Sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astăzi Příbor/Republica Cehă - d.

23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate pe urmatoarele ipoteze: Dezvoltarea umană este înțeleasă prin schimbarea zonei corporale de gratificare a impulsului sexual. Aparatul psihic refulează dorințe, în special cele cu conținut sexual și agresiv, acestea fiind conservate în sisteme de idei inconștiente. Conflictele inconștiente legate de dorințele refulate au tendința de a se manifesta în vise, acte ratate și simptome. Conflictele inconștiente sunt sursa nevrozelor. Nevrozele pot fi tratate, cu ajutorul metodei psihanalitice, prin aducerea în conștient a dorințelor inconștiente și refulate. Freud este considerat a fi părintele psihanalizei iar lucrările sale introduc noțiuni precum inconștient, mecanisme de apărare, acte ratate și simbolistica viselor. Viața

Sigmund Freud s-a născut într-o familie de evrei așkenazi din Freiberg, Morvia. Și-a luat numele de "Sigmund" abia la vârsta de 21 de ani. Sigmund a fost primul născut din cei nouă copii ai familiei, dar mai avea și alți frați (vitregi) din căsătoriile precedente ale tatălui său. Cu toate că familia sa nu era o familie înstărită și trăiau într-un apartament mic și aglomerat, părinții săi au făcut totul pentru ca Sigmund să aibă parte de cele mai bune condiții, uneori și cu prețul defavorizării celorlalți copii ai familiei. Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual și deosebit de silitor. Șase ani la rând a fost primul din clasă, iar la terminarea școlii avea nu numai cunoștințe temeinice de greacă, latină, germană și ebraică, ci învățase și franceza și engleza. Viața de familie se organiza în funcție de programul său de studiu. El își lua masa de seară separat de restul familiei, iar pianul surorii sale Anna a fost mutat din apartament pentru a nu-l deranja. Freud a studiat medicina la Universitatea din Viena. În cursul celui de al treilea an de studii a început să lucreze în laboratorul de fiziologie, sub conducerea lui Ernst Wilhelm von Brücke, fiind în special preocupat de funcțiunea Sistemului Nervos Central. El s-a lăsat atât de mult absorbit de această activitate, încât a neglijat celelalte discipline, terminând facultatea abia în 1881, cu o întârziere de trei ani. Dorind să câștige experiență practică, după doi ani începe să lucreze ca medic în spital, în secțiile de psihiatrie și dermatologie. În 1885 obține un post de docent în neuropatologie la Universitatea din Viena și - având o bursă din partea statului austriac - petrece 19 săptămâni la Paris, în clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul Salpêtrière, condusă de Jean Martin Charcot. Charcot trata anumite tulburări nervoase prin hipnoză. Sub conducerea lui, Freud începe să studieze isteria, fapt care i-a trezit interesul pentru psihopatologie.

nu mai provoacă tulburări psihice. cu ajutorul căreia trăirile emoționale refulate sunt din nou aduse la suprafața conștiinței și în felul acesta. Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetărilor privind explicarea tulburărilor psihice pe baze psihologice. Die infantile Cerebrallähmung ("Paralizia cerebrală infantilă") (1897). mitologia. ceea ce a dus la elaborarea conceptului de "psihanaliză" (1896). conflictele. Contribuția esențială a lui Sigmund Freud constă în punerea în evidență a existenței și acțiunii inconștientului în viața psihică și în explicarea pe această bază a personalității umane. care ar sta la baza legăturilor erotice inconștiente ale copilului cu părintele de sex opus. În jurul său s-a format un cerc de discipoli. În 1910 a fost creată Societatea Internațională de Psihanaliză. În felul acesta psihanalistul îl ajută să-și clarifice conștient experiențele conflictuale. Anna Freud. După ocuparea Austriei de naziști Freud se refugiază cu întreaga familie la Londra. precum și o metodologie terapeutică aferentă. Contribuții Prima lucrare publicată de Freud. printre care se numără și celebra sa canapea. ca religia. care stau la baza tulburărilor nevrotice.În 1886 Freud deschide la Viena un cabinet privat de psihiatrie. ascunse în inconștient. socotite neortodoxe de către corpul medical vienez. Freud s-a refugiat la Londra. în timpul ședințelor de psihanaliză. Aceasta explică și faptul că. Între 1895 și 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a concepțiilor sale. În 1902. în special ale isteriei. trata problema tulburărilor de vorbire apărute în urma unei leziuni organice a creierului. teoriile lui asupra nevrozelor au fost acceptate cu multă reticență. mai târziu. ceea ce l-a condus și la explicarea semnificației viselor și a actelor ratate ("lapsusuri"). care . Freud s-a lovit de dificultăți din partea colegilor. a dezvoltat o nouă teorie (teoria psihanalitică). care i-au preluat și i-au dezvoltat mai departe teoriile. cu extindere în special în America. Freud explică apariția manifestărilor nevrotice. În plus. Pe baza reprezentărilor sale. a fost ulterior transformată în muzeu. sub forma așa zisei "asociații libere".în . ca Alfred Adler. El renunță la metoda hipnozei. După o nouă lucrare în domeniul neurologiei. 20 în zona Hampstead din Londra. unde a petrecut ultimul an al vieții sale. Zur Auffassung der Aphasien ("Concepții asupra afaziei") (1891). Din cauza faptului că aplica metodele și concepțiile lui Charcot. arta și literatura. Cu ajutorul asociațiilor libere găsește calea de pătrundere către procesele petrecute în inconștient. unde moare în urma unui cancer al maxilarului în 1939. Carl Gustav Jung și Ernest Jones. În muzeu se păstrează și mobila lui Freud. Aceste puncte de vedere din concepția freudiană au fost și rămân foarte controversate. Ca tratament recomandă transpunerea pacientului în stare de hipnoză. specializat pe tulburări cerebrale și nervoase. Eugen Bleuler. prelucrate în mod conștient. datorită refulării unor traume emoționale. Prin interpretarea viselor a ajuns la formularea conceptului de sexualitate infantilă și a "complexului Oedip". care a aparținut familiei până la moartea din 1982 a fiicei cele mai mici a lui Freud. Casa situată la Maresfield Gardens nr. preferând expunerea spontană de către pacient a amintirilor sale. încă din perioada copilăriei. Fugind de persecuția nazistă din Viena în 1938. Freud a încercat să explice și unele fenomene sociale și culturale. care formează nucleul psihanalizei în teorie și practică. Freud este numit profesor la Universitatea din Viena.

1899 Zur Psychopathologie des Alltagslebens (Psihopatologia vieții cotidiene). 1895 Die Traumdeutung (Interpretarea viselor). 1923 Die Zukunft einer Illusion (Viitorul unei iluzii). 1927 Das Unbehagen in der Kultur (Civilizația și neajunsurile ei). (1994) Sigmund Freud .Omul cu șobolanii (cu jurnalul analistului). (1995) Sigmund Freud .urmărește ameliorarea funcționării psihice.Interpretarea viselor.Trei eseuri privind teoria sexualității. (1980) Sigmund Freud . Editura "Măiastra". (1995) Sigmund Freud . Editura "Măiastra".forma inițială sau modificată . Editura Didactică și Pedagogică.Două psihanalize (Omul cu lupii și Cazul pre-ședintelui). 1914 Jenseits des Lustprinzips (Dincolo de principiul plăcerii). (1995) Sigmund Freud . Prelegeri de psihanaliză. (1991) Sigmund Freud . Editura "Jurnalul Literar". (1991) .Cazul Dora. Editura "Jurnalul Literar". 1905 Zur Einführung der Narzißmus (Introducere despre Narcisism).Introducere în psihanaliză. 1920 Das Ich und das Es (Ego și Id).Dincolo de principiul plăcerii. uneori cu aplicații în patologiile mentale. 1904 Drei Abhandlungen zur Sexultheorie (Trei eseuri despre teoria sexualității). Editura Trei. 1929 Vorlesungen zur Einführung in die Psychoanalyse (Conferințe despre Introducerea în psihoanaliză). Selecție a publicațiilor lui Sigmund Freud în domeniul psihanalizei Studien über Hysterie.Micul Hans. Psihopatologia vieții cotidiene. 1940 Selecție din operele traduse in limba romana Sigmund Freud . Editura Trei. 1939 Abriß der Psychoanalyse (O privire asupra psihanalizei). 1933 Totem und Tabu (Totem și tabu) Der Mann Moses und die monotheistische Religion (Moise și monoteismul). (Studii despre isterie) (împreună cu Josef Breuer). (1992) Sigmund Freud . Editura "Jurnalul Literar".

Cinci prelegeri tinute la Universitatea Clark.Psihanaliza fenomenelor oculte.Sigmund Freud .Scrieri despre literatură și artă.Autobiografie. New York. 1871-1881 Editura Sigmund Freud Binghamton. (2010) . Sigmund Freud . Despre psihanaliza. Editura Herald. (1998) Sigmund Freud.Scrisori din tinerețe către Eduard Silberstein. (1980) Reeditată. (1993) Sigmund Freud . Editura AROPA. (1993) Sigmund Freud . Editura Univers. Editura Științifică.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful