Cioacă Beti- Ana

GHID PENTRU PĂRINŢI, BUNICI, CADRE DIDACTICE ŞI SPECIALIŞTI

1

1. Preambul 2. Cuvânt înainte 3. Clasificarea vocalelor şi consoanelor 4. CAIETUL SUNETELOR S_Z_Ţ ( prezentare ) 5.CAIETUL SUNETULUI S 6. CAIETUL SUNETULUI Z 7. CAIETUL SUNETULUI Ţ 8. POEZII

pag.3 pag.5 pag.9 pag.11 pag.13 pag.29 pag.42 pag.49

Pozele color au fost preluate de pe The Internet Picture Dictionary si de pe Google cărora le mulţumesc

2

PREAMBUL A fi printre oameni presupune şi a comunica. Schimbul de idei şi mesaje dă sens vieţii. Copilul creşte şi se dezvoltă, îşi desăvârşeşte întreaga “ arhitectură interioară” în cadrul relaţiilor interpersonale, deci în cadrul schimburilor informaţionale. El imită şi absoarbe limbajul. Comunicarea nu există decât în corelaţie cu structurarea limbajului şi augmentarea fondului lexical. Avem o limbă ( limba română ) şi mai multe tipuri de limbaje : verbal, nonverbal, oral, scris. În cadrul limbajului verbal vorbim de emisie şi recepţie. Omul emite mesaje şi când ne referim la acest lucru, ne referim la articulare, ton, semnificaţie etc şi recepţionează mesaje. Perturbările ce pot interveni pe acest segment ( emisie – recepţie ) pot deforma relaţia copil – lume. Importantă în comunicare este integritatea organică şi funcţională a subsistemelor ( senzorial, operator, comprehensiv, socio-afectiv ). Orice tulburare în limbaj poate produce daune comunicării, cu repercursiuni în integrarea socio-culturală. A face terapie logopedică presupune a preveni şi a restructura ceea ce este deteriorat la nivelul oralităţii, dar şi al grafismului, la nivelul comunicării, motivând copilul, dar şi securizându-l afectiv. Ceea ce fac logopezii în efortul lor reconstructiv constă în consolidarea instrumentelor primordiale ale comunicării, de la psihomotricitate, la limbaj şi de aici, la motivaţie şi sfera emoţională. Caietele sunetelor pe care le propun acum sunt un excurs în terapia pronunţiei diferitelor sunete. Ele se adresează atât copiilor ( preşcolari sau şcolari mici ) care prezintă tulburări de elocuţie, dar mai ales părinţilor şi cadrelor didactice, adevăraţi “ antrenori “ ai limbajului. Şi m-am gândit la acest ajutor mai ales pentru acei părinţi care caută, dar nu găsesc un logoped ( deoarece această profesie este o “ rara avis” prin numărul infim de profesionişti ). În mod normal, diagnosticul de dislalie trebuie pus de un logoped ( fie din domeniul educaţiei, fie din sănătate, fie din mediul privat ). Tot logopedul este acela care realizează planurile de intervenţie personalizate, în aşa manieră, încât să conducă la succes. Datorită faptului că orice lucru nou se învaţă prin exerciţiu şi repetiţie şi pentru că programările în cabinetele de logopedie se rezumă la doar o 3

întâlnire pe săptămână ( datorită afluenţei din ce în ce mai mari de copii care prezintă tulburări de pronunţie ), greul revine familiei în recuperare. Dacă sunetele nu se repetă, sunetele emise corect la cabinet se pot pierde. Când sunetele nu se mai repetă ( din varii motive însoţite de scuze ) pot interveni perioade de platou şi chiar regresii. Caietele sunt gândite ca o călătorie prin minunata ţară a sunetelor, un fel de „ continent „ al pronunţiei. Deci un fel de „ joacă de-a vorbirea „. Să nu uităm că prin aceste caiete ne adresăm vârstelor mici al cărui „ spaţiu „ de dezvoltare este fundamentat pe joacă. În mica excursie, cu creioane colorate şi cu mici exerciţii, copiii vor deprinde acurateţea sunetelor limbii române. Ceea ce trebuie să ştie părinţii, bunicii ( şi mai nou, bonele ), dar şi cadrele didactice este faptul că intervenţia timpurie eficientizează recuperarea, copilul fiind posesorul unei „ minţi absorbante” ( M. Montessori) care-i dă posibilitatea să-şi însuşească rapid sunete şi un fond lexical bogat. Un copil recuperat până la intrarea în şcoală nu va avea probleme de lectură şi scriere. Copiii care vor fi recuperaţi mai târziu ( în perioada şcolară ) pot îngroşa rândurile celor diagnosticaţi cu sindrom dislexico- disgrafic sau pot dezvolta fobia de a vorbi ( din cauza ilarităţii pe care o provoacă tulburarea sa de vorbire ), balbism şi chiar eşec şcolar, culminând cu abandon şcolar. Pornind împreună acest demers terapeutic sper să recuperăm cât mai multe cazuri şi să eliminăm „ un start defectuos” în viaţă. Astfel îi vom da copilului şansa să se dezvolte normal într-o lume normală, acceptat de membrii comunităţii.

Logoped – Psiholog principal, Cioacă Beti – Ana

4

CUVÂNT ÎNAINTE LOGOPEDIA ŞI TERAPEUTUL Naşterea logopediei ca ştiinţă ( deşi nu este încă recunoscută ca atare ) a avut un fundament practic : cunoaşterea mecanismelor care conduc la articulare şi comunicare, cunoaşterea acelor factori care pot influenţa dezvoltarea firească a limbajului şi găsirea unor metode adecvate, aplicabile în vederea formării şi reformării unui limbaj acceptabil de comunitate. Ca orice ştiinţă, logopedia are o bază teoretică bazată pe legi, principii, obiective, metode, etape. Logopedia încearcă să explice legăturile care există între gândire şi limbaj, între limbaj şi structurarea întregii personalităţi. Logopedia este o ştiinţă născută la intersecţia cu alte ştiinţe care se ocupă de limbă şi limbaj : psihologia, psihodiagnoza, pedagogia, foniartria, psiholingvistica, neurologia, psihiatria, orl ... Specialistul logoped trebuie să aibă solide cunoştinţe din aceste arii de investigare a limbii şi limbajului astfel încât să apeleze diferenţiat la metode şi mijloace care să ajute la recuperare. Terapia logopedică se aplică cu precădere la nivelul vârstelor mici, când limbajul se află în perioada de formare şi structurare. De aceea, terapeutul logoped trebuie să cunoască bine psihologia copilului, treptele evoluţiei şi desăvârşirii limbajului. Uneori, tulburările de elocuţie netratate în perioada copilăriei pot conduce la ruperea echilibrului psihic şi pot declanşa tulburări comportamentale. Aşa poate apare mutismul psihogen, logonevroza, anxietatea, negativismul, abandonul şcolar. Copilul care nu articulează corect sunetele devine ţinta ironiilor colegilor şi primesc etichete care ştirbesc încrederea în sine, conducând la o slabă stimă de sine. Terapeutul va încerca să descifreze etiologia şi simptomatologia tulburării de limbaj, să găsească modalităţi remediale eficiente şi să dezvolte prin psihoterapie încrederea în forţele proprii ale micului pacient. Obiectul de intervenţie al logopediei are un registru larg : tulburări de pronunţie ( dislaliile , rinolaliile, dizartriile ), tulburări de ritm şi fluenţă ( bâlbâiala, tahilalia şi bradilalia ), tulburările de voce ( afonia, disfonia, fonastenia ), tulburările de scriscitit ( alexia, dislexia, agrafia, disgrafia ), tulburările cu substrat neurologic ( alalia, afazia ), tulburări de origine psihică ( mutismul psihogen ). Cauzele ce declanşează disfuncţii în aria limbajului pot fi organice, funcţionale, psiho-sociale. Cauzele organice au o paletă extrem de largă. Ele pot debuta în faza intrauterină ( infecţii virale, rubeola, toxoplasmoza etc ). Altele ţin de efortul din timpul travaliului care 5

poate conduce la hipooxigenare sau chiar leziuni cerebrale ale fătului. Şi diversele anomalii congenitale ( despicături maxilo-faciale, buco-faringiene )fac parte din acest grup cauzal. În ceea ce priveşte cauzele funcţionale aici pot fi înscrise tulburări în raportul excitaţie- inhibiţie, insuficienţe motorii, insuficienta dezvoltare a auzului fonematic. Categoria cauzelor psiho-sociale poate cuprinde atât carenţarea educativă, dar şi perfecţionismul. Tulburările de emisie – recepţie în aria limbajului pot conduce la alterarea laturii intelectuale a limbajului. Sindromul dismaturativ este responsabil de izolarea copilului şi de dezvoltarea fobiei de a comunica.

SUNETELE LIMBII ROMÂNE Deşi limba română se mândreşte cu muzicalitatea ei datorată vocalelor, totuşi învăţarea ei de către străini pare o treabă complicată. Vocalele se formează în laringe, iar consoanele în cavitatea bucală. În articularea sunetelor interesează participarea întregului aparat fonoarticulator : buze, dinţi, limbă, palat, epiglotă, uvulă, cavitate nazală, laringe, trahee, plămâni, diafragmă. La articularea vocalelor aerul nu întâlneşte niciun obstacol, spre deosebire de consoane. La unele vocale buzele se rotunjesc ( O;U ), alte vocale se produc spre vârful limbii ( I ; E ), altele spre mijlocul limbii ( Î; Ă; A ). Un copil care nu pronunţă corect vocalele ar putea avea probleme auditive şi atunci trebuie un examen ORL. Registrul consonantic este mult mai amplu. Astfel, vorbim de consoane surde ( nesonante ), gen s, ş, t, f, c , şi de consoane sonore ( vibrează coardele vocale ) : z, j, g, d, v. Unele consoane sunt explozive şi necesită un suflu puternic : p, b, t, d, c, g ; altele sunt semiocluzive ( aerul se freacă de pereţii aparatului fono-articulator ) : ţ, ce-ci, ge-gi ; iar altele sunt constrictive ( se îngustează canalul fonator ) : f, v, s, z, ş, j, h. În limba română cele mai afectate sunete sunt R, siflantele ( S-Z ), africatele ( Ţ, CE, GE ). Dacă ar fi să împărţim sunetele limbii române în categorii din punct de vedere acustic, cât şi fiziologic, am vorbi de tonuri ( sunete muzicale cu oscilaţii periodice : vocalele ) şi zgomote sau zgomote şi tonuri combinate ( consoanele ). La pronunţarea vocalelor efortul respirator este mult diminuat şi organele fonatorii sunt tensionate în mod egal ( spre deosebire de consoane, unde tensiunea apare în locul de articulare ). În pronunţarea vocalelor este nevoie întotdeauna de voce, adică de vibraţia coardelor vocale, în timp ce unele consoane pot fi pronunţate fără voce. În limba română putem vorbi şi de coarticularea sunetelor, adică înainte de a emite sunetul, organele fonatorii sunt deja pregătite pentru următorul sunet ( este cazul diftongilor şi triftongilor ). După locul de articulare consoanele pot fi repartizate în grupe distincte : - BILABIALE - LABIODENTALE - DENTALE - ALVEOLARE - PALATALE - VELARE - LARINGEALE 6

Sunetele bilabiale ( P; B ; M ) rezultă din lipirea buzelor şi desprinderea lor bruscă sub jetul de aer expulzat. Sunetele labiodentale ( F ; V ) se realizează prin presiunea dinţilor superiori asupra buzei inferioare. Sunetele dentale ( T; D ; N ) presupun contactul între vârful limbii şi dinţii superiori. Sunetele prepalatale ( Ş; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori. Sunetele prepalatale ( Ş ; J ) presupun apropierea limbii de alveolele incisivilor superiori. Sunetele palatale ( CE ; GE ) se rostesc între uvulă şi palatul dur, iar sunetul H se formează în laringe. Când vorbim de emisia sunetelor vorbim de fonoarticulaţie care cuprinde mai multe acte articulatorii : 1. tensiunea – pregătirea aparatului fonoarticulator 2. ţinuta – menţinerea organelor sub tensiune 3. detenta – când organele fonoarticulatorii reintră în repaos. DISLALIA Diagnosticul de dislalie presupune afectarea aspectului fonetic al pronunţiei unor consoane. Dislalia poate fi motorie ( dificultăţi de pronunţie datorate unor dificultăţi funcţionale înnăscute sau dobândite ), senzorială ( în hipoacuzii sau tulburări ale auzului fonematic ), mecanică ( în malformaţii ), funcţională ( perturbări în funcţionarea organelor periferice care au rol în articulare ). Dislalia se caracterizează prin distorsiuni, omisiuni, substituiri. Toate tipurile de dislalii primesc în denumire sufixul „ ism „ : sigmatism, rotacism capacism etc. Şi acum, iată câteva date despre cele mai frecvente tipuri de dislalii : SIGMATISMUL cuprinde în marea sa arie o mulţime de consoane ( s, z, ţ, ş, j, ce, ge ). PARASIGMATISMUL presupune înlocuirea sunetelor mai sus enumerate cu altele care pot avea un loc de articulare apropiat ( ex : varsă înlocuit cu varză, cojoc cu cozoc ) Sigmatismul are multiple forme ( interdental, addental, lateral, nazal, laringeal ). ROTACISMUL ( pronunţarea denaturată a sunetului R ) are vreo 28 de forme. O să amintesc doar câteva dintre ele: rotacism interdental, velar, uvular, nazal, pararotacism. ETAPE ŞI PROCEDEE DE RECUPERARE ÎN DISLALIE În recuperarea unui fonem avem mai multe etape : - IMPOSTAREA - FIXAREA 7

CONSOLIDAREA AUTOMATIZAREA Dar, pentru a imposta un sunet, logopedul are sarcina de a forma capacitatea respiratorie necesară emisiei sunetului, cât şi mobilitatea aparatului fonoarticulator. Pentru că în general dislaliile se întâlnesc la vârstele mici, terapia recuperatorie se va desfăşura sub formă de joc. Exerciţiile de inspir-expir se pot face pe muzică, în cadrul unor exerciţii de gimnastică generală, sau prin suflarea în instrumente muzicale. Gimnastica fonoarticulatorie este indicat să se realizeze în oglindă, iar dacă aceasta nu există, în formula faţă-în-faţă. Această gimnastică presupune mişcări ale buzelor, ale limbii, ale palatului, ale obrajilor. După ce s-au realizat acestea se va trece la dezvoltarea auzului fonematic. Primul pas în dezvoltarea acestuia este imitarea onomatopeelor, urmând apoi diferenţierea consoanelor surde şi sonore în cuvintele paronime ( ex : lege – rege ). Multe sunete se pot forma pornind de la onomatopee. După ce iese sunetul izolat, acesta se introduce în silabe directe, indirecte, logatomi, silabe duble. Sunetul emis se introduce apoi în cuvinte în poziţia iniţială, mediană şi finală. Abia când am reuşit şi acest lucru se introduc propoziţiile simple şi dezvoltate. Unii copii reuşesc o recuperare rapidă, însă alţii au un drum lung de parcurs. Exerciţiile logopedice se fac zilnic împreună cu părinţii, bunicii, bonele. Copiii învaţă uşor, dar uită la fel de uşor dacă nu se repetă. Pe traseul remedial pot interveni fenomene de platou, când avem impresia că nu putem merge mai departe şi uneori regresii datorită lipsei de exerciţiu. În activitatea recuperatorie părintele trebuie să facă echipă cu logopedul şi cu cadrele didactice din unitatea de învăţământ pentru a se reuşi recuperarea tulburărilor de pronunţie, dar şi stimularea verbală necesară echipării copilului pentru comunicare. Mulţumesc tuturor care m-au încurajat să scriu această lucrare spunând că este utilă, cât şi celor care m-au ajutat cu selecţia imaginilor.

-

Autoarea

8

VOCALELE ( clasificare ) I. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE A. ANTERIOARE, PREPALATALE B. MEDIANE C. POSTPALATALE A, E, I Î, Ă U, O

II. DUPĂ GRADUL DE DESCHIDERE – ÎNCHIDERE A. DESCHISE B. SEMIDESCHISE C. ÎNCHISE CONSOANELE ( clasificare ) I. DUPĂ LOCUL ÎN CARE SE FORMEAZĂ A. LABIALE P, B, M B. LABIO-DENTALE F, V C. DENTALE T, D D. SIFLANTE S-Z-Ţ, Ş-J E. LINGUO-PALATAL-DENTALE L, N, R F. GUTURALE C, G, H, K II. DUPĂ MODUL DE ARICULARE A. FRICATIVE B. OCLUZIVE C. SEMIOCLUZIVE D. LATERALE E. VIBRANTE S-Z, Ş-J, F, H P-B, T-D, C-G CE-GE L R A O, E , Ă U, Î, I

III. DUPĂ VIBRAŢIILE LARINGIENE A. SURDE B. SONORE S-Ţ, Ş, P, T, C, F, H B, D, G, V, Z, J, GE

IV. DUPĂ VIBRAŢIILE NAZALE A. NAZALE B. ORALE M, N B, D

9

V. DUPĂ LOCUL DE ARTICULARE A. BILABIALE B. LABIODENTALE C. APICODENTALE D. ALVEOLARE E. DUROPALATALE P,B, M F,V, L D, T, Ţ, N S, Z, C, G , Ş CHE – GHE

VI. DUPĂ LOCUL CONTACTULUI DINTRE LIMBĂ ŞI O ANUMITĂ REGIUNE A CAVITĂŢII BUCALE A. ANTEROLINGUALE B. MEDIU LINGUALE C. POSTERO LINGUALE D,T Ş, J C, G

VII. DUPĂ CONTACTUL DINTRE LIMBĂ ŞI BOLTA PALATINĂ A. DURE M, N B. PALATIZATE B, M ORDINEA CORECTĂRII SUNETELOR ( după E. Boşcaiu ) I. S-Z-Ţ II. Ş-J, CE-GE III. P-B-M IV. F-V V. T-D-N VI. C-G-H VII. CHE- GHE VIII. L-R, DIFTONGI L- R

10

11

TIPUL constrictivă africată Dental-alveolară Antero-linguală surdă Sonoră

S X X X X

Z X X X X

Ţ X X X

POZIŢIA ORGANELOR FONATORII S_Z Ţ Sunetul Ţ se emite prin ocluzia dintre dentala T şi siflanta S în explozie de aer Distanţa între arcadele dentale este de 2-3 mm. Marginile limbii se sprijină pe incisivii superiori Dinţii de sus sunt aşezaţi peste cei de jos ( distanţa 1mm ) Limba este lăţită, are vârful îndoit în jos şi sprijinit pe incisivii inferiori Buzele sunt întinse în zâmbet ( se văd dinţii de jos ) La rostirea sunetului Z se simt vibraţiile coardelor vocale

NOTĂ – dacă după intuirea poziţiei organelor fonoarticulatorii copilul nu poate să-l pronunţe pe S, i se pune o spatulă între dinţi şi el va trebui să strângă uşor dinţii în timp ce imită prelungit sunetul şarpelui ; pe podul palmei va simţi un curent de aer rece Dacă nu se reuşeşte emisia sunetului Z înseamnă că nu vibrează coardele vocale şi atunci copilul va face gargară Dacă nu reuşeşte să spună sunetul Ţ înseamnă că nu are însuşită corect emisia sunetelor T şi S ; cu limba sprijinită pe dinţii de sus şi în explozia aerului va spune S ; o hârtie pusă pe limbă va trebui să zboare în explozia aerului

12

CAIET DE EXERCIŢII PENTRU SUNETUL

Salut ! Eu sunt micul batman spiriduş. Eu te voi însoţi pe parcursul acestui caiet. La drum ! a) Zâmbeşte ! Uită-te în oglindă ca să-ţi vezi zâmbetul ! b) Ţine podul palmei în faţa gurii ! Vei simţi curentul de aer rece. c) Exersează prelung sunetul şarpelui ! ssssssssss 1. Repetă după model silabele cu S prelung Ssssa sssse ssssi sssso ssssu Asss esss isss ossss ussss 2. Şi acum logatomii ! Asssa essse isssi ossso usssu Ssssassss ssssessss ssssisss ssssosss ssssusss 3. Hai să te vedem la silabele duble ! Ssssassssa ssssesssse sssssissssi ssssossso ssssussssu A fost greu ? Nu te cred ! Să mergem mai departe …. 4. Să spunem nişte cuvinte simple cu S la început ! Sac, sar, ser, soi, sub , sun, sul, sus, suc, sur Vezi ce simplu este ? Este puţin mai greu, dar vei reuşi dacă îl lungeşti pe S cum te-am învăţat. Surd, semn, stă, tuf, stop, stea, scor, scap, slab, sloi 5. A venit rândul cuvintelor puţin mai lungi ! Să încercăm ! Sală, sapă, sare, sate, seră, sete, sită, soră, sobă,supă, sună Salam, salut, secat, sărat, sirop, senin, seară, sobar, semen 13

Semnal, sertar, surdă, singur, salată, suferă, surâde, sârmă Serenadă, silabă,sufocată, supărat, sonor, surzenie, surpat

Off ! Am obosit ! Să facem o pauză ! Să colorăm cuvintele care cuprind răul de S !

Noaptea s-a dus ... Încă un vis a apus... Doamne, câţi de S ! Hai să mai rostim ceva ! 6. Acum e acum ! ... Ceea ce o să spunem pare mai dificil, dar nu-i nicicum aşa. Să încercăm! Spin, spun, spic, sparg, sport, spumă, spate, spală, spion, spadă, speriat Stea, struţ, strâmb, strig, stup, stadion, steag, start, stol, stins, strânge Scară, scapă, scamă, scurt, scump, scrum, scop, scrin, scut, scândură Sfoară, sfânt, sfert, sfios, sfărâmă, sfeşnic, sfredel, sfat Smoc, smântână, smerit, smirnă, smochin, smintit, smucit, smotocit Sleit, slab, sloi, slugă, slip, slănină, slujbă, slavă, slovă, slută, slugarnic

7. Acum ştii ce urmează ! Arta de a colora.

14

Acum cred că ştii să-l pronunţi pe domnul S ! Dar ce zici să mai încercăm ceva ? 8. Repetă după mine ! Nivelul I a) Sorin stă. b) Siviu strigă. c) Silvia scrie. d) Cosmina spală e) Costin sare. Nivelul II a) Sfinţii sunt în castel. b) Siropul este gustos. c) Pisica vede un sconcs. d) O muscă stă pe un biscuit. e) Salata este cu castraveţi. f) Sorin joacă baschet. g) În basme sunt spiriduşi. h) Sandu are un sacou albastru. i) Motociclistul are cască. j) Sabin are o mască nouă. S final Pas Nas Vas Vis Miros Norocos Spumos S+ consoane Spune Scame Sfoară Sport Slab Scurt Spic f) Simona soseşte. g) Vasile pescuieşte. h) Simion se ascunde. i) Sorin iese afară. J) Stelele răsar.

9. Listă de cuvinte de repetat acasă S iniţial S median Sac Mască Sar Cască Sală Casă Saltea Baston Saleuri Bască Salut Basme Sărman Biserică

15

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI

Aici vei găsi diferite exerciţii prin care se poate consolida sunetul S. 1. Încercuieşte litera S în textul dat

Seri de toamnă Când vine toamna serile se lungesc. Stelele se ascund sub norii cenuşii. Un vânt aspru răscoleşte frunzele de pe stradă.
2. Pune litera S mic de tipar în spaţiul liber !

re__t mu__t ___ardele co____tă faimo___ i___torie ___ervici ___tudiu ne___temate
3. Citeşte perechile de cuvinte şi apoi scrie propoziţii înlocuind cuvântul subliniat cu cuvântul pereche ( sinonim )

a calcula – a socoti ____ a respira – a sufla greu. a zice – a spune

Sorin a calculat corect. ______________________ Când sunt obosit respir _______________________ Mama zice că am talent. _____________________

16

4. Pune următoarele cuvinte la locul lor în propoziţii !

sertar, surâde, scorul, sprijinul, seminţe La finalul meciului _______________arăta egalitate. Am plantat __________________. Copilaşul _______________ în somn. În ______________ îmi ţin albumul cu poze. I-am acordat tot _______________________.
5. Găseşte cuvintelor date altele care au acelaşi înţeles şi care să înceapă cu S !

drapel - _________________________ grăunţe - ________________________ nădejde - ________________________ povaţă - _________________________ zâmbet - _________________________
6. Găseşte cuvintelor date altele cu înţeles opus care să înceapă cu S !

gras - ___________________ jos - ____________________ reparat - _________________ drept - ___________________

17

7. Acelaşi cuvânt poate avea sensuri diferite. Explică sensul cuvintelor subliniate ! Pe cer este o stea. Silvia va deveni o stea. În peşteră s-a descoperit un schelet. Se apropie un sol de pace. Tata sapă ogorul. Construcţia are schelet metallic. Pe portative este scrisă cheia sol. Bunicul cumpără o sapă.

8. Găseşte cuvântul care arată cum este sau cum poate fi ! Omul este Strălucitoare Elevul este Steaua este Fata este Rufele sunt Spălate Silitor Sfioasă Sănătos

9. Citeşte propoziţia şi pune întrebarea ! Ex : Marcel scrie cu un creion tocit. Ce face Marcel ?

Pe bolta cerească a răsărit Luceafărul.
________________________________________________________ ________________________________________________________

Copiii se străduiesc să câştige concursul.
____________________________________________________________ ____________________________________________________________

18

10. Cuvintele pot fi neprietene ( opuse ). Caută în coloana B cuvântul opus celui din coloana A !

A Serios Ascultător Senin Vesel

B Trist Noros Neserios Neascultător

11. Cuvintele pot fi alintate. Alintă-le după model ! Ex : pisic – pisicel

Pasăre - __________________ Stea - ___________________ Casă - ___________________ Vestă - ____________________
12. Şi acum mici lecturi !

Pe scenă Clasa noastră este la teatru. Pe scenă se joacă un spectacol. Ce frumos este !

19

La soare Strada are straie de sărbătoare. Mirosul florilor este deosebit. Pisicel abia aşteaptă să se relaxeze la soare.

20

ETAPELE EMISIEI SUNETULUI S IMPOSTARE A) SILABE DIRECTE : sa, se, si, so, su, să B) SILABE INDIRECTE : as, es, is, os, us, ăs C) LOGATOMI : asa, ese, isi, oso, usu sas, ses, sis, sos, sus D) SILABE DUBLE : sasa, sese, sisi, soso, susu E) CUVINTE S INIŢIAL 1) monosilabice : sac, sar, sat,sap,sas,sec, ser, semn, sos, soţ, soi, sur, sun, sub, suc, sud, surd, sân, sârb 2) bisilabice : sală, sapă, sate, sale, sare, seră, sete, sevă, silă, sită, sobă, soră, sofa, sută sună, sumă, salam, salut, satâr, secol, senin, sărut, secret, sătul, superb 3) polisilabice : sanie, sabie, sardele, secundă, surâde, suferă, suspină, surpriză, susură, sâmbătă, supărat, sandale, seringă F) CUVINTE S MEDIAN Casă, masă, lasă, vase, oase, mască, muscă, groasă, vestă, baston, pistol, blestem, busuioc Castron, cascadă, miresme, cistern, desene, pisică, biscuiţi, creastă,deschis, fasole, uscat G) CUVINTE S FINAL Os, vis, cos, bis, fes, vas, glas, dans, cais, dureros, mers, şters, polios, zemos, frumos, somnoros, supus, noros, nervos, duios, fricos, curajos, balans, ananas, ficus, pietros, vânjos H) CUVINTE S + CONSOANE ST – stă, stea, stup, stop, stins, stol, steag, sticlă, staţie, stejar, statuie, stânga, strâmb SP - spun, spală, sperie, spart, spic, spin, spadă, splină, sport, sportive, spital, spanac SC – scop, scară, scapă, scump, sclipeşte, scânteie, scândură, scrie, scrimă, scădere SF – sfânt, sfert, sfat,sfios, sforăie, sfeclă, sfâşâie, sfărâmă, sfruntat, sfadă, sfială SL - slab, sloi, slut, slip, slugă, sleit, slănină, slinos, slăbănog, slugarnic, slobod SM – smoc, smoală, smerit, smintit, smarald, smântână, smârc, smerenie, smotocit I ) S DUBLU Suspect, susură, susţine, suspans, suspiciune, sensibil, suspendat, sofisticat, susţinător J) PROPOZIŢII SIMPLE 1. Simona scrie. 2. Sonia spune. 3. Sandu sare. 4. Silviu tresare. 5. Sebi scutură. 6. Simion sună. 7. Siguranţa sare. 8. Sanda se bucură. 21

9. Simona este veselă. 10. Sertarul se deschide.

K) PROPOZIŢII DEZVOLTATE 1. S-a dat sentinţa. 2. Serialul este luni seară. 3. Am tras semnalul. 4. Secara arsă de soare se scutură. 5. Seminţele se răspândesc printre straturi. 6. Servieta este strânsă cu o curea. 7. Silviu ne aşteaptă la sosire. 8. Sudorul sudează ţevile. 9. Serpentinele sunt strânse. 10. Sportivii s-au aliniat la start. EXERCIŢII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC SARE-ZARE SALE – ZALE SER –ZER VASE – VAZE SÂN – FÂN SAR- FAR SURE – TURE SUNĂ – TUNĂ În zare se vede muntele de sare. El se laudă cu ale sale zale. Am pus ser în zer. Lângă vase sunt vaze cu flori Ea alăptează la sân ascunsă în căpiţa de fân. Eu sar pe pietrele de lângă far. Iepele sure fac multe ture. El mă sună când tună.

22

Colorează spaţiile în care este scrisă litera S mare de tipar cu maro !

23

24

25

Colorează litera S

26

27

28

CAIET DE EXERCIŢII PENTRU

Tot eu sunt ! Azi îl vom învăţa pe Z : 1. zâmbim 2. dinţii sunt uşor apropiaţi 3. coardele vocale vibrează 4. repetăm sunetul albinuţei ( zum-zum) sau sunetul muştei ( bâzzz) 1. Şi acum, spune după mine ! ZA, ZE, ZI, ZO, ZU, ZĂ AZ, EZ, IZ, OZ, UZ, ĂZ ZAZ, ZEZ, ZIZ, ZOZ, ZUZ AZA, EZE, IZI, OZO, UZU ZAZA, ZEZE, ZIZI, ZOZO, ZUZU ZBA, ZBE, ZBI, ZBO, ZBU, ZBĂ ZMA, ZME, ZMI, ZMO, ZMU, ZMĂ 2. Şi acum vom spune cuvinte foarte uşoare. Fii atent ! Zar, zeu, zid, zac, zer, zor, zob, zău, zimţi, zinc, zori 3. Urmează cuvintele mai lungi. Avem o zi întregă la dispoziţie. Zare, zale, zice,ziuă, zonă, zână Zefir, zidar, zăduf, zemos, zelos Zăpadă, zicală, zodie, zumzăie, zăngăne Zimbru, zulufi, zurgălăi, zbârcit, zgârcit

29

4. Cred că acum o să te plângi puţin, dar nu-I greu deloc. Îl prelungeşti pe Z şi apoi spui cuvântul. Zzzbate, zbiară, zbor, zgardă, zgaibă, zgâriat, zgură, zgomot, zvăpăiat, zvelt, zmeu, zmeură 5. Să facem o pauză ! Colorăm !

30

6. Acum trecem la o altă etapă. Pronunţăm cuvinte cu Z la mijloc. Bază, buză, oază, vază, poză, pază, doză Varză, barză, cobză, bezea, freză, priză Poznă, pânză, poezie, prezent, târziu Meduză, groază, brânză, criză, parizer 7. Mai facem o mică pauză ? Hai la colorat ! Uite o buburuză care stă pe o frunză !

31

8. Am ajuns şi la cuvintele cu Z la sfârşit. Hai să le spunem ! Iaz, gaz, haz, văz, mânz, breaz, loz, orz, miez, iz, ovăz, orez, refuz, ursuz, necaz, prânz 9. Acum aş vrea să mă corectezi. E bine aşa ? Eu mănânc ores. Iapa are un mâns. Afară este săpadă. Eu stau de pasă. 10. Aş vrea acum să vedem cuvinte care se aseamănă. SALE – ZALE Creioanele sale sunt noi. Cu ele desenez nişte zale. SER-ZER SILE – ZILE În seringă este ser. / Brânza are zer. Sile numără câte zile sunt până la vacanţă.

11. Şi acum o să repetăm nişte propoziţii ! Zoe zice o poezie. Zmeul zboară. Zidarul zideşte. Stau rezemat de spetează. Pupăza zglobie zboară. Meduza verzuie are ventuze. Am pus orezul în cazan. Este o poză de groază.

32

EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI 1. Citeşte coloanele de cuvinte, încercuieşte litera Z şi spune unde se află aceasta ( la început, la mijloc, la sfârşitul cuvântului )

zambilă zâmbet zâzanie zarzăr

frizer mozaic cozonac bâzâit

moloz aviz treaz Bicaz

2. Pune litera Z în spaţiul liber

fa__an stur___ mie___ ga___dă propo___iţie
3. Scrie propoziţii cu cuvintele date

pupă___ă fale___ă po___e

pa___nic fran___elă ca___emată

rezemat, cazan, vizitiu, zurgălăi, zorzoane a)_________________________________________ b)________________________________________ c) __________________________________________ d) __________________________________________ e) __________________________________________

33

4. Vreau să fii atent ! Sunt două coloane cu propoziţii. Subliniază cuvintele care se regăsesc şi în coloana A şi în coloana B şi explică-le sensul !

A Mama a zdrobit nucile. În zori era răcoare. Era o zi călduroasă.
5. Scrie numele imaginii !

Armata a zdrobit armata turcă. Ea o zori pe Alina. - Ia zi, Ionuţ ,poezia !

B română

B___ ____ ___ ___ I

S ___ ____ ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ Ă

34

B __ ___ ___ Ă

P ___ ___ ___ ___ Ă

CI ___ ___ ___ ___ ___ ___ U

ALBĂ – CA - ___ ___ ___ ___ ___ A

D ___ ___ ___ ___ ___ ____ R

35

6. Citeşte textele !

OAZA Prin deşertul Saharei întâlneşti uneori câte o oază. În limpezişul apei se oglindesc razele fierbinţi ale soarelui. Călătorul rătăcit zâmbeşte zicând în sinea lui - Încă mai este vie speranţa !

FRUNZELE Zăpada s-a topit. Micii muguri înverzesc sub puterea razelor timide ale soarelui. Din ele vor ieşi viitoarele frunze.

36

Colorează dinozaurul !

37

EMISIA SUNETULUI Z IMPOSTARE A) SILABE DESCHISE : za, ze,zi , zo, zu, ză B) SILABE ÎNCHISE : az,ez, iz, oz, uz C ) LOGATOMI : aza, eze, izi, ozo, uzu Zaz, zez, ziz, zoz, zuz D) SILABE DUBLE : zaza, zeze, zizi, zozo, zuzu E) CUVINTE CU Z INIŢIAL 1. monosilabice : zeu, zău, zi, zor, zar, zob, zid, ziar, zimţi 2. bisilabice : zare, zale, zice, ziuă, zonă, zână, zidar, zefir, zălog, zăduf, zâmbet, zimbru 3. polisilabice : zodie, zăpăcit, zurgălăi, zăpadă, zvântat 4. Z+ consoane : zbate, zbor, zbârcit, zbiară, zmeu, zdup, zgardă, zgomot, zdrenţe,zgârcit F) CUVINTE CU Z MEDIAN : Bază, vază, căzi, cozi, doză,oază, fază, gaze,poze, azi, pânză, freză, cobză, priză, groază, Frezie, frizer, briză,parizer, hazliu, bâzâit, cozonac, mozaic, meduză, frunză, solzi G) CUVINTE CU Z FINAL Iaz, caz, gaz, haz, mânz, praz, văz, miez, ursuz, iz, necaz H) CUVINTE CU Z DUBLU Zig-zag, zarzăr, zumzet, zâzanie, zorzoane, zumzăit I) PROPOZIŢII SIMPLE 1. Zizi zice. 2. Fac poze. 3. Mănânc praz. 4. Calul se zbate. 5. Zoe este zână. 6. Zina are zorzoane. 7. Parizerul are iz. 8. Zoica zbiară. 9. Cozonacul creşte. 10.Bărzăunele bâzâie. J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE 1. Zenovia se zbate în corzi. 2. Zidarul pune şi mozaicul. 3. Zenaida interpretează rolul. 4. Zeci de meduze invadează apa. 5. Zarzării au flori rozalii. 6. Zahărul a zaharisit dulceaţa. 7. Zoe face cozonaci. 8. Zidarul face haz de necaz. 9. Zorzoanele zăngăne când dansează. 10. Zumzetul albinelor se îndepărtează.

38

EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC VARSĂ – VARZĂ Ea varsă zeama de varză. OASE – OAZE Prin oaze s-au găsit oase.

GROASĂ – GROAZĂ Mi-e groază că va trebui să îmi pun haina groasă. RASE – RAZE Prin luminiş pătrund raze. Mama face mere rase.

39

Colorează şi pronunţă ( dezvoltarea vocabularului ) scamator, radio, ceas de buzunar, pachet, felie de pâine, girafe, ruj, spic, pâine ţânţar, garaj, pungă, farfurie, cântăreţi, cofă, pijama, câine, trandafir, piuliţă, sărmană, hamburger

40

Colorează spaţiul în care este S cu verde şi Z cu albastru !

41

Colorează

cuvintele

în

care

auzi

sunetul

Z

42

CAIETUL SUNETULUI

Azi o să-l învăţăm pe domnul Ţ. Este un picuţ mai greu, dar dacă îl ştii pe T şi pe S vei putea să te deprinzi cu el. Deci : - Ridicăm vârful limbii ca pentru pronunţarea sunetului T ( pe alveolele incisivilor superiori ), apoi îl coborâm rapid pentru pronunţarea sunetului S - Ne trebuie foarte mult aer ; aerul va face explozie ( dacă punem pe vârful limbii o bucăţică de hârtie, aceasta va zbura la pronunţarea sunetului Ţ ) - Putem să ne pregătim pentru efortul respirator astfel : strângem pumnişorii lângă piept ( ca un boxer ), iar limba ne-o pregătim pentru emisia sunetului TS; în explozia aerului, împingem cu putere pumnii în faţă - Se spune din ce în ce mai rapid T-S, TS 1. Hai să repetăm cuvinte uşoare ! Ţap, ţin, ţip, ţes, ţoi, ţarc, ţară, ţeapă, ţipă,ţeavă Aţă, mâţă, raţă, căţel, oţet, viţel, lecţie, învaţă Laţ, lanţ, băţ, hoţ, braţ, clonţ, glonţ, puţ, coteţ Marţi, cărţi, munţi, struţi, hoţi, vieţi, roţi, porţi Ţânţar, ţurţure, ţanţoş, ţaţă, ţeţe, ţâţână 2. Acum corectează- mă ! Eu vreau o porsie de tort. Eu desenez un călus. Copiii trag la sintă. Am un sap.

43

3. Şi acum e rândul propoziţiilor ! Tanţa ţine băţul. Căluţul susţine călăreţul. Ceaiul este călduţ. Ţapul ţopăie. Ţăranii curăţă viţa. EXERCIŢII PENTRU MICII ŞCOLĂREI 1. Pune litera Ţ mic de tipar în locul spaţiului liber !

___ară scoar___ă __

paia___ă cote ___ maimu___ă

cu___it faian ___ă jude ___

o__et nutre

2. Grupează cuvintele date în tabel

faţă, cârtiţă, desculţ, ţiglă, botniţă, hârleţ, sughiţ, ţâfnos , ţintar Ţ iniţial Ţ median Ţ final

44

3. Scrie denumirea imaginii !

A ___ ___ ___ ___ ___ ____ ____Ă

U ___ ____ ___ ___ ___ ____

P ___ ____ ____ ____ ____ ____Ă

R ___ ____ Ă

F ___ ___ ___ ___ ____ ___ ____ Ă

Î ___ ____ ____ ___ ____ ____ ____ Ă

M ___ ___ ____ ____ ____Ă

45

4. Scrie cuvinte opuse celor date care să înceapă cu Ţ

A sări - ........................................ Patrie - ....................................... Mal - ........................................ A striga - ....................................
5. Completează cu unul din cuvintele date propoziţiile !

( faţa, înţepătură, ţâfnos, clanţă, ţiglă ) Tata a venit ............................... de la birou. Ca să deschid uşa pun mâna pe ................................. M-am infectat de la o ................................................ Acoperişul este acoperit cu ...................................... Pe .................... bunicii au apărut riduri.
6. Citeşte textele

ÎN MUNŢI Gerul îngheaţă tot. De streaşina cabanei atârnă ţurţuri mari. Zăpada scârţâie sub paşii noştri. MISTREŢII Mistreţii ies din pădure goniţi de câini. A început vânătoarea. Când sunt doborâţi, mistreţii guiţă cu putere.
46

ETAPELE EMISIEI SUNETULUI Ţ IMPOSTARE A) SILABE DIRECTE : ţa, ţe, ţi, ţo, ţu, ţă B) SILABE INDIRECTE : aţ, eţ, iţ, oţ, uţ C) LOGATOMI : aţa, eţe, iţi, oţo, uţu Ţaţ, ţeţ, ţiţ, ţoţ, ţuţ D ) SILABE DUBLE : ţaţa, ţeţe, ţiţi, ţoţo, ţuţu E ) CUVINTE CU Ţ INIŢIAL a) monosilabice : ţap, ţes, ţin, ţip,ţel, ţoi, ţarc b ) bisilabice : ţară, ţipă, ţine, ţăran, ţigan, ţeavă, ţeapă, ţuică, ţinut c) plurisilabice : ţopăie, ţinuturi, ţâmburuş, ţuguiat, ţipenie, ţinută F) CUVINTE CU Ţ MEDIAN Aţă, mâţă, piaţă, faţă, raţă, ceaţă, căţel, beţe, gheaţă, oţet, cuţit, mărunţit, mărunţiş, Obţine, conţine, furculiţă, paiaţă, verdeaţă, mustaţă, fâneaţă, poliţie, justiţie G ) CUVINTE CU Ţ FINAL Băţ, laţ, lanţ, colţ, coteţ, nutreţ, puţ, moţ, braţ, guiţ, măreţ, glonţ, şorţ H) CUVINTE CU Ţ DUBLU Ţâţe, ţiţei, ţânţar, ţâţână, ţurţuri I) PROPOZIŢII SIMPLE 1) Tanţa ţese. 2) Ţiganul bea. 3) Lipseşte furculiţa. 4) Glonţul ţiuie. 5) Este ceaţă. 6) Ţiţeiul ţâşneşte. 7) Ţânţarul înţeapă. 8) Ţăranul ţipă. 9) Faţa este creaţă. 10 ) Ia-mă de braţ ! J) PROPOZIŢII DEZVOLTATE 1) Văcuţele mănâncă nutreţ. 2) Căţelul se joacă cu un băţ. 3) Ţuica se obţine din prune. 4) Ea mărunţeşte verdeaţa. 5) Angheluţă ascute cuţitul. 6) Ţigara este aprinsă. 7) Poliţistul are mustaţă. 8) Uşa iese din ţâţâni. 9) Din pânză şi aţă fac o paiaţă. 10 ) Bunicuţul îmi dă mărunţiş.

47

EXERCIŢII PENTRU AUZUL FONEMATIC SAP – ŢAP SAR – ŢAR SINE – ŢINE Eu sap lângă ţap. Eu sar la povestea despre ţar. Se admiră pe sine pentru că nimic nu-l ţine pe loc.

48

Colorează şi pronunţă !

49

POEZII PENTRU SUNETELE S-Z-Ţ

1. Spiridon face-o salată Cu spanac şi ciocolată. Spiridon s-a supărat Că pisica a vărsat După ce tot a mâncat. 2. Stanca spune o poveste Frăţiorilor mai mici : ...Spiriduşi cu-albastre veste Şi-ncălţaţi doar în târlici Stau de veghe la ferestre... 3. Sfios şi somnoros Un sconcs- mic mirositor – Scoate capul din scaieţi. Uff! Ce miros îngrozitor ! 4. Salamandra misterioasă A ieşit un pic din casă. Cu burtica stă la soare Ca să-i fie pielea Mai strălucitoare. 5. Sărmancul sconcs stă spăşit Stingher şi supărat şi trist. Căci soarta rău l-a pedepsit Cu un miros neisprăvit. 6. Scânteioară, subţirică, graţioasă Nevăstuica intră-n casă. Soţiorul stă la masă Răsfoind o carte groasă.

50

7. Sorin suspină sub o stea. El pe Sorina-o aştepta Sub salcia cu ram subţire Cuprins de-o neagră presimţire. 8. Seara scoate stele sute Peste somnoroase sate. Şi miresme cunoscute Vântu-n drum mi le abate.

1. Zâna zice-n zori de zi Vrăji zemoase şi zurlii. Şi din nori un zân zbanghiu Coboară pe-un bidiviu. 2. O zvârlugă zugrăvea Zidul de pe strada mea. Fluturi roz de peruzea Se zbăteau prin cărămizi Lângă o zimţată stea. 3. O meduză cam zbârcită Zdrenţuită şi răcită Strănuta dintre zulufi De-o viroză tăbăcită. 4. Zice zimbrul zâmbăreţ : Eu aş vrea nişte nutreţ. Zău aşa, de-mi dai o doză O să fac cu tine-o poză. 5. Sub o rază cam timidă Pupăza cea zgribulită Îşi zice durerea mare : - Vreau să fie mai mult soare !

51

6. O meduză verzulie Se-aşează pe-o cochilie Şi recită o poezie. Spectatorii zvăpăiaţi Sunt degrabă-ndepărtaţi. 7. Zâna zorilor mângâie Un zefir crescut sub zid. Şi un mânz scăpat din frâie Către el pleacă zorit.

1. Ţicu ţine o reţetă De la doctoriţa nouă. I-a prescris nişte injecţii Şi vreo câteva pastile. Şi i-a spus să stea în casă Când afară tare plouă. 2. În ţarc căpriţa ţipă tare. Simţise lupul dând târcoale. Ţăranul scoate-un cuţit mare Cu aprig gând de răzbunare. 3. Ţăranii ţin în ţarc şedinţă Despre producţia de lapte. Ţărăncile ce stau pe-acasă Îşi schimbă ţâncii pentru noapte. 4. Ţiţi e-un ţânţar ţâfnos Şi un pic cam arţăgos. Cum nu-i place lui ceva Iute îl şi înţepa.

52

5. În coteţ, un cocoş cam nătăfleţ Şi un pic cam plângăreţ Ţipă iar în gura mare Că vrea boabe de mâncare. 6. Un ţânţar şugubăţ spune nişte glume La urechea lui Ionuţ. Un copil minune ! Ionuţ e-un bun ţintaş. Dă palme nebune. Iar urechea ţiuind şi-o ascunde-n perne.

53

54

55

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful