P. 1
Teoria vietii eterne

Teoria vietii eterne

|Views: 523|Likes:
Published by Gabriel Stan

More info:

Published by: Gabriel Stan on Apr 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2014

pdf

text

original

'it.

Domeniul

R A I,V L

Electronic

,

;

r·,·

1

Teoria vietii eteme
de Rodney Collin

PRIOR PAGES

Bucuresti

._.-'

-111 -/3q;_ --

0
IllLlonCA JUDET!ANA "UTU DULrU"SL

M~RAUURE

CUPRINS
VIAfA INTRE NASTERE SI MOARTE
Published by the Prior Pages Prima editie in lirnba romana publicata de Prior Pages in 1999 Prior Pages s.r.l., Bd. Tineretului. 53, Bucuresti, Romania lV

n
ill

VIETILE INTRE MOARTE SI NASTERE SUFLETUL IN LUMEA MOLECULARA SPIRITUL IN LUMEA ELECTRONICA FIINTA OMULUI IN LUMILE INVIZIBILE TIMPUL IN LUMILE TNVIZIBILE PIETRIFICAREA IN LUMEA MINERALA JUDECATA SAU REINTRUPAREA RECURENTA IN LUMEA ORGANIC}.. MEMORIA IN LUMILE INVIZIBILE SEPARAREA PRIN SUFERINTA TRANSFIGURAREA Anexa
Bi bl iografia

II 19

28
35

v
VI
Copyright © 1999 PRIOR PAGES Toate drepturile asupra acestei traduceri sunt rezervate Editurii PRIOR PAGES Vil

44
51

vw
lX X XI
XU

60 68
77

Coordonarea

~i tehnoredactarea lucrarii PRIOR PAGES ISBN 973-96245-7-x Printed in Romania

86
95 109

La edituro Prior Pages all apdrut.: Rodney Collin - Oglinda luminii Robert 8u110n - Self-Remembering Girard Haven - Reflectii P.D.Ouspensky- Psihologia evolutiei posibile a omului PD.OuspenskyIn cautarea miraculosului (2 volume)

IN LUMEA ELECTRONICA

us
117

llustratiile

111111111
*537813*

v

." Bogatia nu poate satisface un om. Viata ~i moartea sunt la fel si de asemenea trezirea s. line cantecele ~i dansurile. este adanca ~i dificila. Placeri dincolo de puterea umana. ~i acesta va fi al treilea dar" Moartea spuse: "Aceasta intrebare a fost discutata de zei. Calea in sus si calea in jos sunt una. Pentru ca e moarte pentru suflarea de viala cand devine lichida. alti: spun ea nu. es1e singurul dar pe care-l voi primi. ridica-te dincolo de vise." Nachiketos spuse: "Distrugatoare de oameni! . bogatie. melodia ei e rnoartea. Stapane al Tuturor. Nu te apropia: opreste-ti un tirnp setea. mai departe. viata lunga. inalt si frumos. poate trai cat doreste ~i poate avca ce-si doreste." Katlta-Upanisliad VI VlI . ce cxplicatie po ate fi la 1(:1 de buna ca ala? Ce dar se cornpara cu acesta?' Moartea spuse: "Ia Iii ~i nepoti. acea sorbitura te va face Sa dornnesti etern alaturi de ceilalti eroi. Dcindat iti vor da sa bei.i ba tranul: ul timul schirnbat devine primul si primul ultimul. orice. Dar nu intreba ee e dineolo de moarte. elefanti ~i aur. ia un regat mare] Orice dar nu acosta.' Nachiketos spuse: "Moarte ' Spui ca zeii au discutat-o. toti cu viata lunga. Nu rna sili sa-ti explic. instrumentele lor muzicale. va sparge acest cere vicios Si va respira inca 0 data aerul raiului . vite si cai. Timpul este un copil ce se joaca ~i rniscarea e a acelui copil. Nachiketas: Imperii. ~i e moarte pentru acest lichid sa devina solid. Alege alt dar Nachiketos' Nu 11potrivnic.Viata e 0 lira. se va mai bucura doar de 0 viata lunga.aceste lucruri sunt trecatoare. Din radacina caruia curge apa Uitarii. Inceputul si sfarsitul sunt identice . Gardienilor lui sa te plangi astfel: "Sunt copilul pamantului ~ial cerului instelat: Stiu ca ~i eu sunt divin .dar ars de sete ! Nu mai pot: da-rni de indata 0 inghititura Din bautura limpede ~i rece a Memorierl'l Iar din fantana divina. Dar din acest solid se iveste lichidul si din acest li chid se iveste suflarea de viata. traind moartea altcuiva si rnurind viata altuia. Bucuria se starsestc. LXVI LXVll rrARGUIALA LUI NACHIKE'TAS CU MOARTEA Muritorii nemuritori ~i nemuritorii muritori. In partea dreapta. satisface-ti dorinta inimii. puri ficat. bucura-re. este adanca ~i dificila. Racoros. paraul limpede al Mernoriei. tanarul s. incheie toata aceasta discutie. Accst lucru pe care I-ai facut atilt de rnisterios. avand sansa unci vieti nedecazute. Tine caii pentru tine. Tdblitd de aur dintr-un mormdnt orfic Pentru eel care.Salutari ! Acolo In tararnul hadesului vei gasi Nachiketos spuse: "Unii zic ca atunci cand omul moare el continua sa existe. Explica-mi. fernei frumoase ell trasuri. cea rnai lungs viala e scurta . Dintr-un bazin lara fund. LXVIll LXI LXX LXXVrn LXXIX HERACLlT: Despre Univers In partca stanga un chiparos insemnat.i sornnul. Cel ce tti face pc plac.. gandindu-se la impercchere ~iIrumuse]e? Spune-rni uncle merge ernul dupa moarte.. pentru ca. Dar nu 0 sa-rni schimb eland. inviorator. Care om supus mortii sau decaderii. curge.

Intrc aceste doua puncte cx ista care se chcama viata.?-'(:. calca cxistentci individuale a omului a inccput mai dcvrcme. ~ol" ~'\'(:. Pentru ca In acest punct este deja format vchiculul fizic care determine ce va fi el.7< :"\'(:. sub legiIc si scala timpului omcnesc. ill mornentul conccptici r astfcl: Dar masuratoarca in ani cste dour 0 scala planctara. sub legile ~i scala timpului apartinand lumii celulelor dar sfarseste ca 0 fiinta orneneasca. 14 ~i 21 dintr-o carte antcrioara. EI traicste pe 0 scara glisanta sau logaritmica a timpului. • Acest Capitolclc 111/111('11('(' Socotita in ani. v IA TA ~f'. crcata de miscarca Pamantului ~i nu sc rcfcra la timpul interior al omului. [cndintclc ~i potcntialitatilc innascutc sunt deja stabilitc. Or---------------~O Dar nasterca nu cste inceputul pcntru om. II. gestatia este numai a suta parte din accastu. a idcilor conunutc in 7111! Theory of Celestial ( . Punetcle sale putcrniee ~i cele slabc. Chcia acestei scale difcritc consta in faptul ca omul cste conceput ca 0 unica cclula. trebuic S[l gasim 0 scala diferita. Asta inseamna ca in timpul cxistcntei sale cI parcurgc toata distanta de la timpul cclular la timpul omcnesc. Cum poate fi rnasurata accasta linic a cxistcntei omului? capitol rcprezinta 0 condcnsare extrema 10. Pentru a masura dczvoltarca sa organica.. avand optzeci de ani de memoric.·I V1ATA INTRE NASTERE S1 MOARTE* O o liniesca naste MUL dezvoltarii si rnoarc. In rcalitatc.

pentru totdeauna. organismul dual.0 parte bine definita ~i trainica a organismului omenesc. asigura faptul ca adultul va vedea lucrurile intotdeauna colorate intr-o anumita nuanta. accidcntului sau dczradarii ramanc aceeasi statuie ell cca care a icsit la lUI~lill[1 dil~ atclicrul sculptorului. Mal Creere» corpului fizic Croarea personsliltJ/ii ( Crearea Suffetului7) tarziu vom vcdca de ce se poatc spunc ca ernul obisnuit arc numai un suflct adormit si de cc trczirca suflctului cste privita ca cea mai dificila sarcina pc care omul si-c poarc . numita copilarie. tendintele sale fizice innascute stabilesc un gust personal in privinta prietenilor. zacc neglijata intr-un muntc de gunoi. 111 prima pcrioada statuia estc taiata din piatra sau lcmn. un rczultat automat aJ cxpuncrii fiintci deja create la noi problcmc. in mai toatc cazurilc. . scena mintii sale. Aecst principiu estc rccunoscut de multc idcologii politiec si crcdintc rcligioasc care illsislJ pcntru un control atcnt al copiilor pan a la saptc sau zccc ani. Ajunge sa priveasca anumite lucruri din mediul inconjurator cab naturale. la moarte. In acelasi timp. uncori dcposcdata de bijutcrii. potential. Carre sfarsitul copilariei apare ~i abilitatea de a gandi in concepte ~i corolarul ei civilizat: arta de a citi. dccorata sau impodobita eu bijutcrii. alteori chiar rcdccoraui. Sensul accstor trei pcrioade ale cx istcntci urnanc poate 11 cxplicat prin analogie eu 0 statuic. distrac-tiilor. fami li are. altcori murdara. iar obiectele de alte nuante diminuate sau chiar eliminate. ca un filtru colorat. cand "indoctrinarea" lor cstc considerata ca fiind sigura. 111 a trcia accusui imagine finisata trcce din mana in mana. aceasta perioada poate fi privita ca timpul de formare a unei treimi din toata natura umana. oamcni :. pana 111 momcutul distrugcrii sale finale datorata violcntci. in acest cadru dat. cstc prctllita. linistitoare.i pcrsonalitatc. panala oprirea completa. locurilor si asa mai departe. pcrioada dczvoltarii unci a trcia paqi a na~urii ll1l1. Pe accasta 0 putcm nU1111 suflct . in a doua cstc picta[[t.i III I antrcncaza crcarca a ceva nou. Dintr-un alt punct de vedere. Aceasta personalitate formeaza . Acestea constitue normalitatea sa. In restul de via~a de la saptc ani panii la sfarsitul limitci umane. Aceasta perioada dcnumita maturitutc cstc. lansate eu 0 viteza inimaginabila in momentul conceptiei. Aceasta a treia parte.· Proeesele sale interne. anotimpurilor. latcnta in mod normal. Formarea celei de-a doua parti a naturii umane.. In acesttimp. una sau alta dintre functii poate fi dezvoltata sau lasata sa doarma. se desfasoara in a doua perioada. consta din vehiculul fizic initial sau corpul organic.. format din corp :. Dar niciodata el nu poate sa se transforme intr-un corp diferit de eel deja creal. se deruleaza din ce in ee mai lent ea un mecanism de eeas care se detensioneaza. locuri. La sfarsitul copilariei personalitatea este fermata ca fiind intermediarul dintre organismul fizic gol ~i lumea in care aceasta exists. cstc uncori curata. Iar din numarul infinit de lumi ale i~aginatiei care sunt astfel accesibile. Jar dupa adolescents nu mai este afectata in mod scrios pana la moarte. altele ca ciudate si amenintatoare. de lIll stapan atent. ccrcctcaza toatc rcaciiilc sale posibilc la imprcjurarilc III care se poate afla. Aceasta lume inconjuratoare este infinita dar personalitatea care a crescut in copilarie. Pe aceasta scara a lucrului efectuat perioada de gestatie constitue nu a suta parte ei 0 treime din viata umaria. personalitqtea sa.11l(~. Totusi. individul va alege sau J se va alege una sau doua care vor influenta. Asta se pctrccc cu ornul obisnuit. corpul fizic creat inainte de nastere stabileste legaturi cu lumea din exterior. Dar aVC111 dovczi cc sugcrcaza cii accasta a trcia pcrioada cstc. un adult cu ochi albastri. Un copil cu capul rotund nu poate deveni un adult cu capul lunguiet si nici un copil cu ochi caprui. Atat structura fizica fundamentals cat si reactiile care se nasc din ea sunt deja definite pe deplin la nastere. cu toate obiectele de acea nuanta avand valoare mai mare. Dupa nastere corpul poate fi sanatos sau bolnav. cea mai mare a organismului fizico-psihic.2 TEORIA VIETII ETERNE VIAlA INTRL NA$TL1ZI ~I MOAIZTI.

" TFORIA VII.:Tll ETERNE V1ATA INTRE NA$TERE $1 MOARTE 5 propune. vitalitate asa cum se spune. cand combinatia glandelor suprarenale ~i sexuale I~i incepe activitatea si excita organismul catre emotii pasionale ~i proiectii ale . intre doi ani ~ijumatate ~i trei ani.'o~"'~~ MATURITATE . copilaria aproxirnativ 7 ani sau 100 de luni lunare. gandirea. Din celelalte functii familiare mai tarziu adultului . cresterea rapida a creierului confers un ascendent functiei intelectuale. ca In relatia dintre tractiunea locomotivei si viteza potentials a trenului.§l'lo'i'\\. Sc(~la de roratii rcprczinta lucrul cfcctuat pentru ca fiecare rotaue. Cum putcm intelcgc scara acestei linii a existentei In earl' gcstutia. Toate functiile sunt prezente in om de-a lungul vietii. formeaza in mod grad at personalitatea. Scala de secundc rcprcz intii masura noastra normala a timpului omului.'=l' l>-"'\~\ .. cornparabila de fapt eu transformarca statuii intr-o fiinla vie. 100 si 1000 sc I1Ul11CstC scara logaritrnica. La doua luni de la conceptie embrionul nu este altceva decat un organism digestiv. IlU ficcarc secunda. Aceasta este legata de respiratie ~i miscare. Punctul7 sau 15 ani jaloneaza pubertatea. putem spune ca la punctul cheie 2 incepe functia de miscare ~i la punctul cheie 3 cea de respiratie. copilaria ~i maturitatea au un conti nut egal? Ce scrnnificatic arc aceasta incctinire a proeeselor vitalc? C~ rclatic cxista inrrc timpul organic ararat de aceasta scara ~I timpul de luni ~i ani in care varsta umaria este masurata de obicci? l ruaginati-va un fus care se roteste 75 de sccunde datoriW unutirnpuls normal. metabolismul instinctiv. intr-un tesut celular de 0 anumita forma. functia creatoare a sexului numai prima este pe deplin realizata la embrionul de aceasta varsta. Punctul cheie I de pe aceasta scars logaritmica se poate spune ca este dominat de functia de digestie. Dar in fiecare punct cheie una dintre ele domina intregul organism. (28 Li/e) (7 Bnl.digestia. La patru luni si jumatate de la conceptie incepe sa se dezvolte 0 noua functie. cchivalcntul a 1000 de luni lunare. lUOO 11111. 0 masina ce transforma hrana primita de la sangele mamei. In primul an de viaia metabolismul fizic legat de crcstcrea [esuturilor ~i cresterea In volum este eel mai viguros. In momentul Iansarii acest fus face multo rotatii pe secunda. iar prin gruparea intelectuala a impresiilor. Mai mult._<2~ _ _Q~~~'=l 10 C:i:-'i'\I'C- i~"''C-st-~6~~\}'''\~ COPILARIE (280 zild) 0 100 c. care poate fi denumirea punctului cheie 4. pc baza unci nctivirati organice egale: c'·? cP" ' 0"·----\I'C" II~ ~t-<q III i~"''ClU 10 I. Haidcti sa asociem 0 durata medic cclor trci perioade ~Ic viat. respiratia. Folosind 0 astfel de S~. In acest an copilul creste In greutate mai mult decat In oricare alt an al existentei sale. . lO.. care sunt de fapt doua aspecte ale aceluiasi lucru respiratia determina ritmul miscarii si vice-versa. 11controleaza ~i imprumuta varstei corespunzatoare culoarea caracteristica. :<.~ . copilul capata puterea vorbirii ~i a conceptelor abstracte. III aces! fcl cxistcnta urnana cste divizata in noua parti.) dcscrisc anterior. In accst mod de a cvalua timpul sc cfcctucaza rnai mult lucru in prima secunda dedit in ultima. miscarea. ~i la fcl cste si eu anii vietii ornului. lungimca vietii umanc cste de 70. iar in ultima secunda inainte de a cadca s-ur putea S{l fad! 0 singura rotatie. sa rcprezintc 0 cantitatc fixa de encrgic care sc chcltuiestc. Toate energiile orga-nismului sau par a se directiona catre metabolismul cresterii jizice.G fI. La punctul 5. culminand cu capacjtatea de ratiune. Intr-un mod general punctul cheie 6 marcheaza incheierea acestui proces. fie ca potentialitati in mod operativ. 80 de ani. :<. ~\\ "c. fiecare parte marcheaza predominanta uneia dintre functiile organismului.tr<1 putcm obtinc diviziuni mai mici. ~'- " w-of>' 4~O fI. 2J/44.280ziIB) (76 Bni'280zild) () astfcl de scala la care distantcle sunt egalc Intrc l. IUU 7. Gestatia umaria dureaza 280 de zilc ori 10 luni lunare. ~i de aici inainte sistemul sau pulmonar incepe sa se dezvolte In asteptarea inceperii respiratiei la momentul nasterii.I"mur 76 vrintiJ Q. Astfel. ficcarc dintrc parti avand 0 durata putin mai marc dccat pcrioada antcrioara.~~ lUU 1~II.emotiile."" 1000 lunl fClftllrY. La acest moment embrionul capata miscari individuale. J~ a. .

fiecare din clc avand sistemul potrivit III corplli. apa rcce ~i calda. fiecare in apararea oricareia dintre ele. In mod normal. in floarea varstei. . agresive.vcgerc se dezvaluic in el noi puteri ee ILlcr~aza eu cnergn fine ~I care au posibilitati mai mari eel I'lI/1c! Vcirslci 2 lunide conccptie Sistem la Digestiva Alimental 41unidela conceptie Motoare Muscular 3 Nastere Respiratorie (Cornplctarea corpului li/ic) Pulrnonar 4 10 IS luni an! Metabolismul crestcrii Tesui conjuncuv 5 6 2!J 7 ani Cerebro-spinal (Cornpletarca . energia sa~1 materia care actioneaza prin intcrmediul lor este clibcrata de natura doar la 0 anumita varsta. in punctul 8. in timp ce proiectiile sunt mai mult legate de impulsurile violente. dar pentru multi oameni ele raman exprimarile cele mai inalte chiar ~i la maturitate. oricand. elm alt _punet de . Sexul adevarat. "Trebuie sa citesc ziarul" spune functia intelectuala. pentru care omul ca intreg trebuie sa accepte responsabilitatea. face promisiuni.in cazuri foarte norocoase . nu exista in om permanenta si mci constienta. "Nu voi suferi 0 infrangere'' striga emotia pasionala.exaet ca apa. automat si pe rand. Dar. consta in restrangerea gradata la propriul rol a fiecarei functii. Cheia acestor noi puteri consta in posibilitatea omului de a deveni constient de sine insusi ~i de locul lui in universul inconjurator. personaliiaui) 7 X 15 ani 35. Astfel. "0 sa calaresc" 0 contrazice functia motoare. platind datoriile acumulate cu indiferenta de multele lui parti. ce duce la armonizarea tuturor celorlalte functii . dar realizabile numai printr-o munca ~i prin cunostinte foarte speciale.ani Emotii Sex: crnotii crcatoarc Nerves sirnpatic Rcproducator si vag Aceste functii reprezinta actiunea in om a diferitclor nivcluri de energie. cu voce specifica. Un xurnar al functiilor care intra pc linia victii unui om la puncte succcsive. . "Mi-e foame" declara functia digestiva. pasionale care marcheaza in mod deosebit adolescenta. prin auto-observare. prima conditie pentru un suflet sau principiu unificator. Astfel sunt multele "euri" ale omului. Si in ele se gaseste cheia tuturor contradictiilor interioare ~i exterioare. pentru propriul interes. uman. acestora.un suflet pe deplin format sau principiul permanent al constientei .atat in crearea copiilor ca imagine fizica a parintilor. Dar exprimarea deplina a acestor functii depinde de cresterea unor noi puteri si noi capacitati potentiale din oameni. indiferente la nevoile celorlalte preia intregul. care-l arunca in confuzie.Tsi ia obligatii. Astfel de proiectii ar trebui separate de sexul adevarat care este prin natura sa creator in mod constient. ne va arata ea desi dintr-un punet de vedere viata sa sc dctcriorcaza pe masura cc imbatranqte. Fiecare dintre aceste functii vorbesc in om. desi accste sisteme cxista in organismul uman din primcle zile de cxistenta. gaz. care circula intr-o casa. "Mi-e trig" spune metabolismul. constientizare ~i inlaturarea treptata a contradictiilor dintre ele prin recunoasterea acestui scop unic. clectricitate. sunt fiecare dintrc clc transportate prin propriul srstcrn de conducte sau fire. folosind totusi limba ~i uneltele individualului. ii anuleaza cele mai bune intentii si-l tin ocupat. in creatia artistica precum ~i in crearea rolului individului in viata este implinit numai odata cu dezvoltarea emotiilor superioare. In exact acelasi fel diferitele energii sau materIl. Fiecare functie a esentei sale.6 TEORIA VIETII ETERNE I VIATA iNTRF NA$TI RF $1 MOARTE 7 I. la fel ca fiecare imaginatie a personalitatii sale. Pentru ca din aceasta poate aparea . in sensul functiei creative celei mai inalte.

sunt legate nu de timp. a carui structure o putcm examina. caracteristica tuturor functiilor si energiilor mentionate mai sus. oenergie mai malta ~i mai penetrants este proiectata in cxistenta umaria de catre natura. In mod normal nu putem concepc functionarea lor in afara acestui corp fizic. Energi~ mortii reduce fiinta totala a ornului. Peste accst izolator al rnortii ~i conceptiei constienta omului obisnuit nu poate trece. La punctul 9 de pe scara logaritmica. produsul tuturor zilelor sale. Numai Dumnezeu da viata ~i numai Dumnezeu o ia. La moartc in tram in eternitate sau starea lara limp. in mod inevitabil va izvori din modelul creat in momcntul ultimo ' Figura noastra capata forma alaturata. Sau.8 TEORIA VIETII FTLRN[~ VIA T A IN T R E N A ST E R LSI M 0 ART E 9 gazuL sau elcctricitatea ce deservesc 0 casa si care pot fi Cteschise de la robinetele lor la date diferite ~i succesivc." . care este echivalcntul a 75. Acum. Cum este posibil? Simtul nostru de limp deriva din dczvoltarca fiziologica a corpului. dcvedere al corpului organic. mai degraba. asa si esenta ornului distilata de moarte poate sa trcaca prin timp intr-un mod aproape de neconceput din punctul. Din acea stare lara timp. Si asa cum acest parfum are puterea de a trece prin crapatura usii. Astfel. Asta inseamna ca natura sa este astfel incat lucreazd in afara timpului. Prin intermediul ei suma final a sau sernnatura esentiala a unui individ este transportata inapoi la momentul in care cromozomii ovulului fcrtilizat executa dansul de imperechere prin care vor fi determinate toate calitatile ulterioare ale organismului sau. din acea bucurie a eternitatii. Acest fenomcn ia pentru el forma de moarte. energiei care le del In ciclul normal al unci vieti ornenesti doua punete sunt insufletite de cea mai puternica si divina energie pe care 0 cunoastern. tot asa moartea. nu s~e sfarseste la punctul 8. Cu toate acestea. conceptia si Dumnezeu se conecteaza in afara timpului prin forta lor comurra. noi stirn ca elc sunt transrmse printr-un sistcm nerves tangibil. lasand totusi uneori la trezirea sa 0 anurnita cnergie reziduala pe care 0 simtim ea memorie. intr-o astfel de schema? Care este natura constientei \sale si a memorici sale legate de ceea ce i s-a intarnplat? Constienta obisnuitaa omului despre existenta sa poate fi privita ca. atat inainte cat si in urrna. prin organe ~i tesuturi Cll strucrura celulara. toate punctcle din timp sunt egal accesibile. care atunei cind este lovit este imediat distrus. reusindcu greu sa propage radiatia mai mult de 0 zi sal! doua in urrna si inainte.punct neinsernnat . este ca ele actioneaza intr-un corp organic. punctul superior al cercului reprezinta 0 bariera de netrccut. In mod ncgativ accasta energie suprema distruge corpul fizic si organic al omului. intr-un mod de neirnaginat pentru flori in forma lorFizica originala. un . Corpul celular este atat ceasul cat si termometrul nostru. asa cum simtul nostru de cdldurd dcriva din temperatura sangelui. . Asa cum lin magnet. Dar ce face pozitiva aceasta cncrgie? Am putea spune ca ea conecteaza moartea cu conceptia. de la nastere la moarte. 76 de ani. Si ceca ce a devenit el in primul moment trebuie sa controleze ceea ce. Aceasta este evident. despre perceptia vietii sale pentru un om obisnuit. la 0 chintesenta invizibila asa cum distilarea poate reduce zeci de mii de flori la un singur strop de csenta de parfum. agonia mortii unui om este identica cu extazul conceptiei acestuia. Ce se poate spune. Socul care-l distruge ne elibereaza simultan de temperatura si timp. sau in floarca varstei. Moartea si conceptia sum legate in afara timpului de intensitatea divina a energiei care participa. exact in acelasi mod in care energia fulgerului estc prea intcnsa pentru a fi continuta in trunchiul unui copac. avern toate motivclc sa credern ca impactul enerziilor tot mai inaltc la nivcluri succesive de dezvoltarc. Chiar daca ernotiile ina Ire prcduc fenornenc ce apar ca fiind superfizice. Aceasta energie cosrnica finala arc 0 astfel de natura incat la impactul ei corpul cclular uman cste imcdiat desprins de orice prineipiu durabil al vietii care ar putea exista in el ~i este lasat sa se dezintegrezc. Totusi. ~i memoria sa nu ii spune nimic despre ceca ce se afla dincolo de aceasta. alt magnet si Polul-Nord sunt conectati in afara timpului de magnetismul lor comun. Dar aceasta energie se deosebeste de celelalte prin aceea ca este prea intense pentru a fi continuta intr-un corp cu structura celulara. pentru progresul constientei si al memoriei in stare a neinsernnata in care exista la omul obisnuit.de lumina sau caldura care se deplaseaza in mod inexorabil in cercul sau. ci de intensitatea viatd.

cu trambita.... Este ca si cum nota sau gania structurata de fiinta umana in dezintegrarea sa mortala dctermina constituenti i subtili ai ovulului fertilizat sa se aranjeze intr-o structura corespunzatoare. estc concentrat intr-un punet din spatiu. ~/i.•. Motivul pcntru care moartea si conccptia sunt unite in acest mod este pcntru ca numai in acestc doua punctc intra in existenta omului obisnuit accasta energie dumnczeiasca ce penctreaza timpul.. Toate encrgiile care lucreaza automat in om intre conccptie si moarte.... se difuzcaza instantancu in spatii vaste. C. asa cum efectul energiei mecanice.. Destramarea constitucntilor vcchiului corp produce tensiunea elcctrica ce detcrmina rcunirea rapida a genclor detcrminante in noua cornbinatie. . In accst sens moartca ~i conceptia pot f privitc ea unite si simultanc.cl.. TOIul treb~lic ~rl ajlll~ga ma~ dcvrcmc sau mai tarziu in accst punct ~I ar f mal binc d .. asa cum nota unei viori produce 0 structura corespunzatoare intr-o tava cu nisip. de exernplu la 0 parghie. asa cum encrgia electromagnctica.au 0 astfel de natura incat efcctelc lor sunt Iimitate la un punct in limp..cu oamenii ar ajungc aeolo cu toata putereade inte!e~cre pc care au avut-o in viata.. cantarirea sufletelor. "~...~\. chiar ~i cclemaiintense... Suntem farniliarizati cu deschiderea mormintelor..1. ~: dcoarece accstacstc eel mai marc mister dintrc putemignora..... chiar daca s-ar clibcra de timp..-1 . Dar semnatura sau memoria vietii eliberata in momentul rnortii.•.. Totusi toatc..liJi • 04: ""Ile.. \. decat conceptia.. .. . Si asta se intarnpla deoarecc cncrgia mortii ~i cncrgia conceptiei au aceeasi intensitate ~i subtilitate . Pc de alta parte energia ina Ita a mortii si conccptici sc difuzcaza instantaneu pe pcrioade lungi de tirnp.. :.. de exernplu lumina sau undele radio...1l. decat 111~t(ll:C de fried ~i de orbire...... Pentru capornind de la frica 1I11lliC altceva dedit rau ne putcm astcpta sa sc intilmp1c.•.lm am facut. impartirea intre damnati si binecuvantati din pieturile medicvale.10 TEORtA VIETti ETFRNE II VIETILE INTRE MOARTE ~I NA~TERE posibil sa ajul~?c~11 la concluzia..• ~ "i j I ! " .....0 energie atat de penetrants incatefectelc ei pot trece prin timp tot asa de usor cum cncrgia undclor radio trcce prin spatiu..••.. ca momcntul mortu ~I momcntul concept rei sunt unul si acclasi.. conccntrata pc accasta. asa . Acum accst moment al morti i si couceptiei este legat in mod inevitabil de ideea de Judccata. nu gascste un alt loe in existenta omului suficicnt de scnsibil Incat sa primeasca amprenta sa. . Dar toate invataturile adevarate incIud accasta S'~'I' II E o ... ..

fiind ajutat de ingerul pazitor sa se elibereze din trup. se descrie cum sufletul omului sc duce intr-o calatorie lunga. alegerea ii va fi posibila.care am 0111is-o intotalitate dill lecturile accstor tcxte stranii.>ll1lCI sa Sd~ll!l?e natura sau capacitati!« incrcnte in cl. Ii se acorda 0 viziune a celor Trei Destine . se inalta pentruo ora la starea finala de trezire budhica.sa ~nscm~le asta deC<1tconccptia? Nimic nu uiai 1~. revine la viata.mapol dezvoltarca unu.Iui Er pamphylianul ~l-a adus aminte ca s-a odihnit saptczile ill pajistile celeste. martorul. ' Moartea si conceptia sunt una.a patruzecea zi vine la judecata Din nou in Cartea tibetand a mortilor. Mom-tea. Conform Sfantului Macaric su fletul pctrece 40 de zile in rai. Judecata ~i Conceptia sunt una.cu viziunile ~i experientele proprii. Aici.din trecut prezent si viitor. Numai ca cei rnai multi oameni nu pot con cepe 0 viata diferita. se inalta a doua oara la Dumnezeu. Apoi se inalta la Dumnezeu pentru adorare. Aici ideea de autojudecata este facuta foarte clara.judccata.stc. asa ca pentru ci de fapt nu exista 0 alegere. se spune ca sinele Tara trup petrece trei zile ~i jumatate intr-o stare de inconstienta. Dar J~tdcca~a odata Iacuta nu poate niciodata sa fie rcvocata iar sl~~e1e lI1~estrat ac~m. dupa caretreptat coboara prin lumi invizibile pana cand.12 TEORIA VIETII ETERNE VIETILE INTRE MOARTE ~I NA$TERL 13 idee. adesea intr-o forma mult mai subtila si detaliata . Toata ierarhia de Zei ia parte la aceasta Judecata.. lntr-o carte intitulata Partea nocturnd a Naturii se spune: "In secunda in care sufletul este fortat afara din corp. Moartca ~i Judecata stint ~n~. Ace. apoi a dilatorit inca patru zile pina a avut viziunea Destinelor si a impartirii vietilor. cand trupul sau inca era intins pe rugul funerar. sufletul este vazut tirnp de trei zile.odte. capacuau pot fi folosite binc sau prost.es~~ atn. inaintc sa rcvina la accasi Judeeata ~I la aceasi sansa. ~i anurnc di !ud:ca!a . c~ un nou vehicul trebu ic sa tr~aca pnn tot ~cI~lul acele~ viet: trupcsti. este trimis sa experirnenteze timp de sase zile bucuriile Paradisului. iad si paradis intrc moarte si . sunt nevoiti sa alega ceca ce este familiar.bu~re~ unui sine dezincarnat unui nou trup. [II).a mortilor clarifica dcschis ceca ce. Toate aceste calcule sunt de aeord in a ne sugcra ca exista un . se arunca nenumarate exernple de vieti.. Acurn Cartea tibela_na. pot fi cultivate s~u atrofiate. Daca omul poate ajunge acolo cu 0 cunoastere deplina a ceca ce a fost si a ceca ce vrea sa fie. 111 contolI11Itat~ eu arhivelc lui. Aceasta cstc inchiderca ccrcului victii. ~ufletul . dupa ce a asistat la inaltarea sau coborarea sufletelor conform meritelor lor.. stie daca este bun sau damnat ~i i~i pronunta propria sentinta''. ~i numai intr. Aceasta este infatisat intr-o maniera ~i mai detaliata deanumite descrieri din Sankhya.dar eel mai rnultdupa obiceiul vietii lor anterioare. final este oglinda karmei sau propriul trccut al finala.Il1~?aJ~~e .i corp deja conccpur. Exi~ta totusi 0 idee pe . Inaintc de accasta Judccata s~_fletul poate intotdcauna spcra sa-~i imbunata~easca soarta vntoare pnntr-un act final de adorare sau in~clclgere. ajunge la Judecata ~i chiar la intrarea in acea matrice din care apoi se va naste. toate celclalt~ V?rSlUIll sugcreaza implicit. el i~i vede intreaga cariera parnanteasca intr-un singur semn. In viziunea crestina a Sfantului Macarie din Alexandria (sec. pe care sufletele le aleg conform naturii si dorintelor [01: . In Cartea tibelalla a mortilor tree intre 18 ~i 40 de zile intre Judecata si rein-trarea in materie. este condamnat sa vietuiasca timp de treizeci de zile in iad. la un timp dupa a optsprezecea zi. dar l1U pot fi schimbate in allele nici nu pot fi eliminate. ~c poate . Aici se introduce ideea ca ceva se poate schimba la judecata. Destin al Trecutului. la care suflctului. !. in care acesta fusese ornorat in razboi iar 12 zile mai tarziu. In straniul mit al lui Er pamphylianul descris de Platon. Din poala lui Lachesis. facand un popas final pe 0 pajiste intre gurile raiului si iadului. Exprimat intrun mod mecanicist inseamna ca judecata sau determinarea starii viitoare este un rezultat matematic exact al cauzelor existente in viata trecuta. fiecare dintre ele .

cste clibcrat ~i incepc sa se rotcasca in directia contrara. Dcoarecc am gasit ca 0 scara logaritmica sc potriveste eel mai bine cu modclul victii.11 1ll01l1~n~~11onccptici c v!tcza cxperieritei a atins planul ultlllla~ vlepl cclularc . Deja ne-arn dat scama ca viata sc misca din cc in ce mai lent pc masura cc trcce de la conccptie la moartc. cclalalt vizibil. accstca VOl' II 0 luna. Acosta este si secretul mitului lui Platon din Politicus.irsta inaintata. lntregul circuit al acestei dimensiuni IlU va dura dccat 40 de minute . trebuie. inceputul cercului conceptiei nu in cepe la 0 ei la I. m~u mulrc ~xp~r~cnte umpland fiecarc unitatc de timp. o idee c~. cand se impl incste ccrcul de timp alocat.Ia I~loarte. sa prcsupunem 0 lume inca intr~o' alta dimcnsiunc. Prin deductie putem continua scara noastra in cercul al doilca. rcprezinta viata trupului. independents.i asa cum atunci ecr~ul victi] corpului fizic nu gaseam nici lin Inc pcntru luna hpsa. cclalalt urrnatoarci lumi. ° ° 0 ' ( ° Dar totusi ne Iipsesc 40 de minute. in care suflctul trccc in momentul mortii. In tot acest timp sinclc cstc ncintrupat. si in care traieste o. Estc perfect. Dar accst cere. Este intervalul invizibil ~i .:1 T r ()R 1:'\ V 1I. dar de data asta ca 0 fiinta vie. Cosmosul cste ' propulsat de Dumnezeu intr-o miscare circulars ~i apoi. la nastere de 0 suta de . $. Aceasta cste posibil dear intr-o alta dimensiune. si deoarece cele trei diviziuni euale ale existentci fizice sunt astfel marcate de I.1.. devine ascmana. Cum poatc f aceasta rcprezentata? 0 modalitatc estc: scmnul infinit . existents cornpleta inaintc de a fi incarnat intr-un nou trup. r~rivind inapoi catrc conccpric \'l'tkn~ rotul pctrccandu-sc lim cc in ce mai repcde. 1. din ce in interesanta aparc privind diagrama ncastra. 0 sutime de lUll.] ( 7 or~) ~i 0 miime de luna (40 de minute). intrc Moarte ~i Judecata.unul apartinind lumii fizicc. decat in afara lumii fizice asa si aici.'l nU-. cxpcncntci 111 cercul invizibil.. achdi eca mai rapida in Iimitele zlc. pc scara noastra logaritmica aceastd luna este fa jet de lungd co restul existcntei.on sila concepnc de rnie de ori. existcnta umana nu rcprezinta un timp mister. Si din nou (fC('S/£' perioade VOl' avea continut egal. Si chiar mai mull.1 putcm masura sau vedea. Luna care lipseste este in afara cercului trupului.. conform definitici noastrc. Astfcl. ar cr~~tc mai rnult ar. Tara punct de intrarc sau iesire. Til F T I: R N L VII':T1LE iNTRE MOARTE Sf NASTERE 15 interval bine definit. Nu poate exista dcscricre mai buna a rclatiei dintre cercu! vizibil ~i eel invizibil. neinclusa in cerci ipscste 0 luna. ccrcul vizibil pare cornplct."ora de masa" co urmeaza imediat cxpiratici.R zilc). iar In aceasta stare poatc percepe ca fiind reale diferitele parti ale cosmosului care ii sunt de nepatruns atunci cind cste atasat de un trup. Daca prin ana logic Impar{11ll dill nou accst cere in trei perioade. totusi intre ele se astcrne 0 intrcaga existents. masurabil exact in zilc sau saptarnani. Aceasta estc natura . 100 ~f'I 000 luni.doua cercuri tangente. ~)aca. . ci () lunga incctinire a timpului de la viteza vietii cclularc c. in care. 0 zccimc de luna (2. La sfar~II~t1 copilariei cxpenenta este de zece ori mai COl1lpnl~lata dedit ~a v. Vazut din lumea fizica.infinit dintrc doua puncte idcntice. Dar cum pot fi simultanc Moartea Judecata ~i Conceptia si totusi separate de un interval extrcm de important'! Acosta estc eel mai marc unitur. fi prea rapid corpului /. In acclasi timp sonsul lui sc naste numai din eontactul lui cu cercul invizibil. .m: controlcaza conccptia la vitcza vietii mcntalc care domina . in acelasi moment. Aecst cere cstc IUJ~ca cand considcrarn ii . Moartea ~i conccptia sunt una. eh~ar dae. 10. tor cu vitcza encrgici molccularo. Desprc modclul acestei cxistcnte invizibilc putem face chiar dcductii. Este cercul vicios al vietii omului. . in care se cxplica cum pentru 0 anumita perioada de tirnp... Undeva. conform Cdrtii tibetane a monitor 'Lumina Clara originara" a starii perfecre de Buddha aparc suflctului ce sc elibereaza. unul invizibil.('11/1'1/ afi continut 1I11r-() formi: celulara.

altuia ca un cosmar cu fantome !$i frici nenumarate si asa mai departe. Este lumea electronica a luminii. Bazanduse numai pe min tea logica omul trebuie sii uite. ceea ce l-ar face mult mai intelept decat ne putem imagina. Aceasta pare a se intampla in lumile invizibile mai inalte in care intra omul dupa moarte. si uita de indata ce trece la urmatorul.16 TEORIA VIFTII ETERNI: VIETILE INTRE MOARTr: SI NASTERF0 17 centrului ccntrului mental superior.5 . EI intalneste tot ceea ce este. Daca reactia emotionala este suficient de puternica. logice. Din asta se naste fenornenul de uitare. Dacapoate intelege asta. In Cartea "tibetand a mortilor. Nu insearnna ca viata orneneasca nu contine suficiente experiente sau cunostiinte pentru a deveni intelept sau iluminat. Din aceasta putem intelege un aspect al lumilor superioare ~ sunt lumi in care aceeasi cantitate este cunoscuta sau experimentata intr-un tirnp mai scurt. aparitia extatica ale sau infricosatoarea lurnilor invizibilepoate fi . toate aceste amintiri se pot comb ina instantaneu pentru a produce 0 senzatie coplesitoare de mila. pierderi ireparabile. Dar cand ajunge la sfarsitul rationamentului. amaraciune si teama. zei ~i dernoni . poate deveni liber. unde toare posibilitatile se realizeaza. viata e aceasta care se presupune ca se adreseaza sufletului omuluimortpentru a-l ghida in calea sa prin lumea invizibila.secunde. Aceasta trebuie lasata in urma. instantaneu-sisimultan tree prin perceptiile ernotionale 0 sura de amintiri despre rautati.5 secunde. Daca tot ceca ce stie la un moment dat ar putea fi cornprimat intr-un tirnp mai scurt asa il1catsa uite mai putin.logica trece la urrnatoarea experienta nu este in stare sa retina experienta sau cunostintelc intalnite anterior. altuia ca forte teribile ale naturii. insulte amare. terori. altuia ca sirnboluri vii. 4· minute. iar in punctulfinal al acestui cere traita in 2. De aici incolo se subliniaza faptul ca pentru omul fiecarei rase lumile invizibilepar populate in concordanta cu doctrine1e credintelor lor anterioare. ornul experirnenteaza un singur lucru la un moment dat. ca Lin "singur sernn". mintea logica apierdut deja din vedere inceputul. limita ultima si totals a cornprimarii unci experiente. arta. lumini orbitoare. Pentru mintea logica toate rationamentele sunt succesive sau in timp . ceea ce ar putea vedea ornul ce moare ca intreaga sa viata. Cand mintea . era lumca emotional superior. ce se regaseste in multe interpretari raiului si iadului. Cineva vede deodata un prieten apropiat sau un copil care plange. si iar imagini despre compasiune si tandrete extrase din scrierile sacre. to ate combinate cu senzatia de vitui personald sau vina altuia. indignare. Sa incercam sa ne vimagirram ce inseamna comprirnare. far punctul final al acestui cere. ar aparea nenumarate conexiuni intre cauza !$iefect si modele ale influentei cosmice. Caracteristica mintii obisnuite. Pentru ca acolo unde mintea logica percepe idei si experiente numai in succesiune. deoarece lucrurile pot trece prin ea numai in succesiune. explicata simplu ca 0 comprimare intensd a experientei propriei vieti a sufletului. dupa a carei viteza e masurata viata corpului fizic. A!$a ca cele trei diviziuni ale celui de-al treilea cere vor fi rnarcate de 40 de minute. Chiar si in acest cercputem concepe continuarea aceleiasi scariextraordinare. Karma individuala este intens comprimata si apoi este observata prin lentilele credintelor. asa cum ultimul . sau G singura respiratie. intuneric negru. si chiar si pentru un om fara credinta aceste lumi vor fi intr-un fel 0 viziune extraordinar de intensa a ceea ce le ocupa mintile in timpul vietii.emotii1e fac posibila perceperea simultand a ideilor ~iexperientelor. asa incat tot ceca ce este in interiorul lui bun sau rau ii apar unui om caun ansarnblude ingeri sal! demoni. Din nou toate aceste perioade vor fi cgale intre elesi cu cele existente anterior. Nc putem face 0 idee despre sensul acestei comprimari chiar si din studiul efectului subiectiv al emotiilor obisnuite. altuia ca legi matematice ce dcvin vizibile. in al treilea cere acelasi lucru este comprimat in 40 de minute. Dar bazandu-sc pe pcrceptiile mintii logice.totul vine din propria minte. 24 de secunde !$i2. sau chiar ale parintilor sau a altora din propriul ciclu. Acest cere se afla in a treia dimensiune a timpului. pare a sugera ca. . asa cum cealalta CIa lumea moleculara aesentei.extazuri. este ca un lucru este cunoscut sau experimental dupd altul. se subliniaza inca 0 data ea ceca ce ar putea intalni . In al doilea cerc echivalentul unci vieti intregi de experiente se deruleaza intr-o luna. vietile sfintilor. Aceasta idee. unde totul este de un miliard de ori mai rapid si mai fin decat in lumea corpului fizic..

!:il a~a mal departc. unde totul cstc de un milion de ori mai rapid decat in viata fizica. viata a fo~~ umputa cu nccazuri si rautati. prin cornprirnarea timpului.dc un milion de ori mai intensa a aspiratiilor. II1telcgc. pe de alta paI:~e. T I I I T L R N L Acum. ?bSCSll: mcschinarie si tradarc. De fapt. inaintc de accsta ccrcul existcntei de 0 luna intr-o lume ncintrupata.imoartc. oncstitatc. asemcr~ea un sau rautati nu numai ca ar fi mai grclc dccat se poat~ indura. a dcscoperirilor sau a afectiunilor. gnji. saptc ani in copilaric ::. desi lin om sc poatc astcpta la 0 ccrcetare atat de scurta a lor. ca in strigatul de moarte din "Orologium Sapicntiac" medieval. afectiune.li. din nou. ale adcvarului. $i asa cum lumca cclulara a naturii continua sa cxiste atunci cand oriee individ este viu ~i participa la ca sau nu. nunciuru. efcctul comprirnarii acestor nnagim ar f terifiant. III SUFLETUL iN LUMEA sa studiem lVlOLECULARA adcvaratul sinclc individual trccc in inaintarea sa prin viata ::. Altfcl spus. accste pcrioade marcheaza timpul in care irnpulsul originar al victii unui individ.cercul familiar constand din existenta de saptezecisisase de ani in lumca fizica a organismului celular. "Amaraciunca durcrii pe care 0 simtim mtr-o ora pare la fcl de mare ca rcgrctclc vietii cc trece in 0 ~uta de ani". ar f cfcctul unci viet! de miliarde de iniagini cornpnmate mtr-o ora. Perioadele de 76 de ani.cun~. 0 secunda? PutCI11 nurnai sa spunern ca daca viata a fost urnpluta cu emotii. scala tirnpului uman ce aparc din cc In cc mai rapida pc masura cc privim inapoi catre nastcre 19 T RLBUIF cclor trei cercuri. un alt cere al cxistcnteicc dureaza doar patruzeci de minute. ase~nenc~ as. .?e ~ v~de~ pe alpl sufcrind. asa ~i accsre alte lumi trebuie S[I fie permanent prczcnte. vor fi compri~nate in minute. resentimcntul sal! sufcrinta carcia ii dau nastere !:iia carei. curaj. Aceasta ar insenina intr-adevar SCI urci in rai sail sli cobori in fad. unde toatc fcnornenele sunt de 0 mie de ori mai intense si mai cornprimate: si inaintc de asta. va dcpasi diferitele obstacole impuse de cdc trei medii . asacurn acclasi mecanisrn cstc proiectat SCI pcrrcaca zecc luni in utcrul matcr~l.n. efectul unci astfel de cornprimari ar fi exac~ deasupra oricarei imaginatii.P1ralll ~l dcvotament s-ar uni cu perceptiile lumilor ~l legilor inaltc catrc care sc indrcapta. Care cste atunci natura accstor trci lumi? LU111ea victii organice in care corpul fizic al ornului isi petrece 76 de ani cstc suficient de familiars.T LOR I A V I I. bu.de <II. un minut.i saptczeci de ani intr-un corp matur. imprcsii placute dcspre oamcru !:il natura. Totusi idcca ca acestestari sunt succesive vine numai din natura umana. Mai mult. daca zeci sau sute de imagini perceputc impreun~ de cmotia obisnuita produc un astfel de cfcct. Dar asa cum am spus in ultimul capitol. prin apa la alta viteza ~i prin acr la 0 a treia vitcza. 2H de zile. mai mult dedit oricc iad dcscris de om. dar ar fi trairc impreuna cu toara teama. ~erceptiil~ si scnzatiilc ar fi cornprimatc sau"ar fi de un n~IlI?n (~c on 111<1i intense. in [~od normal ascunsa de uitarea plina de mila a tllnpulu~ e~!ll1s: in tirnp cc. dcscoperiri ale Icgilor ~aturale. dar de un mil ion de on mal intense: bucur~a. pl~cutc. de-a lungul carora sa incercam intclcs al . Pana acum nc-am irnauinat aceste eercuri ca fiind succcsive in timp . Daca. 40 de minute sunt celc in care rnccanismul uman este proicctat sa Ic pctrcaca In ficcare din accstc trei lumi. activitatc crcativa. cantitatca de cnergie alocata de Icgile superioarc ficcarui atom uman. se va transforma in cxtazuri divine.asa cum un glonte tras dintr-o pusca trebuie sa treaca prin lemn la 0 anurnita vitcza. ~nt{~lniri pla~utc. pe de al~a parte. sau Cll frica Tara de sfarsit. legat~I1'a este. A trai viata in 40 de minute inscamna ca toate. Urile vcchi . elc rcprczinta lumi diferite in care un individ isi pctrcce accstc perioadc fixe. Caructerisrica sa principals cste structura cclulara iar proccselc sale sunt determinate de durata de viata ~i viteza de reactic a celulelor. eaJl~. .

ar putea imbraca diferite forme.. penetratie si difuzie.l." . Ar putea sa fie prezenta simultan in mai multe locuri.20 TEORIA VIETII ETERNE S U F LET U LiN L U M. pietre. Puterile descrise mai sus sunt cele ce apartin materiei in stare rnoleculara sau asa numitului "corp al dorintelor" sau sufletul. Durata Deci. sa nu ti le doresti !. loe un de un corp molecular de dimensiunea unui om. Astfel. adica. ar putea intra in alti oarneui. ar putea trece prin ziduri. 0 astfel de matene sc bucura de 0 putere extraordinara de durata. Arta ta este inzestrata acum cu puterea actiunii miraculoase. care nu este fructul unui samadhi. trebuie sa faca acest lucru intr-o lumc mai subtila decat cea a organismclor celulare. Aceasta idee este in mod curios sustinuta de obiceiul irnernorial. este cornpus dintr-o astfel de materie. Evans.face multe din miraeolele atribuite magicienilor si de faptar poseda capacitatile atribuite adesea sufletului. Se spune ca mercaptanul poate fi recunoscut ca mentinandu-si natura proprie chiar intr-o dilutie de unu la cincizeci de milioane de milioane de ori propriul volum de aer. moleculara pot fi .. Tara a-si schimba propria natura . cum ar trebui de fapt sa-l numim.14).Y. Acelasi parfum poatc trece printr-un filtru de bumbac si lana care elimina toatc particulele cu dimensiuni mai mari de 0 sutime de miime de tol.usor studiate la mirosuri si parfumun. de exernplu organismul uman isi mare~t~ pl:opriul .H. tu eel nascut nobil. singura expansiune cornparabila ce se gaseste in lumea celulara nu este deloc la nivelul miscarii ci la nivelul cresterii.. Dupa cum se stie. '> Din nou. Evans. Proprietatile materiei in forma.volul11 de 250 de milioane de ori intre conceptie si matuntate. de mii de ori mai rapida decat in lumea celulara .Parker acelasi spatiu. dupa moarte. Aceasta lume este lumea celor moleculare. Un graunte sau doua de mosc vor parfuma un apartament timp de ani de zile iar la sfarsitul acestei perioade nu se poate detecta 0 pierdere substantiala de greutate. important in mod special in ritual mile tibetane". Atunci ar putea. Aceste multiple puteri iluzorii si de sehimbare a formei.Wentz: Carle" tibetanu a morular . existenta umana continua sa se accelereze dincolo de conceptie.. tara sa fii impiedicat. Dar astfel de extinderi celulare au nevoie de ani pcntru a produce ceca cc difuzia moleculara realizeaza in minute. ar fi constienta de ceca ee se intarnpla in diferite organe ~i asa mai departe. asa cum corpul fizic este compus din materie celulara. este de sute. adioa parfumul poate trece prin el. de viata~i daca de reactie a celulelor este prea lenta pentru asta. Ca si moscul ar putea "bantui" un loe timp de mai multi ani.. asa ea acum ai putea sa treei prin orice substante solide. mirosurile pot difuza de 0 sura de ori mai rapid ~i in to ate direetiile deodata pe 0 arie. Dar parfumul unui corp celular poate ocupa acelasi spatiu cu un alt corp cclular. Orice crestere a vitezei dincolo de cea din punctul conceptiei nu poate fi continuta intr-un corp celular. niei un corp celular nu poate ocupa acelasi spatiu cu un alt corp celular. materia in forma moleculara se bucura de mult mai multa libertate dedit materia in forma celulara..A MOL ECULAR A 21 si dincolo. ai puterea de a ajunge acolo in durata necesara unui om sa se apiece sau sa-~i intinda mana.Wentz: Cartee tibeuuui a monitor . 'Smell and Taste' de G. dealuri. dorintelor .. Imaginati-va constienta umaria inzestrata ell proprietatile materiei in stare rnoleculara. Dar doua parfumuri pot ocupa . Encyclopaedia Britannica (e(1. inzestrat cu iuteala mercaptanului si-ar putca face simtita prezenta pe 0 suprafata echivalenta cu jumatate de continent. sa nu ti Ie doresti. Poti sa te duci instantancu in orice loc doresti. W. Aceasta arie poate fi incredibil de vasta in cornparatie cu forma lor originara concentrata.Y. iar in cazul omului in mod normal cu maxim cateva mile pe ora. asa cum laptele asezat in frigider impreuna eu o ceapa este patruns de mirosul acesteia. nLl este un corp de materie densa. lata acum cuvintele adresate persoanei decedate 111 Cartea tibetana a mortilor: 0. W. cresterea In lumea moleculara. De fapt. corpul acesta fiind un corp al case si chiar prin Muntele Meru. in timp ce corpurile cclulare se pot deplasa nurnai de-a lungul unci lin ii. ci puterea cc-ti revine tie in mod natural . la conceptie viteza dispare din lumea naturala cu desavarsire.asa cum ne asteptam sa fie conform scarii noastre logaritmice... daca 0 putem numi asa. pamant.

20 remarcabila.l. I. in exact acelasi mod in eare 0 face corpul fizic in 76 de ani.vol. In general.tlllui. tarana. acosta intalneste Zcitatile Pasnice ~I m urrnatoarelc saptc zile pe eelc Manioase. zilc ell un copil de 5 ani si peste 5 zilc corespunde pubcrtatii.nu conteaza vscala acestui timp . aparent din materie moleculara si cel acesta se bucura de 0 existcnta intreaga ~i actioncaza ca vehiculul constientei umanc in perioada de inainte ca individul sa fie zamislit intr-un corp fizic nou.~)r.u of Darab llormazdyar. In acelasi fel consticnta individuals nascuta In lUJ11ca fenol1~enclor mol~culare ar putca la inceput sa fie coplcsita de miraculosul ~1 frumusetca noilor pcrccptii si putcri cu c~trc ~ ~ost inzestrat:. .de ~a!atone a sufletului. pag. De ascmenea si aceea de a penetra in si prin obiecte solide.242-243 etc.iadica prin intrcgul solid de piatra. Pentru toate. plasarn pe un singur cere timpul corpului fizic ~i eel al sufletului. . Aceasta IllITIC. corpul molecular sausufletul pare sa sc nusca. aceasta inseamna ca omul fizie estc li?cr_ in ca. citat de. corcspondenta lor cu calculul zoroastrian cste Sir I:. pag. engl. sa atinga maturitatea si sa se stinga in pcrioada de 0 luna. mat . accasta are structure molcculara. adica de a se misca pc suprafcte in loc de linii. Pavry. ~l1atunta. apa. sacrcasca. .a paralcla intre pruncia. In a treia zi marimea sufletului devine cca a uuui adult la varsta de 15 aru.drltl luniii naturii. icrnii sau z?~·iI.mc exi~ta incaIntr-o dimcnsiune. toarnnci. care acopera toata suprafata Pamantului. Aceast. A doua zi suflctul crcste In marimea tinui copil varstadc 7 ani. ~~rii. Totusi trcbuic sa ne amintim ca fiintele dintr-o asernenea lu. la dou~. In omul obisnuit. Daca. A fost deja rnentionata deja capacitatea de a se misca simultan in toate dircctiile. ~il:i.. 111 lad. aer care include lumea Pdnuintului. de a pune deoparte in mormant mancare proaspata si bautura. . eal~~t1u. D. Pentru ea III viata fizica a corpului. pc masura cc timpul sau I lint tat se apropie de sfarsit.147. sau cu. Pe . Oriundc exists tirnpul ~i schimbarea . patrunde sau penetreaza lumea cclulara a naturii. Dar aroi .~r val~sta l~al _avansata it cufunda pe fiecare din cc 1l~ ee. trebuic sfl se gascasca in 1110d l11cvlt~bII: la!·lume~ S~flC. pruneia ~i coptl~na . suplirnentara fala de filllte. estc ca aceea a i. The /o/"llllSlriall Doctrine ofa Future Life. pag. P?t ~ priv!te ca perioadc corespunzand pan~(itsulll1..l. Totusi. copilarici. nOI:tii sau pruncici. spairnei ~i suferintci lurnii 111 care traieste. verii.30 I (ed. C.) • Kivay. textele sugcrcaza dl la rnoartea acestui corp fizic se naste un nou corp. bineinteles..aceasta ~ea. de la mirosul esentei aeesteia sc prcsupune ea sufletul celui mort se poate hrani. Dar omit! l1U sc poate bucura de puterile ccapartin lumii molecularc. Accste capacitati sunt numai catcva efecte izolate ale libcrtatii intr-o alta dirnensiunc. Aceasta idee este exprimata cuo prccizic surprinzatoarc intr-un text zoroastrian "Rivayat of Shahpur Baruchi": in prima zi (dupa moarte) marirnea sufletului unui nou niiscut. Aiei este o rccunoastere clara a faptului ca natura fizica a sufletului cste similara Cll aceea a parfumului. in acord cu seara noastra logaritrnica.le l~lzes~rate C~I corpuri cc1ulare. pag. A..llll ar_putea fi oexceptie fiind supusaatat tirnpului cat ~I schimbarii. De remarcat de uscmcuca fruza: 'il cunosc de asemenea pc marc le zeu in fata niirilor caruia a~ai !Irani! ccrcasca'. batranetii. AI doilea cere ill care sinele individual petrece 0 luna. atata limp cat constienta sa este inchixa intr-un corp fizic sau celular.1 Sfantului _~ae. corpurile molceulare ar fi liberc sa sc ~ni~tc pril~ lumea materiei molccularc. In principiu. aparc ea reprezcntand lumea fenomenenlor molcculare.starile succesive corcspunzand primaverii.22 TEORIA VIETII ETERNE SUFLLTUL IN LUMIA MOLH_·ULARA cgiptenc ~i pcruvicne.1I1te1cgcrea tragediei.~ric ~ sase zile in' paradis ~i trcI~cel. Wallis Budgl': flu! Book oj Dead. s-ar putea astepta sa dcvina obscdata de aspectul teribil chiar al aeelei Iumi si de prc~!cstirea propriei stari viitoarc. trcptat. maturitatea suflctului __~l ~ea a trupului pare sa se lege de ideca e~IJrlmata _11~ ((~rtea tihetatui (J niortilor ca in primcle sapte zile .tn. adica este constituita din rnaterie in stare rnoleculara. copilaria. ~danc 111 . putem spune dcspre corpurile cc1ulare ca au libertatea _ de a se misca prin lumca unci alte materii celulare.Ia suflctul de 0 zi corespundc cu un copil de 2 ant. In general.

rudele noastre. dimensiuni in plus fata de cele acoesibile omului in corpul celular al vietii fizice. s-ar putea sa-~I petreaca toata viata in zona undo. Ca locuinta. este bineinteles. rcspiratic constitute matene in stare mclcculara. . .face posibila ideea universala ca . atat si nimie mei mult. am vedea ea starea sufletului in lumea moleculara trebuie sa fie iIi. . Deo~ebit de socanta este ideea rcstrangerii perceptiilor. osmu: " La irrceput sufletele au 'ir1Yatat ca sunt condamnate. a luminii nesfarsite. din tirnpuri imemoriale ~i in toatc partile lumii. am fost condamnati la intuncric. iar intrcaga treccrc pare ~ se stradui sa transforrnc angoasa unci consticnte transferata dintr-un corp molecular in limitcle unuia celular. ar trebui Sfl ne intristam adanc pentru ca nure. daca at putea: fi intuita ar simti toata teroarea inchiderii intr-o careers intunecoasa. . Un altul lira. care la nivel molecular ar imbratisa obiectcle. discutate in ultimul capitol. rcstrans la 0 intinderc mica. pentru a f inchisi in locuri joase ~i jalnice ca acestea . dar la nivel celul~lr Ie vede dintr-un singur unghi. capacitatile ce apartin unei astfel de stari moleculare. "Da. spune: "0 tu Cer.. pare a. Yom fi cxpulzati din sfanta atmosfera. s-a nascut. senzatiile.TUL IN LUMI./\ MOLI:CULARA 25 Aceasta posibilitate ce. dat uncle se luptau impetriva sortii lor... a eterului si a aerului ~i a sfintei suflari de via\a a Lui. 475-7 . chiar ca fiarel€ nobile de caracter. nu vern inceta sa jelim. ~i cand auzim vdnturile. atmosfera. Si chiar daca vedcm. vai. ~om fi expulzati din sfanta atmosfera. una teoretica. si. astfel de libcrtate ar putea . .. ce este unicul stapan. vorn vedea lucrurilc nUI11aiprin mijloacclc tluidului continut deaccstc orbitc. un lucru de capacitate mica. ~ xore veche scnere 1 iermenca. sursa fi intei noastrc.sufletele celor drepti se ridicd intr-un paradis care. puterile. pentru ca numai individul in corpul sau fizic. a stele lor lurninoasc.conseci. fost atribuite sufletelor mortilor. Mai mult. atmosferci. dedusa din scara noastra logaritrnica a timpului. Ce lucruri odioase va trebui sa faccm pentru a indcstula ncvoile accstui trup ce trebuie sa piara atat de repede! Oehii nostri vor avca putin loc pentru a primi lucruri in ei. batand.. • The Theol'yo/Celestiallnjluence. in loc de accasta lume ina Ita. este clar indicata in textul tibetan citat mai sus. eter si aer ~i sfanta suflare de viata a Lui. pag. in principiu liber s~ calatoreasca pe suprafata Pamantului. ~i cand vcdcm Cerul.~piriim I~unison cu elc. ca sufletul omului dupa moarte poate exista intr-o lume moleculara si ca in asemenea conditii s-ar bucura de libertatea unei alto. .ntele acestel puten de penetrare a' materiei moleculare cu efectele cornprimarii timpului." Aer. ~i dintr-un loc apropiat de bolta raiului . asa. diminuat ca perspectiva... Si ar arunca lumina asupra deductiei noastre anterioare privind 0 anumita afinitate dintre ornul adevarat (adica sufletul ce so. rudele noastre.' Dar pentru moment trebuie sa ne m~lltu. eel ce airnpartit casa noastra. cat de crud estc d\ am fost inlaturati de la lucruri atat de splendide ~i maretcl . ~I aceasta pentru 0 constienta cc se bucura de Iibertatca limitarii celeilalte stari intr-un corp fizic.' Mai mult daca am combina.cele din urma de neirnaginat pentru oamenii a carer constienta est~ inchisa in forma lenta si rigida a unui corp celular. cditata de Walter Scott.sumbra era privirea lor..«.. descriere foarte vie a acestci idei este data. ~i ridicandu-si privirea in sus si apoi coborand-o.. capitolele 7 si R • Din 'Kore Kosmu' inclus in Hcrmcti. strabunul nostru. distinge de alte animale vertebrate) si ionosfera care se intinde la60 de mile deasupra suprafetei Pamantului. ar trebui sa ne intristam profund pentru ca nu respiram la unison cu clc. "T7 o suntcm socati de refcrintcle nurncroasc la conditiile in care traicsc sufletele in stare moleculard sau gazoasd. nu vom vedea cornplct pcntru ca. uncle se tarrguiau srse viii tau.. a Soardui ~i a lunii. cel cc conduce singur .. Vai noua! Ce am facut sa mcritam 0 astfel de pedcapsa'?"· tarate departc In afara de uriasa forts cmotionala a accstei scrieri.ca probabil sufletul lui va ramane dupa moarte la fel de necercetator. rece si strarnta. Caad aproape ea erau inchise in trupuri.iii cea mai o atunci cand sunt prinse prin siretlicuri de omul crud si apoi sunt de tinutul salbatic cc rcprezinta casa lor ~i se lupta impotriva celor care le-au devcnit stapani. ~I de asernenea "numai prin mijloacele fluidului pc care J(.24 TEORIA VIETII ETERNE SUFLL. dintr-un loc aproape de bolta raiului si din viata binecuvantata ce am trait-o acolo. inalta a. conform tuturor legendelor si traditiilor.exista in zona.m~lm ~u Idee~ generala. ar corespunde foartc mult cu cele care au. . Cand auzim batandvanturilc. ne asteapta 0 inima umaria.

1Uit in timpul VICtl~ fizicc nu arc suflet constient.de . SUFLLTUL IN LUMLA MOLECULARA 27 accstc orbitc il contin".men. ' . mai degraba decat pnn contact direct ~i patrunzator ..~tlen~ de tin~ insuti.' Totu:. Doar aceasta posibilitate justifiea . asa cum lumina poate penetra sticla.u ar putea cxista descn~re mat exacta a 1 cI.t. 0 sam. prJ~~ crapatura usii si plant. ~. Nici una dintre aceste etape nu poate fi atinsa de unul singur. ~ar..nata r .26 TEORIA VII:TII LTLRNI~.n ~eca~e mo. daca avca vreunul. n. u:. Sarnanta omului pare a sc ivi din lumea moleelilara. erqt~rea sa acolo :.Ia . . cl nu p~a~c ~omul11ca cu lumea sa invizibila de unde a provenit. Pentru a avca un unic scop trebuie sa-si eUl1o.agil~ati-va 0 sera inchisa.l jurul xau. ce s-a spu~ mal inainte este de necontestat ca ornul nu tr~le~t~ acum mtr-o astfel de lumc si niei macar nu-si poate imagina cum ar fi dad} ar face-c. sau l:mo~u~J!e pot p~n~~r~ untul sau laptcle.t ~l d~ea ~Ia~a I~~ elc este atat infinit mal libcra. ~tata timp cat sunt in corpul fi~lC.~I patrund in orice. atunci samanta ar putea sa rasa iarasi afara prin crapatura usii.1 ~n~1po ate ~ql 111 lumea din afara. Pentru a restrange pierderca energiei trebuie sa e~'C~ze vointd In el insus]..etl~. Totusi. atunci poate incepe sa se mist« In acea alta lurne C0I1. Dar ornul obisnuit /1U se poate ({h!/lu.a~-I~W~(~S'u~ei. .:ta.· In trmp ce este inca viu in aceasta. Pent~·u ~~ ~l:tletl~1 este vehl~ull~l. lInboboe~~~~ ? infloreste. Dill tot ceca. Astfel este inchisa m sera :. obiectele cu structura solida nu pot l~ltl~ I~ cele mai fine.. Inainte de aceasta trebuic sa-si destepte eon~tiinta din somn. Acestc trei lumi coexista intotdeauna.. Cunoastem din ~unct de vcdere stiintific ca lumea moleculara pdtrunde prtn lumc~a celulara si IUl11eaelectronica patrunde prin cea moleculara.~ cxperientcle suflctului apartin Ill/nil adev~Io. Numai 0 astfel de dorinta ne poatc duce la mtelcg~1 c(~ corccta a afirrnatiei dure ca omul obi~I. . asa cum st camila nu poatc trece prin urechile aeul. Dql. Acesta es~e lin ciclu natural. Pentru a crea vointa trebuie sa alba lin scop unic.ereat numa!. .a tOtU~1nur~al 0 poslbllItate de cornunicare cu lumeadc (hn~olo de. fiint. dar ~!in car~ oamcnn sunt extlap. In.s·tllnlet sale. o~ulUl ~l~ lumea moleculara invizibila. aceast~ a~' s\ll1a rO. dor si ~tarea ~a normala de faseinatie pcntru cl insusi :..asc~ toate .Iumea noas:ra fizica la acclca. Cum se poate asta? Sufictul sau trupul lumii moleeulare poat. sublima ~l ilurninata decat eea cu care suntcm obisnuiti.' < Accst pasaj subl iniaza ~u n~arc a~cutlllle ldcCd" c.i. deocamdata DU stie cum sa traiasca in cl. Numai dac~ cl poate dezvolta. Cand floarca sc transforma 111 fruct pi ~dye~ o noua samanta ~i ea moarc. daca cxista undcva atunci. 1n t~rma sa "extinsa" floarca ave. ~~ ~ermll~ea~a. manic.a vie i.:'~ sa cheltuiascs aceasta energie la fel de repede pe masura ce este produsa .ui. pat~a . ci si pent~·u cea vutoare. ~n sine insusi ceva analog cu parfurnul ~111 floare..i plecarea sa in alta parte. salt un principia al t1enlel. artificial prin acurnulari indelungi ale celei mal fi. dcsi planta celulara ramanea inchisa pan a la sfarsitul existcntei proprii.i pnn cristalizarea sa pnn inecrcarea continua de a dcvcni eon.ne energu p~ care organismul fizic 0 produce :. 1~lm~C~IC cste permanent acolo.. posibili~atea exist~ .~i aducc dupa sine implieatii lInense.~ate..l suprern la ~a~'e poate ajunge.. '.. daca aceste 11IIm sunt pell11anen~ pi ~ze~lte .i lumea di.anta ~st~ mtrodusa. Accst proces pare a fi 0 analogie exacta a inttarii ornului in Illmc~ ~zica. ' . invidie.' . putca sa treaca liber pnn erapatura eatre ° ° ° studiul nostru ceca ce era dineolo de u~a.e ti . nu nU!!lal pentru situatia de acum a ornului. precum ~I de ce crearea unui astfel de suflet in accasta viatacste scopu. care poate fi urmata chiar mainte de mOaI~e.pe hidi. nu pl~tem dec at sa tanjim dupa imposibil ~i sa ne intrebar~ da~a~ de fapt nu exista 0 calc ce duce . aeolo unde lumilc mai fine pot penetra pe ~cle f!1al brute.ele sate . adica lin sufle.?i sa Ie fortcze sa acceptc dominana con... Fie suflctul sau nu cste inca nascu.at1c1 dinn e materiile destinate fiecarei hU11l. Ele sun excluse in mod clar. .cand moartcn nu-l reduce din nou la 0 forma escntiala suficient de condcnsara astfel incat sa trcaca dincolo.~atet.. Dar eorpul celular ee creste din ea este inchis In mod absolut aici ~i daca ornul este numai corp celular. mmu. asa cum o sugcreaza textele sau.

~i ar fi simtit ca propria via/a. sfarsitul celui de-al doilea inca 40 U de minute. pentru 0 constienta atasata de lumina Tampii electrice. desi la 0 scara mai mica. lunii • Viteza unui 0111 (medie) Viteza sunetului Viteza luminii 3m/s 300m/s 300000 km/s 28 sau a altor surse de lumina obisnuita. Cel de-al treilea cere in care sinele individual pare a trai 0 viata intreaga in 40 de minute. Un corp dintr-o astfel de materie ar fi propriul sau luminator ~i in perceptia sa ar fi independent de lumina Soarelui. verde. Evident. aceasta este semnificatia cuvantului "yoga" ce inseamna unire ~i a religiei ce inseamna "reunire". de organele interne sau senzatiile corpului fizic. ~i dad energia moleculara. lumina radiaza de un milion de ori mai rapid. "inima" sa. care nu explicate. avand chiar proprietatea de a lumina interiorul obiectelor solide. dill toate pdrtile. in acest ultim caz stim ca durerea sau bucuria inimii este durerea sau bucuria noastrd. Putem chiar sa ne gandirn mai departe la functiile unui astfel de corp. orice s-ar intimpla in camera s-ar intampla in' interiorul ei. Daca lampa a produs 0 difuzie egala de lumina. Ar percepe oriunde arfi prin propria putere de difuzie si penetrare ~i aceasta percepere ar cuprinde atat obiectele cele mai mari cat ~i cele mai mici. ca de exemplu mirosul sau sunetul se difuzeaza de 0 suta de ori mai rapid decat se deplaseaza corpurile celulare. Constienta umaria atasata de un corp din materie electronics ar include toate fiintele apropiate in ea insasi si astfel ar impartasi natura lui Dumnezeu ~i ar fi unitd atat cu Dumnezeu cat ~i cu ele. Mai mult. In principiu. in filamentul alb sau fierbinte al lampii. functiile sale ar fi sa imparts . fiind transportata oriunde patrund radiatiile ei. insusi Soarele. asa cum aceeasi lumina poate lumina in acelasi timp 0 camera mare ~i 0 celula dintr-un microscopdin aceeasicamera. asa cum cusimturile obisnuite noi ne dam seama. atunci functia sa cea mai scazuta ar fi radialia in infrarosu sau caldura. nici pe 0 suprafatd ca mirosul. sunt senzatiile noastre. Astfel ar lumina sau ar fi constienta de fiecare obiect simultan. emotiile ce se nasc din creier sunt gandurile noastre. vom gasi fenomene ce transcend chiar lumea moleculara. Incearca sa-ti imaginezi corrstienta umana atasata de lumina unei lampi electrice dintr-o camera. galben. cu ceea ce este descris in multe teologii ca natura lui Dumnezeu. scaune. Daca am presupune lampa ca avand una dintre cele mai largi game de radiatii.· Lumina se deplaseaza instantaneu in trei dimensiuni. Astfel. iar functiile sale inalte de ultraviolete' si razele X. functiile de mij loc ar f reprezentate de lumina de diverse colori (rosu. atunci constienta astfel inzestrata va cuprinde ill ea insdsi toate obiectele din camera: mese. ar fi constituit din materie in stare electronica.SPIRITUL iN LUMEA MOLECULARA 29 IV SPIRITUL iN LUMEA ELECTRONICA toate unei . Astfel. trebuiesa existe intr-o lume mai rapida ~i mai fina decat cea moleculara. ar putea sa se deplaseze nedefinit in sus. Privind inapoi chiar dincolo de nasterea sufletului. barbati sau femei. Exemplul nestru principal de materie in stare electronics este lumina. III care toate creaturile existd si isi au fiinta. matena electronics mai subtila.'vehiculul pe care 11OGUpa sinele in acest cere ~i in aceasta lume. Aceasta corespunde exact. albastru). ca razele X. flori. pana la un punct unde echivalentul unei vieti este cornprimat in aceasta ora mai scurta. ci pretutindeni intr-un volum din spatiu. Toate aceste obiecte vor deveni ca ~icum ar fi organele interne ale acestui corp electronic si si-ar da seam a. Prin an1alogie.astfel de existente. Aceasta este lumea electronics. fiind independenta de atmosfera. dar ar include toatd lumina emisa de aceasta sursa. Corpul electronic bucurandu-se de 0 astfel de constienta si-ar avea centrul. adica nu numai de-a lungul unei linii ca un corp celular. lumina sau materia in stare electroni~a lumineaza totul asupra a ceea ce se asterne. senzatia de bine sau discomfort produsa de procesul de digestie din stomae. asa cum au depasit pe cea celulara dincolo de conceptie. asa cum am Cdedus Laminunilesunt multe lucruri cielu ramansunt inca anterior. mai departe de influenta Pamantului si in sapte minute ajunge la sursa intregii noastre lumini.

parem a vedea ca toate acestea au sensul ca ne vom elibera de sistemul solar ~i ne vom ridica la chiar sursa energiei electronice care este Soarele. ~. putem vedea ca aceste 40 de minute de experienta in spirit Rot fi de fapt descrise de cuvintele Sfantului Macarie: "In a treia zi Hristos ii porunceste fiecarui sut1et crestinsa se ridice la ceruri pentru adorarea Dumnezeului Atotputernic".cum se poate concepe 0 astfel de experienta? Aici ne amintim deexperienta lui Er. p.. ci ca fiind insa~i inteligenta neingradita. este insa~i constienta. Din ceea ce am banuit despre natura experientei in lumea electronica.. a prezentuluisi a viitorului). Si noi. "Bardo din mornentele mortii"). prin care se si'ivar~esc toate revolutiile ceresti. In timp ce stateau pe tronuri. astfel incat un astfel de corp electronic prin natura sa ar fi liber in intregul sistem solar.37 . Cu altecuvinte. Atotbunul Buddha. toate notele impreuna alcatuind 0 singura armonie. facandu-ne deductiile in termenii stiintifici de astazi. una inainte. in vecinatate. "Cel ce straluceste pe vecie". "Buddha Luminii Infinite". Partea I.. Ar impartasi natura Soarelui: Un astfel de corp 11numim spirit. Acum tu esti eel ce experimenteaza Stralucirea Luminii Clare a Realitatii Pure. nu moare si este Lumina Neschimbatoare-BuddhaAmitabha'" o astfel de experienta inexprimabila in orice limbaj sau idei. trad. Y. este vid ca natura. Inteligenta ta ce este acum vid. 0. Lumina Directa intinsa de sus in intregul Cer ~i pe Pamant. cum ar ti culoarea. • Miturile lui Platon. tu eel nobil. tu eel nascut nobil. "Buddha al Vietii Eterne". invarteau rotile. nu se naste. vida si inseparabila de Marele Corp de Stralucire. Sfantul crestin Macarie "se ridica la Ceruri pentru adoratia lui Dumnezeu Atotputernic". asa ~i ea tine intr-un intreg toata bolta Cereasca iar de la capete se intinde Fusul Necesitatii. Recunoaste-o. asa cum omul fizic poate exista sau se poate deplasa oriunde pe suprafata Pamantului." Roata acestui fus contine in ea insas! alte roti]e. stralucitoare. A.129 . w. inaccesibila omului fizic. pamphylianul: Sut1etele cu care Er a calatorit au ajuns intr-un loc unde au vazut 0 . Getty: The Gods of Northern Buddhism. individualitatea omului locuieste intr-un corp fizic pentru 76 de ani.~ . Evans-Wenz: Cartee tibet and a mortilor (Cartea I. un lama buddhist devine "inseparabil de Marele Corp de Stralucire". este realitatea adevarata. In timpul acestei perioade omului mort i se adreseaza cu urmatoarele cuvinte in Cartea tibetand a mortilor: 0. Atotbinele. Anume. cele trei Sor]i (a trecutului. "A te elibera de sistemul solar" . 30 TEORIA VIETII . considerand corpurile celulare in principiu libere in lumea celulara a naturii si corpurile moleculare libere in lumea moleculara a Pamantului. asculta. Si marele Ax de Lumina trecea coborand prin centrul tuturor. ar putea exista sau s-ar putea deplasa oriunde se gaseste materia electronic a. stralucitoare. Dar radialia solara este materie electronics si aceasta radiatie umple intregul sistem solar. asa cum funiile leaga corabiile. unde se gaseste alta materie celulara. neformat de nimic in ceea ce priveste caracteristicile. anterior a locuit intr-un suflet pentru o lunasi mai inainte de aceasta a locuit intr-un spirit timp de 40 de minute. ca ~i casetele pe care este montata 0 sirena ce emite 0 nota la 0 anumita in~ltime. p. Acum. dar nu trebuie privit ca vidul neantului. in clipa mortii omul intra in lumea electronic a sau lumea spiritului. Propria ta constienta. daca deductiile noastre privind scara logaritmica sunt corecte. tulburatoare si binecuvantata. in limba mongolii. Ar fi de fapt datatoare de viata. Mai departe. doar mai stralucitoare si mai pura. in timp ce cu frecvente mai inalte ar putea sa penetreze si sa sustina toate ' partile interioare. asezate una intr-alta. prin analogie corpurile electronice vor fi libere in lumea electronica. Aceasta lumina leaga Cerurile irnpreuna. intelectul tau de acum in realitate vid. trebuie sa fie transpusa in termeni filosofici cu care cei atat de iluminati sunt familiarizati. una inapoi si a treia alternativ intr-o directie sau cealalta. Iar nasterea in spirit a fost simultana cu moartea corpului fizic anterior." ETERNE LARA 31 altor creaturi caldura. culoare si crestere. .Buddha Amitabha: in sanscrita ~i tibetana. iutr-un alt aspect Amitayus. ca si Cll\11 ar fi 0 coloana colorata ca un curcubeu.de AComea.

El nu emite lumina. zicand: Eu sunt Alta si Omega. Amin. de viziune. in aparenta Sfantul loan nu a trebuit sa intre • The Theory a/Celestial Influence. aceasta creatie a unui nou corp ~u m~teri~l~ 9ispo~ibil~ . sunt viu pentru totdeauna. Asa a inteles ~i Sfantul loan din Patmos: EraH1 In Spirit In ziua Domnului si am auzit In spatele meu 0 voce mareata. 0 astfel de intensitate se gaseste numai la nivelul electronic. trebuie initial sa dobandeasca un suflet.acest~ 1111 poatefifolosit gresit. Aceasta este lumea electronics . nimbul lui Saturn ~i picioarele stralucitorului Mercur. to . Conform marturiei sale era "in Spirit". axul inimaginabil de minunat al Soarelui in patru dimensiuni. dirijand toata ~nergla sa moleculara catre acest leI final. irnbracat cu 0 haina pan a la picioare si incins peste piept eu 0 cingatoare de aur. Nu se buc~ra de puterile caracteristice acestei stari a materiei. "Am fost in Spirit. este eel putm imaginabila. Prin aceasta descriere Sfantul loan raspunde intrebarii noastre anterioare. spiritul este alcatuit din materiale care nu sunt disponibile. Nu poate in mod normal sa-~i transmita oandurile sau sa execute actiuni la distanja. inceputul si star~itul. iar pieioarele lui ea alama. Trebuie sa-l transmute la 0 mtensitate la care personalitatea individuals nu poate sa supraviejuiasca. Trebuie sa inve]e in el insusi cum sa converteasca materia moleculara in materie electronic a adica sa desfaca atomul ~isa elibereze in interior 0 cantitate prin portile mortii pentru a vedea 0 astfel . iar oehii lui erau ea 0 flacara de foe. Si avea In mana dreapta sapte stele si din gura Ii iesea 0 sabie eu doua taisuri. Un astfel de om trebuie sa fi dobandit in timpul vietii nu numai un suflet ci ~i un spirit. 3 The Revelation a/St. el s-a intors in lumea noastra si s-a straduit sa' scrie ceea ce a experimentat. ill limp ce era inca viu din punct de vedere fizic. asa cum am spus. Se poate spune ca are dreptul la un suflet. dar si mai fill cieeiit (jl . acestia.. dar IlU are un drept natural de a avea un spirit. 0 astfel de viziune nu poate fi decat a unei constien]e inzestrate cu un corp electronic si existand in lumea electronic a. intr-un mod atat de laborios si teoretic. iar chipul sau era stralucitor ea Soarele In deplina putere. 33 Acum put em vedea ca aceasta reprezinta perceptia reald a ceea ce in alta carte' am dedus. ar fi liber in limitele sistemului solar. Dar pe cMa vreme sarcina lui Noe era sa creeze 0 cochilie suplime~tar~ ~i ma~ dura pe~tru constienta umana. John the Divine. Omul. Sifiind intors am vazut sapte sfesnice de aur ~i In rnijlocul eelor sapte sfesnice unul ea Fiul omului. cingatorea lui Venus. Mai mult. in perioada lor de pe Pamant au dobandit un vehicul cu care sa treaca de cataclismul electronic si sa supravietuiasca intr-o lume de lumina. Realizarea unui spirit implies transmutare a materiei. ea ~i cum au ars intr-un cuptor si glasul lui ea sunetul multor ape. ea 0 trornpeta. adica intrase in lumea electronics ~i prin intermediul ei a vazut intreaza fiinta eterna a sistemului solar. Apoi trebuie sa mve]e cum sa conecteze acest suflet cu un nivel mai inalt _ un nivel la care. trupul lui imbracat cu invelisurile lor.dar care se risipesc. §i am eheile iadului si ale mortii. desi nu are unul. infasurat de spiralele melodioase ale orbitelor planetare ~i in care cei 80 de ani de viata ai omului existd impreund. 1. Si m-arn intors sa vad voeea ce-mi vorbise. I'otusi. cap. chipul sau Soarele printre cele sapte lumini ale planetelor. Ce insearnna asta? Desi nu intelegem si nici nu visam ce s-ar cere ca sa avem un suflet. la tel de albe ea zapada. spre deosebire de Er pamphylianul. Eu sunt inceputul si sfarsitul: sunt eel ee a trait si a murit si priveste. impodobit cu sabia lui Marte." a~a cum decIara Sfantul loan insusi ." Aceasta este aceeasi viziune a fiintei sistemului solar.10·18 orice energie existenui ill aeesta. Capul si parul lui erau albe ca lana. Pentru ca. intr-un singur moment. acestia au trebuit sa transtere consnenta intr-un vehicul nou nu numai mult mai tin decat corpul fizic.. Pentru ca omul nu dispune in mod obisnuit de energie electronics libera. unde. a fi lungul corp al sistemului solar. ~i a pus mana dreapta pe mine spunand: Nu te teme. desi sarcinaaceasta era evident irnposibila.. Asa cum Noe si-a petrecut zilele construirrd 0 area cu care sa supravietuiasca in viitoarea lume de apa.32 TEORIA VIETII ETERNE SPIRITUL IN LUMEA MOLECULAR}.in care spiritul este un cetatean liber ~i in care fiinta omului pare a se naste pentru cele 40 de minute vesnice de dupa moarte. Spiritul lui a fost la inceput un dar de la Dumnezeu ~l a ramas cu El. . Asta inseamna ca trebuie sa infuzeze suflet cu spirit. ~i unde intelegerea este de ace~a permanents .. Pentru a-I oasi omul trebuie sa se reintoarca de unde a venit.

34

TEORIA

VIETII

ETERNE

d eneraie. care abia in zilele noastre incepe sa tie r:asurat:1. Eliberarea unei astfel de. energii este smgura care il poate rnalta in lumea divina asociata acestor VIZ1U~1. . Toate acestea inseemua ca nu ne putem imagtna realizarea spiritului. Putem numai sa spu~em povestlrea Sffmtului loan chiar daca dezvaluie putm, doved~t~ ~el mai important' lucru - ca exista 0 cal~ ?e~ l~ l~mea l~lca a omului viu la lumea electronics sau divina ~1 ca omul actual le-a parcurs pe ambele ~i s-a intors.

v
FIINTA OMULUI iN LUMILE INVIZIBILE
slab posibilitatile nelimitate ale lumilor moleculare si electron icc, prin care omul pare treaca intre moartc si nastere, trebuie sa tinem seama acum de 0 idee fundamentala. Aceasta estc ideea ca puterile omului si [iinta lui sunt doua lucruri dcstul de diferitc, si folosirea .primelor va depinde intotdeauna de cea din urrna. Se accepta in general ca un om puternic nu este In mod necesar un om bun. Ar putea fie sau nu. Nu exista 0 conexiune intre cele doua caractcristici. Puterea lui apartine puterilor lui, iar bunatatea fiintei lui. Si a1' putea sa-si foloseasca puterea fie pcntru a lucra pentru cei mai slabi decat el, fie sa-i forteze sa lucreze pentru el. Putem vedea acelasi lucru In cazurile de dobandire temporara de noi puteri. Uneori se poate intampla ca un om sa-si elibereze in el insusi 0 sursa aproape supraumana de energie si rabdare cand, pentru 0 scurta perioada de timp putem face irnposibilul si care nu este afectat de durerc, pericol sau consideratiile obisnuite ill privinta l' 'opriei sigurante sau terneri. Dar In cazul unui om aceasta putere poate fi eliberata pentru salvarca unui copil dintr-o casa in flacari, in timp ce pentru un alt om ea cste legata de un acces de furie oarba in care devine salbatic, atacand cu un cutit pe oricine intalneste. Encrgia poate fi similara, dar se afla in slujba unor fiinte diferite. In acelasi mod, rnostenirea brusca a unei mari averi poate aduce diferite noi posibilitati interesante pentru un om chibzuit si cu un bun autocontrol. In timp ce un om slab va fi distrus de avalansa de 110i tentatii pe care nu Ie poate controla. Cresterea puterii antrcncaza intotdeauna un test escntial al vehiculului, asa cum cresterea tensiunii electrice va determina rnarirea luminozitatii unui bee, in timp ce altul este ars instantaneu. Se poate spune ca este un test al fiintelor celor doua lampi. Este 0 idee fundamcntala ca schimbarea la 0 noua stare nu implies schimbarea fiintei unui om: dar de fapt este invers, adevarata fiinta a unui om va fi atunei dezvaluita, nu
ERCEPAND

ca

P

sa

sa

35

36

TEORIA

VIETII

ETERNE

f-IINTA

OMULUI

iN

LUMILE

INVIZIBILL

37

conteaza cat de bine am aSClll1S-0 inainte. Aceasta a fost intotdeauna recunoscuta in gandirea oculta, unde magia neagra rcprezinta adesea obtinerea de noi puteri iar fiinta omului, ell toate slabieiunile, dorintele, poftele si ambitiile personale ramane aceeasi. Cartea de tarot "Carul triumfal" se refers la acelasi lucru, ca si legenda lui lear, care a zburat prea aproape de Scare cu aripile prirrse numai cu ceara, accasta s-a topit de la caldura, ~i el a fost azvarht en capul inaintc catre distrugcre. "Aripile" sunt evident noi puteri si "ceara" vechile slabiciuni. lntrarca, prin moarte, in lurnea moleeulara si cea elcetronici.l cu tot ceea ce implica asta trebuie sa fie astfcl ultimul si eel mai teribil test al fiintei umane. Cum poate un om sa-si aprecieze propria fiinta? Fiinta lui este masurata de dorintele lui, de ceca ce vrea. Aceasta este metoda obi~nuita in basrnc, unde ornului testat de soarta i se pot indeplini trei dorinte. Si asa cum spun povestile, dorintele omului sunt atat de impulsive, contradictorii vsi distruotive, incat atunei cind ajunge la a treia nu mai poate face altceva decal sa-si dorcasca sa se intoarca la situatia de la inceput si seap{ll1d de difieultatile ingrozitoare pc care le-a creat prin primele doua. Aici estc un ecou straniu al celor trei vieti succesive ale ornului - in spirit, sutlet si trup - :;;10 cheie de ce dupa ce a avut primele doua posibilitati miraculoase, ar putea, asa cum sugercaza Mitul lui Er, sa se gandeasca la ceva mai bun dccat sa aleaga exemplul identic al unci vieti fizice pe care a avut-o inainte. Daca vrern sa judecamfiinta ornului $i din punct de vedcrc al testului ultim al mortii, prima rntrebare va fi - la care lume se referadorintele lui? Pcntru ca dorintele care se refcreau la lurnca fizica san celulara, vor fi in mod natural nclalocul lor ~i chiar periculoase, ca ~i dorinta de copil, in lumea adultilor, de a fi alaptat. Ce s-ar putea intampla cu un om' a carui fiinta este alcatuita din dorinte legate de confortul fizic, senzatia de mancare si bautura si partea pur fizica a scxului, daca 11U are corp celular ~i I1U exista intr-o lumc celulara? Ar fi ca un peste pe uscat pentru care faptul ca posibilitatilc de existenta in aer sunt infinit mai mari nu inscarnna nimic: fiecare moment ar fi 0 agonie pentru el, si nu poate decat sa tanjeasca cu toata fiinta sa sa fie aruncat ina poi In marc.

lmpactul unei astfel de schimbari de stare asupra unei perso~ne cornplet ne~regatitc pentru aceasta si acarei fiinta mtrega a ~ost. cel!trata pc fenornenele fizice va produce, in ~nod. 111"evltabIl, inconstienta, asa cum un om care a fost inchis intr-o ccll~la intunecoasa mult timp ~i apoi a fost brusc s~os la lumina Soarelui, va fi in cdc din urrna orbit si prob.a~Il _v(~ lesina. _ In Cartea tibetand a mortilor se subliniaza mtr-adev"ar faptl~l ca toti oamenii obisnuiti sunt aruncati la moarte, mtr-o sincopa care durcaza trei zile si ~umat~l.tc: deci, c?l_1for~ scarii logaritmice, de-a lunglll II~tI:Cgll vreti a splr~tullll. p~tr~cuta. in lumea electronica si de-a lungul a doua trcinu din viata sufletului in lumea mol.e~ll.l~r~. As.tfel .de stari mai fine ale materiei, cu toate pOSlblht~ltIlc CI mlraoulm~s~ ~e cunoastere, penetrare si intelegei e,. cc:nrorm ac:s.tel I~C] Stl.l1tprea puternice pentru ernul llepl~gat!t: c~re 1:;;1 revme din starea de inconstienta doal" la ~ ~ars~a ~namtat~ a sufletului, cand procesele deja sau l!lcetlnlt pan~ la 0 viteza numai de zece ori mai rapida decat la conceptie, Co.nform ,~celuia~~ ~~xt, conform Cdrtii egiptene a morr~/()r, conform ~artll artei de a muri din evul mediu si cOm~0~"1~1 . altor scricri, ornul ce moare trebuie sa fa~a pr~gatIrl:n~ense pe~tru a .deveni capabil sa suporte socul l~otl~~ stan. Cl~ cat. mal repede poate sa-si recastige l:OI~~tlenta, cuatat mal sus va putea sa se ridice si eu arat mal rnult va putea sa inteleaga si sa experimenteze. Ca la un om.c~ se_scyfund~ intr-o mare inghetata, acest moment este h?tarat sa. he 0 pierdere a c.on$tientei, dar totul depinde de cat, de r~lpld poate ornul Sa-$l revina si sa-~i aduca arninte de cl ll1SU~1. Astfel, e~nsid~nlnd ca verosimila Cartea tibetand a monitor, cei 1.11~1 ulti dintre oarnenii nepregatiti nu vor m expenmenta niciodata viata spiritului sau lumea electronics ~h~a~" ~l<~~a ~torit~ legilo~" universale, fiecare om arc dreptu! d ld al:C~I~ta.Este,dl~ptul s~u ~a moarte, pe care-I vinde pentru Ul1j101 tie de toeana facuta din arasarncnte materiale. In starea non~1ala a fiintei sale nu poate fi altfel. Trecerea de la 1~lmea ~zlea la cea moleculara poate fi comparata .eu ~xploZIa uner bombe ai carei constituenti se transforma 1l1~~"-0 secUl~da d.in cativa centimetri patrati de gelatina ill l~~l de I~e~n ~U_blde gaz. Dar tl:eee.rea dintre lumea fizica si cea cleetlOl1l~a ar fi pur ~I simplu ascmanatoare eu dctonarea unei bornbe atomice, expansiunea fiind atat de

TEORIA

VIETII

ETERNE

FIINTA

OMULUI

IN LUMILE

INVIZIBILE

39

mare incat ar crea un vartej prin atmosfera terestra ~i dincolo de aceasta, in spatiul solar. Fotografii ale e~ploziilor atomice ilustreaza intr-un mod surprinzator ideea de "ascensiune spre cer". . .~ Dar care constienta ~llnal:a est~ suficient de. put~rr:lc~ Incat sa se ataseze de explozia unei bomb~ at~mlce .~~sa-si mentina starea de constienta? Atunci cand iritarea, lingusirea sau un strigat brus~ 1?ot~nstant~neu ~a-l. d~posedeze de orice simt al prezentei si existentei sale mdlVl?Uale, ce posibilitate exista pentru a retine U1~.astfel de simt la trecerea prin socul de neimaginat al mortii? . ~. Pentru asa ceva omul trebuie sa fie foarte intens pregatit si instruit. Ar trebui sa aiba 0 fiinta incredibil de puternica, care a devenit obisnuita sa reziste unor eforturi supraumane, ~ .. mra sa-si piarda constienta de sine, la cele mal intense socuri, greutati, privatiuni, violente ce exista in lumea fizica. Numai atunci ar putea spera sa suporte socul final al morti i fara sa-si piarda constienta. astfel de posibilitate in mod clar nu se refera ~a ornul obisnuit. Problema sa la moarte va fi cum sa se onenteze, de unde si cum sa gaseasca ajutor, asa cum este descris in cuvintele vii din Cartea tibetand a mortilor:

o

j umatate.

ai fost intr-o stare de inconstienta 'in ultimele trei zile ~i De indata ce-ti vei reveni din acesta stare de inconstienta, vei avea urrnatorul gand: "Ce s-a intamplat! (Pentru ca) atunci tot Sangsara (universul fenomenal) va fi 'in miscare de

revolutie" .• De aceea vorn incerca sa ne imaginarn senzatiile omului ce se trezeste in lumea moleculara si sa lamurim cum va fi afectata accasta trezire de natura fiintei sale. Prima lui problema s-ar referi la el, desigur. Ce .~-a intamplat cu mine? Si aici, deodata, senzatiile sau reactiile sale vor depinde de atitudinea sa fata de sine insusi in timpul vietii. Pentru cei mai multi oameni, ideea de ei insisi este legata de un trup de 0 anumita va~~ta, forma, .stare d~ sanatate, ce contine anumite senzatn fizice ~l duren frecvente si este etichetata cu un anumit nume. Pentru astfe~ de oameni senzatia de a f deposedat de corp este cea mal ingrozitoare. Nu vor sti cine sunt sau dad au existat . w. Y. Evans-Wenz:
The Tibetan Book ofDead, p.l05

vreodata. Oricine a simtit, atunci cand relatia intima cu corpul a fost zdruncinata de efectul anestezicelor sau de un soc emotional profund, cxtraordinara senzatie: "Cine sunt eu'!. Exist cu adeva~'at?", va avea deja 0 palida anticipare a unei astfel de expenente. Pentru un om cu fiinta slaba sau tematoare, acest simt ca I1U are ~orp si .d~ci I~U exista, va crea cea mai profunda ~eroa~'e III el. $1 imediat s-ar straduisa-si creeze sau sa-si imagmeze un trup ca acela cu care era obisnuit sa-l cheme "eu". Deoarece acest om ar exista intr-o lume moleculara si ar poseda un trup din matcrie rnoleculara, care prin natura sa ar putea sa treaca pe oriunde si sa ia orice forma, el ar incerca cu disperare sa si-l rnodeleze intr-unul asernanator cu vechiul sau corp fizic. ell cat individualitatea sa era mai ferm identificata cu trupul Sal! in viata, cu atat mai bine se prcsupune ca ar reusi asta:· si aceasta este sensibilizarea materiei moleculare la gandul ca ar putea sa se convinga el Ins~l~i ca inca poseda vechiul trup si chiar ca nu I-a parasit nicicdata. in acest fel totul ar putea sa para familiar: va fi reasigurat ca a existat cu adevdrat. Totusi, prin acelasi simbol el si-a s<~cri.ficat in mod voluntar to ate experientele noi si oportunitatilc unor perceptii diferite si intelegeri inerente in lumea ill care traieste acum. De e~emplu, corpul sau molecular, asa cum am tras concluzia c.eva .mai .inairite, ar avea puterea de a patrunde in altc.c~rpun ~Zlce ~l de a simti astfel natura lor: ar putea sa dcv~na. constient de esenta altui om sau a unui copac sau a unei ple~re. Astfel, corpul molecuar ar avea 0 putere enorm de arnplificata de a intelege natura universului si a deveni una cu alte creaturi. Dar omul cu 0 fiinta slaba va fi ll:spaimantat de .ori~e experiment, care ar insernna pentru el pierderea forrnei fizice ~l a identitatii mra de care nu ar avea mci 0 confirmare a existcntei sale. Acum devine clar de cc lumea electronica este inchisa fara. r~1ila prin starea deinconsticnta, pentru omul obisnuit. DqI1l1 lu.mea moleculara cincva ar putea sa-si faca 0 umbra de identitate fizica dintr-un material asernanator cu mirOSlll'i~e, in ~u~11eaelectronica 0 astfel de straduinta ar fi a~)J-oa'peimposibila. V iteza enorma, stralucirea si puterea de difuzie a energiei implicate in proces, ar insernna ca la fic.care secl~nda individualitatea sa se prabuseasca intr-un abis de lumina si forta; si orice incercare de a 0 tine stransa

in lumea m?lecu~r~ i~ltimp ce fiecare om poate sa eXp~ll1nent~ze propnul rat ~l lad. asa cum in viata este sal vat de lesinatunci cand durerea este prca mare.~ deoare~e pl:opr~ile obisnuinte si prejudecatiIi stau 111 dnll~ 111 mod inevitabil. si de la oamenii cu pofte fizicc moartea ia ~l11gur~I~.40 TEORIA VIETII ETERNE FIINTA OMULUI IN LUMILE INVIZIBILE 41 ar fi de 0 mie de ori mai inutila decat incercarca de a sculpta o statuie din mereur. nobile. hbert~tl.cei ce depind de noi din punet de vederc fizic. Ceca ce pofta fizica este pentru trup.a Ta~t~l.ar putea sa traiasca in intregime in vis. dar intotdeauna eu urmatorul avertisment pentru omul mort· "~ll t.l. Care ar fi atunci rolul irnaginatiei in lumea moleculara a -sufletului? In lumea materiala visurile omului privind posibilitati prielnice sau oribile sunt limitate mai devreme sau mai tarziu de circumstantele existentei fizice.reale neputand e.bogatie. de~ la. de necesitatea de a avea hrana .Y. singur ne da un sens. sau de. Intr-un astfet de de. omul care nu . sau ~a-~l dea seama de valonle sr atasamentele interioare ale ~ltUI om. d. o. il VOl' obsedasi aici: dcoarcce nu are mijloace.ffilJl?aee de rasfa].chiar dad! numai ca sa manancesausa evite sa fie calcat. iluziile si obiceiurile lumii fizice ce sunt vsimulate.de a se bucura de obiectele fizice ale poftelor sale. si ele nascute de alte parti ale mintii sale.u impresia ca fiind total devotati senzatiilor fiZ1~e s~ fie posibil _sa.ce ne da.e expen.cu aceleasi bauturi ca si in viata. care toama in mod ritualic tipuri speciale de bere si whisky .se fi indreptat in aceasta directie din dezIlll~ll datorate partllor mal artificiale ale naturii umane: sau din nou. ~I vor fi diferite pentru fieeare individ.fel. pentru . declara ei. Evans-Wentz desprc lccuitorii de la tara din sud-vestul Indiei. nu-i lasa in pace dad nu este aproviziouata . lara a mai f intrerupt decat de ternerile ~i friciicamaginare. . cresterea constiente] ar fi putut sd de~coper~ 0. Nu fii i~lgrozit. Dar in lumca imateriala . .e tem~ '.~ natura pur fizica intr-o lume nefizica. Cateodata trebuie sa iasa din visele sale. daca nu ar fi sal vat de insensibilitate. In ace_la$i.. cu nivelul de fiinta diferit. experiente si al unui nou adevar. si . temerile din viata ale ornului. in lumea moleculara putem sa ne formam o idee despre imprejurarile. ar putea ca 111noua stare sa fie invrednicit sa !Ol .aI:t~a le va inlatura obstacolul principal ~I ie va pi e~en~a ~oslblhtatea de necrezut de a-~i satisface 0 (::t. 1~1dorinta sa ar putea uita dorintele si slabiciunile personale.lI1. circumstantele. oamenilor d.este pentru minte. Nu fii uimit.te obiectiva.neinhibat de realitate . mancare sau bautura. Aoesta este de asernenea un sernn important al fiintei ornului.si adapost pcntru corpul fizic.1 ar avea 0 reaiIta. nepregant n~1 p~ate judeca niciodata fiinta. confort. indragostir] nebuneste de ce~a ce nu se pot bucura niciodata. De exemplu 111 C(~rtea ~ibetanii a mortilor viziunile extrern d~ complIcate ~1 deta~iate ale zeilor. Asa va fi som'ta. Recunoaste-i c~ fiind intruparile propriului tau intelect ". tre~~lie sa ne rearnintim principiul ca ?mu. imaginatia nestap~ll1iti1 .in mijlocul scenelor si circumstantelor ereate de propria imaginatie." In acelasi mod. As:. chiar sa dobandim oexistenta falsa. Omul ar trai numai printre umbre ale 1.. oarnenii neegoisti si cu :1:npul~l. " Pentru ca.ent~. Pe de alta parte.cor o * w. jucand rolurile imaginare favorite.ar putea transcende ideea obisnuita de "eu fizic". lntr-o astfel de lume. ar innebuni de teroare si frustrare.I1or. se poate intarnpla ca unii oaJ_nel1l.de un paradis imposibil de imaginat al unei 1101 cunoasten.ile ~i personajele vor depinde in mod natural. xxxv imaginar aventur. modalitate de a face ca impresiile fiziee sa hr~neas~a atat partea mentala cat si cea ernotionala anaturii ~~ldent ea soarta unor astfel de oameni in lurnea II1Vlzlbl!a ar putea fi foarte diferitade ceea ce a fost deseris. . Astfel. p.~crur. stafiile nefericite din Pretaloka tibetana. ~cest . Evans- WCIIZ: The Tibetan Book a/Dead. Y.a tanjit dupa cunoastere si car.aceste pofte care obsedcaza fiinta umaria in lumea fizica. poveste ciudata este relatata de W. ell to ate ca suntem despartiti de corpul celular care.~I~nUlt.peste mormantul unui plantator european" a carui fantorna. femei. raiurilor ~i ~adllnlor sunt descnse pentru fiecare zi de dupa moarte. Ar putea sa-si perreaca tot timpul . toate astea 111. va trcbui sa se multumeasca cu "aromele" moleculare sau esentele ernise de ele. Omul care . nazuintele. pnn. mO. Acq~l~ su~t rnortn obscuri din Hadesul greeesc. timp.e.fa~tor ~ste dlfere~*: ~intl:e poftele ~i nazuintele oarneniln. Deoarece fiinta unui om nu se schimba cu starea..al. dernonilor. Un singur factor ar separa purgatoriul suferind datorita senzualul brut. niciodata sa atinga sau sa guste strug_ul'1l ar caror Imag1111sunt in fata sa.fel ~de na~u111ta. so poate presupune ca astfel de suflete obsedate bantuic locurile sau oarnenii care le-au atras puternic poftele lor fizice.

muzieii si asa mai departe.agl. si deficiente reale ale trupuluisi mintii. lu~nc de Icgi naturale _ astfe1 incat l:.. este un obiect de pe scara celulelor mari." . c ~ j(~pt sa. a. ?~~~I . starilor sufletesti sau pe senzatii nedefinite ale fiintei barbatilor. rnarilor si a altor unitati organice prea mari pentru a fi imbratisate de sirnturile fizice. Totul depinde d a crezut omul desp~e sine insusi. aml~l!Il. Pe de alta parte omlgll e ~l considcrat ' .. l-ar mat paras I vreodata . structura sa moleculara ii va permite sa perceapd natura rnagnetismului. care s-a crezut miIionar \ a con~IJ1~lasa. sunetului.a ceea ce nu mai poseda.e. dsc~ rIja pastr.x~sta in Dumnezeu. .42 TEORIA VIETII ETERNE FIINTA OMULUI IN LUMILE INVIZIBILE 43 inteleaga prin perceptii directe lucrul legilor naturale. ferneilor. Dar acolo.'Ia " u de lume fizica tortura t dc llnposl ibili itatea P a mulaci j .ltll~el. d I . Si deoarece limita de jos a vederii sl atingerii umane ce lucreaza prin instrumentele lor celulare.o. In mod sigur astfel de obstacole imaginare sunt sustinute ii justificate aici de saracie reala. ? .. 10 ogl~1 mtr-.' C I de I/~S. ce a cerut de la el. care raman nerealizate. 111 irerenr c s nee nasteru . aCl~m~dezc bogati: llnaginare ~i sa foloseas o _putel C imagmara. . lo~ d~. Chiar si in lumea fizica ii sunt deschise omului posibilitati nenumarate. _ _. ~I care ar putea sa't 1 existentat sa per sona 1.nu mal exista. fricilor de opinia altora. scenelor..'care s-a . . In lumea moleculara astfel de posibilitati vor fi limitate numai de irnaginatie. nu datorita unui impediment real. ar putea . De aserncnea poetul. boala reala. e ce " Cel. Si daca 'ar face-o cste irnposibil de crezut ca acea cunoastere ". 'til· I "I· .t un corp fizic va trai intr-un alid SI... dad nu este impiedicat de fricile si slabiciunile pur umane.e legi. ce se bazeaza in lurnea fizica pe prcsentimente vagi ale ernotiilor. percepute direct in lumile SUpCIfizice dintre moarte ~I nastere.. Filantropul ar fi in stare eel putin sa inteleaga nevoile celorlalti. 1UI lIrmatoare. in loc de a Ie impune pe ale lui asupra lor.ata ~ee~ ~~ .~copenn dm lumea fizica ar putea fi privite ca v. etc. ~e_ a~emenea. asa si pcrceptiile unui corp molecular este de asteptat sa penetreze in domeniul moleculelor individuale. ci numai datorita neincrederii in sine. perccptii exterioare. a intr-o astfel de convll1gere e . intr-o lume nonfizica. unor astfel d. ar putea percepe natura unor astfcl de lucruri in mod direct. bi I ' me e egi matemel. omul c~re crede cu \oata fiinta sa ca totul c. precum ~i un instrument pentru multe alte tipuri de senzatii cxtrafizice. . asa cum in viata un burghez conventional ar putea sa fie impiedicat sa intre intr-o taverna din port sau la 0 receptie intr-un palat numai prin sentimentul ca "nu este acel tip de persoana". Un corp din materie molcculara si inzestrat cu inteligenta umana ar constitui el insusi un microscop si un telescop. 111 tot acest tirnp fiind ars de r . ar putea sa-si extinda constienta pentru a intelege fiinta muntilor. el . prin pdtrundere In locul unei .'{ ~I stguranta unel d. ' . grijilor. oraselor. .Ice. De cxernplu. nu ar exista astfel de impcditnente obiective. Un om de ~tiinta inzestrat astfel. In acelasi timp omului ce ar dori sa invete i s-ar cia posibilitatca sa trcaca pentru un moment prin lume pentru a cauta un invatator la un nivel de intelepciune potrivit cu nevoile sale. nesirnulate inca de mecanismele facute de mana omului.~ e ue expcnenre. estompand natura reala a lucrurilor prin decorul personal al mintii ~i prin rigiditatea simtului de "sine". durere reala. va exista cu siguranta in tipul sau propriu de paradis. rnarilor si padurilor.1 ale.. ma t ernancian va trai intr-o lu '1" . c~ s-a consldera. dife d circumsta t I . e:':perunenteze_ acest adevar. UI comp et I c. Pentru ca aceasta din urrna ll va impiedica pe un 0111 sa intre in infinitele forme care aeum Ii sunt deschise.

catre viitor. adica de' la . Pentru a 0 pl:~gatl pel~tl:1 a doua proiectie trebuie reInta~uratil inapoi pe pi I111a ~0~1lJ__a. se pare totusi ca nu ne-am despartit suficient de perceptiile obisnuite ale vietii noastre fizice. D DlII111leZeU il ajuta conduciindu-I apoi. p. Am?ele exel:lple evoca principiul filmului de cinema si alproiectorului Un film de 0 jurnatate de ora continc t~t ~ltatca . -t P. am anahzat implicatiile legaturii.irazil<1 viata ~i inteligenta.~ ll1~lZlbIi~? A vem chei pentru intelegerea acestci problerne. Cu alte cuvinte. Soarta prezentului facandu-le sa se roteasca intr-un sens. evoca prin l cuvinrele Strainului precum ca: Uriiversul acesta. uneori insusi de limp inscrise In miscarea In eI si-au implinit circulara: rnasura. Din acest motiv acca lume este invizibila pentru noi. iar altele 11 poarta in mod invizibil inapoi catrc locul un de au inceput. ~1 este tot timpul infasurar de pe 0 bobina pe 0 a doua. 289 . momcntul PICIn] inapoi catre nastere.. apar.l11:at analogia este una stralucita. poate curge invers.e iluzia unei imagini in rruscai e sau. fa 0 viteza . Acum. dc. revelat de viziunea lui Er.TIMPUL IN LUMILE INVIZIBILE 45 VI TlMPUL IN LUMILE INVIZIBILE Totu~i. Acc. pe ~arc am dezvoltat-o pentru a simboliza legatura dintre vietile vizibile si cele invizibile ale omului. Aeeas~a se f~ce de obicei mecanic. D. In rcpaus accst film Inta~urat. inspre care trebuie sa duca aceasta ESI accclerare. timpul poate merge inapoi. de indata ce am acceptat ideea ca moartea si nasterea sunt una. care a perceput ca roti sau spirale ale timpului planetar se miscau in directii opuse.ca~re sau s?ene cat numarul zilelor vietii unui om. a. Si accasta ordine pare implicata in mecanismul sistemului solar. Dar "". Nu ar putea exista un model mal CLl = . timpul este eel mai dificil lucru de inteles pentru noi dintr-un punct de vedere opus. un set de spirale pare ca poarta omul inainte prin viata lui pamanteasca. deci catre trecut si din ce in ce mai mare in fata noastra.unei povesti reale. pe care l-am eitat deja. purtand omul inapoi de la sfarsitul catre originea sa. Ne aducem aminte de eX:ll:p~l~.. 144 ." din nou de la sine in sens contrar. il h. ca omul se reintoarce la inceput si se lanseaza intr-o repetare a fostei vieti. adica invizibil tntr-o lume invizibila. p. Ce ll~s~amnil e~ 'I:n~~~area circu lara' a timpul ui este :I~v~rs~ta . . cumva. Ouspcnsky: • Mill/rile lui Pial on. Poate ca avern. intocmit. pentru un anurnit tot ceea ce am dedus anterior despre lumile invizibile pare atat uimitor cat si rezonabil. 44 Accasta descriere pare a se potrivi cu 0 acuratete stranic 0gur~ cclor doua cercuri coneetate sau eu figura lllfinltuILll. aca IlU chiartoate visele trebuie visate invers.. dstfel. teori~ d~zvolt~ta. Si am incercat sa vedem consccintele unci astfel de mariri a vitezei timpului ~i a naturii eclorlalte 11Imi. Soarta viitorului in sens opus.!wre ~l tara a folosi IUl11ma proiectorului. Cand proiectia s-a sfarsit filrnul cstc ~ICUI11 infasurar pe a doua bobina dar invers. atunci cand ciclurile lasa liber: Jar el se roteste interval ~i propulsandu-] de timp. de catre .st mit dir.111 lume. pajura. Politicus ..re pier. aceea ca timpul trebuie sa curga intotdeauna in aceeasi directie. asa cum capul de pe 0 fata a unei monede trebuie sa fie invizibil pentru cineva ce priveste cealalta f~lta. lll~ alt mit platonic dezvolta ideea mai in detaliu. de catre eel care le-a Dar ramane de demolat 0 alta idee preconccputa. ca Irl_~dt~. reversul si contrariul a tot ceca cestim de aici. De fapt. acceptant ideea ca undeva. Ideca noastra obisnuita dcspre timp este ca exista un singur timp ce eurge intr-o directie ell 0 anumita vitcza.. Prill trecerea lui printr-un PIO. liindu-i inca de la inceputun. de la d ?tar~lt ~catrc inoeput.' Dc asernenea ne arnintirn si cealalta Ic!ee ea re-e~penmentarea aproape instantanee a vietii de catrc Oal11el~ll ~a.Ouspensky prill observ <II a faptului ca actiunile complicate e din visele noasrre sU~lt prod_use de evenimentul care ne-a trezit.. Pentru ca trebuie ca totul de acolo sa fie absolut opusul. pe 0 bobina.-' Ne\ll Model of the Universe. Deja am incercat sa desfiintarn ideea de viteza de eurgere ~i am ararat ca exista toate motivele sa credem ca viteza de curgere devine mai mica in urma noastra.I~c:or"Ia vltez~ potnvua. iar Soarta trecutului 0 data intr-un sens si alta data in sens opus. este si ea inversa..

in loc de a se naste din parnant si de a fi mancate. Dar daca timpul este inversat atunci efectul va deveni cauza ~i cauza efect. Accst manuscris este gasit in cele din urrna de un Shakespeare. copilarie. dau nastere. ar fi nascuti de pamant ~i vor fimancati de . Si iata. v . volume Ie sunt facute noi de aceste ernotii. ~a tre~e prin maturitate. tinerete. Dar in acelasi timp a spus ca acest pnn~lpn. Insu~i Platon nu se obose~t. care nu poate produce decat idei slabe. Ce . care incep sa vibreze si transmit sunete prin aer catrc laringele sau.in loc de a fi nascuu d: marnele lor si de a fi ingropati in pamant. aceasta cunoastere le da sentimentul ca ei sunt responsabili pentru t?t raul. inseamna asta? Inseamna ca universul este unitar ' \ si ca once parte depinde de toatc celelalte parti. asemenea oameni iau inauntrul lor. un Shakespeare? Oriunde in lumc oamcnii sunt plini de ganduri si sentimente nobile. aud si percep. nascute . EI descrie cum batranul vaintineri. iar dupa seeole sunt comprimate intr-un singur manuscris. nimic nu se poate schirnba lara a se schimba intregul.or f~ inoropate in parnant.natl~ umaria. [nversati timpul. Tot ceea ce acele milioane de oameni au simtit a intrat In el. Pentru ca asa si-a structurat Dumnezeu creatia: la inceput rasucirea unui ar~ datorata unei interventii mai inalte. Cum rarnane cu un mare autor.ndepartat~ mc~t I~U poate fi inventata. De fapt. ele sunt eomunieate ureehilor mele prin impulsuri nervoase. cititorii l-au creat pe Shakespeare. intensa si cu efecte atat de I. . deseresc in editii din ce In ce mai mici.' referinduse la diferitele varste ale cosmosului mal m~re. gandun lara v . eriminalul dd nastere omului ucis ~i devine responsabil pentru viata acestuia din urmd.e sa ne arate. bine~i rau. in care transfers emotiile lor mai inalte. 111 mitul Politicus. EI il aseaza pe masa in fata lui. Platon arata multe rezultate interesante ~I ncasteptate pentru 0 astfcl de schimbare. La inc~put trebuie s~ examinam ce sc intampla cu ideea noastra despre cauza ~l efect. se unesc. ~r fi. P~ntru ~a est~ 0 lde~ at. de oameni. pare ca dezvolta ideea ca timpul curge alternativ inainte si ~napoi. absorb cantitati enorrne de durere umaria si de ignoranta. In mine exista eauza a tot ceea ee vad. Eu creez calitatea luniii in care trdiesc. inclusiv microcosmosul omului. ciudate si tragice. ~h~1oameru ~l ":. acesta vibreaza prin simpatie si transmite impulsuri nervoase la creierul sau si la plexul solar. Dar.l trebuie sa se refere la toate cosmosurile. resentimentul meu este cauza furiei lui. Luati un exemplu simplu. Ganduri de resentirnent tree prin capul meu. apoi functionarea unut mecamsm de ceasormc sa cauza. tree invers prin presa. cu~ poate fi alt~el? Acum Platon. ~i suferinta din lumc. orice fenomen est~ legat de toate c~lelalte fenomene. cu ideea ca aceasta trebuie sa fie ~atur~ timpului in lumea invizibila. privit In cealalta directie. ~tl Pamantului. pe care 0 aud si devin of ens at. Privit dintr-o directie a timpului. el face 0 remarca inversunata. pentru cei mai erninenti oameni. cum acea~ta inversare a timpului ar schimba in totalitate rolurile diferitclor domenii ale naturii . In lumea invizibila timpul trebuie mear!fii in~ers. ernotiile lor produc in el 0 fervoare extraordinara plina de forta si intelegere. unde sunt convertite in ganduri si senzatii de furie patima~a. ceea ce urrneaza dupd este eonsiderat v efect. la momentul potrivit aceasta ~onna ~~nd arunc~t~ din morrnant iar intr-o zi sau doua respirand datonta expunerii la a~r. vlaga. Cauza si efect constituie doar 0 descriere a diferitelor crape Intr-o s~cventa temporara. Cand totul s-a transferat invers cl este plin de extaz si cunoastere. Platon pur si simplu ne lasa eu principiul. Sunt responsabil pentru orice mi se spune. Numai ei datorita legilor mecanice. Pentru marii salvatori ai umanitatii. Estc ceva prca p~ut~rn~cpentru !magl. intoarce paginile. salv~re ~I ~nce alta problema infruntatade om.. ceea ce se intarnpla inainte v . si cum Oame1111. Un om este furios pe mine. Daca mii sau milioane de oameni fac asta. se va micsora din ce 111 ce mai mult si va disparea.at de puternica. chiar existenta acestui principiu revolutioneaza intregul !10s~ru concept de timp. e~ fiintclc umane de acum. ei se pare ca ii..m~~ele lor. adica omul ar incepe prin clcmcntele sale care se asambleaza in forma umaria sub pamant.cum plantele. . luand acest principiu la o. lntr-o astfel de miscare a timpului filantropul ia banii de la eel sarac si il face nevoias.. Sa cxaminam mai in dctaliu implicatiile faptului ca timpul curge invers. cauza si efect. . Ei alcg volume cunoscute eu colturile indoite. cuvintele fug inapoi in pana lui. El descrie foarte viu ideea ca aceasta I-ar face pe om muritor.46 TEORIA VIETII ETERNE TIMPUL se considera IN LUMILE INVIZIBILE 47 exact al vietii omului in cele doua lumi.scara mal mare. ca plantele.

J: INVIZIBILE pot percepe aceasta ultima directie. a luminii din care au fost create Ja inccput. ~i cste ceca cc trcbuic Sci. Dar cstc asta torul? clcctronica. Evans-Wenz : Tibet's Great Yogi Milurepu. 9 singuri in cca molcculara. Du-tc imprejur. Stiu ca nici 0 satisfactie perrnanenta nu poate fi obtinuta de ei ca indivizi. vorn vcdca de cc accasta inversarc trcbuic sa fie astfcl. pana cand nu este ridieat intregul nivel al umanitatii. In aceasta ce apartine lumii invizibile. Iac aici. rctraindu-si viata fizica invcrs ~i sim[indu-sc pe sine drept cauzd in loe de couscciruu a roi ceca cc a experimental mai inaintc. ca bobinarca 5. Soarta este aeeea prin care omenirea clibereaza povara intolerabila a invatatorilor si salvatorilor in timp inversat. Stiu ca sunt responsabili de tot ceea ce a fost inainte de ei. lnainte sau ina poi este la Icl de dcparte.' Asrfcl striga Peer Gynt in ultimelc sale elipe. A5a cum toata viata pc care 0 cunoastcm acum se naste din Scare." Acest jurarnant se naste din privirea universului asa cum este.48 TEORIA VIETII ETERNE TIMPUL iN LUMIL. • Ibsen: Peer q\. nnscarea de-a lungul figurii lui opt sau a infinitului trebuie sa includa un cere inaintc ~i un cere ina po i. Daca dcseuam din nou cclc doua ccrcuri. Tirnpul ~i so arta nu astcapta nici un om .i rebobinarea filmului de cinema. si fuzionand impreuna ar reconstitui radiatia solara. Y. culorile din flori. S(lU clibcrarca. De la oameni. eu toatc cfcctclc pe care le-arn dcscris. deducern ca forma fizica trebuie sa fie perccptie • W. sau en spirclc ce sc rotcsc in scnsuri opusc din viziunca lui Er.' Spuse Boyg. aceea princare nivelul intregului estc rid icat. Exista ~i un alt efect ciudat al timpului inversat. o astfcl de inversarc a tirnpului. asa in timpul inversat sc va intoarcc acolo in mod incvitabil. in loc ca lumina sa creeze esenta si esenta sa creeze forma fizica. Scena 4 . Aceasta ar fi inspiratia lui Brahma din cosmologia hindusa. pana cand toata ornenirea nu este regenerata atat i}1trent! cat si il~ viitor. ei stiu ca ei si vas. Teate acestea par sa corespunda exact cu timpul de dupa moarte. adica. in loc sa fie primita de ele.. Oarnenii. Peste tot caldura ar iesi din pietre.. Pentru ca aeolo. Actul V. de-a lungul caruia sufletul ornului trccc prin lumca moleculara. lirnitati insa de iluzia noastra obisnuita de curgere a timpului intr-o singura directie. Nurnai cu ideea de timp invcrsat vcdcm semnificatia adevarata a juramantului lui Bodhisattva. miscarca in scns antiorar cstc timpul mversat. asa cum se intarnpla in lumea pe care 0 stim acurn. dizolvata [n.I1/. pare a apartinc naturii celui de-al doilca cere invizibil. asa in alt timp toata viata s-ar intoarce acolo. de a nu intra in N irvana pana cand nu vor fi salvate toate fiintele constiente si nu vor fi conduse pe calea starii de Buddha toate creaturile de peste tot. ar putea sa creada intr-o salvare personala si intr-un paradis independent de altii si de trecut. p. Cum poate fi aeeasta posibil? Inseamna ca eel. din nOLI. Asa cum viata noastra III mod evident sc nastc din Some. animale. ee sufera trebuie sa priveascd inainte spre salvatorul lor. razele ultraviolete din toate fiintele ce cresc. plante si pietre energia se ridica pentru a crea lumina care acum s-ar ridica de la Pamant la Soare. in timp inversat si deasupra timpului. Am vazut cum sunetul trece de la cel ce au de la eel ce vorbeste. Dar nu am observat apoi ca lumina ar iesi afard din toate creaturile. trebuie sa fie deja vindccati de ceea ce se va intampla. ~au timpul obisnuit. Planul cstc planul timpului: miscarca in scns orar in accst plan cstc inaintc. Acesta este sensu 1 ascuns al sortii.lunlru sau ill a1:11"<1 poteca estc la Icl de ingusta. iar cca molcculara III materia Din alt punct de vcdcrc accasta ar inscrnna rctransformarea corpurilor cclularc in lumina xolura.t~ mare de suferinta sunt inseparabili. ignorantul trebuie sa anticipeze iluminarea sa.

U~~~d scparata. intr-adevar. zoroastriene sau din Europa medievalasunt unanime In presupunerea existentei unui loc de pcdeapsa. "devoratorul mortilor". produsa de 0 schimbare in perceptia si intelegerea noastra asupra timpului este de fapt singurul tip de iad pe care omul modern este gata sa-l accepte.~l( c I' t I I tr cbu ic S'I cere trcbuic sa iasd din plaI111I. Iata lUI Lr viitorului.tot umpu . Aceasta figura.'"" ". cocxista sau era lks1. se spune. to ate textele vechi pe care Je-arn studiat . Psihologia secolului douazeci prcgateste oamenii pentru ideea unui iad subiectiv. . fi sim\~t simlllt<~~l . ' . care este 0 curatare.'~ nlC~ Inaintc nici limp inapoi.v"i viitor _ va [I dcsfasura! mal JOs. :::-. ~ . Pentru 'ca.' lui . a cornplcta imaginea trcbuic srI nc al~linli. De exernplu.1~1l1dl III "" pamphylianlii. R N F VII PIETRIFICAREA iN LUMEA MINERALA creata fost discutata de A ingrozitoaredacacare ardeja impresia raul neverosimilin viatasi fi de existent fiecarui om. in acel moment ar fi eliberat din ciclul de vieti si ar scapa totodata de judecata.I:~\ lll~lg~~t~(~l ~ l~~lll~: un sinzur ncrv sc poate intinde c a CICI~1 a l . ar fi extrem de In timp cornprimat rcvazutcu intreaga intelegere a tuturor suferintelor rezultate din el si a vinei proprii. . acestea sunt simtite de suflet inainte de judecatd. Conform Cdrtii tibetane a mortilor.' ." fi ~" ti . Acest tip de pedeapsa psihologica.a de tJlnp.trccldll:ll1. la judecata egipteana. ' . pcntru .. ce se 51 . 0 parte definita din cosmos unde sunt trimisi dupa moarte cei cu un trecut iremediabil de rau.' . se po ate pr~supune ca afecteaza aceasta judecata pentru mai bine. acolo asteapta monstrul Ammit. 'in mod simultan. :. asa cum 1111ma cstc IllSCP. . In vechea terminologie acest tip de suferinta este "purgatoriul". partial reptila.S.VI. dl~t:lc de Sortilc treculului. tm~~c dl~lIg~)~~l\~~ Bodh isattva cstc ll:s~parabl.i ca 'lCCSt cere cXlsla III a a l llnc. " "I" inima Totul cstc acolo unul ~I dO. daca sunt intelese coreet. . .50 T LOR I /\ V I L T I I L T I. ale carui falci de crocodil prevestesc to ate gurile de iad din Evul Mediu.~ al trcilca cere . .ccrcul lumu e~ectJOI:lce sau a cxis a un . Se afirma clar in fiecare caz ca aceasta este un lucru foarte deosebit de chinurile subiective ce se nasc din teroarea fatii de treeutul propriu.~l1 ~:. partial hipopotam. ~ sptritu Ul . Pe de alta parte adevaratul iad este intotdeauna ararat ca fiind un loc unde fiinta incurabil de rea ajunge dupd judecatd si din care nu se intoarce decat dupa 0 perioada imensa de suferinta. .Ud I .liI111){{1~/l. grecesti. CXlsl~l I~C!Cnt. Il~ 1I. va .. " . Totusi.11. pentru care cosmologia moderna stiintifica nu gaseste niciun loc.ud~~. ~. < sc-aflc la unghi drcpt fat. Viitorul 0l~lU1L~. la care s-au facut referiri mai sus. tibetane.. in~cstin si sattva. It~ 1 nsiunc Accst " '. .t. ~i. LIm intrcgul corp lung al sistcmului s~)lal: fara'lcuIg~~c.. '.~lcl nu.1:1T G\.1. dar nu admite posibilitatea niciunui iad obiectiv..al C~~Cd c~ ~1~~~S~~~~ll~ ~cdobal~dirca Intregului poatc mantui 0 taplura Pcntru = . picioa~c ~i po ale..cele egiptene. si. teroarea din propria minte.1 trcilca cere nu poatc fi nici cauza 111elc c~ pen ll~ c totl:~ C~stc unu. t' 1 tr C'1 .' dc. daca un suflet ar putea vedca asa cum este aceasta lume de teroare subiectiva ~i s-ar cai pentru ce este.Cl~ . '.ar~ltut cs:c continu u cu trccutul Sall. Timpul \d. prczcntului ?I conuus sirnu a~l \'.CI(i.

=r: C ' uvantu I' tibetan pentru lurnca iaduiui: "hung". cealalta . a ceca ce cste descris de catrc Er. Dar sufletul incurabil de rau. care altfel ar polua si infccta totul. EI pri:ea sufletcle ce sc dcparlau dupa ce au Iost . cca mai inccata si cca rna: ncschirnbabila parte a cosmosului. p. daca un suflet incetcaza sa se nasca aid. D.i'~bJ'fama pe e~re am c1aborat-o acum apare ca 0 '.illlr-Ull loc uimitur ill care crau doua Guri dcxchixc ale Ioarte apropiate ~i deaxupra lor dou{l (juri III eel' III sus. _c~a mal dcnsa..~cnt~lln. citat de J. ccreunl. cadc cu capul in jos de la mijloeul podului catre abisul iadului de dedesubt. iadul apare reprezentat in exact acelasi sens ca un incinerator cosmic.oasa. Sufletele drepte il traverseaza in siguranta cu ajutorul constiintei. dintr-un lac de foe.. pure. o imagine vie a aceleiasi idei este transmisa de invatatura zoroastriana. C. ce se intorc prin cclclultc dou:l gun.. cere in singura dimensiunc ramasa. In considerarea starii moleculare si electronice a matcrici ajungem la concluzia di trebuie sa existe si tdrdmuri superioare pentru sufletele ce se inalta. murdaritc pe drum. privea sufleteh. uncle urcand din Piiman!. .::?rept cai. dupa multe vieti petrecute alunecand pe 0 panta.adiect ScIcazi tntr-un alt. . . . Daca ~epc. Aceste reprezentari ale iadului sugereaza ideea ca trebuie sa existe In lumea sufletelor oarnenilor.. Transpus in climatul si obiceiurile Europei. .. de parte: ~ar JudeciHorii statcau Intre accstc deschideri ~i. Ne rcamintim )_ A~I ajuns in accst puncr din nou de viziunca lui Er. un suflet inceteaza sa se mal nasca Dar unde se duce atunci? Cum nimic nu poate disparea din univers.. una 111 sus 111 care suflctcle se ridica si una de la care sc intorc.lOS ~SlC)10sibil sd cazi de pc puncrul de Illl<llnire . y. ~l din sus. inscauuia "cazur" .ep) exacla.'. Evident ca devoratorul • P. uncle pnn GunIe Cerului. dllpa ce se~lllllla. asa cum anterior.. Trebuie sa existe un tdrdtn inferior celui al vietii organice. In miscarea de-a lungul unci spirale descendente. pc cei ncdrepti ii trimitcau pc calca cc ducca III stanga JOs. acopcritc de pral ~I allele coborund din Cer. 0 modalitate de consumare a deseurilor. pentru sufletele decazute. a ceea ce este de neiertat iar pentru egipteni simboliza un fel de gunoier cosmic teribil. atunci la punctul de ll1tcIseqle . ')3 ridica .52 TEORIA VIETlI ETERNE PIETRIFICARLA IN LUMLA MINIRALA •• 1 ~. I al11all~uIul. cu exceptia dizolvarii intregului. .locul de intalnire a tuturor lumilor .. devenind inspaimantat de marginile ascutite. discutand de eterna intoarccre vorbeste de posibilitatea ca un suflet "sa moara". este mancatorul de inimi. din Cer .~1 din ce In ce mai rapid.. Pavry. Aiei marea intersectie dintre drumuri~i mornentul de judecata dintre vieti este ilustrata de impresionantul Pod al lui Chinvat. allele prin una din Gurilc Pan~alllultl1. Deci cade din eiclurilc evolutiei posibile.\ce~l ccr~ ~puS_CCIUlelectronic sau solar trcbuie sa coboarc 111 celt mal J.l un fi~.intr-adcvj} l1~-~r aparea dou~ intrari in lumca clcctronica sau in cerc:d ~lV!n. doua inrrari In ccrcul nccunoscut.. pi onuntau . Putern pre~upune ca unele su~e!e all devenit pre a corupte sau prea rigide pentru a servi III continuare in forma lor veche si trebuie deci indepartate pentru sanatatc~ gcn~l:ala.." Aceasta imagine a Podului lui Chin vat este izbitor de ascmanatoarc cu locul din diagrama noastra unde se intalnesc edc trei cercuri ale diferitelor existente. a carui functie era sa inghita murdaria sau gunoaiele ornenirii. o astfel de disparitie din ciclul obisnuit al vietn ~I rnortu a fost vizual izata de Ouspensky care. 497 • The: Iranian Hundahishn. p. . "adica. le porunccau cclor drepti sa () apuce pe deschiderca dill dr~apla.1l~de:ale. D. Ouspensky: A ''11'\1' Model of/he Universe. Cl.. de asemcnca. de ascmenea . D. ca si in fiecare casa ~i oras. sigur inseamna disc naste in alta parte a cosmosului. The Zoroastrian Doctrine 0/0 Future Life.:..

In acelasi mod Cartea tibetand a mortilor vorbeste despre perioada imensa de existents in lumile inferioare - ~e-a. Mult din anatomia lor este asernanatoare cu lernnul.fi~nd mineral i~.cazand in el~ v~i trebui sa induri suferinte de nesuportat.a~a Clll?~ am incercat sa ne imaginam efectul vitezei .l copacl. 800 de ani. tare. precum si pentru cei ce au fost ucigasi.~te~·ie celulara ce exista si mai ~1Ult. sIa~ierea si pulverizarea ~l natura indestructibtta a fiintelor ee trebuie .Wenz: The Tibetan Bnok of the Dead. de existenta. Putinele animale ce d~pa~~s~ 2~0 de a~l. Cu. Si Cl sunt exceptn. siguranta ca atunci cand ajungem la al doilea sau la al treilea pl~nct al acestui cere de jos. 126 w. Aici este limpezita ideea des pre timpul mai lent. Pel:tl u ca_ ~s~a implica ~l pierderea puterii de a schirnba sau imbunatati.pentru toate nedreptatile savarsite si pentru toti oamenii carora le Iacuse un rau.des~. am ~~I:n~l mult. perioadele de marcare a existentei in lumea iadului vor fi aproximativ 80 de ani. p. fratele si pe multi altii acum 0 mie de ani si care incearca acum sa se intoarca in lurnile mai de sus. ~~llm~ ?e piatra". Un astfel de grad de fixitate sau duritate a fost !::t~td~auna . Tara sa intre de loc in tot parcursul vietii pe Parnant. car~ ~ste sin.as~a ultima idee este socanta. Ace.~a. el rnarturisi ca plata lor este inca si mai marc". . Dar continua a ne releva existenta unor posibilitati si mai teribile: "Pentru cei ce au luat in ras pe Zei si pe Parinti ~i pc cei care i-au respectat pe acestia.. frigulsi caldura intensa. t Exact aici cste cheia pe care 0 asteptam. AnuI:llt... .La !nodul general. putem spune ca singura materie ce poate ll1~ura m~l rnult de doua sau trei secole este de natura minerala. Sa continuant viziunca: dispar si una din care ar tirnp ce nu eXIst~ un t~rmen sigur de iesire". mareat de perioade de 800.man. in Si spuse ca toti pe masura ce vin .:rei. o a~tfel de penoada. Y. ne putem gandi numai la pierre. Descnenle iadului abunda de metafore + i' Mill/rile lui Platon. astfel se race cii pretul pentru raul Iacut este platit de zece ori. m. focul si gheata. durata mai lungd si densitatea extrem de mare. ar putea sa reziste _OO~ ?e.tele omenesti care s-au pietrificat. dU~lfic~te mat. 8000 de ani si 80000 de ani.gura.~is. Er. a tllnpu. des~ol?enm fenornenele depasind marginile Iurnii organ ice a carer matene c~lulara nu este suficient de durabila pentn.~rc ~ recunoastem ca fiind caracteristica celor mai mad crirninali. .dure t?at~ ast:a timp de nenumarari ani. pierderea posibilitani de a riposta pe. In iad totul estc de zece ori mai lung. Pentru ca atunci cand ~1eam~ntl1!l de ~es~rieril~ din toate timpurile despre torturile ladulu~. asa cum bebelusii pot pieri in lumea celulara la nastere. ~ec~t ~rice duritate proprie ?m~nlIll.a u. c. frazele populare ca . pare a vizualiza 0 scapare la primul punct marcat si ca sufletele pot sa moard icsind din lumea iadului si sa se reintoarca la lumile inalte . fosilizat II1tl-U~1 . una in jos in care sufletele putea sa se iveasca din nou. mm~a?e ~remene .ntmuI din timpul batranetii. dupa 800 sau 1000 de ani. prin analogie cu diviziunile celorlalte cercuri. nu putem decat ~~l ne gandim ca aeestea sunt infloriri imaginare ale ideii ~II~ple ea sufle. stejam ~l sequoia. Lumea iadului este 0 continuarc a progresiei logaritmicc a timpului (care ne-a explicat noua atat de multe).m put~a irnagrna sernnificatia unci astfel de incetin~ll a timpului.0 ?l 80000 ani." ".. se retrag cu bucurie pe pajiste si se aseaza acolo ca intr-o adunare . "voinja de fier" si asa mal departe.unii dintrc ei jelind ~i plangand cand isi reamintesc toate lucrurile ingrozitoare pe care le-au vazut si suferit in calatoria lor subpamanteana . 109 .54 TEORIA VIETII ETERNE PIETRIFICAREA iN LUMEA MINERALA 55 abisal. . dar a fost intors pentru 0 perioada si mai lunga si supus la torturi si mai inspaimantatoare. pentru fiecare de cate zece ori. p. Aceasta inscamna ca Iiecare pedeapsa are loc intr-un interval de 0 suta de ani. Si el da exernplul Regelui Ardiaeus din Pamphylia care si-a ucis tatal. de zece ori mai lent. Dar pentru a _face asta ei renunta nu n:lInat la posibilitatea de senzatn ci ~l la cea de rniscare.metale ~l fosile sau rama~ite pietrificate ale unor creatun ce au trait candva. numarand posibila salvare a vietilor rele in de zece ori durata lor pe Pamant. ca elefantul si broasca testoasa grgantica.lul 111 lumIl~ moleculare si electronice? Incetmll1? timpul dincolo de . .. Evans.. Astfel incat.. ~l-a~1 sacnficat toate sensibilitantc mai subtile pentru ~ devia greutatea si duritatea in ascunzatoarea carapacei. pentru ca 0 suta de ani sunt numarati pentru viata unui om. dar in directia opusd.el spuse ca a lost de 0 mie de ani . si discuta unii cu altii .

' tarati peste tepe de fier. In timp ce "blesternul cel vesnic" este 0 imagine pitoreasca pentru ideea ca aici vorbim despre procese geologice si timp geologic.e. lara putinta de scapare. il face casa lui Satan. din The' Book ofCrafi ofDying. EX3et la fel s-ar putea spune despre 0 bucata de piatra sau 0 badi de fier. P?t ~ din ~10U absorbite in structura viejii organice. lacuri de fee §i asa mai departe . A~a cum am vazutsi in alta parte. Evans-Wenz: The Tibetan Book-o]' the Dead.119 . una dintre ororile cele mai groaznice ale acestuia fiind dear absenta luminii. Topirea datorita calduri! vulcani. este ca cei ce sufera sunt reprezentati ca fiind intr-un fel transformati in mineral sau ·ata~ati [ormelor minerale. inchisi inrr-o casa de fier Tara usi. etc.p.. dueand .e.ca si sarurile mineral~. Acel punet. in interiorul pdmdntului.' Singurul lac din lumea noastra unde lumina nu patrunde niciodaui esse. Este taramul "intunericului Stygian". Singurul lucru comun din toate. respiratie si vant. au intrat 'ill lumea minerals si si-au asumat. si totusi nu sunt capabili sii riposieze. M. pana in punctul in care. personificand intreaga idee de densitate si gravitatie. Y. 57 minerale si metal ice.. Canto xxxii.. Chiar ~i cat de putin sub suprafata Pamantului ceca ce devine aproape de nesuportat * The Theory ofCelestial Injiuence.. atmosfera. * Cobcrarea sprc centrul Parrtantului esle din punct de vedere stiintifie 0 coborare spre 0 densitate din ce in ce mai mare. Intr-un tablou tibetan al iadului vedem pacatosii incovoiati de greutatea unor stanci. Chinurile iadului ar putea fi descrise unui geologeu imaginatie. tararnul metalelor (barisfera) ce acopera un miez necunoscut. Si asta in . Spre mijloc.actnmea vanturilor inghetate. Acum devine mult mai clar de ce to ate descrierile iadului 11 plaseaza pe acesta in lumea de dedesupt. pe care Dante. straturile subterane de parnant reprezinta taramul mineralelor (Iitosfera).in ~ucati. M.iau fost intr-un fel transformaiein min. Ei au deveuit cristalizati astfel incat sa suporte torturi Tara de sfarsit. raul extrern. ciea 0 spargere a acest~i cristalizari gresite prin procesele norrnale de rafinare natura. prin care sunt eorodate si pulverizate treptat. versullOS t "Orologium Sapientiac".. ' Toate aceste asa-zise pedepse pot fi asernanate cu cele din viziunea 'iadului din Europa medievala maiales din Infernul lui Dante.56 TEORIA VIETII ETERNE PIETRIFTCAREA IN LUMEA MINERAL. t~'pi!i in cazane de fier. asa cum fiintele vii ar face-o. rna inrristeaza eel mai rnult absenta Fetei binecuvantate a lui Durrmezeu''. Dar sunt fenemene geologice descrise ca ~i cum constienta umana ar fiatasata lor. asa cum cele despre paradis ~e refera la aer. ci si cea mai departata de lumina Soarelui.procesul In care au devenit rezistenti ca rnineralele. xxii Dante Alighieri: "Inferno". fiind umpluti de metal top it. Toate "pedepsele" descrise corespund de fapt proceselor prin care rigiditatea rnineralelor ~ia metalelor este inmuiata in natura. ei nu pot sa moara. Aceasta inima a Pamanrului nu este numai zona CtJ' cea mai marc densitate din lumea noastra. uncle se unesc toate substantele. Astfel incat torturile "eterne" apar acum nu ca pedeapsa sau rasplata Tara nici un seep. COIllper. granitul eel dur peate deveni parnarrt fertil. 0 soarta minerals.? decat cea a acizilor om Bineinteles ca acesta cste centrul inimii Pamantului. I-a descris ca format din sfere concentrice. sursa intregii vieti. cr1iparea ~idezmembrarea datorita inghetalui puterme. Cap. am putea spune ea acestea par a se referi la sufletele uman~ care intarite afara de orice asemanare cu umamtatea si pagl~bite de toata sensibilitateaorganica prin crima persistenta.&rale. la care dintoate partile sunt trase Cll greu Teate substantele grele. de densitate si inertie de neimaginat. interiorul Pamantului si oricine a coborat in mine sau in pesteri adanei va intelege emotional ce irnplica asta. "Torturile" se datoreaza rezistentei complete a pietrelor si metalelor la orice influenta mai putin violenta puternici. eel. "Lumina lurnii BU 0' vci mai vedea " asa cum se spurre in "Orologium Sapientae". ca tranzitia pril~ care peste multe mii de ani. F.toate aceste sunt fenomene geolegice.».\. Daca am putea face un salt indrazue] eu imaginatia. intr-adevar. "trecand peste toate chinurile si durerile. Acesta este intr-adevar principiul exprimat de Dante in deserierea Inferrrului care. a zdrobirilor masive sau a teribilelor extreme termice. grele . taiati . Ij 10 W. cu 0 densitate din ce in ce mai mare. versul 72 ~i Canto xxxiv.. A~a cum se subliniaza intotdeauna in ideea de iad. situat in interiorul Pamantului.

Ch. 0 cadere inapoi prin timpuri pana la haosul primordial. engl. de la inceput. 0 greta in parnant. cazan de topl~·e. Ingerul fiecaruia il alunga in Tartar. catre care ducea Gura Parnantului unde curge mult foe. 0 astfel de "top ire" a forme lor rigide a celor care ~i. este. materic prima robusta. Aceasta este Naraka hmdusa "situata sub pamant si sub . adica. pasari. Myths ofBabylon atul Assyria.. de 11.' A o coborare in iad estc astfel 0 calatorie inapoi pe scara evolutiei. intuneric. vesnic.221 . Este capatul. 2. locul unde sufletele pietrificate sunt topite prin procesul cosmic simbolizat de Ibsen in Peer Gynt ca Modelar. 5. de unde trebuie sa inceapa urcusul imens catre cunoasterea lui Dumnezeu. lumea in care praful este painea lor si mancarea lor este plcav~n.. p.ape". zei si spirite eliberate. reabsorbita in forme ce cresco Am vorbit deja despre procesul prin care granitul poate deveni argila si aceasta la randul ei va fi incorporata in plante si animale. st mal mult ce patrunde chiar prin Pamant.. cea mal mare dmtre toate. E. rigiditate si incetineala neverosirnila si obositoare a timpului. taramul mtunericului ..tie c~ masurile umane de timp. pentru a simboliza faptul ca acea parte din el a murit Toate descrierile iadului cornbina aceste trei idei mtr-un fcl sau in altul .. p.Wilson. in compara. I~dul este 0 Ilustr~re din punctul de vedere uman. Edwards: The Pyramids ofEgypt. sfinn. panii cand este obtinuta eliberarea finala . unde sunt mari ral~ri de fo~ si multe ra~ri d~ noroi . de H.58 TEORIA VIETII ETERNE PIETRIFICAREA IN LUMEA MINERALA 59 dupa un timp este nu numai a?se~ta cornpleta a formelor si culorilor cunoscute. ci si s~mtul stra~iu ca fel. drumul de p~ care calatoru! nu sc mai intoarce niciodata.c~re sunt dependente de lumina... Atat cat putem judeca. trebuie sa implic~ in mod me~ltabll 0 suferinta uriasa.VI. V. prin aceste etape fiintele care sunt.214 lui Ishtar in Aralu. scopul iadului este de a imbunatati proces~l~ gr~~lte din punct de vedere psihic. casa in care eel ce intra nu mai iese . Vol. p. a acestlll.ideea unui taram subteran I~ineral sau vulcanic idcca de intuneric si ideea ca acolo timpul este imens d~ lung.! Acesta est~ Amentet-ul egiptean. p.# The Vishnu Purana.-au pier~ut puterca de dezvoltare. Aralu babilionean "taramul Fara-de-ll1toarcere. ~i din locul acela ei nu mai ies''. 0 scufundarc in densitate din ce in ce mai mare. al ~ManI Piramide printr-o camera intunecat~ stanco as a sl~uat~ la ~ suta de picioare sub pamant. Book II.. a naturn ~I a cresterilor . reprczentat in planul ~cosmologic .:I: Aces~ta. trad.. In mod evident lum~n~ este mtr-un. care poate fi folosita din nou la timpul cuvcnit. eel care sunt considerati incurabili. sun! lucruri neanimate... fara de sfarsit.. citat de Lewis Spence. Book II. =: I' * 1 Coborarea The Vishnu Purana. trad. a carei podea este lasata fara forma si de la care un coridor conduce catre nimicul De aici nu exista nici 0 cale mai departe.clrea este imposihilc"i acolo.: Ace~t~ este Tartarul Grecesc. Unei astfel de idei i se da exact aceasta conotatie in Vishnu Purana: Diferitele etape ale existentei . animale. H. 130 Miturile lui PIal on I. \VilsOI1.. S. in iad sun! destinate sa mearga. din nou. fiecare etapa din aceasta succesiune este de 0 rnie de ori superioara celei anterioare. casa in care cei ce locuiesc nu vad niciodata lumina . pesti. fe! hrand pentru partea ernotionala a om~Illll ~lputen: I!-umal sa luarn ideea consernnarii sale intr-un lad rara lumina. Ch. Atunci. oameni. pana la starea lor ongmara de d9~·.1-1.. 88 .

nobil nascut. sa judece natura proprie in relatie cu a~east~ realitate si sa-si revizuiasca atitudinea sau.JUDECATA SAU REINTRUPAREA 61 VIII JUDECATA SAU REiNTRUPAREA ideea de Judecata introduce conceptul pentru fiecare viata. ia forma statica. se apropie din ce in ce mai mult momentul in care totul se coaguleaza. 0 teava sau in stropii de pe parbriz. 0. Studiul nostru detaliat asupra cresterii serveste numai la a dezvalui un proces in curs de desfdsurare.l. intr-o stare de asteptare.lll1ele acelui lac de nastere vor straluci atunci deasupra ta . Corespunzator Cll Judecata. de la care deodata "vei rataci la portile pantecelor.ul. adica lichidul este inzestrat cu forma. impreuna cu sutele de gene ce formeaza AN toate invataturile L.e. Cap.timp ve~ avea vedenii Cll barbati si femei ce se unesco In o~lce contment sau loc unde va fi sa te nasti se.t de 0 Este chiar aceasta dorinta foarte arzatoare cea care precipita cristalizarea la care ne-am referit conform invataturii tibetane.adica. Dar. pana cand gheata piere din nou.ie hotdrdre finald caracteristicile. sanguin. sinele ne este prezentat ca fiil1(~ atra~ in mo. Evans-Wentz: ClIrtelllihetlll)(1 II mortilor Mit urile lui Platon .ur iar sutletul in lumea moleculara cu stare a de apa. asa cum in Mitul lui Er sufletele speriate de tunet ~I cutremur "se vor inalta deodata din locul acela catre diferite alte locuri pentru a se naste in carne ivindu-se brusc precum meteoritii". "intrupata". asa cum era. procesele cresc din ce in ce mai lent. cand cercul s-a intors inca 0 data spre debutul vietii fizice. Nu se poate spune ca individualitatea intra intr-un mOI1_:ent u~terior. Pentru sinele individual 0 astfel de judecata va fi cristalizarea sa intr-un anumit tip de corp fizic.. creatorul * + 60 The theory oj Celestial Influence. gandi. Pentru ca astfel inzestrat. probabil ca intreaga sa soarta vor fi determinata de 'tipul' acestui trup . Putem compara spiritul in lumea electronica cu starea de ab.. sensibil. embriologia moderna. vei ralaei ici si colo cautand un trup. cristalizeaza... zbatandu-se sa descopere punctul de unde devin incipiente aceste caracteristici fundamentale.ternperat. Bruse intr-un moment cunoscut exact in fizica are loc inghetarea. este impinsa inapoi chiar spre momentul conceptiei. 12 W. in limbaj religios. Momentul inghetarii poate fi privit ca "judecata" pentru apa. r~bui. in ~cest. In Cartea tibetand a mortilor. Pentru ca semintele ei au fost deja sernanate ~I se pot dezvolta mai departe doar in modul in care se dezvolta. zboara impreuna intr-un model individual ~i de neschimbat. Aceasta forma depinde de situatia in care se afla apa in momentul inghetarii.. 'Acum sunt mort ! Ce sa rae?' ~i tiind apasat mahnire intensa ." . nu se mai poat~ schimba nimic decat reincalzind-o la 0 temperatura mal marc . impulsiv. Cat de mult poa~e sinele sa dobandeasca din aceste vieti extrafizice trebuie sa depinda de pregatirea si gradul sau de libertate dintr-un punct de vedere pur material. Apoi. ca acela demonstrat de tlorile de hartie japoncze atunci cand sunt lansate la apa. pr~v~t ca judecata sau ca inghetarca t caracteristicilor fiintei individuale intr-o forma permanenta. imediat inainte de descricrca sccnei Judecatii. ' Apoi urrneaza chiar 0 descriere a Judecatii. * Sernnatura intreglll~li corp de mai tarziu este deja inscrisa in miscarile convulsive ale conceptiei. exista 0 descriere foarte vie a sufletului dezintrupat care tanjeste dupa un trup: Vei . maniera sa de perceptie. posibilitatile sale. Astfel ca acest moment daca exista v~e~l11.. in care s~lf1etlll i se distribuie un anume trup. Y .d irezistibil in pantecul din care iti este destinat sa. este descrisa in rugaciunea facuta zeului Khnernu in ritualul egiptean. Toate acestea vor fi subiective si in tot acest timp soarta individuala este. Tot timpul temperatura scade. . Ni se spune ca deja in acel moment cromozomii.. sa se 'caiasca' in mod corespunzator. 0 data inghetata. te nasu. cu defecte sau oricum. Trecerea spiritului ~i sufletului prin lumi poate sa-i acorde sinelui individual destule oportunitati noi pentru a percepe cosmosul asa cum este acesta. Aceasta idee a Judecatii ca fiind momentul. Acum. fie intr-un vas. tu.

Zeificarea sau raiul au ajuns sa fie reprezentate ca fiind telul normal al sufletului unui om dintr-o anumita casta. de mii de ani nobilii egipteni si-au exprimat prin mumiile lor convingerea ca s-au abtinut de la to ate relele. p. acei filosofi care au studiat acest lucru cu un grad oarecare de autenticitate. Pentru a arata asta. In al doilea rand au incercat sa afiseze intreaga ierarhie de lumi . purgatoriul. dintr-un punct de vedere aceste imagini ale Judecatii aveau rolul de a simboliza 0 repartizare final a a fiintei urnane dupa fiecare runda de existenta. din nou in timpurile noastre. raiul. Aceste trei drumuri de la fatidicul Pod allui Chinvat sunt exprimate in legenda zoroastriana cu 0 claritate aproape naiva: "Oricine ale carui fapte bune sunt cu (rei grame mai multe decat pac ate. pot fi unificate si reconciliate toate punctele de vedere descrise mai sus. Judecata a fost apoi descrisa ca fiind momentul solemn in care toate partile constituente ale oamenilor si toate momentele trecute de bine. privind soarta sufletului dupa moarte. A. si vizualizam Judecata ca avand loc. fiecare cu scara sa de timp.prin inaltare in lumea raiului. se duce in Rai: oricine ale carui pacate sunt mai multe. Totusi. pr111 coborare in lumea iadului sau prin reintrare in lumea pamantului intr-un corp similar cu eel in care salasuia inainte. Toate aceste relatari sublinieaza faptul ca la aceasta intersectie to ate aspeetele omului. iar la cei care sunt egale. ea Nietzsche si in special Ouspensky. se duce in lad. diu sau indiferente sunt aduse irnpreuna si sigilate intr-un organism potrivit si 0 forma de existents. p. Pe de alta parte. pamantul si iadul. Pentru oameni si religii diferite. se pare ca vedem trei directii pe care sufletul poate merge sau poate fi intrupat. 118 Artak Viraz Namak. acest ultim punct de vedere ar putea fi mai general aplicabil. temeri si afinitati fundamentale ale sinelui 0 incredinteaza in mod inevitabil. cei ee au inventat aceste compozitii extraordinare au trebuit de asemenea sa vizualizeze diferitele parti ale universului eu care sunt coneetate aceste sorti diferite si de asemenea relatia dintre ele. D. Putem intelege acum de ce toate reprezentarile cu adevarat traditionale ale Judecatii par atilt de extraordinar de complicate. C. The Zoroastrian Doctrine of Future Life. A vand in vedere mediocritatea majoritatii vietilor obisnuite. trebuie sa se uneasca si sa sustina marturii in ceea ee-l priveste.catre cea ale carei fapte. Wallis Budge: Egiptian Ideas of the Future Life. ca fiind regula si omit aproape integral ideea de rai si iad. damnarea ~i renasterea umaria sau recurenta . se pa~e c~ su~t trei alegeri de renastere . Deoarece reprezentarile se straduie sa simbolizeze intr-un singur tot cele trei sorti . de la iad la rai . datorita tipului si naturii lor al~ amplificat apro~p~ _i~t?td~auna una sau alta sau doua dintre aceste posibilitati ~1 aproape niciodata nu au reusit sa le considere in mod egal pe toate trei. Astfel.eliberarea. Daca acceptam ideea acestor trei posibilitati sau drumuri putem intelege de ce diferitele conceptii existente in diferite secole. ~~n? ~i-a terminat ciclul de vieti in stari succesive ale matenei ~l fiind acum pe punctul de a intra intr-un nou ciclu." Dar este aceasta recreare a unui corp organic singurul rezultat posibil al Judecatii? Ce alte sentinte se pot da acolo? Daca ne intoarcem la diagrama noastra cu cele patru cercuri. care este prezentat intr-un lo~ in momentul in care modeleaza un om pe 0 roata a olarului. doar cu acceptarea celor trei posibile sorti ale sinelui irnpreuna cu tot modelul eosmic de care dcpind acele posibilitati.62 TEORIA VIETII ETERNE JUDECATA SAU REINTRUPAREA 63 corpurilor. Pe de alta parte. l~ pu~~tul de intalnire al acestor lumi. ca vor fi aparati la judecata si trebuie neaparat sa devind Osiris. au subliniat ideea recurentei sau a reintrarii intr-un cere similar al vietii fiziee.care sunt deschise sufletului dezintrupat.de la cea mineral a la eea electronics. 91 . par atat de contradictorii. Pavry. ramane In Hamistikan pana la viitorul corp sau la reinviere". in • ~ (l Sir E. Astfel. asa cum am incercat sa facem intr-o forma foarte simpla prin celepatru cercuri unite. chiar si cele mai secrete si ascunse. adica sa intre in lumea raiului. citat de J. ell timpul diferit. iar cealalta posibilitate egala a cazut in uitare.~ crestinismul medieval tarziu doctrina iadului a devenit atat de sinistru exagerata incat numai 0 viata de 0 sfintenie speciala putea sa salveze omul de la acel teribil decensus in Averno. de a carer existenta el este in mod normal inconstient.

C. M.11Jversal d~sc!IS c. in cea egipteana Osiris. prezidata de Yama-Raja. iar divinitatea potentials a sufletului a~ev~rat. Anubis cu capul de lup din Egipt si Shinje Cll capul de maimuta din Tibet. in cea zoroastriana Ahura Mazda. pnmul judeca pe asiaticii morti.. faptele r. faptele sale bune. Judecata este 0 drama jucata de diferitele parti ale naturii umane si in care propriile functii sau energii sunt in rolul de acuzat. asa cum Hristos in aspectul sau de barbat a trait in Palestina la inceputul erei noastre. Si suntem si mai uimiti de complexitatea structurii umane reprezentata acolo. Cateodata. 0 triada de gardieni ai balantei transmit mult ~nai v!lI impre~ia unui proces natural. D. 85 Miturile lui Platon FUIZIrf Viraz Life. M. In nrnp ce 111 traditia greaca ~had~mantus. In procesul de cantarire din traditia tibeta~a. Comper. protectorul si salvatorul omenirii. Aceste legi.Sfantul Mihail icrestinul.a fiind cdntdrirea in balanta. editata de F. Y. Pavry.~al~en ~lIriu si i~ cantar~~te pe cei d: epti !$1 pe cer rai . ingerul sau pazitor. care este ca §i cum ar fi stapanul. t * w. sau Spiritul Mortii eu Cap de TaUL Actioneaza astfel in cat sa recunosti accasta. ce provin din continente diferite inregistreaza in enurnerarile lor diferitele parti ale omului. sau zeu sau demon. Oricum. in cea tibetana Yama-Raja. Dar devin extrem de interesantc atunci cand In cazul celei din urma 0 astfel de recunoastere a datoriilor este combinata cu ideea de Oglindd a Karmei. Aeacus si . EI este atat spirit universal cat ~I spiritul pnn care acest individ poate sa devina una cu aC91 univers in lumea electronica. The Zoroastrian . p. produs de mteracnunea a trei forte. Este evaluarea fiintei um~ne pnn operarea legilor naturale.Mil~os stau impreuna in pajistea din Rascrucea deDrumuri.ine are loc acel proces care es!e _u." Dar c~ este ceea ce se cantareste implacabil? In versiunea zoroastnana sunt faptele. al doilea pe cer de rasa alba. p. in care judecatorii pot vedea etalata ll1treaga viata parnanteana 'l si impotriva inregistrarii -----------------------<:> ( Artak Doclrine % o Namak. cuvintele si gandurile rele ale decedatului. tortionar. pentru omenire. In fat~ acestei auto_ritati div. in traditia zoroastriana ingerii Mithra ~i Srosha il ajuta pe "Rashnu eel drept care ti~le ~n 1~1ana ca~tar~~. unde muribundul. aparator si Inger ce inregistreaza totul. acuzator. constiinta sa. si cele cinci simturi sunt reprezentate ca jucand un fel de repetitie generald pentru Judecata care va urma dupa moarte. ~ine a~um la Judecata. In fiecare caz Judecata este prezentata ca avand loc sub obladuirea unei fiinte supraumane. sufletul sau. arhetipul divinitatii incarnate si exemplul omului care a devenit divino EI reprezinta in acelasi timp divinitatea Evans-Wentz: Cur/ell tibeuuui a morular The Book a/the Craft a/Dying. In fiecare caz aceasta fiinta ce prezideaza este atat zeu facut om cat si om facut zeu. Astfel de idei sunt familiare. Cartea tibetand a mortilor este din nou cea mal precisa. pe celalalt taler al balantei. incea greaca Zeus. care sunt cantarite fata de cele bune. In scena tibetana un spirit rau goleste pe balanta un sac de pietrioele negl~e. ca Lamentatia muribundului. a avocatilor si acuzatorilor. In Judecata crestina acesta este Hristos. sunt personificate in scena judecatii de cel ce manevreaza balanta . la care faptele bune si rele ale mortilor sunt Astfel. citat de .' Suntem socati de fclul in care descrierile separate de mii de ani.64 In privinta TEORIA VIETII ETERNE JUDECATA SAU REfNTRUPAREA 65 Judecatii. la sfarsitul acestei relatari este adaugat urmatorul avertisment extraordinar: In afara de propriiIe halucinatii. in realitate nu exista astfel de lueruri in afara propriei fiinte ea Stapanul Mortii. Shinje este asociat eu Wang-gochan eu capul de tam ~I Dul-gochan cu capul desarpe. in prezenta zeitatilor. Aici este descrisa 0 scena foarte detaliata si simbolica a Judecatii. Stapanul cantarite intre ele de puteri cu capete de taur si maimuta. in timp ce spiritul bun sau Ingerul pazitor goleste un sac de pietricele albe. Rashnu zoroastrianul. datorita carora ceea ce este mai user si mai cald se ridica in mod inevitabil iar ceea ce este mai dens si mai rece coboara in mod inexorabil.cle ale decedatului. iar al treilea in "rolul conducator" actioneaza ca arbitru final. Cantanrea reprezmta 0 judecata absolut irnpersonala 0 m~surare obiectiv~ a densitatii. care se spune ca so incarneaza In Dalai Lama. furiilor. 137 Yuma-Raja in aspectul sau pamantesc principal este Chenreezigs. Aceasta idee a fost adoptata in mod intentionat in unele scrieri medievale." acestui aspect subiectiv sa~ autocritic a~ zelos al Mortii.I.

Y. reprezinta Lin complex de idei mult mai subtile. Privind la aceasta cantarire inevitabila. Aici inima celui mort este cantarita iar deoarece sufletul si forma vechiului sau trup sunt aratate separat. 1580-4 Ab. sunt aratate celelalte parti ale omului mort. zboara deasupra. asteptdnd sa primeascd pecetea caracteristicd ce va fi detenninatd de Judecatd. Mauritiu" putea sa arate marele stalp de lumina prin care sufletul martirului se va inalta la ceruri.. Astfel~ ~ste cercu! complet si rezu1tatul sau rasplata acestei Judec~p este deJ~ cea care intra pe scara dinspre mana dreap~ta. lx Sf Luca. adevar si in special ceea ce ar trebui . Evans-Wentz: * Carrell tibeuuui 1I monitor EI Greco in "Martiriul Sf.. adica dreptate.66 TEORIA VIETII ETERNE . in balanta cu capacitatea sa originara. Oglinda Karmei. supravegheate de Renenet si Maskhenet . o.fie individul. dreptatea etema ~I 0 noua cantanre izvoreste dm cea veche lume rara de sfarsit. 0 astfel de inregistrare cornprimata asigura ca to ate conexiunile si consecintele sunt vazute in mod inevitabil si ca judecata este absoluta. determina exact noul corp in care se va naste sinele.JUDECATA SAU REINTRUPAREA 67 fotozrafice nu este posibil apelul. in Escorial. In timp ce Intre acestea. ci si cum ~i excesul sau deficitul . care este probabil cea mai veche. la fel ca in parabola harunlor. Iudecata eS. adica ceva asemanator CLicalitatea interioard a omului.scribul egiptean al zeilor.zeitatile nasterii. zace un mic bloc tara forma dar cu 0 fata umaria. spiritul sau. pentru ca nu lipseste nici 0 dovada si nici un act nu este uitat. In aceasta infatisare extraordinara nu este aratata numai cantarirea fiintei dobandite a omului. modul sau corcct de a fi. viziunea egipteana a Judecatii.:. fiinta sa. aceasta inima pare a arata ceva independent de ele.te recurenta. A. deci capacitatea initiald din viitoarea sa viatd. ' * sa corp. ca si tablele purtate de sufletele din mitul lui Er. starea electronica in care 0 viata intreaga poate fi traita in patruzeci de minute. care pare similara ca sens cu dharma Buddista. este 0 referinta directa la aceasta inregistrare a vietii intr-o forma intens comprimata. Aceasta inima cste cantarita in balanta cu pana lui Maat. Dar. W. embrionul viitorului sdu manife~tat astfel. un om cu cap de soim.m pentru el il~su~i estc masur~t faJa de eapacitatea sa originara. Astfel si El Greco in "Martiriul Sf.Yama Raja" care. un inger cantand libretto-ul sau acordul intregii sale vieti. The Egiptian Book of the Dead. reprezinta divinitatea sau spiritul. vezi Sir E. Nivelul de fiinta evaluat de. p.data u:m~to~r~ . Aceasta cglinda sau film al tl~cLltului este tinuta de Stapanul Mortii . ca si paleta lui Thoth . adevarul sau potential. asa cum am spus mai devreme. xix. Wallis Budge. Mauritiu".ll . "Norocul" sau destinul sal! fizic sta maj jos.

Aceeasi transmitere a esentei umane inapoi la conceptie de catre intensa energie generata la moarte. masura. Dar ia forma printr-o rearanjare imanenta in momentul in care linga (esenta) paraseste corpul.RECURENTA IN LUMEA ORGANICA 69 IX ~ RECURENTA IN LUMEA ORGANICA ANA w care se nase si sunt inzestrati evident cu 0 capacitate innascuta pentru muzica. de la forta vitala a elementului Apa un sunet asemanator cu spargerca valurilor oceanului: de la forta vitala a elementului Foe un sunet asernanator cu jungla cc arde. Undeva. este descrisa in Sankya: Latentele (sau efectele neimplinite) ale karmei realizate in timpul vietii traseaza intr-o forma apropiata karmasya (potentia lui fizic) pentru urmatoarea.ge in.. <:_e accste doua nuclee se contopesc mtr-o unitate rmcroscopica. Exista un camp de atractie ce il atra. ridicat la un mare grad de sensibilitate de actul sexual al parintilor. se vede ca micul cap al spermatozoidului se scufunda p~in in:. Y.e~i~ul ovulului care se inchide instantaneu in urma lui. spre exemplu Mozart. Totusi celulele reproductive contin un singur crornozom . ce il asteapta 111 mljl?cul oUl. pentru explorare. pentru 0 gandire matematica.ceptia mode~ului fizic transrms de individ la moarte. coarda fundamental a a vietii unui om a sunat si aiei in aceasta lume constituentii fizici ai organismului sau capata 0 matrice ca raspuns si devin palpabili. ~od inexor~bil catr~ nU(~leul ferninin." judecata sau alocarea de noi Pforme.242 In Tibetan Yoga Cum apare in ochii ~~iintei aceasta recepV~ ~ !!lodelulUl de individualitate? In pnmul moment al fertilizarii. spre exemplu Newton. . si toate latentele apar imediat rearanjate conform caracterului si puterii lor.. este pantecul.acum am considerat de vedereDarsi vedem abordam intr-un mod filosofie.t. spre exemplu Columb sau pe de alta parte eu deficiente fizice ale orga-nelor sau ale mernbrelor sau cu predispozitii nemotivate catre vieiu sau rautate. Locul unde ajungi fugind de aceste sunete. asa eum unda purtatoare a unei statii de tr..semnul sau simbolul omului ce va fi." in anumite privinte.ansm~sle de te1eviziune poarta invizibil imaginea artistului.. latentele forrneaza karrnasya sau energia fizica pentru construirea urrnatorului corp. Fiecare celula a corpului uman contine patruzecisiopt dintre acesti cromozomi sau douazecisipatru de perechi. serpuindu-se ~i reimperechindu-se intr-un n:oment. este chiar ovumul din care se va naste. o doetrina tibetana spune ca in momentul mortii sunt auzire cele patru sunete numite "sunetele ce inspira respect": de la forta vitala a elementului Pamant un sunet asernanator cu dezintegrarea unui munte. de la forta vitals a elementului Aer un sunet asemanator cu 0 mie de tunete ce reverbereaza simultan . 90 . trece invizibila de-alungul timpului. Prea rapid pentru a calcula. consistenta sutletului in acel moment fiind legata cu c:ea a fluidului electric. Atunci Iinga este eliberta din corpul fizic . totul cade ca un fulger mtr-un model nou . la multe sute de mile de locul unde exista de fap. Evans-Wenz: 'The Yoga of the After-Death State'. care receptionata de aparate potrivite este inzestrat~ ~u forma vizibila. Astfel conect~te. Acestea se intampla printr-un singur impuls intr-un singur moment si astfel intregul si partile lui sunt cognoscibile in unul si acelasi moment. mtrepatrunzandu-se. care au fost descrisi ca fiind simtiti ca ruperea a nenumarate corzi. astfel in unirea lor pro ducan u-se noua . in alta lume.Ul. and Secret Doctrine. and din fiecare pereche.' 68 * Srimad Vivekaprasada Brahmacari: The Samkya Catechism. dezintegrarea elementelor pamantesti ale veehiului trup par a stabili 0 vibratie ce po ate. complexele filamente sau crom?zo~ii d~n ca:e sunt compusi executa un dans extatic. p. cand problema dintr-un alt punct oamenii acestei linga (esenta). Aparatele potrivite pentru re. Vibratia pare a fi purtatoarea modelului psihologic final al omului aflat pe moa~t~. p. asa eum undele radio pot treee invizibile prin spatiu. suntem fortati sa consideram problema dintr-un punet de vedere practic. la momentul mortii determine reapantia sau reamintirea tuturor latentelor vietii care abia s-a incheiat.Pe. Stimulii generati de detasarea * W.

Genele si eromozomii reprezinta prima intrare a vietii umane in campul nostru de observatie fizica. . Astfel daca am c~nsidera diferitele aspecte si partile pozitive cele negatrve ale fiecarui sistem anatomic ca fiind eon~rolate de 0 jurnatate de duzina de cromozomi. Si asa ~um . in afara viitoruluil Pana de curand nu se stia ce fel de influente sau radiatii ar putea influenta genele. Astfel. Asta le face atat de greu de studiat. Ca rezultat al unui astfel de tratament au fost obtinute artificial mutatii in forme si culori noi.in ultimii ani rearanjamente sau modificari ale genelor lalelelor supunandu-le la radiatii X cu radium. Oare influenta de formare a calatorit in timp inainte sau inapoi? Este acelasi lucru. Timpul de injumatatire al radiumului este de 1600 ani. . Ele se afla Ia granita dintre doua lumi. Ce sunt acesti cromozomi.. In acest mod atmgem un total de patruzecisiopt de "comenzi" principale. Asta inseamna ca aceasi radiatie care poate afeeta acum genele unei lalele poate produce un efect similar 1000 de ani de aici inainte. caldurii sau luminii. Exista oare vreo dovada stiintifica pentru a sus tine ideea ca aceste chei moleculare sunt controlate de-a lungul timpului. vibratiile initiate de radium se diminueaza intr-un mileniu aprope la fel de mult ca reverberatiile unui clopot mare ee se sting in jumatate de minut. Amintiti-va cum am ararat ca reintorcandu-ne spre momentul conceptiei ajungem la un punet unde procesele lucreaza pre a rapid pentru a fi continute in materie celulara. a se ajung. Se afla dincolo de lumea celulara sau organica la care este restransa observatia noastra. Sau invers. reaJ'!lintiti-va cele opt functii si sisteme pn~clpale ¥ale ornului. Intr-un anumit fel in special radiatiile cu aceasta lungime de unda afecteaza dispunerea genelor si produc schimbari surprinzatoare in ceca ce noi privim ea individualitate. si unul mventiv sau mtelectual . ovulul fertilizat. Mai exista un punct important despre gene. 71 care face fiecare embrion unic si fiecare om original. au fost obtinute . Una dintre terorile bombei atornice este aceea ca radiatiile ei se pot juca chiar eu stabilitatea formei umane. Dar una dintre particularitatile uneiastfel de frecvente radioactive este ca. spre deosebire de radiatia sunetelor.e nl:'mite gene. Se poate spune ca apartin combinatie de patruzecisiopt ~i lumii moleculare si se supun legilor moleculare. integritatea acestei perechi creeaza femeia. asa si emanatia radioactivitatii a trecut prin 1600 de ani. exemplu. cu referire la un fel de cifru cosmic ce ne este necunoseut.De. 0 suta sau mai multe astfel de gene forrneaza un singur cromozom. care se presupune ca ar controla dlVIZlU11lmal fine ale organismului.' ~au mec~nic. Aici p. MII de astfel de detalii si aveti un om complet.e la diviziuni atat de fine ca panta nasului.ca in legenda biblica a Evei facuta din coasta lui Adam si avand 0 coasta in plus. .zoml se presupune ca se refera la caracteristici si calitati la fel de fundamentale ca si sexul. poate crea 0 sehimbare identica acum. ele persists lungi perioade de timp. aceasi radioactivitate care ar fi putut sa produca 0 lalea monstruoasa atunci.are.purtand semnul unei functii. 0 singura gena ar determma a sase suta parte a unui astfel de sistem. asa c~m au fost subliniate in primul capitol.~Imbrul corzilor vocale sau tendinta spre rau de mare. carnpul de influenta al celorlalti cro~o. Ele sunt atat de mici incat sunt alcatuite doar din cateva molecule probabil 0 jumatate de duzina. fiecare dintre ei . Daca aceasta divizare este corecta sau nu.ratele a catorva mii de actiuni si dividente pot da 0 Imag!l~e exacta a vietii economice a intregii lumi in orice zi. aici este scara la eare ne putem astepta ca un cromozom sa-si exereite influenta sa. Sa presupunem trer aspecte ale fiecarei functii unul '~l:'tornat. calitati sau forme si care sudate intr-o armonie perfects compun intregul? Putine lucruri sunt dovedite in privinta sferei de influenta a fiecaruia. ar putea sa indice intreaga alcatuire a omului. Dar se stie ca 0 pereche deterrnina sexul. care intereoneetate ar putea sa determme dezvoltarea fiecarei parti a masinii umane. iar imparitatea ei barbatul . ele trebuie sa evadeze in materie in stare rnoleculara. ceea ce inseamna ca unei particule de radium ii trebuie 1600 de ani sa se diminueze la jumatate.70 TEORIA VIETII ETERNE RECURENTA IN LUMEA ORGANICx. De exernplu. Dar biologia rnoderna imparte fiecare cromozom in doua particule ~p?t~tic. A~a cum nota clopotului treee prin 30 secunde. partial limitata la eelula primara. partial luand parte la natura materiei in starea sa moleculara libera.si mai departe sa presupun~em fiecare aspect guvernat de polii pozitiv si negativ. Spus altfel. unul 'artistic' sau emotional. asa ~I mdexul dat de cateva mii de gene.

Astfel. Mai departe vedem cum acest mesaj intreg.ar putea fi transmis instantaneu in timp. influentele formatoare eliberate de moarte trebuie sa calatoreasca inapoi si refacd embrionul: si aceasta trebuie facuta prin manipulare instantanee a genelor la mornentul conceptiei. ori va fi mai mult ca oricand la cheremul ei. acea gena care guverna aceasta trasatura. '" w. Epeius mai accesibil si tara scop in imitatiile sale. au ales acele vieti ale animalelor corespunzatoare cu natura lor . Agamemnon mai singuratic. Aceasta idee a cresterii echilibrarii trasaturilor caracteristice. Si cum fiecare trasatura psihologica ar corespunde unei trasaturi fizice concrete. sau fiinta umana ". iar la semnalul mortii un impuls si mai puternic sa se indrepte inapoi catre gena corespunzatoare ce asteapta in dansul conceptiei. in care toate trasaturile organismului timan sunt transmise mai mult sau mai putin in relatia si proportia _ justa.lIE Aici se prezinta ideea ca renasterea umaria este un esec . de 0 radiatie care se bucura de perrnanenta si penetrarea care stirn astazi ca apartine radioactivitatii. urechea unui muzician mai fina. subjugat de poftele animalice care sunt muit stimulate de mirosuri. fiecare animal ar reprezenta exagerarea patologica a unei sa trasaturi controlate de 0 gena sau de un set de gene. mai hirsut si mai prosteste de curajos. ce nu se armonizeaza cu restul organismului si care i~i asuma orbeste conducerea intregului. dine le ar putea simboliza nasul. In acest sens nu exista nici un dubiu di sifnbologia renasterii anima1e a fost folosita in invataturi variate. intr-adevar. dit si stare a de a fi pe deplin in puterea acestei functii. "Daca cineva intra in pantec prin senti mente de atasament sau repulsie" . Astfel. asa cum este rnentionat in Sankhya. inscamna ca in "codul' organismului extrem de cdhiprimat. compus din mii de astfel de semne. tacut si acvilin. Fiecare animal a fost coniderat ca exagerarea extrema a unei caracteristici atat fizice cat ~i psihice. la moarte ar putea fi transmise trasatura Cll trasatura catre genele si cromozomi corespunzatori in ou. raiului . furnizat de gene. Intre timp avem baze perfect stiintifice pentru fraza cu care am inceput . Ori s-a straduit sa restranga 0 tendinta coplesitoare.spune Cartea tibetand a mortilor "se po ate naste ca pasare de curte. avem 0 imaginea groaznica a lui Ajax devenind de la 0 viata la alta. Epeius bufonul. ori ele au castigat mai rnulta putere asupra lui. In Mitul lui Er este descris cat de multe dintre sufletele eroilor greci. Aceasta este ideea teribila care ne-a fost transmisa de cei vechi sub masca transrnigratiei animale . memoria cuvintelor la un scriitor rnai perfecta. Cand citim aceste randuri. Cum sunt asteptate sa actioneze astfel de influente? Putem presupune ca la sfarsitul vietii fiecare trasatura psihologica a omului a devenit ori exagerata ori diminuata in comparatie cu tendinta organica inerenta in el la nastere.Ajax a unui leu. care sunt deja destul de dezvoltate. implica deja un ina It nivel de autocunoastere din partea individului. Mai tarziu vom vedea acest lucru ca un exemplu al principiului general ca forma intr-o lume este creata de influente din lumea de deasupra. 1. este eel put in un esec echilibrat.dar. pentru etemitate. ca aranjamentele molcculare pot fi alterate doar de forte electronice. Y. Acum putem vedea mai bine cum at putea functions mecanismul recurentei umane. Evans-Wentz: Car/ell tibeuind II monitor . va fi datoare la sfarsitul vietii atat pentru stimularea crescuta cat si pentru cea diminuata. trapul unui gurmand mai corpolent. a unei maimute. In acelasi mod lin sarpe ar putea simboliza eornbinatia glandulara care crceaza reactii rapide si vicioase. in contrast cu simbolismul renasterii animale. este independentd de limp. caine.din punct de vedere al celor ce incearca sa evadeze in lumea electronica sau a. adica. puterea mirosului. sa continue sa se dezvolte mai departe. cal. Ori s-a luptat sa depaseasca uncle deficiente sau slabiciuni. Agamemnon a unui vultur. ne putem imagina falcile unui boxer profesionist crescand cu fiecare viata cu un pic mai mult.adica.72 TEORIA VIETII ETERNE RECURENTA IN LUMEA ORGANICA 73 Putem spune doar ca aceasta radiatie.aceea a cresterii permanente a fixarii intr-o anumitd trdsdturd caracteristicd. Prin cresterea farniliaritatii repetitiei ne putem astepta ca aceste trasaturi. cresterea arrnoniei organismului. ce li s-a oferit alegerea libera din toate exemplele posibile de vieti. care are putere asupra formei. cum "latentele" din viata trecuta "ordonate in conformitate cu caracterul si puterea lor". combinat cu lupta intentionata impotriva slabiciunilor cunoscute si cultivarea intentionata a ceea ce se stie ca lipseste. Astfel.

conform cu calculul rnentionat in special in Mitul paralel al lui Er. dad au ales aceasta viata de trei ori la rand. Y. salveaza Sufletul celui care cauta tara inselatorii Adevarata Intelepciune.' Oamenii superiori nu pot astepta. Sufletele unoI' astfel de oameni fiind inzestrate cu aripi cand s-au scurs de trei ori 0 mie de ani. unde cativa calugari ce evita judecata general a sunt ilustrati in partea dreaptd zburdnd vertical direct spre rai" Pentru cei ce au invatat acest secret timpul se mascara imediat altfel. in acelasi Loc din care vine fiecare Suflet (se scrie in mitul lui Phaedrus). totalizand probabil 0 suta de vieti. P. In aeelasi timp emite-ti undele-dar (de gratie sau bunavointa) asupra pantecului in care intri. plansa LX III . EI trebUl~ acum S~-A~l invete parintii cum sa-i faca viitorul corp mal bun.. Crcarea noului model sau camp d~ fort~ denv~ de asemenea si de la ei. 0 judecata a judecatilor sa fie ceruta? . pnntr-o inclinatie lenta catre armonia si echilibrul intregului.:'w. (transformandu-l astfel) intr-un palat ceresc. . In acelasi timp 0 cale mai rapida. . in care fluxul lent ce afecteaza umanitatea in general ne putem astepta sa-si fi facut treaba sal! sa fi esuat. Trebuie sa-si irnbunatateases propria ereditate. ea nu s-a reinters decat dupa trecerea a zece mii de de ani.n':fte~-e. In imbunatatirea acestei scari nu este nimic personal. dar trebuie folosita foarte repede. . Si m chiar momentul conceptiei sale trebuie sa aduca 0 astfel de intensitate a constientei si emotiei incat sa comunice cu ei. fiecare margea simbolizand 0 reincarnare. 0 sansa speciala este revelata. probabil ca se pot inalta pe un drum direct si scdpa din ciclul renasterii.mal devreme sau mai tarziu ea se curbeaza intr-o acensiune avantata sau intr-o cadere vertiginoasa. pentru cii mai devreme nici un Suflet nu este inzestrat cu aripi. Astfel de oameni. Astfel. Kondakov: The Russian Icon. care au trait 0 treime din numarul total de vieti ce Ie-au fost alocate. Pentru oamenii care nu sunt mCI sfinti mCI criminali.se apeleze la astfcl de schirnbari imperceptibile'? A~a cum sum din graficele fiecarui proces vital. Li se poate da sansa de a contacta un invatator sau 0 scoala si astfel sa invete secretul regenerarii. =v=: Ce poate insernna asta? Zece mii de ani. in ritmul proceselor ce se aplica intregii naturi. de Nietzsche. sau si-a iubit Aproapele in legaturile Intelepciunii. indrumare exacta. al parintilor. Dar. Aceasta este eterna recurenta descrisa . de la stare a lor.. reprezinta 0 suta de vieti. indreapta dorinta ta si intra in pantec. si pe care Ouspcnsky a evocat-o in romanul sau Ciudata via/a a lui Ivan Osokin. ajungem Ia ideea ca omul ce moare trebuie nu numai sa fi inceput sa-si stapaneasca propriiIe slabiciuni. Aceasta este posibilitatea ilustrata in vechile icoane rusesti la a doua Judecata de Apoi. vedem prin contrast doar 0 schimbare gradata si poate irnperceptibila de la 0 viata Ia alta.ori prin~r-o traAsat~ra~e are tendinta sa inghita restul sau mvers. sa-. Un astfel de calcul ar putea trece neobservat daca nu ne-ar aminti in mod surprinzator de celc o suta opt rnargele din colierul lui Buddha. nimic in natura n~ urrnareste 0 linie inclinata dreapta pentru totdeauna. La aceasta idee misterioasa se refera Cartea tibetand a mortilor astfel: . Chiar si aici vechile legende nu ne lasa fara un indiciu. omului oferindui-se aparent posibilitatea de a participa la 0 ascensiune generala aproape irnperceptibila.'1i prop~-ia . par a fi introdusi catre 0 sansa diferita. trecerea pare a sugera pentru marea masa a oamenilor 0 perioada imcns de lunga. munca intensa asupra lor si noroc.. Nu mai este 0 problema de numar de vieti. se inalta atunci. sau 0 scurtatura. pare a fi vizibila " pentru cei ce au cautat mra inselaciune Adevarata Intelepciune ''. daca va fi d~ realizat 0 imbunatatire serioasa ~l 0 arrnomzare a noului cmbrion in relatie cu eel vechi. ci si intr-un fel trebuie. sa-si ri~ic~ proprii pdrinti la un nivel mal inalt. de la mtensitatea ~l puritatea emotiei lor si asa mai dep~rte. Un anume nivel bine definit trebuie atins in cateva . . In orice caz. Cat de rabdatoare este natura in cazul omului? De cate vieti se poate astepta sa sc bucure inainte ca 0 socoteala finala. este oarc posibil sa astepti timp de cateva vieti sa . Evans-Wentz: Curteu tibetanii a mortilor \ * \ t Miturile lui Pia/on N..74 TEORIA VIET]] ETERNE RECURENTA IN LUMEA ORGANICA 75 Dar actul conceptiei este de asemenea actul sexual. Cu cunostinte speciale." Acum..

EI intalneste un magician care-i explica ceva mai mult. inca doar cateva vieti. aceasta dand nastere la toate senzatiile stranii de familiaritate cu evenimente ~i scene necunoscute si chiar cu previziunea unor lucruri ce se vor intampla in viitorul foarte apropiat. In lumea electronica nu poate exista memorie. surprize sau ciudatenii . trebuie sa mearga mai departe sau va decade. dintr-un punct de vedere usor morbid. Nu este un secret neprimejdios. in timpurile noastre sceptice. fiind inzestrati cu aripi. care cautand progrcsul obisnuit al perceptiei de-a lungul timpului II prindeau in forma "memoriei". trebuie sa incercam sa intelegem ca se poate referi numai la acele lumi mai dense. Intr-o astfel de lume aproximatia noastra cea mai apropiata de perceptia mai inalta este chiar "memoria".. Cand cineva a devenit constient de el. am presupus ca astfel de momente extraordinar de intense probabil de mari bucurii. mai arc numai doua. se inalta atunci. cum mornentele mai vii de constienta din existenta cuiva in lumea inconjuratoare stabilesc ritmuri. De asemenea. altfel se intoarce impotriva lui. in lumea in care traim nu putem gandi in acest mod: trebuie sa PIesupunem un inainte si un dupa. deoarece totul este acum si totul este stiut. ar putea chiar sa iradieze un impuls de memorie la un punct corespunzator pe spirala altei vieti. Putem construi 0 cantitate aproape coplesitoare de dovezi ce sugcreaza ca vietile succesive se dezvolta una din alta in recurenta. Totusi." Este straniu sa regasesti aceasta idee fascinanta si teribila repetata douazecisicinci de secole mai tarziu. tragedii. "Sufletele unor astfel de oameni . in care perceptiile se deplaseaza in timp suficient de lent pentru a produce un simt al trecutului. Din acest inalt punct de vedere mai inalt este incorect sa ne gandim la diversele vieti ale omului ca fiind consecutive: este 0 chestiune de recurentd simultand. in orice eaz. si ca momentul mortii I"memoria" ANprimul * lnsemnari ale unor astfel de povesti documentate au fost adunate de Camille Flammarion in cartea sa Moartea si misterele ei desi. 0 viata succedand alteia. x " MEMORIA IN LUMILE INVIZIBILE rand. scrisa de Ouspensky. la peretii albi ai nasterii si mortii. prezentului si viitorului. trei sau..76 TEORIA VIETII ETERNE vieti. 77 . mai devreme sau mai tarziu. daca au ales aceasta viata de trei ori la rand. ciclul de recurenta al vietii sale. Am studiat deja problema constientei si memoriei de-a lungul unei vieti.eroul vede in cele din urma cu 0 claritate tragica." Dar toate studiile serioase ale naturii memoriei ajung intotdeauna. Dar. in emotia invatarii abia aude ce adauga acesta la urma: Un 0111 care a inceput sa ghiceasca mare le secret trebuie sa-l Ioloseasca. In Ciudata via/a a lui Ivan Osokin. Cand cineva gaseste secretul sau aude de el. din pacate.

lara sa se intoarca inapoi. pentru ca in aceasta viziune este justificata tendinta si dorinta naturala umaria de a uita neferieirea. moartea este un izolator absolut. este sa scape cu totul din ciclul incarndrilor" Un astfel de candidat trebuie sa evite cu atentie lantana unde apa cade Iibera.Lethe si Mnemosyne. adica. adica lumea moleculara. D. ~i deindata ce fiecare bea el uita totul' Aceasta este totusi 0 versiune incornpleta a legendei Orfice mai esoterice. pentru ca sensul originar al tuturor legendelor este chiar ca in acel moment memoria trebuie retinutd cu orice pret. In nuvela simbolica a lui Ouspensky despre reeurenta eroul care doreste eu pasiune sansa de a se intoarce peste viata lui irosita. aceasta greseala ne da 0 idee foarte interesanta despre cum ar putea sa se intample pierderea memoriei. in loc de ceva mortal de periculos si care sa fie de evitat. este transmisa ell vigoare in legenda greaca a lui Lethe. Atunci. din partea stanga. Daca am creste tensiunea electrica foarte mult curentul ar putea sa faca arc peste intrerupere. dupa moarte. trebuie sa fie aplicat cu 0 forta de 0 suta de ori mai mare memoriei. au iesit din el. De exemplu. printr-o teribila caldura arzatoare ~i inghe]. sa se adreseze gardienilor fantanii ascunse a lui Mnemosyne cu aceste cuvinte hotarate: "Sunt copilul Pamantului si al Cerului: sunt ars de sete. adesea neobservate. avand intreaga memorie a tuturor greselilor sale. Pentru ca in aceasta viziune uitarea este legata de lumea paradisului. ci impreuna au calatorit spre campi a lui Lethe. Dar nu putem niciodata sa verificam asta datorita faptului ca memoria omului obisnuit nu poate sa treaca de acest obstacol. fata de cea pe care 0 cunoastem in mod obisnuit. in care am presupus ca sufletul 0 sa retraiasca sau sa rev ada viata trecuta intr-o forma intens comprimata. este apoi condamnat sa rataceasca sase zile in paradis. dati-mi apa rece de baut din fantana Memoriei". Mai devreme ne-am dat seama de teribila tortura emotional a ce va fi legata de 0 astfel de coneentrare intensa a memoriei in toate vietile obisnuite. al carui tel. * P. dintr-o parte in alta. Pentru ca in faimoasa tabla de aur gasita la Petelia sunt date instructiuni exacte initiatului Orfic. Aproape toate traditiile privind aventurile sufletului dupa moarte contin ceva referinte. "Iti vei reaminti totul" adauga magicianul "atdta limp cat nu vrei sa uiti?" Acest principiu absolut fundamental ce guverneaza toate rnanifestarile memoriei in timpul vietii. pier. ~i putem intelege ca irezistibila dorinta a sinelui in acest timp ar f sa evadeze din aceasta remuscare de nesuportat. devenind purificat. Pentru a trece prin moarte in viitoarea viata. Ouspensky: t " Strange Life of Ivan Osokin. Acum era necesar ca fiecare sa bea 0 anumita rnasura de apa. si memoria cu curentul electric.78 TEORIA VIETII ETERNE MEMORIA IN LUMILE INVIZIBILE 79 intr-o viata este momentul conceptiei in urmatoarea. EI spuse cii au poposit cand era deja seara langa Raul Uitarii.". rncrse drept sub tronul Necesitatii ~i dim! fiecare. ar trebui sa se inalte la 0 extrem de inalta intensitate a constientei. sa nu isi mai aminteascd. unde "contemplandu-l petot. Intregul sens al povestii este astfel rasturnat. viziunea Sfantului Maearie din Alexandria descrie cum sufletul. si aceasta Campie este tara copaci sau orice plante ce cresc din pamant. chiar pana la ultirnul. asupra unui punct unde memoria este inldturatd sau spdlatd. Aici putem urmari 0 versiune degenerata a unei legende adevarate. se transforma si uitd toate necazurile pe care le avea pe cdnd era in trup ". memoria ar trebui sa aiba mult mai multa forta. uitarea si memoria. dar. Aceasta "intrerupere" este suficienta pentru a opri fluxul de curent de intensitate obisnuita. beau mai mult decat masura. Er spuse. Putem compara cercul vietii omului cu un circuit electric care se inchide la moarte. dupa ce a petrecut trei zile devenind eliberat de trup si dupa ee s-a inaltat la rai pentru adorarea lui Dumnezeu. despre doud izvoare din care ar putea bea eel mort . iar pierdcrea memoriei intr-un punct definit este facuta acum sa para ceva de dorit. sa uite cu orice pret.0 TIll) )dlcm I'm (1\'('17[\'0\'(10\ 1(c1K6tl]10C_: \ . apa pe care nici un ulcior nu 0 tine. si in acelasi timp reintregind circuitul si permitand o "scurgere" dintr-o parte in alta. cu un chiparos alb ce creste langa ea si. aceasta creand 0 lumina intensa. gaseste in cele din urma un magiciap care este de acord sa-l trimita inapoi asa cum doreste. Pentru nivelurile obisnuite de constienta si pentru impulsurile de memorie ce se nasc din ele. Aceasta idee a unei dorinte intense de a uita. a tanjirii pasionate dupa uitare.:). p. 20 Miturile lui PIa/on 1'. cei pe care intelepciunea nu-i oprea. in schimb. (sut1etul) fiecarui om. Totusi.

A~a trebuie sa fie si cu pastrarea memoriei prin moarte.. memoria vretii la l~oar~e.bht. va fi necesar totusi sa le transferam mal departe.1~ai 0 tehnica de observatie foarte speciala.cat de repede ar putea sufletul sa se zbata saiasa din insensibilitatea sa in constientizarea posibilitatilor extraordinare ale lurnii in care se regaseste? Motivul pentrucare ceie mai multe suflete se scufunda intr-a uitare eornpleta este ca "cei pe care intelepciunea ~ masura . Memona.. pace vesnica in binecuvantata adormire.nnina. asa cum nu se poate astepta nimeni ca ornulcbisnuit sa suporte 0 durere fizica mare tara sa lesine. este numai jumatate din problema.. . cu 0 explozie atorrrica. _ Ceva mai devreme am comparat momentul rnortii si evadarea sinelui dinstarea celulara in cea electronica.din fundul unui put sau eli ajutorul unor ecrane. este intotdeauna aratata ca fiin? necesara pentru a scapa din recurenta vietilor pamantesti. Lasand deoparte faptul ca oamenii obisnuiti nu sunt eonstieriti de ei insisi.la fel: "Da-l~ Doamne. este intorscucapul in jos. de J G. Este intr-adeva:_ greu ~a-ti . datorita aceleiasi I~gi care determina metalele sa-~i piarda puterea de a transmite sunetele. familiars. vorn intelege de ce m~mona ~letn tre~ute. Asa cum s-a aratat in Mitul lui Er citat rnaisus " era necesar ca toti sa bea 0 anumitd mdsurd deapa " a uitarii. Pentru a face asta trebuie depasita 0 ~j rnai forrnidabila schimbare de stare. Aceasta pastrare a memoriei prin moarte.80 TEORIA VIETII ETERNE MEMORIA IN LUMILE INVIZIBILE 81 Tar gardienii Ii vor da apa de baut din sfanta lantana. Aceasta pierdere de cunostinta este inevitabila si este (\) parte a planului naturii de a ocroti oamenii de suferinta nerrecesara.~i fd-i memoria vesnica ". Dar transmiterea ~emorie~ acestei vieti in alte stari dupa moar..gia mult m~i intensa a oaldurii. Conform traditiei hinduse exprimata in Vishnu Purana aceasta..~tienreicare pare a fi recunoscuta in atat de rnulte legende. ultima . P~ntru a utlhz~ numa~ astfel de arnintiri.t~: pentru a-t examma sernnificatia in lumina' conditiilor .. pana cand ei ii vor putea intelege utilitateasi valoarea. Pare foarte dar ca 0 astfel de tranzitie trebuie sa implice in mod inevitabil acea pierdere a cQll. niei in miezul zilei cum se simt in irrtunericul orelor tarzii. si ~mp'resii ce apar la treaire. chiar si cdnd.. Acesta Sime. cel reaultand din pierderea formei fizice la moarte ~i descatusarea tara forma in lumea electronica. ei nu pot sa suporte si nici nu ne putern astepta sa suporte imensul soc al mortii tara sa-si piarda chiar si acea constienta pe care 0 au in mod normal. trebuie in l_nod inevitabil sa tinda sa dispara. .. (. sufletului robului tau plecat din viata asta.imaginezi care ar fi eel mai mare soc.sara 0 tehnica de studiu specials si dificila . sunt in via/a si in deplina posesie a simturilor lor.nt~1 ~soa:r~JlIIeste nece. plutind in apa . intreaga problema ar parea . Cand copilul este pe punctul de a se naste .tbare de stare este cea care distrug~ mernona eel mal eficient: Animalul gingas si subtil exista in embnion. Slujba Ruseasca pentru cei Morti se termina ." Daca privim imensul influx de energie electronics de la moarte ca 0 versiune enorm de intensificata a influxului de h. anume cea legata de nastere in lumea fizica. aer. sau stelele sa dispara in 1~I~l~a soarelui . si va fi trimis sa traiasca pentru totdeauna impreuna eu Eroii.~5)ata fi desfasurat in stare a de eon~tien!a din timpul zilei. lar corul in crescendo raspunde de trei ori: Vesnicd memorie! Vesnicd memorie! Vesnioi memorie! ". combinate ell amintiri din lumile invizibile. Astfel ajungem mernoriei. nu-i infrdneazd beau mal mult dedit m. dupa ce a fost puternic ilurninata de primul . ~chin. il1zestratcu con~tientii ~i reamintindu-si multe sute de nasteri anterioare . si in mod particular un efort in tens de a-~i am inti in mornentnl trezirii d~u posibilitatea ca ceva ca de exemplu studiul succesiv al ~lseJor ~a . de indata ce transmit ener. Un exemplu si mai c1ar este ca tranzitia de la somn la stare a de trezire distruge in mod normal amintirea viselor. ". Corpurile noastre in timpul verii nu-si pot aminti senzatiile din timpul iernii... zgomot ~i rece. nepurand sa respire. Pentru a tine stelele sub observatie dupa r~sa. sau la plerder~a protecri~i pantecului si eliberarea Ia nastere intr-o lume pIma de lumina.. Astfel. pierzand pentru un limp toate ':' Aceasta problema este foarte bine tratata in The Land IIrDreams. ~l la 211 do ilea motiv pentru pierderea este legat de principiul general ca schimbarea stdrii distruge memoria. ce presupune constienta neintrerupta. viselor este distrusa la trezire.. Dar intotdeauna se adauga ca aceasta sarcina este mult prea grea pentru omul nepregatit. $i expulzat violent din pantec de puternicele $i dureroasele conrractii ale nasterii. Atunei. copilul. in urmatoarea viatd. ~e acolo.

~~a i~c.111tin va incepe sa se cunoasca pe sine. ernul care ~rea ~a-~I '~dezv?Ite memoria" trebuie sa aduca In mod intenponat ?on~_he~ta sa se refere la inregistrarile sale. Asa cum am spus. este deja fotografiat in el In fiecare detaliu.Jtle_n/~ este agentul de developare. nici ale Iibertatii inima:ginabile si viziunii apartinand lumilor moleculare sau electroniee. ca un film care a fost expus dar nu si developat. departe. zac appmd . ~i i~i va da scama ca pana acum a fost de acord cu acest trecut. Dar. Fara nici 0 indoiala. sa amane toata suferinta rezultanta a constunjei .111 mod secvential. Foarte putini sun! cei ce sun! lasati sa alba Memorie prezenta cu ei intr-o masura suficienta. altfel nu ar fi intrat iri aceasta faptura. a do~~ cu !oa__te. * inmagazineaza propria istorie . aceasta este din acelasi motiv pentru care nu ne amintim eel mai mult din viata prezenta: adica este prea dureros sa-ti amintesti.lI1epe om asa cum este.~l-ar putea aduce aminte prima intalnire acc~dent~l~ mtr-o relatie f~tala ~au 0 neglijcnta prosteasca ce a dus l~ o. atat cele bune cat si . E~e trebuie aranjate pe luni ~I am. ~are tragedie.82 TEORIA VIETII ETERNE MEMORIA IN LUMILE INVIZIBILE 83 senzatiile.0 bobina cu to ate irnpresiile v. sa fie dezvoltata "intr-o suficienta pentru un om ca sa-si aminteasca de 01 insusi si sa-si poarte aceasta amintire dintr-o lume in alta. raul s-a petrecut. a patra ~u senzatiile fizice si asa mal. Trebuie asarnblate. de H . creierului sau. Pentru cit atentia sau con. a n el. Pentru df ~:xa~t c~pacltatea ~e ~ nu-si ream inti slabiciunile. trad. dar a chema In minto Aceste Lucruri.in special acelea pe c~tre nu doreste si le aducd aminte. Book VI. _In cortex~tl. ~ntamplan~or importante sau banale care sunt evocate in om ~n mo~ Obl~~~lt numai prin a. functia In al doilea' rand. . Va vedea ce a fost ~I ce este. in ochi. In primul rand ne lipseste memoria vietilor noastre fizice anterioare.aminte de el din limp. 204 *' Miturile lui Pluton Studiind propriul trecut mal departe ar putea vedea Cel aceste momente drarnatice ale vietii lui. deoarece fiecare functie a sa face si masura" Cum poate memoria eJ.I~uale. din necesitate a vazut Lucrurileasa cum Sun! eu Adevarat.ca. cu exceptia momc:1telor 111 care atentia este accidental atrasa eatre aceasta sau cealalta scena scurta. Pentruca oriee ar fi putut sa se intample altora. Vol. p. 5. niei pentru acele Suflete care au vazut pentru 0 clips Lucrurile. cand este adus in contact cu aerul exterior este imediat privat de cunoastere intelectuala. nu vrem ne amintim treeutul. PJatOl1 spune In Phaedrus: Fiecare Sut1et al unui Om. Mai degraba exista in el multe filme diferite. numai pentru ca nu si-a amintit de * The Vishnu Purana. In general. Ii permite sa repete a~elea~l greseli fatale In mod constant si ncdureros _ sau l!:al . Cap. dintr-o viata in urrnatoarea? Trebuie sa inceapa cu aceasta viata prezenta. nu este usor pentru orice Suflet. Astfel exista doua tipuri principale de memorie de care ducern lipsa si care se pare ca au fost distruse in moduri mai de graba diferite. H. nici pentru cei pentru care. atunci cand au cazut pe Pamant." preferam sa ne ocupdm mintile aproape incompatibil CLL acest memoriei se atrofiazd.epu~ acele arnintiri. Acum !rebUIe sa-si developeze filmul sau interior des pre trecut. Wilson.. Pare probabil ca si asta este asa deoarece nu invatarn rriciodata tehnica speciala si teribil de dificila a pastrarii memoriei pe parcursul unei schimbari fundamentale a fiintei. datorita unci asemanari sau ~ contrastului in prezent. AI' putea gasi' primele manifestar I banale ale unui obicei care mai tarziu va deveni dez~struosi . astfel ineat sunt indreptati spre pacat prin legaturi nefaste si uita de lucrurrle sfinte pe care le-au impartit odinioara. ale oamenilor. trecut. Ioeurilor.socieri. sunetele si conversatiile auzite.V. reduse la scala moleculara sau electronica.la 0 uItlmaexperienta de nesuportat in acest fel pnma_ s~rcll1a a unui om care vrea sa-si dezvolte memori~ sa este sa-si adu. greselile ~I caderile tre?ute 11t. in omul obisnuit aceste filme sunt nedevelopate. prelungite ~l evaluate .degraba._ adica inregistrarile sunt "uitate". trebuie sa fie la dorinta ~~us~ lI1~POl. ~tuncI cando incearca sa faca asta In mod serios va ajunge 111 fata mal muItor lucruri din trecutul sau acaror repe!are _~~l 0 mai poate adl?it~.a cu propriile miscarr. Astfel. I1U avem memoria altor stari ale materiei in care s-ar putea sa fi existat Inainte de conceptie. Pnn revedereasi infrunrarea acestor am. sa CLl un viitor imaginar. Astfel. ell ajutorul Lor. in gat. dar mtacte milioane de perceptii care alcatuiesc viata lUI. 111 loc sa astepte revel area brusca si cople~itoare la moarte.

cu atat mai dureros va deveni contrastul dintre ceea ce a fost si ceea ce ar putea fi. exact asa este si suvoiul coplesitor de constienta si constiinta eliberat de starea electronica. sa se straduiasca sa prinda pe un zid sau pe un copac intiparit in memoria sa intelegerea pe care doreste sa 0 transrnita.. ecoul invizibil de impulsuri in timpul inversat. I? ac~asta. ce va distruge memoria in momentul mortii. constiinta este fixatorul ei. Intregul tel trebuie sa fie de a dezvolta si fixa memoria gradat si intentional. nu sunt izolate. Ar putea sa-si spuna ca atunci cand sta acolo in viitoarea viatd. Aceasta este 0 parte necesara a procesului. se va naste pentru un om 0 intrebare. De aici. vederea acestui copac trebuie sd-i aminteascd sd-si aminteascd. si ceea ce s-arfi putut intdmpla dacd ar ji fost mal constient . arnintindu-si si mai viu si mai puternic rascrucile trecutului sau. inapoi spre propria copilarie. I . Va intelege practic principiul ca singurul mod de. sa-si aminteasca de sine. cu exceptia a ceea ee a fost deja developat $i jixat permanent in timpul vietii. pentru ca asa cum constienta este revelatorul pentru filmul memoriei. Pentru el reintoarcerea va fi legata cu ideea unei posibile constiente. luptand cu toata puterea sa. Cu cat insista mai mult in aceasta reconstructie. cum sa transrnita un avertisment catre sine. Va vedea imediat ceea ce s-a intamplat de fapt. Ar putea chiar sa i se para ca astfel de "pre figurari' reprezinta un fel de memorie inversatd. a c~munica memoria catre alta viata este pnn~ fo~·t~con~tI~ntel. pe care le-a ghicit deja. s-ar putea sa inceapa sa se dezvolte treptat in el un fel de memorie duala. mai multa importanta va acorda acestor noi posibilitati. aceste "repetitii" trebuie sa fie modificate de asernenea. cat limp esti inca in via/a. Va ineepe sd-si reconstruiascd via/a. Atunci se va naste in el ideea ca singura lui sansa este sa devina constient acum. Pentru ca asa cum un revelator prea puternic sau un fixator prea dur nu scot 0 fotografie ci 0 distrug in mod irernediabil. Astfel. Si i~i va da seama ca pentru ca scena finala sa fie jucata diferit. fiecare schitand punctul culminant ce va veni intr-un mod mai complet si minutios. intalnindu-se cu el data viitoare? Cum sa-si transmita atunci ce sirnte acum'l Probabil ca ar putea sa se intoarca la ace a scena precisa a unei greseli sau oportunitati si. Si va vedea ca scopul dobandirii constientei 111 viata este sa rdmdi constient trecdnd prin moarte. ci au fost prevestite de multe situatii anterioare. pe care le va piasa intr-o recurenta viitoare.84 TEORIA VIETII ETERNE MEMORIA IN LUMILE INVIZIBILE 85 cele rele. Si cu cat isi aduce aminte mai limpede de trecut.

se apropie eel mai mult fata de orice in arta si literatura de portretizarea "trupului dezamagit" al unui om.14. No. un ~nume principiu al constientei trebuie deja sa se fi nascu~ dm ~up si sa fi reusit in studiul obiectiv al tuturor . edirate de A. este sigur ca nu va putea sa Ie stapaneasca altele mai putin familiare. acum. In opera lui Shakespeare. cand se mascara cu criteriile lumesti. deci sa-si aminteasca toate manifestarile corpului fizic si relatia lor cu acesta. una din cerintele pentru a scapa de anumite conditii date de viata. luate impreuna.mamf~star~lor acestui corp. care.. prostie si voiosie necontrolata. de anumite limitari fizice. Hamlet. este legata de dezvoltarea intentional a a unui suflet." Treptat el este in stare sa se separe din ce in ce mai mult de aceste manifestari umane ale lui Rembrandt. Estc incalculabila cantitatea de observatii si intelegere legata de toate aspectele ~i situatiile vietii umane. de exemplu sirntim un crescendo imens.2. aceasta dobandire a unui principiu permanent de constienta. Dar Shakespeare ~i Rembrandt au * The Paintings a/Rembrandt. cu fiecare clasa si tip de fiinta umaria. In lulius Cezar. Cu astfel de oameni ca Rembrandt sau Shakespeare situatia este foarte diferita. Este chiar aceasta putere care da tuturor personajelor sale sensul curios al ineficacitatii. zbaterilor si aspiratiilor ornului. 1. amintindu-si toate aces tea ~'i totusi rdmdndnd deoparte fatd de ele. ~ Mai exista un aspect al aceluiasi proces. separat de sine si separat de propriile sentimente umane legate de acestea. Inainte insa de a se pune problema constientei de si~e in moarte. care a fost stoarsa din viata materiala de Shakespeare. ai carer secret ne scapa daca nu admitem 0 astfel de 20sibilitate. Lasand deoparte pentru moment exemplul marilor mistici si invatatori ai religiei.5. al intelegerii tuturor slabiciunilo~. deoarece stie ca va fi prea tarziu cand se scufunda. in conditiile favorabile ale existentei fizice. este ca toate sau cele mai muIte dintre posibilitatile intrinseci in acele limitari trebuie mai intai sa fie infaptuite. putem vedea cIar ca pe aceasta cale au pasit multi dintre cei mai mari scriitori. Aceasta putere de a innota in alta lume. Macbeth. Un exemplu si mai viu se gaseste in lunga serie a autoportretelor lui Rembrandt. prin constienta de sine. care in mod inevitabil implica descoperirea tuturor aspectelor naturii umane in el insusi.15 .3. coplesitor. pana cand in ultimile autoportrete pare ca vede intregul om din exterior. vedem portretizat cu multe fete acelasi om care traieste printre cele mai mari suferinte 86 O Pentru cd incep sd-si aminteascd de ei insist. pasiunilor. Chiar de la inceput 11 vedem pe Rembrandt zbatandu-se sa se vada pe sine si inregistrand cu 0 obiectivitate teribila momentele de frica. cand se prinde pe sine cu toate garzile jos si pierdut intr-o inconstienta aproape de animal. Nu putem con cepe nici un alt mod ca memoria sa fie pastrata pana intr-un alt timp. Bredius. Este mecanismul prin care fiecare individ primeste 0 alta sansa dea intelege mat mult.o~~tient prin moarte trebuie sa fie cea de a devem mtens constient de sine insusi in timpul vietii. obisnuiti sunt condamnati la rcpetarea vietilor pentru ca ei nu au inceput sa devina constienti de posibilitatile pe care acele vieti Ie contin. artisti si muzicieni.deoarece daca el nu poate sa le stapaneasca. si tragedii pe care viata le poate aduce si in care ceva incepe sa cxiste totusi. Oamenii .S EPA R ARE APR rN S U FER 1N T A 87 XI SEPARAREA PRIN SUFERINTA pregatire pentru sarcina imensa de a ramane c. In acelasi timp. Luptandu-ne pentru constienta in viata trupeasca suntem astfel in po ziti a unui om aflat intr-o mica barca in deriva in care a rasarit 0 spartura si care lncearca sa invete sa innoate in timp ce barca lui pluteste inca. prin cunoasterea si exprimarea atat de plina de viata a tuturor pasiunilor muritoare. Repetitia se datoreaza lipsei de intelegere. de a deveni mai constient in conditiile prezente . . In mod evident. Apare 0 impresie coplesitoare ca recunoasterea s-a separat de efemera natura orneneasca si ca Rembrandt stie si i~i aminteste de el intr-un mod complet diferit de oamenii obisnuiti. Ei merg deja pe 0 cale diferita de restul umanitatii: vietile lor nu-si mai au rostul din punct de vedere al rezultatelor lumesti. Acest principiu al constientei trebuie sa invete ~a-~l aminteascd de sine. simtim cum ceva din Shakespeare s-a separat treptat de ele. adica. sacrificiilor.

nt ~~ eel jucat in viata oamenilor obisnuiti. De exemplu. dIfe. care pare in mod ciudat inevitabila.. la fel a fost si Nietzsche. surd. De fapt acest exernplu este unul bun. Socrate se comporta sl~lllar m fa!~ ~e!latulu. pe care nu incearca sa 0 ocoleasca si de <Darese pare ca au nevoie intr-un mod curios. CI actioncaza intr-adevar intr-un astfel de de m~d . avand ~l 0 perspectIva obiectiva asupra acestora. si au trecut chiar si in aspectele ei cele mai mecanice. Rembrandt. al suferintei intentionale. Milarepa mai mtai tlII~lte femeia lIl.av~nd~ in ~edere ~ci. Este ca si cum intr-un anume punct al cresterii obiectivitatii fata de ei insisi.in locul lui. Imperfeetiunea se repeta. . ~marea el . ii promite amantei lui 0 pe.rte ramanand invizibila pentru noi. este imposibil sa credem ca Shakespeare trebuie sa scrie din nou Hamlet. ce trece de la un individ la altul in recurente succesive. A facut asta candva in mod perfect. din punct~l de vedere al omului obisnuit. pentru a fi intarita si strunita intr-un astfel de test. Pentru a scapa de recurenta. Toistoi a murit intr-o gara de provincie.area otravita oferita de un fierar dintr-un sat de la margll1e~ drumului.lI1e sa ~ dovedi~ ~ej~ abilitatea sa de a face fa!a celor 111m puterl11ce socun ~l vitregii pe care lumea fizica le poate of en. Dar separat de asta nu putem evita sa nu fim izbiti de rolul ciudat pe care suferinta pare sa-l joace pentruei. Hamlet. Beethoven.uzea daca Ii ?fe!·. sfantul tibetan atunci cand un ~a!ldlt gclos.i atenian. uitat si absolut singur. tot ceca ce s-a spus despre posibilitarea e~ada~ll. la varsta de 82 ani. doar suferinta este 0 incercare suficientd pentru Este asa cu astfel de oameni mai ales la apropierea mortii. Tara nici un ajutor. Dar 111 ac~ste. perfectiunea nu.pa. pentru ca in faimoasa controversa Bacon . a fost uitat de flacaul beat trimis sa aduca doctorul. au influentat zeci de mii de spectatori.Shakespeare. in mom~ntul. unde. c. se pare ca vedem urma confuza trasara in timp obisnuit a paternitatii literare a unci mari opere istorice. Buddha. bolnav. Tr~bl:ie sa exi~te multe sensuri pentru 0 astfel de sufen~ta..88 TEORIA VIETII ETERNE SEPARAREA PRIN SUFERINTA 89 atins deja si au eliberat cantitati imense de intelegere din vietile lor si astfel este aproape de neconceput ca asemenea vieti ar trebui sa se repete in modul in care trebuie sa se repete vietile inconstiente. dupa cariera sa magnifica a murit bolnav. expresii si tendinte in gandire ce dau 0 nuanta intregii noastre civilizatii. si pentru ei straduinta de a evita dureri Tara rost este Tara nici 0 indoiala buna. Oa!ne~lll obI~nU1~1 sufera inutil si irositor. tot. abandonat. Un singur cuvant catre Pilat ar fi scl:nn~at .hiar este cantata. Sufennt~ nu este eVl~at~. Si totusi Hamlet exista in istorie. cineva trebuia sa scrie ~e:vton a mers atat de departe dincolo de relatiile obisnuite meat a fost tratat ca nebun. . Dupa aceea el va fi liber pentru alte teme.?l ~emoriei la trecerea prin moarte. A repeta perfectiunea determina un fel de pierdere care nu a fost prevazuta de legile cosmice. stiind. Din nou si din nou vedem intrand in viata unor astfel de genii creatore 0 mare tragedie sau suferinta.rcu~sta!1!ele si starea de spirit a poporului . sun~ de neconceput. In concluzie. din ciclul de vieti ornenesti prin pastrarea con~t~ent~l . treb. destul ~e diferit.ul.a l~~te~cptuhll ~m ~as Cl! laFt~ bii!ut otravit.mcat sa 0 faca inevitabila. In fiecare din aceste cazuri este dar descris de catre martori ca 0 astfel de moarte voita este insotita de 0 agonie teribila. forta dobdnditd de ei. D~r H~'istos nu a facut nimic pentru a-~i evita rastignirea.chiar ~i pe ei insisi. Si cum con~tIen!a. Trebuie sa puna pe alteineva .. D~sigur cit moar~ea fiecarui om este tragic a si singura. pur si simplu pentru ca este eel mal dificil lucru pentru un om sa lucreze cu ea ~i este ~el ~lai mare test al fortei dobandite de ~~paI'are a c~n~tlel~tel ~a~e de manifestarile corporale. mananca manc. fugise intr-un pelerinaj imposibil in Tibet. Cum au ajuns astfel de oameni la pozitia lor -ciudata pe muchie de eliberare? Caracteristica lor cea mai evidenta este dorinta lor intensa de a vedea obiectiv . care a fost in mod clar prevazuta si in mod deliberat invocata. "Shakespeare" trebuie sa invete pe altcineva sa scrie Hamlet. eliberarii m lumea electronica. Spectacole nenumarate au folosit timpul a sute de actori si producatori. au creat mode. Cand ajungern la marii invatatori din religie ai omenirii descoperim astfel de suferinte voluntare duse la 0 arnplitudine care. Dar deja in cateva din aceste alte cazuri pare a intra elem~ntul. Milarepa. TOt~I~\ sa ne rea:n~~tll~ de. apoi sa-~I pnmeasca mita ~i apoi fn mod deliberat accepta vasul. nici 0 experienta obisnuita nu este suficient de puternica. cazun tragedia si suferinta par a juca un rol aproap~.

care este atat slabiciunea cat si salvarea ornului obisnuit. de care un om nu poate scapa 1l1. cum s-ar spune. dupa 0 cina buna. indurand 0 durere identica. individual sau individualitatea.ta. exista mari pericole. problema este de a gasi un soc su~cient de vio_lent si penet:"an! I?entru a afecta rczultatul. in mod inseparabil. Eliberarea de. Dar. suferinta ori poat~ distruge on poate crea un om. . . " . energ!e om datorita ruperi. 0 ast~el de separare e. tinde sa uneasca intr-un mod indisolubii sinele ~au. alt mod ~l. este nu numai un agent de divizare ~l . de acea parte in JUl:U~ ca~'ela a gravitat in timpul indurarii efective a durerii. ~oc de ll1ten~ sitatea necesara. ChIa_: si la dentist devme posibil pentru un om sa sirnta el sufe~a dar eu nu sufar".ismul l~n~an poate fi separ~ta.90 TEORIA VIETII ETERNE SEPARAREA PRIN SUFERINTA 91 Dintr-un punct de vedere. astfel de divizare. care pana atunci I-au atms sporadic. In cazul omului. 111 legatura cu lucrul dintr-o scoala de regenerare ~l atunci doar intr-un moment foarte bine definit. Evident. ii da posibilitatea sa "se inalte' singura. transmu~a i!1 princip. In orice caz Hristos i-a raspuns hotului pocait . . compasiune accepta de fapt suferinta e~hlvalenta ~l pare a nu fi nici 0 diferenta reala intre cele doua forte. daca i~i lasa atentia sa fie atrasa de trupul nefericit. . In timp ce stand intr-un fotoliu . pentru a le separa pe c~le . _..o. Ea face posibila desprinderea si separarea partilor diferite ale omului . teribila si hotdrdtoare putere a suferinte] este rezumata 111 povestea celor doi hoti crucificati alaturi de Isu~. lungul lstor~el. St~panllea unei mari dureri ii da constientei mtensitatea ~l avantul necesa~ sa continue separata de trup. 0 parte din mecan.este poslbtl~ numai dupa lungi pregatiri mor~le ~~I?sIhologI~e. cand este dusa departe. in timp ce expenmentul este mea tmut sub control. . Pe.n~ru ca suferinta. . Astfel unul dintre rezul~atele teribil~ ale experimentului pr. Acca~ta posibilitare ca suferinta sa stearga toate insemnanl~ acpu11110r gresite din tre~u.~un astfell?C~t . s~ intrupata. Imensul soc ce rezulta ~1!1 divizarea atomului trebuie sa loveasca exact in locul potnvlt pentru a muta electronul a~ara din si~~eml\l . Folosirea mtennonals a suferintei devine practica doar.~l de _fix~re.matur. .l.iul constientei care poate privi orgamsmul fiZIC ~l necazunle sale dintr-un punct de vedere detasat ~i obiectiv. suferinta intensa. ar putea mai departe sa arunce 11ll1Til_1_a asupra ideii suferintei intentionale la apropierea mortn. este practic llTIPOSlbl1 sa-si induca 0 senzatie comparabila. ca si la divizarea artificiala a atomului. sa fixeze permanent in el am~lmte caractensuci 'pe care le simte de dorit.te produsa in m?d ?bi~nuit la moarte rar rezultatele imaginabile ale acestei fisiuni necontrolate le-am mentiouat deja. 0 _ a~tfel de. este astfel pierduta. dar in ~stfel decazun.ranzlt~l final~.co!1forta?1~. stapanita pe deplll1 ~l dirijata cu precizie.. ca. Pentru ca suferinta este principalul mijloc pnn care. astazi vei fi cu mine in Paradis". intr-o camera calda. sau daca. In ~no~ similar in cazul omului aplicarea marn puten a suferintei exact 'intre principiul constientei si manifestarea . ar putea sa serveasca doar . "Adevarat graiesc tie. el 0 poate . la separarea artificiala sau eliberarea constientei de corp. cel_putin..si cal dura. ll1 acelasi timp. de ~a. sugerand ideea viitoare ca 0 mare suferinta asimifatcl.i inv. t.dar de asemenea intr-un anume fel.0r!?l11S~mUIUl sau de nucleul sau "sinele necunoscut este similara. cu un mare efort. Acum ~uno~~te~ imensa cantitate de energie eliberata de ruperea mveh~ul~l electronic de nucleul unui atom. asa ca ll1_nenumara~ tele secte cu flagelari si auto-tortun. elibereaza cantitati imense de energie emotionala.la mutilarea organismului psiho-fizic si ca sa lege consnenta de trup. Privit dintr-un punct de vedere obisnuit efectul ei este de a ~dllce permanenjs a~elor atitudini care erau predominante ll1 acel moment: Scl~lm~area. asa cum au fost inregistrate l?entru 1~01. unul cu amaraciune ~i celalaltcu ~evotllll1~.~li~ului exterior al . o !11 . este avertls~nen~ul s~l_ficlent ca ce~a ce ~ fost spus nu se refera ia oam~n~ Obll'inUI~I. Pentr~ ca aplicarea sa gresita d~-a. Aceas!a. expunerea deli~erat~ la 0 mare suferinta chiar inainte d~ moar~e !reb~Ule s~ deprinda con~ti~nt~ cu ase~enea ~.t.~ayoat~ face fat a lara clintire acestel. pare a furniza s~ngurul.sau.corec~ poate fi transmutata intr-o energie de 0 astfel de mtensitate incat sa neutralizeze toate consemn~rile anterioare ~ asa cum cal dura intensa poate topi ? bllc~ta de bronz ~l astfel sa determine dispanna lI1scnenlor aparent gravate acolo pentru totdeauna. Probabil ca cea mal extatica dragoste ~l cornpasiune poate fi folosita astfel.doua. care. Astfel Incat a~a cum e~te inteles In mad general. a~ fost conform legendei populare. condamnat ~l respecrrv binecuvantat.

U~lii. suferinta voluntara poate fi conceputa numai pentru acela care s-a eliberat de mult de suferinta involuntara .us ~i de zi In excursii lungi in toate acele cas~ 111 care . 111 ultl~na sa luna. nu mi s-a ll1ta~pl~~. Evans-Wenz: Tibet's Great Yogi Milarepa. Y. sciavie privind opiniile altora. "Desi ~ti auzi~ ca am suferit. p. ~tIa?SfOllna noaptea 111 ZI. Exact acest cuvant.cl o. dar ceea ce nu se spune. 265 Acts of John. din punctul nostru de vedere.timpul sederii in Anglia. Dar avem to ate motivele sa credem ca aduc cu ele bucurie.OI. neineredere.nte. spanzurat.' cum s~adescrien:. asa cum Hristos ~~te pus sa spuna 111 scnen. extaz sau 0 noua emotie pentru care nu avem nume. iar Ia intoarcere ramanea adesea toata no~ptea ~n. A~ putea transfera. slabiciul1ea sa fiind extrema si avand co~. Cand a fost aproap~ imposibil sa-f.a trait ~n. sugereaza cealalta calificare pe care trebuie sa 0 aducem argumentelor noastre. The Apocryphal New Testament.na!. In primul rand.ln~tr-un cuvant. Intradevar. Pcntru ca "suferinta" este numai 0 dcscriere a modului in care. aceea am suferit cu adevarat .pc r:. acel liant prin care lectiile invatate in . cand moartea era clar doar 0 chestiune de zile. asernenea fapte de rabdare incat. de .sc nu a mal cxplicat nimic incepand cu cateva luni I. ca al? fost strapuns. "transformare". rrad. Milarepa canta deschis in durerea sa: Boli . rnasina in frig si intuneric.0te~1 a~rupte. care sorb sufletul din fiecare om care l1Uare(ix~t In ~l propriul camp de constienpi. ei i~ • w. sa adaugi suferinta intentional a peste aceasta povara implies 0 tendinta nesanatoasa si chiar patologica. Intr-adevar. cerea de Ia prietenii sai pentru a ramane cu el. ni se par anumite experiente.ermll1at tn~pul ce mlll~ea sa mearga pas cu pas timp de 0 o~a . realizeaza ca o noua si imensa forta de motivare este necesara pentru eeea ee trebuie facut.. II forta sa se scoale devreme de d~m~neat~.lcablle. .t. 0 stare in care durerea si bucuria SL!ntpIez~r:te 111 proportn egale. Numai omul care s-a eliberat de to ate astea. * * * Trebuie sa adaugam totusi aici doua lucruri pentru a coreeta imaginea.. totusi nu am suferit· ca nu ~m su:en. ceea ce et spun des pre mine. frica. ~a se ~mbrace. Daca sunt de fapt numai "suferinta". 256.lllsOt1ta de ~xtaz emotional? Nu avem 0 modalitate de expnmare a uner astfel de stari. care mi se potriveste atat de bine . I?upa r~lUlti. dar nu este nevoie sa 0 fac. acea materie prima de care fiintele umane nu due lipsa.-:iata ar putea fi. ~l. aproape ll1. Dar tind sa rna infrumuseteze cnorm . un om pe care l-am cunoscut ~Jru. imaginarea unui dezastru si asa rnai departe.. din punct de vedere. In aceste excursii I~U a~mancat 11l~1 nu a baut. sa ~ob~are si sa urce lungi siruri de trepte. atunci au dat gres in scopul lor. De~i i se prescnsese din punct de vedere medical un repaos absolut ~1 ceru sa f~~ d.. batranetii si a apropiatei dezintegrari?" Artistii in mod intuitiv si invatatorii in mod constient par a fi ajuns la aceasi intelegere . p. trebuie sa fie mai putin ~xphc~tl. eli s~ngele. cxplicatie 0 sene de fapte de rezistenta. Print~·-o tacere aproape total a si 0 lehag~Ie el parea ~~ se fi izolat asa cum era de fortele hrlburatoare_ ale vietu. Daruri folosesc ca sa impodobesc semnele perfectiunii mele .de mo~rtea ~a.le apoerifele Fapte ale lui loan.. trebuie sa le fi venit urmatoarea intrebare: "Cum sa fac permanenta o astfel de intelegere in fata bolii. Aceasta boa la. de la obisnuita ingrijorare.s-~ scurs ~d:n mine. ." ~tunci.'i duca un picior in fata celuilalt si-a d~.92 TEORIA VIETII ETERNE SEPARAREA PRIN SUFERINTA 93 Tuturor acelor oameni care au ajuns la astfel de culmi extraordinare ale intelegerii in domeniile lor diferite.. sau in care suferinta fizica este .. Singura atitudine sanatoasa a omului care se gaseste la cheremul unor astfel de lucruri este dorinta de a scapa de ele cat mai curand posibil si sa-si puna increderea in forte mai inalte. Montague Rhodes James..adica. ~O~U~I ~m suferit.tll1. cu 0 intensitate similara sau chiar mai mare.ca alegerea deliberata a suferintei ar putea sa aduca un astfel de fixator. verset 101..e:p~. dintr:~tn m?tiv. tO~I~i nu a ~:n fost mrrncit. si care incepe sa se gandeasca la transformarea durerii si disconfortului. fixate permanent in interiorul fiintei umane. .U~1 foar~e c~'unta durere. amt?le. obisnuit.~I nu s-a scurs". totusi nu am fost spanzurat.a111 dedicati invatarii si explicarii unor idei esoterice pnetenilor lui.. acest om a inceput sa faca 0 t~lIa nl. AP.

trenunle. El demonstreaza separarea vointei sale de forta trupului sau. ca a~este puteri nu au fost exprimate de dragul lor.u I.entru toti. carora a putut sa le comuruce multe idei intr-un astfel de mod incat fiecare a perceput in el insusi.de an.este nec~~ar atat . exceptand pe cei mai naivi exista cev~ l11e. Suferinta apartine naturii corpului fizic sau organic. solutia propriei probleme. Daca masina san casa moare . Pentru ca aceasta ar insernna sfarsitul tuturor pos. este calitatea unei forme care nu poate nn~ri. nCl1:untor mtr-o. Aceste doua posibilitati sunt in antiteza una fata de cealalta.xpnmabil de oribil privind ideea de nemu.autobuzele. Apois-a retras.ebUle sa distingem foarte clar posibilitatea nemuririi c~n$tlen~e de nemurirea inconstienta.i este !1emuritoare in comparapc cu ~n om. . prezel~t sau starea no astra prezenta care este ap!'o~pe de mconstienta.sa posezi cat si sa controlezi un corp ce apartine lumii . un corp al urmatoarei stari.mat la el toti prietenii apropiati. In final.s~lpenoare. a coborat si si-a che.inferioare pentru cele mai inalte.ibilitatilor d~ schir:nbare.Nemurirea constienta este legata de puterea de a trece liber de la 0 forma la alta sau de a dep~$i f?rn~e . din mat~rie in star~ minerala. care sunt in mod normal privite ca fiind miracliloase. atat pentru omul insusi cat si pentru cei din jurul sau.. avioanele.~Lltcm lua un exemplu. Prin acceptarea ei intentionata omul paca1e$te natura si moartea. Perrnanenta ei iadului este 0 nemunre similara.l11 contr~1 d~plin asupra unui corp celular.terea de a schimba la dorinta un astfel de vehicul CLIaltul p~. Este calitatea l~nU1 prll1cIP. nemurirea constienta depinde de un prmcipiu bine definit. este inconstienta. un corp alcatuit ~m m~~ene. dar ca functii ale unci alte stari de constienta. de dezvo~tar~. ~ . iar a doua zi in zori a murit cu buna stiinta. nernuriri constiente? Mai intai tr. s-a ridicat din pat.1U de viata care a devenit independent de formele muritoare. de exemplu sa vorbeasca altora :fara cuvmte audibile si comllnicarea cu ei la distanta. Astfel. Intr-adevar ~loar p. EI trage deoparte sufletul spre a fi gata pentru o existents independent a in lumea invizibila. Trebuie sa ne ramana necunoscut intregul tnteles al unei astfel de fapte. Omul fizic poseda pu. Acurn. nu nemurirea in sine este de dorit. Este frica de ea care il leaga pe om de caracterul sau muritor. de crestere.ire legata de corpul nostru. Asa se poate pregati omul pentru nemurire constienta. foarte simplu ~l acestui principiu. si in relatie cu 0 anume sarcina indeplinita in alta fume. . 0 piatra ce-si l-~astreaza forma lO 000 . sunt vehicule Tacute.alt. dar nel~1Un~·ea. adica decade sau nu mai functioneaza. 1~1 stare mat malta. a C " TRANSFIGURAREA IN LUMEA ELECTRONICA ARE ~ste ~nat. im~licata de. s-a imbracat si clatinandu-se.ur~ acestei matenei. Pentru a deveni in mod constient . in timp ce ii inlatura pe cei ce mcercau sa-l retina. Si mai mult. lume . Se poate spune doar ca astfel a demons.trat anumite puteri. el 0 poate 95 . mai fine. puterea de schimbare de la 0 forma sau un vehicul la . in ziua in care a prevazut ca va muri. puteau cu greu sa le XII indeplinesdi. lsi aduce aminte de sine insusi.94 deplina TEORIA VIETII ETERNE posesie a sanaHitii si puterii.adica sa dobandesti puterea de a schimba la dorinta propnul vehicul in acea lume . Nernurirca inconstienta implica incremenirea sau pietrificarea unei singure forme. Casele.

Pentru ca le poate patrunde. in plus. mai densa. unitatea si constiinta. reforma in 110i obiecte si asa mai departe. Iar un om ce controleaza pe deplin un corp electronic sau spirit va fi nemuritor sau omnipotent in lumea corpurilor moleculare . ca sd-i facd normali. este "zeu". nici un suflet ce functioneaza pe deplin Tara inteventia spiritului. Lumea moleculara a Pamantului este nemuritoare in relatie cu lumea celulara a naturii. care am vazut ca sunt ~sentiale pentru aceasta sarcina irnensa.96 TEORIA VIETII ETERNE TRANSFIGURAREA 97 abandona si dobandeste una noua. El ar putea sa conduca 0 "scoala de normalitate". care pentru omul obisnuit este doar 0 strafulgerare de lumina la moarte. doar partial constient si in mare parte nesupus unui control.cela~i fel.ea sa sesizeze deficientele sau anomaliile. numai normalul poate deveni extraordinar. Cand gasim un vas sau 0 u~tensila l:ninel:ala . Lumea electronics sau solara a luminii este nemuritoare in relatie cu lumea moleculara a Pamantului. Pentru ca numai un astfel de om va fi omnipotent in relatie cu corpurile fizice. Un om care poate trai intr-un trup permanent din accasta energie divina. In a. parasi si schimba la dorinta. Acum este clar de ce. Mai intai trebuie sa gasim un om care poseda un suflet sau corp molecular. ~N~lmai un om care traieste in spirit va putea sa formeze si s~ cizeleze ~~lflete. A ne gandi ca omul pur fizic dobandeste nemurire si ornnipotenta in lumea celulara. nu ne putem imagina un corp fizic format si functiondnd pe deplin Tara interventia sufletului. constienta. incepem sa distingem trei etape distincte in dezvoltarea posibila a omului. Un astfel de om va lucra cu oamenii care au reusit deja sa ajunga normali din punct de vedere fizic. si in care sufletele embrionare au inceput sa creasca. Cand am vorbit mai devreme despre posibilitatea o~menil?r de a dobandi suflete. le poate topi. va fi iui fduritor de suflete umane. sa prescrie sena foarte complicata de exercitii si socuri fizice. Pentru ca exista un principiu care spune ca numai normalul se poate dezvolta. locui. va put. care in mod periodic moare si renaste la suprafata sa.adica. Numai un astfel de om va intelege legile referitoare la corpurile celulare. daca un om controleaza pe deplin corpul celular el este nemuritor si omnipotent in lumea corpurilor minerale. adica a unui suflet. El va putea sa munceasca. va fi nemuritor si omnipotent il1 lumea sufletelor oamenilor. ar putea sa ce guverneaza corpurile materia minerala. asa cum omul fizic poate sa 0 faca in relatie cu EI va putea sa stie si sa foloseasca legile moleculare si astfel va putea modeleze suflete pentru oameni sau sd-i ajute sd-si modeleze sujletele. sa Ul: . Putem intelege aeum de ce ideea de a deveni eu adevarat nemuritor in relatie eu lumea celulara este de conceput doar in relatie cu crearea unui corp superior. asa cum un om cu suflet poate forma si cizela trupun. Astfel. un om ce controleaza pe deplin un corp molecular sau suflet se dovedeste a fi nemuritor si omnipotent in lumea corpurilor celulare. Acelasi corp celular il face de asemenea atotputernic in relatie cu materia in stare minerala sau metalica. Din to ate acestea rezulta ca in univers sunt multe grade de nemurire. Si 0 fiinta ce poseda un corp de natura si materia unei astfel de lumi se bucura de 0 nemurire potentiala in relatie cu fiintele ce locuiesc in lumile inferioare. munca adevarata a ornului ce are suflet va fi de a indrepta oamenii fizici. Dar nu ar putea sa-i mzestreze cu suflete: nu ar putea sa lucreze direct in lumea moleculara. El poate prelucra obiecte din aceasta materie. mentale ~i emotionale necesare pentru a construi tarie nervoasa a il~frange obiceiuri interioare sau exterioare si a face sa' se aJlll1~a la corp celular normal. sensibil si pe deplin functional. a trebuit sa adaugarn ca Tara ajutor ei nu ar putea sa atinga nici un stadiu din acest proces. ar fi la fel cu a ne imagina ca 0 bicicleta ar putea sa aiba vreun control asupra altor vehicule de pe acelasi nivel. controlat. si avand un control total asupra puterilor acestuia. intr-un anumit sens omul fizic se poate spune ca este nemuritor in relatie cu aceste vehicule. Fiecare lume de materie este nemuritoare in relatie cu lumea inferioara. Astfel.suflet. plecand de la posesia in prezent a unui corp fizic.sa spunem un vas sau 0 cana ingropata _ ajungern imediat la concluzia interventiei omului fizic. Ar putea sa-i ajute sa-si dezvolte vointa. In relatie cu 0 bucata de fier sau cu vehicule facute din fier este atat nemuritor cat si atotputernic. Astfel. Astfel. probabil ca-si va invata elevii teoria dobandirii unui . sa construiasca. Acum in sfarsit am inceput sa sesizam imensa semnificatie a unui spirit. sa formeze si sa distruga in relatie cu materia moleculara.

Aceasta idee ne dezvaluie unul dintre principiile de baza legate de crearea de noi corpuri ~i schimbarea consecventa a locului in univers. acest proces trebuie sa continue invizibil. prilejurile de suferinte morale ~i fizice care trebuie inventate. In al doilea rand aceasta este posibil doar intr-un anumit moment in istoria acelei scoli. Un candidat trebuie deja sa posede un suflet matur. torturile. Matei Ill.98 TEORIA VIETII ETERNE TRANSFIGURAREA 99 formeze. Mai devreme ne-am dat seama ca datorita aranjamentelor universului.toate acestea trebuie sa fie introduse intentionat.dar ramane acelasi motor. In primul rand aceasta este posibil numai in conexiune cu lucrul intr-o scoala condusa de un om care are control deplin asupra tuturor puterilor sufletului si care aspira intens catre un nivel mai inalt. de asemenea. ne dezvaluie de ce aceasta sarcina este atat de extraordinar de dificila. Trebuie sa ne dam seama ca orice tip obisnuit de "imbunatatire" stiut orice forma de scolarizare si invatare.in via/a. Pentru aceasta si numai pentru ea se implica schimbarea locului cosmic. fiecare in locul celuilalt. este un intreg complet format prin recurenta a totului in propriul sau loc. amenintarile. Dobandirea spiritului pentru un astfel de om ar putea sa fie legata de inzestrarea elevilor sai cu sut1etul pe care el deja 11 poseda. Pentru ca motorul sa respire. varietatea tipurilor..$i.apoi vedem ca trebuie produsa nu mai putin decat 0 cumplita drama cosmicd. sa dezvolte si sa educe aceste sut1ete. un moment pentru care toata munca precedenta a scolii a reprezintat doar stadiul de pregatire. CLl tot ceea ce implica asta. achizitionarea de +. Sf. intregul univers este solid. In al do ilea rand. in care toate pericolele. calificari. adica.se refera Ia imbunatatirea in acelasi loc. 0 astfel de transformare convulsiva a constientei creatoare ca si cum ar fi 0 taiere pe verticala prin atat de multe taramuri. Un intreg lant de oameni trebuie sa se miste. In acelasi timp imprejurarile mortii lui. Pentru ca in acel moment totul este posibil. de bune obiceiuri. asa cum a spus Sfantul loan Botezatoru1. Mai intai trebuie sa fie liber un loc in lumea rnoleculara pentru a-iface loc. Ar putea sa conduca 0 "scoala de sufletc". Acum. sa dobandeasca 0 structura celulara. mestesuguri. desi nu ne putem imagina cum. II noua cunoastere. Sila schimbarea acestei naturi se refera crearea de noi corpuri. dar eel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine .de exemplu pentru ca un om sa-si parascasca locul din lumea celulara si sa dobandeasca un loc permanent in lumea moleculara . . a carer munca si modalitate de lucru nu le putem nici macar teoretiza. El te va boteza cu Sfantul Duh si cu foc"* . suferintele. focul la spirit Un singur aspect al unor astfel de scoli poate fi conceput de noi. Asa cum tot studiul nostru a incercat sa arate.. Un motor poate fi curatat. Apa se refera la suflet. Acum este clar de ce transferul constientei umane catre un corp permanent de materie superioara este radical diferit de orice alta sarcina a omului. Cineva trebuie sa creeze 0 piesa . sacrificiile. vopsit. 0 astfel de mutare ascendenta in lant catre materia superioara. Tara a lasa vreun loc gol in univers. tara a crea un vid imposibi1. diferitele niveluri de fiinta. Are nevoie de nenumarate circumstante favorabile. sa produca urmasi. cunoscand pe deplin relatia lor cu efectul . Trebuie sa puna pe cineva in locul lui. cosmice si chiar sociale. evcnimentul ei important va fi moartea producdtorului. rascumpararile. Mai mult. momentul mortii este cel mai mare test si sansa pentru om. Astfel incat pentru ca un obiect "sa-si paraseasca locul" . poate fi transferat de la arnestecul cimentului la producerea curentului electric . Toate acestea reprezinta 0 imbunatatire In acelasi loc. "Te botez cu apa intru pocainta. In cele din urrna trebuie sa presupunem scoli pentru atingerea spiritului. daca ne gandim la nenumaratele teste de niveluri diferite care vor trebui sa fie trecute. eforturile si esecurile ce conduc catre aceasta. ar insemna 0 schimbare dintr-un loc al universului in altu1. un om aflat la un nivel mai scazut de intelegere trebuie sa ocupe locul lasat libel' de el. Intr-adevar. gresat. situatiile dramatice necesare . trebuie sa presupunem ca dupa prcgatiri intense el va alege momentul propriei morti pentru a face acest efort supremo Cont1ictul dramei. individuale. atat in sus cat si in jos. in conditii si circumstante despre care noi nu putem avea decat 0 idee vaga. Numai astfel se poate produce 0 schimbare adevarata de loc. Atunci daca telul conducatorului scolii este de a atinge spiritul. Acesta ar fi testul sau. este un proces extraordinar de complicat. accelerat.doua lucruri sunt necesare. sa simta. chiar ~i imbunatatirea propriului nivel de fiinta . evadarile si decesele sunt de fapt evenimente istorice.

tradatorii. sa creeze un suflet.100 TEORIA VIETII ETERNE TRANSFIGURAREA 101 vor furniza nenumarate teste sau sub-intrigi ce vor afecta fiecare personaj din sfera piesei. cand ele se confrunta cu anumite situatii cheie. poate intra in alii oameni si poate cunoaste ce se petrece in creierele lor si in alte organe. el trebuie sa planuiasca sa ucida. Sa presupunem ca sugestia unei actiuni familiare va fi pus a in mintea cui va. Acestea vor furniza 0 serie de teste pentru "discipolii" conducatorului. Mai departe. conducatorul nu mi-a spus niciodata sa fac asta". Discipolul slab 0 va da deoparte spunandu-si: "la urma urmelor. Nu este necesara nici 0 sugestie pentru omul iubitor de putere. 0 a treia sene de teste pentru personajele pub lice din acel timp. 0 alta serie de teste pentru nivelul de intelegere ~l oamenilo~ obisnuiti ca:e ar putea fi servitori sau neguston sau marton. probabil ca va indeplini sugestia. daca sugestia se refera la 0 actiune nefamiliara sau necaracteristica. ca ele nu ar putea sa izvorascd din mintea sa obisnuitd. Astfel. si singurul lor tel ar putea fi sa dobandeasca suflete. Pe de alta parte. rnantuitorii reali trebuie sa-si joace rolul exact. Gasind in mintile lor imaginea unor actiuni foarte dificile sau necaracteristice. actionand altfel decat le sta in caracter. Astfel. daca a invatat sa se cunoasca foarte bine. a carer participare ar putea fi necesara la intriga. vor trada din frica sau jena asa cum a facut Petru la cantatul cocosilor. sau spirit. to ate personajele obisnuite dintr-o astfel de piesa pot fi folosite sa faca ceea ce fac de obicei. Aceasta productie "telepatica" a sinelui rezolva si testeaza diferitele personaje din piesa. In orice caz lsi va spune ca vin de la un nivel mai inalt si nu pot fi ignorate. Cu siguranta el va considera aceasta ca 0 idee proprie. Numai un om ce are puterea de a piasa ganduri si sugestii direct in mintile altor oameni poate produce 0 astfel de piesa. asasinii. dar asa cum 0 cere actiunea. Efectul acesta asupra discipolului este foarte diferit fata de actiuni similare indeplinite din supunere si nu pot fi simulate in nici un alt mod. in acest fel apare posibilitatea de a-~i intrerupe propria mecanicitate. Aceasta putere este 0 functie a suf1etului care. cu exceptia folosirii functiei speciale de lelepatie. sunt furnizate in mod automat de slabiciunile diferitelor personaje. desi ele vor fi cu siguranta prevazute si luate in consideratie. ar putea sa recunoasca faptul ca astfel de ganduri ii sunt nccaracteristice. cu exceptia cazului in care va fi puternic impresionat de emotii . In acest timp multimea va cere sange. Pentru astfel de discipoli. Li se permite sa faca lucruri pe care fara ajutor nu si le-ar fi imaginat niciodata si totusi sa le faca ei insisi. si daca nu este prea lenes sau prea ocupat. Pentru "discipoli" situatia este diferita totusi. pur si simplu pentru ca a facut-o de mii de ori inainte. Astfel. discipolul puternic ar putea sa 0 vada ca 0 sansa de a-~i dezvolta vointa. Pe de alta parte. calculate astfel incat sa scoata la iveala aceasta slabiciune in mod . explicandu-si ca a decis sa nu facd asta. si care in conexiune cu propria moarte incearca sa se stabileasca intr-un corp electronic permanent. prin telepatie adevarata i se da discipolului 0 sansa sa se autodepaseasca. Primul test va fi daca acei ce sunt dirijati astfel recunosc ce se intampla cuei. si sa inceapa sa ghiceasca ceea ce se intampla. producatorul sa poata crea imprejurari exterioare. Chiar si discipolii. ei vor juca rolurile lor naturale. producatorul unei astfel de piese poate fi numai cineva care deja a dobandit un suflet si are un control desavarsit asupra acestuia. sa-si dezvolte vointa. atunci cand 0 intorsatura a actiunii Ii prinde cu garda jos. Probabil ca le va lega de constiinta. Cum poate fi produsa 0 piesa coerenta si plina de puternice semnificatii cu 0 astfel de colectie eterogena de personaje? Cand sfintii. care sunt intr-un sens cerute de actiunea piesei.el 0 va da deoparte. Chiar s-ar putea intarnpla ca stiind principala slabiciune a unui discipol. datorita structurii sale moleculare. atunci cand puterea sa este amenintata. spunand ca el s-a de cis sdfacd asta. sau de a-si stapani propriile slabiciuni. daca s-au obisnuit cu disciplina scolii si cu lupta interna serioasa pentru autocontrol. ei ar putea sa vada asta ca 0 sansd speciala si sa faca tot ce pot mai bine pentru realizarea ei. cum pot actiunile variate sa fie dirijate catre un final previzibil? Este imposibil. din propria vointd. Este inutil sa adaugarn ca nu pot fi sugerate actiuni gresite intr-o astfel de piesa. Sa presupunem ca Ii se sugereaza un mare sacrificiu de sine sau 0 sfidare a conventiilor de dragul loialitati lor. Astfel de actiuni. si p:o~abi~ un al patrulea sau 0 sansa finala de salvare pentru criminali sau "suflete muribunde". sau daca este foarte atent ar putea sa suspecteze adevarata lor origine. Astfel de actiuni sunt absolut mecanice si nu sunt niciodata rezultatul sugestiilor producatorului.

din punct de vedere obisnuit Ie putem numi favorabile. cu ideea ca ar putea intr-o zi sa se califice c1:11ar entru rolul central.sfantul~i. . oamenii obisnuiti s-au aflat intr-o stare foarte receptiva.acela~i til1_lp. In acest fel se poate produce imensa frictiune interioara necesara pentru a dobandi un suflet. imensul miracol a fost implinit. episoadele finale ale vietii lui Milarepa sunt ca in viata ~icontin niste varinte interesante ale dramei crestine. blandsi bundintre cei care au venit in acel loc" . spiritului sau. in tari unde ideile oculte erau pro fund venerate si in perioade cand. ~ICI este lin ~xempJu cum un rol de nemernic privit din afara.Nu putem sti niciodata cate reprezentatii necunoscute au avut. In pofida unor astfel de diferente de scene. in timp ee In acelasi moment ~ if sugereazd telepatic discipolului cum sa 0 depdseascd.102 IEORIA VIETII EIERNE IRANSFIGURAREA 103 irezistibil.· Milarepa si Hristos. tipurile unei astfel de drame apar permanent. Trebuie sa acceptarn ideea ca in to ate aceste drame.toate aceste roluri sunt ajutatoare. falia vertical a prin tot universul care este transfzgurarea personajului principal in lumea electronica lui Socrate care aducand otrava. este introdus ca un personaj ~est~I1 de"ITIIqor. dura ce a deterrninat otravirea . De exernplu. care ar putea in final sa afecteze miliarde de oameni. Desi aceste drame se pot desfasura in vazul tuturor. smgurul care a stat cu ella rastIgnire~ in grija caruia si-a incredintat mama. Din diverse motive at at Buddha cat ~i Milarepa au produs dramele lor pe 0 scena plina de "cornpasiune". in drama din p Evanghelie . Dirnpotriva.chlar $1 aici exista 0 sugestie Cll1:lOasade cornplicitate la Cina cea de Taina si in fraza lui Hnst~s la trada!'e:~ "Prietene. "Imitatia lui Hristos" este de f~pt ultimul tel a] fiecarui actor ce joaca in misterele crestme. acest om a fost Fiul lui Dumnezeu!''. Dar aceasta din urrna. To~u~i. . oficialitati nervoase si 0 gloats iresponsabila. este un fapt straniu ca nu s-a transmis nici 0 inregistrare a lor. opresiunea politics ~i arnenintarea cu revolta . i se cer~ sa" se spanzure. Fundalul dramei lui Hristos este mult mai familiar.prezentarea clasica asa cum este ea . 0 mica parte din ea fiindu-i transferata este convertit."discipolul pe ~are Hnstos I-a iubit . fiecare actor constient trebuie sa invete sa joace in cele din un~la toat~ rolurile. I~1.sllnt mult~ i~~.icii. piesa rarnane necunoscuta. Daca producatorii nu sunt inca gata sa inregistreze. Probabil ca cele mai limpezi se situeaza in jurul figurilor lui Buddha. fil1a~ se caieste. de~i in. Evanghelia. si izbucneste brusc: "Intr-adevar. ca 0 demonstratie ca ptesa a re19'l':. a carui Evanghelie rei eva cea mai adanca intelegere emotionala.are acesta v~ muri. si mal presus de to ate eel care. conservate in masa unor scrieri filosofice . cere ironic sa primeasca agonia ce a rezultat sr. Totusi arata ca posibilitatea unei "miscari" generale in nivelul de constienta. este in ~aVaE~!rea. Raul familiar al vietii poate fi "folosit" ca un punet de sprijin pentru a da fortelor superioare 0 pozitie avantajoasa pentru a lucra impotriva lui si a-si atinge scopurile. pentru ce ai venit?" rolului i se. Centurionul roman care a~ista la crucificarea politica . Scrierea buddhista cunoscuta drept Cartea Marii Morti pare foarte incornpleta si a fost prelucrata si formalizata pana cand aproape toata spontaneitatea unei reprezentatii vii reale a disparut. cu exceptia celor redactate si transmise constient.stanl~ miraculoase ce urmeaza dupa moartea lui pot fi. totusi. Toate evenimentele $1 mal1l.intr-un fel deCl"duble~za rolul de Hristos".toate acestea nu sunt in nici un caz "cornpasiune". Cateva scenarii ale unor astfel de "piese" au ajuns pana la noi. d~nt~-un punct. a carui actiune deoisiva este aproape un accident". de vedere. In drama crestma. probabil datorita unor motive cosmice. trebuie sa reprezinte exemplul perfect . poate fi jucat mtr-un astfel de mod incat sa pregateasca actorul pentru un rol diferit data viitoare. batran fiind in Patmos descrie cl ~nsu~i experientele unui Corp electronic . Exista unele diferente. cere iertare "celui mai nobil. A vanpostulstrategic al unui mare imperiu birocratic. Pentru schirnbarea colosala de locuri intre to ate nivelurile de materie.fe.. loc si cate nu au trecut de stadiul preliminar de repetitii. abandoneaza bogatiile si devine lin di~cipol d~votat. unde panditul gelos. ca Sfantul Ioan .a unei astfel de piese. Pentru ea seml1l~catla reaia a intregii piese trebuie sa apara in acelasi persona) cu temnicierul s: !$~ . da Cll desavarsire 0 noua Intorsatura in drama lui MIIal~epa.~fiecare roJ poate fi jucat cu diferen]e individuale depinzand de un anumit actor si 0 anumita productie. pnvite. nu depinde de loc de conditii care. Hangiul care ii serveste lui Buddha mancarea stricata din c. Totll~I. Iuda este considerat person"ificare~ raului si.

' Toate astea confirrna ideea ca au avut loc niste dure~i teribile ale nasterii. Urrnasii lui Milarepa au inceput sa se certe intre ei.. Dialogues of the Buddha. este complet liber de toate vehiculele si ca lucreaza in spirit. in momentu~ ie~irii sale .. Intotdeauna unii trebuie sa nege spiritul lui in . Cap. 10. . cand Maria Magdalena si cei doi pelerini catre Emmaus. prin interventia ~irecta a e. 50-3 Astfel.. s-au grabit inapoi la Ierusalim sa anunte adunarea "discipolilor oficiali".~ . si pa~a~tul s-a cutremurat si stancile s-au despicat.104 TEORIA VIETII ETERNE TRANSFIGURAREA 105 necesara pentru aceasta transfigurare.!}1care s~ 0 bucura de un control complet asupra functiilof corpului o Miracolele de dupa rastignire sunt totusi de 0 natura diferita. telul lui fiind de a arata ca aparitia lui nu este halucinatie. va fi unul dintre cele mai mari teste ale discipolilor invatatorului. Y. 0 saptamana mai tarziu 0 alta aparitie survine lui Toma in conditii similare.errel ~l ~nn timpul tnsusi.' lsus cand striga din nou cu voce tare isi dadu duhul. And C. Zei ~l oameni s-au intalnit si au stat de vorba. Matei. ci un corp fizic adevdrat.di~ existenta a inceput un puternicsi teribil cutremur ce a inspirat teama. toate se refera la modificari de natura fizica. pentru toate fiintele exista acum un mod de a scapa. a celor zece leprosi.." Cand (Buddha) Preaslavitul a murit. "Si nu i-au crezut". in locuri diferite. Dupd ce trupul sdu originar a fost distrus. sau multe astfel de corpuri. si au iesit dm morrmnte dupa invierea Lui. W. astfel incat.. Cerul tara nori pare.?a~ inmiresmat dedit orice esenta pamanteana a patruns in aer. De aici inainte are loc 0 categone diferita de mlr~cole. Asta ar putea parea in mod curios irelevant. pentru moment. gasesc un Hristos fizic alaturi de ei. xxvii. F. t .ner~lel~lectr011lce~ Prin aceasta crapatura perceptl~ ornului obl~n~:t poate s~ vada pentru scurt timp spre lumile sUl?enoare ~l :n trecut ~l viitor. care nu exista inaint~.. Pentru cei ce au inteles. p. ~lmUIt: trupuri ale sfintilor adormiti s-au ridicat.. 273-4 The Book of the Great Decease". . In fiecare caz 0 foarte curioasa dovada a existentei fizice este facuta de insusi Hristos ce le apdrea. o Tibet's Great )'ogi Milarepa. si s-au dus in orasul sfant si s-au aratat multora. ~ mu~ica incantator de melodioasa. care apartine nemuririi constiente. fisura s-a produs prin toate nivelurile ~at. nici chiar viziune. chiar asta va fi dovada ca Hristos a atins un nivel de unde poate crea si distruge corpuri conform dorintei sale. Eu sunt eel care m-am jucat cu voi".. doi prieteni ce mergeau la tara catre Emmaus.w. care insista sa se hraneasca din merinde si sa fie atins. ci si in jos spre lumea minerala. De asemenea. a femeii ce sangera. astfel de dovada a puterii de a trece liber dintr-un corp intr-altul. si morrnintele s-a~ deschis. pare a ~ever~era ~u numai in sus. in aceasi zi un alt Hristos le-a aparut discipolilor lui in interiorul unei camere incuiate.. in timp ce un al patrulea Hristos vine catre discipolii ce pescuiau in Lacul lui Tiberias. si trebuie sa determine consternare si teroare in cei care nu au ghicit deja ce era in joe. t . Deodata. ~l a carui munca a fost de a crea "oameni catre iad.a a fi tanzibil cu culori prismatice . v. Aproape toate miracolele atribuite lui Hristos in timpul vietii lui se refera la vindecarea sau. . spre rai.. Hristos a putut sa-si proiecteze un nOLI corp fizic. fiecare pretinzand ca avand in vedere ca ei au fost cu invatatorul. La moartea sa Jetsiin (Milarepa) manifesta procesul de fuziune a corpului fizic cu Taramul Adevarului Vesnic .VI. pregatindu-se pentru moarte si fiind implorat de diversi discipoli sa 0 faca in diversele lor sate. ~l tunetele cerului au izbucnit. In final chiar el a trebuit sa intervina: "Toti aveti dreptate. adu~erea la normal a corpului fizic. de T. Si vazu ea valul templului (timpului) fu rupt in doua de sus pana jos.. ceilalti nu puteau fi. chiar molecular norrnali". au fost dusi inapoi la Varsta de Aur. ce au implicat toate partile u~i:. Evans-Wenz: Sf. Pentru ca este una din straniile ironii ca cei mai amarnici neincrezatori in transfigurarea invatatorului trebuie sa se gaseasca printre eei care erau cei mai apropiati lui sub infatisarea unui om obisnuit. Partea 2.. Si prin aceasta. au fost considerati nebuni. . adica.er.sull~l. Milarepa li insoteste pe toti si ramane cu toti cei care au rarnas in urma. din lumea electronicd. si un parium delicios. desi cu experienta lor. A. asa cum ne-am putea astepta de la U~1. Vindecarea fiului nobilului la Capemaum. a infirmului la bazinul lui Bethesda. Rhys Davids. trad. Au fost ploi imbelsugate de t1on . ..

el poate veni 121 ei in viitor si probabil chiar si in trecut. altii nu. Astfcl. exact pentru cd a reusit. sau in limbaj religios credinta. imaginati~. In acea dirnineata fiind mort. aUlacu! mari eforturi si au inteles multe. nu numai printre ei.ca potrivit vointei lui. Trebuie sa ne dam seama cat de naiva cste ideea ornului obisnuit ca un miracol 11 va face sa creada. acest moment de miracole. atat timp cat ei dores~ asta. fata de invatatorul lor. este una dintre cele mai ciudate si de neinteles rezultate ale drarnei. Datorita naturii materiei electronice ce depaseste tirnpul. Datorita naturii materiei electronice ce penetreaza toate lucrurile.. Si el isi poate exercita puterea de a crea suflete. 19 noiembrie. iar aItuia ce eondueea 0 masina i-a aratat natura universului. Daca un om este sceptic. poate pentru totdeauna.106 TEORIA VIETII FTERNE TRANSFIGURAREA 107 nurnele corpului fizic: pentru ca amintirile lor des pre om vor parea reale. sunt eu tine orisicat. Totusi. in e~re ei ~i-au )ueat rolurile lara intentie dar in mod perfect. Pentru ca asa este. aeest deznodamant al dramei aduee probabil eel mai mare test dintre toate. Este posibil ca discipolii sa fi treeut multe alte teste. a mers eu un calator trecand London Bridge. pe care deja II sal vase de 0 iluzie. 1948 * * * Despre invatatorul meu pot numai sa spun ca si el a produs 0 piesa pentru prietenii sai. Acum totul depinde daca au 0 atitudine pozitivd.rtii sale. spuna ?e asel~enea "Voi fi intotdeauna eu voi" . Pe tacute el Ie-a transmis instructiuni in inimile lor. astfel ca nimeni nu a observat. acestea sunt greu de crezut. EI a devenit nu nurnai omnipotent ci ~i etem in relatie cu ei. Si el a putut sa . iar miracolul. ci si pentru toti oamenii Care cred in el. Pentru ca numai avand 0 incredere cornpleta si fiind purificati de frica il pot urma in lumea electronica. Despre realizarea sa lasarn aceasta carte sa fie rnartora. eu 0 cunoastere prirnita de mine nementat. Intr-adevar. "lata. el 1'i poate poseda si ii poate determina sa fa. Si daca nu poate sa depaseasca atitudinile si ideile obisnuite. miraeolul insusi il poate indeparta de invatator. Aceasta neincredere in rnarele experiment. Fie ea eel ee poate sa inteleaga sa inteleaga. .. ehiar pana la sfarsitul lumii". In timp ee zacea in pat in Surrey. scrisa in aeest an ce urmea~a mO.1 fumand 0 tigara.>1 a carui subiect a fost propria moarte. a lui va fi nemurirea constientd. un miracol il va face cu siguranta sd nu creadd. Pentru ca datorita corpului sau electronic el poate ajunge la ei oriunde si oricand.da! soptit :. Pentru cei ce tree de acest test devine posibila 0 legatura foarte noua cu invatatorul lor. unii recunoscand asta. Gasindu-se 111 situatia de a nu putea sa gaseasca deloc 0 explicatie rationale trebuie sa ajunga la concluzia ca ori el ori invatatorul a innebunit. atata t~mp cat dainuieste materia electronics. el I-a posedat eu mintea sa pe un tanar c~ zbura peste Atlantic.

sau pur si sirnplu pe "parnant". 80 de ani. dintr-un punct de vedere cele patru cercuri pot reprezenta lumea minerals. intr-o forma simbolica. parnantul. potrivita pentru masurarea proceselor ce se desfasoara in interiorul scoartei terestre. Cand am studiat eereul vietii ornenesti.000. ele reprezinta treeerea vietilor individuale prin aeeste patru lumi. din alt punct de vedere.000 de ani la 2. In timp ce. intr-un taram reprezentat simbolic In ideile din vechime ca "iad".000 la 8. reprezinta lumile si timpurile materiei in stare stare moleculard si materiei in stare electronicd. cereul vietii celulare se extinde de la 80 ani la 1 luna si se potriveste vietii si proceselor fiintelor organiee de pe suprafata terestra. In aeest mod eele patru eercuri cand sunt prezentate liniar reprezinta 0 scala continua de vieti. lumea organica.5 secunde si se refera la fenomenul de lumina depinzand de soare in "rai".5 secunde. ne-am dat seama ca la nastere (10 luni) si la sfarsitul copilariei (8 ani). lumea moleculara si lumea electronica.ANEXA UN MODEL AL UNIVERSULUI A presupunem ca figura alcatuita din patru Sstare minerald. sau 0 intindere a vitezei de experienta de un milion de milioane de ori. Cereul vietii moleeulare se extinde de la 1 luna la 40 minute si mascara vietile si fenomenele ee apartin atmosferei terestre. celulard. "paradisului". multe aspecte interesante ale universului. Similar. viteza relativa de miscare in aeestea. 800. Am stabilit ca cercul vietii minerale are 0 scala ce se intinde de la 80. eare a devenit acum modelul tipie al lumii eorpurilor eelulare. paradisul si raiul. materiei in cercuri imbinate. Folosind aceasta figura ca un fel de "masina filosofica" putem reproduce. Astfel. sau cele patru "Iumi" vechi: iadul. Circumferinta fiecarui cere este marcata cu 0 scala a tirnpului ce se dezvolta logaritrnic in trei etape. ce se intinde de la 80. In acelasi tirnp aceste definitii particulare probabil ca 0 fac nepotrivita pentru studiul fenornenelor dincolo de lirnitele sisternului solar. 109 . Cercul vietii electronice se extinde de la 40 minute la 2. materiei innoastra. sau in veehea terminologie.

asemenea planetelor in sistemul solar. ca indica "functii" sau "organe" ale lumilor carora Ie apartin. Trecerea vietilor pe cercurile lumilor introduce a patra miscare in univers. Astfel. atat triunghiul cat ~i figura interioara vor fi vizibile clar asa cum vor fi vizibile si in sfera rosie. celulare. de jos. adica. cuantumul de energie innascut in impulsul originar al unei vieti individuale trebuie sa treaca prin lumea celulara la 0 anumita viteza. cercul lumii molcculare in albastru ~i ccrcul lumii electronice in galben sau aunu.miscarea vietilor de-a lungul diferitelor cercuri. punctul judecatii universale. Dar scopul acestei "rnasini filosofice" este sa ne ajute sa cream imaginea a sase miscari. un univers cu sase dimensiuni. si aceasta prima miscare va reprezenta viata. trebuie deci sa incepem prin a imagina patru tipuri de miscari in el. electronica. 0 potentialitate complet noua. in care actiunea . " Aceste trei miscari formeaza intre ele solidul static al universului. timpul. care este exprimata de legea "precum sus asa ~·I"jOS". Pentru a le deosebi sa nc imaginarn cercul lumii minerale colorat in rosu. punctul mortii .miscarea sau circulatia interioara intre cele sase puncte interioare in fiecare lume. Acum. minerala.UN MODEL AL UNIVERSULUI III ca si la punctul comun al mortii si conceptiei (80 de ani). In continuare.miscarea din fiecare punct al unui cere catre punctele corespunzatoare din celelalte cercuri. In care au disparut complet atat triunghiul cat si figura interioara. In sfera aurie.110 TEORIA VIETTI ETERNE ANEXA . Mai mult. asa cum 0 raza de lumina ar putea sa treaca la infinit intre 0 serie de oglinzi reflectorizante plasate corespunzator. prin rezistenta uriasa din lumea mineral a la 0 viteza de 0 mie de ori mai redusa. iar in jumatatea inferioara 0 sfera sau bula cgala de rosu. sa ne imaginam intreaga structura suspendata de punctul extrem al cercului electronic sau auriu ~i rotindu-se rapid in jurul propriei axe. ce constituie a doua miscare a universului. Deci. care Ie sustine in miscarea lor de rotatie. Printre ele trece 0 energie ce circula intern. Astfel. Privind mcdelul nostru de univers. a patra . transmisa sau reflectata de la unul la altul dupa un anumit model. sau cum 0 planeta poate influenta un organ corespunzator din corpul uman. cercul lumii celulare in verde. a patra dimensiune. Aceste trei puncte marcheaza cele trei etape ale progresiei logaritmice la care ne-am referit. Aceste triunghiuri radiaza in to ate lumile din punctul unic de conjunctie.asa cum nasterea in lumea celulara trebuie sa fie controlata intr-un mod necunoscut de nasterea in lumea moleculara si electronica. trebuie sa ne imaginam ca punctele corespondente in cercuri1e diferitelor lumi sunt ele insele conectate prin trecerea anumitor influente de la 0 lume la alta . Totusi. fiecare fiind radiat in miscare de un triunghi de energie divina si fiecare informat de 0 circulatie interioara proprie. moleculare si electronice. Va aparea 0 figura curioasa dar interesanta. cele sase puncte intermediare sau pietre de hotar de pe fircare cere ar putea fi considerate. la viteze corespunzatoare existentei fiecarui mediu. Prima miscarea radiatiei divine de-alungul fiecarui triunghi. Acest punct de unde se nasc to ate vietile si catre care se intorc.conceptiei comun tuturor lumilor. provenind de la originea vietii.am putea sa unim aceste puncte rezultand un triunghi care va reprezenta interventia directa a energiei solare sau divine in fiecare lume. este chiar soarele. a treia . cele doua fiind separate de 0 diafragma verde creata de miscarea orizontala a cercului albastru si verde al lumii moleculare si celulare. Ele creeaza din jocul lor vietile care se desfasoara pe cercurile lumilor.totale .ca si in celelalte trei . Aceasta influentare a functiei unei lumi de functia similara a altei lumi este a treia miscare a universului. trebuie sa ne irnaginam cele patru cercuri ale vietii minerale. Sfera aurie reprezinta sfera luminii solare . De aceea trebuic sa punem intreaga structura in miscare inca in doua moduri. Aceasta se va asernana cu 0 sfera mare sau 0 bula. a doua . a deosebirilor dintre lumi. in acest cere . Din aceasta circulatie sau"joc de lumini". rniscarea intr-un singur plan a cercului albastru si a celui verde a produs doar un film verde. este creata intreaga varietate de forme potrivita cu lumea respectiva. Aceste triunghiuri ale radiatiei solare trebuie sa fie privite ca fiind intr-o miscare continua.sau a vietii electronice deasupra suprafetei pamantului. in jumatatea ei superioara este continuta 0 sfera sau bula mai mica de aur. Aici avem 0 imagine foarte frumoasa a universului asa cum 11percepem noi. au intrat niste impulsuri directe ale fortei creatoare. prin rezistenta mult scazuta a lumii moleculare la 0 viteza mult mai mare si.

ne gasim in situatia de a nu putea sa potrivim in conditiile pamantesti o astfel de dezvoltare ingrozitor de lenta. interpretata in acest mod. 133. Sfera rosie reprezinta sfera mineralelor de sub suprafata pamantului. Dar. Ne putem gandi doar la un singur loc un de se pot obtine astfel de conditii . Pentru a obtine 0 a sasea miscare trebuie sa ne imaginam ca cele patru cercuri se rotesc in jurul punctului lor de intalnire. ideea ca totul este peste tot. Asta inseamna ca in miscarea lor de rotatie toate cele patru lumi exista in toate punctele. creata de intrepat:unde. Cateva aspecte ale universului nostru sunt transmise de aceasta miscare.000 de ani. 0 astfel de figura probabil va reprezenta cea mai apropiata aproximare catre un model corect al universului. ilustreaza universul in masura in care priveste posibilitatile reale ale fiintelor individuale de pe parnant. Ea va trai de 0 suta de ori mai lent decat radiumul. p. Dar 0 fiinta conceputa in acest al cincilea cere unde si exista. Observand-o ne dam seama ca atat triunghiul cat ~i figura circulatiei interne au devenit continue. Figura va prezinta astfel 0 forma asemanatoare cu o crizantema plina. -unde maturitatea incepea la 8. Conform scarii noastre de viata celulara. de culoare alba. culorile celor patru lumi s-au combinat pentru a produce albul sau incolorul. In acestplan atat sfera superioara electronica cat si cea inferioara minerala sunt adiacente si vizibile. nu apartine suprafetei ci interiorului pamantului. Noi percepem ca raiul si iadul sunt separate printr-un film tara grosime . . Asa este a cincea miscare. embrionul uman isi pierde deja jumatate din viteza la primul punct de pe cercul sau. figura noastra cu cele patru stadii ale materiei. referindu-se la materia intr-o stare inferioara celei * Comparati cu figura din viziunea lui Van Marien. citata de Ouspensky in Tertium Organum. In acelasi mod s-a stabilit ca radiumul. privite de sus sau din rai aceasta suprafata terestra face invizibil interiorul mineral. Care este semnificatia faptului ca durata vietii individuale mai lunga de 80.000 de ani.000 de ani si un de lungimea totala a vietii era de 80. sunt realizate toate posibilitdtile.a lumii cel~lare si moleculare si in care lucrul legilor divine este ca ~l ascuns de mare a complexitate.000 de ani. evident. Astfel. Cu aceasta rniscare figura reprezinta intrepatrunderea lumilor. in aceasta miscare. adica ele se interpenetreaza complet una pe alta. a sasea." * * * S-ar putea pune intrebarea de ce scala timpului ce trece de-a lungul cercurilor sau prin cele patru lumi trebuie sa aiba 0 masura definita de 2. planul intrepatrunderii parnantului si paradisului. adica unu: mai mult.5 secunde este in afara figurii? De ce nu exista al cincilea sau saselea cere? Aparent. Asa cum am spus. stare a unui corp compus simultan din materie minerala. Amintindu-ne tot ce am pus laolalta despre semnificatia diferitelor cercuri.000 ani si mai scurta de 2. despre miscarea cercurilor si despre miscarea intregii figuri.planul suprafetei terestre. una din cele mai dense materii cunoscute si care.5 secunde la un capat si de 80. Astfel.adica pe luna.000. adica la doua luni.UN MODEL AL UNIVERSULUI 113 atat al soarelui cat si a planetelor este aparent la acelasi nivel pentru perceptiile noastre. eel de-al cincilea cere de tirnp. In timp ce discul sau filmul verde reprezinta sfera vietii organice pe suprafata pamantului. din viteza.112 TEORIA VIETII ETERNE ANEXA .re.000. ar pierde jumatate din momentul initial abia in 160. i~i pierde jumatate din radioactivitate. lumea celei de-a cincea dimensiuni in care 0 imagine a universului este creata de eterna recurentd sau revolutia tuturor lucrurilor in propriile locuri. asa cum privit de jos ea face invizibila lumea raiului. sau maya. cea de-a cincea miscare din figura noastra. de lucirea multiplelor miscari. celulara. trebuie sa incercam sa comb inam aceste ultime doua miscari si sa ne imaginam 0 figura in care toate cele sase miscdri se produc simultan.000 de ani la celalalt capat. moleculara si electronica. nasterea la 800. Este un model al universului asa cum este vazut din acest loco Pentru ca daca incercam sa intuim un al cincilea cerc unde conceptia era la 80.000 ani. acolo nu a aparut nici 0 schimbare in miile de ani de observatii umane inregistrate. Dintr-un alt punct de vedere intreaga bula mare poate fi considerata ca simbolul iluziei universale. posibila pentru mintea pur logica. in 1600 de ani. cu siguranta ne putem gandi la schimbari serioase ce apar· pe luna doar in perioade de sute de mii de milioane de ani. despre miscarea in diferitele cercuri.

1934. Biblia . de H. Carti moderne Adams. minerale. Ouspensky. . Vishnu Purana : trad. 1927.Vechiul si Noul Testament. M. Aceasta nu ne afecteaza.The Ten Principal: trad. 1924. B. Sir E. trad. . 1900. W. Divino comedie a lui Dante Alighieri. Londra. de Swami Prabhavananda si Christopher Isherwood. Flammarion. Minns. A. Ibsen.The Russian Icon. 1947 . Sime. Yoga tibetana si doctrine le secrete. Upanishade . 1864.The Paintings o/El Greco. Cartea tibetana a mortilor. Miturile lui Platon. Londra.Picturile lui Rembrandt Budge. nu intra deloc in experientele posibile ale fiintelor de pe parnant si. Camille . Comper. daca ne putem gandi la fiinte umane ce coboara intr-un astfel de cere. de Montague Rhodes James. A. trad. 1917. 1929. Kondakov. P. 1938. Wilson si Fitzgerald Hall. fiintele ce ar trai intr-o staremai inaltaa materiei decat cea electronica. (editor) . Hermetica: trad. New York.Virgiliu. Buddha: "The Book of the Great Decease". Comper.114 TEORIA VIETII ETERNE BIBLIOGRAFIE Texte originale Eneida . oricum am incerca. Pentru acest motiv. Henrik . este clar ca ele nu s-ar putea intoarce niciodata. Apocryphal New Testament: trad. de asemenea s-ar duce dincolo de sfera fiintelor pamantesti . Londra. Egipt: Carica mortilor.Marcie yoghin tibetan. 1940. P. .Egyptian Ideas of The Future Life. New York. Ouspensky. 1945. J. Londra. Milarepa . 1947.Peer Gvnt.The Land a/Dreams. D. de Shree Purohit Swami si W. de T.Despre Univers. D. Heaven and Hell a lui Swedenborg: trad. Zoroastrian Doctrine of Future Life de Jal Dastur Cursetji Pavry. Oxford.peritru ca ele ar trai intr-un mediu mai inalt decat energia solara. nu putem introduce un al cincilea cere in acest model al universului nostru. probabil ca se refera la conditiile de viata de pe luna. Londra.A New Model of the Universe.The Song of God. Marsham . G. Phaidon Press . Londra. F. daca putem presupune ca se refera la ceva. de Ellis H. 1895 Brahmacari.The House of Hidden Places. Pentru ca ar iesi in intregime din universul terestru cu cele patru stari proprii ale materiei. de Walter Scott. Yeats. trad.Un catehism Samkhya Bredius. SrimadVivekaprasada . Toronto. Londra. W. si C. H. Londra. 1937. 115 . 1917. In acelasi mod. Book of the Craft of Dying: trad. adica ar deveni independenti de soare si liberi de Calea Lactee. A. Oxford. Heraclit .Strange Life oj Ivan Osokin. Bhagavadgita . Nikodim Pavlovich . Londra. de Rev. .Moartea si misterele ei. James Robson Rendell. de Frances M. Oxford. Wallis .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->