 2bt 3 + ( h − 2t) v 3 . t = t f .12 3 h = Hz . η = 1.94 AxisVM 7. η=1 3 D = H y = H z . η = 1. b = H y .b = Hy Ix = η ( h + b)t 3 . d = D − 2t . b = H y . t = t f .3 3 h = H z . Ix = π 4 32 . v = t Ax = π D2 − d2 D4 − d4 .

Profile metalice de forma C formate la rece din Dunaújváros. b = H y . Profile metalice de forma Z formate la rece din Dunaújváros.Manual de utilizare 95 h = H z . . t = t f = tw Profile metalice formate la rece din Dunaújváros.

Profile metalice de forma J formate la rece din Dunaújváros. de la 20x20 cm pânã la 80x80 cm.6(b 2 + h 2 ) bh 3 hb 3 . b = Hy . h = Hz A x = bh Ix = Iy = b3h3 3.0 Profile metalice de forma S formate la rece din Dunaújváros. Unele caracteristici sunt calculate conform formulelor prezentate.96 AxisVM 7. cu trepte de 2 ºi 5cm. Iz = 12 12 . de aceea sunt diferenþe mici faþã de datele producãtorilor. Secþiuni transversale de beton În baza de date sunt introduse secþiunile dreptunghiulare ºi circulare cele mai des utilizate.

α individual sau α +n·90°. Deplasarea cursorului între fereastra de desenare ºi bara de butoane. (Deplasarea în câmpurile de date ale ferestrei de dialog. 8 [Esc]. [Space] 8 butonul din stânga [Tab] [Alt] [+] [-] Miºcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul Ctrl. Întreruperea funcþiei. Centrul de mãrire/micºorare este poziþia actualã a cursorului. Editorul grafic de secþiuni Taste speciale: Miºcarea cursorului în planul curent. Alegerea opþiunilor din meniu . 8 [Shift]+ [↑][↓][←][→].) Activarea meniului de comandã. Taste de editare [↑][↓][←][→]8 [Ctrl] + [↑][↓][←][→].Manual de utilizare 97 D = Hy = Hz πD 2 4 πD 4 πD 4 Ix = . 8 butonul din dreapta [Enter]. executarea funcþiilor ºi selectarea obiectelor. Iy = Iz = 64 32 Ax = 2.14. Mãrire/micºorare. Miºcarea cursorului în planul curent pe dreapta datã de direcþiile n·∆α. .1. Taste de comandã.

cu o denumire datã. dreptunghi. O secþiune compusã poate sã fie alcãtuitã numai din componente de acelaºi tip. Dupã descrierea secþiunii compuse. Secþiuni cu pereþi subþiri Suprafaþa de lucru Caracteristici secþionale Conturul nou se poate aºeza cu punctul de bazã. precum ºi direcþiile principale. roti ºi oglindi. Punctul de bazã este marcat cu un cerc roºu. Cu editorul de secþiuni se pot crea secþiuni cu pereþi subþiri sau groºi. programul determinã caracteristicile secþionale ale acesteia. Punctul de bazã al conturului se poate modifica clicând cu mausul pe acesta. Profilele componente pot sã fie contururi formate din cerc. Profilele componente se pot miºca. copia. inel. poligon sau profile din baza de date a secþiunilor.98 AxisVM 7. Dupã pãrãsirea editorului secþiunea astfel creatã se poate salva în baza de date a secþiunilor. .0 [Insert] sau [Alt] + [Shift] Originea relativã este plasatã în poziþia actualã a cursorului.

Editarea poligonului se poate termina cu [Esc] sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea poligonului. Definirea inelului cu diametrul exterior D ºi grosimea peretelui v.Manual de utilizare 99 Dreptunghi F Inel Definirea unui dreptunghi cu parametrii b. Acest contur trebuie definit cu comanda „Generare de contur închis”. La definirea unui poligon închis programul nu asociazã contur închis la acesta.F F . v. La definire condiþia b > v trebuie respectatã. În acest caz linia medianã a inelului este consideratã ca un contur închis ºi este vizualizatã cu o linie întreruptã. Poligon Definirea unui poligon de grosime v. α.

grosimii inimii ºi a tãlpii. Profil închis Definirea profilului închis prin precizarea înãlþimii. . lãþimii. Import din bibliotecã. lãþimii ºi grosimii peretelui.100 AxisVM 7. F Se pot încãrca numai profile cu pereþi subþiri.0 Profil I Definirea unui profil I prin precizarea înãlþimii. Încãrcare secþiune din baza de date.

Dreptunghi Definirea dreptunghiului cu lãþimea b ºi înãlþimea h. Vezi detaliat: calculul caracteristicilor secþionale.Manual de utilizare 101 Generare de contur închis Se poate defini conturul închis care se ia în considerare la calculul momentului de inerþie torsional. Un segment dintr-un element poate sã facã parte numai dintr-un singur contur închis. Se poate regla grilajul ºi pasul cursorului. Cu comanda de miºcare. La secþiuni create se pot defini puncte de tensiune. F Punctul de tensiune din centrul de greutate al secþiunii nu se poate ºterge. Numãrul maxim a acestor puncte este 8. În centrul de greutate se ia automat un astfel de punct. Dacã se ºterge un element care fãcea parte dintr-un contur închis se ºterge ºi acest contur. ªterge conturul închis selectat. ªterge punctul de tensiune selectat. nu se poate ºterge. punctele de tensiune se pot miºca cu secþiunea. . Puncte de tensiune ªtergere Element Contur închis F Conturul închis aferent profilelor încãrcate din baza de date a secþiunilor Punct de tensiune Setãri Profile cu pereþi groºi. La apãsarea tastei Del apare bara de selectare. Dupã închiderea barei de selectare elementele selectate se ºterg. adicã puncte în care se determinã tensiunile.

Se ºterg elementele selectate. b3) unul se poate defini cu valoarea 0 pentru a putea fi definite secþiuni de T. Punctul de tensiune din centrul de greutate al secþiunii nu se poate ºterge. poligon.0 Cerc Definirea unui cerc cu diametrul d. F Se pot selecta numai secþiuni cu pereþi groºi. a3). b3. Gol Prin activarea opþiunii Gol. Secþiune I Definirea unei secþiuni I cu parametrii a1. în secþiune se pot introduce goluri de formã: cerc. a3. Încãrcare secþiune din baza de date. b2. dreptunghi. Definirea unui element poligonal. U ºi L. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc] sau prin clicarea cu butonul din dreapta a 8 sau prin închiderea poligonului. Poligon Import din bibliotecã.102 AxisVM 7. (b 1. în acest caz momentul de inerþie torsional nu este determinat. Se pot defini puncte de tensiune similar cu cele de la secþiuni cu pereþi subþiri. Dintre parametrii (a1. Se ºterg punctele de tensiune selectate. Punct de tensiune ªtergere Element Punct de tensiune F Setãri Ca ºi în cazul secþiunilor cu pereþi subþiri. a2. b1. . Se poate regla grilajul ºi pasul cursorului.

Momente de inerþie principale I1 I2 α I1 = Iy + Iz 2 Iy + Iz 2  Iy − Iz +   2   Iy − Iz −   2  2 I yz Iy − Iz  2  + I yz    2  + I yz   2 2 I2 = tg ( 2α ) = .i ⋅ y s2.i + ∑ I x .i ) + Ax .i + Ax .i ⋅ y s . i ) z .i F Pentru poligoane concave sau profile cu goluri. programul nu determinã momentul de inerþie torsional Ix. i ⋅ z s .i ⋅ z s .i Profile cu pereþi groºi I x (torsiune ) = ∑ I x .Manual de utilizare 103 Calcule Programul determinã urmãtoarele caracteristici geometrice: Ax Ix Iy Iz Iyz Hy () Hz () yG () zG () I1 I2 α aria secþiunii dupã axa x momentul de inerþie torsional dupã axa x momentul de inerþie dupã axa y momentul de inerþie dupã axa z momentul de inerþie centrifugal dimensiunea maximã a secþiunii pe direcþia localã y dimensiunea maximã a secþiunii pe direcþia localã y poziþia centrului de greutate al secþiunii pe direcþia localã y faþã de colþul de jos din stânga al dreptunghiului în care se înscrie secþiunea poziþia centrului de greutate al secþiunii pe direcþia localã z faþã de colþul de jos din stânga al dreptunghiului în care se înscrie secþiunea momentul de inerþie principal maxim momentul de inerþie principal minim direcþia momentului principal de inerþie I1 faþã de axa localã y Relaþiile de calcul pentru arii ºi momente de inerþie sunt urmãtoarele: Ax = ∑A x . i Profile cu pereþi subþiri închis I x (torsiune ) = ∑ I x . Aceastã valoare trebuie completatã manual în tabel.i ) yz .i 2 + Ax .i Iy = Iz I yz ∑ (I = ∑ (I = ∑ (I y .

Numãrul paºilor înapoi se poate regla din meniul Setãri/Setãri de bazã (maxim 99). Meniul Editare 2.0 −90 o < α ≤ +90 o . Ieºire [Ctrl]+[Q] Pãrãsirea programului.1.15.1. se poate selecta pasul pânã când se va reface modelul. În meniu apar ºi momentele în care au fost fãcute operaþiile. .2.2. 2. faþã de axa localã y.2. În meniu apar ºi momentele în care au fost fãcute operaþiile. [Ctrl]+[Z] Înapoi (Undo) lista Readuce modelul la starea existentã dinaintea ultimei funcþii executate. 2.104 AxisVM 7.2. Din nou (Redo) lista [Shift]+[Ctrl]+[Z] Readuce modelul la starea existentã dinaintea funcþiei Înapoi. 2. se poate selecta pasul pânã când se va reface modelul.

Manual de utilizare

105

2.2.3.

Selecteazã totul Vezi detaliat…1.9.1. Selectare

[Ctrl]+[A]

2.2.4.

Copiere Copierea conþinutului ferestrei active în memoria temporarã.

[Ctrl ]+[C]

2.2.5.

ªtergere [Delete] ªtergerea elementelor selectate. Dacã nu sunt selectate elemente apare bara de selecþie iar dupã selectarea obiectelor se deschide fereastra de dialog de ºtergere.

2.2.6.

Tabele F12 Vezi detaliat… 1.7. Tabele

2.2.7.

Editorul de breviar de calcul Vezi detaliat … 1.8. Editorul de breviar de calcul F10

2.2.8.

Salvare imagine în biblioteca de imagine Vezi detaliat … 1.8. Editorul de breviar de calcul

106

AxisVM 7.0

2.3.

Meniul Opþiuni

2.3.1.

Opþiuni de reprezentare

Simboluri [Ctrl]+[Y] Etichete [Ctrl]+[L] Selector [Ctrl]+[D]

Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare Vezi detaliat… 1.9.11. Opþiuni de reprezentare

2.3.2.

Setari

Vezi detaliat…1.9.12. Setãri

Manual de utilizare

107

2.3.3.

Managerul de folii [F11]

În managerul de folii sunt afiºate toate foliile create în AxisVM ºi foliile încãrcate DXF respectiv ArchiCAD. În model se poate încãrca un singur fiºier ArchiCAD sau mai multe fiºiere DXF. Programul la pornirea cotãrii automat creeazã o folie Cota dacã aceasta încã nu existã. În structura foliilor din partea stângã a ferestrei de dialog se poate seta denumirea foliilor. În câmpurile din dreapta se poate seta: culoarea, tipul de linie, grosimea liniei, vizibilitatea ºi sensibilitatea pentru elementele foliei. Dacã este selectatã denumirea unui fiºier DXF atunci se pot selecta caracteristicile tuturor foliilor care aparþin fiºierului DXF. Proprietãþile foliilor structurale AxisVM nu se pot modifica. Prin apãsarea butonului Aplicã peste tot se poate seta proprietãþile (culoarea foliei, Tipul liniei foliei, Grosimea liniei foliei) elementelor conform foliei DXF. Vizibilitatea ºi senzitivitatea foliilor ºi a fiºierelor DXF se poate seta cu beculeþul sau cursorul afiºat în structura foliilor AxisVM. Folie nouã AxisVM ªterge ªtergere folii AxisVM ªtergere folii DXF ªtergere folii AxisVM goale La crearea foliei se poate seta denumirea, culoarea ºi grosimea liniei.

Se ºterg foliile sau fiºierele selectate. Se ºterg foliile AxisVM.

Se ºterg foliile DXF.

Se ºterg foliile AxisVM care nu conþin elemente.

108

AxisVM 7.0

ªtergere folii DXF goale

Se ºterg foliile DXF care nu conþin elemente.

2.3.4.

Linii de ghidare Linii de ghidare. Vezi detaliat la... 1.9.5. Linii de ghidare

2.3.5.

Standard

Pãrþile programului care depind de standarde funcþioneazã conform standardului ales aici. La schimbarea standardului de calcul, datoritã calculelor diferite ce intervin în combinaþiile de dimensionare parametrii grupãrilor de încãrcãri se ºterg cu excepþia factorilor de siguranþã. De asemenea se ºterg parametrii analizelor seismice precum ºi ipotezele încãrcãrilor seismice. Deoarece anumite caracteristici de materiale precum ºi parametrii de armare sunt luate în funcþie de standard, se recomandã la schimbarea standardului de calcul revizuirea ºi a acestor date.

Manual de utilizare

109

2.3.6.

Unitãþi de mãsurã

În aceastã fereastrã se pot alege unitãþile de mãsurã ºi formatul afiºãrii lor. În partea dreaptã sunt afiºate unitãþile de mãsurã din categoria aleasã din partea stângã a ferestrei de dialog. Se poate opta pentru unitãþile de mãsurã din ºi derivatele acestora (ex. Forþã [N, kN,…] lungime [m, cm,…]) sau anglo-saxone (ex. Forþã [pound] lungime [feet, inch], etc.). Setãrile individuale ale utilizatorului se pot salva cu nume pentru utilizãri ulterioare. Din lista de selecþie alãturatã de unitãþile de mãsurã se poate alege formatul ºi numãrul zecimalelor.

2.3.7.

Gravitaþia Se poate seta direcþia gravitaþiei. În mod implicit aceastã direcþie este setatã în direcþia negativã a axei Z. Direcþia gravitaþiei se poate seta în direcþiile conform sistemului global de coordonate.

110

AxisVM 7.0

2.3.8.

Preferinþe …

Siguranþa datelor

Lista fiºierelor recente Salvare automatã

La aceastã opþiune se poate regla numãrul fiºierelor afiºate la sfârºitul meniului Fiºier precum ºi încãrcarea ultimului fiºier deschis. Se poate seta salvarea modelului în intervale de 1-99 minute. Datele sunt salvate în fiºierul AUTOSAVE.TMP. Dacã în timpul rulãrii programului apare o eroare ºi se blocheazã, la urmãtoarea pornire programul oferã opþiunea de recuperare a ultimei salvãri.

Manual de utilizare

111

Copie de siguranþã

Se poate opta pentru salvarea unei copii de siguranþã înainte de salvare. Aceastã copie se face numai cu datele de intrare. Copie de siguranþã la salvare: înainte de salvare, programul face o copie a fiºierului care se suprascrie. Numele fiºierului creat este numemodel.~AX. Numãrul paºilor care se pot anula, se pot regla între 1-99. Dacã funcþia Înapoi grupat este dezactivatã, obiectele geometrice realizate cu o singurã comandã se pot reface linie cu linie. În cazul utilizãrii unei chei de protecþie în reþea, dupã expirarea timpului setat aici se întrerupe rularea programului AxisVM dacã între timp nu s-a administrat cheia de protecþie în reþea.

Înapoi (Undo)

Time-out de reþea

Culori

Se poate selecta doar culoarea de fundal (negru, gri închis, gri deschis sau alb) pentru fereastra de lucru a programului. Culorile elementelor (simboluri, fonturi, elemente) din desene sunt ataºate culorilor de fundal.

0 Fonturi Schimbare tip caracter Schimbare tip caracter Setarea tipului de caracter ºi a mãrimii acestuia cu care apar inscripþiile în ferestrele de lucru ºi în ferestrele de informaþii. germanã sau maghiarã. Limba de documentare Selectarea limbii documentãrii pentru tabelele ºi desenele tipãrite.112 AxisVM 7. englezã. . Se poate alege între: românã.

Vederi . Mãrire.3.Manual de utilizare 113 2. micºorare Vezi detaliat…1.3. Mãrire.9. Mãrire.9.2.3.9.2. [Ctrl]+[+] Micºorare [-].9. Vederi Vezi detaliat…1.2. [Ctrl] + [-] Modelul întreg [Ctrl]+[W] Vezi detaliat…1.. micºorare Vezi detaliat…1. Nou Afiºare Vedere din faþã [Ctrl]+[1] Vezi detaliat…1.9.4. Mãrire [+].9.9. Vederi Vezi detaliat…1.3. micºorare Vezi detaliat…1. Vederi Vedere de sus [Ctrl]+[2] Vedere lateralã [Ctrl ]+[3] Perspectivã [Ctrl]+[4] Setare perspectivã..9. Vederi Vezi detaliat…1.3.

Modul de reprezentare Vezi detaliat… 1.2. Palete de informaþii .9.9. micºorare Reprezentare cu linii Reprezentare cu suprafeþe Reprezentare randatã Reprezentare cu linii la deplasare Vezi detaliat… 1.9.114 AxisVM 7.11.. Coordonate ºi Culoare.5.2. 3.. 2. Vederi Reluarea vederii precedente Vezi detaliat…1.4. Copiere Rotire Vezi detaliat…1. Meniul Ferestre 2.8.1.5.9. Mãrire.0 Deplasare Vezi detaliat.9.4. Modul de reprezentare Vezi detaliat… 1.4. Vezi detaliat…1. Modul de reprezentare Dacã este activat. micºorare Reluarea vederii urmãtoare Vezi detaliat…1. ü Palete Selectarea opþiunilor pentru vizualizarea paletelor de Info. în timpul rotirii sau deplasãrii modelului modelul va fi reprezentat în linii.9. Mãrire.9.3.

Pentru ferestrele astfel create parametrii de vizualizare se pot seta separat.5. Împãrþire orizontalã Fereastra activã Fereastra inactivã Împarte fereastra activã în douã ferestre orizontale.2. Fereastra activã are ataºatã barele de defilare.Manual de utilizare 115 2. Activarea uneia din ferestre se face prin clicare. Fereastra activã se poate mãrii la mãrimea ferestrei programului sau se poate reduce la mãrimea iniþialã cu butonul din colþul din dreapta sus a ferestrei. .

5.0 2. Pentru ferestrele astfel create parametrii de vizualizare se pot seta separat. .116 AxisVM 7. Închide Închide fereastra activã. Posibilitatea împãrþirii în ferestre este avantajoasã la editarea geometriei structurii.3. Împãrþire verticalã Împarte fereastra activã în douã ferestre verticale. la vizualizarea rezultatelor ºi la documentare. Fereastra activã se poate mãri la mãrimea ferestrei programului sau se poate reduce la mãrimea iniþialã cu butonul din colþul din dreapta sus a ferestrei.5.4. 2.

6.6.hu de unde se poate descãrca ultima revizie a programului. AxisVM Home Page Porneºte programul de cãutare setat ºi orienteazã utilizatorul pe pagina de Internet www.4.6.5. AxisVM Update Se face legatura prin Internet cu programul de navigare implicit cu pagina www.6.ro. 2.. Pe aceastã paginã se aflã ultimele noutãþi despre acest pachet de program.6.Manual de utilizare 117 2. Conþinutul Help-ului Conþinutul Help-ului.1. ªi de aici se poate accesa echipa care asigurã support tehnic pentru utilizatori. 2.6.3. . Indexul Help-ului Indexul Help-ului 2.consoft. respectiv se pot descãrca pachete care îmbunãtãþesc programul.2. când apare helpul referitor la fereastra de dialog activatã.axisvm. Utilizare Help Utilizare Help 2. În program funcþioneazã ºi un help contextual care se poate activa cu tasta F1. Meniul Help În Help sunt introduse informaþiile necesare pentru utilizarea programului. 2.

7.2. respectiv despre numãrul de ordine al cheii de protecþie ºi despre eventualele limitãri în timp ale programului. Despre program … Detalii despre versiunea. Nou 2. Deschide [Ctrl] + [O] .1.6.1.7. configuraþia.2.118 AxisVM 7. Bara cu instrumentele standard 2.0 2. Deschide Vezi detaliat …2.7.1. Nou Vezi detaliat …2.1. 2.6.

2. Salveazã Vezi detaliat …2.7. Redesenare Redeseneazã desenul.3. Imprimare [Ctrl]+[P] .4..9.1.3.2.7.6.8.7.1..Manual de utilizare 119 2.2. Înapoi Vezi detaliat …2. Din nou (Redo) [Shift]+[Ctrl]+[Z] 2.7. Înapoi (Undo) [Ctrl] + [O] 2.5. Managerul de folii Vezi detaliat.7. Managerul de folii [F11] 2.7.3.7.2. Imprimare Vezi detaliat …2.1. Salvare [Ctrl] + [S] 2. Din nou Vezi detaliat …2.3. [Ctrl] + [R] 2.

Biblioteca de materiale 2.12.7. Salvarea imaginilor Vezi detaliat.7.10.1.. Cãutare în tabel Vezi detaliat …2.9. Editorul de breviar de calcul . Editorul de breviar de calcul Vezi detaliat.8..11.120 AxisVM 7.1.8.1.7... Editorul de breviar de calcul 2.0 2.

ºaibelor ºi învelitoarelor reþeaua elementelor finite reprezintã o reþea continuã triunghiularã sau patrulaterã în planul median al acestor elemente. În cazul structurilor alcãtuite din bare. Geometria Cu editorul geometric se editeazã vizual geometria structurii ºi se modificã în caz de nevoie. Reþea patrulaterã generatã prin editare. liniile definesc axele barelor iar nodurile conectarea acestora. În cadrul acestei etape se introduce schema geometricã a structurii cu ajutorul cãreia se definesc elementele finite. Reþea triunghiularã generat automat. Introducerea datelor 3. .1. În cazul plãcilor. Schema este alcãtuitã din noduri ºi linii.Manual de utilizare 121 3.

Instrumente în editorul geometric. Aceastã funcþie se poate accesa din Bara de meniu/Ferestre ºi oferã urmãtoarele posibilitãþi: Fereastra activã este împãrþitã în douã ferestre egale ºi paralele pe orizontalã în aºa fel încât fereastra de sus rãmâne activã. programul dã posibilitatea vizualizãrii structurii din mai multe vederi în acelaºi timp.122 AxisVM 7. Bara cu instrumentele comune.2. Interfaþa este un sistem de coordonate tridimensional care apare pe ecran ca ºi o vedere sau o perspectivã.8. Vezi detaliat …1. Cu ajutorul acestor instrumente se editeazã geometria modelului. La partea superioarã a interfeþei de lucru se gãseºte bara cu instrumentele de editare a geometriei. Parametrii de reprezentare ºi vizualizare a modelului se pot regla cu instrumentele de la bara cu instrumentele comune de pe partea stângã a ecranului. Vezi detaliat …3. Împãrþire orizontalã Împãrþire orizontalã .1.5. Pentru a mãri productivitatea.0 3. 3. vederea ultimã. În cazul unui model nou. afiºeazã vederea X-Z iar la un model existent. în timpul lucrului este necesarã vizualizarea structurilor din mai multe vederi. Vezi detaliat… 2.9. Suprafaþa de lucru La pornirea programului este activatã automat interfaþa de editare geometricã. Împãrþirea ecranului în ferestre La structuri complexe.2.2.

iar altele funcþioneazã parþial. Închide 3. În ferestrele rezultate din împãrþiri se pot seta vederi dupã preferinþã. iar rezultatul editãrii structurii apare imediat în toate ferestrele. Orice funcþie se poate lansa ºi termina în orice fereastrã. Z). În perspectivã anumite funcþii nu se pot activa. Sisteme de coordonate cilindrice ºi sferice 3. sisteme de coordonate relative. În orice fereastrã se pot utiliza toate comenzile de editare geometricã. Sistemul de coordonate cartezian Implicit.3. Poziþia ºi direcþia axelor sunt reprezentate pe ecran.3.2. Y. iar funcþiile de vizualizare se referã tot la aceastã fereastrã. La definirea elementelor finite se pot utiliza sisteme de coordonate ale elementelor finite sau definite prin referinþe. Sisteme de coordonate Toate punctele (nodurile) modelului sunt caracterizate prin trei coordonate (X. Vederile pentru vizualizarea modelului se definesc în acest sistem de coordonate. Împãrþire verticalã Are ca efect închiderea ferestrei active. în care se pot defini geometria structurii ºi alte caracteristici.3. Vezi detaliat … 3. Observaþie: În timpul execuþiei funcþiilor se poate schimba vederea în fereastra activã.5.Manual de utilizare 123 Împãrþire verticalã Fereastra activã este împãrþitã în douã ferestre egale ºi paralele pe verticalã în aºa fel încât fereastra din stânga rãmâne activã. Fereastra activã va fi cea pe care s-a clicat ultima datã. Vezi detaliat… 2. Pentru uºurarea introducerii geometriei structurii se pot utiliza sisteme de coordonate cilindrice ºi sferice.3. programul utilizeazã un sistem de coordonate cartezian. .1.

La activarea sistemului de coordonate cilindrice în paleta de coordonate apar cei trei parametri care descriu poziþia punctului în spaþiu în acest sistem. Originea globalã marcheazã originea caroiajului ºi este fixã.3. În timpul editãrii modelului originea relativã se poate muta cu [Alt]+ [Shift] sau [Insert] în poziþia cursorului. dacã vederea X-Z este în planul ecranului. Y. pozitivã în sensul axei de coordonate perpendicularã pe plan (vezi obs. În cazul folosirii direcþiilor blocate se pot utiliza origini arbitrare. Comutarea lor se face la opþiunea Coordonate Speciale din meniul Opþiuni/Setãri/Editare. În cazul sistemului de coordonate sferice.3. Vezi detaliat… 3. Cu ajutorul originii relative se pot determina distanþe sau la definirea elementelor noi putem folosi coordonate locale. „a” mãsurat în sens trigonometric de la axa cartezianã orizontalã la dreapta care trece prin origine ºi proiecþia în plan a punctului P. pe ecran se afiºeazã vederea X-Z.9. poziþia coincide cu originea globalã ca ºi la iniþializarea programului. Originea sistemului de coordonate este marcatã cu o cruce albastrã în partea stânga jos a ecranului. axa Y “intrã” în ecran. Poziþia actualã a originii relative este marcatã cu crucea albastrã. Z). în program s-au introdus sistemele de coordonate cilindrice ºi sferice. Axele globale sunt notate cu majuscule. iar cele locale cu minuscule. înãlþimea „h”a acestuia faþã de planul imaginii.1) ºi unghiul „a”mãsurat în sens trigonometric de la axa cartezianã orizontalã a planului pânã la dreapta din plane care trec prin origine ºi proiecþia punctului P. Coordonatele unui punct P sunt precizate prin raza „r” a cilindrului pe care se aflã punctul. La realizarea elementelor noi originea relativã se mutã în poziþia actualã.3.2. „R” este distanþa punctului de la originea sistemului de coordonate. Referinþe 3. Dacã ambele butoane „delta” sunt decuplate.124 AxisVM 7. Pentru aceste cazuri. Programul AxisVM lucreazã cu douã origini. Observaþie: Dacã vederile X-Y sau Y-Z sunt în planul ecranului axa a treia (Z respectiv X) “iese” din ecran. Din cele douã sisteme numai unul poate sã fie activ concomitent cu sistemul de coordonate carteziene. de la 3.0 La un model nou. iar „b” unghi mãsurat în sens trigonometric de la dreapta care trece prin origine ºi proiecþia punctului P în planul imaginii ºi dreapta care . Sisteme de coordonate speciale (cilindric ºi sferic) În cazul unor tipuri de modele este în ajutorul utilizatorului dacã geometria se poate edita nu numai în sistemele ortogonale (X. Coordonatele faþã de aceastã origine se pot citi în fereastra de coordonate când butonul „delta” este decuplat. Axa sistemului de coordonate este perpendicularã pe planul imaginii ºi trece prin originea relativã a sistemului. care va deveni originea nouã.

4. iar în cea din dreapta coordonatele în sistemul ajutãtor de coordonate. Unghiuri fixate . [R]. [B]. Sistemul de coordonate cilindrice Sistemul de coordonate sferice 3.7. Vezi detaliat … 3. Lângã valorile coordonatelor se aflã comutatorul „delta” cu care se poate trece la afiºarea coordonatelor în raport cu originea relativã. Paleta de coordonate În paleta de coordonate sunt date informaþiile referitoare la poziþia cursorului în sistemul de coordonate global sau local. Cu tasta [Alt] + litera coordonatei [X]. În coloana din stânga a ferestrei sunt afiºate coordonatele carteziene ale cursorului. [Z]. Dezactivarea funcþiei se face tot cu aceste combinaþii de taste. [L]. [H].Manual de utilizare 125 trece prin origine ºi punctul P. Activarea funcþiei este marcatã cu apariþia literei „d” lângã coordonate (activarea comutatorului cu litera „d”).4. Observaþii: Activarea comutatorului „delta” are efect asupra funcþionãrii unghiurilor fixate. se poate fixa valoarea coordonatei care apare în chenar negru. [Y]. [A].

126 AxisVM 7.5. 3.6. Pasul cursorului Cu aceastã funcþie se poate activa o reþea de puncte imaginare care dã posibilitatea de deplasare a cursorului numai în aceste puncte. Tot în aceastã fereastrã se poate activa sau dezactiva afiºarea caroiajului. Observaþie: Setând densitatea caroiajului la pasul cursorului se obþine o reþea de puncte la care definirea nodurilor se poate face numai în punctele de intersecþie a liniilor de caroiaj care oferã o editare modularã a geometriei structurii.0 Valorile pozitive ale unghiului α: 3. Densitatea caroiajului se poate seta separat pentru cele trei direcþii din Opþiuni/Setãri/Editare/Grid&Cursor. Caroiajul ecranului de lucru (grid) În timpul lucrului în vederi se poate vizualiza un caroiaj (grid) care ajutã la editarea structurii. Pasul cursorului poate sã fie diferit pentru cele trei direcþii ortogonale ºi se poate regla în meniul Opþiuni/Setãri/Editare/ Grid&Cursor/Pasul cursorului. caroiaj format din puncte de culoare gri ºi axe de culoare galbenã. Acest caroiaj poate sã fie: caroiaj format din linii de culoare gri ºi axe de culoare galbenã. .

deci cursorul se va deplasa în direcþia respectivã cu pasul definit ca primul din valorile (∆X.7. pasul cursorului se subînþelege în direcþia blocatã. Unghiuri fixate 3. Distanta în care are efect aceastã funcþie se poate regla în fereastra Setãri/Editare/Aura cursorului. La utilizarea direcþiilor blocate. Pasul cursorului este dezactivat dacã acesta se aflã pe o linie. ∆Y. Activarea în timpul editãrii se face cu tasta [Ctrl].7. 3.7. Forma cursorului aratã elementul identificat de program în poziþia respectivã.Manual de utilizare 127 În câmpul Ctrl x se poate seta un multiplicator cu care. Aura cursorului Aceastã funcþie ajutã la aºezarea exactã a cursorului pe elementele sau pe punctele caracteristice ale elementelor de pe ecran. se poate micºora sau mãrii pasul cursorului. Punctele ºi liniile de la o anumitã distanþã “atrag” asupra lor cursorul. Instrumente ajutãtoare de editare Cu aceste elemente putem uºura editarea structurii.1. Aceste elemente pot fi: Nod Punct median Reazem Încarcare concentrata pe domeniu Linie Suprafaþã Intersecþie Perpendicular Linie de ghidare . în timpul editãrii.4. ∆Z). În acest caz cursorul se deplaseazã pe linie. Vezi detaliat …3.

iar în cãsuþa coordonatei “d” r[m] se introduce distanþa pentru direcþia respectivã. Observaþii: Dintr-un punct existent se poate mãsura o distanþã datã într-o direcþie datã. 3. fereastra de rezultate Dacã într-o poziþie a cursorului programul gãseºte mai multe elemente suprapuse. iar cu comutatorul decuplat coordonata globalã.7.3. . Observaþie: În fereastra de coordonate se afiºeazã care din elementele suprapuse sunt identificate de cursor (ex.2. Valoarea distanþei se poate citi în cãsuþa dL.0 Domeniu Cotã. în câmpurile coordonatelor. identificarea lor se face dupã prioritatea de mai sus ºi numãrul de ordine cel mai mic.7. Valorile astfel introduse cu comutatorul „delta” cuplat reprezintã coordonata localã. poziþia originii locale se poate schimba arbitrar. coordonatele nodurilor se pot defini introducându-le direct în fereastra de coordonate. Mãsurarea distanþelor Distanþa dintre punctele existente se poate afla dacã comutatorul „delta” este activat. Simbolurile de mai sus sunt dublate dacã intr-o poziþie sunt mai multe elemente identice suprapuse. fixând originea pe unul dintre puncte ºi deplasând cursorul pe punctul celãlalt. Câmpurile se pot completa în douã moduri: – se tasteazã litera coordonatei ºi se introduce valoarea. în cãsuþa coordonatei “d” a[o] se introduce unghiul. – clicând cu mausul în câmpul respectiv ºi introducând valoarea coordonatei. La introducerea mai multor coordonate contradictorii programul considerã ultima valoare introdusã. punctele unei linii putând fi definite de la douã puncte diferite.128 AxisVM 7. În timpul editãrii. linie de cotã Fereastra de text. noduri). Introducerea coordonatelor de la tastaturã În timpul editãrii unui model. dacã originea localã se fixeazã în punctul deja existent. 3.

. cursorul se deplaseazã numai pe direcþia dreptei care trece prin originea localã cu unghiul α sau α+n*90°. unde valoarea cea mai apropiatã a lui n depinde de poziþia cursorului α unic Þinând apãsatã tasta [Shift].4. valoarea implicitã 15° Þinând apãsatã tasta [Shift].Manual de utilizare 129 3.7. Unghiuri fixate În timpul editãrii ºi în timpul folosirii funcþiilor de editare prin apãsarea tastei [Shift] direcþia de deplasare a cursorului se poate fixa. originea folositã pentru fixarea direcþiilor poate sã fie originea globalã cu butoanele „delta” decuplate sau originea localã cu un buton „delta” cuplat în fereastra de coordonate. Utilizarea direcþiilor fixate se bazeazã pe douã valori unghiulare: Unghi ∆α Unghi unic ∆α. La utilizarea unghiurilor ∆α sau α. cursorul se deplaseazã numai pe dreapta cu direcþia n*∆α.

Intersecþie Nod . Aceastã funcþie se poate utiliza ºi în perspectivã. la apãsarea tastei [Shift]. acesta se deplaseazã numai pe dreapta ce uneºte originea relativã cu punctul respectiv.130 AxisVM 7.0 n·∆α Unghi α+90° α unic Observaþie: În perspectivã direcþiile fixate la unghiurile α ºi ∆α nu se pot utiliza. Aceastã funcþie se poate utiliza ºi în perspectivã. Fixarea direcþiilor de deplasare a cursorului se mai poate face în felul urmãtor: Dacã cursorul este deasupra unei linii. Direcþie fixatã Dacã cursorul este aºezat pe un punct al ecranului apãsând tasta [Shift]. aceasta se poate deplasa numai pe direcþia definitã pe dreaptã.

.6.5. Alt + X X fixat Alt + A Unghi fixat 3.7. Intersectare automatã Dacã funcþia intersectare automatã este activatã. Fixarea coordonatei Cu aceastã funcþie se poate fixa orice coordonatã din fereastra de coordonate. în aºa fel încât la deplasarea cursorului valoarea acesteia nu se schimbã.Manual de utilizare 131 Perpendicular Punct median 3. Activarea sau dezactivarea acestei funcþii se face cu apãsarea concomitentã a tastelor [Alt] ºi a literei coordonatei. atunci la crearea noilor elemente ale reþelei în punctele de intersecþie ale liniilor se genereazã noduri care împart liniile respective.7. Activarea sau dezactivarea funcþiei se face din meniul Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Intersectare.

Nodul nou definit pe conturul sau în interiorul elementului de suprafaþã. Instrumente în editorul geometric Cu ajutorul acestor instrumente se pot defini elemente noi de reþea sau se pot modifica cele deja existente. elementul de bazã al reþelei de elemente finite. Definirea unui nod se poate face în modurile urmãtoare: 1. 3. Dacã sunt intersectate elemente care au ataºate elemente finite.1. multiplicarea. se introduc valorile coordonatelor punctului direct în tabel (vezi 3. Cu ajutorul lor se poate împãrþi sau verifica reþeaua existentã. Observaþie: Dacã la crearea noilor elemente este activatã funcþia Modificare detaliu (Opþiuni/Setãri/Editare/Automat/Utilizare detaliu).8. Nod Cu aceastã funcþie se poate defini nodul. 3. Dacã funcþia intersectare automatã este activatã. Noul nod se poate defini ºi pe o linie deja existentã.2). sau pe un element deja existent.7. clicând cu butonul stâng al mausului în poziþia actualã a cursorului. Aici se gãsesc funcþiile necesare pentru copierea.8. Observaþie: În perspectivã nodul nou se poate defini numai prin introducerea coordonatelor. se introduc valorile coordonatelor punctului în paleta de coordonate 3. acestea sunt împãrþite în elemente finite având proprietãþile ºi încãrcãrile elementului iniþial. împarte pe aceastã suprafaþã în elemente de suprafaþã noi. La verificarea reþelei. programul uneºte punctele care sunt mai apropiate decât precizia de editare. 2. .132 AxisVM 7. Din utilizarea funcþiei pe elementele finite deja existente rezultã elemente finite care moºtenesc proprietãþile ºi încãrcãrile elementului finit iniþial. detaliile activate se completeazã automat cu noile elemente create. Dacã nu este activatã funcþia intersectare automatã se defineºte un nod independent.0 Elementele definite ca suprafaþã se împart în elemente de suprafaþã. deplasarea ºi scalarea elementelor. clicând pe o linie se defineºte noul nod care împarte linia.

Punctele de la capãtul liniei se pot defini cu ajutorul cursorului sau prin fereastra de coordonate. Linia Cu aceastã funcþie se poate crea linia care serveºte la definirea axei barelor.2. funcþia se poate utiliza numai între punctele deja existente. la apãsarea tastei [Esc] de douã ori se pãrãseºte funcþia de desenare a poligonului. În perspectivã. 3. Se poate desena un lanþ din linii în aºa fel încât ultimul punct al fiecãrei linii este automat primul punct pentru linia urmãtoare. la apãsarea tastei [Esc] se întrerupe desenarea poligonului la linia curentã. cu clicare repetatã pe ultimul punct al poligonului. Desenarea poligonului se poate întrerupe în urmãtoarele moduri: 1. 4.Manual de utilizare 133 3. 8 tasta dreaptã meniu rapid/Renunþã. Apãsând tasta dreapta a mausului deasupra butonului funcþiei se poate alege din urmãtoarele posibilitãþi: Linie Definirea unei linii prin douã puncte. În perspectivã.8. funcþia se poate utiliza numai între puncte existente. Poligon . 2. introducând coordonatele respective. corpurilor rigide sau conturului elementelor plane.

8.6. împãrþind liniile în douã. Arcul de cerc. Cu butonul [Esc] poate fi întreruptã funcþia. Observaþie: Dacã intersectarea automatã este activatã. Funcþia nu se poate utiliza în perspectivã. Vezi detaliat…3. în punctele de intersecþie se genereazã noduri. Arc de cerc Desenarea unui poligon pe conturul unui arc de cerc. . Dupã definirea primului vârf. Intersectare automatã 3. Dreptunghi rotit Prin definirea a douã laturi se deseneazã un dreptunghi rotit arbitrar. Funcþia nu se poate utiliza în perspectivã. funcþia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. funcþia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. Dupã definirea primului vârf.0 Dreptunghi Prin definirea vârfurilor opuse (pe diagonalã) se deseneazã un dreptunghi având laturile paralele cu axele sistemului de coordonate. În perspectivã funcþia se poate utiliza numai între punctele deja existente.7.3. cercul este împãrþit într-un numãr de segmente setat în Împãrþire arc.134 AxisVM 7.

programul genereazã noduri noi. Punctul 3. rezultã elemente finite care moºtenesc proprietãþile elementelor iniþiale. În punctele de intersecþie gãsite în planul respectiv. Dacã funcþia este folositã pe elemente deja definite. într-un plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziþia actualã a cursorului. Aceastã funcþie poate fi utilizatã ºi în perspectivã.4. Funcþia se poate utiliza ºi în perspectivã. . Punctul 2. 3. razei ºi unghiului central. Centru Poligon cu 21 de segmente Definirea Arcului de cerc prin trei puncte. Divizare orizontalã Funcþia defineºte o linie de împãrþire orizontalã paralelã cu planul ecranului.8.Manual de utilizare 135 Definirea Arcului de cerc cu ajutorul punctului central. Arc Poligon cu 21 de segmente Punctul 1.

În perspectivã funcþia nu se poate folosi. rezultã elemente finite care moºtenesc proprietãþile elementelor iniþiale. programul genereazã noduri noi. Observaþie: Datoritã faptului cã funcþia se poate folosi numai în planurile (X-Z. Observaþie: Datoritã faptului cã funcþia se poate folosi numai în planurile (X-Z. înainte de folosirea pe elementele care nu sunt paralele cu acest plan. X-Y. ZY) parelele cu planul ecranului. X-Y. Divizare verticalã Funcþia defineºte o linie de împãrþire verticalã paralelã cu planul ecranului într-un plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziþia actualã a cursorului. Rotire 3.8.5. aduse înapoi în poziþia iniþialã.10. acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu .8. În punctele de intersecþie gãsite în planul respectiv. Dacã funcþia este folositã pe elemente finite deja definite. acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul iar. dupã împãrþire. Rotirea elementelor existente Vezi detaliat…3. Z-Y) parelele cu planul ecranului. înainte de folosirea pe elemente care nu sunt paralele cu acest plan.0 În perspectivã funcþia nu se poate folosi.136 AxisVM 7.

Între patru puncte arbitrare în spaþiu genereazã o reþea liniarã alcãtuitã din patrulatere.8. În timpul desenãrii. Programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în care se poate genera o reþea dar aceasta conþine elemente deformate. Pentru a obþine o reþea cât mai optimã. Programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în care se poate genera o reþea care conþine elemente deformate. Îndesire dreptunghiularã I.6.Manual de utilizare 137 ecranul iar dupã împãrþire. triunghi sau mixt.8. Rotirea elementelor existente Vezi detaliat…3. Împãrþire în patrulatere. Se poate folosi la generarea reþelelor de elemente finite pentru structuri alcãtuite din elemente plane. Dacã între douã puncte din cele patru deja existã o linie. $ Îndesire dreptunghiularã II. împãrþire în triunghiuri Generarea reþelei patrulater.10. Rotire 3. aceasta este împãrþitã conform împãrþirii reþelei. programul vizualizeazã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera (ex. În timpul desenãrii. $ . obþinându-se o reþea alcãtuitã din triunghiuri. dar se genereazã ºi diagonala acestora. Programul considerã ca element deformat dreptunghiul care are unghiul interior mai mic de 30° sau mai mare de 150°. Modul de funcþionare al acestei funcþii este asemãnãtor cu „Împãrþire în patrulatere I”. patrulater concav). dreptunghi concav). În fereastra funcþiei se poate regla separat împãrþirea în fiecare direcþie. programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera (ex. se genereazã diagonala mai scurtã a patrulaterelor. aduse înapoi în poziþia iniþialã.

programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera.0 Programul considerã ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic de 15° sau mai mare de 165°. Între trei puncte arbitrare în spaþiu se genereazã o reþea din patrulatere care pe prima laturã desenatã conþine ºi triunghiuri.138 AxisVM 7. Îndesire triunghiularã I. aceasta este împãrþitã conform împãrþirii reþelei. dar aceasta conþine elemente deformate. programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã roºie dacã cursorul este într-o poziþie în care reþeaua nu se poate genera. Modul de funcþionare al acestei funcþii este asemãnãtor cu „Împãrþire în triunghi I”. Programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în $ . Diagonalele generate sunt paralele cu prima laturã desenatã a triunghiului. În timpul desenãrii. În timpul desenãrii. dar se genereazã ºi diagonala dreptunghiurilor ºi se obþine o reþea alcãtuitã numai din triunghiuri. În fereastra funcþiei se poate regla separat împãrþirea laturilor. Dacã între douã puncte din cele trei deja existã o linie. Îndesire triunghiularã II. Programul reprezintã reþeaua cu linie întreruptã gri dacã cursorul este într-o poziþie în care se poate genera o reþea. Programul considerã ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic de 15° sau mai mare de 165°. Programul considerã ca element deformat patrulaterul care are unghiul interior mai mic de 30° sau mai mare de 150°.

Linia este împãrþitã automat în douã sau mai multe segmente. .7. 3.Manual de utilizare 139 care se poate genera o reþea dar aceasta conþine elemente deformate. Dupã lungime: linia este împãrþitã în douã ºi se precizeazã distanþa de la punctul i pânã la punctul de împãrþire.8. În fereastra funcþiei se pot alege urmãtoarele opþiuni: Dupã raport: linia este împãrþitã în douã ºi se precizeazã raportul de împãrþire a lungimii liniei. Divizare linie Aceastã funcþie împarte o linie ºi genereazã noduri noi pe aceasta. Programul considerã ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic de 15° sau mai mare de 165°.

cu aceastã funcþie se pot genera nodurile la intersecþia liniilor. acestea vor moºteni proprietãþile ºi încãrcãrile elementului finit vechi. În intersecþia liniilor selectate. . Elementele se pot selecta ºi înainte de executarea funcþiei. Observaþie: Elementele se pot selecta ºi înainte de executarea funcþiei. Dacã funcþia este aplicatã pe linii la care au fost deja ataºate elemente finite. Observaþii: Elementul finit plan îºi pierde caracteristicile dacã una din liniile delimitatoare este împãrþitã. Se poate aplica numai pe elemente liniare.8. programul genereazã noduri ºi împarte liniile în raport cu punctele de intersecþie.8. acestea vor moºteni proprietãþile ºi încãrcãrile elementului finit vechi. 3. Intersecþie Dacã în timpul editãrii geometriei funcþia de intersectare automatã nu a fost activatã.0 Uniform: linia este împãrþitã în n pãrþi egale Iniþial Dupã Dacã funcþia este aplicatã pe linii la care au fost deja ataºate elemente finite.140 AxisVM 7.

Cu împãrþire Cu distanþã: Se genereazã „N” copii la distanþe egale ale elementelor selectate în vectorul de translatare. se poate alege din urmãtoarele opþiuni: Nu sunt Programul nu uneºte noduri. Genereazã copii la distanþa definitã cu parametrul „d” în direcþia vectorului de translatare.8. Copiere Copiere prin translatarea elementelor în direcþia unui vector dat.Manual de utilizare 141 3. la distanþe date de vectorul de translatare. . Noduri conectate Se leagã cu linie nodul cu imaginea lui copiatã.9. rotunjit la partea întreagã. Numãrul copiilor este egal cu numãrul ce rezultã din împãrþirea vectorului de translatare ºi a distanþei „d”. Elementele selectate sunt mutate prin translaþie la distanþa ºi direcþia definitã de vectorul de deplasare. Cu increment Se genereazã „N” copii ale elementelor selectate. Cu multiplicare Deplasare Genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate în aºa fel încât sfârºitul unui vector de translatare este începutul noului vector translatare.

3. 4. O operaþie de translatare se poate efectua în felul urmãtor: 1. Elementele finite care rezultã moºtenesc încãrcãrile elementelor finite iniþiale. La utilizarea funcþiei de copiere.0 Dublu selectate Þinând apãsatã tasta [Alt] ºi clicând pe nod încã o datã. La copiere. 2. acesta se selecteazã dublu. Cotele ºi liniile de cote se copiazã împreunã cu noduri numai dacã acestea sunt selectate. Dacã opþiunea nu este selectatã cotele nu se copiazã. La selectarea opþiunii.142 AxisVM 7. Elementele finite care rezultã moºtenesc proprietãþile elementelor finite iniþiale. pentru a se copia toate elementele. 5. La selectarea opþiunii. se copiazã elementele finite ataºate geometriei. . Toate Copiere elemente Copiere încãrcãri Copiere cote Toate nodurile selectate sunt legate cu linii de copiile lor. se recomandã definirea acesteia inclusiv cu elemente ºi încãrcãri. vectorul de translatare se poate da folosind nodurile ºi liniile deja existente. Operaþiile de mai sus se pot efectua ºi în ordinea 2-3-1-4-5-6. se dã un clic pe butonul Translaþie se selecteazã elementele de translatat se dã un clic pe butonul OK în fereastra funcþiei de copiere se introduc parametrii necesari OK. aceste noduri sunt legate de copiile lor. 6. Observaþie: Dacã o parte a structurii se repetã de mai multe ori. se copiazã încãrcãrile definite pe elemente finite. se dã punctul iniþial ºi final al vectorului de deplasare.

10. Rotire Rotirea ºi multiplicarea elementelor în raport cu o axã. Rotirea se poate efectua în jurul axei care trece prin centrul de rotaþie ºi este totdeauna perpendicularã pe planul ecranului.8.. Se genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea curentã în raport cu o singurã axã de rotaþie.8. 3. cu direcþii ºi unghiuri de rotaþii diferite pe copii. Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferenþa de înãlþime h datã. la unghiul de rotire dat ºi cu diferenþele de înãlþime h date.8. Noduri conectate Vezi detaliat. Copiere Copiere elemente. în jurul axei de rotire.. Cu împãrþire Se genereazã „N” copii ale elementelor selectate. În fereastra aplicaþiei se pot alege urmãtoarele opþiuni: Cu increment Se genereazã „N” copii ale elementelor selectate.8. Se genereazã copii la unghiuri definite cu parametrul „α” în direcþia rotirii. Copiere În perspectivã rotirea se poate face numai în raport cu o axã perpendicularã pe Cu unghi dat Cu multiplicare Deplasare . 3. în jurul axei de rotire. la unghiul dat de raportul unghiului de rotire ºi „N” la diferenþele de înãlþime h date..Manual de utilizare 143 3.8. Unghiul de rotire este dat de unghiurile dreptelor care se definesc prin centrul de rotaþie ºi punctul de început ºi final al rotaþiei. încãrcari ºi cote Vezi detaliat. Numãrul copiilor este egal cu numãrul ce rezultã din împãrþirea unghiului de rotire ºi a unghiului „α” rotunjit la partea întreagã..

3. 3. În acest caz. iar unghiul de rotaþie se mãsoarã în proiecþia în planul X-Y.8. Noduri conectate Vezi detaliat. centrul de rotaþie ºi punctele de început ºi final ale rotaþiei pot sã fie numai puncte existente.8...144 AxisVM 7.. În fereastra funcþiei se pot alege urmãtoarele opþiuni: Prin copiere Se genereazã copia elementelor selectate în raport cu un plan definit de utilizator Prin multiplicare Prin deplasare Se genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate. În acest caz. încãrcãri ºi cote Vezi detaliat.11.0 axa Z. planul de oglindire se poate defini numai prin punctele existente. Elementele selectate sunt oglindite în raport cu un plan definit de utilizator. în planuri separate pentru fiecare copie. Copiere Copiere elemente. Oglindire Copierea ºi deplasarea elementelor prin oglindire.8. 3. .8.8.. oglindirea se poate face numai în planurile perpendiculare pe planul X-Y. Copiere În perspectivã.

Copiere În perspectivã. Raportul de scalare în raport cu axele (factorul de scalare) este dat de raportul coordonatelor punctului vechi ºi al celui nou. Elementele selectate se scaleazã cu un factor de scalare dat. încãrcãri ºi cote Vezi detaliat. a cãrui origine este ºi centrul scalãrii..8.. Scalare Copierea ºi redimensionarea elementelor dupã un raport dat.Manual de utilizare 145 3... Copiere Copiere elemente. Se genereazã un numãr arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur centru de scalare. 3.12. În fereastra funcþiei se pot alege urmãtoarele opþiuni: Cu increment Se genereazã „N” copii ale elementelor selectate în aºa fel încât locul elementului n se obþine prin înmulþirea coordonatelor cu n ºi cu factorul de scalare. 3. Cu multiplicare Rescalare . având puncte de referinþã diferite pentru fiecare copie. centrul de scalare ºi punctul de referinþã.8. precum ºi noul loc al acestuia se pot defini numai cu ajutorul punctelor deja existente.8.8. Coordonatele noului punct vor fi egale cu coordonatele vechiului punct înmulþit cu factorii de scalare dupã cele trei axe. în sistemul local de coordonate. Cu împãrþire Se genereazã „N” copii ale elementelor selectate în aºa fel încât locul elementului n se obþine prin înmulþirea coordonatelor cu factorul de scalare ºi împãrþirea cu n.8. Noduri conectate Vezi detaliat.

Verificarea reþelei Cu aceastã funcþie se pot elimina din reþeaua modelului sau din reþeaua selectatã nodurile ºi liniile duble. eroarea nu este eliminatã. Observaþie: În cazul în care o linie ºi un poligon sunt suprapuse ºi punctele lor de început ºi final sunt identice.8. . În acest caz se poate utiliza funcþia de intersectare. În centrul de greutate al nodurilor unite. Funcþia uneºte toate punctele care sunt mai apropiate decât parametrul definit la Interval ºi liniile generate între aceste puncte. La alegerea opþiunii Selectarea nodurilor ºi reþelelor independente programul avertizeazã dacã modelul actual conþine puncte ºi pãrþi independente. programul genereazã un nod nou iar nodurile vechi sunt ºterse. care intersecteazã liniile care sunt suprapuse.0 3. În fereastra funcþiei se poate da valoarea intervalului de verificare.13.146 AxisVM 7.

dupã care se apasã o tastã de comandã. În timp ce este apãsatã tasta stângã a mausului. ºaibã). F Dacã au fost selectate mai multe linii sau noduri. Se deplaseazã linia/nodul în poziþia doritã sau se introduce noua coordonatã în fereastra de coordonate. În toate cazurile când se modeleazã suprafeþe (învelitoare. Dacã sunt selectate mai multe noduri. 2.15. Elementele finite plane se pot defini numai cu ajutorul elementelor definite ca suprafaþã. Funcþia cautã în reþeaua selectatã suprafeþele plane convexe delimitate de trei sau patru linii. 3. clicând pe un nod dintre acestea se pot edita coordonatele nodurilor selectate.14. 3. placã. . unde se poate modifica coordonata nodului. Suprafaþã Cu aceastã funcþie se pot crea elementele necesare pentru definirea elementelor finite de suprafaþã. se deplaseazã linia/nodul.Manual de utilizare 147 3. reþeaua trebuie formatã din patrulatere convexe ºi triunghiuri. Cursorul se poziþioneazã pe linie / nod. Modificarea poziþiei unei linii sau a unui nod se poate face în felul urmãtor: 1. Trebuie selectate într-unul sau în mai mulþi paºi toate liniile care fac parte din suprafaþa ce va fi modelatã. Modificare Modificarea elementelor geometrice deja definite. Observaþie: Programul considerã patrulaterele plane dacã distanþa de la al patrulea punct pânã la planul definit de restul de trei puncte este mai micã decât valoarea setatã δ [m] în meniul Opþiuni/Setãri/Editare/Toleranþa.8. modificarea schimbã poziþia tuturor liniilor sau nodurilor selectate.8. Modificare rapidã: Clicând pe un nod se deschide editorul de tabel cu Noduri.

148 AxisVM 7. În timpul selectãrii se poate utiliza bara de selecþie. F Geometrie Dacã la elementele geometrice au fost ataºate elemente finite ºi încãrcãri se ºterg elementele finite ºi încãrcãrile. 4. reazemele sau încãrcãrile se ºterg de asemenea. Cu butonul OK se închide fereastra. Se selecteazã coloana coordonatelor corespunzãtoare 3. Se clicheazã pe un nod selectat 2.0 Trecerea nodurilor selectate în acelaºi plan se poate face în modul urmãtor: 1.8. Din meniul Editare/Introducerea valorilor comune se introduce valoarea doritã 3.16. 2. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg tipurile de date care se ºterg. [Delete] ªtergere ªtergerea elementelor geometrice deja definite. F Elemente Dacã la elementele finite au fost ataºate ºi alte elemente (ex. 3. Se selecteazã elementele dorite a fi ºterse. reazem sau nervurã la elemente de suprafaþã). ªtergerea se poate face în felul urmãtor: 1. . Se apasã tasta Del.

9. 3.Manual de utilizare 149 Referinþã Cu referinþele ºterse se ºterge definiþia elementelor finite ºi încãrcãrile la care s-au folosit referinþele respective. În cursul definirii se dau caracteristicile specifice pentru fiecare element. de legãturã o: opþional Cu aceste funcþii se pot defini diferite elemente finite. Material • • • • • • Secþiune • • • Referinþã o • o • • • o o o o Rigiditate o • • • • Suprafaþã • . În continuare sunt prezentate funcþiile referitoare la aceste elemente finite. Pentru definirea elementelor finite sunt necesare urmãtoarele caracteristici: Element finit Zãbrea Barã Nervurã ªaibã Placã Învelitoare Reazem Corp rigid Arc Contact El. F Se ºterg numai elementele selectate din fereastra funcþiei de ºtergere. Elemente Definirea elementelor finite ºi caracteristicile acestora.

DIN ºi MSz. .] Standard Naþional Standard de material Denumire material Culoare material Culoare contur Parametrii de proiectare: Ex Ey ν α ρ (Ey Modulul de elasticitate pentru direcþia x Modulul de elasticitate pentru direcþia y Coeficientul Poisson Coeficientul de dilatare termicã Densitate diferã de Ex numai în cazul materialelor anizotrope) În cazul lemnului: ρ este densitatea pentru umiditatea de echilibru de 12%. se ºterg ºi elementele la care s-a folosit acest material.1. Beton.0 3. Datele se pot încãrca din baza de date a programului sau se pot preciza în tabel. Lemn.150 AxisVM 7. Materialele prezentate aici pot fi folosite la orice model. Dacã se ºterge un material definit anterior. Biblioteca conþine urmãtoarele caracteristici de material: Tip material: [Oþel. E este modulul de elasticitate pe direcþie longitudinalã fibrelor. Eurocode. Nu s-a luat în considerare deformaþia din curgerea lentã a lemnului. Încãrcare din biblioteca de materiale Biblioteca de materiale conþine toate caracteristicile materialelor uzuale în proiectarea structuralã curentã conform normativelor STAS.9. Aluminiu. Materiale Definirea materialelor folosite în modelul structurii. etc.

Parametrii de proiectare: fy oþel EC beton fu * fy Limitã de curgere Rezistenþã la rupere Limitã la curgere (40mm < t < 100mm) Rezistenþã la rupere (40mm < t < 100mm) Valoarea caracteristicã a rezistenþei la compresiune Factor de siguranþã Factor de reducere a rezistenþei la compresiune Caracteristica deformaþiei în timp a betonului Rezistenþa admisibilã Rezistenþa la presiune pe gaurã Rezistenþa la rupere Rezistenþa admisibilã la compresiune Rezistenþa admisibilã la întindere Rezistenþa admisibilã la compresiune Rezistenþa admisibilã la întindere Rezistenþa la curgere Rezistenþa de calcul Rezistenþa la compresiune Rezistenþa la întindere Caracteristica deformaþiei în timp a betonului Deformaþia specificã a betonului Deformaþia specificã ultimã a betonului * fu fck γc α Φt σH σ pH Ry oþel MSz beton σ bH σ tH σb σ bZ DIN beton oþel Rc R Rbc STAS beton Rbt φ ε b1 εu .Manual de utilizare 151 În cazul betonului: E este modulul de elasticitate pentru încãrcãri de scurtã duratã.

placã. Pentru elementele finite este necesar sã se defineascã urmãtoarele caracteristici de materiale: Elementul finit Zãbrea Barã Nervurã ªaibã Placã Învelitoare Reazem Corp rigid Arc Contact Element de legãturã E • • • • • • ν α • • • • • • ρ • • • • • • • • • .152 AxisVM 7. iar pentru element de contact. arc cu rezistenþã. zãbrea neliniarã ºi reazem neliniar un model neliniar-elastic. F Pentru elemente tip zãbrea. acestea vor apãrea în tabel sub numele nume_nrordine. izotrop (conform legii lui Hooke). Definind mai multe materiale noi cu acelaºi nume. Modelul de material neliniar este luat în considerare numai în cazul unui calcul neliniar. ºaibã. învelitoare ºi reazem programul aplicã un model de material liniar-elastic. nervurã. barã.0 Date noi În cazul definirii unui material nou apare fereastra de dialog din dreapta.

Cerc.Manual de utilizare 153 3.9. Închis. Unic aria secþiunii aria de forfecare în direcþia y (numai pentru elementele tip nervurã) aria de forfecare în direcþia z (numai pentru elementele tip nervurã) Momentul de inerþie dupã axa localã x (torsiune) Momentul de inerþie dupã axa localã y (încovoiere) Momentul de inerþie dupã axa localã z (încovoiere) Momentul de inerþie centrifugal Momentul de inerþie torsional pentru profile I necesare la proiectarea structurilor metalice Dimensiunea secþiunii dupã axa localã y (lãþime) Dimensiunea secþiunii dupã axa localã z (înãlþime) Ax Ay Az Ix Iy Iz Iyz Iω Hy (*) Hz (*) [cm2] [cm2] [cm2] [cm4] [cm4] [cm4] [cm4] [cm4] [cm] [cm] . Z. Tras la rece. Secþiuni Definirea tipurilor de secþiune pentru bare. La fiecare secþiune nou definitã se dã un nume ºi se introduc urmãtoarele caracteristici secþionale: Nume Procedura de fabricare Forma Laminat. T. Alte I. C. U. Caracteristicile secþionale se pot încãrca din baza de date a secþiunilor sau se pot completa direct în tabel. J. Þeavã.2. Sudat. S. L. zãbrele ºi nervuri (secþiunile sunt constante în lungul barelor). Caracteristicile secþionale se precizeazã în funcþie de sistemul local de coordonate al barelor. Dreptunghiular. zãbrelelor ºi nervurilor.

În locul elementelor ºterse rãmân vizibile liniile reþelei.t. mãsuratã faþã de colþul inferior stâng al dreptun-ghiului circumscris secþiunii transversale Poziþia centrului de greutate dupã axa localã z.154 AxisVM 7. Ariile de forfecare sunt date de relaþiile: A A unde: A y = x Az = x ρy ρz ρz = A Iy2 ( A) ∫ S′ 2 y k2 dA ρ = coeficientul de formã al secþiunii S’y = momentul static al secþiunii care lunecã în raport cu axa y Valorile coeficientului de formã ρ : . atunci se ºterg ºi elementele de barã. Dacã din tabel se ºterge o secþiune. Pentru elementele de nervurã dacã A y ≠ 0 sau A z ≠ 0 programul ia în considerare ºi deformaþiile din forfecare. zãbrea ºi nervurã care au fost definite cu aceastã secþiune. Poziþia centrului de greutate dupã axa localã y.0 yG (*) zG (*) [cm] P. mãsuratã faþã de colþul inferior stâng al dreptun-ghiului circumscris secþiunii transversale Puncte de calcul al tensiunilor Trebuie introduse toate caracteristicile secþionale folosite de elemente.

atunci vectorul de referinþã va avea direcþia axei globale X.Manual de utilizare 155 3. ºi momentele încovoietoare Mx. vectori. Dupã închiderea tabelului programul normalizeazã axa de referinþã ºi vectorul de referinþã. m y. n xy. Referinþele pot fi puncte. iar la bare solicitãrile secþionale Nx. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcþia axei globale Z.9. asocierea unui vector de referinþã este identic cu cele descrise mai sus. Qz. n y. Mz . orientarea. Definirea vectorului ºi a axului de referinþã se face cu douã puncte. mxy. Modificare rapidã: Clicând pe simbolul grafic al referinþei apare tabelul cu referinþe.3. axe ºi planuri. precum ºi alte caracteristici (caracteristici secþionale. sunt date în aceste sisteme locale de referinþã. Referinþe Definirea referinþelor pentru fixarea sistemelor locale de coordonate pentru elementele finite. solicitãri ºi direcþii de armare) sunt date în raport cu sistemul local de coordonate. momentele m x. La elementele de suprafaþã. Dacã sunt selectate mai multe referinþe tabelul va conþine datele tuturor referinþelor selectate. solicitãrile de ºaibã qxz. se întâmplã astfel: Vectorul de referinþã va fi paralel cu bisectoarea unghiului axelor z locale ale elementelor de suprafaþã legate de nervura respectivã. Referinþã automatã la elemente tip nervurã: În cazul când avem nervuri independente de placã. qyz ºi n x. y = galben. $ Coordonatele locale sunt afiºate cu urmãtoarele culori pe ecran: x = roºu. Sistemul local de coordonate al elementelor finite se poate defini cu ajutorul referinþelor. My. Planul de referinþã se defineºte cu trei puncte. Referinþã automatã la elemente de suprafaþã: Optând pentru referinþã automatã programul asociazã elementelor tip zãbrea sau barã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Fixarea axei locale x . În toate celelalte cazuri însã când elementele tip nervurã sunt legate de elemente de suprafaþã. z = verde. Definirea ºi utilizarea referinþelor sunt prezentate mai jos: Referinþe automate Referinþã automatã la elemente tip zãbrea sau barã: Optând pentru referinþã automatã programul asociazã elementelor tip zãbrea sau barã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Dacã axa localã x a zãbrelei sau barei este paralelã cu axa globalã Z. Qy. Poziþia elementelor finite în spaþiu.

atunci vectorul de referinþã are direcþia spre originea sistemului global de coordonate. y. Fixarea axei locale z Dacã planul suprafeþei este vertical. care defineºte sistemul local de coordonate al elementului în spaþiu (x.0 Dacã planul suprafeþei este paralel cu planul X-Y global. atunci vectorul va avea direcþia axei globale X. Punctul de referinþã nu trebuie sã fie pe axa z. În toate celelalte cazuri el este direcþionat paralel cu axa globalã Z. Axa z este perpendicularã pe elementul de suprafaþã. Definirea sistemului local de coordonate pentru bare cu ajutorul punctului de referinþã Punct de referinþã Punct de referinþã În cazul elementelor de suprafaþã. Pentru fiecare barã se poate ataºa un punct de referinþã în sistemul global de coordonate. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu linia de intersecþie a celor douã plane mai sus amintite. .156 AxisVM 7. barã ºi a direcþiei pozitive z pentru elemente de suprafaþã. Punctele de referinþã au culoarea roºie pe ecran. Punct de referinþã Definirea orientãrii în spaþiu (sisteme locale) a elementelor de reazem. z axe locale) prin fixarea planului x-z ºi direcþia pozitivã a axei z. Punct de referinþã Punct de referinþã $ Axa localã z pozitivã este în semispaþiul în care se aflã punctul de referinþã. punctul de referinþã este utilizat pentru fixarea direcþiei pozitive a axei z locale (normalã la suprafaþã).

axei sau planului de referinþã. direcþia rezemãrii se poate fixa cu ajutorul punctului de referinþã dupã cum urmeazã: Punct de referinþã Dacã cu un punct de referinþã sunt definite direcþiile mai multor elemente de reazem. (punctul de referinþã trebuie sã fie în planul elementelor de suprafaþã). toate vor fi orientate în direcþia punctului de referinþã. Cu ajutorul punctului. sistemul local de coordonate al elementului finit. Vector de referinþã . vectorului. Vector de referinþã În cazul elementelor de suprafaþã. este complet definit. cu fixarea direcþiei axei x ºi a direcþiei pozitive a axei z . Punct de referinþã În cazul reazemelor. se poate fixa direcþia pozitivã a axei x în felul urmãtor: Axa localã x a elementului va fi paralelã cu vectorul de referinþã (vectorul de referinþã trebuie sã fie paralel cu planul elementului de suprafaþã).Manual de utilizare 157 Axa localã x a elementului de suprafaþã aratã în direcþia punctului de referinþã.

Axã de referinþã Axa localã x a elementului de suprafaþã aratã spre axa de referinþã. Axã de referinþã . cu un vector de referinþã sunt definite direcþiile mai multor elemente de reazem. toate vor fi paralele cu vectorul de referinþã.158 AxisVM 7. direcþia rezemãrii se poate fixa cu ajutorul vectorului de referinþã dupã cum urmeazã: Dacã.0 Definirea sistemului local de coordonate pentru elemente de bare Vector de referinþã Vector de referinþã Referinþele ataºate la elemente definesc direcþia pozitivã a axelor x ºi z din care direcþia pozitivã a axei y rezultã conform sistemului drept de referinþã. O referinþã se poate ataºa la mai multe elemente. În cazul reazemelor. (centrul elementului de suprafaþã nu poate sã fie pe axa de referinþã).

Zãbrea Elemente liniare Cãutare în biblioteca de materiale Editor grafic de secþiuni Cãutare în biblioteca de secþiuni .4. Plan de referinþã Setarea intervalului complet $ Referinþele au culoarea roºie pe ecran. 3.9.Manual de utilizare 159 Plan de referinþã Axa localã x a elementului de suprafaþã este paralelã cu linia care rezultã din intersecþia planului de referinþã cu planul elementului (planul de referinþã nu poate sã fie paralel cu planul elementului). Referinþele ataºate la elemente definesc direcþia pozitivã a axelor x ºi z din care direcþia pozitivã a axei y rezultã conform sistemului drept de referinþã.

Prin alegerea referinþelor automate programul fixeazã direcþiile vectorilor de referinþã (Vezi detaliat…. Elementul zãbrea poate sã lucreze numai la întindere sau numai la compresiune. Fixarea axelor locale are efect numai asupra vizualizãrii barelor. Definire Se selecteazã liniile la care se vor ataºa elemente de zãbrea cu aceleaºi caracteristici secþionale ºi materiale. Preia numai solicitãri axiale (Nx). Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secþiuni. Pentru opþiunea Auto programul fixeazã automat direcþia axei locale x. Parametrii neliniari sunt luaþi în considerare numai în analiza neliniarã. Caracteristici neliniare: Pentru elementele zãbrea se pot defini parametrii neliniari. de unde se pot încãrca materiale noi pentru model. modalã ºi de stabilitate se iau în considerare rigiditatea iniþialã a barelor identicã la solicitãrile de compresiune ºi întindere. axã rectilinie ºi secþiune constantã. la calculul rigiditãþilor se ia în considerare numai aria Ax. Cu introducerea solicitãrii maxime se poate limita forþa maximã ce este preluatã de element. unde se pot defini secþiuni noi pentru model. de unde se pot încãrca secþiuni noi pentru model. F . Este conectat în noduri cu articulaþii sferice.9. Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de secþiuni. În analizele staticã liniarã. elementul zãbrea apare în culoare roºie. Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de materiale. respectiv z ale zãbrelei se pot seta cu asocierea unui punct sau vector de referinþã. $ Pe ecran. Axele locale y.0 Element spaþial cu douã noduri.: 3. Secþiune: Dintre caracteristicile secþionale. Referinþe).3.160 AxisVM 7. Elementul zãbrea are trei grade de libertate nodalã.

Pentru fixarea axelor locale (sistemul local de coordonate) ale elementului. axã rectilinie ºi secþiune constantã. unul axial ºi douã de forfecare (N x. Qy. este necesar un punct sau un vector de referinþã. de unde se pot încãrca materiale noi pentru model. Qz). Pe fiecare nod. Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Import din biblioteca de materiale.Manual de utilizare 161 Bara Element spaþial cu douã noduri. de unde se pot încãrca secþiuni noi pentru model. F Capãtul i este capãtul cu numãrul de ordine mai mic al barei. Dacã direcþia axei locale x este direcþia i→j (vezi figura). precum ºi trei momente perpendiculare între ele. barele au trei grade de libertate de translaþie ºi trei de rotire. atunci nodul de start este j. Definire Se selecteazã liniile la care se vor ataºa elemente de barã cu aceleaºi caracteristici secþionale ºi materiale. În secþiunea elementului rezultã trei eforturi perpendiculare între ele. . Nodul final marcheazã sfârºitul axei locale x. atunci i este nodul de start. unul de torsiune ºi douã de încovoiere (Mx. Mz) . Dacã j→i. Nodul de start marcheazã originea axei x. My. Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Import din biblioteca de secþiuni.

162 AxisVM 7. Referinþã automatã: Programul asociazã elementelor tip barã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Dacã axa localã x a barei este paralelã cu axa globalã Z. Mai existã posibilitatea setãrii automate. . caz în care programul alege direcþia axelor x locale ale barelor selectate pe baza coordonatelor capetelor de barã. Dacã utilizatorul doreºte o altã prindere decât cea implicitã. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcþia axei globale Z.0 Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secþiuni. Articulaþii: Definirea articulaþiilor la capetele barelor în sistemul local de coordonate. Existã posibilitatea ca axa localã x sã arate dinspre capãtul i înspre capãtul j. trebuie sã selecteze barele cu aceeaºi prindere de capãt. atunci vectorul de referinþã va avea direcþia axei globale X. Implicit. unde se pot defini secþiuni noi pentru model. Definirea prinderii se face cu butoane de alegere. Sistemul local de coordonate al barei se poate inversa. $ Elementele de barã apar cu culoarea albastrã pe ecran. capetele barelor sunt prinse rigid în nodurile structurii. sau invers.

Manual de utilizare

163

deplasare blocatã pe direcþia componentei deplasare liberã pe direcþia componentei bara este prinsã elastic în nod Cele ºase coduri corespund pentru solicitãrile dupã axele x, y, z locale. Legãturile de barã curent utilizate se pot alege dintr-o listã de selecþie ºi se pot ataºa barelor. Cod 000001 000010 000011 000111 Tipul legãturii Articulaþie în jurul axei z nu preia moment încovoietor Mz. Articulaþie în jurul axei y nu preia moment încovoietor My. Articulaþie în jurul axelor y ºi z nu preia moment încovoietor My Mz. Articulaþie sfericã nu preia moment Mx, My, Mz articulaþie în jurul axelor x, y, z. Reazem cu role în lungul axei y nu preia forþã tãietoare Qy. Reazem cu role în lungul axei z nu preia forþã tãietoare Qz. Simbol

010000 001000

F Dacã o barã se defineºte cu articulaþii sferice la ambele capete, va avea
miºcare liberã de corp rigid, care nu este permisã (rotire în jurul axei x locale). În asemenea situaþii, la un capãt al barei trebuie blocatã rotirea articulaþiei sferice în jurul axei x. ex.: punct start punct final

Legãturã semirigidã: Definirea rigiditãþilor la rotire ale capetelor de barã. În cazul legãturilor articulate semirigide, în primul pas se definesc codul legãturii, dupã care se asociazã rigiditãþile la încovoiere referitoare la axele y ºi z. Se dau rigiditãþile unui arc liniar elastic în raport cu axele locale y ºi z care modeleazã o legãturã caracterizatã cu moment-rotire. În cazul unei relaþii neliniare moment- rotire se dã de regulã rigiditatea iniþialã.

164

AxisVM 7.0

legãturã:

model:

Diagrama moment-rotire:

F Condiþiile de utilizare sunt detaliate în Eurocode 3.
Moment limitã: Capetelor de barã încastrate sau semirigide se pot defini ºi momente limitã prin care se poate limita valoarea momentului încovoietor preluat de articulaþie. Parametrul referitor la moment limitã are efect numai în contextul unei analize statice neliniare. Prezenþa articulaþiilor este marcatã de program cu un cerc albastru. Legãtura semirigidã de barã este marcatã cu o cruce albastrã în interiorul unui cerc albastru. Articulaþia sfericã este marcatã cu un cerc roºu.

F

$

Manual de utilizare

165

Nervura

Cãutare în biblioteca de materiale

Cãutare în biblioteca de secþiuni

Pentru modelarea nervurilor se poate utiliza o barã spaþialã cu trei noduri, cu axa dreaptã ºi secþiune constantã. Elementul nervurã se poate defini ca barã individualã sau ataºat la un element finit de suprafaþã. Nervurile se pot ataºa centric sau excentric la elementele de suprafaþã. La definire se selecteazã liniile la care sunt ataºate elemente de nervurã. Material: Materialul nervurii poate sã fie diferit de materialul elementului plan la care este ataºat. Secþiune: Secþiunea nervurii se ia ca în figurile de mai jos . Conform acestora se dau ºi caracteristicile secþionale ale nervurii. Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de materiale, de unde se pot încãrca materiale noi pentru model. Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de secþiuni, de unde se pot încãrca secþiuni noi pentru model. Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secþiuni, unde se pot defini secþiuni noi pentru model.

166

AxisVM 7.0

Referinþã: Nervura are sistemul local de coordonate care se poate fixa cu punct de referinþã sau automat: axa x localã este axa nervurii, iar axa z localã este paralelã cu bisectoarea axelor locale z ale elementelor finite plane.

Punct de referinþã

Dacã într-o muchie sunt conectate mai multe elemente plane ºi la definire sunt selectate una sau douã muchii, referinþa automatã este stabilitã pe baza sistemelor locale ale elementelor plane.
Punct de referinþã

Excentricitate: Excentricitatea se înþelege în direcþia axei z locale. Semnul ei este pozitiv dacã suprafaþa medianã a plãcii este la z local al plãcii pozitiv ºi negativ în caz invers.

F

unde: exc = distanþa de la centrul de greutate al secþiunii nervurii pânã la planul median al elementului de suprafaþã, luatã cu semnul corespunzãtor. În cazul plãcilor, excentricitatea nervurii modificã numai momentul de inerþie la încovoiere al nervurii conform formulei: * I y = I y + A * exc 2 În cazul învelitoarelor nervura este legatã excentric de acestea, rezultând astfel solicitãri axiale în ambele elemente. Dacã nervura nu este pe muchia elementului de suprafaþã excentricitatea nu se poate introduce.

Manual de utilizare

167

3.9.5.

Elemente de suprafaþã Pentru modelarea suprafeþelor se pot utiliza elemente finite plane izoparametrice cu ºase, opt sau nouã noduri. Cu aceste elemente finite se pot modela ºaibe, plãci subþiri ºi învelitoare în domeniul deplasãrilor mici. Grosimea elementelor trebuie sã fie mai micã decât o zecime din deschiderea mai micã a plãcii, iar sãgeata (w) sã nu fie mai mare decât 20% din grosimea plãcii sau a învelitoarei.
Punct de referinþã Punct de referinþã

Suprafeþele ºi feþele curbe se pot aproxima cu suprafeþe plane, ceea ce nu conduce la rezultate satisfãcãtoare în toate cazurile. Elementele trebuie sã fie triunghiuri sau patrulatere convexe cu raportul 1 laturilor nu mai mare decât ºi raportul grosime lungime nu mai mic 5 1 decât . 100 ªaibã
Selectare tip element de suprafaþã

Selectare referinþã din desen

Selectare referinþã din listã Selectare punct de referinþã din listã

Elementele de ºaibã se pot utiliza la probleme de stare planã de tensiune ( σ zz = σ xz = σ yz = 0 , ε xz = ε yz = 0 , ε zz ≠ 0 ), sau la stare planã de

F

deformaþie ( ε zz = ε xz = ε yz = 0 , σ xz = σ yz = 0 , σ zz ≠ 0 ). ªaiba se poate încãrca numai în planul ei. Încãrcãri cu altã direcþie decât aceasta nu pot fi preluate de element.

168

AxisVM 7.0

Rezultã eforturi nx, ny, nxy [kN/m] din care se determinã eforturile principale n1, n2 ºi direcþia lor αn. La definirea elementelor de ºaibã se precizeazã urmãtoarele date: Stare planã de tensiune/ stare planã de deformaþie Material Grosime Punct/vector/axã/plan de referinþã pentru axa localã x Punct de referinþã pentru axa localã z Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de materiale, de unde se pot încãrca materiale noi pentru model. Referinþã automatã: Programul asociazã elementelor tip ºaibã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Fixarea axei locale x Dacã planul suprafeþei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu linia de intersecþie a celor douã plane mai sus amintite. Fixarea axei locale z Dacã planul suprafeþei este vertical, atunci vectorul de referinþã are direcþia spre originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este direcþionat paralel cu axa globalã Z.

$
Placa

Punctul central al elementelor de ºaibã este marcat cu culoarea albastrã.

Selectare tip element de suprafaþã

Selectare referinþã din desen

Selectare referinþã din listã

Selectare punct de referinþã din listã

În cazul elementelor finite tip Lagrange cu ºase noduri sau a elementelor tip Heterosis cu nouã noduri, conform teoriei Mindlin-Reissner, la calculul deplasãrilor se va þine cont de efectul forþelor tãietoare.

Manual de utilizare

169

Elementul de placã se poate încãrca numai perpendicular pe planul lui. În cazul unei încãrcãri cu altã direcþie decât aceasta, elementul nu va prelua încãrcarea. Rezultã momentele mx, my, mxy [kNm/m], forþe tãietoare qx, qy din secþiuni perpendiculare pe planul elementului, se determinã momentele principale m1, m2 unghiul, αm ºi rezultanta qR a forþelor tãietoare. La definire se precizeazã: Material Grosime Punct/vector/axã/plan de referinþã pentru axa localã x Punct de referinþã pentru axa localã z Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de materiale. Referinþã automatã: Programul asociazã elementelor tip placã un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Fixarea axei locale x Dacã planul suprafeþei este paralelã cu planul X-Y global, atunci vectorul va avea direcþia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu linia de intersecþie ale celor douã plane mai sus amintite. Fixarea axei locale z Dacã planul suprafeþei este vertical, atunci vectorul de referinþã are direcþia spre originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este direcþionat paralel cu axa globalã Z.

$
Învelitoare

Punctul central al elementelor de placã se marcheazã cu culoarea roºie.

Selectare tip element de suprafaþã

Selectare referinþã din desen

Selectare referinþã din listã Selectare punct de referinþã din listã

F Elementul se poate încãrca în planul lui ºi perpendicular pe planul lui. $ Punctul central al elementelor de placã este marcat cu culoarea verde.170 AxisVM 7. Referinþã automatã: Programul asociazã elementelor de tip învelitoare un vector de referinþã dupã urmãtoarele criterii: Fixarea axei locale x Dacã planul suprafeþei este paralelã cu planul X-Y global. În toate celelalte cazuri el este direcþionat paralel cu axa globalã Z. . atunci vectorul de referinþã are direcþia spre originea sistemului global de coordonate. Fixarea axei locale z Dacã planul suprafeþei este vertical.0 Elementul de învelitoare se obþine din cuplarea elementului de ºaibã ºi placã. Se obþin eforturi de ºaibã ºi placã conform explicaþiilor de la elemente finite de ªaibã ºi Placã. atunci vectorul va avea direcþia axei globale X. În cazul învelitoarelor efectul de ºaibã ºi placã se considerã independent. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu linia de intersecþie ale celor douã plane mai sus amintite. La definire elementelor de învelitoare se dau urmatoarele date: Material Grosime Punct/vector/axã/plan de referinþã pentru axa localã x Punct de referinþã pentru axa localã z Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Cãutare în biblioteca de materiale.

arcurile au rigiditãþi la deplasare ºi rotire.Manual de utilizare 171 3. .000E+10 [kN/m]. Activ numai la compresiune Activ numai la întindere Reazem pentru întindere ºi compresiune Globalã Direcþia rezemãrii poate sã fie: globalã datã de referinþã relativã la barã sau nervurã relativã la muchie Valoarea implicitã a rigiditãþii reazemelor este de 1.9. Reazeme paralele cu sistemul global de coordonate. Ry. [kNm/rad][reazem fix]. Reazem nodal Elementul de reazem este alcãtuit din arcuri cu un capãt legat de un punct fix. Se selecteazã nodurile pentru care rezemarea este identicã. Trebuie precizate rigiditãþile pentru translaþii (Rx. iar cu celãlalt de nodul care este rezemat. Rz) ºi la rotiri (Rxx. Rzz). dupã care se completeazã valorile rigiditãþilor în fereastra funcþiei.6. Ryy. În sistemul lor local de coordonate.

Se selecteazã barele ºi nervurile pentru care rezemarea este identicã. Dupã referinþã Reazem definit cu un punct de referinþã sau vector de referinþã. Direcþia resortului este definitã de nodul elementului ºi punctul de referinþã sau vectorul de referinþã. ºi la rotire Rxx. Ryy. unde: x = axa definitã de muchia elementului y = axa perpendicularã pe x orientatã în interiorul elementului. z relativã la muchia elementelor. Rzz). Relativã la barã/nervurã Reazeme definite în direcþia sistemului local de coordonate al barelor sau nervurilor. toate vor arãta în direcþia acestuia. . dupã care se completeazã valorile rigiditãþilor în fereastra funcþiei. y. dupã cum urmeazã: Punct de referinþã Vector de referinþã În cazul în care la un punct de referinþã sunt ataºate mai multe reazeme. Reazeme nodale cu direcþia x. z = axa perpendicularã pe planul elementului. cu sensul în semispaþiul în care se aflã punctul de referinþã al elementului.172 AxisVM 7. La un nod se pot ataºa mai multe reazeme. Relativã la muchie Rigiditãþile trebuie date pentru translaþii (Rx. Pentru punctele centrale ale liniilor de margine la elemente de suprafaþã nu se pot defini reazeme nodale. Rz) ºi la rotiri (Rxx. Dupã selectarea nodului. toate vor fi paralele cu acesta.0 F Pentru un nod se poate defini un singur reazem global. se precizeazã rigiditatea la translaþie Rx. Ry. În cazul în care la un vector de referinþã sunt ataºate mai multe reazeme.

la definirea reazemului se pot selecta una sau douã elemente de suprafaþã cu care programul fixeazã direcþia reazemului pe baza celor descrise mai sus. axa z va fi perpendicularã pe bisectoarea unghiului închis de elemente. Ry. Ryy. Rzz).Manual de utilizare 173 Se selecteazã barele ºi nervurile pentru care rezemarea este identicã dupã care se completeazã valorile rigiditãþilor în fereastra funcþiei. . Parametrii de mai sus sunt luaþi în considerare numai la calcul static neliniar. iar axa y va fi perpendicularã pe aceasta ºi axa x. Dacã în muchie sunt conectate douã elemente de suprafaþã. în cazul analizelor static liniar. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele: materialul. lungimea barei ºi prinderile stâlpului. secþiunea. Rigiditãþile trebuie date pentru translaþii (Rx. Comportare neliniarã În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere ºi pentru o comportare neliniarã. Rz) ºi la rotiri (Rxx. Cãutare în biblioteca de materiale Editor grafic de secþiuni F Calcul reazem nodal Încastrare/articulaþie partea de sus Cãutare în biblioteca de secþiuni Încastrare/articulaþie partea de jos Clicând pe butonul Calcule… programul determinã rigiditãþile reazemelor la deplasare ºi rotire. modalã I/II ºi stabilitate reazemele se iau în calcul cu rigiditãþile lor iniþiale. Dacã în muchie sunt conectate mai multe Punct de referinþã elemente de suprafaþã.

Reazem liniar Direcþia rezemãrii poate sã fie: globalã relativã la barã relativã la muchie Asigurã rezemarea continuã a elementelor barã. barele ºi nervurile pentru care rezemarea este identicã. Rzz). Rigiditãþile trebuie definite la translaþii (Rx.7. Reazeme paralele cu sistemul Punct de referinþã global de referinþe.174 AxisVM 7. dupã care se completeazã valorile rigiditãþilor în fereastra funcþiei. Ry. .9. Rz) ºi la rotiri (Rxx. [kNm/rad/m].0 3.000E+05 [kN/m/m]. nervurã sau a muchiei elementelor de suprafaþã. Ryy. Cu rezemarea continuã se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler. Globalã Valoarea implicitã a rigiditãþilor este de 1. Se selecteazã elementele de suprafaþã.

Manual de utilizare 175 Relativã la barã/nervurã Rezemarea barelor ºi nervurilor paralel cu sistemul lor local de coordonate. z = axa perpendicularã pe planul elementului care aratã în semispaþiul în care se aflã punctul de referinþã al elementului. în cazul analizelor static liniar. Rzz). solicitãrile din câmp sunt calculate din solicitãrile de la capetele barelor. Rezemarea elasticã se comportã identic pentru întindere/compresiune ºi este constantã în interiorul elementului. axa z va fi perpendicularã pe bisectoarea unghiului închis de elemente iar axa y va fi perpendicularã pe aceasta ºi axa x. care impune necesitatea unei segmentãri suficient de dese). . Rz) ºi la rotiri (Rxx. 2 Rz  Ry    . La definirea reazemului liniar programul verificã relaþia de mai jos ºi comunicã împãrþirea corespunzãtoare. y. Rigiditatea reazemului liniar este constantã în interiorul muchiei elementului. modalã I/II ºi stabilitate reazemele se iau în calcul cu rigiditãþile lor iniþiale. Reazem la muchia cu direcþia x. z relativ la muchia elementelor. Cu rezemarea continuã se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler. unde: x = axa definitã de muchia elementului y = axa perpendicularã pe x care aratã în interiorul elementului. Rigiditãþile trebuie definite pentru translaþii (Rx. Dacã în muchie sunt conectate douã elemente de suprafaþã. Ry.   F Barele ºi nervurile rezemate pe pat elastic trebuie împãrþite în cel puþin F Relativã la muchie În cazul barelor pe mediu elastic. Ryy. Punct de referinþã Dacã în muchie sunt conectate mai multe elemente de suprafaþã la definirea reazemului se pot selecta una sau douã elemente de suprafaþã cu care programul fixeazã direcþia reazemului pe baza celor descrise mai sus. Comportare neliniarã F În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere sau pentru o comportare neliniara. L ≤ lk =  4E I 4E x I y 1 x z 4 min  4 . Parametrii de mai sus sunt luaþi în considerare numai la calcul static neliniar. cu metoda interpolãrii lineare (un alt motiv. patru segmente în toate cazurile. unde L este lungimea barei.

Valoarea implicitã a rigiditãþilor de rezemare este de 1.000E+04 [kN/m/m2]. Ry. 3. . Rezemarea elasticã se comportã identic pentru întindere/compresiune ºi este constantã în interiorul elementului de suprafaþã. Cu rezemarea se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler pentru care trebuie date rigiditãþile [kN/m/m 2] pentru deplasãri (Rx. lungimea barei ºi prinderile „peretelui”.9. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele: materialul.176 AxisVM 7. Reazem de suprafaþã Rezemarea elementului de suprafaþã în direcþia sistemului local de coordonate al acestuia.8.0 Calcul reazem liniar local Clicând pe butonul Calcule… programul determina rigiditãþile reazemelor la deplasare ºi rotire. Rz). secþiunea.

De exemplu: legãturi excentrice de bare. F Dacã la modificarea corpurilor rigide sunt selectate linii care unesc aceste corpuri. Dacã la modificarea corpurilor rigide liniile selectate nu formeazã o reþea de linii continuã. care au rigiditatea mult mai mare decât restul elementelor. va fi considerat ca ºi un corp rigid independent. modalã I/II ºi stabilitate reazemele se iau în calcul cu rigiditãþile lor iniþiale. dar se deplaseazã cu structura ºi transmite deplasãrile ºi eforturile la elementele vecine.Manual de utilizare 177 Comportare neliniarã F În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã de deplasare: o rigiditate activã la compresiune sau la întindere sau pentru o comportare neliniara. rezultã unirea lor într-un singur corp rigid. Corpurile apar pe ecran cu linie neagrã îngroºatã. În procesul de definire a elementelor finite este interzis ca toate nodurile/muchiile unui element finit sã fie legate la acelaºi corp rigid. rezultã fragmentarea lor în mai multe corpuri rigide.9. Modelare legãturã ºaibã-barã: Legãturã excentricã de bare: Definire Definirea unui corp rigid nou se face prin marcarea liniilor care-l formeazã. 3. Parametrii de mai sus sunt luaþi în considerare numai la calcul static neliniar. Corpul rigid este indeformabil.9. legãturi dintre bare ºi ºaibe. Liniile selectate care formeazã un grup de linie independentã. $ . Corp rigid Cu corpurile rigide este posibilã modelarea unor pãrþi dintr-o structurã. în cazul analizelor static liniar. Un nod al unui corp rigid are întotdeauna ºase grade de libertate care nu pot fi legate.

cu care se pot lega douã noduri din structurã.9. Kyy. Kzz). Kz) ºi la rotiri (Kxx. Elementul de arc (resort) Element cu comportare neliniarã.178 AxisVM 7.10. Direcþia sistemului local de coordonate poate sã fie: globalã definitã cu ajutorul geometriei datã de referinþe relativã la element finit definitã relativ la nod .0 3. Elementul arc dispune de sistemul lui local de coordonate. În acest sistem local de coordonate se dau rigiditãþile arcului la translaþii (Kx. Ky.

Modul de lucru al elementului contact poate sã fie activ sau inactiv. analizã modalã de ordinul I ºi II ºi stabilitate. Componenta arcului nu poate prelua forþã mai mare decât aceastã componentã. Datoritã faptului cã în modul inactiv rigiditatea elementului nu este . rigiditatea elementelor de arc este luatã în considerare cu valoarea ei iniþialã ºi rãmâne constantã în timpul analizei. În modul de lucru activ.Manual de utilizare 179 La fiecare componentã a rigiditãþii se poate asocia o forþã limitã. Elementul de contact Cu acest element se poate modela contactul între douã elemente. F În analizele staticã liniarã I. 3.11.9. rigiditatea lui este mai mare cu multe ordine de mãrime decât în modul inactiv. F Forþa limitã se ia în considerare numai în cazul analizei neliniare.

În majoritatea cazurilor. care rezultã din geometria nodului. Determinarea unei rigiditãþi optimale este o problemã dificilã. elementul devine activ. Din aceastã cauzã. dar se pot schimba dupã preferinþele utilizatorului. atunci rigiditatea contactului (pentru a pãstra precizia calculelor) se majoreazã. elementul contact lucreazã cu o oarecare aproximare. existã posibilitatea de a reduce schimbãrile rapoartelor de rigiditate. Valoarea implicitã este de 1E-05. Valoarea implicitã a rigiditãþii active este de 1E+08 kN/m. Dacã pãtrunderea este mai mare decât valoarea maximã. altfel fiind inactiv. aceste valori s-au dovedit satisfãcãtoare. Pentru elementul contact se poate da o fantã iniþialã (o distanþã ≥0).180 AxisVM 7. Modul activ poate sã aparã pentru întindere (ex. contactul a douã table). Elementul contact se poate defini între douã noduri. Rigiditatea activã poate sã ia valori înmulþite sau împãrþite cu acest raport. fapt care dã dificultãþi în a asigura convergenþa metodei de iterare Newton-Raphson. Adaptarea rigiditãþilor active: Acest proces este controlat de program cu respectarea valorii de pãtrundere. Valoarea raportului de adaptare poate sã fie 10. Dacã pãtrunderea este mai micã decât valoarea minimã. sensibilã pentru schimbãri bruºte ale rigiditãþii.0 zero. Dacã convergenþa procesului de iterare întâmpinã dificultãþi. Cu utilizarea acestui element se pãstreazã forma de bandã a matricii de rigiditate a structurii. . dacã este posibil. 100 sau 1000. care reduc neliniaritatea indusã a elementului de contact. Valoarea implicitã este 100. Adaptarea rigiditãþii active se face numai în limitele admise de raportul de adaptare. atunci rigiditatea contactului se poate micºora. un ºurub întins de la o prindere) sau pentru compresiune (ex. Valoarea implicitã este de 1E-05. rigiditatea activã a elementului de contact nu trebuie sã fie constantã. rigiditatea elementului de contact nu se schimbã. Dacã pãtrunderea este între valorile minime ºi maxime. Când se închide fanta. iar în cadrul modelului este posibilã utilizarea unui numãr nelimitat de elemente de contact. Elementul de contact este un element puternic neliniar (o schimbare micã de deplasare produce un efort foarte mare). Valoarea rigiditãþii inactive este de 1E-02 kN/m.

elementul contact va participa în analiza respectivã cu rigiditatea activã.12. Elementele de legãturã au ºase componente de rigiditate. 3. Element de legãturã nod-nod Element de legãturã între douã noduri cu interfaþã definitã.9.Manual de utilizare 181 Observaþie În analiza staticã I. Se mai poate defini ºi comportare neliniarã pentru toate componentele. cu rigiditatea inactivã. care pot fi ºi cu caracter neliniar. Element de legãturã Elementele de legãturã modeleazã legãtura între douã noduri sau douã linii concentrând proprietãþile de rigiditate în interfaþa dintre ele (legãturã de transmitere efort ºi deplasare). transmiterea de efort ºi rotire între cele douã noduri devine reglabilã. Poziþia acestei interfeþe în cadrul elementului de legãturã trebuie definitã în momentul definirii elementului. rigiditatea elementului de contact se ia în funcþie de mãrimea iniþialã a fantei. dacã nu. Dacã fanta iniþialã este zero. modalã I/II ºi stabilitate. . Poziþia interfeþei în cadrul elementului este arbitrarã. Acest contact este echivalent cu un element de arc care are rigiditatea definitã conform elementului de contact. Prin definirea componentelor de rigiditate ale legãturii dupã sistemul de coordonate global.

Sã presupunem axa globalã Z verticalã.0 De obicei se aplicã la: legãturi panã-riglã. dar nu ºi a momentelor încovoietoare. iar pana un profil I-200. Dorim transmiterea eforturilor de pe panã pe riglã. la realizarea transmiterii corecte nod-nod. .axs în directorul Exemple). Fie rigla un profil IPE-400 în planul XZ. Exemplu: legãturã panã-riglã (vezi exemplul Steelframe.182 AxisVM 7. legãtura între barele unor grinzi cu zãbrele. la legãtura barelor contravântuirilor în cruce. deasemenea fiind paralelã cu axa localã z.

Se mai poate defini ºi comportare neliniarã pentru toate componentele. în intersecþia aparentã a axelor. deci poziþia lui va fi 20/30 = 0. adicã 30 cm (40/2+20/2). Elementul de legãturã trebuie introdus între cele douã axe. Componentele de rigiditate la rotire de obicei se iau cu valoarea zero. Dacã se presupune încastrare rigidã la deplasare. Element de legãturã linie-linie Element de legãturã alcãtuit din ºase noduri care leagã elemente tip nervurã sau muchiile ale elementelor de suprafaþã Poziþia interfeþei în cadrul elementului poate fi aleasã arbitrar. Transmiterea eforturilor ºi a deplasãrilor între douã elemente de nervurã (sau legatura intre douã elemente finite de suprafaþa sau legatura între un element finit plan ºi o nervurã) se face prin definirea corespunzãtoare a componentelor rigiditãþilor elementului de legaturã. pentru evitarea rotirii de corp rigid în jurul axei locale x trebuie sã fie KYY= 0. Axa localã y se considerã dupã regula mâinii drepte cunoscând celelalte douã axe deja. Interfaþa trebuie aºezatã întotdeauna în punctul efectiv de tangenþã al celor douã elemente liniare (panã-riglã). Comportare neliniarã În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã o caracteristicã efort-deplasare.Manual de utilizare 183 Cele douã elemente sunt modelate cu axele lor.001 sau o valoare la fel de micã. Panele nefiind legate altfel. În cazul de faþã interfaþa se aºeazã la 20 cm (40/2) de la punctul de origine al elementului de legãturã. . În acest caz elementul de legãturã trebuie asociat unei linii a cãrui lungime este egalã cu distanþa dintre axe.6666. iar la rotire valori nule. Punctul de origine al elementului de legãturã sã-l considerãm cel de pe riglã. Axa localã x este definitã de linia interfeþei. putem da valoarea 1E10 rigiditãþii la deplasare. iar axa localã z este perpendicularã pe planul interfeþei.

184 AxisVM 7. dar nu ºi a momentelor încovoietoare.0 De obicei se aplicã la: legãturã placã-perete. adicã între muchia peretelui ºi marginea plãcii. iar elementele de legãturã trebuie incluse între cele douã suprafeþe. Sã presupunem axa globalã Z verticalã. grinzilor parþial compuse sau celor necompuse. interfaþa legãturii între diferitele materiale ale grinzilor compuse. Cele douã elemente sunt modelate cu planele lor mediane. În acest caz peretele trebuie luat doar pânã la cota inferioarã a plãcii. În cazul de faþã elementele de legãturã se vor afla în planul . Dorim transmiterea eforturilor de pe placã pe perete. legãturã semirigidã nervurã-placã sau la modelarea barelor suprapuse. Fie grosimea plãcii egalã cu 15 cm. peretele paralel cu planul YZ. placa paralelã cu planul XY ºi cã modelarea peretelui s-a fãcut cu elemente tip învelitoare. Exemplu: legãturã placã-perete articulatã.

Astfel poziþia interfeþei va fi 0/7.14.5 = 0. Se selecteazã dreptunghiul dintre cele douã domenii. putem da valoarea 1E+10 rigiditãþii la deplasare. 6. 5.16.. Se genereazã automat reþeaua de elemente finite (Vezi. Distanþa dintre muchii este de 7. Generarea reþea). Comportare neliniarã În cazul unei comportãri neliniare se poate alege pentru fiecare componentã de rigiditate o caracteristicã efort-deplasare. Odatã cu generarea reþelei sunt împãrþite ºi elementele de legãturã. ..9. iar la rotire valori nule.. Se definesc domeniile (Vezi. 4. 3. adicã la distanþa de 0 cm de origine. ºi interfaþa dintre elemente (linia de tangenþã efectivã placã-perete) se aflã la cota inferioarã a plãcii. Pe laturile opuse al domeniilor trebuie sã fie acelaºi numãr de puncte.Manual de utilizare 185 vertical al peretelui. Dacã se presupune încastrare rigidã la deplasare.. 3. Se definesc punctele de origine pentru elementul de legãturã (dacã nu sunt selectate puncte elementul de legãturã se va defini între cele douã muchii la mijloc). 2.. Etapele definirii elementului de legãturã linie-linie sunt urmãtoarele: 1. Se definesc rigiditãþile (se va crea elementul de legãturã). Punctul de origine al elementului sã-l considerãm nodurile aflate pe muchia peretelui. Domenii) ºi se unesc cu linii nodurile adiacente. 3.5 cm (15/2).9.

Acest fapt asigurã un randament deosebit în capacitatea de calcul ºi în timpul de analizã.186 AxisVM 7. θZ pe direcþia axelor globale. dar din punctul de vedere al grupãrii intrã în aceastã categorie.9. eY. eZ ºi rotiri θX. Fiecare nod are ºase grade de libertate nodale: translaþii eX. Prin gradul de libertate al unui nod se înþelege posibilitatea de a fi deplasat într-o direcþie. În timpul analizelor se genereazã ecuaþiile pentru fiecare grad de libertate liber. Grade de libertate nodale Nodurile nu sunt elemente separate. gradele de libertate nodale se pot alege dintr-o listã de selecþie. θY. .13. Pentru structurile cele mai des folosite.0 3. Tipuri de modele: grindã cu zãbrele planã grindã cu zãbrele spaþialã cadru plan reþea de grinzi ºaibã placã Definire Definirea gradelor de libertate pentru elementele selectate.

apar cu culoarea albastru deschis. Suma încãrcãrilor care acþioneazã pe direcþia gradelor de libertate blocate sunt afiºate în tabelul cu încãrcãrile neechilibrate. θY. Aceastã opþiune se poate defini la modelul cu plan de simetrie. Tabelul gradelor de libertate nodale predefinite: Legendã: 1=blocat 0=liber 1 eX 2 eY 3 eZ 4 θX 5 θY 6 θZ deplasare liberã. Modul definirii: Suprascriere schimbã gradele de libertate definite cu noile grade de libertate definite de utilizator. eY. eZ ºi rotirile θX. Exemplu Cod existent: Cod nou: Cod final: eX liber liber liber eY blocat liber blocat eZ liber liber liber θX blocat blocat blocat θY liber blocat blocat θZ blocat blocat blocat F Fiecare nod are un cod cu ºase simboluri pentru deplasãrile eX. componentele încãrcãrilor ºi ale maselor nu sunt luate în considerare. $ . Pe direcþiile blocate. Unire combinã gradele de libertate existente ale nodurilor cu cele noi în felul urmãtor: deplasarea nodului pe direcþia datã este permisã dacã sunt permise în cele douã coduri iar în caz contrar nu sunt permise. Implicit toate nodurile sunt libere ºi se pot modifica dupã preferinþã. Nodurile care au grade de libertate blocate pe o direcþie din cele ºase. θZ dupã axele globale. rotire liberã în jurul axei.Manual de utilizare 187 Se selecteazã gradele de libertate care se modificã ºi cu butoanele Fix/Liber se seteazã valorile.

0 Grad de libertate Grinzi cu zãbrele Grindã cu zãbrele în planul X-Y cod: 001111 Grindã cu zãbrele în planul Y-Z cod: 100111 Structuri în cadre Cadru în planul X-Y cod: 001110 Cadru în planul Y-Z cod: 100011 Reþele de grinzi Reþea de grinzi în planul X-Y cod: 110001 Reþea de grinzi în planul Y-Z cod: 011100 ªaibe ªaibã în planul X-Y cod: 001111 ªaibã în planul Y-Z cod: 100111 Placã planã Placã în planul X-Y cod: 110001 Placã în planul Y-Z cod: 011100 Figura Grad de libertate Grindã cu zãbrele în planul X-Z cod: 010111 Grindã cu zãbrele spaþialã cod: 000111 Cadru în planul X-Z cod: 010101 Figura Reþea de grinzi în planul X-Z cod: 101010 ªaibã în planul X-Z cod: 010111 Placã în planul X-Z cod: 101010 .188 AxisVM 7.

roºie (placã) sau albastrã (ºaibã). Domeniul descris de punctele poligonului. precum ºi marginii golurilor interioare domeniului se pot asocia urmãtoarele elemente: – reazem nodal. învelitoare) Material Grosime Sistem local de coordonate La poligonul liniilor ºi punctelor interioare. Domeniu Domeniul este un element geometric ºi structural complex. ºaibã. .Manual de utilizare 189 Simetrii Plan de simetrie X-Y cod: 001110 Plan de simetrie Y-Z cod: 100011 Plan de simetrie X-Z cod: 010101 3.9. golurilor precum ºi ale liniilor trebuie sã se afle obligatoriu în acelaºi plan. care poate sã conþinã goluri.14. Geometria lui este descrisã de un poligon închis. liniar ºi de suprafaþã – element tip nervurã – încãrcare distribuitã – greutate proprie – încãrcare datã de variaþia de temperaturã – grad de libertate nodal $ Domeniul este reprezentat în interiorul conturului prin linie verde (învelitoare). linii ºi puncte interioare. Domeniul este definit prin urmãtorii parametrii: Tip element (placã.

nu ºi punctele sau liniile componente ale lui. Definirea domeniului Se selecteazã liniile care sunt contururile unuia sau a mai multor domenii.190 AxisVM 7. Programul alege dintre liniile selectate poligoanele cele mai mari care se aflã în acelaºi plan ºi le asociazã parametrii definiþi în fereastra de dialog: Modificare ªtergere Clicând pe linia de contur interioarã a domeniului apare fereastra de dialog de mai sus în cu funcþia Modificare. Generarea reþelei Un element structural poate fi alcãtuit dintr-unul sau din mai multe domenii. Clicând pe butonul [Delete] ºi selectând domeniile dorite.0 Domeniul se poate aplica pentru modelarea planºeelor. Se poate opta pentru generarea automatã a reþelei la domenii. pereþilor ca elemente structurale complexe.16. . Vezi: 3.9. reazeme). Domeniul 2 Domeniul 1 Domeniul 1 Domeniul 3 Domeniul poate sã conþinã alte domenii interioare. dupã închiderea ferestrei de dialog programul ºterge numai proprietãþile domeniului (încãrcãri.

Manual de utilizare 191 3. Reþeaua generatã ia în considerare toate golurile.9. La generarea reþelei în cazul unor elemente finite tip barã care sunt incluse total sau parþial în domeniu. Golurile pot fi mutate în cadrul unui domeniu sau dintr-un domeniu în altul. . Generarea reþelei poate fi urmãritã într-o fereastrã separatã în care clicând pe butonul Renunta se poate opri generarea reþelei. care vor defini golurile. 3. Se selecteazã poligoanele închise din interiorul domeniului (domeniilor).15. nu ºi liniile aferente acesteia. $ Domeniu Gol Golurile sunt reprezentate în exteriorul conturului cu linie verde (învelitoare). roºie (placã) sau albastrã (ºaibã). Gol Definirea golurilor în interiorul domeniilor. geometria lor poate fi schimbatã dupã preferinþã. punctele ºi liniile interioare ale domeniului.9.16. Poligonul golului ºi cel al domeniului trebuie neapãrat sã se situeze în acelaºi plan. programul ia în considerare numai nodurile de la capetele de barã. Dacã în interiorul domeniului se gãsesc elemente patrulatere sau triunghiulare pe care deja au fost generate reþele. Generarea reþelei Genereazã o reþea de elemente finite triunghiulare având lungimea laturilor cea setatã în fereastra de dialog de mai jos. programul le include farã modificãri pe acestea în reþeaua nouã.

Se poate alege dintre urmãtoarele posibilitãþi de îndesire: Uniformã înainte de îndesire dupã îndesire . …).0 Înaintea generãrii reþelei Dupã generarea reþelei Generarea unei reþele noi pe un domeniu pe care anterior s-a generat o reþea are ca efect schimbarea reþelei domeniului în cel nou. Îndesirea reþelei de elemente finite Cu aceste funcþii se poate mãri fineþea de discretizare în elemente finite. În urma aplicãrii funcþiilor. elementele finite noi moºtenesc proprietãþile. referinþe.192 AxisVM 7.17. rezemarea ºi încãrcãrile elementelor finite originale. (material. 3. grosime.9.

Îndesirea unei zone Se face o îndesire uniformã pe elementele selectate. Funcþia realizeazã îndesirea reþelei astfel încât fiecare element va avea laturile de lungime mai micã decât valoarea datã. înainte de îndesire dupã îndesire Elementele selectate sunt împãrþite în felul urmãtor: element dreptunghiular element triunghiular Îndesire în jurul unui punct .Manual de utilizare 193 înainte de îndesire dupã îndesire Se dã lungimea maximã a laturii unui element finit din reþeaua îndesitã.

194 AxisVM 7. Reþeaua din jurul nodurilor selectate va fi generatã astfel. în jurul cãrora se doreºte îndesirea reþelei (ex: rezemãrile pe stâlpi ale plãcilor). Raportul poate avea valori între 0. Acest raport poate avea valori între 0.2-0.0 înainte de îndesire dupã îndesire Trebuie selectate nodurile. încât sã împartã liniile de reþea dupã raportul dat. Trebuie dat un raport de împãrþire.8. .8. încãrcãri distribuite) ºi dat un raport de împãrþire. Îndesire dupã muchie înainte de îndesire dupã îndesire Trebuie selectate liniile (muchiile) în jurul cãrora se cere îndesirea reþelei (ex: rezemãri pe muchie. Reþeaua (din jurul liniilor marcate) va fi generatã astfel încât sã împartã liniile legate la liniile marcate dupã raportul dat.2-0.

. Observaþie: La generarea unei scheme statice sau la ºtergerea unor obiecte. Pe aceastã paletã se poate seta în ce domeniu de secþiune (stâlpi.18.Manual de utilizare 195 3. apare paleta de selectare. grinzi) sau domeniu de grosime (pereþi. Intervalul complet ªtergerea obiectelor Cu aceastã opþiune se pot ºterge elementele selectate ale foliei de dos.6.9. Vezi detaliat…2.1. Import Vizualizare Se poate selecta care dintre nivelele ºi tipurile de elemente ale modelului original ArchiCAD sã aparã pe folia de dos. Model ArchiCAD Cu opþiunea File / Import se poate încãrca un file ArchiCAD tip *. planºee ºi învelitoare) sã se încadreze elementele vizualizate.ach ca folie de dos în model.

8.. Trebuie definit materialul ºi grosimea planºeului.1. În cazul unor pereþi din mai multe straturi vor apãrea ºi straturile (cu grosimile lor) obiectelor ArchiCAD în listã din figura alãturatã.6. . iar elementele tip planºeu. Putem seta grosimea ºi prin selectarea straturilor. Elementele preluate se considerã astfel: stâlpii ºi grinzile prin axa lor centralã. Implicit programul alege stratul cu grosimea cea mai mare.. Implicit programul alege stratul cu grosimea cea mai mare.0 Generarea schemei statice Cu elementele selectate ale foliei de dos programul genereazã o schemã staticã. Trebuie definit materialul ºi grosimea peretelui. Obiectelor ArchiCAD selectate se pot asocia proprietãþi de element dupã cum urmeazã: Planºeu Se poate defini planºeul ca placã planã sau învelitoare. În cazul unor planºee din mai multe straturi vor apãrea ºi straturile (cu grosimile lor) obiectelor ArchiCAD în lista din figura alãturatã. Pe baza nivelurilor ºi a elementelor existente în modelul ArchiCAD programul genereazã detalii. perete ºi învelitoare prin planul lor median. Elementele schemei statice sunt introduse automat în aceste detalii (Vezi. Detalii). Perete Perete poate fi definit ca ºi tip ºaibã sau învelitoare.196 AxisVM 7. Putem seta grosimea ºi prin selectarea straturilor.

. Stâlp Programul preia obiectele de tip stâlp ca elemente barã. programul alege tipul secþiunii dupã caracteristicile geometrice ale modelului ArchiCAD. Se poate asocia reazem nodal pãrþii de jos a stâlpului clicând în cãsuþa Rezemare la partea inferioarã. Astfel reazemele vor apãrea în capãtul de sus a stâlpului. La calculul rigiditãþilor reazemelor programul þine cont de modul de rezemare al stâlpului. Grindã Obiectele tip grindã se pot defini ca nervurã sau ca barã. În cazul alegerii variantei Automat la secþiune. Editor grafic de secþiuni Import din biblioteca de secþiuni Obiectele stâlp selectate pot fi schimbate în reazeme nodale prin opþiunea Convertirea stâlpilor în reazeme. Trebuie definit materialul ºi secþiunea stâlpului. Astfel reazemele vor apãrea în locul muchiei de sus a peretelui. programul alege tipul secþiunii dupã caracteristicile geometrice ale modelului ArchiCAD. În cazul alegerii variantei Automat la secþiune. Obiectul perete selectat poate fi modificat într-un reazem liniar prin opþiunea Convertirea pereþilor în reazeme.Manual de utilizare 197 Se poate asocia reazem liniar pãrþii inferioare a peretelui clicând în cãsuþa Rezemare la partea inferioarã. La calculul rigiditãþilor reazemelor programul þine cont de modul de rezemare a pãrþii inferioare ºi superioare a peretelui. Trebuie definit materialul ºi secþiunea grinzii.

0 Acoperiº Obiectele tip acoperiº sunt întotdeauna considerate ca elemente tip învelitoare. Se dã un clic pe butonul elementului.9.19. Clicând pe un nod este posibilã modificarea rapidã a gradelor de libertate ale acestuia. Trebuie definit materialul ºi grosimea acoperiºului. 4. Pentru selectare se poate utiliza ºi fereastra sau bara de selectare. selecþia se anuleazã iar modificarea va fi valabilã pentru elementul pe care s-a clicat. Se modificã data (datele). 3. clicând pe unul dintre acestea este posibilã modificarea proprietãþilor tuturor elementelor acest tip deodatã. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.198 AxisVM 7. În rândul datei de modificat se comutã butonul de modificare. În cazul unor elemente din mai multe straturi vor apãrea ºi straturile (cu grosimile lor) obiectelor ArchiCAD în lista din figura alãturatã. Grosimea putem seta ºi prin selectarea straturilor. Dacã sunt selectate mai multe elemente finite. . 5. Modificare Modificarea caracteristicilor elementelor finite deja definite. Implicit programul alege stratul cu grosimea cea mai mare. 2. Dacã sunt selectate elemente finite ºi se clicheazã pe un element neselectat. Modificare rapidã: clicând pe domeniul sau elementul finit apare fereastra de dialog aferentã acestuia. Modificarea se poate face astfel: 1. 3. Se þine apãsatã tasta [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul elementele de modificat.

Cu tasta OK se închide fereastra.Manual de utilizare 199 3. se ºterg definiþiile elementelor finite ºi încãrcãrile la care s-au folosit referinþele respective. 4. 3. ªtergerea se poate face în felul urmãtor: 1. prin apãsarea tastei [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul elementele care se vor ºterge. F Geometrie Dacã la elementele geometrice sunt definite elemente finite ºi încãrcãri. se ºterg elementele finite ºi încãrcãrile. Concomitent. . În fereastra de dialog a funcþiei se aleg elementele care se ºterg. În timpul selectãrii se poate utiliza bara de selecþie. Elemente Dacã la elementele finite au fost ataºate alte elemente finite (ex. Se apasã tasta [Delete].20. [Delete] ªtergere ªtergerea elementelor deja definite.9. Referinþã ªtergând referinþele. 2. reazem sau nervurã). reazemele ºi încãrcãrile vor fi ºterse de asemenea.

3. Dintre ipotezele de încãrcare definite se poate alege cea doritã direct din meniul rapid care apare prin clicarea pe sãgeata aflatã lângã butonul Ipoteze ºi grupãri de încãrcare (încãrcãrile definite sunt valabile pentru aceastã ipotezã de încãrcare).10.1. Încãrcãri Definirea ipotezelor de încãrcare pentru analizele staticã. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare . F Pentru analiza staticã. modalã ºi stabilitate.200 AxisVM 7.10.0 3. modalã ºi stabilitate trebuie definitã cel puþin o ipotezã de încãrcare.

necompletat.10. Duplicare Se poate face o copie a ipotezei de încãrcare. Seismic În aceastã ipotezã se definesc parametrii necesari pentru generarea încãrcãrilor din seism. Încãrcãrile din ipoteza nouã se înmulþesc cu acest factor.Manual de utilizare 201 Ipoteza Clicând pe un icon din câmpul Ipotezã nouã. în lista ipotezelor de încãrcare apare un câmp nou. Selectarea unei ipoteze de încãrcare: Se selecteazã o ipotezã de încãrcare din lista ipotezelor de încãrcare din partea stânga a ecranului. Rezultatul va fi linia de influenþã pentru eforturile unitare X. este obligatorie efectuarea analizei modale. Valoarea factorului poate fi ºi negativã. . Sunt permise denumiri de ipotezã care încã nu figureazã în lista ipotezelor. programul genereazã o ipotezã de încãrcare. ipoteza va participa cu parametrii grupãrii. Dupã închiderea ferestrei de dialog. Ipoteza se poate asocia la o grupare de încãrcare. La generarea combinaþiilor de dimensionare. unde k este numãrul modurilor de vibraþie iar douã ipoteze conþin media pãtraticã a eforturilor cu semnele ´+´ ºi ´-´. Ipoteza se poate folosi în analiza staticã liniarã. ipoteza actualã va fi ipoteza selectatã.18. Pentru generarea acestei ipoteze. Se pot defini maxim 99 de ipoteze. În cazul analizei modale. În ipoteza de încãrcare Linii de influenþã se pot defini numai tipuri de încãrcãri pentru linie de influenþã. La copiere trebuie dat numele noii ipoteze ºi un factor de multiplicare. Seism F F F În ipoteza de încãrcare Seismic se pot defini numai tipuri de încãrcãri pentru seism. Combinaþiile de dimensionare se pot genera numai din rezultatele analizelor statice de ordinul I. La definirea încãrcãrilor seismice se genereazã k+2 ipoteze. Vezi detaliat… 3. Pentru fiecare formã de vibraþie pe baza maselor nodale ºi a frecvenþelor. ªtergere ªterge ipoteza selectatã. încãrcãrile dintr-o ipotezã staticã se pot transforma în mase nodale. Linie de influenþã În aceastã ipotezã de încãrcare se pot defini numai deplasãri relative secþionale pentru generarea liniilor de influenþã. Y ºi Z. Tipul ipotezei poate sã fie unul din urmãtoarele trei : Static Aceastã ipotezã se poate folosi la analiza modalã sau stabilitate. În câmp se poate completa numele ipotezei.

În acest câmp se poate completa numele grupãrii.10.202 AxisVM 7. placã. încãrcãri permanente…). barã Barã. Excepþionale Grupa încãrcãrilor excepþionale (seism. Ipotezele de încãrcare se pot grupa ºi cu ajutorul mausului din lista ierarhicã a grupãrilor ºi a ipotezelor. ºaibã. explozie. placã.0 Grupare nouã Pentru generarea combinaþiilor de dimensionare este necesarã definirea grupãrilor de încãrcare. …). zãpadã.2 Combinaþii de încãrcãri În grupare poate sã fie una din urmãtoarele tipuri de încãrcãri: Permanente Grupa încãrcãrilor permanente (greutatea proprie. Tipul încãrcãrilor Diferitele tipuri de elemente finite se pot încãrca cu urmãtoarele tipuri de încãrcãri: Tipul încãrcãrii Concentrat Distribuit Pe muchie Greutatea proprie Variaþie de lungime Variaþie de temperaturã Forþã de tensionare Cedare de reazem Lichid Linie de influenþã Tipul elementului Nod.. Sunt permise denumiri de grupãri care încã nu figureazã în lista grupãrilor. ºaibã. placã. nervurã. La definirea unei grupãri trebuie daþi ºi coeficienþii de grupare (coeficienþi de siguranþã. Toate încãrcãrile din aceastã categorie sunt luate în considerare în fiecare combinaþie calculatã. barã. barã Zãbrea. Din grupa încãrcãrilor excepþionale. încãrcãri din vânt. învelitoare Zãbrea. Cvasipermanente Grupa încãrcãrilor cvasipermanente. învelitoare Zãbrea. placã. nervurã. barã Reazem Placã. barã . învelitoare Zãbrea. nervurã. Toate încãrcãrile din aceastã categorie sunt luate în considerare când efectul lor este defavorabil.. cedare de reazem. Clicând pe un icon din Grupare nouã. în lista ipotezelor de încãrcare apare un câmp gol. Ipoteza selectatã va face parte din gruparea selectatã din lista grupãrilor de încãrcare. învelitoare Zãbrea. barã.). la formarea unei combinaþii de dimensionare se ia numai o singurã ipotezã de încãrcare cu încãrcãri excepþionale. Vezi detaliat…3. învelitoare ªaibã. Toate încãrcãrile din aceastã categorie sunt luate în considerare când efectul lor este defavorabil. Variabile Grupa încãrcãrilor temporare variabile (încãrcãri utile. de simultaneitate ºi dinamici). Ipotezele de încãrcare se pot asocia în aceste grupãri de încãrcare. .

Programul calculeazã combinaþiile însumând rezultatele ipotezelor (deplasãri. Eforturi. dupã care .2. Dacã folosim coeficientul 0. La definirea unei combinaþii. multiplicate cu coeficienþii daþi.) ∑ P +∑ C + ∑ n ⋅V + E = X ( G . În cazul modificãrii combinaþiilor de încãrcare aferente analizei de ordinul II. Existã posibilitatea de a modifica. fiecãrei ipoteze de încãrcare trebuie sã i se asocieze un coeficient. rezultatele acestora se ºterg. ipotezele de încãrcare respective nu vor participa în combinaþia respectivã.Manual de utilizare 203 Seism Nod 3. ºterge sau crea o combinaþie nouã ºi ulterior. când se trece din nou la rezultate.10. reacþiuni). Combinaþiile (grupãrile) de dimensionare vor fi calculate conform STAS 101077/OA-77 în modul urmãtor: 1. Dupã modificarea tabelului de combinaþii. programul genereazã automat ºi rezultatele acestor combinaþii noi (Se poate utiliza doar la rezultatele calculelor de ordinul I). în funcþie de mãsura în care aceasta participã într-o combinaþie. eforturi.S . Combinaþii de încãrcãri F Cu aceastã funcþie din ipotezele de încãrcare definite se pot genera combinaþii de încãrcãri.F. dupã efectuarea calculelor. reacþiuni (stãri limitã ultime): STAS ∑ n ⋅ P + ∑ n C +n ⋅ ∑ n ⋅V = X(G.) i i i i i g i i i d i i 1 Programul calculeazã automat toate combinaþiile posibile în gruparea fundamentalã ºi în gruparea specialã pe baza formulelor de mai sus.

conduce la intensitãþi de calcul limitã) nd . Deplasãri (stãri limitã ale exploatãrii normale): ∑ P +∑ C i i + n g ⋅ ∑ Vi = Y(G. dupã care sunt selectate valorile maxime ºi minime ale deplasãrilor.coeficientul încãrcãrii (de supraîncãrcare . 0.coeficientul încãrcãrii (de lungã duratã .conduce la intensitãþi de calcul reduse) ng .0 în cazul unei singure încãrcãri variabile.componenta încãrcãrii permanente C . 0.0 selecteazã valorile maxime ºi minime ale eforturilor/reacþiunilor referitoare la secþiunea datã.componenta încãrcãrii excepþionale n . Semnificaþia notaþiilor: P .coeficient de grupare .8 în cazul a patru sau mai multe încãrcãri variabile.componenta încãrcãrii cvasipermanente V . pe baza formulei de mai sus.9 în cazul a douã sau trei încãrcãri variabile.componenta încãrcãrii variabile E .este luat în considerare automat în funcþie de numãrul încãrcãrilor variabile luate în considerare în combinaþia respectivã. cu urmãtoarele valori: 1. EUROCODE Combinaþiile de dimensionare conform EUROCODE sunt calculate pe baza relaþiilor de mai jos: Pentru eforturi: permanente ºi variabile: ∑γ ∑γ Gi G ki + γ Qj Q kj + ∑γ i≠ j Qi Ψ0 i Q ki excepþionale: GAi G ki + A k + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ i≠ j 2 i Q ki seismice: ∑G rar: ki + γ I A Ed + ∑Ψ 2 i Q ki Pentru deplasãri: .) Sunt calculate automat toate combinaþiile posibile în gruparea fundamentalã.F. 2.204 AxisVM 7.

My. Mz dupã direcþia axelor de coordonate globale. Fz. Dacã încãrcarea se defineºte într-un nod în care deja existã o încãrcare.Manual de utilizare 205 ∑G ∑G ki + Q kj + ∑Ψ i≠ j 0 i Q ki de lungã duratã: ki + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ i≠ j 2 i Q ki cvasipermanente: ∑G + ∑Ψ ki 2 i Q ki 3.10.3. Mx. Fy. Forþele concentrate aplicate în noduri sunt reprezentate cu sãgeþi galbene iar momentele încovoietoare concentrate cu sãgeþi duble de culoare verde. nu va avea efect asupra structurii. . Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale. Forþe concentrate în noduri Încãrcãrile nodale se definesc cu cele ºase componente Fx. atunci se poate opta pentru adãugare sau suprascriere. F Dacã nodul nu are posibilitate de deplasare liberã în direcþia componentei $ încãrcãrii (gradul de libertate corespunzãtor este blocat).

5.0 3. Forþe concentrate pe bare $ 3. My. Mz dupã direcþia axelor de coordonate globale sau locale. Mx. Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale sau locale. Fy. .10. Încãrcãrile concentrate se definesc cu cele ºase componente Fx.4.10. Programul determina tipul ºi planul suprafeþei. Forþe concentrate pe domeniu În poziþia actualã a cursorului se poate defini o forþã concentratã pe domeniu sau element finit. Dacã încãrcarea se defineºte într-o secþiune în care deja existã o încãrcare atunci se poate opta pentru adãugare sau suprascriere. Fz. Se pot defini numai încãrcãri concentrate care sunt compatibile cu suprafaþa. Forþele concentrate sunt notate cu sãgeþi galbene iar momentele încovoietoare concentrate cu sãgeþi duble de culoare verde. Direcþia încãrcãrii poate sa fie : – paralelã cu sistemul global de coordonate – paralelã cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului finit – conform referinþei. Poziþia încãrcãrilor se poate da ºi cu coordonate.206 AxisVM 7.

4. Apãsând butonul din stânga al mausului se poate muta încãrcarea. 1. . Prin miºcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încãrcarea se poate muta în poziþia nouã. 1. Se închide fereastra de dialog a încãrcãrii. În fereastra încãrcãrii se modificã încãrcarea. 3. 4.Manual de utilizare 207 Modificare Modificarea poziþiei: Se poate modifica poziþia ºi valoarea forþei concentrate deja existente. 2. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii 2. 3. Clicând cu butonul din dreapta mausului încãrcarea concentratã se muta în poziþia nouã. Încãrcãrile definite pe domenii se pãstreazã ºi la regenerarea reþelei de elemente finite. Modificarea valorii: F Modificarea încãrcãrii se poate face ºi în tabel. Se apasã pe butonul din stânga a mausului.

. Încãrcãri distribuite pe bare ºi nervuri Pe barele selectate se pot defini încãrcãri distribuite.6.0 3.208 AxisVM 7.10. Într-o ipotezã de încãrcare pe o barã se pot defini mai multe încãrcãri distribuite.

global proiectat Tip: dreptunghi.Manual de utilizare 209 Parametrii care se dau: Direcþia: local. F Încãrcãri distribuite pe nervuri se pot defini numai pe toatã lungimea ei. unde α este unghiul între axa barei ºi direcþia încãrcãrii. 3. py1. încãrcarea poate fi: . global. Încãrcãri uniform distribuite pe muchie Încãrcarea uniform distribuitã pe muchie se defineºte pe muchia elementelor finite plane. H-dupã distanþã Secþiunea 1: x1 distanþa mãsuratã de la nodul i Valoarea încãrcãrii în secþiunea 1: px1. trapez. În funcþie de tipul elementului finit. triunghi Poziþia: A-dupã raport. Dacã tipul încãrcãrii este global proiectat aceasta are valoarea: pb = p ⋅ sin α .7. pz2 [kN/m] Definit dupã raport → 0 ≤ x1 / x2 ≤ 1. py2. Intensitatea încãrcãrii este constantã în lungul muchiei.10. pz1 [kN/m] Secþiunea 2: x2 distanþa mãsuratã de la nodul i Valoarea încãrcãrii în secþiunea 2: px2. Definit dupã lungime → 0 ≤ x1 < x2 ≤ L unde L [m] este lungimea barei. În cazul învelitoarelor încãrcarea se poate defini ºi în proiecþia globalã.

210 AxisVM 7.0 Tip ªaibã În direcþia coordonatelor locale În direcþia coordonatelor globale - - - - Placã planã - - Învelitoare .

. Modificare Se poate modifica poziþia ºi valoarea forþei concentrate deja existent. Se pot defini numai încãrcãri concentrate care sunt compatibile cu suprafaþa.10. Pe baza intensitãþii date se poate calcula încãrcarea care acþioneazã pe muchie ps = p ⋅ cos α . unde α este unghiul între muchie ºi direcþia încãrcãrii. 3.Manual de utilizare 211 Pentru Învelitoare se pot defini încãrcãri global proiectate. Direcþia încãrcãrii poate sã fie: – paralelã cu sistemul global de coordonate – globalã proiectatã – paralelã cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului finit Definirea încãrcãrii liniare pe domeniu între douã puncte Definirea încãrcãrii liniare pe domeniu pe un poligon.8. Încãrcare liniarã pe domeniu Definire încãrcare liniarã pe domeniu sau pe element finit plan.

2. 3. 4. 4. Se închide fereastra de dialog al încãrcãrii Modificarea valorii: Modificarea încãrcãrii se poate face ºi în tabel. în tabel se poate modifica ºi forma liniei de distribuþie a încãrcãrii.212 AxisVM 7.10. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii 2. Se deplaseazã cursorul pe imaginea încãrcãrii. Încãrcãri uniform distribuite pe suprafaþã Intensitatea încãrcãrii uniform distribuite pe un element de suprafaþã este constantã.0 Modificarea poziþiei: 1. F Încãrcãrile definite pe domenii se pãstreazã ºi la regenerarea reþelei de elemente finite.9. Prin miºcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încãrcarea se poate muta în poziþia noua. 3. . In fereastra încãrcãrii se modifica încãrcarea. 3. 1. Se apasã pe butonul din stânga a mausului. Clicând cu butonul din dreapta mausului încãrcarea concentrata se muta în poziþia noua. Încãrcãrile uniform distribuite pe suprafaþa se pot definii pe elemente finite de suprafaþa ºi domenii. Apãsând butonul din stânga a mausului se poate muta încãrcarea. F Încãrcãrile definite pe domenii se pãstreazã ºi la regenerarea reþelei de elemente finite.

Manual de utilizare 213 În funcþie de tipul elementului finit de suprafaþã încãrcãrile pot fi: Tip ªaibã În direcþia coordonatelor locale În direcþia coordonatelor globale - - - - Placã planã - - Învelitoare .

10. Încãrcãri din greutatea proprie Programul calculeazã greutatea proprie a elementelor în funcþie de aria secþiunii transversale ºi densitate în cazul barelor respectiv grosime ºi densitate în cazul elementelor de suprafaþã ºi le asociazã la ipoteza actualã.214 AxisVM 7. Efectul este asemãnãtor cu încãrcarea din temperaturã dT = dL (α ⋅ L) . Variaþie de lungime Pentru barele ºi zãbrelele selectate se poate defini o variaþie de lungime (eroare de fabricaþie) de mãrimea dL. O variaþie de lungime dL pozitivã induce compresiune în element.11. Încãrcãri tip lichid Pentru elementele marcate se pot defini încãrcãri de tip lichid liniar variabil. 3. .10. 3.10.0 3.10.12. Încãrcarea care acþioneazã asupra elementelor de suprafaþã este calculatã în centrul elementelor.

Forþã de tensionare Pentru barele ºi zãbrelele selectate se poate defini o forþã de tensionare P[kN]. Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente de barã Zãbrea Zãbrelelor selectate li se asociazã o variaþie de temperaturã uniformã. .Tref variaþia uniformã de temperaturã. O forþã de tensionare pozitivã induce în element întindere.10. Efectul este asemãnãtor cu încãrcarea datã de temperaturã dT = = − P (α ⋅ E ⋅ A ) .13.10. 3. Se dau urmãtorii parametrii: Tref: temperatura iniþialã Ts: temperatura fibrei superioare în direcþia selectatã Ti: temperatura fibrei inferioare în direcþia selectatã dT==T .Manual de utilizare 215 3.14. Se dau urmãtorii parametrii: Tref temperatura iniþialã (în stare netensionatã) T temperatura finalã (în timpul analizei) Barã/nervurã Barelor sau nervurilor selectate li se asociazã de asemenea o variaþie de temperaturã uniformã. = Dacã dT este pozitiv nervura sau bara se încãlzeºte.

Încãrcãri date de variaþie de temperaturã pe elemente plane Elementelor plane selectate li se poate asocia o variaþie de temperaturã uniformã sau neuniformã. ¹ dT =T1 – T2 variaþia de temperaturã neuniformã.0 Temperatura în centrul de greutate (T): Cu direcþia localã y T = T2 + (T1 − T2 ) T = T2 + (T1 − T2 ) yG Hy zG Hz Cu direcþia localã z unde (yG. elementul se încãlzeºte. zG) este centrul de greutate al secþiunii iar Hy. dT ≠ = T1 − T2 . Hz dimensiunile secþiunii descrise în baza de date a secþiunilor.216 AxisVM 7.15. dT = = (T1 + T2 ) / 2 − Tref ¹ dT variaþia neuniformã de temperaturã. Dacã dT= este pozitiv.10. Se dau urmãtorii parametrii: Tref: temperatura iniþialã (în stare netensionatã) T1: temeperatura feþei dinspre punctul de referinþã (la z > 0) T2: temeperatura feþei opuse punctului de referinþã (la z < 0) dT= variaþia uniformã de temperaturã luatã în considerare în planul median al elementului. 3.

10. ¹ Pentru elementele tip placã se ia în considerare numai componenta dT . reazemele nodale se încarcã cu deplasarea e [m] sau rotirea θ [rad]. Cedare de reazem În direcþia rezemãrilor. 3.Manual de utilizare 217 Punct de referinþã T1 T2 Pentru elementele tip ºaibã se ia în considerare numai componenta dT=.16. Dacã deplasarea nodului este blocatã pe direcþia componentei cedãrii de reazem (grad de libertate blocat) aceasta nu are efect asupra structurii. Cedarea de reazem este luatã în considerare cu forþa Preazem = K reazem ⋅ edeplasare care acþioneazã pe direcþia respectivã. Semnele pozitive ale cedãrilor de reazem sunt prezentate în figurã: . Ordinea de mãrime a rigiditãþii reazemului trebuie sã fie de 3-4 ori mai mare decât rigiditatea structurii pe direcþia reazemului.

F Încãrcare pentru linie de influenþã se poate defini numai în ipoteza de linie de influenþã.0 3. Valoarea deplasãrilor relative e sau θ trebuie sã fie +1. Zãbrea Pentru secþiunea barei selectate se poate da deplasarea relativã a secþiunii ex. Pentru aceastã încãrcare. (Vezi 3. Ipoteze ºi grupãri de încãrcare).00.10. Valoarea deplasãrilor relative ex trebuie sã fie +1.218 AxisVM 7.00 sau -1. Valoarea deplasãrilor relative e sau θ trebuie sã fie +1.00.1. Pentru aceastã încãrcare. componentele diagramelor deplasãri reprezintã liniile de influenþã ale secþiunii date a barei. componentele diagramelor de deplasare reprezintã linia de influenþã a secþiunii date a barei. Linii de influenþã Pentru secþiunea barei selectate se poate da deplasarea relativã a secþiunii ex /ey /ez /θx /θy /θz.10.17. Pentru aceastã încãrcare componentele diagramelor de deplasare reprezintã linia de influenþã a secþiunii date a barei.00 sau -1.00 sau -1. Barã .00. Pentru secþiunea barei selectate se poate da deplasarea relativã a secþiunii ex /ey /ez /θx /θy /θz.

Din valorile ºi vectorii proprii calculaþi de program în cadrul analizei modale programul genereazã încãrcãrile orizontale nodale aferente maselor nodale pentru fiecare mod de vibraþie. ‘n’. Cu aceste încãrcãri aferente fiecãrui mod de vibraþie.10. se efectueazã o analizã staticã. Seism Determinarea încãrcãrilor din seism se face cu analiza spectralã a rãspunsului pentru modele plane ºi spaþiale conform normativului P100-92.18. Din rezultatele obþinute se calculeazã media pãtraticã a solicitãrilor: Yk = ∑Y i 2 ki unde Yi este componenta deplasãrii sau a efortului într-o secþiune în modul i de vibraþie. Dupã efectuarea analizei statice. j + 1 = Yj + Yj + 1 iar suma obþinutã este consideratã ca un singur termen în calculul mediei pãtratice. Aceste ipoteze de încãrcare se pot folosi la crearea combinaþiilor de încãrcare ºi a combinaþiilor de dimensionare. iar în cealaltã cu negativ. . La definirea ipotezei seismice sunt generate douã ipoteze de încãrcare. ‘02’. cu denumirile marcate de ‘01’. Eforturile astfel obþinute sunt întotdeauna pozitive.Manual de utilizare 219 3. În cazul în care diferenþa între douã perioade proprii succesive este mai micã de 10%. atunci valorile deplasãrilor ºi solicitãrilor sunt calculate cu relaþia Yj . una marcatã cu ‘+’ ºi cealaltã cu ‘-‘. rezultatele aferente fiecãrui mod de vibraþie apar în ipoteze separate de încãrcare. În prima ipotezã media pãtraticã a deplasãrilor ºi eforturilor este cu semnul pozitiv.

de regulã.0 Se dau urmãtorii parametrii: α [ ]: coeficient de importanþã al construcþiei ks [ ]: coeficient funcþie de zona seismicã Tc [s]: perioada de colþ ψ [ ]: coeficient de reducere a efectelor acþiunii seismice Ve [m/s]: viteza echivalentã de propagare a undelor seismice Lc [m]: lungimea construcþiei În funcþie de perioadele proprii ale structurii.220 AxisVM 7. programul determinã coeficienþii βr conform diagramelor de mai jos: Forþele seismice sunt calculate conform relaþiei: S k . Factorii de participare parþiali se determinã cu relaþiile urmãtoare: 1 Ar 1 pry = Ar prx = ∑m v k k k kr γ kx γ ky ∑m v k kr . este un cuplaj dinamic neglijabil între oscilaþiile verticale ºi cele orizontale.r = α k s β r Ψ η'k . k : gradul de libertate al nodului r : numãrul modului propriu de vibraþie în timp ce coeficientul η kr ' η'kr = vkr pr unde factorul de participare pr se determinã cu relaþia: pr = 2 2 prx + pry + pr2θ În aceastã metodã de calcul nu este consideratã influenþa componentei de translaþie verticalã a miºcãrii seismice a terenului datoritã faptului cã.r Gk unde.

coordonatele în plan orizontal ale sistemului de referinþã global al punctului la care se raporteazã un grad de libertate de indice k. . ceea ce conduce la supradimensionãri considerabile.γ ky .208 log 2  + 0. înseamnã cã sarcinile seismice sunt supraevaluate. dã un mesaj de avertizare: Lc 1 < VeTr 3 F Dacã condiþia nu este satisfãcutã. Ve .cosinuºi directori al gradului de libertate de indice k în raport cu axele sistemului global de referinþe. y k .viteza echivalentã de propagare a undelor seismice în terenul de fundare.38 − 0.Manual de utilizare 221 pr θ = π 2 1 ξr VeTr Ar ∑ [m(x γ k k ky − yk γ kx )vkr + J k v'krγ kθ ] unde: Lc .lungimea construcþiei γ kx . Valorile coeficientului ξ r se determinã cu relaþia: ξ r = 2ζ r unde: Tg  Tg   ζ r = 0. Factorul Ar are expresia: 2 '2 Ar = ∑ mk v kr + J k vkr k ( ) în care: xk .0163 log 2    Tr Tr  Tr   Perioada predominantã Tg se determinã cu relaþia: Tg 2     3 Tg = 0.418 log 2 − 0. dacã nu este satisfãcutã.6TC Programul verificã inegalitatea de mai jos ºi.γ kθ .

222 AxisVM 7. 3.10.19. Modificarea se poate face astfel: 1. Dacã sunt selectate elemente finite ºi clicarea se face pe un element care nu este ales. Se þine apãsatã tasta [Shift] ºi se selecteazã cu cursorul elementele a cãror încãrcare se modificã.20. În rândul datei de modificat se comutã butonul de modificare. Dacã sunt selectate mai multe elemente finite. Se dã un clic pe butonul încãrcãrii. $ Masele nodale sunt vizualizate cu un cerc dublu de culoare roºu închis. Mase nodale Pentru analiza modalã I/II masele care nu sunt introduse în ipotezele de încãrcare se pot lua în considerare ca mase concentrate în noduri. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.0 3. m y. Pentru analiza modalã II masele nodale se pot lua în considerare ca încãrcãri statice care prin efectul de ordinul II afecteazã rezultatele.10. Se modificã data (datele). Pentru nodurile selectate se pot defini mase concentrate mx. Modificare Modificarea încãrcãrilor deja definite. Pentru selectare se poate utiliza ºi fereastra sau bara de selectare. selectarea se anuleazã iar modificarea se poate face numai pentru acest element. m z [kg] pe cele trei direcþii globale. 4. 3. 5. Dacã elementul este încãrcat cu mai multe încãrcãri se poate modifica numai o încãrcare a elementului. În acest caz se . 2. clicând pe unul dintre acestea se pot modifica încãrcãrile pentru toate elementele deodatã. Modificare rapidã: clicând pe elementul finit încãrcat se afiºeazã fereastra de dialog aferentã încãrcãrii.

. Caracteristicile încãrcãrii elementelor selectate care nu au fost modificate în fereastrã rãmân neschimbate. 4. Cu tasta OK se închide fereastra.21. ªtergere [Delete] ªtergerea încãrcãrilor deja definite.Manual de utilizare 223 poate modifica încãrcarea concentratã sau distribuitã care este mai aproape de punctul unde s-a fãcut clicarea. Etapele operaþiei de ºtergere sunt urmatoarele: 1. 2. acestea se ºterg. 3. Concomitent.] 3. Se apasã tasta [Del. Geometria Dacã la elementele geometrice sunt definite elemente finite ºi încãrcãri. În timpul selectãrii se poate utiliza bara de selecþie.10. F Modificarea încãrcãrilor se face în mod asemãnãtor cu definirea. se selecteazã elementele a cãror încãrcare se ºterge. acestea rãmân neschimbate. În fereastra de dialog a funcþiei se aleg elementele care se ºterg. F Dacã sunt selectate elemente a cãror încãrcare nu se poate modifica cu funcþia apelatã. diferenþa fiind numai în aspectul cã la modificare se poate schimba ºi o caracteristicã a încãrcãrii. la apãsarea tastei [Shift] ºi cu cursorul.

Dacã pe elementul finit a fost definitã ºi încãrcare se ºterge ºi aceasta. se ºterge ºi definiþia elementelor finite precum ºi încãrcãrile la care s-au folosit referinþele respective.0 Elemente Dacã la elementele finite au fost ataºate alte elemente finite (ex. acestea se ºterg de asemenea.224 AxisVM 7. . reazem sau nervurã). Referinþe ªtergând referinþele.

efectuarea analizei (în funcþie de tipul analizei) 3. modale de ordinul I ºi II ºi de stabilitate. programul efectueazã o operaþie de optimizare a numerotãrii nodurilor pentru a reduce lãþimea semibenzii sistemului de ecuaþii ºi implicit spaþiul ocupat de aceasta. Analizã Cu acest program se pot efectua analize statice de ordinul I ºi II. . analiza structurilor se bazeazã pe metoda elementului finit. durata unei analize ºi datele referitoare la model. programul verificã datele de intrare ºi avertizeazã utilizatorul dacã acestea nu sunt corecte. pregãtirea datelor pentru analizã 2. Metoda elementului finit este prezentatã detaliat în bibliografia manualului de utilizare. Pregãtirea datelor pentru analizã În cadrul pregãtirii datelor. În cadrul operaþiei se utilizeazã metodele Cutchill-McKee invers ºi Akhras-Dhatt într-un singur ciclu de iteraþie. Dupã aceasta. În sistemul de programe AxisVM. se pot vizualiza prin apãsarea butonului Detalii. analiza este întreruptã sau se poate continua sau întrerupe în funcþie de opþiunea utilizatorului. În funcþie de tipul erorii. Condiþia utilizãrii sistemului de programe este cunoaºterea metodei elementului finit aferent programului ºi experienþã în utilizarea acestuia. Analiza unei structuri este efectuatã în trei etape: 1. prelucrarea rezultatelor pentru vizualizare Etapele. Evoluþia procesului de optimizare ºi spaþiul ocupat de sistemul de ecuaþii aferente sunt afiºate în fereastra analizei.Manual de utilizare 225 4.

În acest mod se obþine un randament asemãnãtor pentru structuri plane ºi spaþiale. erorile de rezolvare a sistemului de ecuaþii provenite din rotunjiri ºi de rezemare a modelului. F Vezi descrierea elementelor contact. Precizia deplasãrilor obþinute va fi asemãnãtoare. analiza se efectueazã imediat pentru toate ipotezele de încãrcare. În cadrul analizelor. rezultatele sunt ordonate în funcþie de numerotarea iniþialã a nodurilor ºi pregãtite pentru vizualizare graficã.1.0 Analiza Etapele analizei sunt afiºate în fereastra analizei. se determinã în toate cazurile ºi sunt afiºate în fereastra de Info ca Eeq.226 AxisVM 7.00001 precizia rezultatelor nu este satisfãcãtoare din cauza faptului cã sistemul de ecuaþii nu este bine condiþionat. Matricea de rigiditate a structurii ºi matricea maselor se genereazã în funcþie de aceste grade de libertate nodale. Fiecare nod al modelului poate sã aibã ºase grade de libertate nodale de deplasare. La apelarea funcþiei. Comportarea geometric liniarã a structurii presupune cã deplasãrile structurii sunt mici. Prelucrarea rezultatelor pentru vizualizare Parametrii necesari pentru diferitele tipuri de analizã sunt prezentaþi în continuare. Dacã aceastã valoare este mai mare de 0. iar materialul utilizat este izotrop sau anizotrop ºi se comportã liniar (legea lui Hooke). Staticã Liniarã În cadrul analizei liniare. diagrama forþã-deplasare este liniarã. liniarã staticã. 4. Sistemul simetric liniar de ecuaþii este rezolvat cu metoda Cholesky modificatã în cazul analizelor statice ºi prin iterare în subspaþiu în cazul analizei modale ºi stabilitate. La prelucrarea datelor. arc ºi utilizarea acestora în analiza .

Selectarea parametrilor de control (forþã/deplasare) pentru analiza neliniarã: În cazul controlului în forþe. Aceastã comportare provine din utilizarea elementelor neliniare (contact. arc) sau dintr-o analizã geometric neliniarã (bare ºi zãbrele). incrementele se dau în incremente uniforme de forþã. Încãrcare Deplasare Factor de Forþã/Deplasare maximã . structura va fi încãrcatã în nodul selectat pe direcþia gradului de libertate ales în trepte uniforme de deplasare. structura va fi încãrcatã în trepte uniforme cu încãrcãrile multiplicate cu factorul de forþã. incrementele se dau în incremente uniforme de deplasare. La apelarea analizei neliniare apare fereastra cu parametrii necesari ai analizei: Parametrii analizei Se dau parametrii pentru analiza incrementalã: Ipoteza de încãrcare Se alege ipoteza de încãrcare pentru care se face analiza (numai o singurã ipotezã sau combinaþie). se dã factorul de forþã (control în forþe) sau valoarea deplasãrii maxime (control în deplasãri). În funcþie de control. În cazul controlului în deplasãri. În acest caz.Manual de utilizare 227 Neliniarã În cadrul analizei neliniare diagrama forþã-deplasare este neliniarã. În acest caz.

228 AxisVM 7. forþã sau lucru mecanic (este obligatoriu cel puþin un criteriu). forþã 0. Valorile implicite pentru parametrii de convergenþã sunt urmãtoarele: deplasare 0. În aceste cazuri valoarea lui n se dã în consecinþã. În prima iteraþie a fiecãrui increment. corecþia se face pentru fiecare iteraþie. În majoritatea cazurilor.001. Deplasare/Încãrc are/ Lucru mecanic . actualizarea mai rarã a rigiditãþilor conduce la un timp de rulare mai favorabil. Actualizarea rigiditãþilor Numãrul maxim de iteraþii Se alege în funcþie de nelinearitatea structurii ºi parametrii analizei folosite. pentru o eroare mare a incrementului de deplasare. Criterii multiple de convergenþã se pot exprima în deplasãri.0001 lucru mecanic 0. dar pentru structuri cu comportare neliniarã pronunþatã. valoarea incrementului deplasãrii ºi vectorul forþelor neechilibrate trebuie sã se anuleze (sã tindã cãtre zero). chiar dacã numãrul iteraþiilor este mai mare. atunci în analizã se ia în considerare neliniaritatea acestor elemente (contact. În funcþie de mãrimea deplasãrilor programul face o analizã de ordinul I sau de ordinul II. barã ºi nervurã. corespunde o forþã micã neechilibratã sau invers. arc) se activeazã doar opþiunea Neliniaritatea geometricã. În procesul de iterare. Dacã în model nu sunt elemente neliniare (contact. Neliniaritate geometricã pentru bare Pentru aceasta opþiune programul determinã echilibrul pentru structura deformatã. Dacã criteriile de convergenþã nu sunt îndeplinite în numãrul maxim de iteraþii.0 Numãrul incrementelor Se dau numãrul paºilor pentru analiza incrementalã.0000001. Dacã în model sunt elemente neliniare. În anumite situaþii. Aceastã valoare are efect favorabil asupra comportãrii numerice ºi conduce la convergenþã pentru un numãr minim de paºi. sunt necesari mai mulþi paºi. Este foarte important ca parametrii convergenþei sã fie daþi corespunzãtor. programul corecteazã rigiditãþile structurii. Valoarea implicitã este 1. programul nu dã rezultate. arc). Criterii de convergenþã Analiza convergenþei asigurã precizia rezultatelor analizei neliniare. criteriul exprimat cu ajutorul lucrului mecanic este suficient. Valoarea implicitã este 20. pentru asigurarea convergenþei numerice. Prin activarea opþiunii Neliniaritatea geometricã pentru bare se poate þine cont ºi de neliniaritatea elementelor de barã ºi zãbrea. Pentru setarea implicitã (n=1). Programul þine cont de neliniaritatea geometricã numai pentru elementele zãbrea. În unele cazuri.

În aceastã analizã. Metoda este cunoscutã în mai multe variante. care diferã între ele prin modul de corectare a matricii de rigiditate. programul foloseºte o metodã iterativã de tip Newton-Raphson. În majoritatea cazurilor este suficientã salvarea numai a ultimului increment. Deplasãrile ºi eforturile (redistribuþia eforturilor) determinate în acest fel þin cont de comportarea neliniarã a betonului armat. În acest caz deplasãrile ºi eforturile în placã sunt determinate pe baza diagramei de moment-curbura. În cazul în care se salveazã numai ultimul increment comportarea structurii în fazele intermediare nu se poate urmãrii. Salvarea ultimului increment Dacã analiza neliniarã se efectueazã cu mai multe incremente de încãrcare programul determinã deplasãrile ºi eforturile pentru fiecare incremente de încãrcare. în continuare este exemplificatã comportarea unui sistem cu un singur grad de libertate: F Observaþie Arc neliniar elastic Comportãri posibile . În acest caz se selecteazã opþiunea respectivã. Pentru o mai bunã înþelegere a analizei.Manual de utilizare 229 F Barele trebuie împãrþite în cel puþin patru segmente. Luarea în considerare a armãrii efective În cazul plãcilor de beton armat este posibilã efectuarea analizei cu armarea efectivã.

atunci se poate utiliza o metodã NewtonRaphson modificatã. Comportãrile cu palier „snap-through” nu se pot analiza cu control în forþe.0 Dacã n=1 (valoarea implicitã). În acest caz. În figurã este prezentatã. analiza se confruntã cu instabilitatea numericã. . Dacã n>Numãrul maxim al iteraþiilor. atunci rigiditãþile se corecteazã în fiecare iteraþie ºi metoda de iterare se numeºte metoda Newton-Raphson obiºnuitã. Observaþie Control de forþã/deplasare În cazul sistemelor cu consolidare.230 AxisVM 7. În figurã este reprezentat procesul de iterare pentru n=2. Dacã 1<n<Numãrul maxim a iteraþiilor. structura se poate analiza fãrã probleme cu control în deplasãri. ceea ce conduce la divergenþa procesului de iterare dacã n>1. În acest caz. dã eroare datoritã faptului cã structura are deplasãri foarte mari. iar metoda de iteraþie se numeºte metoda Newton-Raphson modificatã. o soluþie cu control de forþã pentru o structurã cu o caracteristicã forþãdeplasare care. la valoarea P0 a forþei. Datoritã acestui fapt. soluþia este utilizarea controlului în deplasãri. cu linie continuã. atunci rigiditãþile se corecteazã numai în prima iteraþie. la schimbarea stãrii elementului contact se corecteazã rigiditatea elementelor chiar dacã aceasta nu este necesarã conform parametrului n.

Acest fenomen influenþeazã rezultatele analizei modale. Ordinul II .Manual de utilizare 231 4. programul foloseºte matricea diagonalã a maselor. În cadrul analizei structurii. la acest tip de analizã se folosesc rezultatele de la o ipotezã staticã. Programul verificã dacã au fost determinate valorile proprii cele mai mici. F Parametrii analizei Se dau parametrii pentru analiza modalã: Ordinul I Efectul forþelor de întindere/compresiune asupra rigiditãþii elementelor nu este luat în calcul în timpul analizei pentru determinarea modurilor de vibraþie. aceasta conþinând doar mase de translaþie. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori proprii (programul foloseºte metoda iterãrii în subspaþii). La analizã. În cadrul analizei sunt luate în calcul efectele forþelor axiale asupra rigiditãþii elementelor. În toate cazurile. Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina. programul determinã numai valori proprii pozitive. Analiza modalã În cadrul analizei modale. programul determinã primele n valori proprii cerute ºi vectorii proprii aferenþi. În analiza modalã de ordinul II forþele de întindere mãresc rigiditatea elementelor iar forþele de compresiune scad rigiditatea.2.

Valoarea implicitã este 6 iar valoarea maximã 99. Precizia rezultatelor este suficient de bunã dacã pentru fiecare semiundã elementele sunt împãrþite în patru segmente (în cazul elementelor de suprafaþã pe ambele direcþii). ferme. Se poate opta pentru convertirea încãrcãrilor de naturã gravitaþionalã în mase. În cadrul analizei modale de ordinul I ºi II încãrcãrile pot fi convertite în mase. Convergenþa valorilor proprii Convergenþa vectorilor proprii F . În consecinþã. Dacã nu sunt îndeplinite criteriile de convergenþã cu parametrii de convergenþã aleºi. programul nu dã rezultate.00001. Numãrul modurilor cerute nu poate sã fie mai mare decât numãrul gradelor de libertate dinamicã ale structurii. atunci aceasta va apare în paleta de informaþii cu culoarea roºie. etc.0E-10. În analizã.232 AxisVM 7. Valoarea de referinþa implicitã este de 0. La analiza modalã de ordinul II programul foloseºte rezultatele de la o ipotezã staticã. Se determinã convergenþa relativã a valorii proprii. Valoarea erorilor cu care au fost determinate vectorii proprii sunt comparate cu aceastã valoare de referinþã. pentru o modelare corespunzãtoare a distribuþiei maselor în model este necesarã împãrþirea barelor în mai multe segmente ºi discretizarea corespunzãtoare în cazul elementelor finite plane. din acest motiv este foarte importantã alegerea parametrilor de convergenþã. Dacã eroarea este mai mare decât valoarea de referinþã. Numãrul maxim de iteraþii Numãrul maxim a iteraþiilor se alege în funcþie de modurile de vibraþie care se determinã (valoare mai mare pentru numãr mai mare de valori proprii). Pentru acoperiºuri cu deschideri mari ºi structurã în reþea suficient de densã (grinzi.0 Numãrul modurilor de vibraþie Se dã numãrul modurilor de vibraþie care se determinã în cadrul analizei. Se poate selecta ipoteza de încãrcare sau doar masa care sã se ia în considerare în cadrul analizei (numai o singurã ipotezã sau combinaþie). Ipotezã Convertirea încãrcãrilor în mase Criterii de convergenþã Analizele de convergenþã asigurã precizia rezultatelor analizei modale. programul foloseºte matricea diagonalã a maselor. cabluri. Pentru structuri în cadre etajate se poate adopta modelul cu masele concentrate în noduri.) este suficient a considera masele aplicate în noduri. Valoarea implicitã este de 1. Valoarea implicitã este de 20.

Se dau numãrul formelor de pierdere a stabilitãþii dorite.3. iar valoarea maximã 99. Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina. Stabilitate În cadrul analizei de stabilitate programul determinã numãrul cerut de parametrii critici de încãrcare minimi ºi formele de pierdere a stabilitãþii aferente. Programul verificã dacã au fost determinate valorile proprii cele mai mici. Numai valoarea cea mai micã are semnificaþie fizicã (aceastã valoare dã parametrul critic al încãrcãrii). F Parametrii analizei Se dau parametrii pentru analizã: Ipoteza Se alege o ipotezã de încãrcare pentru care se face analiza de stabilitate (numai o singurã ipotezã). Valoarea implicitã este 6. În cadrul analizei structurii. Numãrul formelor de pierdere a stabilitãþii .Manual de utilizare 233 Formele de vibraþii sunt normalizate în raport cu matricea maselor: { }T ⋅ [M ] ⋅ { } = 1 U U 4. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori proprii (programul foloseºte metoda iterãrii pe subspaþii). Criterii de convergenþã Vezi în capitolul Analiza modalã. programul determinã numai valori proprii pozitive.

Zãbrea Barã Nervurã Element finit patrulater de ºaibã. placã. λcr < 0 . Secþiunea barei trebuie sã aibã una sau douã axe de simetrie (dacã încãrcãrile acþioneazã în planurile de simetrie) sau trebuie definite cu momentele de inerþie principale I1 ºi I2. Barele trebuie împãrþite în cel puþin patru segmente. Programul nu analizeazã flambajul zãbrelelor.4. ºi secþiunea barei nu se roteºte în jurul axei x locale). placã. Toate tipurile de elemente finite se pot utiliza în analizele staticã I.0 Flambajul barelor F F Prin flambajul barelor se înþelege flambaj într-un plan (axa deformatã a barei este o curbã planã. F În cazul structurilor care conþin elemente de zãbrea programul determinã parametrul critic al încãrcãrii aferente pierderii globale a stabilitãþii. Analiza staticã geometric nelinearã ºi analiza modalã de ordinul II se poate efectua numai pentru structurile alcãtuite din bare. modalã I ºi stabilitate. Elemente finite Structurile analizate pot sã conþinã diferite elemente structurale. 4.234 AxisVM 7. Dacã. pierderea stabilitãþii are loc pentru încãrcarea cu semnul opus. iar parametrul critic al încãrcãrii aferente ipotezei este λcr efectiv ≥ λcr . Pentru modelarea acestor elemente programul dispune de numeroase elemente finite. învelitoare Element finit triunghiular de ºaibã. învelitoare .

Element cvadratic izoparametric cu ºase noduri Placã • • • .Manual de utilizare 235 Arc (numai o singurã componentã este reprezentatã) Contact Reazem (numai o singurã componentã este reprezentatã) Deplasãrile nodale ale elementelor finite în sistemul local de coordonate sunt prezentate în tabelul urmãtor: Element finit Zãbrea ex u ey v ez w θx θy θz Figura • Element liniar izoparametric cu douã noduri Barã • • • • • • Element cubic Hermit de tip Euler-Bernoulli-Navier cu douã noduri Nervurã • • • • • • Element izoparametric Thimosenko cu trei noduri cu câmp cvadratic de deplasãri ªaibã • • Element cvadratic izoparametric de tip Serendipity cu opt noduri.

z (•) rigiditatea în direcþia datã Eforturi Eforturile în elementele finite în sistemul local de referinþã: Element finit Zãbrea Barã Nervurã ªaibã Placã Învelitoare Arc Contact Reazem Corp rigid Element de legãturã Solicitare Nx Nx Qy Nx Qy nx ny nx Nx Nx Nx ny Ny Ny Qz Qz nxy nxy Nz Nz Mx Mx mx mx Mx Mx My My my my My My Mz Mz mxy mxy Mz Mz qx qx qy qy .0 Element cvadratic izoparametric de tip Hughes cu nouã noduri (Mindlin). y. z θx. w translaþii locale în direcþia axelor x. θy. element cvadratic izoparametric cu ºase noduri (Mindlin) Învelitoare • • • • • Element combinat din elementele ºaibã ºi placã Reazem • • • • • • (numai douã componente) Arc Contact Corp rigid Element de legaturã Unde: • • • • • • • • (numai douã componente) • • • • • (numai douã componente) u.236 AxisVM 7. θz rotiri locale în direcþia axelor x. v. y.

a cãror efecte asupra rezultatelor trebuie luate în considerare (la dimensionare).: a. învelitoare. În aceastã etapã.) În cazul structurilor speciale. goluri). Analiza structurii. materialele. Evitarea singularitãþilor. . În locurile cu concentrãri de tensiuni (unghiuri ascuþite) este indicatã o discretizare mai finã. Discretizarea structurii. nu este satisfãcutã o condiþie se reia parcurgerea punctelor 1. 8. compatibilitate). Concluzii finale privind rezistenþa ºi stabilitatea structurii cu respectarea criteriilor de rezistenþã ºi stabilitate. Verificarea datelor de intrare (precizie. Extragerea rezultatelor caracteristice sub formã tabelarã sau diagrame. luând în considerare forma.) Caracteristici de rezemare e. 2.) Corectitudinea ºi precizia rezultatelor (convergenþa). 7.) Topologia elementelor d. cu modificãrile necesare. Poziþia nodurilor ºi a liniilor (topologia împãrþirii în elemente finite) de reþea depind ºi de discontinuitãþile apãrute în geometrie (linii de contur neregulate. Reluarea analizei. 4.Manual de utilizare 237 4. 3. Definirea discontinuitãþilor locale (rigidizãri. 5. Modelare Construirea modelului de calcul al structurii înseamnã acceptarea unor ipoteze (simplificatoare). Dacã în punctul 10.) Caracteristici geometrice b. Alegerea rezultatelor caracteristice.d. reazeme intermediare) ºi încãrcãrile (forþe concentrate sau distribuite variabile) structurii. placã. încãrcãrile ºi rezemãrile efective. de rezemare ºi a încãrcãrilor pe structurã. b. La elementele de suprafaþã. Verificarea rezultatelor dupã criteriile: a. 12.5.) Încãrcãri (staticã). 6. analiza cu altã metodã sau program pentru compararea ºi analiza rezultatelor. cauzate de efecte concentrate. la baza împãrþirii în elemente finite trebuie sã fie o analizã atentã a stãrii de tensiune ºi deformaþie a structurii. materialul elementelor ºi proprietãþile de rigiditate se concentreazã în axa elementelor. 9.) Caracteristici de rigiditate c. grindã). Fineþea discretizãrii trebuie sã fie în concordanþã cu precizia doritã de calcul ºi hardware-ul disponibil. Determinarea modului de preluare a încãrcãrilor (efectul de ºaibã. 11. Alegerea tipurilor de elemente finite pentru modelarea structurii. de elasticitate. Pregãtirea datelor conform punctul 5.) Compatibilitatea rezultatelor cu condiþiile definite în punctul 6. mase (analiza modalã). Etapele unei analize Analiza unei structuri cu metoda elementului finit are urmãtoarele etape: 1. Determinarea proprietãþiilor geometrice. c.-6. 10.

‘Aceasta nu este valoarea proprie minimã (xx)’ . ‘Matrice singularã Jacobi’ Matricea de rigiditate Jacobi a unui element finit este singularã (geometrie deformatã). Contururile curbe pot fi aproximate cu un numãr corespunzãtor de segmente drepte. Mesaje de eroare ‘Matricea de rigiditate nu este pozitivã’ Determinantul matricii de rigiditate este zero sau negativ. dar finite. reþeaua cu o împãrþire mai finã trebuie sã conþinã împãrþirea anterioarã. ‘Nodurile nu au grad de libertate liber’ Toate gradele de libertate sunt blocate. ‘Incrementul de rotire este foarte mare’ Incrementul de rotire al elementului depãºeºte π/4 rad (90°).238 AxisVM 7. Pentru o soluþie corectã trebuie majorat numãrul treptelor de forþã. Paºii de incrementare sunt prea mari sau criteriile de convergenþã nu sunt suficient de restrictive. ‘Deformaþie foarte mare în incrementul actual’ Elementul a suferit deformaþii foarte mari în incrementul actual. ‘Criteriile de convergenþã nu au fost îndeplinite’ Numãrul iteraþiilor nu este suficient. ‘Nu s-a gãsit nici o valoare proprie’ Criteriile de convergenþã nu au fost îndeplinite pentru nici o valoare proprie. din cauza unei modelãri greºite. 4. ‘Prea multe valori proprii’ Rangul matricii maselor este mai mic decât a modurilor de vibraþie cerute. ‘Divergenþã în iteraþia actualã’ În procesul de iterare a apãrut divergenþã.6. Pentru a mãri precizia rezultatelor este necesarã îndesirea reþelei de elemente finite.0 se face prin aplicarea acestora pe suprafeþe mici. În fiecare caz. ‘Componentã de deplasare necorespunzãtoare’ Componenta controlului în deplasãri este aleasã pe direcþia unui grad de libertate blocat.

Modificaþi reþeaua!’ Modificaþi geometria elementelor finite denaturate..’ Mãriþi numãrul incrementelor de încãrcare. ‘Modelul conþine elemente denaturate (foarte deformate).’ Verificaþi rezemarea pe direcþia respectivã ºi gradele de libertate nodale. . ‘Nodul . ‘Rezultatele nu sunt convergente nici dupã numãrul maxim de iteraþii’ Mãriþi numãrul maxim de iteraþii..Manual de utilizare 239 Existã xx valori proprii mai mici decât cea calculatã.. pe direcþia . ‘Elementul finit a suferit deformaþii excesive în timpul analizei.. nu are rigiditate.

0 Aceastã paginã este lãsatã intenþionat goalã. .240 AxisVM 7.

1. Vizualizarea rezultatelor obþinute. Staticã De pe foaia Staticã se poate efectua analiza staticã de ordinul I ºi II. înfãºurãtoarea sau combinaþia de dimensionare Animaþie Reprezentare diagrame neliniare Analizã staticã liniarã Analizã staticã neliniarã Analiza staticã liniarã Vezi detaliat…4.1.Manual de utilizare 241 5. Staticã Analiza staticã neliniarã Vezi detaliat…4. Rezultate 5. Scara de reprezentare Parametrii de reprezentare Analizã staticã neliniarã Analizã staticã liniarã Componenta reprezentatã Cãutare valori min/max Modul de reprezentare Ipoteza de încãrcare. Staticã .1. combinaþia.

combinaþia. Ipoteza de încãrcare.0 Parametrii de reprezentare Modul grafic ºi parametrii de reprezentare a rezultatelor. înfãºurãtoarea sau combinaþia de dimensionare Componenta reprezentatã Scara reprezentãrii Parametrii de interpolare Modul interpolãrii Parametrii de intensitate Afiºare valori pe diagrame Modul de reprezentare a rezultatelor Opþiune pentru aplicarea setãrilor în toate ferestrele Vizualizare detalii În continuare sunt explicaþi parametrii din fereastra de dialog de reprezentare. Se poate selecta ipoteza de încãrcare.242 AxisVM 7. combinaþia. . înfãºurãtoarea sau combinaþia de dimensionare.

Min Vizualizarea numai a valorilor maxime (valoarea cu semnul). Ipotezã sau combinaþie de încãrcãri Selectare înfãºurãtoare Selectare combinaþie de dimensionare Reprezentare valori minime ºi maxime pentru înfãºurãtoare ºi combinaþie de dimensionare În funcþie de analiza efectuatã se poate selecta din rezultatele liniare sau neliniare. 3.Manual de utilizare 243 Ipoteza Prin apãsarea butonului Selectare se deschide fereastra de dialog Alegeþi o ipotezã. Pentru aceste rezultate se pot alege douã sau trei tipuri de rezultate: 1. 2. Max Vizualizarea numai a valorilor minime (valoarea cu semnul). din ipotezele selectate. Max . Rezultatele pentru o ipotezã sau combinaþie de încãrcare. Diagrama înfãºurãtoare din ipoteze ºi/sau combinaþii de încãrcare. În cazul diagramelor înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot alege din opþiunile: Vizualizarea concomitentã a valorilor maxime ºi minime. Min. În cazul analizei liniare programul genereazã combinaþii de dimensionare folosind gruparea încãrcãrilor (vezi detaliat Gruparea încãrcãrilor). Programul. alege valorile minime ºi maxime ºi le vizualizeazã.

Izolinie Este un mod de reprezentare a componentei solicitãrii. atunci diagramele sunt afiºate numai în secþiunile selectate. Componenta Scara Uniformizarea solicitãrilor . Pe diagrame se poate afiºa ºi valoarea solicitãrilor. Intervalul valorilor minime ºi maxime este împãrþit în subintervale ale cãror limite sunt reprezentate cu linii de culori diferite. Deformat Structura este vizualizatã numai în forma deformatã.3.3. Detaliile pentru setarea ferestrei de scarã a culorilor vezi: Paleta de culori (1. Valorile solicitãrilor corespunzãtoare culorilor sunt afiºate în Fereastra de scarã a culorilor. Dacã existã secþiune definitã printr-un plan de secþiune. Modul de reprezentare Diagramã Componenta rezultatelor selectate este reprezentatã sub formã de diagramã. Secþiune Componenta rezultatelor selectate este reprezentatã pe secþiune cu sau fãrã afiºarea valorile solicitãrilor. Valoarea implicitã este de 1. Se poate alege componenta de reprezentat. Scara de reprezentare a diagramelor.). Dacã pentru modul de reprezentare se alege opþiunea Secþiuni. Valorile solicitãrilor corespunzãtoare limitelor culorilor sunt afiºate în Fereastra de scarã a culorilor. Suprafaþã de nivel Este un mod de reprezentare a componentei solicitãrii.) Inactiv Secþiuni Este dezactivatã reprezentarea graficã. Intervalul valorilor minime ºi maxime este împãrþit în subintervale care sunt reprezentate cu suprafeþe de culori diferite.244 AxisVM 7.00 pentru care valoarea maximã din diagramã va fi 50 de pixeli. Detaliile pentru setarea ferestrei de scarã a culorilor vezi: Paleta de culori ( 1.0 Reprezentare structurã Nedeformat Reprezentarea structurii ºi în forma nedeformatã. Nu este Solicitãrile obþinute în noduri nu sunt mediate.10. Scara se poate modifica dupã preferinþã.10. afiºarea conturului dreptunghiular al acesteia se poate seta prin opþiunea Desenarea conturului secþiunii. Se pot activa reprezentarea secþiunilor deja definite. Sunt reprezentate secþiunile deja definite ºi selectate.

/Max. elemente de contact ºi arc. lini sau suprafeþe vor fi minimele ºi maximele locale. Valorile afiºate pe noduri. Toate Solicitãrile obþinute în noduri sunt mediate fãrã a se lua în considerare caracteristicile elementelor ºi încãrcãrile pe acestea. Rezultatele pe elemente de suprafaþã sunt date în ºapte sau nouã noduri. Punctul cu valoarea maximã este marcat cu un punct negru pe ecran. reazeme de muchie.Manual de utilizare 245 Selectiv Solicitãrile obþinute în noduri sunt mediate în funcþie de sistemul local de coordonate a elementelor care sunt legate în nodul respectiv ºi încãrcãrile aferente elementelor. secþiuni. Nod Afiºarea valorii componentei pe nod sau pe reazem nodal. Suprafaþã Afiºarea valorii componentei rezultatelor pe elemente de suprafaþã ºi reazeme de suprafaþã. Variaþia intensitãþii Valori numerice pe Setarea parametrilor de intensitate. Linie Afiºarea valorii componentei rezultatelor pe barã. Programul determinã valoarea maximã absolutã pe elementul finit ºi o afiºeazã numai pe aceasta. Numai Min. nervurã. .

m1. Sxy.Înfãºurãtoarea .Efort unitar în suprafaþã (Sxx. Qz. S1. Ryy. So. Ry. eY. nyv. nxv. θZ. mx.Deplasãri (eX.Solicitãri de barã (Nx. Ry. ny.eR. dmy. Rz. an. Ry.Inactiv .Suprafaþã de nivel . Qy.Reacþiune reazem pe muchie (Rx. S2) . qR. dnxy. Tz ) . Rz) . dmx.Reacþiune reazem nodal (Rx. Sxz. dmxy. my. Rxx.0 Ipoteza de încãrcare. θY. eZ θX. qy.Efort unitar în barã (Smin. Rxx. Ryy.246 AxisVM 7.Reacþiune reazem de suprafaþã (Rx.Eforturi de suprafaþã (nx. αm. Rzz) . Mz) . Rzz) . Rxx. θR) . Rz. Syy.Secþiune . mxv. Ryy.Solicitare contact (Nx) Modul de reprezentare Modul de reprezentare Din lista de selecþie se poate alege modul de reprezentare a componentei rezultatelor: . n2. dqx.Izolinie . Ry.Diagramã .Ipoteza sau combinaþia de încãrcare .Ty. dny. Rz. combinaþia. mxy. m2.Pasul analizei neliniare .Combinaþie de dimensionare Componenta reprezentatã Din lista de selecþie se poate alege componenta de: . n1. înfãºurãtoare sau combinaþia de dimensionare Din lista de selecþie se poate alege . Rzz) . qx. Syz. myv) Variaþia intensitãþii (dnx. Mx. dqy) . Smax.Solicitare arc (Rx. My.

valorile minime ºi maxime se referã numai la acestea).Manual de utilizare 247 La reprezentarea componentelor rezultatelor înfãºurãtoare Min. 5.1. Max ºi combinaþii de dimensionare Min. . Dacã aceste valori extreme apar în mai multe noduri acestea sunt marcate de program.1. Scara reprezentãrii Cu scara reprezentãrii se poate modifica scara diagramelor. Funcþia determinã valoarea minimã ºi maximã a componentei selectate. Valori minime ºi maxime Programul cautã valorile minime ºi maxime în ipoteza de încãrcare ºi detaliul actual (dacã sunt activate detalii. Max. modul de reprezentare cu Izolinie ºi Suprafeþe de nivel nu se poate folosi.

Parametrii Animaþie Derulare Unidirecþional Derulare de la zero pânã la valoarea maximã. Bidirecþional Derulare continuã de la zero pânã la valoarea maximã. formele de vibraþii ºi de pierdere a stabilitãþii cu faze de miºcare. .248 AxisVM 7.2. Animaþie Salvare în fiºier video Butoane de comandã Setarea vitezei de rulare Setarea parametrilor de animaþie Se pot vizualiza deplasãrile.0 5.1. eforturile.

Realizare fiºier video: Clicând pe butonul roºu putem salva animaþia sub numele numefisier. care ulterior poate fi vizualizat cu programul Windows Media Player. ceea ce înseamnã o vitezã de 10 poze/sec.. Recalculare culori Culorile sunt schimbate în fiecare fazã conform valorilor zero ºi maximã setatã în Fereastra de scarã a culorilor. Implicit aceastã valoare este de 100 ms... Recalcularea randãrii Vizualizarea solicitãrii cu acoperire în fiecare fazã. . Fiºier video Programul genereazã în fiºierul video un numãr de secvenþe care se poate seta la Parametri.avi. De obicei aceste filme au durata setatã în fereastra Durata pozelor – dacã hardware-ul are capacitatea necesarã pentru vizualizare.Manual de utilizare 249 Generare faze Secvenþe Numãrul cadrelor folosite pentru animaþie între 3-99.

0 5. . Perechile de valori aferente paºilor de iteraþie se reprezintã cu o linie continuã.3.250 AxisVM 7.1. Reprezentare diagrame Parametrii diagramei Reprezentarea rezultatelor calculului neliniar sub formã de diagrame. Se pot reprezenta maxim douã diagrame. Pentru diagramã trebuie selectatã o componentã pentru axa X ºi una pentru Y.

în funcþie de tipul de secþiune). Word…).4. se pot selecta ºi alte criterii de filtrare pentru afiºarea tabelarã a rezultatelor (de ex. în tabel se afiºeazã numai rezultatele pe aceste elemente.Manual de utilizare 251 Setarea parametrilor: 5. se poate transfera în alte programe (de ex. în afarã de valorile componentelor min/max.2).1. cu ajutorul memoriei temporare (Clipboard). Excel. Dupã preferinþã. Dacã o parte din elementele structurii sunt selectate.10. Conþinutul tabelului. sunt afiºate datele ipotezelor participante în aceste combinaþii cu notaþiile urmãtoare: [ … ] ipotezele cu încãrcãrile permanente | … | ipotezele cu încãrcãrile cvasipermanente { … } ipotezele cu încãrcãrile variabile ( … ) ipotezele cu încãrcãrile excepþionale . Tabele cu rezultate În tabele sunt afiºate valorile rezultatelor. În tabelul Combinaþii de dimensionare (vezi 3.

În caz contrar în locul componentelor aferente se afiºeazã ‘∗’.252 AxisVM 7. Cautã valori extreme . Componentele aferente valorilor maxime se afiºeazã în toate cazurile. Dacã componenta min/max apare într-o singurã secþiune valorile aferente din acel loc se afiºeazã ºi în tabel. În coloana Distanþã se afiºeazã locul primei apariþii a componentei min/max. În acest extras sunt afiºate valorile eforturilor minime ºi maxime din tabel.0 Extras La capãtul fiecãrui tabel se gãseºte un extras care este întocmit din valorile rezultatelor din tabel. În tabel valorile minime ºi maxime sunt extrase numai pentru elementele selectate.

Concomitent se pot afiºa mai multe bare în aceastã fereastrã.1.5. pe baza cãrora este determinatã rezultanta translaþiilor (eR) ºi rezultanta rotirilor (fR). Nod Deplasãri Ca rezultat. se obþin valorile componentelor deplasãrii dupã direcþiile globale. Reprezentãrile deplasãrilor pentru o ºaibã în consolã: diagramã cu afiºarea valorilor secþiune cu afiºarea valorilor curbã de nivel suprafaþã de nivel s Barã Se obþin componentele rezultatelor deplasãrilor secþionale a barelor în sistemul global ºi local de coordonate. Se activeazã prin selectarea barei. valorile deplasãrilor nodale ºi secþionale se afiºeazã în sistemul global de coordonate. La vizualizarea modelului sau detaliile modelului. La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu deplasãrile nodale ºi secþionale ale barei în sistemul local de coordonate al acestuia.Manual de utilizare 253 5. dacã: – diferenþa dintre unghiurile locale de coordonate a barelor nu depãºeºte o valoare datã – direcþiile axelor locale „x” coincid – materialele barelor sunt identice .

1 7.00116 -0.9 -2.00095 -0.9 -2.00004 0.00004 0.0 -1.00222 0.9 -2.1 -1.6 fx [rad] 0.00066 0.4 3.00087 -0.00138 -0.7 8.00110 fR [rad] 0.000 4.9 -2.000 0.00004 0.9 ey [mm] -0.000 3.6 eR [mm] 3.00069 0.00031 0.00114 0.9 5.00130 -0.2 ez [mm] 1.9 -2. Prin miºcarea liniei albastre ale diagramelor.1 3.9 -2.000 1.0 4.00004 0.00155 0.00192 -0.9 -2. În cazul înfãºurãtoarelor se poate opta pentru activarea sau dezactivarea funcþiilor componente.00005 fy [rad] -0.4 7.7 5.9 -2.00110 -0.7 -4.00004 0.1 8.00004 0.9 -2.254 Salvare imagine Editor de breviar de calcul Copiere Imprimare AxisVM 7.00030 0.8 5.8 5.00208 0.00081 0.00036 0.6 -4.00178 -0.8 -3.4 5.00096 fz [rad] -0.5 -4.3 8.00108 -0.00161 -0. pe barã se citesc rezultatele în diferite puncte.500 1.500 3.00072 -0.500 4.00055 -0.500 2.9 -4.0 Ipoteza/ combinaþie de încãrcare Înfãºurãtoare inactivã Înfãºurãtoare activã În cadrul ferestrei existã posibilitatea afiºãrii rezultatelor ºi a altor ipoteze sau combinaþii de încãrcare.000 0.00004 0.6 4.00128 -0.000 2.00004 0.00016 0.2 -4.00220 0.00004 0.00160 . Tabele cu rezultate 80 ipotezã sau combinaþie de încãrcare Secþ 1 Dist [m] L=5.9 2.500 5.00215 0.00125 -0.00188 -0.9 -2.000 ex [mm] -2.9 5.4 4.7 4.00004 0.5 6.00014 0.9 -4.9 -2.00186 0.1 7.

6 1.3 -4.00127 0.500 5.00016 -0.6 3. 5.00094 0.00015 -0. 1.Ip.000 0.00063 -0.} {Ip.000 0.9 -1. 2.6 -0.00188 -0. [m] L=5.Tk 5.9 ey [mm] ez [mm] eR [mm] fx [rad] fy [rad] fz [rad] fR [rad] ex ey ez fx fy fz min max min max min max min max min max min max m/m -4.00009 0.00019 0. 2. 80 1 C m/m Ipot. 1.Te) (7. 2..Tk Ci.00015 0.00023 0.000 1.000 5.} {Ip.00159 0.Te) (7.00127 0.00063 0.9 -2.] [Ip.00028 0.000 0.] [Ip.9 -2. 1. 1. 2.500 5.00006 -0.00162 fy fz 0.00011 -0.6 1.] [Ip.6 5.4 7.000 0.. 1.6 2.. ex ey min max min max min max min max min max min max min max fR min max 3.00201 0.00065 -0.00214 0. 5.4 -2.00188 0.7 7.6 4.Tk 5. 1.Tk 2.] [Ip. 2.00127 -0.Ip.00130 0.00023 0.000 0.1 -4. 1.00020 -0...000 5. [m] -2. 3.00127 -0.1 -0.500 4.000 0.9 5. 4. 1.} {Ip.1 -4.} {Ip.00065 0. 4.00098 -0.Ip.5 7.Ip.00094 -0.Tk 7.9 0.1 -4.Ip.00023 0.] {Ip.9 -9.00016 -0. 3.3 1.Te) (7. 1.00047 ez eR fx -1.4 -9.9 -0.00016 -0.000 0.9 -3.000 4.00018 0.Manual de utilizare 255 înfãºurãtoarea deplasãrilor Sec þ.00040 0. 7.Te) (7.00158 0.1 -1.Te) . 80 1 C combinaþii de dimensionare ex ey ez fx fy fz min max min max min max min max min max min max [Ip. 2.1 6.8 -0.9 -2.6 1.8 -4.0 -1.000 5. 1.7 -2.Te) (6.] [Ip.} {Ip.7 -0.00023 0.00127 0. 1.1 -0. Ci.1 1.00006 -0.00023 -0.00200 0.0 -4.9 -2.00200 0.Te) (7.00021 -0.00192 0..Ip.4 8.00095 0.00016 0.9 -2.3 -4.2 -2.0 -0. 1.5 11. Dist.9 -3. 5.5 7.0 0.00094 -0.000 4.00018 0.6 -0. 1.7 -2.6 0.] [Ip.00159 Sec þ.9 -9.] [Ip.} {Ip.00066 0..8 5.9 5. 1. 4. 3.00095 0.Tk Ci..00023 -0. 1.000 0.2 -4.000 5.00021 0.6 7.1 -0.00214 0.00027 0.] [Ip.00018 0.4 -2.00006 -0.] [Ip.00161 0. 3.00007 0.} (6.Ip.00192 0.7 -0..000 Dist.00094 -0.00159 0.00127 -0.} {Ip.00021 -0.Ip. 1 C m/m Ipot.500 -0..} {Ip.Te) (6. 2.. 2.] [Ip.00182 0.Ip.00004 -0.0 ey [mm] ez [mm] eR [mm] fx [rad] fy [rad] fz [rad] fR [rad] -1.9 -0.00009 0.000 5.00016 -0.000 0.00018 -0.2 -2.2 -0.000 5.00192 0.6 2.000 4.5 5.5 3.00127 -0.00088 0.000 0.Tk 5.Tk 3.00094 -0.00221 înfãºurãtoarea deplasãrilor 80 Sec þ. 4.9 -0.00027 0. 3.9 -0.00011 -0.00190 0.00067 0.1 -4. 3.Ip.4 1. 2.00013 0.Ip.000 4.9 -0.6 5.00023 0.00207 0.5 7.Ip.00159 0.00017 0.6 1.6 2. L=5.7 -4.7 5.00067 0.00159 0.00001 ex [mm] -9.00011 -0... 1.00062 0.00063 -0.000 0.00013 0. 2.4 -2.000 1.4 11.Tk Ci.Tk Ci.} {Ip.2 -0.8 3.2 5.4 -2.Te) (6.0 4.] [Ip.Te) (7.5 0. 2.000 0.00023 -0.} {Ip. 1. 5.5 3. Ci. 1.5 9.Te) (7.000 4.6 0.} {Ip.9 -0. 2.7 -2.

Diferite moduri de reprezentare pentru eforturi pe cadre: diagrama Nx cu afiºarea valorilor valori min sau max Qz cu afiºarea valorilor . Valorile min/max pentru solicitãrile înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot afiºa concomitent pe model. M y . Zãbrea Eforturi în elemente de zãbrea sau barã În elementele de tip zãbrea apar numai eforturi axiale Nx.256 AxisVM 7. Qz .0 5. Sensurile pozitive ale eforturilor sunt date în figurã. Qy . M z. Diagramele de momente încovoietoare sunt desenate de program pe fibra întinsã a barei.6. elementul de zãbrea este întins. Dacã semnul forþei axiale este pozitiv. M x . Diferite moduri de reprezentare pentru solicitãrile unei grinzi cu zãbrele: diagrama Nx cu afiºarea valorilor valori min/max valorilor Nx cu afiºarea Barã În elemente barã se stabilesc urmãtoarele eforturi: Nx .1. Eforturile în bare sunt date în sistemul local de coordonate.

pe barã se citesc rezultatele în diferite puncte. dacã: – diferenþa dintre unghiurile locale de coordonate ale barelor nu depãºeºte o valoare datã – direcþiile axelor locale „x” coincid – materialele barelor sunt identice În cadrul ferestrei existã posibilitatea afiºãrii rezultatelor ºi a altor ipoteze sau combinaþii de încãrcare. se pot afiºa mai multe bare în aceastã fereastrã.Manual de utilizare 257 diagrama My cu afiºarea valorilor valori min/max My cu afiºarea valorilor La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu diagramele acesteia. În cazul înfãºurãtoarelor se poate opta pentru activarea sau dezactivarea funcþiilor componente. . Prin miºcarea liniei albastre ale diagramelor. Concomitent.

77 24.29 My [kNm] 19.62 13.96 -69.47 9.846 0.85 24.483 0.26 -4.000 0.02 20.81 61.402 0.53 7.06 -7.258 AxisVM 7.88 combinaþii de dimensionare Pr.26 -4.28 11.56 12.77 -21.34 41.00 -87.72 4.08 8.Tk 7.Tk 3.000 0.29 -5.57 -5.Tk 7.99 -29.58 6.725 0. [m] L=208 1.52 32.29 -5.48 -52.786 0.40 20.94 -8.26 -4.29 -5.34 41.99 7.19 -3.Tk 4.00 0.75 -29.49 19.29 -5.62 Mz [kNm] -9.29 -5.Tk 4.86 -1.79 43.47 13. [m] L=1.208 Nx [kN] 14.77 -6.69 -24.18 .75 42.29 -5.402 0. F Pentru combinaþiile de înfãºurãtoare ºi de dimensionare pe bare se afiºeazã numai valorile componentelor min/max.786 0.31 16.363 0. Dist.21 0. în locul solicitãrilor aferente se afiºeazã ‘∗’.Tk 3. [m] Nx [kN] -5.121 0.26 -4.000 0.74 -90.000 0.242 0.31 -9.55 Qy [kN] 38.65 -4.83 50.29 My [kNm] 7.23 12.39 -26.00 0.71 0.39 -26.76 -2.48 5.39 -26.14 -4.59 -9.00 1.32 -9.087 1.786 0.29 -5.16 -9. La selectarea unei ipoteze sau combinaþii de încãrcare.29 -5.51 -14.00 0.000 0.16 13. iar în coloana Distanþã se afiºeazã locul primei apariþii a componentei min/max.Tk 3.92 13.26 Qy [kN] -26.29 -5.39 -26.13 -3.71 -10.785 0.30 Mz [kNm] -5.84 4.25 8. [m] L=1.85 -40.29 -5.57 14.66 11.94 76.90 -54.29 -5.0 Tabele cu rezultate Se pot afla solicitãrile în orice secþiune a barei.85 24.72 Mx [kNm] -5.03 20.Tk 3.61 -90.47 -9.99 2.56 -2.40 Qz [kN] 64.29 -5.34 41.69 -34.10 1.29 -5.73 35.29 -5.26 -4.22 -7.19 20. În caz contrar.00 0.29 -5.57 -4.17 8.73 -2.39 -26.19 -8.000 0.17 20. Dacã componenta min/max apare într-un singur loc în model valorile aferente ale solicitãrilor în acel loc se afiºeazã ºi în tabel.18 20.29 -5.00 1.31 -21.57 14.45 -27.23 21.Tk C m/m Ipot.967 1.75 32.15 3.77 -10.26 -4.51 -9.84 3 16.19 -7.785 Nx [kN] -21. 23 1 Dist.72 69.000 0.39 -26.21 0.73 -9.79 3.77 -7.47 -6.99 7.29 6.28 -3.32 -28. 23 1 Nx Qy Qz Mx My Mz min max min max min max min max min max min max 7.000 0.000 0.29 -5.34 41.29 -5.00 -89.44 -144.00 0.57 14.79 Tdist.70 -8. în tabele apar solicitãrile calculate în toate secþiunile barei.43 127. ipotezã sau combinaþie de încãrcare Pr.15 1.39 -26.13 -27.08 11.06 16. C min max min max min max min max min max min max m/m C m/m Dist. 23 1 Nx Qy Qz Mx My Mz Pr.79 0.05 -5.65 -28.93 64.26 -4.94 -89.44 127.26 -4.29 -5.39 41.92 -39.Tk 4.57 14.01 9.39 -26.16 -8.29 -5.17 -22.76 Combinatie de dimensionare 41.09 0.000 0.91 12.72 -34.07 -6.23 -6.208 0.94 7.39 -26.26 -4.03 Mx [kNm] -5.25 11.80 -39.29 -5.604 0.68 înfãºurãtoarea solicitãrilor Pr.94 -8.73 Qy [kN] Qz [kN] Mx [kNm] My [kNm] Mz [kNm] -144.29 -5.29 -5.Tk 7.34 Qz [kN] -84.52 -2.29 -5.21 0.208 0.45 -9.43 42.79 -12.66 2.Tk 9.

3.21 0. 2. 1.] [Ip.] [Ip..} {Ip.. 2. Este posibilitatea de a reprezenta un poligon format din mai multe elemente de nervurã dacã unghiul axelor locale acestora coincid. 1.] [Ip.) (6.] [Ip. 2. 1. 1. Diagramele de momente încovoietoare sunt desenate de program pe fibra întinsã a barei.Te} {Ip..Ip. 2.Manual de utilizare 23 1 Nx Qy Qz Mx My Mz min max min max min max min max min max min max 1.] [Ip.67 Mx [kNm] 1. 1.] [Ip.] {Ip. 2. M x .Ip.) (Ip.59 -25.Te) (Ip. Mz. 5..00 -0.Ip.37 -14. Sensurile pozitive ale eforturilor sunt date în figurã.01 -21.Te} {6.] [Ip.21 0.21 0.79 0. 1.Ip. 2. Eforturile în elementul de nervurã sunt date în sistemul local de coordonate cu originea în centrul de greutate al secþiunii acestuia.72 -11.Ip.} {6.64 8. 2. apare ºi forþa axialã.02 -0. 4. 5. Qy .1. Solicitãri de nervurã Pentru elemente de nervurã se stabilesc urmãtoarele eforturi: Nx . 3.00 0.0 0. 7 3 Dist.Ip.Ip. 1. 1.00 0. My ..Ip.} 259 (Ip.) 5.78 My [kNm] -18.61 6...7.Te} {6.05 0.01 Qz [kN] 4. L=1. 3.. Diferite moduri de reprezentare pentru solicitãrile de nervurã: diagrama Mx cu afiºarea valorilor diagrama My Tabele cu rezultate ipotezã sau combinaþie de încãrcare Secþ. 1.] [Ip.07 Mz [kNm] 0.00 0.Ip.79 [Ip.5 1.. 2.Ip. pe lângã momentele încovoietoare ºi forþele tãietoare.Te} {6. 1.00 1. 2.Te} {Ip.] [Ip.05 înfãºurãtoare . 5. 4.Te) (Ip.03 0.Ip.] [Ip. 2. 3.Ip. 3.0 Nx [kN] -28.] [Ip.00 0.00 1.. 1.} {Ip.03 2. 2.43 Qy [kN] 0.} {Ip.29 2. Qz . 2.} {6. În nervurile cuplate excentric de elemente de învelitoare. 1.00 0.} {Ip.000 0... 3.) (6.

0 0.36 0.91 -24.64 0. 1. 1.0 0.15 -9.54 0.19 -8.40 AxisVM 7.0 1. Ci. 1.40 -8.64 Qz [kN] -5.95 My [kNm] -18.Tk Ci.12 -5.86 -18.32 0.58 -14.0 Nx [kN] -32.91 -24.15 -30.30 0.73 -8.0 1.91 -24.0 0.30 0.0 0. L=1.12 -9.86 -18.32 0.15 -14.18 0.95 -8.1.07 -2.0 1.07 -6.57 -8.32 0.30 0.96 -30.07 -2.26 0.58 -9.94 -3.73 -10.16 0.12 -9.33 Qy [kN] 0.32 0.16 0.Tk 5.16 0. Ci. 1.57 -6.86 -18.Tk 3. Ci.15 -32.Tk 2.000 0. Eforturi Eforturi în elemente de suprafaþã În elementele de suprafaþã se produc urmãtoarele eforturi: Element de suprafaþã ªaibã Notaþie nx ny nxy Placã mx my mxy qx qy Învelitoare nx ny nxy mx my mxy qx qy .54 0.54 0.33 -24.260 Sec þ.Tk Ci.58 -14.36 4 Nx Qy Qz Mx My Mz min max min max min max min max min max min max 2. 3 C m/m Ipot. Dist.18 0.94 -3. 1. 1.86 -18.54 0.15 -30.19 -18.0 Mz [kNm] 0.0 1. 2.Tk Ci.18 0. 2.79 Mx [kNm] -2.15 -32.12 -5.0 1.26 0.07 -6.26 0.94 -8.0 0.15 -9.96 -24.96 -24.57 -8.0 1.8.19 -8.73 -10.79 -14. 3.

pentru o aproximare mai exactã se recomandã îndesirea reþelei. În funcþie de numãrul elementelor finite din model. Momentul încovoietor mx roteºte în jurul axei locale y iar m y în jurul axei x. în raport cu valoarea maximã a solicitãrii. . La aprecierea preciziei de aproximare ne ajutã. vizualizarea variaþiei intensitãþilor. indicii x ºi y reprezintã direcþia fibrelor încovoiate paralele cu axele locale sau direcþia armãrii. fãrã a efectua o analizã nouã. în procente.Manual de utilizare 261 Diferite moduri de reprezentare pentru o placã rigidizatã cu nervuri: diagramã secþiune cu valori izolinie suprafaþã de nivel F În cazul momentelor unei plãci. precizia aproximãrii poate sã fie foarte corectã sau greºitã. Variaþia intensitãþii Toate modelele de elemente finite ºi analiza cu elementele finite sunt aproximãri inginereºti. Variaþia intensitãþilor pe baza rezultatelor de calcul ne aratã mãrimea variaþiei solicitãrilor în interiorul elementelor. Eforturile de încovoiere pentru placã sunt pozitive dacã întind fibra de sus (faþa elementului dinspre direcþia pozitivã a axei z ). ºi negative dacã întind faþa opusã . Valoarea acceptabilã a modificãrii intensitãþilor se poate determina pe bazã de experienþã. La elementele care aratã variaþii mari de intensitãþi. de condiþiile de solicitare ºi de rezemare ºi de alþi factori. de forma lor.

ipotezã sau combinaþie de încãrcare nx ny [kN/m] [kN/m] gros.02 47. 1.62 -213. 2. Ci.03 44. 1.41 -8.50 97.61 6. 2.12 19.78 -101. Inv.50 211.79 66. m2.15 41.16 -93.40 -67.15 -26.81 15.15 149.83 24.07 46. Ci.07 qR [kN/m] 45.10 5.51 -124.41 8.36 295.02 97. Inv. Supraf.98 368.33 187.81 58.12 28.71 81.04 701. αm ºi rezultanta forþei tãietoare qR.55 1.39 ny [kN/m] 0. Inv. Inv.31 9.12 17.31 9. 2.96 mxy [kNm/m] 17.39 67. înfãºurãtoarea solicitãrilor Nod C 1 nx ny nxy mx my mxy qR m/m min max min max min max min max min max min max min max Ipot.98 24. Ci. Inv.09 -60.73 -18.77 223. Inv.16 -93.66 mx [kNm/m] 8. Inv. 2.54 50.70 mx [kNm/m] 9.86 Eforturi principale Pentru elementele de suprafaþã programul determinã eforturi principale n1.36 3. Inv.35 43. nx [kN/m] Gros.36 435.98 612. 2.18 14.05 213.03 88.10 7.98 612.20 49. Inv.85 81. 1. Inv.05 435.262 AxisVM 7.86 44.37 15. Ci. Ci. 2.10 45.85 81.53 -4.44 11.27 184. 1. 2.40 67.00 17.03 37. Ci.16 -124.12 19. 1.16 -93.64 219.54 44. Inv.00 14.71 295.16 45.78 368.12 102. 1.00 41.77 249.50 5. Inv.200 m 701.33 16.11 5.16 197.84 5.79 -246.33 16.32 68. αn. 2.62 nxy [kN/m] -26.93 -223. 1.79 104.58 14.66 18.79 94.36 3. Valorile sunt afiºate corespunzãtor urmãtoarelor condiþii ºi semne: m1 ≥ m 2 .87 -72.39 234.07 11. Inv.90 46.97 48. 27. 2.03 17. 2.50 0.32 5. 2. 2. Ci. 1.64 9.15 41.36 435.30 218. 1.36 mxy [kNm/m] 18.04 701.15 -11.= -48.31 45. Inv.75 -34.12 102. Ci.33 8.94 3.35 100.66 18.= 0.80 36.84 242. 9.32 my [kNm/m] 102. 2.05 15.73 13.13 -234.20 41. Ci.47 22.55 -3.0 Tabele cu rezultate Nod 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Supraf.70 96.41 11.11 Inv.02 nxy [kN/m] 104. n2.87 235. Inv.73 612. Ci. 1.03 88.200 m 62.81 58. Inv.35 100.05 my [kNm/m] 48.82 9.03 8.89 31.03 69.02 37.15 69. 1.32 68.85 94.14 255.04 13.32 45. Ci.97 48. 2. Ci. Ci.36 44. m1.35 48.35 47.02 47.31 210. 1.79 66. 1.37 9.82 qR [kN/m] 58. 12.15 -26.03 62.99 17. Ci. 1. Inv. n 1 ≥ n 2 −90 o < α ≤ +90 o în raport cu axa localã x a elementului finit plan . 2.15 96.36 14.

În cazul reprezentãrii direcþiilor principale (αn. secþiune.Manual de utilizare 263 Învelitoare ªaibã n1 n2 αn m1 m2 αm n1 = n x + ny 2 nx + n y 2  n x − ny +   2   nx − n y −   2  2n xy  2  + n xy     + n2 xy   2 2 Placã - n2 = - tg ( 2α n ) = nx − ny m1 = mx + my 2 mx + my 2  mx − m y +   2   2  + m xy    2  + m xy   2 2 - m2 = - tg ( 2α m ) =  m x − my −   2  2m xy mx − my qR 2 2 qR = q x + q y F În cazul elementului de ºaibã solicitat în starea planã de deformaþie nz ≠ 0 . . Capãtul vectorului este marcat cu o linie perpendicularã dacã valoarea efortului principal este negativã. curbã de nivel ºi suprafeþe de nivel. dar aceste valori nu sunt calculate. a cãror lungime ºi culoare variazã în funcþie de efortul principal în direcþia respectivã. $ Eforturile se pot afiºa sub formã de diagramã. αm) sub formã de diagramã sunt vizualizaþi vectorii corespunzãtori.

75 -13.23 48.95 2.61 68.66 61. învelitoar e 31 128. 1.20 64.67 25.00 am [°] 77.19 69.68 -65.69 10.78 -20.66 61. 348. 318.32 2.15 -117. 1.51 -3.Tk 283.Tk 283.09 -65.24 -64. învelitoar e 135.01 100.14 9.91 66.32 57.58 71.Tk 246.0 Efort principal negativ Tabele cu rezultate ipotezã sau combinaþie de încãrcare Nod 29 30 31 Supraf.200 m 246.92 -148.16 30.95 3.77 -109. învelitoar e 31 85.22 56.40 58.82 -62. 1.46 4.56 -67. învelitoar e 140.34 -156.23 48.92 -148. învelitoar e 32 33 34 35 19.78 an [°] 43.99 9.29 18.264 AxisVM 7.66 61.41 12.61 Ci.69 25. învelitoar e 135.80 9.200 m 52.15 -117.83 67.41 12.23 48. învelitoar 2.21 69. învelitoar e 31 40.58 71.65 Ci. 1.26 59.96 am [°] -70.04 9.95 3. învelitoar e 140.02 5.86 57.53 -143.00 77.51 -3.= 0.52 m1 [kNm/m] 14.27 31.12 130.71 -1.01 -318.21 69.70 -254.71 -372.46 4.14 -45.12 -55. n1 n2 [kN/m] [kN/m] Gros. învelitoar e 135. 1.16 68.Tk 318.27 . învelitoar e 140.53 -6. învelitoar e 135.58 30.53 6.46 64.71 -1. 323.10 14.23 44.58 71.76 -202.51 -180.31 58.67 239. 348.19 -105.53 8.= 0.20 41.03 -5.74 m2 [kNm/m] -15. Ipot.68 -294.95 10. 348. 329 n1 min Supraf.38 79.74 -15.53 m1 [kNm/m] 6.15 -117.84 Ci.31 69.49 5.20 64.23 -137.65 n1 max n2 min n2 max α_n min α_n max m1 min m1 max m2 min m2 max α_m min 140.20 41.84 Ci.03 Ci.51 -3.90 14.96 4. învelitoar e 140.68 -294. n1 [kN/m] n2 [kN/m] an [°] 68.38 79.54 47.65 -9.68 -47.52 -6.32 3.32 57.70 -254. învelitoar e 140.89 m2 [kNm/m] -3. învelitoar e 140.26 -55.Tk 253.65 înfãºurãtoarea eforturilor Nod.78 -20.Tk Gros.

n yv = n y ± nxy m xv = m x ± m xy .1. m yv = m y ± m xy $ 5. În modul de reprezentare cu diagrame reacþiunea apare reprezentatã cu vector. De exemplu. la care se dimensioneazã armãturile.9.74 Eforturi pentru dimensionarea armãturilor La elementele de suprafaþã se determinã forþele normale ºi momentele n xv. Mãrimea eforturilor de dimensionare a armãturilor se poate vizualiza sub formã de diagrame. învelitoar e 265 α_m max 2.Manual de utilizare e 135. m yv . m xv. nyv.30 39. alungirea reazemului (resort) produce întindere. Reacþiuni În elemente de reazem (resort) deplasãrile cu semn pozitiv corespund reacþiunilor cu semn pozitiv (efort axial ºi moment de torsiune). Reacþiunile se pot vizualiza sub formã de diagrame sau cu culori.68 83.86 -181. curbe sau suprafeþe de nivel. diagrame pe secþiuni. pe baza urmãtoarelor formule: 2 2 2 R eR = R ex + Rey + R ez 2 2 RθR = Rθ2x + Rθy + Rθz $ Rezultanta reacþiunilor Diferite moduri de reprezentare a reacþiunilor: Momente Ryy în reazeme Rezultanta ReR a reacþiunilor Solicitare Ry în reazeme de muchie Rezultanta ReR a reacþiunilor de muchie .Tk 278.41 58.42 -5. În cazul reazemelor sunt calculate ºi rezultantele ReR ºi RθR. Valorile se determinã astfel: n xv = nx ± nxy .

87 307. elementul de zãbrea este întins. Rx [kN/m] 60.10.74 408. Glob.44 260.42 407.00 0.51 -287.90 Ry [kN/m] 469.00 0.46 287.73 740.81 916.74 343.17 înfãºurãtoarea reacþiunilor Liniel Tip C m/m Ipot.03 -132.93 107.00 0.61 1.lat.61 1.00 0.44 Rr [kN/m] 1279.94 540.60 -196.01 107.36 1.94 -125.89 373.94 468.00 0.79 307.29 1.79 524.24 -244.48 Rz [kN/m] 250.44 287. Valorile min/max pentru solicitãrile înfãºurãtoare ºi de dimensionare se pot afiºa concomitent pe model.03 524.68 -107.00 0.95 81.03 74.55 Rr [kN/m] 487.68 -125.15 260.92 1.67 196.90 81.49 386.0 Tabele cu rezultate Grupa 1 ipotezã sau combinaþie de încãrcare Nod 1 88 13 Tip Glob.42 407.00 0.46 276.15 260.77 -122.14 -271.44 1 Contu r R.14 -260.95 81.16 Ryy [kNm/m] 25.36 Rzz [kNm/m] 0.95 93.00 Rrr [kNm/m] 270.32 -287.79 Rz [kN/m] -114.46 287.76 373.90 343.40 343.23 -54.53 -103.55 -103.94 90.13 7.43 -287.65 1.61 1.46 287.92 2.82 -122.97 Rxx [kNm/m] -151. Rx [kN/m] 195.94 540.46 -287.53 -99.49 373.43 Ryy [kNm/m] 1.37 244.00 0.03 447.49 307.00 0.00 0.60 Ry [kN/m] 1239.00 0.03 524.46 -276.36 1.33 287.00 0.76 84.68 -122.74 407.60 756.90 Rxx [kNm/m] -270. Zãbrea Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zãbrea ºi barã În elemente de zãbrea sunt calculate eforturile unitare de compresiune/întindere: N Sx = x Ax Dacã semnul efortului unitar este pozitiv.14 -260. .90 90. Modul de vizualizare a eforturilor unitare este identic cu vizualizarea eforturilor de zãbrea (curbe ºi suprafeþe de nivel).53 -103.36 2.43 -260. Rx min Ci 1 Ci 1 Ci 1 Ci 1 Ci 3 Ci 1 Ci 3 Ci 1 Ci 1 Ci 1 Ci 1 Ci 1 8 8 8 8 5 8 5 8 8 5 8 8 max Ry min max Rz min max Rxx min max Ryy min max Rzz min max 5.00 0.84 922.03 107.85 Rzz [kNm/m] 0. Nod.45 -287.03 90.46 -287.00 Rrr [kNm/m] 153.51 287.54 88.15 271.55 -125.92 1.266 AxisVM 7.00 2.90 540.1. Glob.

În cadrul ferestrei existã posibilitatea afiºãrii rezultatelor ºi a altor ipoteze sau combinaþii de încãrcare. Smax . Smax sunt vizualizate sub formã de diagramã sau curbã de nivel. Prin miºcarea liniei albastre ale diagramelor.6.i = x + ⋅ zi − ⋅ yi 2 2 Ax I y ⋅ I z − I yz I y ⋅ I z − I yz unde yI .medie ale acesteia.medie = z Ax Ax Modul de vizualizare a eforturilor unitare secþionale este identic cu vizualizarea eforturilor de barã. zI sunt coordonatele cu semne a punctelor de tensiune asociate secþiunii. .Manual de utilizare 267 Barã/nervurã În secþiunile barelor ºi nervurilor sunt calculate urmãtoarele eforturi unitare: M y ⋅ I z + M z ⋅ I yz M z ⋅ I y + M y ⋅ I yz N S x . Dintre eforturile unitare secþionale Sx. pe barã se citesc rezultatele în diferite puncte.I numai Smin. în punctul respectiv este întindere. În cazul înfãºurãtoarelor se poate opta pentru activarea sau dezactivarea funcþiilor componente. Tz. Dacã semnul efortului unitar este pozitiv.1. La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu eforturile unitare Smin.medie = .medie. Ty T Ty . Ty. Tz . Se pot reprezenta diagrame pe poligoane formate din mai multe bare dacã sunt satisfãcute condiþiile de la punctul 5.

22 9. Ci 1.82 11.73 Smax [kN/cm2] 5.69 0.69 14 înfãºurãtoarea solicitãrilor Pr. 3.37 -2.370 2.69 0.64 3.338 0.69 -16. 3.69 0. 1 1 Smin min max Smax min max Tymed min max Tzmed min max Ci 1.015 1. Ci. iar în coloana Distanþã se afiºeazã locul primei apariþii a componentei min/max.37 tz.45 0. C m/m Ipot Dist. Ci.atl [kN/cm2] -2.32 .708 3.000 0.12 Smin [kN/cm2] -11.69 0.18 -13.82 0.26 -8.73 -1.12 Tymed [kN/cm2] 0 0 0 0 0 0 0 0 -0. Ci 1.atl [kN/cm2] 0.27 3.6 3 0 0 0 6 Smin [kN/cm2] -12. Ci.69 0.12 -2.79 8.13 0.08 Smax [kN/cm2] 11.37 -2.6 0. [m] L=6. 2. 2.45 -15.385 0.37 -2. Dist. 3.37 -2. Ci 1.01 -9. Pentru înfãºurãtoare ºi combinaþiile de dimensionare pe bare se afiºeazã numai valorile componentelor min/max.06 5.37 -2.09 1.37 -2.61 -11. Ci.385 smin [kN/cm2] 1. Ci 1. 1.55 -3.69 Tymedl [kN/cm2] 0 0 0 0 0 0 0 0 Tmedl [kN/cm2] 0. Ci.40 5.69 0.000 3 0.13 0.32 0.93 5. 3. Dacã componenta min/max apare într-un singur loc în model.83 -11.69 0.11 combinaþii de dimensionare Pr.02 -12. În cazul ipotezelor sau combinaþiilor de încãrcare în tabel sunt afiºate valorile pentru fiecare secþiune.031 2.69 0. Ci. Ci.71 -1.69 0.677 1.43 ty. ipotezã sau combinaþie de încãrcare Pr. 3 1 Smin min max min max Tymed min max Tzmed min max Smax Ci.89 -1.93 -2.32 6.268 AxisVM 7.354 1.69 0.55 -11. 3. Ci 1.69 6.73 -3. valorile aferente ale eforturilor unitare în acel loc se afiºeazã ºi în tabel.87 -4.37 -2.19 2.69 0.76 5.91 7.44 0. Ci 1.692 2.12 -2.37 -2. C m/m Ipot Dist.44 -0.37 -2.000 0 3 3 0 0 0 6 0 -4.02 -1. [m] L=6.37 -2. [m] 5 L=3.26 smax [kN/cm2] 2.28 9.0 Tabele cu rezultate F Se pot afiºa tensiunile pentru orice secþiune a barei. Ci 1.75 -6.73 4.01 -0.07 0.047 3.61 -10. În caz contrar.08 -1. în locul eforturilor unitare aferente se afiºeazã ‘∗’.32 Tzmed [kN/cm2] 0.

Momentul încovoietor m x se roteºte în jurul axei locale y. mediane ºi superioare: Componenta ªaibã n sxx = x t ny syy = t nxy sxy = t Placã 6 sxx = ± 2 ⋅ mx t 6 syy = ± 2 ⋅ my t 6 sxy = ± 2 ⋅ mxy t s xz = syz = 3q xz 2t 3qyz 2t Eforturi unitare sxx syy sxy sxz syz Învelitoare n 6 sxx = x ± 2 ⋅ mx t t ny 6 syy = ± 2 ⋅ my t t nxy 6 sxy = ± 2 ⋅ mxy t t 3q xz s xz = 2t 3qyz syz = 2t F În cazul elementelor de ºaibã în stare planã de deformaþie s zz ≠ 0 . În acest caz valoarea Szz este calculatã cu formula: s zz =ν ⋅ ( s xx + s yy ) În cazul momentelor unei plãci. Efortul unitar Von Mises Pentru elementele de suprafaþã se calculeazã efortul unitar Von Mises cu relaþia: sö = 2 2 2 0.5 [( s xx − s yy ) 2 + ( s yy − s zz ) 2 + ( s zz − s xx ) 2 ] + 3(s xy + s yz + s zx ) $ Valoarea eforturilor unitare se poate vizualiza sub formã de diagramã. . diagramã pe secþiune ºi curbã sau suprafaþã de nivel. Eforturi unitare în elemente de suprafaþã Programul determinã în noduri eforturile unitare în fibrele inferioare. iar m y în jurul axei x.1.Manual de utilizare 269 5. indicii x ºi y reprezintã direcþia fibrelor încovoiate paralele cu axele locale.11.

00 -7.} [Ip.15 -4. 1.11.79 -2.07 2.26 15.00 0. 2.00 0. I 2857 2890 M S I M S I M S înfãºurãtoarea eforturilor unitare Nod C m/m Ipot.66 7. Supraf.] {Ip.49 8. 1. 1.39 1.58 -8.71 Syy [kN/cm2] -13.} [Ip.04 -2.26 -5.81 -5.76 2.92 11.96 1241 Inv.19 11.44 Syy [kN/cm2] -12.78 0. Inv. Inv. Inv.92 0.max -8.97 3.] {Ip.02 0.16 9.00 14.25 0.76 2.00 -1.86 8.42 Sxy [kN/cm2] -8. Inv.32 14. 91 Inv.60 8.04 1. 431.75 20.} [Ip. Inv. S I M S I M S I K S I M -1.min Sö.00 15.00 0.11 13.37 18. 1.00 -3.11.00 -7.31 -1. 3.49 -6.04 1.81 Sxy [kN/cm2] -5.00 0.92 -11. 101 S I S I I S M M M I M S -0.} [Ip.01 0. 3. Poz.95 4.19 9. 101 Inv.11.00 -7.00 -0.26 3.] {Ip. 101 Inv.] .00 0.49 8. 3.00 0. 1.29 0.62 -8.00 Sö [kN/cm2] 20.min Sxz.33 Dimensionare 1241 Sxx min max Syy min max Sxy min max Sxz min max Syz min max Sö min max Ci. Inv.26 -11. Sxx [kN/cm2] -2.00 -7.52 1. 1. Inv.29 0.31 2. 101 Inv.65 7.96 -2.00 -4. Ci.00 16.11. 1.67 -1.95 6.00 0.00 0. 3.83 8.00 0.76 0.64 15. 2.29 0.62 -8.01 Syz [kN/cm2] 0.11.00 0.] [Ip.71 -2.00 -7. 91 Inv. Inv.18 20.24 1.95 6.00 0. 1.37 18.49 16. Poz.81 1.0 Tabele cu rezultate Nod ipotezã sau combinaþie de încãrcare Supraf.00 0.15 Syz [kN/cm2] 0. 1.} [Ip. Ci.51 -0. 91 Inv. 91 Inv.] {Ip.00 Syz [kN/cm2] 0.min Syy. 1.7.53 -1.] [Ip.96 [Ip.64 0.98 -4.11 13.00 1.36 -1.00 0.19 -12.00 0. Ci.00 0. 2. Ci.28 -5.42 3. 101 Inv.58 19.00 Sö [kN/cm2] 15.] {Ip. I M S 1241 Inv.71 -0.11 20.75 15.} [Ip.08 6.78 -5. 2.00 0. Ci.00 0.min Sxy. 1. Ci. 432.max Sxy.97 9.66 -7.51 22. Sxx [kN/cm2] Sxx.min Syz.00 -1.00 1.50 -1.00 0. Inv.18 Sxy [kN/cm2] 11.47 1. 2. 1.00 15.49 Syy [kN/cm2] -5.11.] {Ip. 1.58 -9.11 eforturi unitare de dimensionare Nod. 2.49 16.00 0.] [Ip.1.41 -3.78 6.92 -6. Sxx [kN/cm2] -4. Ci. Ci.78 -4.2. 1.] {Ip.00 0. Inv.270 AxisVM 7.20 -4.58 19. Inv.11 1241 Sxx min max Syy min max Sxy min max Sxz min max Syz min max Sö min max Ci 2 Ci 2 Ci 2 Ci 2 Ci 2 Ci 2 Ci 2 Ci 2 Ci 2 Ci 1 Ci 3 Ci 2 Inv.44 Sxz [kN/cm2] 0.81 1.58 -8. 1. 3. 3. 101 Inv.71 -0.max Sö.} [Ip. Inv.max Sxz.00 0.24 Sxz [kN/cm2] 0.52 1.00 0. 2.11.00 15. 3.51 0.00 -3.00 -3.76 1.] {Ip.24 11.} [Ip.18 9. C m/m Ipot Supraf.19 -12.98 2.1.9.33 3. 1. Ci.min Sxx.26 15. Poz.00 0. Ci. 1.96 -4.00 0.28 -13. 101 Inv.95 -5.00 Sö [kN/cm2] 18. Ci. 1.00 0.00 0.33 3.52 1.97 3.24 -1.47 Sxz [kN/cm2] 0. 101 Inv.max Syz.67 -2.18 -0.50 3.92 20.max Syy.25 0.

Forþele unitare sunt dirijate dupã direcþia pozitivã a axelor globale de referinþã. Ordonatele liniei de influenþã ne dau valorile solicitãrilor în secþiunea corespunzãtoare liniei de influenþã din forþa „+1”. Reprezentarea liniilor de influenþã la bare: Interpretarea forþei ‘1’ în direcþia Z. ‘PZ’ se determinã liniile de influenþã care se pot vizualiza grafic sau se pot afiºa numeric. care acþioneazã în locul ordonatei. apare valoarea absolutã maximã de pe zãbrea.Manual de utilizare 271 5. Linia de influenþã a grinzii cu zãbrele Zãbrea Linia de influenþã a unei zãbrele la grinzi cu zãbrele Linia de influenþã a tãlpii de jos la grinzi cu zãbrele Barã Clicând pe barã.1. ‘PY’. apare ordonata cu valoarea absolutã maximã de pe elementul de barã. Clicând pe o zãbrea. Linie de influenþã Nx .12. Linii de influenþã Pentru forþele unitare ‘PX’. Reprezentarea liniei de influenþã la element de zãbrea: Interpretarea forþei ‘1’ în direcþia Z.

YY. Încãrcãri neechilibrate Pentru fiecare ipotezã de încãrcare programul determinã rezultanta încãrcãrilor exterioare pe direcþiile X. Formele de vibratii sunt normalizate în raport cu masele. Modurile de vibraþii se pot vizualiza grafic sub formã de diagrame ºi valoric în tabele. Analiza modalã Se obþin rezultatele analizei modale. XX. Acest fapt se întâmplã când gradele de libertate nodale nu sunt fixate corespunzãtor.13.2. ZZ ale sistemului global de referinþe. Dacã aceastã valoare nu este 0. Z. Se recomandã verificarea echilibrului dupã fiecare analizã staticã. 5. care sunt afiºate în rândul notat cu E.1.272 AxisVM 7. În tabel pentru fiecare ipotezã de încãrcare este ataºat un rând notat cu I în care se afiºeazã rezultanta încãrcãrilor neechilibrate pe nod.1.13. o parte a încãrcãrilor exterioare nu încarcã reazemele. F 5.0 Linie de influenþã Qz Linie de influenþã My 5. . Y.

35 0.30 -0. 1 Form a 1 2 3 4 5 6 1 2 3 eX -0.3498 0.00 2.4456 -0.0588 0.2196 -0.0426 0.2681 -0. 1 2 3 4 5 6 eX 0.0675 0.35 -0.02 -0.1590 -0.2312 -0.2681 -0.0718 -0.04 0.34 0.03 -0.0230 0.0000 0.3612 -0.18 -0.02 -0.35 0.35 eY 2.0718 toate formele de vibraþie Nod.31 -0.08 2.2378 -0.0858 -0.02 -0.0345 0. modul 2 de vibraþie placã.Manual de utilizare 273 Vizualizarea formelor de vibraþie: cadru.35 -0.3239 -0.0128 0.02 -0.0230 0.54 eZ 0.34 eZ -1.32 0.0718 0.70 1.31 -0.p.1806 -0.0968 0.62 0.0588 0.0128 0.0000 fZ 0.00 -2.1590 -0.2312 0.0858 -0.0484 1.02 -0.54 0.0000 0.3456 0.0675 0.30 fX 0.15 0.05 -0.00 -1. modul 1 de vibraþie cadru.08 -0.3456 -0.3612 -0.04 0.00 -0.08 -0.0000 -0.0426 0.24 -0. modul 6 de vibraþie F Tabele cu rezultate În fereastra de informaþii sunt afiºate urmãtoarele date: f: frecvenþa [Hz] ω: frecvenþa circularã [radiani/s] T: perioada [s] V. formã de vibraþie Nod.01 -0.05 -0.: valoarea proprie Eroare: eroarea relativã a soluþiei Numãrul iteraþiilor: numãrul iteraþiilor în care s-a gãsit soluþia Analiza se efectueazã o datã numai pentru o ipotezã sau combinaþie de încãrcare dar programul salveazã rezultatele tuturor analizelor efectuate.08 eY 0.32 0.54 0.3498 0.2681 fY 0.3364 2 .2556 fY 0.15 0.01 -0.30 -0.0968 0.3456 fZ 0.2196 -0. modul 2 de vibraþie placã.30 fX -0.18 -0.

0 frecvenþe f [Hz] 1 2 3 4 5 6 6.42 1.1682 -0.14 0.61 -1.81 302. 5.71 118.6277 0.29 554778.01 ω [rad/s] 43.18 601.02 0.2761 0.09 95.4.29 0.92 29536.88 91313.80E-08 5. Forma de pierdere a stabilitãþii se poate vizualiza grafic.77 Eroare 3. Calculul armãturii pentru elemente plane Calculul armãturii elementelor de placã.35 44. Armare 5. 1910.5551 0.83 V.86 280.4.67E-12 7.54 T [s] 0. 85 2. în tabele.71 171.3.1257 0.31 0.04 0. În fereastra de informaþii sunt afiºate urmãtoarele date: ncr: parametrul încãrcãrii critice Eroare: eroarea relativã a soluþiei Iteraþie: numãrul iteraþiilor efectuate F Analiza se efectueazã o datã numai pentru o ipotezã sau combinaþie de încãrcare dar programul salveazã rezultatele tuturor analizelor efectuate.50 -2.0544 AxisVM 7.1.p.89E-07 1.23 78854.35 -2.00 0.79E-14 2.0000 -1.28E-12 6.24 361669.0717 0. Stabilitate Se obþin rezultatele analizei de stabilitate.13512 -0.02E-13 2.70 -0.274 4 5 4 0.96 27.02 0.69 48.01 0. sub formã de diagrame ºi valoric.39 744. ºaibã ºi învelitoare se poate face dupã urmãtoarele standarde: .

Manual de utilizare 275 STAS 10107/0-90: MSz: Eurocode 2: DIN 1045: DIN 1045-1: în stadiul III de lucru în stadiul III de lucru în stadiul III de lucru în stadiul III de lucru în stadiul III de lucru Direcþiile de armare sunt considerate direcþiile x. sunt numai informative. aria de armãturã superioarã necesarã pe direcþia y xa aria de armãturã inferioarã efectivã pe direcþia x ya aria de armãturã inferioarã efectivã pe direcþia y xf aria de armãturã superioarã efectivã pe direcþia x yf aria de armãturã superioarã efectivã pe direcþia y am(a) deschiderea fisurii în axul armãturii inferioare am(f) deschiderea fisurii în axul armãturii superioare amsz(a) deschiderea fisurii în fibra inferioarã a plãcii amsz(f) deschiderea fisurii în fibra superioarã a plãcii aR(a) diagrama fisurilor inferioare aR(f) diagrama fisurilor superioare . myv. y ale sistemului local de coordonate ale elementelor placã. Componentele rezultatelor mxv. aria de armãturã inferioarã necesarã pe direcþia y axf. Cantitãþile de armãturã mai mici decât cantitatea minimã necesarã. aria de armãturã superioarã necesarã pe direcþia x ayf. F Nu este stabilitã cantitatea de armãturã minimã necesarã într-o secþiune. ºaibã sau învelitoare. n yv eforturi de dimensionare axa. aria de armãturã inferioarã necesarã pe direcþia x aya. n xv.

276 AxisVM 7. yinferior. F Acoperirea cu beton este mãsuratã între axa geometricã a armãturii ºi suprafaþa elementului. ysuperior acoperirea cu beton (acoperirea cu beton<h/2) Pentru MSz ºi Eurocode2 coeficientul excentricitãþii dacã nv < 0 coeficientul excentricitãþii dacã nv > 0 Cu excentricitatea în funcþie de grosimea h. . programul majoreazã excentricitatea rezultatã din perechea de forþe normalã-moment încovoietor (este o excentricitate adiþionalã).0 Parametrii de armare Pentru calculul armãturii necesare se dau urmãtorii parametrii: Tipul betonului Tipul oþelului Coeficientul condiþiilor de lucru pentru beton Valoarea relativã a înãlþimii zonei comprimate Grosimea h al elementului xinferior. xsuperior.

mx. 04 A c . axf. aya.75 ⋅ M R 0 .Manual de utilizare 277 Placã (MSz. unde A c aria secþiunii de beton . unde M R0 este momentul capabil a secþiunii fãrã armãtura comprimatã. Eurocode 2 inferior superior As + As > 0 . mxy sunt date într-un punct. Eurocode2) Dacã solicitãrile. atunci momentele încovoietoare de dimensionare sunt urmãtoarele: ∆m 2 = 0 Momentul optim de rezervã: ∆m 1 = min! mx ≥ my m x ≥ − m xy Da s m x = m x + m xy s m y = m y + m xy Nu ms = 0 x ms = my + y 2 m xy mx m y ≤ m xy Da i m x = −m x + m xy i m y = −m y + m xy Nu i m x = −m x + 2 m xy m iy =0 my Programul determinã cantitatea necesarã de armãturã în secþiune în zona întinsã ºi comprimatã. my. ayf aria de armãturã totalã pe direcþia x: Ax = axa + axf aria de armãturã totalã pe direcþia y: Ay = aya + ayf F “ Apare mesajul de eroare ‘Secþiunea nu se poate arma!’ în urmãtoarele cazuri: STAS. Rezultatele sunt urmãtoarele: axa. MSz Momentul de dimensionare este mai mare decât 1.

Ip.te} (7.0 Tabele cu rezultate Notaþii folosite: (-) armãtura comprimatã ??? secþiunea nu se poate arma în direcþia respectivã Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol.. axa [mm2/m] 2876 2370 289 206 aya [mm2/m] axf [mm2/m] ayf [mm2/m] Placa 68.Ip. Placa 241. 4. Ci. Placa 163. Eurocode2) Programul determinã cantitatea necesarã de armãtura numai pentru ºaiba în stare planã de tensiune. [ Ip. 3.Ip. Dacã eforturile.) [ Ip. 87. 2. ipotezã sau combinaþie de încãrcare Nod Supr axa [mm2/m] 2063 750 1062 2834 1382 701 2009 2147 1486 aya [mm2/m] 1014 816 3305 2834 ??? 3265 3230 2932 3267 axf [mm2/m] 52 673 1225 0 359 758 701 0 387 ayf [mm2/m] 0 0 464 (-) 0 0 423 (-) 389 (-) 91 (-) 426 (-) 51 52 53 54 54 54 54 55 56 Placa.te) {6. Ci.. eforturile normale de dimensionare sunt urmãtoarele: ∆n 2 = 0 Forþa normalã optimã de rezervã: ∆n1 = min! .} (6.. {Ip. Placa 93.Ip.te) ªaibã (MSz. dimensionare Nod 59 axa max aya max axf max ayf max Supr axa [mm2/m] 2154 2416 895 aya [mm2/m] axf [mm2/m] ayf [mm2/m] Combinaþie de dimensionare Placa 159. Placa 96.. 3.} (Ip. 1. Ci. 4.] 766 [ Ip. 1.278 AxisVM 7. Placa 284. 2. Placa 171.. 1. 3.Ip. 1. nx.] 5. ny. 3. 1. Placa 221. 2. nxy sunt date într-un punct. Placa 158. Placa 72. Ci.] {Ip.] [ Ip. înfãºurãtoare Nod 43 axa max aya max axf max ayf max Supr. 2.} {Ip.

ays armãtura totalã pe direcþia x: Ax = axi + axs armãtura totalã pe direcþia y: Ay = ayi + ays F Aria de armãtura necesarã pentru secþiunea totalã se obþine prin suma Axi Tabele cu rezultate + Axs. axa [mm2/m] 2063 750 1062 2834 aya [mm2/m] 1014 816 3305 2834 axf[mm2 /m] 52 673 1225 0 ayf [mm2/m] 0 0 464 (-) 0 51 52 53 54 Saiba 87. MSz Capacitatea portantã a armãturilor comprimate rezultatã din eforturile de dimensionare este mai mare decât capacitatea portantã a betonului comprimat. F Apare mesajul de eroare “Secþiunea nu se poate arma!” în urmãtoarele cazuri: STAS. . axs. unde Ac aria secþiunii de beton Rezultatele sunt date în puncte în modul urmãtor: axi. Armãturã comprimatã rezultã numai în secþiunile în care betonul nu poate prelua forþa normalã de dimensionare. ( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu ) Eurocode 2 inferior superior As + As > 0 . Notaþii folosite: (-) armãtura comprimatã ??? secþiunea nu se poate arma în direcþia respectivã Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol. ayi.04 A c . ipotezã sau combinaþie de încãrcare Nod Supr.Manual de utilizare 279 ny > n x n x ≥ − n xy Da n x = n x + n xy n y = n y + n xy Nu nx = 0 ny = ny + 2 n xy nx Programul determinã cantitatea necesarã de armãturã în secþiune în zona întinsã ºi comprimatã.

1. Ci. Supr. Programul determinã cantitatea necesarã de armãturã în secþiune în zona întinsã ºi comprimatã. Saiba 241.] {Ip. Saiba 284.te} (7. 2. Saiba 718.} (6. Saiba 38. 3.. [ Ip. 3. min. MSz Capacitatea portantã a armãturilor comprimate rezultatã din eforturile de dimensionare este mai mare decât capacitatea portantã a betonului comprimat.] {Ip. min. 2. Ci. max. Saiba 93. my. Saiba 44. max. 1. max. 1.. Saiba 17. 7. 3. axs. max. Ci. ny. min. Saiba 163. mxy sunt date într-un punct. nxy. 4. 2. Saiba 158. 2.te) 237 766 [ Ip. Ci. Saiba 23. 3. unde Ac aria secþiunii de beton Notaþii folosite: (-) armãtura comprimatã ??? secþiunea nu se poate arma în direcþia respectivã Armãtura întinsã nu este marcatã cu nici un simbol Tabele cu rezultate . ays armãtura totalã pe direcþia x: Ax = axi + axs armãtura totalã pe direcþia y: Ay = ayi + ays F Apare mesajul de eroare „Secþiunea nu se poate arma!” în urmãtoarele cazuri: STAS.Ip. min. 4. max.. Saiba 159. Ci. 1. eforturile de dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea plãcilor ºi a ºaibelor. Saiba 72. Ci 2.te) aya axf ayf Învelitoare (STAS. Rezultatele sunt date în puncte în modul urmãtor: axi. Saiba 68. dimensionare Nod C 59 axa m/m Supr.280 54 54 54 55 56 Saiba 221.Ip. max. Saiba 429. axa [mm2/m] 2876 2876 2370 2370 289 289 206 206 aya [mm2/m] axf [mm2/m] ayf [mm2/m] min.] {Ip. 1. mx.04 A c . 1.0 înfãºurãtoare Nod C 43 axa aya axf ayf m/m Ip.Ip. 5. ( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu ) Eurocode 2 inferior superior As + As > 0 . Ci.} (Ip. min. Saiba 171. Saiba 119. axa [mm2/m] 0 2154 0 2416 270 895 aya [mm2/m] axf [mm2/m] ayf [mm2/m] Combinatie de dimensionare min. Saiba 96. max. 1382 701 2009 2147 1486 ??? 3265 3230 2932 3267 359 758 701 0 387 0 423 (-) 389 (-) 91 (-) 426 (-) AxisVM 7. min. ayi.Ip. max. Saiba 51.) [ Ip.} [ Ip. Ci. 1.] {6. Eurocode2) Dacã eforturile nx. MSz..

218. Inv. Inv. Ci. 7. Inv 126. Inv.] [ Ip.} {6.} {Ip. 218. Se definesc armarea efectivã inferioarã ºi superioarã dupã cum urmeazã: . 218. 218. axa[mm2/m] 2876 (-) 2876(-) aya[mm2/m] axf[mm2/m] ayf[mm2/m] 2370 2370 289 289 206 206 dimensionare Nod 328 K axa m/m min max min max min max min max Supr. 248 Inv. 218. 117.Ip. Inv. 4. 7. Ci. Inv. 218.2. 218.. axa [mm2/m] 2876 2876 aya [mm2/m] axf [mm2/m] ayf [mm2/m] Combinatie de dimensionare [ Ip.] (6. 7.Ip. 218.] (Ip. 7. Ci. Inv.} {Ip.Ip. 1. 218. Inv. Ci.Ip. 3. 2. Inv.. Suprt Inv. 218. înfãºurãtoare Nod 328 C axa aya axf ayf m/m min max min max min max min max Ip Ci. 1. Ci. Inv.) [ Ip. Ci. 218. 7.te) 206 206 {Ip. Inv. 1. 3. Ci.te) [ Ip. 2. 7. Cu aria de armãturã efectivã se pot calcula sãgeþile în domeniul neliniar pentru plãci. Inv. 7. 2. Cu aria de armãturã efectivã programul determinã deschidererea fisurilor pentru plãci. 248 Inv. 2. ºaibe ºi învelitoare.Manual de utilizare 281 ipotezã sau combinaþie de încãrcare Nod Supr..16 m 2834 2834 1382 ??? 701 3265 2147 2932 1486 3267 axs [mm2/m] 0 359 758 0 387 ays [mm2/m] 0 0 423 (-) 91 (-) 426 (-) 40 41 41 41 42 Inv.te} aya 2370 2370 289 289 axf ayf 5. 218. axi ayi [mm2/m] [mm2/m] gros. 218.] (7. Aria de armãturã efectivã Aria de armãturã efectivã In urma determinãrii ariei de armãturã necesarã se poate defini aria de armãturã efectivã. 5. Inv 64. Inv. 1.4. Inv. 218.. 7.= 0.

. F Acoperirea cu beton este mãsuratã între axa geometricã a armãturii ºi suprafaþa elementului. Cu butonul ªterge (sau cu tasta [DEL]) se poate ºterge repartiþia de armãturã actualã.0 Armarea efectivã se afiºeazã în structura din stânga a ferestrei de dialog. Cu butonul Adãugare (sau cu tasta [INS]) în grupa actualã se poate insera repartiþia de armãturã actualã. Dacã sunt selectate armarea superioarã sau armarea inferioarã se poate ºterge cu butonul ªterge (sau cu tasta [DEL]) toate repartiþiile de armãturã din aceastã iar cu butonul Adãugare (sau cu tasta [INS]) se poate insera repartiþia de armãturã actualã. Dacã este selectatã în structurã o repartiþie aceasta se poate modifica în câmpurile din dreapta a ferestrei de dialog.282 AxisVM 7. Grosimea minimã h reprezintã grosimea minimã definitã la parametrii de armare. În grupa Armarea minimã din selecþie sunt afiºate ariile de armãturã maxime determinate pentru direcþiile x ºi y.

În tabel sunt date urmatoarele date: am : amsz : x: σb: σ a: aR : Aaxs. Parametrii pentru calculul deschiderii fisurilor sunt pe pagina parametri.1. Aays: Aaxs.Manual de utilizare 283 5.1. Direcþiile de armare sunt considerate direcþiile axelor locale x. 5. Msz ºi EC2.4. placã ºi învelitoare se face în stadiul II de lucru conform STAS 10107/0-90.2. Programul reprezintã deschiderea fisurilor cu suprafeþe.Calculul deschiderii fisurilor Calculul deschiderii fisurilor pentru elementele ºaibã. Aays: deschiderea fisurii în axul armãturii deschiderea fisurii în fibra extremã a betonului înãlþimea zonei comprimate de beton efortul unitar în fibra cea mai comprimatã de beton efortul unitar în armãtura întinsã direcþia fisurii faþã de axa localã x aria de armãturã efectivã superioarã pe direcþiile x ºi y aria de armãturã efectivã inferioarã pe direcþiile x ºi y F Programul atenþioneazã dacã în armãtura întinsã efortul unitar depãºeºte limita de curgere.4. reprezintã fisurile ºi direcþia fisurilor. y ale elementelor de suprafaþã.2. .

În analiza pe baza diagramei de moment-curburã programul determinã sãgeata exactã a plãcilor. Etapele analizei: 1.2. EC2 ºi NEN.) analiza neliniarã La pornirea analizei neliniare opþiunea „Luarea în considerare a armãrii efective” trebuie sã fie selectatã.4.) determinarea ariei de armãturã necesarã 3.4. materialele ºi lungimea de flambaj.2.284 AxisVM 7.3. Analiza se poate efectua pentru o singurã ipotezã sau combinaþie de încãrcare. Analiza se poate efectua dupã standardele: STAS 10107/0-90. Verificare armare stâlp Verificarea armãrii se poate efectua dupã urmãtoarele standarde: STAS 10107/0-90: Eurocode 2: MSz: stadiul III de solicitare stadiul III de solicitare stadiul III de solicitare Pe pagina Armãtura se poate defini secþiunea stâlpului.4. La determinarea sãgeþilor în domeniul neliniar programul þine cont de aceste douã efecte. În practicã plãcile de beton armat se comportã neliniar elastic. Sãgeata plãcii: liniar neliniar F 5. Sãgeata plãcilor în domeniul neliniar În analiza staticã de ordinul I sãgeata plãcilor este determinatã pe baza teoriei elasticitãþii. Armãtura mãreºte iar fisurile reduc rigiditatea plãcilor din beton armat.) determinarea eforturilor în domeniul elastic 2. . Msz.2.2.) definirea ariei de armãturã efectivã 4. 5.0 5.

executarea funcþiilor.) Este activat meniul de comandã actual.Manual de utilizare 285 Schimbând pagina pe Verificare armare programul face automat calculele ºi determinã suprafaþa de interacþiune M-N. [Alt] [+] [-] . 8 [Esc] 8 buton drept [Enter]. Taste de comandã. Întreruperea funcþiei în execuþie ºi revenirea la nivelul de meniu superior. Un efect asemãnãtor se poate obþine cu funcþia Renunþã din meniul imediat. Mãrire/micºorare. Se pot utiliza pentru alegerea punctelor de meniu. [Space] 8 buton stâng [Tab] Taste speciale de editare: Deplasarea cursorului (cruce) în planul curent de lucru. (Deplasarea cursorului între câmpurile de informaþii a ferestrelor de dialog. Deplasarea cursorului între suprafaþa desenului ºi ferestrele de dialog. 8 [Ctrl]+ [↑][↓][←][→]. Deplasarea cursorului (cruce) în planul curent de lucru cu paºi definiþi cu multiplicatorul Ctrl. Taste de editare [↑][ ↓] [←] [→]. Centrul mãririi sau micºorãrii este poziþia actualã a cursorului (crucea).

286

AxisVM 7.0

Încarcã

Încãrcare secþiune de beton ºi/sau armare definitã în modelul actual. Se pot încãrca numai secþiuni cu pereþi groºi cu date grafice! Salvarea armãrii sub o denumire. Armarea salvatã astfel se poate asocia la orice secþiune de beton. Pe pagina Armare sunt urmatoarele instrumente: Introducerea datelor necesare pentru determinarea suprafeþei de interacþiune.

Salvare Definirea armaturii Parametrii

Într-un punct cu stratul de acoperire

Aºezarea armãturii într-un punct oarecare în secþiune, cu ajutorul cursorului. Dacã cursorul se aflã în colþul sau pe latura secþiunii, armãtura se va aºeza în poziþia cursorului cu stratul de acoperire. Se vor aºeza N+1 bare între douã puncte împãrþind uniform distanta în N segmente.

Distribuit echidistant

Distribuit pe arc

Se vor aºeza N+1 bare pe arcul de cer definit cu centrul ºi capetele, împãrþind uniform arcul de cerc în N segmente. Definirea ºi modificarea diametrului armãturii. Pentru modificare se vor selecta armãturile din secþiuni dupã care, din listã, se alege diametrul dorit sau se introduce de la tastaturã noul diametru.

Diametrul

Manual de utilizare

287

Acoperire

Introducerea sau modificarea stratului de acoperire.

N

Numãrul în care se împarte segmentul pe care se aºeazã armãturile distribuite. Copierea cu repetare sau deplasare a barelor selectate în secþiune. Copierea cu repetare prin rotire a barelor selectate în secþiune. Copierea sau deplasarea cu oglindire a barelor selectate în secþiune

Transformãri geometrice

Copiere Rotire Oglindire

Verificare armare

Modificarea poziþiei armãturii se poate face în felul urmãtor: 1. Se poziþioneazã cursorul pe centrul armãturii 2. Prin apãsarea butonului din stânga al mausului ºi prin miºcarea acestuia se modificã poziþia armãturii, 3. Dupã ce s-a aºezat armãtura pe poziþia nouã se introduc noile coordonate pe paleta de coordonate ºi se apasã o tastã de comandã. Clicând pe pagina Verificare armare, programul cu datele definite pentru secþiune determinã suprafaþa de interacþiune M-N, majoreazã momentele încovoietoare efective calculate sau date în tabel (Nx, Mya, Mza, Myf, Mzf ) cu momentele rezultate din excentricitãþile adiþionale ºi verifica dacã solicitãrile astfel corectate (Nxd, Myd, Mzd) sunt în interiorul suprafeþei de interacþiune. Reprezentarea diagramelor se poate seta în urmãtoarea fereastrã de dialog. Se pot selecta nivelurile de forþe axiale reprezentate pe diagramele N-M, N-My, N-Mz. Dacã se opteazã pentru afiºarea solicitãrilor efective barelor selectate, pe diagramã se vor afiºa punctele solicitãrilor. Valoarea forþelor axiale aferente punctelor se poate afiºa pe diagramã. Simbolurile folosite sunt urmãtoarele:

288

AxisVM 7.0

$

pãtrat albastru, dacã solicitarea efectivã Nx-My-Mz este în interiorul curbei. × cruce roºie, dacã solicitarea efectivã Nx-My-Mz este în afara curbei. Valoarea forþelor aferente acestor puncte sunt afiºate pe diagramã.

Suprafaþa N-M

Reprezentarea axonometricã a suprafeþei Nx-My-Mz.

Scara orizontalã

Scara verticalã

Manual de utilizare

289

Curba N-M

Reprezentarea axonometricã a curbelor Nx-My sau Nx-Mz.

Diagrama M y-Mz

Se poate utiliza la secþiuni care au o axã de simetrie. Diagrama My -Mz aferenta forþei axiale N.

290

AxisVM 7.0

Curba excentricitãþilor limitã

Solicitãri

Reprezentarea curbelor cu excentricitãþile limitã determinate de valorile M yHi M zHi ºi . Ni Ni Programul afiºeazã în tabel forþele axiale maxime Nx ºi momentele Mya, Mza, My f, Mzf de pe capetele inferioare ºi superioare ale barelor selectate din care determinã excentricitãþile urmãtoare: Excentricitate iniþialã Excentricitate adiþionalã Excentricitate de ordinul II STAS eey, eez eay, e az e2y, ee2z MSz eey, eez dey, de z ety, e tz Eurocode 2 eey, eez eay, ea z e2y, ee2z

Capãtul inferior este considerat originea sistemului local de coordonate al barei.

Manual de utilizare

291

Pe fiecare direcþie programul adunã la excentricitatea iniþialã excentricitatea nefavorabilã ºi verificã dacã momentele încovoietoare astfel obþinute se situeazã în interiorul suprafeþei de interacþiune. STAS etoty = ee y + e ay+ e 2y etotz = ee z + e az+ e 2z etoty = e 01y + e ay etotz = e 01z + e az etoty = e 02y + e ay etotz = e 02z + e az MSz etoty = ee y ± (de y+ e ty) /2 etotz = ee z ± de z+ etz etoty = ee y ± de y+ e ty etotz = ee z ± (de z+ e tz) /2 etoty = e 01y ± dey etotz = e 01z ± dez etoty = e 02y ± dey etotz = e 02z ± dez Eurocode 2 etoty = ee y + ea y+ e 2y etotz = ee z + ea z+ e 2z etoty = e 01y + ea y etotz = e 01z + eaz etoty = e 02y + ea y etotz = e 02z + eaz

Unde e01y , e01z ºi e02y , e 02z reprezintã valorile iniþiale ale excentricitãþilor iniþiale. Programul calculeazã solicitãrile Myd = N xd·etotz ºi M zd = – Nxd·etoty ºi verificã dacã sunt în interiorul suprafeþei de interacþiune.

292

AxisVM 7.0

Pe diagramele N-M limitã sunt vizualizate punctele asociate acestor momente încovoietoare. Tabelul se poate completa cu valori suplimentare de solicitãri. Semnele solicitãrilor sunt conform figurii alãturate.

Calculul se face în urmãtoarele ipoteze: Conform MSz: Diagrama σ,ε: Conform Eurocode 2: Diagrama σ,ε:

Conform STAS 10107/0-90: Diagrame σ,ε :

ε (cu consolidare): Conform MSz: Barele care au diametrul mai mic de 10 mm nu se iau în considerare Barele care au diametrul mai mic de 1/12 din distanþa dintre etrieri nu se iau în considerare Programul nu ia în considerare mai multã armãturã comprimatã decât 5% din aria betonului comprimat Programul nu ia în considerare mai mult efort de compresiune în oþel decât în secþiunea de beton (reducerea proporþionalã a cantitãþii de oþel în secþiune) Conform Eurocode 2: Barele care au diametrul mai mic de 1/12 din distanþa dintre etrieri nu se iau în considerare Conform STAS 10107/0-90: Barele care au diametrul mai mic de 10 mm nu se iau în considerare 5. de solicitare) .Manual de utilizare 293 Diagrame σ.4. ENV 1992-1-1:1991/AC:1992 (în stadiul III. Dimensionare armare grindã Programul AxisVM dimensioneazã armãtura grinzilor conform standardelor urmãtoare: STAS 10107/0-90 (în stadiul III. de solicitare) Eurocode 2 ENV 1992-1-1:1991. MSz 15022-1:1986/1M:1992 MSz 15022-7:1986. MSz 15022-7:1986/1M:1992 (în stadiul III.4. de solicitare) Msz MSz 15022-1:1986.

orice altã analizã descrisã în standarde trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul programului.3.294 AxisVM 7.2. la determinarea VRd1 se þine cont de aria de armãturã întinsã (EC2 4.). solicitãrile compuse. Asl).4.3. în cazul Eurocod 2. Programul se poate folosi pentru dimensionarea grinzilor cu secþiune dreptunghiularã. MSz Anexa F3.EC2 4. ºi 5. Grinda pe porþiunea analizatã are secþiune constantã ºi este din acelaºi material. la forþe axiale considerabile se recomandã folosirea modulului de verificare armare stâlp.3. Armãtura longitudinalã este calculatã pentru diagrama dilatatã (STAS 10107/0-90. Programul nu face analiza pentru încovoierea oblicã.4. Armarea transversalã se poate considera din material diferit faþã de cel din armarea longitudinalã. pierderea stabilitãþii grinzilor ºi compresiunea localã din încãrcãrile perpendiculare pe axul grinzii. Programul nu se poate aplica pentru armarea consolelor scurte (STAS 10107/0-90.5.0 Sunt considerate ca ºi grinzi elementele care au o dimensiune considerabil mai mare decât celelalte douã ºi nu sunt solicitate la forþã axialã.4. (6) ).3. Programul face numai analizele descrise. Încovoierea ºi forfecarea sunt analizate independent dar.2. În cazul STAS 10107/0-90 forþa tãietoare preluatã de beton Qb se determinã þinând cont de aria de armãturã întinsã intersectatã de fisura înclinatã.4. secþiune în forma de T încovoiate în planul lor de simetrie cu forte axiale reduse. EC2 Msz 2. Dimensionarea constã în douã etape: – dimensionarea armãturii longitudinale la solicitãrile My ºi M z – dimensionarea armãturii transversale pentru solicitãrile de forfecare Qz sau Qy ºi de torsiune M x La determinarea armãturilor longitudinale forþa axiala se neglijeazã.7. Calitatea oþelului considerat este aceeaºi atât pentru armarea inferioarã cât ºi superioarã. ..

Manual de utilizare 295 Clicând pe reazem se afiºeazã urmãtoarea fereastrã de dialog. Se poate seta distanþa mãsuratã la stânga ºi la dreapta din axul reazemului care nu se ia în considerare la calcule. Solicitãrile sunt interpolate între capetele segmentului. .

0 Parametrii grinzii .296 AxisVM 7.

cantitãþile de armãturã calculate ºi inscripþionarea acestora. F Stratul de acoperire se mãsoarã de la marginea betonului pânã la axul armãturii. a s distanþa dintre axul armãturii superioare ºi marginea secþiunii. Vizualizare Se pot seta componentele diagramei care se afiºeazã.Manual de utilizare 297 Solicitãri de dimensionare Selectarea solicitãrilor din planul z-x sau y-x al grinzii. Afiºarea diagramei Afiºare inscripþii . as ai ai distanþa dintre axul armãturii inferioare ºi marginea secþiunii. Etrieri Ramuri de forfecare: setarea numãrului ramurilor de forfecare al etrierilor.

cu gri. cu albastru ºi aria minimã necesarã din prescripþii. cu roºu. aria necesarã de armãtura comprimatã.298 AxisVM 7. .0 Rezultatele reprezintã diagramele cu cantitãþile de armãtura longitudinalã ºi distanþa maximã dintre etrieri: Armarea longitudinalã Pe diagrama cantitãþilor de armãturã se afiºeazã aria necesarã de armãturã întinsã.

Manual de utilizare 299 Distanþa dintre etrieri Linia neagrã reprezintã distanþã maximã dintre etrieri. Notaþii.15 coeficientul de siguranþã al oþelului Rc Rt fcd fctd α γc Ra εa Ea Rezistenþa de calcul a armãturii Deformaþia specificã a armãturii (=210 kN/mm2) Modulul de elasticitate al armãturii fyd εsu Es γs σbH σhH MSz Rezistenþa de calcul a betonului la compresiune Rezistenþa de calcul a betonului la întindere σsH εsH Es Rezistenþa de calcul a armãturii Deformarea specificã limitã a armãturii (=206 kN/mm2) Modulul de elasticitate al armãturii . iar linia gri. linia albastrã distanþã calculatã.5 coeficientul de siguranþã al betonului Rezistenta la curgere a armaturii Deformaþia specificã limitã a armãturii (=200 kN/mm2) Modulul de elasticitate al armãturii = 1. materiale.85 coeficient care þine seama de durata încãrcãrilor ºi de alte efecte nefavorabile = 1. distanþã maximã rezultatã din prescripþii. coeficienþi: STAS Rezistenþa de calcul a betonului la compresiune Rezistenþa de calcul a betonului la întindere EC2 Rezistenþa de calcul a betonului la compresiune Rezistenþa de calcul a betonului la întindere = 0.

c = 2 pentru zone plastice potenþiale c = 4 pentru celelalte cazuri. 2000 december MSz 15022-7:1986. szám.50 nu este necesarã armarea la forþa tãietoare. Unde: p = 100 Aa procentul de armare determinat din aria armãturilor întinse bho intersectatã de fisura înclinatã. MSz 15022-7:1986/1M:1992 ENV 1992-1-1:1991. Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/torsiune Dimensionare la forfecare Dimensionarea armãturilor transversale se poate face conform standardelor: STAS STAS 10107/0-90 MSz MSz 15022-1:1986.300 AxisVM 7.0 5.1. Dacã Q ≤ c nu se respectã este necesarã mãrirea secþiunii sau calitãþii betonului. si proiecþia orizontalã a fisurii înclinate. 5.1.4. MSz 15022-1:1986/1M:1992 Szabványügyi közlöny 12.4. ENV 1992-1-1:1991/AC:1992 Eurocode 2 Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/ torsiune conform STAS 10107/0-90 Distanþa dintre etrieri se determinã pe baza relaþiilor de mai jos: Forþa tãietoare preluatã de beton ºi etrieri se determina cu relaþia: Qcap = Qb + ∑ ne Ae Rat bho2 p Qb = mt Rt si Forþa tãietoare preluatã de beton: pentru zone plastice potenþiale mt = 3−Q ≤1 2 în celelalte cazuri mt = 1 nivelul de solicitare Q= Q Abo Rt Dacã Q ≤ 0.4. .4.

dar nu mai mult decât 0 . 6 h Dacã Q ≤ 0. cu relaþia: (ae ) M = t t Nivelul de solicitare se calculeazã cu relaþia Q =  A +W R   bs t  t Unde: 1 2 b bh (3 − ) . Wt = Dacã Q ≤ c nu se respectã. este necesarã mãrirea secþiunii sau a calitãþii betonului.50 nu este necesarã armarea la forþã tãietoare ºi torsiune. 5 ⋅ b ⋅ h ⋅ σhH − na N . Distanþa maximã dintre etrierii care preiau forfecarea ºi torsiunea se determinã cu relaþia: 1 . se calculeazã cu relaþia: Aal = M tU e 2 Abs Ra 2 Ae Abs Ra Mt  Q M  1 Distanþa dintre etrierii suplimentari pentru preluarea torsiunii.Manual de utilizare 301 Dacã secþiunea este solicitatã ºi la torsiune: Aria necesarã de armãturã longitudinalã uniform dispusã pe perimetrul de calcul al secþiunii. ae = 1 1 + (a e ) M t (a e ) T Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/ torsiune conform Msz Distanþa dintre etrieri se determinã pe baza relaþiilor de mai jos: Capacitatea portantã a secþiunii de beton solicitat numai la forfecare: TH = THb + ∑ THs Dacã secþiunea este solicitatã ºi la torsiune atunci: TM MtM + ≤1 TH MtH Valoarea minimã pentru T H: THa = 0. c = 2 pentru zone plastice potenþiale c = 4 pentru celelalte cazuri. b fiind latura micã a secþiunii.6 ⋅ b ⋅ h ⋅ σhH .

Valoarea maximã pentru T H: THf = m ⋅ b ⋅ h ⋅ σbH + n f N .2 + 2.4 0.6 ⋅ b h m := 0.2 0.3. distanþa maximã dintre etrieri nu va fi mai mare decât h/2. b⋅h W iar cel maxim: MtHf = m ⋅ Wt ⋅ σbH + n f ⋅ t ⋅ N b⋅h Unde Wt este valoarea cea mai defavorabilã dintre modulele de rigiditate la torsiune: .1 0.15 0 nf .85 ⋅ h ⋅ nk ⋅ Ask TM − THa Dacã 50% din forþa tãietoare este preluatã de etrieri.0 determinatã fãrã armarea transversalã.) Momentul de torsiune minim preluat: W MtHa = −na t N .302 AxisVM 7.8 ⋅ b h Wt = 2. determinatã pe baza capacitãþi portante a betonului. b2 ⋅ h b 2 ⋅ h ºi Wt = 3 + 1. (vezi: MSz 15022/7-86 2.  ∑ THs THb =  1 −  THf    ⋅ THa   THs = 0.6 paragraf 2.1.2 0 Distanþa dintre etrieri determinatã pentru forþa tãietoare: 1− tT = THa THf ⋅ 0.15 0 0. na : ca ºi la forfecare dacã N este compresiune dacã N este întindere 0. 85 ⋅ h ⋅ As ⋅ σsH (sin α + cos α ) t În cazul general În cazul etrierilor înclinaþi (a =30°-60°) Notaþia M na nf dacã N este compresiune dacã N este întindere dacã N este compresiune dacã N este întindere 0.25 0.

Manual de utilizare 303 Momentul de torsiune preluat de armãturile longitudinale : MtH = 2 ⋅ At ⋅ As1 ⋅ σs 1H K din care aria de armãturã longitudinalã suplimentarã: A = M tH ⋅ K s1 2 ⋅ A t ⋅ σ s1 H aria de armãturã rezultatã se va dispune uniform pe conturul secþiunii ºi independent de armãturile rezultate din momentele încovoietoare.4.3.2. 50% se va prelua cu etrieri perpendiculari pe axul grinzii.2) Dimensionarea se bazeazã pe forþa tãietoare preluatã de: – secþiunea de beton VRd1 fãrã armãturi pentru preluarea forfecãrii – forþa tãietoare maximã VRd2. care se poate prelua fãrã cedarea armãturii comprimate – forþa tãietoare VRd3 preluatã de armãturi Nu este necesarã dimensionarea la forfecare dacã Vsd < VRd1 (EC2 4. Din forþa tãietoare de dimensionare. (EC2 4. este necesarã dimensionarea armãturii pentru preluarea efortului de forfecare.3. Momentul de torsiune preluat de armãturile transversale: M tH = 2 ⋅ At ⋅ Ask ⋅ σskH tM t din care distanþa dintre etrieri: tM t = 2 ⋅ At ⋅ A sk ⋅ σskH MtH unde: At K As1 Ask aria secþiunii de beton închisã de etrier perimetrul secþiunii de beton închis de etrier aria de armãturã uniform distribuitã pe perimetrul K pentru preluarea momentului de torsiune aria unei ramuri de etrier închis pentru preluarea momentului de torsiune Distanþa maximã dintre etrieri care preiau forfecarea ºi torsiunea se va determina cu relaþia: t= 1 1 tM t 1 + tT .3. Determinarea armãturii transversale se poate .).3. În acest caz. Dimensionarea armãturii transversale la forfecare/ torsiune CONFORM (EC2 4. programul din condiþiile Vsd ≤ VRd2 ºi a Vsdred ≤ VRd3 determinã distanþa maximã dintre etrieri.) Dacã Vsd > VRd1.2.

4.4.3. Vwd = Asw ⋅ 0 . din relaþia lui VRd3. Cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilã se poate reduce cantitatea de armãturã transversalã dacã armãturile comprimate determinate cu metoda standard au rezervã (VRd2 > Vsd). Pentru verificarea barelor de beton comprimate: VRd 2 = 1 ν ⋅ fcd ⋅ bw ⋅ 0. armãtura comprimatã preia mai mult efort.3. Forþa tãietoare preluatã de secþiune se va determina cu relaþia: VRd3=Vcd + Vwd unde: Vcd forþa tãietoare preluatã de beton ºi este egalã cu V Rd1. .2. necesarul de etrieri se reduce cu 50%.3.22) EC2 4.2. În cazuri favorabile. a.304 AxisVM 7.4.0 face cu metoda standard sau cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilã.4. 50% din forþa tãietoare de dimensionare se va prelua în mod obligatoriu de etrieri EC2 5.23) EC2 4. iar armãturile transversale mai puþin.25) EC2 4. 9d ⋅ fywd forþa tãietoare preluatã de armãturã.4.3.2. Rezultatele sunt puternic influenþate de prevederile constructive. (5).3.2.2.3. În cazul etrierilor perpendiculari pe axul grinzii cot α = 0 Secþiunea nu este corespunzãtoare daca forþa tãietoare de dimensionare este mai mare decât forþele tãietoare preluate de barele de beton comprimate.) Se presupune cã unghiul fisurii înclinate este de 45°.) Metoda diagonalelor cu înclinare variabilã (EC2 4.4. sau dacã din condiþia de limitare a deschiderii fisurilor pentru distanþa maximã dintre etrieri Vsd − 3 ⋅ VRd1 > 200 .3.) Metoda standard (EC2 4.3. se determinã distanþa maximã dintre etrieri.2. 9 ⋅ d ⋅ (1 + cot α ) 2 (4.4) Programul din egalitatea Vsd = VRd2 determina ctgφ cu care. ρ w ⋅ bw ⋅ d b. s (4.3.3 (4.2.4.3. (5) EC2 4. Prin schimbarea unghiului fisurii înclinate.2.

4.2.27) EC2 4.2.2.4. Distanþa maximã dintre etrieri smax sunt determinate pe baza VSd .4.1.3.2.2.3.  Tsd   Vsd    T  + V  ≤1     Rd 1   Rd 2  2 2 s condiþiile constructive sunt suficiente dacã: 4.4.5 b Vsd + ⋅ Tsd ≤ VRd 1 ºi Tsd ≤ ⋅ VRd 1 b 9 Armãtura transversalã ºi longitudinalã necesarã pentru preluarea torsiunii se determinã pe baza relaþiilor urmãtoare: Prin cedarea barei de beton comprimate: ctgφ TRd 1 = ν ⋅ f cd ⋅ t ⋅ 2 ⋅ Ak ⋅ 1 + ctg 2φ .3.3.4.4.4.4. (5) tabelul 4. (1) 0.1.) Prevederi constructive: Procentul de armare pentru preluarea forfecãrii ρw = Asw ⋅ bw ⋅ sin α Valorile minime pentru ρ w sunt conform EC2 5.0 pentru armãturi întrerupte în lungul grinzii Pe baza barelor de beton comprimate: cot α + cot θ (4.3. Distanta dintre etrieri se determinã pentru limitarea deschiderii fisurilor conform EC2 4.3.4. Pentru forfecare ºi torsiune Dacã nu se poate neglija torsiunea atunci.5 pentru armãturi continue în lungul grinzii 0.3.5 < cot θ < 2. (EC2 4.4.4. V Rd 3 = sw ⋅ 0 . 4 < cot θ < 2. VRd1 ºi V Rd2 respectând EC2 5.2.4.9 ⋅ d ⋅ ν ⋅ fcd 1 + cot 2 θ Pe baza armãturilor care preiau forþa tãietoare: A (4.2.2. EC2 5. 9d ⋅ f ywd ⋅ cot θ s Efortul de întindere în armãturile longitudinale: M 1 (4.5.4.2. (5) tabelul 5. VRd 2 = bw ⋅ 0.Manual de utilizare 305 Unghiul barelor de beton comprimate cu axul grinzii: EC2 4. (7).2. Fsd = sd + Vsd ⋅ (cot θ − cot α ) z 2 la care se ia în considerare dilatarea diagramei de momente încovoietoare.26) EC2 4.4.30) EC2 4.3.

Eforturile în armãturi ating valoarea rezistenþei de calcul.2.ε: Conform Eurocode 2: EC 4. Dimensionarea armãturii longitudinale Ipotezele de calcul sunt urmãtoarele: Conform STAS 10107/0-90: Diagrame σ.3. Eforturile în armãturi ating valoarea rezistenþei de calcul. Diagrame σ.306 AxisVM 7.1.ε conform: EC2 4.2.3. care se sl 2 ⋅ Ak ⋅ f yld va dispune uniform pe perimetrul secþiunii.1.2.2. 5. ºi EC2 4.2.0 Prin cedarea armãturii longitudinale întinse: f yld l TRd 1 = 2 ⋅ Ak ⋅ Asl ⋅ u k ⋅ ctgφ armãtura longitudinalã pentru preluarea torsiunii: A = Tsd ⋅ u k ⋅ ctgφ .2.4. Prin cedarea etrierilor: fywd w TRd 1 = 2 ⋅ Ak ⋅ Asw ⋅ s ⋅ ctg φ distanþa maximã dintre etrierii care preiau torsiunea: sT = 2 ⋅ A k ⋅ Asw ⋅ fywd Tsd ⋅ ctgφ TRd TRd 1   l  = min TRd 2   w  TRd 2  Momentul capabil de torsiune: Distanþa maximã dintre etrierii care preiau forfecarea ºi torsiunea se va determina cu relaþia: . .4.4.2.3.4. 1 t= 1 1 + tM t tT 5.

2.Manual de utilizare 307 Înãlþimea zonei comprimate nu va fi mai mare decât: ε − ε b0 x 0 = h ⋅ bH ε s 0 − ε bH Dacã din calcule va rezulta o valoare mai mare. . Conform Msz: Diagrame σ. dar armãtura nu va prelua mai multã compresiune decât betonul comprimat. Standardele recomandã dilatarea diagramei de momente. secþiunea se va arma dublu. Dacã din calcule rezultã o valoare mai mare. Eforturile în armãturi ating valoarea rezistenþei de calcul.3.ε: Înãlþimea zonei comprimate nu va fi mai mare decât: ε − εc1 x0 = d ⋅ cu εs1 − ε cu Dacã din calcule va rezulta o valoare mai mare. Programul determinã aria necesarã de armãturã întinsã ºi comprimatã pentru fiecare secþiune. însã armãtura nu va prelua mai multã compresiune decât betonul comprimat.) Programul determinã valorile minime (Mmin ≤ 0) ºi maxime (M min ≤ 0) a diagramelor dilatate pentru care dimensioneazã armãtura întinsã ºi comprimatã. cu linie gri. însã procentul de armare a armãturii întinse ºi comprimate nu va depãºi 4%.4. Armãtura longitudinalã întinsã se dimensioneazã la valoarea majoratã a lui M / z din cauza fisurilor înclinate.1.) (MSz 3. (STAS 10107/0-90) (EC2 5. secþiunea se va arma dublu.2. armatura comprimatã cu linie roºie iar armãturile întinse (EC2.1. secþiunea se va arma dublu.1. Înãlþimea zonei comprimate nu va fi mai mare decât: ε − εb0 x0 = h ⋅ bH ε s 0 − ε bH Valoarea calculatã de program se poate modifica în fereastra parametrilor de armare. MSz) respectiv comprimate (Msz) rezultate din prevederile constructive. armãtura întinsã este reprezentatã cu linie albastrã. Pe diagrama ariilor de armãturã.

.2.308 AxisVM 7. (2) Vezi forfecare EC2 pentru prevederile constructive F Programul afiºeazã mesaj de eroare ºi nu deseneazã diagrama ariilor de armãturã în urmãtoarele cazuri: MSz mesaj eveniment Secþiunea este insuficientã pentru încovoiere (Ns' > Nb) Efortul de compresiune preluat de armãtura comprimatã este mai mare decât efortul de compresiune preluat de betonul comprimat: ' N s = A sv ⋅ σ sH > N b = b ⋅ x 0 ⋅ σ bH rezolvare Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului.4. Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului. (1) Ariile minime de armãturã comprimatã Aria de armãturã maximã Lãþimea secþiunii de beton Distanþa maximã dintre etrieri Conform tabelului 26 din STAS 10107/0-90 Conform condiþiei 0.1.1.04 ⋅ Ac EC2 5. ae ≤ h.003 ⋅ A c 0.004 ⋅ A c daca clasa betonului. > C40 * EUROCODE 2  0 . 5 ⋅ b  0.6 ⋅ bt ⋅ d EC2  max  fyk 0.0 Prevederi constructive: STAS Conform tabelului 26 din STAS 10107/0-90 MSz 0.2. mesaj eveniment rezolvare Secþiunea de beton nu corespunde pentru forfecare/torsiune (T_M > T_Hf) Forþa tãietoare de dimensionare este mai mare decât forþa tãietoare capabilã a barelor de beton.0015 ⋅ b ⋅ d t  Ariile minime de armãturã întinsã 5.4.001 ⋅ A c x ≤ ξb h0 80 mm Pentru zone plastice potenþiale h ae ≤ 200 mm . 4 400 mm  ≤ h 1.1. ae ≤ 4 Pentru celelalte cazuri 3 ae ≤ 300 mm .1.

Programul face verificarea chiar dacã aceasta nu este necesarã folosind singura metodã introdusã în program.5. modulul de dimensionare a structurilor metalice din programul AxisVM. Dimensionarea elementelor din oþel 5. Aceastã exemplificare este necesarã pentru a înþelege metodele de calcul care au fost implementate în program. mesaj eveniment rezolvare mesaj eveniment rezolvare Secþiunea de beton este insuficientã la încovoiere (As + As2 > 0.5. În continuare. se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM. . dimensionarea structurilor metalice se poate face manual. Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului. se va exemplifica analiza barelor de oþel la încovoiere-rãsucire. Se mãreºte secþiunea sau calitatea betonului.04 Ac) Procentul de armare longitudinal este mai mare decât 4%. În standard sunt detaliate metodele pentru un calcul manual ºi. În aceastã situaþie. Pentru a înþelege metoda folositã de programul AxisVM. 5. care sunt concepute pe baza formulelor care exprima eficienþa în secþiunile de barã. Aceste formule diferã doar ca formã de cele exprimate în standarde. se trateazã structurile plane. Secþiunea de beton este insuficientã la forfecare (V_sd > V_Rd2) Forþa tãietoare de dimensionare este mai mare decât forþa tãietoare maximã VRd2 care se poate prelua fãrã ca armãtura comprimatã sã cedeze.Manual de utilizare 309 EUROCODE 2 mesaj eveniment rezolvare Distanþa dintre etrieri este foarte micã (V_sd-3V_Rd1)/rho_w/b_w/d > 200 Pentru limitarea deschiderii fisurilor Vsd − 3 ⋅ VRd 1 > 200 ρ w ⋅ bw ⋅ d Se mãreºte secþiunea. de regulã. Verificare bare de oþel Verificare structuri de oþel conform STAS 10108/0-78 Conform standardului STAS 10108/0-78.1. calitatea betonului sau diametrul etrierilor. se bazeazã pe metodele de calcul manuale aplicate la structurile spaþiale.

8.) secþiuni circulare pline c.1.3) În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante ale secþiunilor: Ay 1) raportul ariei de forfecare pe direcþia y Ax 2) 3) 4) 5) Az raportul ariei de forfecare pe direcþia z Ax W y modulul de rezistenþã pe direcþia y W z modulul de rezistenþã pe direcþia z max λ y .) secþiuni dreptunghiulare pline b. Programul efectueazã analizele descrise în acest capitol. 7.) þeava dreptunghiularã d.1.) profile laminate I e.) profile sudate I f.) þevi Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus.310 AxisVM 7. Se presupune cã secþiunea este constantã. λ z zvelteþea maximã a secþiunii ( ) . Programul considerã cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu sunt mai groase de 40mm.1) Compresiune-Încovoiere-Stabilitate [N-M] (STAS 10108 6. Orice altã analizã prevãzutã în standarde ºi normative trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul programului. are douã axe de simetrie ºi este încãrcatã în centrul de forfecare. Programul considerã ca inima profilului este paralelã cu axa locala z a secþiunii. Analize: Programul efectueazã urmãtoarele analize: Compresiune-Încovoiere [N-M] (STAS 10108 6. 7.2) Forfecare /y [Qy] Forfecare /z [Qz] Tensiune echivalentã în punctul de legãtura a inimii ºi a tãlpii [σech] (STAS 10108 8. 8.2.0 Modulul de dimensionare conform STAS 10108/0-78 se poate utiliza la: a.2. nu se pot verifica.

1W z R cyM y ≤1 (7. 7.1W z R CompresiuneÎncovoiereStabilitate Analiza este exprimatã cu relaþiile de mai jos formulate pe baza relaþiilor din standard (STAS 10108 6.2. sunt detaliate în standard. expresiilor lor ºi situaþiile în care acestea sunt aplicate.1).Manual de utilizare 311 6) ϕ min coeficientul de flambaj minim 7) ϕ g coeficientul de flambaj la rãsucire Programul furnizeazã aceste date ca rezultate parþiale.1AR 1. CompresiuneÎncovoiere Este o verificare de rezistenþã.8) + Mz ≤1 1. 7.1ϕ g W y R Nc + ϕ min AR ≤1 (7. Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienþelor. 8.2): My ϕ gW y R My 1.1. My N + ≤1 AR W y R Mz N + ≤1 AR W z R My Mz N + + ≤1 1.1.5) .9)  N  W y R ϕ g 1 −  N Ey    (8. Descrierea variabilelor. Analiza este exprimatã cu relaþiile de mai jos formulate pe baza relaþiilor din standard (STAS 6.1W y R 1.5) Nc cz M z + ≤1 ϕ min AR  N  1 − W z R  N Ez    (8. 8. sunt prezentate etapele în care sunt determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta standardul). În continuare.2.

1ϕ g 1 −  N Ey    + cz M z  N  W z R 1. .1 1 −  N Ez    ≤ 1 (8.1AR 1. y =  − 0.312 AxisVM 7. Coeficientul 1. ºi Rf=0.0 Nc + 1.1W z R  W y   Forfecare /y Este o verificare de rezistenþã. ºi Rf=0. 8 t  Wy A  M eff . y Nt + ≤1 AR ϕ g W y R M eff .10) Pentru solicitãrile de întindere. t grosimea totalã a inimilor.6R.2 þine cont de distribuþia eforturilor unitare Pentru profile cu inimã: Qz S y τ z max = ≤1 Rf tI y R f (7.6R. standardul nu oferã relaþii explicite.2) pentru alte profile: 1. ºi Az sunt calculate de program ºi nu sunt identice cu valorile date la definirea secþiunilor. analiza se face conform EC3: My N M eff .1ϕ g W y R 1. Analiza este exprimatã cu relaþia: 1.2 Qy Ay R f ≤1 Forfecare /z unde A y este aria de forfecare pe direcþia y.1ϕ min AR cyM y  N  W y R 1. A y . În aceste cazuri.2 Qz ≤1 Az R f unde A y aria de forfecare pe direcþia y. y Nt Mz + + ≤1 1.

1R unde σ . . atunci coeficientul lungimii de flambaj va avea o valoare micã.Manual de utilizare 313 Tensiune echivalentã în punctul de legãturã al inimii ºi al tãlpii Verificarea se face pe baza relaþiei (pentru profile I ºi þevi dreptunghiulare): σ ech = σ 2 + 3τ 2 ≤ 1.τ reprezintã eforturile unitare calculate în punctul de legãturã al inimii ºi al tãlpii. Parametrii de proiectare Pentru verificarea conform STAS 10108/0-78 în fereastra de dialog Parametrii de proiectare. se dau urmãtorii parametrii: Flambaj µyy. µzz: coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z conform STAS 10108/0-78 Aceºti coeficienþi se determinã conform recomandãrilor din standard. Dacã rezemarea se poate considera continuã.

Elementul de structurã poate conþine un numãr arbitrar de elemente finite. Programul considerã cã coeficientul µz. Asamblare piese Având în vedere cã analiza structurii se efectueazã cu metoda elementului finit. Respectarea acestor condiþii vor fi verificate de cãtre program. Elementele finite grupate în elementele structurale trebuie sã satisfacã urmãtoarele condiþii: sã fie din acelaºi material. în orice secþiune. se poate utiliza ºi pentru talpa comprimatã. În fereastra de dialog se pot afiºa rezultatele pe orice element. Diagrama pe bare: Clicând pe un element structural se afiºeazã fereastra de dialog cu diagramele rezultatelor ºi a eficienþelor maxime. conform STAS 10108/0-78. se dã valoarea 1. se vor lua corespunzãtor raportului între distanþa dintre rigidizãri ºi lungimea elementului. iar dimensionarea ºi verificarea se face pentru elementele de structurã. pentru orice ipotezã sau combinaþie de încãrcare. coeficienþii lungimii de flambaj în planul rigidizãrilor. Se presupune cã axa localã z este axa slabã ºi încãrcãrile care produc pierderea stabilitãþii acþioneazã în acest plan. Încovoiere cu torsiune µ0: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã.0 În cazul stâlpilor rigidizaþi cu rigle de fronton ºi al grinzilor rigidizate cu pane.314 AxisVM 7. Elementele selectate formeazã un singur element structural care este independent de celelalte elemente conectate în noduri. secþiunea ºi sistemul local de coordonate sã fie identicã. iar elementele finite sã fie coliniare. Pentru definirea punctelor de capãt ale elementelor structurale existã douã posibilitãþi: Elementele structurale vecine sunt împãrþite de elementele conectate în nodurile elementelor selectate. . este necesar ca elementele finite sa fie asamblate în elemente de structurã. ν: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al încãrcãrii.

. dar þin cont ºi de încovoierea oblicã. Programul face verificarea chiar dacã aceasta nu este necesarã folosind singura metodã introdusã în program. de asemenea. În standard. Pentru a înþelege metoda folositã de programul AxisVM. În continuare. sunt prevãzute douã metode ºi. Pentru calculul automatizat. dimensionarea structurilor metalice se poate face manual sau automatizat. ceea ce standardul nu prevede în mod explicit. În standardul MSz 15024 sunt detaliate metodele pentru un calcul manual si de regulã. Aceste formule diferã doar ca formã de cele exprimate în standarde. Aceastã exemplificare este necesarã pentru a înþelege metodele de calcul care au fost implementate în program. sunt formulate numai principii de proiectare. pentru aceastã verificare. modulul de dimensionare al structurilor metalice din programul AxisVM se bazeazã pe metodele de calcul manual aplicate la structurile spaþiale. se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM care sunt concepute pe baza formulelor care exprima eficienþa în secþiunile de barã. Programul face analiza barelor solicitate la incovoiere-rãsucire. se va exemplifica analiza barelor de oþel la încovoiere-rãsucire. În aceastã situaþie.Manual de utilizare 315 Verificare structuri de oþel conform MSz 15024/1-85 Conform standardului MSz 15024. se trateazã structurile plane. este prevãzut ºi când trebuie efectuatã verificarea.

2.6. Orice altã analizã prevãzutã în standarde ºi normative trebuie efectuatã de cãtre utilizatorul programului.) þevi e.2.H] (MSz 15024 2. Programul efectueazã analizele descrise în acest capitol.3.3.) profile laminate I b.3) În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante ale secþiunilor: Forþa axiala capabilã [NH] (MSz 15024 3. Analize: Programul efectueazã urmãtoarele analize.3) Forþa tãietoare capabilã / axa z [Qz.2) Stabilitatea localã a inimii (MSz 15024 3. Programul considerã cã inima profilului este paralelã cu axa localã z a secþiunii.0 Modulul de dimensionare conform MSz 15024/1-85 se poate utiliza la: a.2. Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-Q] (MSz 15024 3.4) Compresiune-Încovoiere-Flambaj [N-M] (MSz15024 3. 3.6.1) Forþa tãietoare capabilã / axa y [Qy.4) Stabilitatea localã a tãlpii (MSz 15024 3. are douã axe de simetrie ºi este încãrcatã în centrul de forfecare.1) Copresiune-Încovoiere-Rãsucire [N-M] (MSz 15024 3.3. Se presupune cã secþiunea este constantã.1/3.3) Forfecare /z [Qz] (MSz 15024 2.1.316 AxisVM 7.) profile sudate I c.5.) secþiuni dreptunghiulare pline f.1) Forfecare /y [Qy] (MSz 15024 2.2.H] (MSz 15024 2. Programul presupune cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu sunt mai groase de 40mm.) þeavã dreptunghiularã d.2.6.3) Tensiune echivalentã în punctul de legãtura al inimii ºi al tãlpii [σössz] (MSz 15024 3.3) .) secþiuni circulare pline Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus nu se pot verifica.2.5.2.6.2.6.

). unde Ax este aria secþiunii. (MSz 15024-2.2) Momentul încovoietor capabil la rãsucire [Mk. conform axelor locale y ºi z sunt .2) Forþa axialã capabilã la flambaj /zz [Nki.Manual de utilizare 317 Momentul încovoietor capabil /yy [My.4/5/6/7) Momentul încovoietor capabil /zz [Mz. (MSz-15024.2. pentru eforturi de compresiune. sunt prezentate etapele în care sunt determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta standardul).H] (MSz 15024 2. Pentru celãlalte tipuri de secþiuni.3.z.2.2. Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienþelor.1.2.6. 2.y.3. în ipoteza în care aceasta nu conþine slãbiri. sunt detaliate în standard. ºi N Ry 1– ⋅ N kr • H • ⋅E⋅I .5. Rezultatele sunt valabile doar în ipoteza în care secþiunea nu conþine slãbiri.3.2.H] (MSz 15024 3.6.2.H] (MSz 15024 3. •= 1 coeficient de majorare (în general ψ=1).H] (MSz 15024 3. Momentul încovoietor capabil: M H = W ⋅ • H . (MSz 15024-3.4. lungimea de flambaj. Determinarea momentului încovoietor de ordinul II pe baza momentului încovoietor de ordinul I: M II = ψ ⋅ M I . expresiilor lor ºi situaþiile în care acestea sunt aplicate. unde.). forþa criticã de flambaj.2.) Momentele încovoietoare capabile.6. Forþa tãietoare capabilã: Q H = A ƒ ⋅ ƒ H . ariile de forfecare sunt considerate conform prescripþiilor de specialitate. În continuare.6. 2. unde Aτ este aria de forfecare .1.6.). Forþa axialã capabilã: N kr = N H = A x ⋅ • H . pentru direcþia z a inimii. Relaþiile de mai sus se aplicã conform sistemului local de coordonate y ºi z al barelor. (MSz-15024.H] (MSz 15024 2.2/3) Programul furnizeazã aceste date ca rezultate parþiale.4/5/6/7) Forþa axialã capabilã la flambaj /yy [N ki. ºi L2 0 L0.2. Descrierea variabilelor. ºi pentru direcþia y a tãlpilor pentru profilele cu inimã.3.

6.1 E .2. secþiunea ºi materialul barei.2. unde ϕ este coeficientul de flambaj în funcþie de zvelteþea. Momentul încovoietor capabil la rãsucire: M kH = ϕ k ⋅ Wcompresiune ⋅ • H .2. (MSz 15024.1.318 AxisVM 7.paragraful 3. conform (MSz 15024-3. sau 2. conform (MSz 15024-3.6). este efortul unitar în fibra extremã a barei la care se produce flambajul. Ca urmare. conform MSz 15024. În prima etapã programul determinã eforturile capabile (MSz 15024 2.2.7.1.2.). 3.2. 3.0 determinate cu modulele de rezistenþã conform MSz 15024. ºi 2.3.6.2.). Analizele sunt efectuate în modul urmãtor: CompresiuneÎncovoiereForfecare Este o verificare de rezistenþã.1.6.5.2.2. • ki σki.3-4-5).6.2.4/5/6). unde ϕk coeficientul de flambaj determinat pe baza coeficientului de zvelteþe: •k = ˆ 1. al forþei tãietoare capabile ºi al momentului încovoietor capabil. (MSz 15024. Programul ia în considerare efectul de reducere al forþei axiale capabile. forþa axialã capabilã (MSz 15024 2.2.1. Programul ia în considerare flambajul spaþial prin determinarea coeficientului de zvelteþe calculat pentru axa slabã (z) a secþiunii.3. Forþa axialã capabilã la flambaj este determinatã pe cele douã axe principale.2) ºi momentul încovoietor capabil (MSz 15024 2.2).6. analiza este exprimatã cu relaþia: II II My Mz N + + ≤1 N H M yH M zH Conform MSz 15024 3. Forþa axialã capabilã la flambaj: N kiH = ϕ ⋅ A x ⋅ • H . analiza este exprimatã cu relaþia: II II My Mz N + + ≤1 N KiH M yH M zH CompresiuneÎncovirereFlambaj .6.6.2.1.3.3.

5.y M kH + M eff. paragraful 3.5 ºi 3. pentru profile cu inimã (profile I ºi þeava dreptunghiularã). Analiza se efectueazã conform MSz 15024 3.2.3. Condiþia este exprimatã ºi în MSz 15024 3.2..3.1.4.6.3.3.Manual de utilizare 319 CompresiuneÎncovoiereRãsucire Se presupune cã secþiunea barei are douã axe de simetrie ºi coeficientul de flambaj νz se poate utiliza ºi pentru pierderea stabilitãþii tãlpii comprimate. Analiza este exprimatã cu relaþia: 1.5.3..z ≤1 M zH βk coeficient de reducere pentru momentul încovoietor care variazã conform z MSz 15024. În cazul compresiunii cu încovoiere: N N ki.3.2 Qy ≤1 QyH Coeficientul 1.2 Qz ≤1 QzH Tensiune echivalentã în punctul de lagãturã al inimii ºi al tãlpii Stabilitatea localã a tãlpii Este o verificare de rezistenþã. Forþa tãietoare capabilã este determinatã conform MSz 15024.3. .2 þine cont de distribuþia eforturilor unitare.3. Forfecare /z Conform aliniatului de mai sus: 1.z.H + ˜ k ⋅ M II y M kH M II + z ≤1 M zH În cazul întinderii analiza se face conform EC3 5. 9.6.8.fig.4 ºi este exprimatã cu relaþia: σ red σ bH ≤1 unde eforturile unitare capabile σbH la stabilitatea localã a tãlpii se determinã conform MSz 15024 paragrafele 3.4. În verificare se foloseºte efortul unitar tangenþial mediu din inimã. Analiza se efectueazã conform MSz 15024.1 în care se are în vedere ºi pierderea stabilitãþii în planul axei slabe. paragraful 2.3: ˜ k ⋅ M eff. Forfecare /y Este o verificare de rezistenþã.2.

2. νz : coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z.3. .3. Parametrii de proiectare Pentru verificarea conform MSz 15024. se dau urmãtorii parametrii: Coeficient al lungimii de flambaj Coeficient al lungimii de flambaj la rãsucire Distanþa dintre rigidizãri Asamblare piese Coeficienþi de stabilitate: Flambaj νy.3. în fereastra de dialog Parametrii de proiectare.2. ºi este exprimatã cu relaþia: λo ≤1 λ ref unde zvelteþea de referinþã este determinatã conform MSz 15024 3. conform MSz 15024.0 Stabilitatea localã a inimii Stabilitatea localã a inimii este efectuatã conform MSz 15024 3. ca λ sau 0. atunci coeficientul lungimii de flambaj va avea o valoare micã. Aceºti coeficienþi se determinã conform recomandãrilor din standard.320 AxisVM 7.75λE. Dacã rezemarea se poate considera continuã.

Voalare Inima grinzilor poate sã fie: Nerigidizatã: Rigidizãri transversale: se presupune cã grinzile nu au rigidizãri în câmp se presupune cã grinzile au rigidizãri la distanþa a Programul considerã cã la capãtul grinzilor sunt rigidizãri. coeficienþii lungimii de flambaj în planul rigidizãrilor se va considera în conformitate cu raportul între distanþa dintre rigidizãri ºi lungimea elementului. Elementele selectate formeazã un singur element structural care este independent de celelalte elemente conectate în noduri. Elementul de structurã poate conþine un numãr arbitrar de elemente finite. se dã valoarea 1. Elementele finite grupate în elementele structurale trebuie sã satisfacã urmãtoarele condiþii: sã fie din acelaºi material. Programul presupune cã coeficientul νz se poate utiliza ºi pentru talpa comprimatã. . este necesar ca elementele finite sa fie asamblate în elemente de structurã. Se presupune cã axa locala z este axa slabã ºi încãrcãrile care produc pierderea stabilitãþii acþioneazã în acest plan. Asamblare piese Având în vedere cã analiza structurii se efectueazã cu metoda elementului finit. iar elementele finite sã fie coliniare. d: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al încãrcãrii. conform MSz 15024 Tabelul 14. secþiunea ºi sistemul local de coordonate sã fie identice.Manual de utilizare 321 În cazul stâlpilor rigidizaþi cu rigle de fronton ºi al grinzilor rigidizate cu pane. Pentru definirea punctelor de capãt ale elementelor structurale existã douã posibilitãþi: Elementele structurale vecine sunt împãrþite de elementele conectate în nodurile elementelor selectate. iar dimensionarea ºi verificarea se face pentru elementele de structurã. Respectarea acestor condiþii vor fi verificate de cãtre program. Încovoiere cu torsiune νω: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã.

pentru orice ipotezã sau combinaþie de încãrcare.0 Diagrama pe bare: Clicând pe un element structural se afiºeazã fereastra de dialog cu diagramele rezultatelor ºi ale eficienþelor maxime. Editor de breviar de calcul Imprimare Salvare imagine în biblioteca de imagini Ipoteza sau combinaþie de încãrcare Numãrul elementului structural DUPLA . în orice secþiune. În fereastra de dialog se pot afiºa rezultatele pe orice element.322 AxisVM 7.

6.2) .) profile laminate I b.6. Programul efectueazã analizele descrise în acest capitol.4.4) Forfecare /y [Vy] (EC3 5.4. Clasificarea secþiunilor: Analize: Programul efectuezã urmãtoarele analize: Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-V] (EC3 5.4. Programul verificã secþiunile care se încadreazã în clasele 1.) secþiuni circulare pline Secþiunile care nu se încadreazã în descrierea de mai sus nu se pot verifica. Modulul de dimensionare se poate utiliza la: a.) þeavã dreptunghiularã d. 5.4) Copresiune-Încovoiere-Rãsucire [N-M] (EC3 5. Programul presupune cã inima profilului este paralelã cu axa localã z a secþiunii.7.) þevi e.) profile sudate I c. Programul nu verificã secþiunile care se încadreazã în clasa 4.6.) secþiuni dreptunghiulare pline f. Orice altã analizã prevãzutã în standarde ºi normative trebuie sã fie efectuate de cãtre utilizatorul programului.5.6) Forfecare inimã-Încovoiere-Compresiune [Vw-M-N] (EC3 5.Manual de utilizare 323 Verificare structuri de oþel conform Eurocode 3: Dimensionarea structurilor metalice conform Eurocode 3.8-9) Compresiune-Încovirere-Flambaj [N-M] EC3 5. Programul presupune cã secþiunile nu conþin slãbiri (gãuri sau goluri) ºi nu sunt mai groase de 40mm.3) Forfecare /z [Vz] (EC3 5.5. 2 ºi 3.

5.Sd M z .4.2) Programul furnizeazã aceste date ca ºi rezultate parþiale.Rd] (EC3 5.4. CompresiuneÎncovoiereFlambaj Conform EC3 5. y .9). Rd ] (EC3 5. Rd + M z . z .: N Sd N pl . Forþa tãietoare de dimensionare poate (forfecare puternicã). calculul se face cu momentul încovoietor redus plastic capabil.8).y.6) Forþa axialã plasticã capabilã la voalare [Vba. sunt prezentate etapele în care sunt determinate eforturile capabile (pentru detalii suplimentare se va consulta standardul).4. expresiilor lor ºi a situaþiilor în care sunt aplicate. Forþa axialã de dimensionare poate fi de întindere sau compresiune. z γ M1 γ M1 .Rd ] (EC3 5.: N Sd χ min A fy γ M1 + k y M y .Rd] (EC3 5.4. cu aproximaþii acoperitoare conform (EC3 5.Rd] (EC3 5.4.Sd k z M z . ºi 2.5.5. În cazul forfecãrii moderate (EC3 5.4) Forþa axialã plasticã capabilã / axa y [Vpl.Rd] (EC3 5. sau nu (forfecare moderatã) sã depãºeascã jumãtatea forþei tãietoare capabile a secþiunii. conform (EC3 5.Rd] (EC3 5. sunt detaliate în standard.3) Momentul încovoietor capabil /yy [Mel.7). Pentru secþiunile de clasa 1.5) Forþa axialã plasticã capabilã la flambaj /yy [N b.z.5) Momentul încovoietor plastic capabil /zz [Mpl.5) Momentul încovoietor plastic capabil /yy [Mpl. Descrierea variabilelor.0 În relaþiile de calcul sunt folosite capacitãþile portante a secþiunilor: Forþa axialã plasticã capabilã [Npl.4.: M y .Sd + ≤1 fy fy Wpl .4. z .Sd M pl . Rd + M y .y.4.6.5) Momentul încovoietor capabil /zz [M el.8. iar pentru clasele de secþiune 3.324 AxisVM 7. fyd Pentru secþiunile I ºi þevi dreptunghiulare forfecate puternic (EC3 5.z. y Wpl . analiza este exprimatã cu relaþia: Pentru secþiunile de clasa 1.6) Forþa axialã plasticã capabilã / axa z [V pl.Rd] (EC3 5. În continuare. ºi 2.Rd] (EC3 5.y. verificarea se face conform (5.1).4.Sd N Sd + + ≤1 A fyd Wel .Rd] (EC3 5.5. y .y.Sd M pl .4.4.Rd] (EC3 5. pentru clasele de secþiune 1.1) Forþa axialã plasticã capabilã la flambaj /zz [Nb. Rd ≤1 CompresiuneÎncovoiereForfecare Pentru secþiunile de clasa 3.z.4. ºi 2.2).8.1) Momentul încovoietor capabil la rãsucire [Mb.z. fyd Wel .4. Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienþelor.

5.: k LT M y . Vz .Manual de utilizare 325 Pentru secþiunile de clasa 3. este necesarã efectuarea acestei analize.5.6.3). z . ºi 2. are douã axe de simetrie ºi este încãrcatã în centrul de forfecare. Forfecare /y Conform condiþiilor din (EC3 5. z γ M1 γ M1 CompresiuneÎncovoiereRãsucire Se presupune cã secþiunea este constantã.20 ºi 5.2).Sd ≤1 min (Vpl . Pentru secþiunile de clasa 1.4). EC3 5. EC3 5. Rd Forfecare /z Forfecare inimãÎncovoiereCompresiune Se foloseºte metoda post-criticã.Sd k z M z .6.încovoiere analiza se face conform (EC3 5.66b).2) este egalã cu minimul dintre valoarea Kz sau cu 1.Sd k z M z .: k LT M y .20 ºi 5. conform (EC3 5. paragrafele (5.54). y Wpl .: N Sd χ min A fy γ M1 + k y M y . z γ M1 γ M1 γ M1 Pentru secþiunile de clasa 3. Vy .4.7. Rd Conform condiþiilor din (EC3 5. M g .Sd N Sd + + ≤1 fy fy fy χzA χ LT Wel . z γ M1 γ M1 γ M1 Pentru întindere . Vba .7. Rd ) Pentru secþiunile cu inimã (I.6. Axa slabã este axa localã z.Sd M f .2). þeava dreptunghiularã) pentru completarea analizei la forfecare pe direcþia /z. Rd .Sd k z M z . ≤1 .4. paragrafele (5. y . Condiþiile sunt exprimate în (EC3 5.52 ºi 5.6. y Wel .Sd ≤1 Vpl .7).Sd + ≤1 fy fy Wel .Sd N Sd + + ≤1 fy fy fy χzA χ LT Wpl . Valoarea lui k (EC3 F1.6.66b). paragrafele (5. y Wel .

În acest caz. Dacã bara este încãrcatã direct ºi valoarea Za este diferitã de 0. În cazul unei console se ia C1=1 fãrã opþiunea Auto C1. Inima grinzilor poate fi: Nerigidizatã: Rigidizãri transversale: se presupune cã grinzile nu au rigidizãri în câmp se presupune cã grinzile au rigidizãri la distanþa a Flambaj Încovoiere cu torsiune Voalare Programul presupune cã la capãtul grinzilor existã întotdeauna rigidizãri.1. . relaþia F3 ºi se presupune cã încãrcarea acþioneazã în centrul de forfecarea al barei (Za=0). figura F1. dacã kz nu este egalã cu 1 sau dacã momentul intermediar pe barã este mai mare decât momentul de pe un capãt. conform EC3. C2: se determinã în funcþie de raportul momentelor pe capetele barei. Pentru opþiunea Auto C1.2. C1. se dã valoarea 1.326 AxisVM 7. se dau urmãtorii parametrii: αkr Valoarea minimã pentru coeficientul critic de flambaj αkr corespunzãtoare ipotezelor de încãrcare.1. (dacã este mai micã decât 4 este necesarã efectuarea analizei de ordinul II) Coeficienþi de stabilitate: Ky. conform EC3 5.2. C1=1. paragraful F1. Programul nu poate sã determine dacã bara este o consolã sau nu.2. Valoarea coeficientului C1 se poate introduce sau se poate determina automat. Kz ºi natura încãrcãrii. Valoarea minimã este 4. care conþin toate încãrcãrile verticale. valoarea C2 se introduce conform tabelului F1. Kω: dacã pierderea stabilitãþii la încovoiere nu este împiedicatã.6 ºi EC3 5.5. C1 este calculat conform EC3.0 Parametrii de proiectare: Pentru verificarea conform EC3 în fereastra de dialog Parametrii de proiectare. sau dacã bara este încãrcatã direct. Kz: coeficienþii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z.5. Za: distanþa dintre centrul de greutate al secþiunii ºi punctul de aplicare al încãrcãrii.

(Part 1.trasare diagramã moment-curburã pentru îmbinare. În fereastra de dialog se pot afiºa rezultatele pe orice element. iar dimensionarea ºi verificarea se face pentru elementele de structurã. conform EC3. Programul se poate utiliza pentru dimensionarea ºi verificarea îmbinãrilor. Diagrama pe bare: Clicând pe un element structural se afiºeazã fereastra de dialog cu diagramele rezultatelor ºi a eficientelor maxime.init) îmbinare. secþiunea ºi sistemul local de coordonate sã fie identicã. -moment încovoietor capabil (MRd ) îmbinare. 5. în orice secþiune. Elementele finite grupate în elementele structurale trebuie sã satisfacã urmãtoarele condiþii: sã fie din acelaºi material.Manual de utilizare 327 Asamblare piese Având în vedere cã analiza structurii se efectueazã cu metoda elementului finit. -rigiditate iniþialã (Sj. . Verificare îmbinare cu ºuruburi Cu ajutorul programului pentru încãrcãri statice se pot efectua urmãtoarele analize: .5. pentru orice ipotezã sau combinaþie de încãrcare.8 Design of Joints) .2. este necesar ca elementele finite sa fie asamblate în elemente de structurã. Pentru definirea punctelor de capãt ale elementelor structurale existã douã posibilitãþi: Elementele structurale vecine sunt împãrþite de elementele conectate în nodurile elementelor selectate. iar elementele finite sã fie coliniare. conform EC3 ºi Msz. Respectarea acestor condiþii vor fi verificate de cãtre program. Elementul de structurã poate conþine un numãr arbitrar de elemente finite. Elementele selectate formeazã un singur element structural care este independent de celelalte elemente conectate în noduri.

328 AxisVM 7. Flanºa de capãt este fixatã pe talpa profilului stâlpului. 2 sau 3. Se clicheazã pe icoana de proiectare a îmbinãrii.Rd. sunt din material identic. Se afiºeazã urmãtoarea fereastra de dialog: . Etapele proiectãrii Se selecteazã grinda ºi nodul în care se proiecteazã îmbinarea.0 Cu ajutorul programului se pot analiza urmãtoarele îmbinãri: • legãturã grindã stâlp colþ de cadru • legãturã grindã stâlp • legãturã grindã-grindã F Secþiunile barelor pot fi din profile laminate sau alcãtuite prin sudurã. Unghiul grinzii trebuie sa fie ± 30°. Se pot selecta mai multe grinzi dacã au aceeaºi secþiune. Programul va verifica îndeplinirea acestor condiþii. Secþiunea grinzii trebuie sã se încadreze în clasele de secþiune 1. modul de fabricare este asemãnãtor ºi stâlpul pe care sunt rezemate este identic. Forþa axialã din grindã nu poate sã depãºeascã 5% din Npl.

mãrind astfel momentul capabil al nodului. Rigidizãrile se pot dispune conform figurilor de mai jos: Rigidizãri orizontale Rigidizãri oblice . Rigidizãri Rigidizarea îmbinãrii se poate face cu rigidizãri orizontale.Manual de utilizare 329 Editor de breviar de calcul Imprimare Salvare imagine în biblioteca de imagini Introducerea parametrilor de proiectare se face în trei paºi. oblice ºi rigidizãri de inimã.

Prin reducerea ariei se poate conta pe reducerea secþiunii din cauza gãurilor pentru ºuruburi.0 Rigidizãri de inimã Aria de forfecare a inimii Grosimea rigidizãrilor se poate modifica cu ajutorul parametrilor t1 ºi t2. Aria de forfecare a inimii este determinatã inclusiv cu rigidizarea de inimã.330 AxisVM 7. Placa de bazã Pentru placa de bazã se pot da urmãtorii parametrii: • grosime • material • grosimea ‘a’ a sudurii • lãþimea (a) • înãlþimea (c) • distanþa dintre marginea plãcii ºi a tãlpii superioare a grinzii (b) • rând de buloane pe prelungirea plãcii .

Pentru ºuruburi se dau urmãtorii parametrii: • diametrul • calitatea • numãrul ºuruburilor • distanþa dintre cele douã coloane de ºuruburi (d) . ªuruburi ªuruburile se pot aºeza pe doua rânduri simetrice.Manual de utilizare 331 Prin modificarea dimensiunii plãcii de bazã se poate aºeza un rând suplimentar de buloane. Pentru o îmbinare se pot utiliza buloane de aceeaºi dimensiune ºi din acelaºi material.

332 AxisVM 7.momentul capabil (MrD) al îmbinãrii. Distanþele minime se iau conform: MSz • între ºuruburi 3d • de la capãt pe direcþia forþei 2d • de la capãt perpendicular pe direcþia forþei 1. Dacã opþiunea Poziþionare automatã este deselectatã. programul calculeazã: .rigiditatea iniþialã (Sj.2d • de la capãt pe direcþia forþei 1. . programul aºeazã rândurile de ºuruburi definite de utilizator la distanþe egale. . F Programul afiºeazã mesaj de atenþionare dacã distanþele dintre ºuruburi sunt mai mici decât cele prevãzute în standarde.2d Clicând pe pagina Rezultate.init) a îmbinãrii.2d • de la capãt perpendicular pe direcþia forþei 1.5d Rezultate Eurocode • între ºuruburi 2. distanþa dintre rândurile de buloane se poate seta manual.diagrama de moment-rotire.0 Pentru selectarea opþiunii Poziþionare automatã. þinând cont de distanþele minime de la margini ºi dintre ºuruburi. .

Programul þine cont la dimensionarea îmbinãrii de: . Încãrcarea îmbinãrilor salvate. Pentru fiecare ipotezã sau combinaþie de încãrcare. .Manual de utilizare 333 F Programul afiºeazã mesaj de atenþionare dacã momentul încovoietor capabil este mai mic decât momentul încovoietor de dimensionare. Condiþia M rD • Msd trebuie sã fie satisfãcutã pentru fiecare ipotezã sau combinaþie de încãrcare.forþa tãietoare.momentul încovoietor.forþa axialã. Salvare Încãrcare Tabel Salvarea îmbinãrii cu parametrii definiþi. . este diferit. Tabelul conþine urmãtoarele date: • Numãrul nodului • Numãrul barei • Numãrul ipotezei sau al combinaþiei de încãrcare • Momentul încovoietor capabil • Rezultatele verificãrii . momentul încovoietor capabil MrD. Ulterior îmbinarea se poate ataºa ºi altor bare.

334 AxisVM 7.0 Aceastã paginã este lãsatã intenþionat goalã. .

alegere din baza de date) Baza de date (Æ76x7. Scheme de introducere a datelor 6.) Definirea zãbrelelor Zãbrea se selecteazã zãbrelele care au acelaºi material ºi secþiune.) Generarea reþelei geometrice (ex. în planul X-Z) fixarea planului X-Z realizarea reþelei continue din linii (se pot utiliza funcþiile: poligon sau nod ºi linie) Poligon Elemente 1.Manual de utilizare 335 6. Grindã cu zãbrele Geometria 1.0) .) Definire materiale (ex. încãrcare din baza de date) Baza de date (Oþel) 3.1.) Definire secþiuni (ex. 2.

Z) .) Definirea gradelor de libertate nodale Grade de libertate nodale se selecteazã toate nodurile ºi din lista funcþiei se alege ‘grindã cu zãbrele în planul X-Z’ (în zãbrele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcþiile X.336 AxisVM 7.) Definire reazeme nodale Reazem Nodal global NODAL dat de referinþã se selecteazã nodurile care sunt rezemate identic 5.0 4.

variaþie de lungime ºi pretensionare. greutatea proprie.Manual de utilizare 337 Încãrcãri 1. Nodal Zãbrea Zãbrea Zãbrea Zãbrea se selecteazã elementele de zãbrea care sunt încãrcate identic Staticã 1.) Definirea încãrcãrilor nodale.) Definire ipoteze ºi combinaþii de încãrcare Ipotezã de încãrcare Gruparea încãrcãrilor Combinaþie 2. din variaþie de temperaturã.) Pornirea analizei statice .

) Generarea reþelei geometrice (în planul X-Z) fixarea planului X-Z realizarea reþelei continue din linii (se pot utiliza funcþiile: poligon sau nod ºi linie) Poligon Elemente 1.) Definire secþiuni (ex.2. Structurã în cadre Geometria 1.) Definire element finit de barã Barã se selecteazã barele care au acelaºi material ºi secþiune. alegere din baza de date) Baza de date (I 240) .) Definire materiale (ex.0 6. 2.338 AxisVM 7. încãrcare din baza de date) Baza de date (Oþel) 3.

Z ºi rotirea în jurul axei Y) .) Definirea gradelor de libertate nodale Grade de libertate nodale se selecteazã toate nodurile ºi din lista funcþiei se alege ‘cadru în planul X-Z’ (în barele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcþiile X.) Definire reazeme nodale Reazem Nodal global Nodal relativ la barã Nodal local se selecteazã nodurile care sunt rezemate identic 5.Manual de utilizare 339 4.

) Definirea încãrcãrilor nodale. variaþie de lungime ºi pretensionare. Nodal Barã Barã Barã Barã Barã Barã se selecteazã elementele de barã care sunt încãrcate identic Staticã 1.340 AxisVM 7.) Pornirea analizei . greutatea proprie.) Definire ipoteze ºi combinaþii de încãrcare Ipotezã de încãrcare Gruparea î ncãrcãrilor Combinaþie 2. concentrate pe bare. din variaþie de temperaturã.0 Încãrcãri 1. uniform distribuite.

în planul X-Y) fixarea planului X-Y realizarea reþelei continue din linii (pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcþie) Dreptunghi Elemente 1.3.Manual de utilizare 341 6.) Definire domeniu Placã Material Grosime . Placã Geometria 1.) Generarea reþelei geometrice (ex.

0 2.342 AxisVM 7.) Definirea reazemelor de muchie sau nodale Reazem Nod Reazem Relativ la muchie Global de muchie se selecteazã elementele care au acelaºi tip de rezemare pe muchie dupã care se selecteazã muchiile rezemate în cazul reazemelor relative la muchie.) Definire ipoteze ºi combinaþii de încãrcare Ipotezã de încãrcare Gruparea încãrcãrilor Combinaþie . axa z este perpendicularã pe placã. iar axa y pe axele x ºi z Încãrcãri 1. muchia dã direcþia axei local x.

5 m) .) Generare reþea -se selecteazã domeniul -se dã lungimea medie a laturii (ex. uniform distribuite. ºi din variaþie de temperaturã.Manual de utilizare 343 2. greutatea proprie. Nodal Placã Placã Placã Placã se selecteazã domeniul direcþia de încãrcare în cazul elementelor de placã este cea perpendicularã pe aceasta. iar semnul este dat de direcþia axei locale z (ex.:0.) Definirea încãrcãrilor nodale. pz=-10.00 kN/m2) Elemente 1.

344 AxisVM 7.0 2.) Pornirea analizei . Deplasarea pe direcþia Z ºi rotirile dupã axele X si Y sunt libere (în placã se nasc eforturi din aceste deplasãri).) Definirea gradelor de libertate nodale Grade de libertate nodale Se selecteazã toate nodurile ºi din tabel se alege setarea „Placã în planul X-Y”. Staticã 1.

1. din baza de date de materiale) Încarcã (Beton C20) 2. grosime ºi vector de referinþã. (centrele suprafeþelor sunt marcate cu un punct alb) Elemente 2.Manual de utilizare 345 6.) Definirea elementelor de ºaibã Selectare ªaibã Se selecteazã elementele care au acelaºi material.) Definirea materialelor (ex. în planul X-Z) • fixarea planului X-Z Geometria 1. ªaibã Generarea reþelei geometrice (ex.) • realizarea reþelei continue din linii (pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcþie) Împartire în dreptunghi Suprafeþele sunt generate automat.4.) Definirea grosimii ex:20 cm .

ny.) Definirea reazemelor liniare sau nodale Reazem Nod Reazem Relativ la muchie Global de muchie Se selecteazã muchiile elementelor care au rezemare identicã.0 3. În cazul reazemelor relative la muchie.) Referinþele sunt generate automat În direcþiile locale x-y sunt date solicitãrile nx. nxy. aceasta dã direcþia axei locale x. 4. axa z este perpendicularã pe placa iar axa y pe axele x si z .346 AxisVM 7.

) Definire încarcare uniform distribuita Nod ªaibã ªaibã ªaibã ªaibã .) Definire ipoteze si combinaþii de încãrcare Ipotezã Gruparea încãrcãrilor Combinaþie 2.Z) Încãrcãri 1.) Definirea gradelor de libertate nodale Grad de libertate nodal Se selecteazã toate nodurile si din lista funcþiei se alege „ºaibã in planul X-Z” (în elemente de ºaibã vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcþia axelor X.Manual de utilizare 347 5.

) Pornirea analizei .0 Se selecteazã elementele de ºaibã care sunt încãrcate identic Elementele de ºaibã se pot încãrca numai în planul lor.348 AxisVM 7. p y = -10. iar direcþia pozitivã a încãrcãrilor este data de direcþia pozitiva a axelor locale (ex.00 kN/m2) Staticã 1.

Analizã modalã/1.) Se dau toate masele sau încãrcãrile cu care se efectueazã analiza modalã ºi seismicã.5. 1.4. Încãrcãrile sunt convertite în mase.4. 1. 1.) Definire ipotezei de încãrcare SEISM Ipotezã de încãrcare Se dã o ipotezã de încãrcare de tip seism . iar pentru o structurã spaþialã.) Analiza modalã (de regulã pentru o structurã planã se determinã 3 moduri proprii de vibraþie.Manual de utilizare 349 6. Încãrcãri/1. Încãrcãri/2. 9) Dacã la opþiunea „Ipotezã presupusã simultan” se alege ipoteza de încãrcare definitã la Încãrcãri/1. Elemente Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la punctele 6.1-6. Schema de introducere a datelor pentru analiza seismicã Geometrie Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la punctele 6.) Definire ipotezã de încãrcare pentru mase Ipotezã de încãrcare 2.1-6.

0 2. ….350 AxisVM 7. 1. Ipotezele de încãrcare cu semnul ‘+’.) Analiza staticã Solicitãrile rezultate din încãrcãrile seismice se obþin în mod similar cu cele obþinute din încãrcãrile statice. (+ My ) (-) My M înf y . respectiv ‘-’ la capãtul denumirii sunt cele rezultate din însumarea solicitãrilor din modurile de vibraþie iar ipotezele de încãrcare cu 01. Aceste ipoteze pot fi utilizate ºi în combinaþiile de dimensionare.) Definirea parametrilor ipotezei seismice Seism Se dau parametrii Analizã/2. 02. n la capãtul denumirii sunt cele aferente modurilor de vibraþie.

1.1.51 -20. C e (X ) [mm] ( M yA ) [kNm] .09 AxisVM 7.0 17. te. e (X ) [mm] ( M yA ) [kNm] Analitic 17.52 7. Exemple simple 7. Date Cadru plan – analiza staticã de ordinul I AK-ST-I.Manual de utilizare 351 7.axs Geometria structurii: material: oþel profil: I 240 Încãrcãri: Rezultate AK-ST-I.52 7.09 2.91 63.51 -20.axe Componenta C ipot.91 63.

352 AxisVM 7.axs Geometria structurii: material: oþel profil: I 240 Încãrcãri: Rezultate AK-ST-II. te.47 9.40 9. C e (X ) [mm] ( M yA ) [kNm] Verificare În cazul analizei statice de ordinul II echilibrul structurii este exprimat pe structura deformatã . Date Cadru plan – analiza staticã de ordinul II AK-ST-II.26 66.56 -23. e (X ) [mm] ( M yA ) [kNm] Analitic 20.axe Componenta C 1.2.22 66.25 2.0 20.13 AxisVM 7.72 -23. te.0 7.

3.axs Geometria ºi încãrcãrile: material: oþel profil: I 240 Rezultate AK-KI.633 . Date Cadru plan – analiza de stabilitate AK-KI.0 6.Manual de utilizare 353 7.axe Forma de pierdere a stabilitãþii: Parametrul critic al încãrcãrii nkr Cosmos/M ™ AxisVM 7.632 6.

0 7.axe Forma 1 2 3 4 5 6 Frecvenþa [Hz] Cosmos/M ™ 6.axs Geometria structurii: material: oþel profil: I 240 Rezultate AK-RZ-I.354 AxisVM 7.0 6. Date Cadru plan – analiza modalã de ordinul I AK-RZ-I.544 .4.544 AxisVM 7.094 95.957 27.714 118.353 44.957 27.692 48.094 95.692 48.353 44.714 118.

5.514 11.514 11.Manual de utilizare 355 7.axs Geometria ºi încãrcãri: material: oþel profil: I 240 Rezultate AK-RZ-II.458 Forma 1 2 3 4 5 6 AxisVM 7.109 39.766 17.0 0.426 12.456 .146 27.111 39.427 12.767 17. Date Cadru plan – analiza modalã de ordinul II AK-RZ-II.146 27.axe Frecvenþa [Hz] Cosmos/M ™ 0.

0 7.10 m p=100 kN/m Discretizare: 4x16 elemente Rezulate VT1-ST-I.09 1800.10 1799.6.86 [kN/m] .356 AxisVM 7.0 e (zB) [mm] N (A) x 15.AXE Componenta Analitic (cu efectul forfecãrii) 15.00 AxisVM 7.AXS E=880 kN/cm2 ν=0 v=0. Date ªaibã – analiza staticã de ordinul I VT1-ST-I.

46 46.0 e (zA) [mm] ( m xA ) [kNm/m] 51.15 m p=50 kN/m2 Discretizare: 8x8 elemente Rezultate Componenta Analitic (fãrã efectul forfecãrii) 51. Date Placã simplu rezematã pe contur– analiza staticã de ordinul I VL1-ST-I.7. AXS Material: beton E=880 kN/cm2 ν=0 v=0.31 Analiza convergenþei Variante de discretizãri: .11 AxisVM 7.Manual de utilizare 357 7.46 46.

25 109.61 AxisVM 7.AXE Componenta Analitic (fãrã efectul forfecãrii) 16.00 22. Date Placã încastratã pe contur– analiza staticã de ordinul I VL2-ST-I.0 e (zA) [mm] m m q (A) x (B) x 16.18 22.358 AxisVM 7.01 64.0 7.15 m p=50 kN/m2 Discretizare 16x16 elemente Rezultate VL2-ST-I. AXS Material: beton E=880 kN/cm2 ν=0 v=0.8.15 63.35 [kNm/m] [kNm/m] [kN/m] ( B) x Analiza convergenþei Variante de discretizare: .43 111.

J. J. 5. Prentice-Hall. Numerical Methods in Finite Element Analysis. Dr. Lui. Swansea. The Finite Element Method. Inc. Englewood Cliffs. Prentice Hall.. 6. Vörös G. Owen D.. 9. Bathe. R. 12.Manual de utilizare 359 BIBLIOGRAFIE 1.és héjszerkezetekre. BETON ARMAT ªI BETON PRECOMPRIMAT.. 8. Weaver Jr. AGROZOTEHNICE ªI INDUSTRIALE. vasbeton-szilárdságtan. 13.. STAS 10107/OA-77. Vasbetonszerkezetek. SOCIAL-CULTURALE. Numerikus módszerek mérnököknek. ACÞIUNI ÎN CONSTRUCÞII.. . F. L. Tankönyvkiadó. 1986. STAS 10107/0-90. Chen. Bojtár I. New York. T.. 1990. 1998.. W. Przemieniecki. Budapest. Mûszaki Könyvkiadó. 10... m. J. 1987 Hughes. Prentice-Hall. 1968. Finite Elements in Plasticity. S. W. 1976.. 11. 1993. CLASIFICAREA ªI GRUPAREA ACÞIUNILOR PENTRU CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE. Inc. STAS 10108/0-78. 1984. J. Structural Stability. R. Akadémiai Kiadó ⋅ Typotex. New York. 3. P.. E. Finite Elements for Structural Analysis. Englewood Cliffs. New Jersey. New Jersey. Pineridge Press Limited. McGraw Hill Book Co.. A végeselem-módszer alkalmazása lemez. Elsevier Science Publishing Co. M. Inc. Theory of Matrix Structural Analysis. P100-92. 7. Budapest.. 4. 1980 Popper Gy. Hinton E. Johnston... Wilson. 2. New Jersey... R. Budapest. Szalai Kálmán. E. CONSTRUCÞII CIVILE ªI INDUSTRIALE-CALCULUL ªI ALCÃTUIREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON... NORMATIV PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMICÃ A CONSTRUCÞIILOR DE LOCUINÞE. 1987. K. Csizmás F..

0 Memo .360 AxisVM 7.

Manual de utilizare 361 Memo .

362 AxisVM 7.0 Memo .