Cuvîntul ‘management ‘ derivă de la latinescu ‘manus’ (mînă) si reprezintă expresie literară ‘manevrare’ sau ‘pilotare’.

În sens larg prin management

o

înțelegem ansamblu diciplinelor care înglobează

sarcinele de conducere,administrare,și organizare înterprinderilor orientate in principal spre obținerea profitului maxim și satisfacerea cît ma superioară a necesităților oamenilor. Funcțiile principale ale managementului sint urmatoarele: 1. Organizarea 2. Planificarea 3. Conducerea 4. Controlul Industria ușoară face parte din grupa ramurilor ce produc duc obiecte de larg consum și satistaface nemijlocit ncesitățile populației în ele .Industria ușoară este prezentă aproapre în toate statele lumii,avînd un nivel diferit de dezvoltare în funcție de de gradul de dezvoltare social-economică a țarii ,de condițile naturale ,nivelul de clasificare a resurselor umane de muncă etc. Materile prime folosite de asastă ramură sunt foarte variate .Pînă la Primul Război Mondial ea dispunea de o diversitate relative restrînsă de materie primă natural.Odată cu dezvoltarea industriei chimice,mai ales după cel de-al Doilea Război Mondial,varietatea materiei prime oferite industriei ușoare a crescut considerabil,ocupînd în prezent un loc de frunte in structura consumului ei ramura dată. Obținerea producției finite a industriei ușoare are loc in trei etape: a) Producția materiei prime (producția de bumbac-fibre,producția de lîna brută).Fabricele de engrenat ,bumbac,de tabacire a peilor,de curățare și spălare a lînii se află in statele producătoare de materi primă; b) Producția de semifabricate( este producerea firelor și țesăturilor,vopsitul )este
Mod Coala Nr. Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N. contr. Aprobat Semnat Data

2304.PC.C-11.11.ME Introducere
Litera S Coala 1 Coli

CTC, gr. MTT 214

amplasată deasemenea,în statele producătoare dar deseori țările dezvoltate import aceste prodse în stare de semifabricate; Producția finită (industria de cofectii, producția de covoare, de tricotaje, de încălțăminte) este amplasată în cea mai mare parte în regiunele de consum. Industria textilă este ramura principală a industriei ușoare fiind ,tot odată ,cea mai veche printre celelante ramuri ale industriei mondiale. Industria textilă își are începutul din cele mai vechi timpuri sub forma de meșteșug,trasformindu-se în industria mecanizată în a doua jumătate a sec.al XVIIlea,prin apariția primelor manofacturi textile. În Marea Britanie ,Franța ,Germania ,Rusia ,Italia ,Olanda,Belgia ,Polonia ,indusria țesuturilor de bumbac se bazează pe materia primă importată .Primul centru mondial textil devine orașul Manchester din Anglia. Industria confectiilor și a tricotajelor ,deși este larg răspîndită în majoritatea țărilor lumii ,o dezvoltare mai amplă a atins în țariile din Europa ,în SUA ,Japonia și China .În ultimile decenii asastă ramură este insistent amplasată în țarile în curs de dezvoltare ,care dispun de resurse umane de muncă eftene și relativ calificate: India,Siria, Pacistan ,de asemenea în țările recent indstrializate ,din Asia de Est ,și Sud Est . Industria confecțiilor și a tricotajelor Este una dintre ramurile tradiționale ale unora țări europene,ca Franța ,Marea Britanie,Elveția ,Belgia, confecții și articole tricotate de înltă calitate destinate exportului .Parisul este consederat capitala mondială a indusrei de confecții și tricotaje de înaltă calitate. Vestimentele sint totalitate de învelișuri care acoperă parțial ori intergral corpul uman.Din vestimente nu fac parte pălariile ,ciorapii și încălțămintea din vremele vechi și pînă în zile noastre ,vestimentele însoțește omul .Aspectul lor nu a fost întodeauna cum ne-am deprins să-l vedem .Inainte de al căpăta ,vestementele au terecut o cale lungă și complicată de evoluție. Fiecare epocă ,fiecare perioadă istorică se caracterizază prin formași croiala sa,garnitura ,mareialele ,culoare ,și desenul propiei stofe.Toatalitatea detaliilor și combinarea lor în costum creau un anumit stil .Stilul vestimentar ,oglindește o epocă ,ori alta.Permite aprecierea cultuii și economii unei epoci,unui stat ,reflectă situația

Măs Coala

Nr. document

Semnat

Data

2304.PC.C-11.11.ME

Coala

2

omului în societate. La etapa timpurie de dezvoltării umane vestimentele prezentau o bucată de piele care apăra omul de acțiunea nefavorabilă a mediului ambiant : căldura ,frigul .ploaia.Chiar atît de primitive ,vestimentele i-au dat omului posibilitateatea să fie independent de condițiile naturale și să traescă în orice zonă climaterică . Bucățile de stofă nu se înfășurau pur și simplu în jurul corpului, ci se drapau frumos în pliuri și se fixau pe corp cu șireturi și agrafe. Aprocsimativ în acelaș timp(sec .XVIII) la vestimente au apărut și buzunarele . Odată cu dezvoltarea relațiilor de clasă ,vestimentele devin o semnificație a situației sociale și materiale .Vestimentele nobilimii prin bogațiea ,splendoarea sa,prin complesitatea formelor și luxul podoabele subliniau artocratizmul posesorului lor . În Rusia,încercarea regal mentării vestimentelor după pături sociale a fost înfaptuită în timpul împărătesei Elizaveta Petrovna,care la mijlocul secolului XVII a emis o lege specială,conform căreia oamenii simpli nu aveau dreptul să poarte vestimente de matase și de catifea.Slujbașiiaveau dreptul de a cumpăra material pentru vestimente nu mai scump de două ruble. Vestimentele legate nemijlocit de activitatea de muncă se deosebeau întoate timpurile prin raționalizarea formelor și croielii.În majaritatea cazurilor aceste vestimente erau simple,economicoase,commode,și practice în exploatare.Ele erau convenabele atit pentru muncă cît și pentru odihnă. La baza vestimentelor actuale în Moldova ,se află așa –numitul stil european comun .El e temelia ,pe care se crează vesimentele moderne.Mode vestimentelor apare datorită tendinței naturale a oamenilor spre înnoire ,schimbare .În prezent moda nu e o suverană care trebue urmată orbește,ci un informator despre noul vestimente ,care permite să aflăm gustul ,cultura interiorară ,mobilitatea omului Urmarea oarbă, nesăbuită a modei, in defavoarea aspectului propriu vorbeste despre lipsa de gust si cultură interioară , iar necunoasterea ei poate fii interpretată ca inaptitudine de a acepta schimbarile . Sortimentul vestimentar e o totalitate de confecții de tipuri si destinație diferite,produse de industrie pentru satisfacerea solicitărilor cumpărătorilor

Măs Coala

Nr. document

Semnat

Data

23044.PC.C-11.11.ME

Coala

3

PC. Poate fi utilizat acest indicator în ramurile industriale care realizază producţie omogenă Avantajele acestui indicator : 1. 2.57 (lei) Se obţine în acest fel cantitatea de produse .în unitaţi natural-convenţionale se realizeză cu ajutorul unor coeficienţi de echivalare stabiliţi pe baza raportului etalon . PMn = Qn/Nms PMn=8292.m.11. 3.2 Calculul productivităţii muncii În caculul productivităţii muncii se disting mai multe metode de calcul al PM : • Unitaţi naturale • Unitaţi natural-convenţionale • Unitaţi valorice Productivitatea muncii se indicator calculează în unităţi natural conventionale . dintre consumul de manooperă al diferitelor produse şi consumul de manoperă al produslui considerat Exprimă precis nivelul productivităţii muncii Oferă comparaţii în timp şi cu alte unităţi Permit comparaţii pe plan internaţional .6/8=1036. Productivitatea muncii exprimată în unităţi naturale se calculează prin raportarea volumului de producţie la cheltuielile de timp de muncă.3.)ce revine unui lucrător sau în unitate de timp de muncă .75 (lei) Măs Coala Nr. exprimată în unităţi naturale (t. acest se calculează în cadrul întreprinderilor care realizază o mare varietate de produse întrun număr mare de dimensiuni .Transformarea producţiei în unităţi naturale .C-11. Dezavantajele : Calculul productivităţii muncii în unităţi valorice : PMn=Qv/ Nms PMn=2073150/8=259143.etc.ME Coala .kg. document Semnat Data 23044.buc.

19 % 1 Se determină numărul scriptic de muncitori Nms =Nm*100/100-Z=7*100/100-10. Tabelul 3.total Din care: -zile de concediu -concediu pentru maternitate și program redus -concediu de boală -invoiri și concediu fără plată -absențe aprobate prin lege Fondul de timp efectiv Durata medie a zilei de lucru .din care : .79 =8(persoane) 2 Se determină numărul muncitorilor de rezervă Nm=Nms-Nm.ME Coala .et=8-7=1(persoană) Măs Coala Nr.Zile de sărbători legale Fondul de timp maxim disponibil Număr de zile neutilizate .ore Fondul de timp efectiv .PC. document Semnat Data 23044.C-11.ore Zile 365 110 103 7 255 26 20 1 3 1 1 229 8 1832 3 4 5 6 7 În baza datelor obținute se determină procentul întreruperilor de zile neutilizate în corespundere cu regulamentul (z) Z= zilele neutilizate*100/fondul de timp maxim disponibil Z= 26*100/255=10.Zile de repaus săptămînal .1.3.11.1 Determinarea necesarului de muncitori Stabilirea necesarului de muncitori care execută această categorie din lucrători se face de la normele de servire sau de personal .19 =7.1 Balanța timpului de muncă pe un muncitor Nr 1 2 Indicatorii Numărul de zile calendarictice Zile nelucrătoare.

în funcţie de realizările efective .Sporul către fondul orar So=Fd *10/100 So=6219445 *10/100=621944.C-11. Fondul de retribuţie orar –cuprinde în afară elementelor fondului direct şi sporurile deosebite de muncă . fondul de retribuţie direct Fd=Qv*30/100 Qv=valorea servicilor realizate Fd=2073150*30/100=6219445 (lei) 2.3Planificarea fondului de retribuţii La nivelul întereprindirilor industriale fondul de retribuţie reprezintă totalitatea sumelor necesare pentru acordarea drepturilor băneşti personalului în măsura în care fiecare a contribuit sub aspect cantitativ şi calitativ .11.Fondul de retribuţie orar Fo=Fd+So Fo=6219445+621944. Se determină: 1. Fondul de retribuţie lunar –cuprinde fondul zilnic . Coala . precum şi sumele necesare pentru plata intreruperilor ce nu depăşesc durata schimbului care conform legislaţiei muncii se asimilează timpului lucrat . la care se adaugă sumele necesare pentru plata întreruperilor de zile întregi .5 (lei) 3 . în realizarea sarcinilor întreprinderii . care sunt retribuite .5=6841389.3.ME.PC.Fondul de retribuţie lunar Fondul de retribuţie direct include sumele necesare pentru remunerara muncitorilor în funcţie de timpul efectiv lucrat şi pentru remunerarea muncitorilor în acord . Fondul de retribuţie zilnic –include fondul orar . document Semnat Data 2304. Pentru necesităţile interne întreprinderea calculează : -Fondul de retribuţie direct -Fondul de retribuţie orar -Fondul de retribuţie zilnic .5 (lei) Măs Coala Nr.

11.4 9 (lei Tabelul 3.11 470548.Retribuţia medie lunară (Rl) Rl =Ra /12 Rl=470548.3.5/100=34206.63/12=39212.5/100=653181.95 (lei) 5.Retribuţia medie anuală (Ra) Ra =Fl/Ns Ns –numarul scriptic de muncitori Ra =7528778.1 Calculul fondului de retribuţie nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Fondul de retribuţie direct Fondul de retribuţie direct (Fd) Sporul către fondul orar (So) Fondul de retribuţie orar (Fo) Sporul către fondul zilnic (Sz) Fondul de retribuţie zilnic (Fz) Sporul către fondul lunar (Sl) Fondul de retribuţie lunar (Fl) Retribuţia medie anuală (Ra) Retribuţia medie lunară (Rl) Calculul Qv*30/100 Fd*10/100 Fd+So Fo*0. lei 6219445 621944.5/100 Fz+Sl Fl/Ns Ra Suma .11/16=470548.45*9.Sporul către fondul zilnic Sz=Fo*0.Sporul către fondul lunar (Sl) Sl=Fz*9.Fondul de retribuţie lunar (Fl) Fl=Fz+Sl Fl =6875596.5 6841389.45 (lei) 6.4 Măs Coala Nr.C-11.4.Fondul de retribuţie zilnic (Fz) Fz =Fo+Sz Fz =6841389.63 /12 39212.11 (lei) 8.45 653181.66 (lei) 7.95 6875596.5/100 Sz =6841389.ME Coala .66 7528778.PC.5/100 Fo+Sz Fz*9.5/100 Sl =6875596.66=7528778.63 8(lei) 9.5*0.45+653181.5+342206.5 34206. document Semnat Data 23044.95=6875596.

în pofida unei activităţi intensive . gr. În ramurile extractive .În raport cu momentul efectuării. De aceea fiecare întreprinzător este cointeresat să aibă un control permanent asupra evoluţiei cheltuielilor şi să ia toate măusurile posibile pentru reducerea acestora.PC.uşoară ş. În activitatea de planificare şi analiză este necesar de a cunoaşte structura costului de producţie. MTT 214 . ponderea cheltuielilor cu materii prime şi materiale este mică.).11. din contra. De foarte multe ori acest fapt se datorează necunoaşterii cheltuelilor reale ce sînt legate de activitatea desfăşurată .Mulţimea chltuielilor determină necesitatea unei clasificări în funcţie de diferite criterii: 1. 2. 6.În raport cu etapele formării cheltuielilor de producţtie.În funcţie de modul de repartizare pe unitatea de produs. 5. iar cea a cheltuielilor cu retribuţia şi amortizarea foarte mari. În preţul care se doreşte a fi realizat.a. adesea mulţi proprietari de întreprinderi constată că.deoarece preţul de piaţă nu se orientează după cheltuieli.ocazionate de fabricarea şi realizarea bunurilor materiale se numesc cost de producţie .În raport cu schimbarea volumului de producţie.În raport cu felul cheltuielilor .C-11. iar ponderea cheltuielilor cu retribuţia şi amortizarea fondurilor fixe. contr. adică elementele componente ale cheltuielilor de producţie şi ponderea fiecărui element în parte în total cheltuielilor ce comn costul respectiv. destinat dezvoltării întreprinderii.În raport cu obiectul la care se referă. se includ nu numai cheltuieli totale legate de prestarea muncii respective ci şi un profit corespunzător. nu înregistrează profit sau încheie anul cu perderi. Mod Coala Nr. Un calcul corect al costurilor este de o importanţă vitală pentru orice înterpindere . Există ramuri indusriale la care ponderea cheltuielilor materiale este mare (industria alimentară.ME Costul de producţie Litera S Coala Coli CTC. Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N.Cheltuielile unităţilor industriale . 3. 4.Costul de producţie : La sfîrşitul unui an de afaceri . Aprobat Semnat Data 2304. relativ mici.

5/100=3.preţul de realizare a serviciului %s .Cheltueli indirecte.5+8.5/100 Cham=(82.25)*3.Cheltueli de retribuţie indirecte (Chri) Chri =Chrd*k2 Chri=82.75(lei) 5.5/6219445=1.C-11.5 0.normativul stabilit constitue : vestimente usoare 8% Măs Coala Nr.Cheltueli materiale (Chm) Chm=Prs*%s/100 Chm =250*8/100=20 (lei) 2.Contribuţii pentru asigurări medicale(Cham)Cham=Chrd+Chri*3.Cheltueli de retribuţie directe (Chrd) Chrd =Prs*30/100*k1 K1=For/Fd=6841389. document Semnat Data 23044.acelea care se repartezează direct pe produs.25(lei) 4.4.1 Calculul consumului de materiale pe unitate de produs N d / o 1 2 3 4 5 Materialu l Unita tea de masur ă M M M Norm a de consu m 1.11.1 Chrd=250*30/100*1.1.1=8.coifecientul sporului 2=0.1 K1-coeficientul sporului 1 Prs.PC.1=82.1 Calculul costului unitar Planul costului unitar pe produs se elaborează pentru fiecacre fel de produs cuprins în nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii folosind gruparea cheltuielelor pe articole de calculare ce se divizează în:Cheltueli directe.Contribuţii în fondul social (Chfs) Chcom=195*5/100=9.ME Coala .0 0.5(lei) 3.5 Preţul mater ialulu i 150 150 10 70 Cons umul de materi ale 150 75 5 70 300 Ţasătură Tricot Tremoade ziv Furnitură total Costul unitar al produsului se întocmeşte conform următoarelor articole de calcul : 1.71(lei) Chfs =(Chrd+Chri)*23/100 K2.nu pot fi repartizate direct pe unitate de produs Tabelul 4.5*0.

Vestimentele de destinație comună se împart în abituale . agricultură . vîrsta si sexul . Vestimentele sportive sînt utilizate la practicarea diferitor genuri de sport . caracteristici pentru confecțiile grupei date .PC. de producție si uniforme . Coala 4 . medicină .C-11. Numim exponent tipic confecția ce posedă cantitatea maximală de indici constructuv-tehnologici . domeniul si condițile de explotare .vestimentele pot fi cotidiene și festive Măs Coala Nr. În conformitate cu destinația. document Semnat Data 2304. Numim vestimente abituale o totalitate de confecții destinate pentru a fii purtate în diverse condiți de trai si sociale .transport.ME.11. Numim uniforme vestimentele . ce informează de aparteneța departamentală ori de producției ce le poartă. După destinație vestimentele se categorizează în conformitate cu destinația comună ori predeterminată . Semnele principale de categorizare sînt destinația vestimentelor . Vestimentele de producție sînt folosite la executarea diferitor lucrări în producție. Fiecare grupă sortimentală e reprezentată de un complet de exponeți tipici . Ele servesc pentru protecțiea de impurificări . tipul materialului și modul de producție a lor . sportive.Toate vestimentele se împart în grupe sortimentale după anumiți indici . sezonul . acțiunea dăunătoare a mediului de producție și asigurarea eficacități si securități muncii.

Costul complect pe unitate de produs (Cup) Cup=Cu+Chcom Cup=195.25 (lei) 12.5*12/100=9.25+12.Cheltueli pentru pregătirea producţiei (Chpp) Chpp=Chrd*4/100 Chpp=82.6(lei) 8.62 (lei) 9. Coala .9(lei) 13.5*15/100=12.Alte cheltueli(Chal) Chal=Chrd*12/100 Chal=82.5*10/100=8.82 (lei) 14.82*5/100=7 (lei) 15.71+3.6. document Semnat Data 2304.5*8/100=6.6+20.82+7=202.PC.Cheltueli generale gospodăreşti(Chgg) Chgg=Chrg*15/100 Chgg=82.C-11.3 (lei) 10.25+9.Cheltueli administrative (Chad) Chad=Chrd*10/100 Chad=82. Costul secţiei (Cs) Cs=Chm+Chrd+Chri+Chfs+Cham+Cpp+Chîu+Chs Cs=20+82.75+3.9=195.62=165.5*4/100=3.Cheltueli de secţie(Chs) Chs=Chrd*25/100 Chs=82.3 (lei) 7.82 (lei) Măs Coala Nr.37+9.Cheltueli comerciale (Chcom) Chcom=Cu*5/100 chcom=195.3+6.5*25/100=20.ME.Costul de uzină(Cu) Cu=Cs+Chad+Chgg+Chal Cu =165.5+8.Cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajului (Chîu) Chîu=Chrd*8/100 Chîu=82.11.37(lei) 11.3+8.

Coala .18(lei) Se determină profitul brut ( Pb) Pb=Ppl+Po Ppl –profitul de plan de la realizarea producţiei Po.1 Esenţa economică şi importanţa profitului Profitul reprezintă un indicator de bază al aprecierii eficienţei economice .11. consitue baza de calcul a impozitelor .Se dintre suma veniturilor şi suma cheltuelelor efectuate determină ca difirenţa pentru desfăşurarea activităţii .PC.1=391244. Pe baza acestori indicatori se determină profitul brut (Pb).se obţine prin scăderea din profitul brut a facilităţilor fiscale prevăzute de lege .ce nu sunt incluse în volumul producţiei realizate • Profitul de la operaţiunile ce nu ţin de la realizarea producţiei .profitul de la operaţiunile ce nu ţin de realizarea producţiei Pb=2073150 +681905.5.ME. permite identificarea disponibilitaţilor şi posibilităţilor de dezvoltare ale firmei .costul complet pe unitate de produs .9(lei) Mod Coala Nr. ce acumulează toate varietăţile profitului . • Profitul net (Pn) acea parte a profitului brut care se obţine prin scăderea impozitului pe profit ( Ip) şi rămine la dispoziţia agentului economic Pn=Pb-Ip La întreprinderile industriale profitul se calculează şi la nivel de unitate de produs . unde : Prp –preţul de realizare a produsului Ccp. Alte tipuri de profit ce pot fi calculate la întreprindere sunt : • Profitul impozabil(Pi). document Semnat Data 2304.82=47.C-11. Profitul reflectă rezultatul întregii activităţi a întreprinderii şi în plan se determină în trei direcţii : • Profitul de la activitatea producţiei de bază • Profitul de la realizarea servicilor de la secţiile auxziliare . Pup = 250-202. Profitul pe unitate de produs se determină după următoarea relaţie : Pup= Prp-Ccp.

Rentabilitatea este o noţiune generală care măsoară raportul dintre mijloace .11. acest indicator se analizează în dinamică comparînduse cu valoarea medie pe ramură. Între ele menţionăm : Rentabilitatea pe unitate de produs(Ru)se determină ca raport procentual între profitul obţinut pe unitatea de produs şi costul unitar complet al produsului : Ru=Pup/Cup*100 Ru =47.De obicei.5. creditorilor. Ratele de rentabilitate sunt însă mult mai numeroase. document Semnat Data 2304.ce a fost folosit pentru a acoperi cheltuelile . Un anumit nivel de rentabilitatea este necesar pentru menţinerea şi creşterea potenţialului economic al firmei.2 Idicatorii rentabilităţii Rentabilitatea este o formă a eficienţei economice care evidenţiează capacitatea agenţilor economici de acoperire a cheltuelelor efectuate penru producerea şi desfăşurarea bunurilor economice şi de a obţine profit .C-11. ratele de rentabilitate. dar nici perderi . În economia noastră.9/1681905.1*100=23.O activitate va fi în pierderi. dacă raportul venituri-cheltueli este mai mare decît unitatea .81(lei) rezultate şi Măs Coala Nr.82/250=0. cînd cheltuelile sunt mai mari decît veniturile .26% Acest indicator se mai numeşte rata rentabilităţii pe produs . cointeresarea acţionarilor sa asociaţilor.PC.Cheltueli la un leu realizare (Ch1leu): Ch1leu =Cup/Pr Ch1leu =202. ce se calculează în prezent. angajaţilor.18/202. conform relaţiei : Rp=Pb/Chan*100 Rp=391244. sunt într-o anumită măsură diferite de cele din ţarile cu economie de piaţă dezvoltată. Rentabilitatea producţiei realizate se determină raport procental dintre benificiul de la realizarea producţiei şi costul producţiei realizate.82*100=23.26% Coificientul dat arată cota-parte a fiecărui leu cîştigat . iar valoarea lor variază de la un indicator la altul .Cînd acest raport este egal cu unu activitatea nu va produce beneficu. Coala . O activitate este rentabilă .ME.

11.ME.85 30765.82 7 202.25 Contribuţii în fondul social 9.75 Cheltueli pentru asigurări medicale 3.74 1623856. Coala .3 12.9 195.46 6841. document Semnat Data 2304.546 27365.2 1681905.1 Cheltueli de producţie anuale Nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Articole de calcul Pe unitate de Pe volum de producţie 165852 684139.95 82096.82 Măs Coala Nr.16 170993.C-11.95 80852.2.71 Cheltueli pentru pregătirea producţiei 3.62 165.25 9.6 utilijului Cheltuieli de secţie Costul secţiei Cheltuieli generale gospodăreşti Cheltuieli administrative Alte cheltueli Costul de uzină Cheltuieli comerciale Costul pe unitate de produs .9 58048.58 54731.Cheltueli de producţie anuale Cheltuelile de producţie anuale se va determina prin îmulţirea costului unitar .5 68413.5 Cheltuieli de retribuţii indirecte 8.PC.7 102579.37 8.Cheltuieli anuale 20.1 produs Cheltuieli materiale 20 Cheltuieli cu retribuţii directe 82.cheltuelelor unitare la volumul de producţie anual în unitaţi naturale.41 1370776.3 Cheltueli pentru întreţinerea şi funcţionarea 6. Chan =Qn*Chi Tabelul4.

6.11.unitaţi valorice.PC.Desfuşurarea normală a producţiei presupune unitatea dealectică a factorului material cu factorul uman. MTT 214 .care va asigura îndeplinirea sarcinilor planificate de producţie. Asigurarea folosirii raţionale a resurselor de muncă .Balanţa timpului de lucru pentru un muncitor 4.lunară.buc. Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N.Remunerearea muncii 2.Perfecţionarea metodelor de remunereare a muncii pornind de la cantitatea şi calitatea lucrului efectuat . contr.Se obţine în acest fel cantitatea de produse .m.Prin pranul de muncă şi salarizare şe planufică sarcina înterprinderii cu privire la creşterea productivităţii muncii.exprimată în unitaţi naturale (t.se deosebesc productivitatea muncii orară . Productivitatea muncii exprimată în unitaţi naturale (Qn) la cheltuelele de muncă (T) . Asigurararea ritmurilor stabile şi înalte ale creşterii productivităţii muncii .Nivelul de pregătire şi modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru se manifestă în mod nemijlocit în prodictivitatea muncii .etc. gr.natural convenţionale unităţi de timp unitaţi de muncă . se determină numărul personalului pe caterorii. Mod Coala Nr.Productivitatea muncii reprezntă eficienţa cu care se cheltueşte munca vie şi se exprimă prin raportrea producţiei obţinute la cheltuelile de timp şde muncă efectuată pentru obţinerea producţiei.Pregătirea cadrelor şi perfecţionarea lor Planul muncii şi al salarizării trebue să asigure îndeplinirea anumitor sarcini .Manopera programului de producţie 5.Creşterea productivităţii muncii pe baza factorilor tehnico-economici de bază 3.După modul de exprimare a timpului de lucru .Acest plan cuprinde următoarele secţiuni : 1.C-11.zilnică .În funcţie de modul de exprimare a volumului producţiei se disting mai multe metode de calcul al productivităţii muncii :În unităţi natural .kg.printre care: . Aprobat Semnat Data 2304.ME.Eliberarea muncitorilor şi a slujbaşilor 7. Planul muncii şi al salarizării Litera S Coala Coli CTC.) ce revine unui lucrător sau unitate de timp de munca.Necesarul de forţă de muncă şi sursele de acoperire.

6. 4.mai ieftine sau exisnente în ţară . întroducerea în plan a unor produse noi . 5. Cantităţi . la fel –baza de calcul a tuturor secţiilor întreprinderii . Scumpe sau de import cu altele nedecifitare . MTT 214 . gr.Programul de măsuri tehnico –organizatorice . Mod Coala Nr. 3.pe baza studiilor de marceting . programului de producţie a brigăzii/ întreprinderii proiectate 2. în sens larg . înlocuirea materialelor deficitare . Aprobat Semnat Data 2304. în condiţii eficiente. 7. Sursele de informaţii necesare pentru elaborarea planului de fabricaţie şi de realizarea ale produselor sunt : 1.asigurarea fabricării unor astfel de produse care ar permite o folosire raţională a resurselor materiale . pe intrevale de timp reduse şi subunităţi strcturale dintr-o unitate industrială. sarcini .Contactele economice. Programul poate fi definit . care ar asigura reducera costurilor de producţie . perioadei de timp în care urmează să fie livrată producţiea pe piaţă.C-11. asigurarea specializării întrepriderii şi a subunităţiilor pentru executarea unor grupe de produse asemănătoare . rezultat strategiiei normative .11.Date iniţiale şi metode de elaborare a programului de producţie Funcţia de a unităţii industriale este obţinerea unei anumite producţii executarea unor lucrări . Planificarea programului de producţie constă în detrminarea sortimentului produselor . pentru îndeplini acţiuni în curs de desfăşurare . precum şi paşii care trebuie urmaţi şi resursele necesare . ca un complex de scopuri operaţionale . Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N. 2.Calculele financiare ale înterprinderii . contr.asigurarea fabricării unor produse cu carasteristici calitative superioare care să satisfacă cerinţele consumatorilor pe diferite segmente de piaţă .ME. care să satisfacă cerinţele consumatorilor pe piaţa de desfacere .PC.Elaborarea Litera S Coala 6 Coli CTC.

3. ponderea progresivităţii .Organizatorici • Nivelul de specializare . • Optimizarea programului de producţie. cooperare. Aprobat Semnat Data 2304.Sociali • Nivelul tehnico –cultural a muncitorilor • Stimularea morală.ME. • Sortimentul producţiei 2. • Nivelul de vîrstă a utilajului . • Sistemul de stimulare materială.PC.ponderea părţii active . 4.Tehnicii • Structura cantitativă. gr. concentrare a producţiei . care se calculează conform relaţiei de calcul: Cp=L*QL*RL (%) L-indică numărul locurilor de muncă QL –indică producţia medie la un loc de muncă Mod Coala Nr. MTT 214 . 1. contr.Capacitatea de producţie a întrepriderii reprezintă : volumul maxim posibil anual de producţie a întreprinderii aferent programului de producţie stabilit (adică.Capacitatea de producţie. • Ritmicitatea producţiei .C-11. Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N. Factorii ce înfluenţează dinamica capacităţii de producţie a întreprinderii : 1. • Calitatea şi componenţa materiei prime. Metodele de calcul a capacităţii de producţie : 1 .Economici • Formele de salarizare.Capacitatea de producţie bază de calcul a programului de producţie Litera S Coala 5 Coli CTC. nomenclaturii şi sortimentului produselor realizate ). • Structrura calitativă .11. şi randamentului maxim de utilizare a resurselor existente . fondul maxim posibil de timp de funcţionare a utilajului întreprinderii aferent condiţilor specifice procesului de producţie continuu sau discret .

6.26*255*2=8292. Mod Coala Nr. al cantităţii şi calităţii respective . Stabilirea capacităţilor de producţie.C-11.PC.ritmice . Se precizează nomenclatura producţiei de favricat .6 (un) Sa determinat preţul de realizare Prs=Pc*100/120 Prs =300*100/120=250(lei) Sa determinat volumul de producţie în unităţi valorice Qv=Qn*Prs Qv=8292. 3. 5.Sa detrminat la etapa iniţială a compartimentului management : • Fondul de timp maxim -255 zile • Coifecentul regimului de lucru -2 schimburi • Preţul de catalog-300 lei Sa determinat volumul de producţie în unităţi naturale Qn=Cps*Ftmd*Rl Qn=16.11. 4. determinarea gradului de utilizare a acesteia .6*250=2073150(lei) Elaborarea planului de producţie industriale se efectuează cîteva etape : 1.ME. Elaborarea planului de producţie în unităţi fizice cu deflcarea calendaristică . Determinarea stocurilor de producţie neterminată . 2. Crearea cadrului ogranizatoric şi precizarea modului de efectuarea a controlului sistematic asupra îndeplinirii planului producţiei industriale. compararea producţiei prevăzute cu mărimea capacităţilor de producţie .Se are în vedere necesitatea asigurării unei activităţi neîntrerupe . Unităţile de măsură pentru dimensionarea volumului de producţie sunt : 2304. Elaborarea măsurilor tehnico-organizatorice care să asigure condiţile necesare pentru îndeplinirea planului de producţie .document Semnat Data Coala 9 .

C-11.64 unitaţi 2304.numărul de lucrători . fondul timpului maxim disponibil şi alte date care sunt necesare pentru caculul programului de producţie se va calcula : 1 .Volumul de producţie în unităţi naturale Qn =Qsc *Ftmd*Rl .ME. 2.Volumul de producţie în unităţi valorice Qv = Qn *Ps . Tabelul 2.2 Calculul programului de producţie În compartimentul tehnologic la calcululul prealabil al procesului tehnologic am determinat capacitatea de producere .6 250 valorice 2073150 În baza calcului obţinut la compartimentul tehnologic şi anume : Necesarul efectiv de personal -7 persoane Capacitatea brigăzii -15.unde Qsc –reprezintă capacitate ape schimb în unităţi naturale.document Semnat Data Coala .1 Programul de producţie a brigăzii /întrepriderii proiectate Sortiment ul Volumul de producţie pe schimb Fondul de timp maxim disponibil Regimul de lucru Volumul de producţie anual Preţul de realizare .PC. Rl –regimul de lucru .Preţul de realizare a serviciului Ps =Pc*100/120.lei Volumul de producţie annual în unităţi Sarafan pentru femei 16. Ftmd –fondul de timp maxim disponibil .2.2. unde Pc –reprezintă preţ de catalog al vestimentului confecţionat 3.26 255 2 8292. Mod Coala Nr.unde Ps –preţul de realizare a servicilor .11.

-dacă există un ansamblul de produsecare se masoară în unităţi diferite. se poate folosi unitatea valorică: Cp lei=Cp*Pr.Gradul de utilizare a capacităţii de producţie : Gucp=Qp/Cp*100 (%) Care este calculat ca raportul dintre volumul producţiei anuale şi capacitatea de producţie medie anuală . Tp-timpul normat pentru confecţionarea unui . Mod Coala Nr. Pr-indică preţul de realizare. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie poate fi determinat: -în cazul în care atît producţia cît şi capacitatea de producţie medie anuală sunt exprimate în aceleaş unităţi de măsură . unde Ts-reprezină durata schimbului de lucru (ore).important :dacă volumul de producţie este mai mic decît capacitatea de producţie medie anuală . 4.C-11. Fef –fondul de timp efectiv . 2.PC. Cpî şi Cps –capacitatea întrodusă şi scoasădin uz pe parcursul anului . Tf şi Tnf –timpul de luni funcţionare şi nefuncţionare pe parcursul anului a capacităţii de producţie. 5. Ns-norma suprafeţei la un loc de muncă .document Semnat Data Coala .11.ME.Capacitatea de producţie medie anuală : Cpma=Cpîa+Ccpî*(Tf/12)-Cps*(Tnf/12) Cpîa-capacitatea de producţie la începutul anului .RL-regimul de lucru . atunci programul de producţie al întreprinderii este considerat neasigurat cu capacităţile de producţie necesare . 3.Capacitatea de producţie medie la un loc de muncă : Ql=Ts/Tp*Fef. 2304.Locurile se determină astfel : L=Sp/Ns (m) Sp-suprafaţa de producţie .

Asigurararea ritmurilor stabile şi înalte ale creşterii productivităţii muncii .Perfecţionarea metodelor de remunereare a muncii pornind de la cantitatea şi calitatea lucrului efectuat .unitaţi valorice.zilnică .Se obţine în acest fel cantitatea de produse . gr.Remunerearea muncii 2.etc.C-11. Acest plan cuprinde următoarele secţiuni : 1.Desfuşurarea normală a producţiei presupune unitatea dealectică a factorului material cu factorul uman.Manopera programului de producţie 5. contr.buc.Nivelul de pregătire şi modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru se manifestă în mod nemijlocit în prodictivitatea muncii . MTT 214 .m.Productivitatea muncii reprezntă eficienţa cu care se cheltueşte munca vie şi se exprimă prin raportrea producţiei obţinute la cheltuelile de timp şde muncă efectuată pentru obţinerea producţiei.kg. Aprobat Semnat Data 2304. Asigurarea folosirii raţionale a resurselor de muncă . Mod Coala Nr. Productivitatea muncii exprimată în unitaţi naturale (Qn) la cheltuelele de muncă (T) .Creşterea productivităţii muncii pe baza factorilor tehnico-economici de bază 3.Pregătirea cadrelor şi perfecţionarea lor Planul muncii şi al salarizării trebue să asigure îndeplinirea anumitor sarcini . 6.care va asigura îndeplinirea sarcinilor planificate de producţie .11.natural convenţionale unităţi de timp unitaţi de muncă .După modul de exprimare a timpului de lucru .ME.Prin pranul de muncă şi salarizare şe planufică sarcina înterprinderii cu privire la creşterea productivităţii muncii.lunară.Eliberarea muncitorilor şi a slujbaşilor 7. Planul muncii şi al salarizării Litera S Coala Coli CTC.se deosebesc productivitatea muncii orară .printre care: . Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N.Necesarul de forţă de muncă şi sursele de acoperire.PC. se determină numărul personalului pe caterorii. În funcţie de modul de exprimare a volumului producţiei se disting mai multe metode de calcul al productivităţii muncii :În unităţi natural .Balanţa timpului de lucru pentru un muncitor 4.exprimată în unitaţi naturale (t.) ce revine unui lucrător sau unitate de timp de munca.

asigurarea fabricării unor produse cu carasteristici calitative superioare care să satisfacă cerinţele consumatorilor pe diferite segmente de piaţă . la fel –baza de calcul a tuturor secţiilor întreprinderii . Programul poate fi definit . în condiţii eficiente. 6. înlocuirea materialelor deficitare . 5. Cantităţile.asigurarea fabricării unor astfel de produse care ar permite o folosire raţională a resurselor materiale . 7.PC. precum şi paşii care trebuie urmaţi şi resursele necesare pentru îndeplini acţiuni în curs de desfăşurare . gr.mai ieftine sau exisnente în ţară .Contactele economice . contr. Coala Nr.C-11. pe intrevale de timp reduse şi subunităţi strcturale dintr-o unitate industrială. Aprobat Semnat Data 2304. 2. Scumpe sau de import cu altele nedecifitare . asigurarea specializării întrepriderii şi a subunităţiilor pentru executarea unor grupe de produse asemănătoare . care ar asigura reducera costurilor de producţie . sarcini . rezultat strategiiei normative. ca un complex de scopuri operaţionale . Sursele de informaţii necesare pentru elaborarea planului de fabricaţie şi de realizarea ale produselor sunt : 1.11. întroducerea în plan a unor produse noi .2.Programul de măsuri tehnico –organizatorice . care să satisfacă cerinţele consumatorilor pe piaţa de desfacere .ME. MTT 214 . 4.Calculele financiare ale înterprinderii . Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N.pe baza studiilor de marceting . Date iniţiale şi metode de elaborare a programului de producţie Funcţia de unităţii industriale este obţinerea unei anumite producţii executarea unor lucrări. Planificarea programului de producţie constă în detrminarea sortimentului produselor . 2.Elaborarea programului de producţie a brigăzii /întrepriderii proectate Litera S Coala 7 Coli CTC. perioadei de timp în care urmează să fie livrată producţia pe piaţă. în sens larg . 3.

Capacitatea de producţie. fondul maxim posibil de timp de funcţionare a utilajului întreprinderii aferent condiţilor specifice procesului de producţie continuu sau discret . contr. 4.Economici • Formele de salarizare. şi randamentului maxim de utilizare a resurselor existente . 1. Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N. concentrare a producţiei .Sociali • Nivelul tehnico –cultural a muncitorilor • Stimularea morală. care se calculează conform relaţiei de calcul: Cp=L*QL*RL (%) L-indică numărul locurilor de muncă QL –indică producţia medie la un loc de muncă Mod Coala Nr.ME.Tehnicii • Structura cantitativă. nomenclaturii şi sortimentului produselor realizate ).Capacitatea de producţie a întrepriderii reprezintă : volumul maxim posibil anual de producţie a întreprinderii aferent programului de producţie stabilit (adică. • Nivelul de vîrstă a utilajului . cooperare.11. 3. MTT 214 .C-11. Factorii ce înfluenţează dinamica capacităţii de producţie a întreprinderii : 1. Aprobat Semnat Data 2304. • Structrura calitativă . • Calitatea şi componenţa materiei prime. • Ritmicitatea producţiei .Capacitatea de producţiebaza de calcul a programului de producţie Litera S Coala 5 Coli 2 CTC. Metodele de calcul a capacităţii de producţie : 1 .PC. • Optimizarea programului de producţie. ponderea progresivităţii . • Sistemul de stimulare materială.Organizatorici • Nivelul de specializare . • Sortimentul producţiei 2.ponderea părţii active . gr.

Pr-indică preţul de realizare.Capacitatea de producţie medie anuală : Cpma=Cpîa+Ccpî*(Tf/12)-Cps*(Tnf/12) Cpîa-capacitatea de producţie la începutul anului . Cpî şi Cps –capacitatea întrodusă şi scoasădin uz pe parcursul anului . Mod Coala Nr. Fef –fondul de timp efectiv . 4. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie poate fi determinat: -în cazul în care atît producţia cît şi capacitatea de producţie medie anuală sunt exprimate în aceleaş unităţi de măsură . 2304. 5. se poate folosi unitatea valorică: Cp lei=Cp*Pr. 2.RL-regimul de lucru . atunci programul de producţie al întreprinderii este considerat neasigurat cu capacităţile de producţie necesare . unde Ts-reprezină durata schimbului de lucru (ore). Ns-norma suprafeţei la un loc de muncă .Gradul de utilizare a capacităţii de producţie : Gucp=Qp/Cp*100 (%) Care este calculat ca raportul dintre volumul producţiei anuale şi capacitatea de producţie medie anuală .document Semnat Data coala 6 .ME. 3. Tf şi Tnf –timpul de luni funcţionare şi nefuncţionare pe parcursul anului a capacităţii de producţie. Tp-timpul normat pentru confecţionarea unui .PC. -dacă există un ansamblul de produsecare se masoară în unităţi diferite.Locurile se determină astfel : L=Sp/Ns (m) Sp-suprafaţa de producţie .Capacitatea de producţie medie la un loc de muncă : Ql=Ts/Tp*Fef.C-11.important :dacă volumul de producţie este mai mic decît capacitatea de producţie medie anuală .11.

2.C-11.numărul de lucrători .Preţul de realizare a serviciului Ps =Pc*100/120.11.1 Programul de producţie a brigăzii /întrepriderii proiectate Sortimentul Volumul de producţie pe schimb Fondul de timp maxim disponibil Regimul de lucru Volumul de producţie anual Preţul de realizare .lei Volumul de producţie annual în unităţi Sarafan pentru femei 16.64 unitaţi 2304. Rl –regimul de lucru . 2.document Semnat Data Coala 8 . fondul timpului maxim disponibil şi alte date care sunt necesare pentru caculul programului de producţie se va calcula : 1 .ME.Volumul de producţie în unităţi valorice Qv = Qn *Ps . unde Pc –reprezintă preţ de catalog al vestimentului confecţionat 3.unde Qsc –reprezintă capacitate ape schimb în unităţi naturale.2 Calculul programului de producţie În compartimentul tehnologic la calcululul prealabil al procesului tehnologic am determinat capacitatea de producere .PC. Tabelul 2.2. Ftmd –fondul de timp maxim disponibil .unde Ps –preţul de realizare a servicilor .26 255 2 8292. Mod Coala Nr.Volumul de producţie în unităţi naturale Qn =Qsc *Ftmd*Rl .6 250 valorice 2073150 În baza calcului obţinut la compartimentul tehnologic şi anume : Necesarul efectiv de personal -7 persoane Capacitatea brigăzii -15.

compararea producţiei prevăzute cu mărimea capacităţilor de producţie . al cantităţii şi calităţii respective .6*250=2073150(lei) Elaborarea planului de producţie industriale se efectuează cîteva etape : 7. Se precizează nomenclatura producţiei de favricat . 10.6 (un) Sa determinat preţul de realizare Prs=Pc*100/120 Prs =300*100/120=250(lei) Sa determinat volumul de producţie în unităţi valorice Qv=Qn*Prs Qv=8292. 11.11. 8.26*255*2=8292.Se are în vedere necesitatea asigurării unei activităţi neîntrerupe .ritmice .ME.PC.document Semnat Data Coala 9 . Determinarea stocurilor de producţie neterminată . determinarea gradului de utilizare a acesteia . 9.C-11. Unităţile de măsură pentru dimensionarea volumului de producţie sunt : 2304.Sa detrminat la etapa iniţială a compartimentului management : • Fondul de timp maxim -255 zile • Coifecentul regimului de lucru -2 schimburi • Preţul de catalog-300 lei Sa determinat volumul de producţie în unităţi naturale Qn=Cps*Ftmd*Rl Qn=16. Elaborarea planului de producţie în unităţi fizice cu deflcarea calendaristică .Elaborarea măsurilor tehnico-organizatorice care să asigure condiţile necesare pentru îndeplinirea planului de producţie . 12.Stabilirea capacităţilor de producţie. Mod Coala Nr.Crearea cadrului ogranizatoric şi precizarea modului de efectuarea a controlului sistematic asupra îndeplinirii planului producţiei industriale.

cît şi de o serie de factori aliatori ca : Lipsa de materiale şi semifabricate .sau omzile normate. omogene . atelier etc.1.document Semnat coala Coala . Conţinutul de bază al acestei etape a programării producţei constă în defalcarea sarcinilor de plan ale înterpinderilor pe fiecare secţie. iar secţile execută o nomenclatură largă de produse Reperul . 3. Subansablul . 4. La elaborarea programelor de fabricaţie trebuie să se ţină seama atîtde specificul fabricaţiei . Acestea unităţi sunt de regulă exprimate în om .producţia marfă-exprimată producţia întreprinderii livrată sau destinată livrării. Principalii indicatori valorici ai producţiei industrial sunt : 1. 2. 2. în cazul secţiilor specializate tehnologic cu o nomenclatură restrînsă de produse. remanieri.11. sarcini noi sau actualizarea unor termine de livrare etc. lipsa forţei de muncă.C-11. 3. operativ.Producţia realizată –exprimă valoarea producţiei livrate .. cantitatea de muncă .ME. în acelaş timp. dacă acesta este realizat pe baza cooperării dintre secţii sau a colaborării cu alte unităţi . fabricate în serie mare sau de masa.ore .ca unitate de evidenţă putînd fi luate : Produsul .subansamblul sau semifabricatul dacă cum secţiile sunt organizate pe baza criteriului obiectului de fabricaţie (secţii cu ciclu închis de fabricaţie ).PC.producţia globală-include toate elementele care se includ în producţia marfă. defecţiuni texnice la instalaţii şi utilaje. Mod Coala Nr. la care se mai adaugă : -Creşterea sau descreşterea stocurilor de semifabricate -Creşterea sau descreşterea stocurilor de producţie neterminată. Adaptarea în permamenţă a programelor de fabricaţie la condiţiile existente pe fiecare loc de muncă conferă programării producţiei un character continuu şi. Unităţi naturale –reprezintă acele unităţi de măsură care corespund Unităţi convenţional-naturale exprimă volumul total al unei producţii Unităţi valorice –exprimă volumul poducţiei neomogene Unităţile de măsură în timp de muncă –exprimă volumul de producţie prin destinaţiei . 2304.

Pregătirea şi asimilarea tehnicii noi.Se determină ca difirenţa dintre suma veniturilor şi suma cheltuelelor efectuate pentru desfăşurarea activităţii.11. Sursele acestui fond pot fi utilizate pentru : 1. Construirea de locuinţe . Cheltueli pentru masuri de protecţie a mediului ambiant . gr. Cheltueli pentru emiterea hîrtiilor de valoare. reconstrucţie şi extrindera producţiei.PC. Se utilizează pentru finţarea necesităţilor sociale şi materiale a lucrătorilor : Mod Coala Nr. 5.C-11. Fondul de acumulare reprezintă sursa de dezvoltare şi menţinere a potenţialului economic al întreprinderii . 6. 2. 3. Finanţarea cheltuelelor pentru utilizarea tehnică .obiecociate de menire social-culturală Fondul de consum –în afara de o partea profitului net mai include : • O parte a fondului de remunerare a muncii . MTT 214 . Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N. Desfăşurarea activităţii de cercetări stiinţifice. 4. Planificarea profitului şi indicatorilor rentabilităţii Litera S Coala Coli 2 CTC. 7. Aprobat Semnat Data 2304.Profitul reprezintă un indicator de bază al aprecierii eficienţei economice. • Alte părţi ce nu ţin de activitatea de producţie Cheltuele efectuate din sursele acestui fond au un caracter nerambursabil . Fondul de acumulare –se formează atît din profitul net cît şi din alte direcţii : • Fondul de amortizare • Costul utilajului scos din funcţiune şi realizat • Credite.ME. permite indentificarea disponibilităţilor şi posibilităţilor de dezvoltare ale firmei . Cheltueli incluse în costul de producţie . contr.

81 0.9 23.Tabelul 6.42 măsură unităţi lei Lei persoane lei lei lei lei lei lei lei % lei - Mod Coala Nr.11.ME. gr.75 8 470548.18 391244.C-11.63 39212385 250 202.1 47. Evaluarea activităţii brigăzii /întreprinderii conform indicelor tehnico-economici Litera S Coala Coli CTC. contr. Indicatorii tehnico-economici ai brigăzii /întreprinderii proiectate nr 1 2 3 4 5 6 7 8 9 indicatorii Volumul de producţie în unităţi naturale Volumul de producţie în unităţi valorice Producţia medie pe un muncitor Necesarul scriptic de muncitori Retribuţia media anuală Retribuţia medie lunară Preţul de realizare Costul unitar al produsului Cheltueli de producţie anuale Profitul pe unitate de produs Profitul brut Indicatorii rentabilităţii Cheltueli la un leu realizare Coefecientul de mecanizare Unitatea de Rezultatul 8292. Aprobat Semnat Data 2304.PC.6 2073150 259143. MTT 214 .26 0.82 1681905. Document Elaborat Calin Viorica Verificat Gasparov Nina N.

3. Caiet management Coala . Managementul unităţilor economice. 1995. Managementul întreprinderii . Chişinău . 1998... Chişinău .Referinţe bibliografice: 1. Cotelnic A. Chişinău . Cotelnic A.. Managementul firmei . 2. Hrişcev E. 4. 1998.

6(unităţi) Qv=2073150 (lei) Sa calculat planul muncii şi salarizării şi sa determinat necesarul de muncitori.Proiectul dat sa întocmit pe produsul de îmbrăcăminte: sarafan pentru femei .şi factorii ce influenţiază dinamica capacităţii de producere.19 % Nms =8 persoane Sa calculat şi sa definit productivitatea muncii şi sa evidenţiat măsurile ce influenţiază creşterea productivităţii muncii. sa tereminat productivitatea medii pe un muncitor în unităţi naturale şi în unităţi valorice şi sa determinat productvitatea muncii a brigăzii /secţie proiectate . sa planificat necesarul de personal şi sa clasificat personalul pe diverse categorii. Concluzie În cadrul acestui proiect de curs sa făcut un studiu în domeniu îndustriei uşoare şi anume rolul indusriei vestimentelor în economia naţională şi rolul înterpindeii indusriale în economia de piaţă.C-11. sa determinat necesarul de muncitori scriptici şi de rezervă.26(unităţi ) Sa elaborat programul de producţie a brigăzii / intreprinderii proiectate . sa determinat canitatea şi preţul de realizare a produselor şi veniturilor. executarea lucrărilor care să satisfacă cerinţele pe piaţa de desfacere.PC. Prs=250(lei) Qn=8292. Coala .document Semnat Data 2304.Sa prezentat metodele de calcul a capacităţii de producţie: Cp=16.11.şi funcţia de bază a orcării întreprinderii este fabricarea produselor .Sa elaborat programul de producţie ce constă în precizarea sortimentului produselor şi serviicilor ce sau realizat.prestarea serviciilor . Sa calculat capacitatea de producţie în baza de calcul a programului de producţie .Mod Coala Nr. Nm=1 persoanăâ Sa elaborat tabelul „ Balanţa timpului de muncă pe un muncitor” În baza datelor obţinute din tabel sa determinat procentul întreruperilor de zile neutilizate în corespundere cu regulamentul (Z) Z=10.ME.

Fondul de retribuţie lunar 7. Coala .sa definit fondul de consum şi fondul de acumulare şi necesitatea planificării indicatorilor rentabilităţii.şi sa prezentat componenţa fondului de retribuţie şi succesiuniea şi metoda de determinare a lui .Sa planificat profitul şi indicatorii rentabilităţii şi sa descris esenţa economică şi importanţa profitului .Sa definit costul de producţie şi sa prezentat componenţa cheltuielilor incluse în costul de producţie . Sa determinat consumul de materiale şi sa întrodus datele în tabelul :”Calculul consumului de materiale pe unitate de produs „.C-11.Sa definit rentabilitatea şi sa evidenţiat importanţa determinării pragului de rentabilitate pentru activitatea întreprinderii.Sa descris importanţa indicatorilor rentabilităţii şi sa determinat :rentabilitatea pe unitate de produs.document Semnat Data 2304. Sporul către fondul orar 2. Fondul de retribuţie zilnic 5. Sporul către fondul lunar 6.PC. Sa evaluat activitatea brigăzii /întreprinderii conform indicelor tehnico-economici şi pricipalii indici determinaţi sau prezentat în tabelul ” Indicatorii tehnico-economici a brigăzii /întrepriderii proiectate”. sa demonstrat metoda de calcul a profitului şi sa determinat : profitul brut şi profitul pe unitate de produs.Sa deremnat :Fondul de retribuţie direct 1. Retribuţia medie anuală Rezultatele obţinute sa întrodus în tabel : „ Calculul fondului de retribuţie „. Sporul către fondul zilnic 4.11.Mod Coala Nr. Fondul de retribuţie orar 3.cheltuelile la un leu realizare. sa descris clasificarea cheltuielelor de producţie şi căile de reducere a lor.rentabiltatea producţiei .ME. Sa definit fondul de retribuţie .

11.ME.C-11.document Semnat Data 2304.PC. .Mod Coala Nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful