You are on page 1of 75

FRUNZE

DE DOR

nZis-anl

verde

~i i.u: v crd c ... "

( popu/drLI)

Ru.sanda tese uri liiicer . Fac haz butuceii si iieie salta, dar riu li-i a joe, cacl D'oamne, Doomne, Uoarnnc I Cind era abia 0 copiiiid, bunica ii spunea cii, cica, OL77nenii pdtimesc de pe urma datoriilor. Sa n-aibi: omul dato rii, ar do rrni pirui s-ar siitura de somn, ar coace pldcinte in fiecare simbiita si incolo artriii domneste. Do ea, prostuta alerea intr-u n S1l [let La prietena sd-i intoarca sugati" r» . '" .va imp rurructatii in ajun, ap oi se mira strasnic ca mam~-s(/ o scoalii cu noaptea in cap si cii nu-i nici p omerie alii de pliicinte. In toatii via(a ei - da Ru sanda are de acw:z' saptesprezece ani, si dacd nu i-a implinit, 1?e cine l~' prive,l·te? - n-are inca nici 0 datorie . BaJe m~:i irnprurriu.iu si aliora - in tot satul nurnai ea are aia roza 51 0 Zl lace ~chimb, doua zilc dii de po marui. Ei, si cu ce s-a ales? Cu nimica. Daiorii n-are, da cite necazuri are - Doamne, Orice-ai spunc, da-i fatd mare si ea, insii co sitele , cind le iniplete st.e, [etele-i st-un. sa le pie?tene, cind. lc piaptiirui, () sjatuiesc sii le Lnipl e tcas ca La loc, ~l cre stc, of, atita mai creste, cii nu dovede,,·tve ~a p oar te 0 si de acum -1-i scurui; si-i su~t1Jz::a, u afa de. su~tl,rl(:(; incit cineva () intrebase mal daunazl de cite on maninca
Doamne, Driamrie! . ,

=.

=i-:

pe ~,ii citi au iscodit-o si La J , '" zece ani - parcii a sur zi t scoatd din fire. In fiecare rite , ce vin sa le arate la ,

citi Le-a sous ca are saptespred satul ori vrea. intr~a ins S-5) zi ii bat fJ_mgurzLe ~z5te scoldaritmetica, de-z tatal ez acasel,
308

le inuete a dan sa p olca, atunci cind piirintele Fldctiii nici nu se ascund CLl uo rba cin.d trece ea II(' Llngd dinsii. Jar badea Vasile pared ar ji ciizut cu totul III mintea copiilor - cum vine, 0 strlnge etc dow] dege te de /IUS .>-i0 inireabii cine i-i drag. Cintd suueica, [oacd itele, dar oi teazd spate des, cdci l ioamne, Doamne,Doamne! I arna trecuui, cind punea intiiul [u io r in [urea, se ,Ljriibea s-() siir seasca mai rep e de cu (or sul - de iesut ua te se de acu m dupii nuirit is, Si s-ate uinpl ut sit cl e cu ,[jheme, a venit uara si to rtul l-au uop sit, LI prins a ninge, s-au adus statiuele in casa, tree ziicle , LiLI badea Gheorghe riu /71L7i irimite s taro stii. Si n u pcui!« C'cl in(eLeLjC> cc [acc c l du m inicil e cind nu iese in sat, si de ce cirid 0 intitne ste, 0 int rcabii n u mai ce lace tauil e i, da n u vine sa uadd cu ochii lui ce face si rtu stie ea cine i-a tiuit batist.a ce ea albastra, [iindca era tiuitii in graba, si n-ar [i trebuit s-o poarte cu dinsul. Ca badea Gheorghe ii h.arnic , 0 stie toata iumea, dar de ce sd te p otri rc sti pirui intr-atita lucrului - sd te duci cu zorii, S(1 vii cu amurgul si sii Iii oasp etc La tine in sat? Zica lurnea ce urea, ea totusi ii lata harnica si dupii c e s-ot lua, ua munci din noapte pirui in rioapt:e de ureii sa stiti, ea p oate lucra si noaptea. De ajun s-a pus sa [acd [Loric ele pe saba, le-a tot [acut pirui au prins-o zoriLe si nu-i mai era chiar asa de somn. $i 'ar auea ei casuta Lo'r, si p er dele impletite cu andrica, ar pune p e pe rete ldic erul ista cu douii gheronine ar asternc tolisoare pe jos si nic dea Domnul ~ind ~a ve;li tata t« dinsa, sd liit; sii-si steargii pici()a~ rele ajarii - ee-l va mai prob ozi ea! N ici nu s-ar uita cii i -: tata! Se uar sii-ri laicer biitdtura, zimb este gh.iueciui cu flor t, dar [uge ur zeala, luge urzeala si ce greu se miscii suiu! - Doamne, Doamne, D'oamne! De atita vreme isi ascunde in [iecare sara sub plapuma roc hita - poate sa vie pe La zori bad;Z, Ch.eorgh e dup« topor ori dupe scarii si ce-a ere de, de-ar uedea-o dormind? Ziua ascunde uri toe de ch.ibrite dupti oglinda, [iindcii poate sd vie badea Gheorghe) sLI n-aibii cu ce ap riride tigara, iar mamei sale i-a piirea rau dupa uri chibrit - L-ar pune sa-5i caute un taciune in vatrc'i. Dar se bo{e:;te rockita sub plapumd, mamc'i-sa giise~l-te clzibriteLe
~ I .I'Ll

/III-i.

309

dupii oglin.da si se cruceste cum =r-, nimerit acolo?!, Si nu-i mare neuoia, mai are ea rochii s: ch.ibrite mat sint, dar tug zileie de pared le-ar [i luat uint.ul si le duce, le duce ... $i cui sa-i spui, cind n-ai cui spune, si ce sa-i [aci, daca n-ai ce-i lace, si ce sa astepti ei - ce sa astepii? 01, bade Gheorghe, bade Ghe;rgh~.~. ' ,
I'

furea de smuls paie la subt ioara. - Dar bine, mai eiocirJanilor i ar mi-at i venit cu noaptea in cap 7 ' Fet ita i~i rupe pe-e c lipa oehii de la drum: ~ - Daca de-o saptarnin ; nu mai pr irn im nimic de la tatuta". Femeia se ui ta cr uci ta cind Ia unu l, eind la celalalr. Araean de mine! Ia te uita cc-au inghcta t eopiii istia I . Isi _scoate ~alul~ 0 infa~oara pc Ieti ta, iar pe '1'rofimas priridc a-I botl,~ ca sa-l mai incalzeasca un pic Feti ta z~mb~e~te ter ici ta de sub sal, Intreaba cu u n su s pi n de ad inca i nt« lcgerc: - Nici a matalc nu-ti scr ie? -, Nu-rn i "serie, draga plea. 0 fost pin' mai nu demult la spital, daca I-au leeuit si iar I-au dus la bataie. ~vrut sa mai ~pui~ eeva, dar a amu t it, caci pe pod 0;; Andrei I:: coj oce lul lui vechi, cirpit a ra:.an; cu ISeUS1l1ta. S-a rezemat 111 to iag, si-a infipt privirea in Iungul drurriulu.. - Buna vrcmea, 1110!? Andrei. B~trinul s-a in tors, s-a ui tat lung la femcie dar nu I-a raspuns .. De vrco jllmatate de an, de cum i-a caz u t smguru l ~eelor Ia r iizbo i, 1110!? Andrei niei nu da binete nl"cI nu raspunde altora. Vine tot us i ineoaee zi de zi 'si sta Sln~L1ratle la 0 parte cind se impart scrisorilt'. ' Spre ch indi i, cil~d, in sf irsi t, un baietan cu 0 ge anta marc la sol d coboara drurnu l p usti u, pe pod se adun.i si-l ~;;teapta 0 b u n.i jumatate de sat. Oamenii ii fac ioe 111 I11IJ l~ocul. lor,. eine . arc m a n u s i sc apuca s i-i suce sn, o \Igara, eel mal nalti se a d u n a la sp inarca lui sii-i tie (loS J,na~ar cit de cit. Apoi Ic lc a Artina prindc g('a~ta d c p i nz a, 0 a~azJ pc genUllchi - 0 gcanta d(~ la ca rc mrroasc it tran~ee, a foe de arma, a ioel. - Ca rutasu Anastasia! Fctita e~ ~('nisc intiia' riizbatc iute pr inrre oa mrn i _ Dumnczcu 0 "tic cum i~,;i face ea drum. AjunS;l in fa(a postarului, dcsfacc bratclo srnc ri ta, caci nu m ai cslc in stare S;l [ic nimica In mini. - Mata vir.i-mi-r, a ic i la p iept. Sub .~aljl1c<i. De abi a i-a ascz at scrjsoarea, ea postarul 0 rna: striga o data: ' - Sta i, cit mai ai una,

De-i frig, de p lou a, de bate v in t ul , in fi~care dimineat~ pe podul de la margi nea satuAlui ras,ar doi 1=0pll~ 0 Iet ita J de vreo sase ani, infas ur ata stll1gacl mtr-o sal inca vcchepe sernrie, se irnb robo d ise singura - s i un ~ai'C3el ~eva mai r~ls~lrit, ascuns d upa gulerul propriu lui s au surnancl. Amindoi m arunte i, zgribuliti de trig, de t i-i cu ncputinp, sa ghicqti care dintre ei S;1 fic. :nai mar;.. . Piirca totusi fctita. Avea 0 grtJa a e r. Sc u it a harn ic in l unvu l dfLll~ului ce cobora din cirnp spre sat, un drum ingust~ desfundat de prirnavar a. 'Baiatul deg_::rase s i r:u-i A pasa de nimiea - st itea s~parat, cer cind mtruria sa-::d ascund.i ur cch ile sub cusrna. Si-i frig, ::;i p louii, s i bate v in tu l, dar fe~ita _:;ufla in pumn i sor i "i ni-si rupe oehii de la d ru rn. Cirid II arno rtcse rn inut clc, de n u lc rn ai poale potriv: drcpt gur{l, 11 ;oag:l pc b'aietel: .~ . .; 13iiditCl Trof irnas, ia m ai u it a-tc ;;1 ruata lc. Trofima~ (rage eu eoada oehiului peste deal. - Las' c.i-i degeaba. Nu-i n trneru. _ Atunci irnprumuta-rni buzunarul matale, ca rni-au inghetat mirrutc le. . Dup;, ce cap{ltii b uz un ar u l lui Trofirnas, ii z irnbcs tc si-l in trc aba: , _ Dac~i pr imc st i aZI scn soarc, unde 0 PUI ca s-o d uei acas.i? - 0 vir in buzunar. Nu p ic.i. Fe tita 01 t caz a. . b _ Eu, iaca, n-<\111buzunar. Dar am s-o pun ai ci su sal inca, La p icpt. Ce ziei m a tu?
, Purie-o.

!:

rn.

Ce va mui tirziu rasure dintr-o margll1e de sat .~lv v m e grabil{l spre pod lelea Artina, 0 Ieme.ie zdravana, ell
310

311

Feti t a 0 ascunde si pe as ta sub sa linca, dar nu se m isca din loc. Ce mai stai? Mata uite de n-ar e hirti e b adi ta Trofirn as, d nOI am venit amindoi incoace ~I tot amiridoi t re b u ie sa ne intoareem. Mu l t ime a se sup[lra: _ Tr of i mas a primil s i ic r i, s i alalt.iicri 1 I-aJ urig«. Rus in at de m u lt imc, Tr of i mas pornc stv cu felita s pr c sat. Traista de pc genunchi i l e lc i Artina s labc s te vazin d cu ochii, acum riimin de ab ia vreo t rc i-p atr u p umn i de scr isor e le - ~i cci ce n-au primit vcsti sc ad u na cerc in jurul post aru lu i. II roag{t cu s u tl a rc a, eu privirea, de toti dumnezeii il roaga - poate lc face :;;i lor parte din f ar irna tur ile de bucurii in trei co ltu r i pc care Ic imparte. Dco data, de p ri nt rc serisori r iisarc un p{ttr{,~el ccnus iu, unul din acclca d up ii care nici od at a n u m a i scric soldatul acasa. Pc pod sc las;t 0 l i ni stc ad inca, si n um a i p ira ias u l m u rmu r.i incct, stingherit. Lelea Artina, alba ca varul, ab i a sopte ste: - Ma ica p rcc istii.; a cui sa fie' Po st a ru l i~i c.oboara fru n tc a jos, b uch iscst c m ult.i v rcrnc ad res a :;;i, in cc lc din u rm.i, sop tc s tc cu virful
b uzc lor:

Dar s-a las at amurgul, porni sc a se inturieca, s i in Valea Razes ilor domnea linistea. Numai stresinile lacr amau din b~l~ug, ~i v intu l plingea la margi~ea satului, te m in d u-s c sa por n c asc.i in eimp singurel asupra nopt ii, eerul se las ase jos dcasupra satului, m ing ii n d cu fruntea sa rece acope r is ur i le umede s i triste. <--

"i

2
In v inc rca ceca Ziricl Cojocaru sc rcpcz i sc la n is tc veci n i S~t al lc cam cit a m ai ram as p iria la Berlin. Era un lucru de trci minute, n u ma i dt pe harta p ub licata in gazeUi Germania n-avca capi tala. Au inecput s-o cau tc prin prilc vceine ~i au tot cautat-o pina a arn ur git d c-a b ine.lca. Tocrna i atunei si-a adus arn in te badea Zinel c3. a uitat v itc lc ne ad ap ate - sarrnane ie dobitoaee de-ar fi sa aiba gl as, s-ar topi lumea de mila lor. ' .lLA venit pe de-dreptul, prin fundul gradinii. A deznll~at de sL~b strcasina ca ldar ile mar i, ti nute anurne pentru ad apatu l v itc lo r, ,?i de ab ia a ics it cu e le in drum, dt s-a porncni t cu post aru l in fata: - Ai 0 tc lcgr ama, bade Zinc!. Dc l a inc;put p are a ~a omul n-a prea in te les de sprc CC-I yorba. S-a u i tat pnmprej ur, al egind un lac u scat s[t pui c cal dari le, dar in mar tie uscat e numai pe cuptor; le-a am nat de un ciot iesi t din gard, si-a scuturat palmc lc. Tc lcgr ama, z ici? -- Tr: Icgral11~i. Da poatc ii a lui frale-mcu, Z;lhari~' Spune-i oll1L~lui eu doua clipc ina in tc ca vine 0 primcj d ic peste d in s u l :;;1 1-<1I scap at de sufcri ntc, Bad ca Zi nc l av ca marele noroc di fr atcl e lui, purlln'd acc las i n~ll~c dc, fam_i_lie,. ma i ave a 9i ace lcas i initicf1£] $i cln'd batccl"vleo pri mcj d ie la poarta lui - era chcrnat la j udccatii on la eoncentrare - cauta mai int.i i S~t s c lam ure ascii daca nu eumva c vorba de f rute-sii u. - Ba-i a matalc. Badca Zi ncl it ascuns tc lcuruma in Iu n d u l cusrnci a luat c.ild.iri!c an ina te 111 gard s i s-a iritor s eu clc desartc. Lin!;{l prag s-a opr it - il ap ucasc LIn Ic l de f ierbi ntc al.i, i sc inrnuiascra inehcicturile "i, ea sa-s i vin a
313

- Zinel Cojocaru. Multirnca sc intoarce, cau t.i lung sprc sal la ce lc d ou a buburuze ce se tot ind e p ar tcaz a. Fe tit a merge le r ic i tii n a int c, in urma ei vine Tr of imas cu 0 v~trgut[t, gata in f ic cc c l i p i s{l-~i aper c vecinica. Si nu st ic, m it.itel ul, cit de acu m a r arnas sa fie singurul fecior la casa p ar i ntelui s:iu. Lc lca Ar t ina i;;i "terge ochii eu miricoa. - Sar acu l bade a Zinc!. Avea un f lacii u ... Peste 0 j uma tat c de ccas vc stc a co l i nd asc de acu m tot salul - :;;i-I j clcau mo sncg ii, Ii indca era bii iat euminte, s i-l j e lcau gospodinele, dei a fost harnic, s i-l j c lc au fetele, caci era biii at Irumos, ~i tot astcp tau eu tot ii, as tep tau cu infrigurarc in suflet cind se vor d csch idc larg usi le case i de pc mal u l iazului si un bocct de mama va porni a fr ami n ta ca 0 mare m icut u l s at uc pierdut 1:1 l ar gu! cirnpur i lor.
312

un pic In fire, a ridicat de pe pr ispa u n cut it de lemn s i a inceput a-~i cur ati ciubotele. .. " Era aproape un an de cind au dus stra iele lu i Ioager si lc-au asezat in casa cea mare, aproape un an de cirid ~ inccp ut 'din nou sa azv ir le iapa cea su:a, aproa~e un an de c irid s-au d u s ei trei la gara ~! s-au mtor s dol. Pacat ar fi sa zici d. nu l-au petrecut in rind cu lurnca. A irnprumutat cit a putut 9i i-a facut bani de dru~n, i-a v ir it cu de-a si la in tr aista briciul sau, l-a dus el msusi cu car uta pin' la gara. Dar in g~ra s-a UICUt ,de rus inc. Cjici avea un obieei badea Zine l - pctrecirid un copil de acasa, trcbuia numaidecit sa-i dea citeva sf atur i. o zi ~i 0 noapte, cit it gateau pe Toader de ~rum, a ~l11blat prin ogr ada cu pal ar ia trasa pe oc h i, alegind CUVll1t cu cuv int alcatu irid cele citeva sfaturi. Dar Iierbea lumea cum nu a fiert ea nici odatii p ina atuncea si par intcle nu stia ce sa-i sp una feciorului. A do ua z i, cind, sclipuind ~iteva vorbc, a intrat S~t i lc spuie, Toader mai hod inca inca. Nu s-a in du rat sJ:.i..s..trice sornnu l. Pc u rrn a au venit ci tiva baieti, douii-tre i nearnu ri cc traiau mai pc aproap~. Nevasta-sa, gati.nd~-i t~'aista..? a prins a bo ci , de tl se incretea sufletul, ~1 saracuuu b aiat n u-i mai ar d ca a n irn ica. Pin' la gara a mer s in u rrna carute i eu 0 faUi eu care pr ictcriise, ~i badca Zinc! i-a la~at in pace. Mai avca v rcrnc. v " . Dar de abi a au i cs it pc pcrori, ca s-a aratat ~I t rc nu l u n tren eu v agoanc ume dc -- pc scrrine, plouase p~r~n partile cc lca de unde venea. ~i nu era copi l bade a Zi nel ~olindase si cl multa lu me cu trenurile, dar nu i s-a intimplat I;iciodata sa vada ~um v!ne p~ v_:el11e~b:ll1~t un tren ud in gadi. S-a uitat pnmpreJur, caut~nd sa se dezmeticc asca, dar i se parea ca nici gara nU-I gara pe care ostia e l. Pina sa-s i adune e l cugetul, trer:_u.I av suflat ,dll1 gr~LI m isci n d din loc. Toader s-a aplecat sa-I .sarute rmria, si bietul b adca Ziricl, buirnacit cum era, abi a a dove dit ~a-I saru tc pe frunte. Apoi, alergindv i.n dreptu~ vagonulUl; a spus ~i cl citcva vo~be. I~a ,spus sa ra sal~1a c:nd ,coboara din tren ~i s;t nu tina b an i i in tr-un singu: b uz un ar. Auzi tu sf aturi! '" \ ' Un an de zile nu-si poatc gasi omul locul - 11 poar: ea, uite, acum, in cl ip a asta, tr<tge feciorul sau 0 vcumPvana si nu poate scapa, fiinddt n-a avut norocul,sa alba ~I ~I un lata pe lumc. ~i dnd primea scrisoare, II tremurau
v

m inile ~i intrr-ba pc to ata lumea daca intr-ade var e scr isuI lui Toadcr 'ii (~;i ungea in fieeare sara eiubotele ell dohot, Cit S:I aib.i ill cc urnbl a p in ii l a podul din marginea satu lu i - cine stie cit m a i avca SCI tie razbo iul ' ~i iata dl a venit 0 te legr arna. Sc intunecase de-a binelea cind a intrat b adc a Zinel in casa eu 0 ciubot a cur at i t.i, cu alta pl inii de g)£,9,,,,'pe muchia hornului sfir iia picatur a de lurn ina a oPJl)(ulftJi,~c, iar pe p aret are juca un p.itrat de lurn ina, str irnb ind gura sobci. Radea Zincl a stat 0 cl ip.i Ilnga prag. Auzind fusul dupa sobii, ;;i-a lcpad at ind atii cojocul. Dornnica, ia vi na-nco acc, f ata, De am u tc de seal ti?! A vern 0 te leg ram a. Si s-a lasat 0 tacere, de pard ar fi Io st 0 casa pustie. NUI';1ai 0 oal a clocotea domol sub horn si opaitul tro snea usure l, par ca se zb atea in gura morti i. Ca sa nu-i rnai aud.i sf ir iitul, badea Zinel a lam uri t: Ii de l a Toader te legr ama. Amu-i a 'am pri mi t-o. l ntr-o cl ip a Domnica era jos, iar in ceal al t a, l ip it i de horn, CLI rata linga opait, ci tca: "Noaptea spre "aispr cz ccc tree p ri n B{tl1i d aca p ute ti Toa dcrc " ."~ .- Dac.i putcti .., a rcpctat zguduita ad inc rnatusa Zarnf ir a, stcrg ind'u-si lacrimile. Dragul mamei ... Era de la fecior. De la Toadere. Numai Toadere p utca S{I st ie ca ei au 0 singura pereche de incaltarn inte b un isoara in casa, dt iapa cea roaiba trebuie de az i pe mine ~ii [etc, cii pinii la Ralti is trcizeci de verste, pe care nici cu san i a sa lc f aci, nici cu car uta, nici pc jos ... " ... d aca pu tcti ", s i de acurn statea in mijlocul casei u n fl~ie;iLl eu p arul smolit, zirnbca dc-ti era mai draga l umca, deschidca usa si intra un sat in urrn a lui, iar cintccu l pc care il incepca el avea sa-I cinte 0 lume CLl dinsul. " ... dad. p uteti ", 0 mica ve ste de la Toader, dar ;;i casa p ar ca-i rnai buria, s i piirinti i mai tineri, ;;i T'rof ima s
mai vo i n ic,

-

Ne-orn

d uce ?

~i-a ridicat spre barb at f ata b laj ina, CLl pete umeclc pc obraj i, cu ochii larg dcschi s i, de p arc.i ar fi fost in Iata unei ico ane. -- Cum sii' nu ne ducem? Numai ca... Domnica, azi in cit ii} Au ineeput sa caute calendarul, dar nu-l puteau g[lsi
Matuxa
315

Zamf ira

314

rilcaier i s i, In cele din urrna, a r asarit linga sob a capsorul tuns chilug al lui Tr ofirnas, un cap sor care inca nu st ia ce-i calendarul, si a intrcb at: - Dar cum ii el pe deasupra? - Galban. Din carton. Era in paisprezece. Trebuia sa por ne asca pin' la zor i, cit se tinea dr um u l macar o le aca amor t it. - A tunci dar incepem a ne gati? - Da, nurnaidecit, si b ade a Zinel s-a ascz at pe laipl .. Au adus din cas a cea mare larnpa, in care p leo sca ia 0 p icatura de gaz, lasata pentru r aceal a, s i-au aprins-o. Dornnica se zbuciuma pr in toata casa, Iclea Zamf ira co sea o tr ai sta nou a. Nurnai badea Zinel se dea tacut pe lai ta, cu 0 ciubot.i curatita si cu alta p l ina de glod. Nechezau cai i nc adapatio Dornnica a trecut pe linga dinsul cu sita p linii ~i i-a prcsarat faina pe genunchi, i ar el staten furat de ginduri, de parca nici nu era In casa. Alegea din nou cuvint cu cu v in t si al cat u ia cele citeva s Ia tur i care n-au iost spuse la vr cruc ~i care un an de zile i-au maci nat in irna, de nu-i mai era nici somnul somn, nici cas a casa, nici m a sa masa. Acum avea sa-~i descarce sufletul. ~i poate b an u i a, da poate nici n u b anu ia ca in locul arnar ac i u n i i iesleia urrn au S{l vie al te lc s i m ai grele. Avca r.izboi ul griFl de c l. 3 Nccaz ul II m in a pe 0111 s i, dad Tr of irnas nu-s i af la locul pe cuptor, inseamna ca are omul necazurile lui. A g{lsit in t in da cinci capici, dar tata-sau n-a vrut sa-i coasc un portmoneu, ca sa aiba undc S[I-5i ti n ii b a n i i : i-au lu at ciubotclele si i Ie-au du s la cizmal: il;dal:i CUl~ s-a intors az i de la pod, iar in locul lor nu i-u u d a t n ici o in ca ltfirn i ntc si cit avca c iz ma r u l eel a sa-l tie pc cuptor - DUl11ncze~1 sti c ; in sfir:;;it, a scos jeri ~ t i n t.i din perete, f i in dcii ii tr cb u ia nu ma i dcci t t i nta, iar Do mn ic a l-a tras de urechi. Nu mai are cine-i face p o r t m o n c c, n-arc cinc-i tocmi ciubote lele, n-arc cine-l sco atc din m in i lc Domn icai. o singur a bucur ic are Tr o li mas - scrisorilc. Cu scriscare starnpi lata, ve n i ta de d c par te, Trof im a s sc sirntc
316

~i cl ostas. Yorba e cJ. Domnica nu vro ia sa i Ie de a, dar i-a spus od ata tata ca plicurile sirit ale lui Trof im as, ~i ea nu mai are incotro. Ce sa-i faci - fctele s int fete, iJaietii - baict i, Cum a so~it te le gr ama, Trof irnas a cerut sa i se dea p licu l s i, cirid i s-a sp us ca telegrama e Ura plic, bietul bai at a in lcmni t cu lacr irn ile In ochi. Sa Ii u itat b ad ita lui de dinsul? Pe urrnii a auz it ca-i vorba sa sc ducii la Ba.1ti si a inccpu t l a rcpczc al a a se gati 9i el de drum. Un lucru numai nu putea c l sa af le - a sucit tele grama ~i pe fatr1, si pc dos, dar sc vcdc t re ab a cii cine tc bate, tot acc la tc ~i m i lu icstc. Trofimas cobo ara jos, ii aj uta. Dornnicai sa puic pe foc ~i cind au I icr t amj ndo ua oal c lc, 0 roaga sa-i m ai citcasca 0 data tcl egrarna. - Par ca am citit-o adirieaor i. Uncle t i-au fost urcchile? Trofimas i;;i p ipa ie urechile. - Da cum scr ie bad ita - vine eu aru.dii cu tot? - Cu arudii. Fugi, ca'-mi d a oa la in foc. Trofiruas sc suic inapoi pc cup tor - b an u i a el ca biid ita lui trccc cu ar u d i i CLi tot. Tata z ice cil il duc l a razboi - din cc sa irnp u stc e l aco lo, d aca l1U si-a l ua t u n ul ? Vras~lzic:l, st a i 0 cl ip a, sa v ada ce-i trcbu ie de drum. De d us 0 sa se d uca - mai inti i de toate, cine are sa ia s arna sa nu cada ceva din car uta? Si pe urrn a d aca a sari bici usca dc pe codi r isca, pc ~inc~l tri rn ite ta'ta sa 1-0 ad uc.i? Sc ducc, n u m ai sa fic gata la vreme. Vrasazi ca, sa va dii cl'-i trcbuic de drum. Mai int ii. ii trebuiesc ci tev a pictr ice lc - t oamria trccut a S-il invat at a face ra tu s tc, zv ir l ind p ict rc pc of~lillda apci. Daca ~;asc~te vrcu n iaz, o s.i-i ar itc lui frate-s:ill CUlll sc face. Poatc ar unca ~i CLl stinga, ~i cu dr e apt a. Pc urrna, Ii trcb u ie un bumb, - bumbul de la pantalonusi ponte sa sc ru pii ~i IlU CUlTIva sa-l tr irnita tat a-sjiu de la ()ra~ ina po i acas.i ca s;l-i coase Domnica al t b urnb. ~i 111,Ii t rcb u ic s;i gascascii biletul CLI care mama-sa it mcr s an\;ir\ CLI trcnu l. Fara bilet, cum a auz it el, tc dau JOs din trcn ori Lc: duc drcpt la lnch isoare. Hurnb 11-<1l-l~isit. A tai at de la o Cam<I::;il vcchc un burnb m it it c l s i I-a virit in b uz u n ar - g{lSqte el In oras un baic\cllll"i pins. d ecit dirisu! si schimb.i bu mb ul pe u nul marc.
317

Biletul de tren in sa nu-l putea gasi si pe lInga asta au inceput sa i se lipe asca gene le. Oare n u-i in cotloana? Trofirnas s-a inti ns pe cuptor sa ajuriga cu bratulia fundul cotloanei si asa l-a prins somnul. , A visat drum uri. Doi cai j ueau mingea. Pe urrna tata a deschis poarta si In ograda a intra5 un tren. Din a cobor it b ad ita cu un tun subtioar a. L-a pus JOs 91 a inccput a-i arata cum sc irnp usca d intr-In su l. Tocmai in vremea asta a ap arut un ne arnt care se fugarea dup a j unca lor. T'rofimas s-a suparat. Cum se poate sa-i ia omului junca de la casa? A ochit cu tunul ~l a tras p-p-o-c! A caz ut cu mare zgomot cal dar e a de pc laita si tunarul nostru s-a trezit. S-a iti t de dup a soba s i a irnp ietrit - mama-sa, imbracata, gata de drum, sta In mijlocul casei si 0 pov atuia pc Domnica: - 'Sa nu l~,~i g~lina cea t.ircat.i S~l se ou a In ic s le. Da dcsara pc cine ai sa chcrn i sa doarma la noi? o chem pc Rusanda. - Nu ma i sa incuiati bine usa !?i sa v a culcati devrcme - amu lei de fel de lurne imb la noaptea pc drum uri, "Au ui tat de mine!" - s-a gindit Tr or imas. Dintr-o sar itura a fast pe f ata casei si in aceeasi clipa a d isparut sub pat. A scos de acolo doi galo;;_i mari, vcchi, care niei miicar nu erau din pcrcche, ~l a inccput sa ~i-i lege de p icioarc cu niste ate. Cu srna si-a gasit-o indat.i, dar paltonul, I1U crapc SeI1111C, l-au dus CLI tot ell c i ubotc lc 10. CI.rplt ~;i TroIirnas a tr as de pc cuptor un suman vee hi al lui ta~ Ul-S;l~. Peste o cl ipa a d isp ar ut intr-insul, ab ia i se mal vedeau nasul s i virf ul cusrne i. A incercat sa caute minecile, dar nu t'e putea ga'si, fl rodea guler~1 ia urechi: ii sta capul tcap an, dar flacaul nostru a facut do i pa9~ prin casa s i a gasit ca=i 3at~ drum., Un lurcu nurnar 1111-1 putea face, fi indca 1;;1 mt as ase mi n ile In sum an si a trebuit s-o roage pe Domnica: - r nche ic-rna la giL Fata s-a uitat 0 cl ipa la dinsul $i it pufnit-o r isu l: -- Mama, ia u ite la Trofirnas! . A prins a ride si lel ea Zamfira. Auzind ~e vcse l ic ~-a pornit in casa, a intrat $i b,a~ea Zlne~, A zimb it, si-a che iat f lacaul Ia gil, dar, vaz.ind u-I ca se rupc SpIC usa, a fost nevoit sa-i slricc chcf u l:

v=

u

?ve

ll;-

- Trebuie sa rarn ii acasa, dragul tatei. Lui Trofimas i s-a in.ilbit virf ul nasului, au inccput sa-i joace ochii In lacrimi: - Da. .. ce-a zice bad ita Toadcre daca nu rn-a vedea? Badea Zine l i-9- potrivlt cu srna in cap, i-a asezat gulerul surnanului. - Arc sa-i para vr aj mas diu ... Nurnai ca vezi ~i tu,cum sa lasam noi casa? - D-apoi raruine Do mni ca. - Ei! Domnica ii fata. Trebuie sa rarn iie un b arb at in casa, Daca, Doamne fereste, d au noaptea ni s te lupi la 01, cc face c a s ingura? Dac.i si ClI mii tern de lupi. Lasa, nu m ai spune. St iu eu ca IlU te te mi. Domnica i-a luat obraj ii in pal me, s-a u it at lung' in oehii lui. ~i ch iar poti sa rna lasi singudP A of tat Trofimas - ii rau cind a i mu!te neamuri.· Totus i 0 sora are, Nurnai una, ~i daca dau lupi i peste ca .., - Du n-ai .<i rn.i tr~lf~j de urech i? -- Sii tc trag de ur c ch i? Parcii eu tc pot tinc In m in i? Trof imas s-a glndit ca, intr-a de var, cirid vrea el, nu-i chi ar asa uxor sa-l ti i. A dat sa-s i dezi<:>ge galo~ii, dar cind a auzit ca tata-siiu incearca biciusca, au i'ncep ut a-I trece lacr imi le, ~i-il incilcit ate lc \it nu mai p utca scapa de galo~ii ce ia. S-a por n i t pri n casii sit caute cut it u l, dar Do mn ica l-a luat de m in.i si-au iesi t arni ndo i sa pe tre aca p arinti i.; Era vint, ln tu nc ric, sc auzea cum vuiese surd lespczi lc de gh('a~~l III iaz uri. Apoi, ma i riim inc] i ell bine. - Drum bun, ALL suflat cai i din greu, s imti n d cede lung:l Illaintc,. a sci r ti it prellll1f{ car ut a arnorti ta de iar na \ii au ic sit dill ograda. Multi vr cmc a stat 'I'rof imas in co lt ul pr ispc i, asc ul t ind cum uudcv a in f undul satu lui se sting 111ce tu l ell incc tul sci rtii tul car ute i ~i glasul blajin al lui tat:l-s~lU indcrnn ind cai i la drum. A pri ns a bale un cline r~lgu~it din ccl a lalt capat al satu lui. Cu vremea a am ut it s i cl. ~i din nou au 111ccput a sc Ir ami nta iaz ur ilc umplute eu ape de prirnavara.
319

318

Domnica s-a dus sa inch ida poarta. Trof imas, zgribulit de trig, la coltul prispei, a intrebat-o: . _ Dornnica! Da cind oi f i eu la oaste 9-01 trece cu arudia prin Bal ti, ai sa vii sa rna intimpini? - Da-mi trirniti telegrama? - Trimit. - Atunci yin. Cum 0 primesc, indatji Yin. Trofimas a oftat mai usurat si s-a in tor s In casa, rnaturind prispa cu poala su~anul'ui. Bine ca. a scapat cel p ut in de-o griFi'
4

Hamid 9i iute ca 0 f urn ica, Domnica to tu s i nu ncate sa deretice, daca nu st.ie bine la ce bun, de dragul ~ui gatqte ea casa. Caei - se poate intimpla s~ r~u 9t~ti --:. c una 0 casa gatit~l de Cr ac iun, alta e 0 casa,lmbracata c in d ai nunta in mahala, ~i cu totul al tceva c c in d astept: musafiri dintr-un sat vecin. Din n c n u rn at a te le feluri de a-9i gati casa, feluri pe care Ie cunostea Domnica, mai ales ii pl acea cirid, r amin in d singurick, deretica dupa gustul sau, ca sa p etr e.aca cu vreo pr ieteria pi na se intorc parinti i. Apoi, flrqte,.C:l se poate intirnp la s~\ n-o 9titi nici pe asta - fcluntve s int si pr icte nc!c: de l a una invcti a face v h or bo ti c a, i ar altci a ii spui lucruri pe care I1lCI mama-fa nu Ie b an u ie stc. In ziua ceea avca sa vic Rusanda ~l pc la zori D~mnica umb la de acuma val-virtej. - Az i vine Rusanda - si tros ne ste usur cl 111~ltLira in m i n i lc c i, si v u ic s t e focul in sob a, s i urnb la mita prin casa, cauti~du-~i ~lJ1 loc potrivit pentru a-9i sfirs i caierul inceput as ara. Azi vine Rusand a - si dad li-i sortit fc rc str c lor sa fie curate, au S~l fie az i, 9i daca n-a lot vrut gurarul de la soba sa sc inch ida, az i 0 sa vrca, ~i dad arc de gind casa asta S:l fie od ata s i odata Irurnoasa, apoi az i o sa fie. . Si dad a cobor it ca busuiocul de la icoane si l-a pus dupa par etare, a Iacut-o fi iridca Rusandei Ii place bu s u iocui si daca a ad u nat toatc fotografiile care erau pr i n cas'a,' a f acut-o f iindca Rusandei i i place sa se u i tc la poze, si daca a gustat Tr of imas azi in zi de lucru dulcetu ri, a Iiicut-o ca sa nu rnai ccarii dcs arii.
v

A fost 0 vreme cind mrncau ~i dorrncau una la alta. La scoal.i au urnbl at cu 0 singura c.il imar.i, un singur dine le-a m us cat pc amirido ua in tr-o z i 9i cu un si ngur fus au inv atat a toarce. ~i cum mai ti ne au ele u na la alta' De-si reteza una par ul - ~i-l re teza s i ceal a lta ; de Ie arata 'una b a ie t ilor l i mba, 0 ar at a s i ceal a lta ; de se apuca una sa ajute mi ne-si la viiru i t casa, v aru ia s i cea lal ta. Sa li sernan at miicar cit de p u t i n, puteai sa zici ca-s suror i, Dar, cc s~l-i faci: nu serniinau. Cine! sc int irnpl a de-o bateau pe Rusarida acasa, ca fugca la bu n i ca-sa s i urnbl a vreo trci z i lc cu och i i r os i i, pin{l v cncu t at.a-siiu s-o ia acasii; cind () bateau pc Domn i c.i, c a lc inghitea usor pe to ate ~l sc f;lcea de 2CCC uri rnai ascu ltatoarc. Ru sarida, iiind una la par inti, era s i cca mai mare, ~;i cca mai mica. Domnica in sa n-a avut norocul sa fie cca mai mare, n ici cea m ai mica. ~i pentru dinsa nu-si m a i a rn i n te au piiri nti i pove sti, mai p utine nuci iricape au III b uzu naru l bunicii s i to ata copi lar ia si-a petrecut-o c u () p;ipu,;;\ p c care s i-o f acusc s ingura. Cin d a Imb atr in it p.ipusu, Domn ica lot sta pc ginduri, ii parca rau s-o ingroape, pc c in d Rusanda a av u t trei p apus i, pe care le-a botcz at, le-a mar itat si le-a ingropat cu mult m ai in a i ntc dccit sc obisnuia in lumea p apusilor. Cind au terminat cite patru clase s i Ii s-a spus acasa ca li-i de ajuns atita irivii tat u r ii, d prcotese totuna n-au .<\ ajl"l)~a, Domnica si-a z vi rl i t triiistuta cu car ti in pod ~i i-a bucurat pe pjirirrti, spunindu-Ic: "Bine". Rusarida ins:l nu i-a ascultat. Era s i ngur a mo s te n ito are, piir int i : n u i se pr ca pl ingcau de necazuri ~i avca de undc S~l I1l1-i ascu ltc. Apoi au lrecut ani, ~i cirid odata s-au inti l n i t fetele noast rc linga pod, crau oarccu m instr ainatc ~i n ici nu mai gilscall capat de yorba. Tc duci la scoal.i? La scoalii. Voi la p rii si t? La pr~i~il. Pc u r mii Ru sarida a primit 0 scr isoarc de la UI1 bai at ~l n-a vrut sii-i spuie de la cine anurnc, iar Domnica a r:lCLIl o· scz iitoure si n-a chemal-o. Si cine st ie, poate ca a~a s-ar fi sfir~it 0 pr ic tcn ic, de n-ar fi fost vremuri at it de grclc.
321

320

Bi ntui a pe undeva razboi ul, P In multe ograzi din Vale a Raz.es ilor vedeai stoguri gituite, clad ite de m ina de feme ie, si cop ii iflvatasera sit me, mcrgind In gului, si mos D su indu-s i scripca in stirrgaci, ca femeile, secara. Pe urrna au treeut pe dupa sat tancuri eu stele rosi i - s-au oprit sa lritrebe drumul si s-au dus mai departe. In citeva ziJe s-a stins clocotul tunurilor undeva In asf intit s i satul s-a aciuat. Unii s-au dus, al tii au venit - p.irea ca niei nu se pre a schirnbase nimica in Valea Razes ilor. At ita doar ca p lugur ile flaminde rastu r n au br az de z i s i noap te, ;oi multi par inti nu sti au din care parte a lumi i sa veste de la Ieciori, s i ci nd ie se a in sat badea Efim, o amenii incu iau ciiriii pr in tmz i s:i nu latre la din sui -- acurn cl era pre:;;edintele sovietului satesc. Tot u s i, sc m ai schunbasc ccva, ;;i cirid iritr-o zi s-au int.i l n i t din nou fct cle noastre la pod, nu se m ai p utcau satur a de st at. La scoal a tc d uc i? Nu rna mal duc, c-am terminat-o. $i n u-t i pare r au? Str asnic. D-apoi rn ic cc rau m i-a parut ' Pe urrna rn-arn deprins. Sin~~ur;, t i-a i f~lcut ho rbo ti ca a sta pe Ia mi ncc i ? Singurii. Ai andrica? Ch iar doua, Sa-ti d au una? Cind s{t Yin s-o iau? Dup a ce i-a imp rumutat anc rrca, a venit :;;1 Rusanda la Dornn ica sa vada ce fel de flori si-a sadi t ea in "radina, si iar a ineeput a tinji iarba pe carar usa pe 2"are o b atusera e le c iridv a, urnbl ind una la alta. Oa de data asta lnsa s-(tu in ti ln i t fete m ari s i Rusan d a nu st i a pcntru cine tine Dornuica lumina pinA tirz iu, i ar Domn ica I1U st ia ciric-i acc la care SUtera a sa humus cind trccc prin' m ah al au a de peste 'jaz, uncle traia Rusanda . .)i Ill! ea sc ascu ndeau c le una de alta, dar nu era vrcmca secrctcl or - era to amna, :;;i Io am na nici n-ai cind sii-(i I.cgi un dcget st ilcit. Pe vcne au m ai des una la alta, dar totde au n a se int irnp lau p~irin~ii acasa s i n u-i fr urno s sa ;;usotc sti fatii de Dar iat a cft all plecat p.ir int ii
322

Dornnicai si a r amas ea singurica. 0 noapte irrtreaga au sa tot vorbe asca el e - de-ar f i nurnai mai 1unga si de-ar adormi Trof imas m ai devreme. Pe la arn iaz a casa era curata ca oglinda ~;I Trofimas a fost irnpodobi t de drum s-o cherne pe Rusanda. As ud ase bictul b ai at de zece ori p in a Domnica i-a spus ca-i gata. Cum a ie s it din casa, a z vir lit eu cusrna in tr-o cotofana - era s-o pocrieasca, de nu s-ar fi uitat ea in clipa eeea la dirisul. Pe urrna si-a scos din gard 0 nuia pentru ciin ii care n-ar vre a sa latre la el si a ies it din ograda. A d uce 0 yorba de l a 0 f ata l a alta 'e luer~ greu, lueru de mare raspu nder e. Peste vreo j urnatate de ceas, cind, dup a socoteala Domni cai, Trof irnas trebu ia sa fi aj uns la Rusarida, cop ila s-a uitat irrt irnp lator prin [ercastr;l ;;i mare i-a fost rnirarea vaz indu-I la poarta. - Inca nu te-ai dus i l Trof irnas s-a ap lecat s-o v ada pri ntre scinduriie por-

n i.

Ei ;;\7

Daca

aiel este

0

vr abi e mo arta.

H_ai s-o ingropam. Las' c-om irigropa-o pe urma. ~i sa sti i, d aca n-ai sii te iritorci repede, m ai rn u lt nu vez i bocani i me i. Trof irnas s-a pornit, tragind cu coada och iulu i in urrna, iar cind Domnica a intrat in cas a, s-a intor s, a sapat cu nui aua 0 gropita Ja marginea drumului, a Ingropat vr ab ia, i-a f acut morrni nt. A stat 0 vreme pe ginduri - nu st.ia dad. Ii se cuv ine vr abi ilor sa aib a cruce pe morm int ori nu. Pina la urrna a inf ipt u n beti.~or la cap atl iul vesnicei odihne pasarqti si ab ia dup.i asta s-a porn it s-o cheme pe pr ie teria surori i sale. 5 Am urg ise, n u se prea vcde a si Rusanda a ies it de la s tativ e. Mama-sa -a inch is gurarul la p lit a :;;i a incep ut S;t mature f ata easel - vr as az.ica, ii gata repede ~i masa. Rusanda a apr ins lamp a, a pus rnasuta in mij loc u l case i, Badea Mi hal ache se.d ea pe sdunel la gura sobei s i dus pe glnduri, cauta 'ell degetele in erestet radkin,;' unui fir de par.
323

De odata cineva a prins a clempani la usa tinzii. - la ie si, rnai Mihalache. Vezi care-r a~olo. Lui badea Mihalache ii era prea bine la gura sobei. - Vintul i~i cau ta de lucru ... Mai trece 0 vreme s i sapa ce statea totdeauna d up a usa t inz u cade cu mare zgomot. Mama Rusandei vrea sa-Ji faea ,cruce, dar n-ar e unde pune farfuria ab ia spalata ~l se infur ie : - Pc cine Du mnczcu it m a i poar ta? I Rusanda d csch idc usa casei ~i 0 lasa as a d esch isa ea sa se v ad a in tirida. Nu-i nimeni. Pe urrna ap'are la lumina un pui de umbra. - Eu is. - _ApSl_~ c~ ~nu,-in.t.t:.i2 Si c!nd a ap_arut Trof irnas in prag, s i-au pus eu toti i rn in i le In cap. Ip drea pta tinea 0 aschie, ee-i m ai raruasese din v;~rga l uata de acasa, iar m in a sting{l inccr ca sit ~1-0 ~tcargil de p antaloriasi. Un dc s·o rnai ~tcrgi, cind II e r a u p l iric de \ilod si m in ile s i fala "i o a ltonu l t Ru sa nda sc las.i in genunehi in rata lui. Ce-ai patit, m ai Trofimas? Tro t imas se u it i in pamint,'~autind cum s-o incc ap.i, si badca Mi halac hc ii vine in aj utor. .~ CC-,~ rni.~i ~csco~;i .~i lui' Ia ma i int.ii si-l sp a la ' Dc sp al a t m s a Ill! pre a era chip, caci Trof im.as IlU 'Inca sii-si scoat.i paltonul nici in ruptul cap u lu i. ' -- M-oi spala nurnai asa pe mini -- Dar de ee nu vr ci ~a' te dezbr~ci? Asia Tr ofirnas 11-0 poate spunc. Rusanda I-a pus 0
A

Ei, ~!J ihalache. Hrn!

arnu

n i-i

spune

cc-ai

pati t? l-a intrebat

badea

M-am

b atut

eu un b ai e t.

~i de cc v-ati batut? A vrut sa-mi ieie v ar b a. o Si -, nu i-ai d at-o? Tr o ri rnas a cint ir it asch ia in

p a lrna

~i a r aspuns

cu

fal:l: Nu i-arn dat-o. Brava! Amu a saz a-tc cu noi la masa, Daca eu n u d~mult am mi ncat. Lasa, sti u eu cind ai mi nc at. Trof i mas se u i ta m ir at l a dinsul: De undc st ii ? - Du p a ochi se cuno astc. Ei, daca-i yorba asa, Trofirnas s-a asez at in dat a la ma sa. Badea Mihalache i..a f acut scaune l dintr-o cal dare d csar ta, r asturn ata cu furid u l in sus, dar Rusanda i-a giisi 1 loe pe scaunas a latur i de dinsa. Au pus pe masa d o ua farfurii eu colturias i, Trofim a s s-a interesat: Care-s eu br inz a? fu car tofi r)_u:..ti p lac? l rn i pl ac ei, da mai pe urrna ... $i in vreme ce el se necajea cu trei coltunasi ani .. nap in f urcul ita, Rusanda l-a intrebat: - Ce face Domnica? - To ar ce , A zis sa vii sara asta la noi, ca s-au dus t a t a si mama la Balti - vine b ad ita Toadere cu tot eu arudi'i. ' , - Vine acasa? - Nu, lata zice ca se duce la bataie ~i s-au dus s:i-I vada. Era sa rna due si ell, numai ca tata n-avea pe ci IlC l.isa acas a. Rusanda s-a ridicat, s-a uitat pe rind cind la tata-s iu, c irid l a marna-sa. Sa rnji due' - De ce s:\' nu te duei? Numai ia si man inca rnai
in ti i.

- I uili.!:!l~~_,_ e.;;£ tu,..

,?

,'-"

1

','

l

urechc

prin p:irti s i, v az in d ca f iecare is i are luerul lui, i-a sop ut ; - Mi-a p icat un bunghi. Si taman de l a p ant al on i. B ad ca M i h a lachc, ascu IlZ[ nd Ll-S i z imbctu l s-a UtCLL t a c~lUta. v.itr aru l d up.i sob.i. MalTl;l~ Rusandci' s-a pus a alege dintr-o cutioar a co lorata u n bu mb pentru Tr of imas - norocu l lui ea nimcrisc irn r-o cas a un dc tocrnai n,u~ljungeau un fecior ~;iun Irate. Mc rgcau toatc strun.i, pJna au aj uns la capiitu l de varga pe care Tr ofiruas 11 U v ro ia sa-l I.epede n ici mort. L-a virit subtio ara n~1l11ai pentru 0 clipa, ca sa sc spc lc pc fa\.a si, dUp;\ ce s ..a stcr s, l-a str ins ina poi in p al m.i. '

la indcm

in.i,

Trof imas

a tr as

CLl

coad a ochi u lui

Dar Ru sarida incepuse de acurn a se irnb raca. - Mai Trof i m as, de ce nu mi Je-ai SpllS pc toate Ll inccp ut? Tro!ima~ se u i t a la dinsa foarte
325

de

rn ir at.

- D-apoi ... miricam col tu n as i! A lrebuit dar sa mai asteptc 0 v rcrne, p ina s-a satur a f lacau l. Pe urrna l-au irnb racat si pe dinsul. Trof irnas, inaintc de a icsi, si-a luat r amas bun de la stapi n i s i i-a spus lui badca Mi halache: - Apoi, cu oi rna i trece pc la 'ric a vo as tr a. Badea Mihalache a z.irnb it. S{l vii, de b u n.i sam a sa vii' Ciud au ies it In drum, Rusanda l-a luat de miriutii. Trofimas si-a ascu n s varga subti oara - acurn nu m ai avca de ce s~ tcrne Dar amintindu-'~i ccv a, i-a ics it Rusandci inai n te, a opnt-o s i a rugat-o: - Sa riu-i spui Domn icai ca-rni crau mini le m inj itc de glod. - De ce sa nu-i spun? - Apo i ca ca n-a vrca sa vie l a B~tlti cin d oi trccc si e u cu arudia spr e front. ~i, v az ind ca lace, a mai intr cb at 0 dal ii: N-ai sa mii spu i? Rusarida s-a ap lccat, i-a dezrnicrdat fruntea cu obrazul s i Trof irnas a of tat u surat. Apoi ~i-a ferit cap u l s i s-a ui tatTngr ijorat primprejur de nu i-a viiz ut cineva. A,~a rnic cum era, dar sti a ~i cl C[l lucrur ilc ics tc a s in t bune n u ma i at unci cind 11L1 t c vc dc n irnc n i. 6 Sa rmariu l Trofirnas ' Credea cii-l as tc ap ta 0 pct rccc rc care I1U se m a i af la, dar s-a las at dus de mintea f c tclor, iar Ict c lor ci tc nu le pot trece prin cap l Mai in ti i, s-au apucat sa-l invctc a toarce. Trofirnas nu vroia nici III ruplul capului, dar mai apoi a prins cum se riisucC':;;lc fusul :;;i era sit strice to ate Iu ioarc lc, de IlU le-ar fi ascuns Domnica. Dup.i care, s-au ap uca t ~<;ii-linvctc a d auxa :;;i Tro l i rn a s, tot rcpcz i n d CLi pieiorul 111 l.itu ri, cum a viizut c l cii (;IC(, un fliie;iu lit joe, a riis t u rn at sub iai ta n i st « hladunete si marc i-a fost rn ira rc.t cin d Do mn ica, 111 loe. sa-l pril~da 'cle urcchc, I-a a~e7.ill la mas{t ~i a pus in [ala lui un clit de p lac in tc. In timpul cinci a trccut ci ncv a pc drum fluicrind Irumo s $i Domnica i-a sop tit c cv a Rusandci. Tr of im as a ccr u t S{l i se spuna s i lui dcsprc cc c Yorba, dar, iut ru326

it a fost refuzat in modul cel m ai categoric, ~i-a ales it ev a p laci ntc dintre cele rnai rumcne si a urcat cu ele 111 fundul cuptorului. La urma urmei,' era barbat, iar hiirb at ii, dupa cum sc st ic, ori i~i spun sus s i tare unul altuia ee au de spus, ori stau molcum ~i man inca p lac inte.
l l ::: :::

E tirz i u, c no ap te afara. Noaptea urnb la hot ii. - Fa Dornn ica, ci ine l« vostru ii r au? Domnica a tras pc r de lu ta si s-a u itat pr in Jcr eastra atara - Ii rji u cl, nurnai c[l nu sc rcp edc. H[lmaic~te din cusca. - Dar dad or verii? Domniea s-a uitat prin casa de-or da buzna hoti i, sa aiba eu ce se ap ara. - Rusarida, da ti lhar ii nu f ura fete? - Fura, numai ca mai iriti i se inte leg cu dinsele. Dornnica a astup at ferestrele cu niste sal urinu curnva sii sc istc vreunul care vrca sa se il;teleaga cu d insc!e. E tirziu, c noapte afar a. Noaptea vin fl acai]. Dorn n icji, da dad or veni flacai, nu Ie dam drurnul? Ferit-a sfi nt ul ! Da daca ne-or ruga? Parca ei se roaga ci nd Yin 7 Si inca ce se mai roag a! A t~lI1ci hai s~i ma~ matu rarn. Sa nu ne rida pe urrna. A_u ll:aturat prm casa, ~l-au schimbat casincutele s-au a scz at ~I sc ,uila una la alta cum le sede. " E tirziu, c noap te afara. Noaptea urnb la duhurilc. Dornn ica, a murit eineva in casa asta? A murit buniea. Antart. Ce vorbesti? Da cind a-ti pus-o in s acr iu, n-a siirit mita peste dlnsa? ' - Nu mai tin minte . .';>idaca sarea? - Cum, n u sti i? Daca sare mita peste sacr iu, mortul sc face strigoi si vine in fiecare sara acasa sa vada ce fac ai sai. Domnica zirnbeste. - Ei, bunica mea nu se mai f acea strigoaica, chiar
327

\

dad.

sar ea peste sacr iu mita cu tot cu mo tanasi. _ De ce crez i? _ Parca n-o t ii minte? Era asa m it itica. Vesnic 0 dureau sale le. Da strigoii au imbl'atud, nu ~ag~l '_ tintirimul ii tocmai In cel alalt cap at al s atu lu i. Venea de do ua ori acasa si iar m ure a. _ Da ii drcpt ca ea triigea bine In c.irt i? _ Of, Rusarida, s~l-ti spun s i n-ai sa mil cr cz i! Sara i i ghicqte mamei, ii spune dl 0 paste 0 pr imej d ie, iar o doua zi or i b ul iharu l f ura 0 r~t\u~crl, ori se dcz lc ag a vaca de la iesle s i paste tot patrunjc l u l. De arn u d ac a r.irni i pe toata v ar a [ara p atrunj e l, ce pr irncj d ic Iti m ai trebu ie ! Str asriic ce mai ghiceal _ $i pe cine a m ai vriij it e a? _ Pe cine vre i! Vasi litci lui Andrei i-a spus d n-o sa i se intoar ca b ar batul de la r azbo i, ~i n-a r am as vadan a? _ Dorrinica, d a tu "tii a vr.ij i cu farf ur ia? _ St iu. Num a i ca tr cbu ic 0 l um in arc de CCiI)";' de l a un ro i s~t1batic. _ $i voi n-avct i? _ Rarnas ese un capcrel, dar mama l-a ascuns. Hai sa-l cautarn, Capcte lul de l um inar e era ascuns in casa ce a marc dUP;1 grind;t. Au tur nat apa in farfurie, Rusanda a l uat cap atu l apr i ns de lurnin arc s i, tr crn ur ind de cmotic, a v a rsat ciOU;1 p ic.it uri ell' eear:l pc p inza apci -- una pentru d ins a, alta pentru altci ncva _ n-arc it face pcntru cine anurnc. l-u f acut apei vint eu elegctul, liis ind-o sit sc rote asca in jur - p icatur ile au inccput a sc goni una dupii alta "i, In cc lc din ur ma, s-au unit. Rusanda nu mai poatc de b ucur ic. _ Ai V;lZUP _ S~l st ii ca la to arnna te m ar it i. la sa inccrc si cu. Dar Domn ica n-avca sri se marit'e nici la lOLlll1ni, nici la a n u l, nici In cci m ai aprop ia tj zccc ani, Iii n dca p icatur ile vrco j umiitatc de ccas s-au l~onit una dupa alta, dar er au "i lcncsc, ~i ch io arc pe de asupr a _ od ata au fost asa aproape una de alta "i tot nu s-au putut giisi. In cele din urrna, Domnica le-a l uat si le-a zv ir lit eLI ci uda. S-a uitat eLI o arccare zavistie ia Rusarida ~I a intr ebat-o simplu, ca ~i cum ar fi vor bit sin~ur;l cu sine: _ La cine te-ai gindit' -- La badca Ghcc rgl:«. Domnica a inlernnit.
3:'8

_ La Gheorghe a matu si i Fras ina 7' Rusanda a intrebat-o de pard is i cerea iertare: _ Ce te m ir i? . Cap soru l Dornn icai s-a lasat jos de tot Rusanda, slmtl11,du-se oare~um v inovata, netezea mar g ine a farfuriei, i ar a.la~un, ltPlt~ de c~rnul mesei, i~i sf irsea povestea un cap at de lurnin are tacut dill cear a salb atica. Rusanda a vr~t sa-I. stinga, dar Domnica, oarecum supar ata pe soarta, I-a ZIS: Las' sa ar d a..

7 Pc l a zori a inceput sa picure strcasi na casci. Yin Stropll, unul d up.i altu l, dar niciodata nu se aude S[l cada cite doi de odata _ numai cite unul, cite unul, cite un u l... Dorn n ica si-a imp let it 0 suvita pe degete si 0 stringe de-ar putea _:_ s i-ar smulge 'tot 'parul. N-are 'cine-o bat~ cJ-"i usuca c~pul cu nimieuri. Rusanda, ghernuita a latur i, a adorrn i t demult, da ca se Ir.im intii, se fr:tmlnta iritr una. 0 urm.ire s te in~agin:a unei Ia r l urii cu apa. St au pc p inz a acelei ape doua prcatur i de ccara in s tr ai nate si nu sc rn a i aprop ic una de alta. Domniea ofteaza _ ar fi bine sit se glndeasea la alte lucrun, poate adoarrne mai usor. Pe scrn nc, acurn intra In B:-il\i trenul cu fratcle ci. Cc-ar mai fi vrut sa-l v a d a cum Ii sad« In manta! Nu i-i ci u da pe d in sul nici cit ncgru sub unghie, cu to ate cii cl l-a adus pe cel ce avca S,\-I tu lb ur c suf lctu l. S-il impr ictcn it intr-o vreme ell Cheorghe al Fras inci "i II ad ucca mai in fieee sara. $i par inti i s-au deprins cu dinsul de parca ar fi Cost un Ic cior de-al lor. Cirid 0 luau la rost ca nu se d ucc s{t ad ape vitele, sc repczca Gheorghe si lc ad apa In 10cuI Cl. I~m1a ~recuta i-a facut o f u rca, de ti-i mai marc dragul sa to rei d i n ea. Mai mult n-a fost nimic in trc c i, ~l po atc ru ct n u s i-ar fi t ulburat e a suflctul, de n-ar fi uitat Gheorghe la d in s ii 0 b at ista. Yorba c C[l Gheorghe Inca pe cind urnb la l a sco al.i a ram as odata irnprcuna cu fctc lc la 0 lectie de lucru' manual tocruai c1!1d Ii. sc prcda brodatul. A p;·ins rncstcsugul de Il1IIH!I1L', II p l.icca "I a porni t sa b rodr-z c accl Gheorghe
329

al ii ca. de fetele din Razcsi lor. Umb lau to ate dupa laudele lui, ;;1 Dornnica, nreste, cum s~apomenit cu 0 batista uitata de ~heor~ ahe' '1 spalat-o f r u m usc l si a cusut pe ea 0 vizdoaga, c.aCI b c avea n um ai do uii f eluri de ata. Apoi, odata, cind ics i se Gheorghe de la ei, Domnica si-a facu_t a aducc am i n te, a iesit In drum si i-a strecurat bat.ista In buzunar. Gheorghe ri-a zis nimic d<:_ cusu.tul ei - at ita doar ca de atunci a ince pu t Sr-O z ar casca pe Dom n ica mal des. Urieor i, cind sc int.impl a S~l r arn iie In casa nu m ai ei doi, Gheorghe se u ita la dinsa~ parc~ avca ccva s-o intr ebe. Domnica lu indu-i yorba dID gura, pornca a toea i~frigurata la nin~icuri, pin a apa~ea al tre ilca in ca~rl. D~r a venit pr imavara si intr-o z i, cind punea car tof i 111 g~d~ dina, a r asar it Gheorghe al atu r i. La luat s~pa s-o 111: cerce dc-i bine ascutita si a intrebat-o cine a inv atat-o sa coase. . _ La scoal a am invjitat. De cc m;l intrcbi? _ E c'usut 1 rumos. Mama-mea, cind \I-a v az ut VIZ~ do aga, mi-a l ua t batista s i nu rn i-o mai d;l inapoi - z icc ca dupa Pasti 0 pune pe perete. Atunci Domnica i-a spus adevarul. Yorba e d. n-ave a at a. Pardi aceca-i cusatura? A Iacut-o asa d e-o j oaca. , - Amu ai at a? N-avea, dar, nici ca IlU m ai sti c de ce, i-a raspuns: - Cum sa n-arn ' Gheorghe s-a uitat la di nsa, zlmbin~ galq:. _ S~l stii ca am sa mai uit 0 bat.ista la VOl. In ace(;asi z i Domnica a colindat tot satul s i a ad u nat Ic l de tel de ata - putea sa coase ori~e. Dar n-a avu t noroc f ata. A doua zi a trecut un av ion de asu pra satului, s-a lasat pe 0 ar ipa si a porn it a scuipa plumb fierbinte de-a lungul caii ferate. Din pal~tea Prutu lu i venea z i ;;i noapte un vuiet infundat. Nopti _ll1tregl aVIO_anele bornbar dau Baltul - f}Kuri n altc Cit cerul p ilpi iau de cu sara pin a in ~~:>ri,_aranii state au pe}a port~, t lsi Iaccau semnul crucu, temetle boceau, gatlndu-~l b'arbatii si feciorii de drum. Apo! ' n-a mai uitat Gheorghe a doua .batista. Acum o sa-i cease Ru sand a, ca ea stie a coase bine. Dar ce se face Domnica cu ata pe care 0 p astre aza ca ochii din cap? S-o ar unce? Sa-i cease de ciu?a a!tu~a7 . Cad picaturile din strca;;ina - cite doua nu cad, nUl1UI
matus Fr as ina, mure au zavistie Va lea

I

,L..

C

'"

v

A

.,

0

0

II,' una, cite una, cite Lilla ... Ca sa ado arrna mal uso r, Illlllillica inccp c a lc nurniira ._ una, dou a, t rci, patru ... Intr-un tirz iu, cin d Tr ofirnas s~a dczv c l it prin somn, Il(llllnica dorrnea du s.i cu to ate amar.ici un i lc sale. S-a ',lldat Rusarida s i l-u invc lit. Ea tocrnai sc trczise dup a II/I vis ur it de tot. Visasc 0 cisu\a pc care mult ar fi \ i u t s-o schimbc in locul casci sale piiri ntcst i. De sub ',1 I cas ina ace lei case dor it c a iuriccat ursitul ei. Un b aIdan nalt ;;i srno li t, ell sacul de mcrindc in sp in arc, unbracat In cdc m a i p urtatc stra ie, -curn sc imbraca, de uh ice i, biirb ati i p lcc ind la caste. Undcva dep arte vuia r.rzb oi u l, ill drum II astcp ta o co lo ana de ost asi. ZaI ind-o, b£liclanul s-a aprop iat, i-a int ins rn ina ;;i i-a spu s: - S[l IlU m ii as tcp ti, Rusando, cit n-a m sit rna irito rc. Sc zo rc a de zi. Pctdc lc le fcrestrclor, dup a cc-au lot alb i t 0 no aptc Intreagii pr in intu nc ri c, acurn au cap.it at 0 cu lo arc moal e, ce nus ic. A trecut u n ca!{lla;; pe drum. Pasi i murgului, s upti de p.irnin tul r az mui at, c lctiii au s.iti o s in lin istea diminetii si nici un la t rat de cine n-a raspuns la grij i lc acestui' tre'cator '; Rusaridc i i s-a Ocut dor de cas a piirinte asca, de cuploru! pe care to ate v i sc lc ii crau at it de frumoase ~l nimc n i n u p lcc a z icirid cii n u sc v a m ai intoarcc.

8
Gheorghe de ab'i a il tinea mink pe tatal siiu. Inca uici nu i sc put ca sui s inpur pc gcnullchi cind a ramus fiir;i d in su l. Peate a zis de ci te va o ri "tata" in v iat a lui, poatc n ir i n-a z is. 0i s-a in vat at singur sa-;;i fad j ucari i, mi nc a poamil nurnai cu pine, ca s:i tie mai mu l t sat ~i n ic iod atii n u dczghc\a fcrcast ra cu buzelc, de f r ica sa n-o str icc, C{l n-a vca tatil care s-o p uie la loc. Poatc prca dcvr c rnc a itl\eles de cc griul lor se co ace rnai tirz i u dec it la cei lal\i oamcn i, de ce vine in fiecare simb;it~i mo su-siiu Petrea S~l.le LLng~1 carlita ;;i d(' cc dnd S(' ducc au eLI coiinda, oumc n i i ii dade au cite doi cov r i gi, pc cin d cclorla lti bitiet! Ie dadcau nurnai cite u n u l. Mat us a Frasiu a s~a porncnit ca are fl~iciiLl ill casu cu rn u l t i n a in t c dec it se as epta. De abia a trccu t in cl asa a trc i a, cii Chcorghe de acum anina pluglll in ut'lTl<l ciirutci - nu-l putea SUI, nici cobort ;;i se dllcca la arat.
331

330

~i tot asa, din 'an in an, s-a deprins sa caute pe u ridc rai!) bate p lo a ia in pod, pe cind ce i l al ti copii cau tau mere' domricst i prin gradini strairie, sa taie ~i~ca la ca i, pe c irid cei de s arna lui colindau drumurile satului, t ai nd Iru nz a l a cini. Si era b a iat dezghetat - te miri dad m ai l ua v reo d ata c~{r\ile in m iria dupa' cc se intor cca de la scoa lii, "i totu si, a m in tui t sap te clase printre p ri m ii. Dup.i sco a l a s-a apucat sa ad un e ave re eli 0 s t.ir u i nt a, cu 0 h ar n ic ie ca se cr u cc a sat u l. Cu to a tc dl era illca t in ar, cc i din sat 11 socoteau gospodar in to ata p ut e rc a c uvi ntului. Nu era nu n ta in m a h a la la care Sil nu Ii lost el poftit, nurriai dirisu l in tot sat u l se priccpca sii lege capr ior i i, s i d aca iti rnasu ra e l p ami ntu l :;;i-ti sp uric a d ai ci trebuie SCI fie h at u l basta. Putcai sa aduci m iixu riitori s i de l a Bucure~ti, dl h a t ul tot aco lo r arni nc a. ,M u rice a cit t rc i - Il1UIlCea z i ,~i no apte, mu nc c a pc vrcrnc b unii ~i pc p Io a i c, rn u ncc a v ara :;;i i a r n a, Ii i n dc.i visa :;;i c l SCI a ib.i II gospodarie in rind cu lurric a, visa sii IlU m a i v ad a cum i:;;i contenesc s{ltellii p asu l, trcc in d p c Ilng:1 cas a lor o arbii de ochiul sting - n-au dcivcdit l a v rerric S{l p u ie cele doua ferestre din stinga u~i i. De altfel, cas a p ar inte asca era ce a mai mare durcrc, cel rnai mare nccaz al lui Gheorghe. Din cele trci o d.i i, g{ltita era n urn ai una - cclelalte dou i, in astept ar e a scindurilor :;;i rne stcr i lor, sc rvc au drcp t magazic pentru p in c. $i-I durea eumplit pe b ic tu l Gheorghe, dci era 1'1:1c.i u, :;;i Va lc a Raze~il()r a vc a u n ob icci [r um ox - de hra m, de Cr.ic i u n ori In or ice alt;1 zi fr urnoas.i cind era JOc III sat, l'lkaul l:;;i pof tca tov ar as ii in cas a lui, i i ascza l a mas:\. Gheorghe n-ave a unde-r pofti si, s ti i n d-o d in a i n tc, sc l{lsa rugat cin d II pofteau alt ii, b a intr-c to am n.i chiar ~i-a pctrccut hra mu l p asc in d caii d upa sat. Cirnp u l li f:if~[ldLlisc scinduri pentru p od e lc, parale pcrit r u mes tcri, vin pc n tr u m,<l§a m usaf i ri lor, ~i Gheorghe a devcnit Llil rob al piUlllntului' ~i daca-I vcdeai am{u'it, inseamn:1 di Ii rtIS:II'isc prost papLl~oiul, daca sara, Illtorcindu-sc, g~lsca doua clipc sa mingiie cinele dill ugrada, inseamna ca Illullcise v!rtos, iM dadl il si I<'tzbiilea vreo mclodie, 0 cinta in drUIll spre fintin:i,' C<I sa IlLi piard{1 vremea degeaba. Era ceva nemaipomenit la mijloc - vuiau z,irile de explozii, gemca palllintui, la trei vcrstc de V,tlea Riize:;;ilor trcceau zi ~! nuaplc I!'cnurl cu r;tniti, iar L11l b:iictan

vruc a yorba, intreba
Ni~i
l n ic re l e ~

1111;ir muncea,

p am iritu l din noap te de sc in d u r i.

in

noapte

si cind ',

trinota: n ici paharul, n ici fetele, n ici nevestele GIC! cu r azbo iu l ce la satul era p l i n de f rumu:,,\·Ie n!ml~ nu-l p utea abate din calc s i n i m ic nu-l i n teI cs a 111 ~f~r~. de, eevca ce pute~ sa-i pr irida bine in gospo.l.irie. Plnd ra urrna a aj un s sa fie vo rb it de r au de toata 11I1I1ea. Ce i p lecati l. a razboi II vo rb eau de. I'a"U cav d e ee r~ ,v' c .u lC,a, IlU p10eaca ~l e l: ce i rarna;;i il vorbe au de ral; (a ae ce a ra,mas .. Fetele ~ ii z iceau mo li u, ca p re a numai de ale sale II pasa, nevestele tinerele se cruceau in I~ura mare - un dc s-a rnai vaz ut S~I treaca 0 1: enlelC . c c S~u.pa: in d p<:: Ilnga u n Do in aru ~i el n ici m acar capul sa-~I m toarca!

=-

,~;:;

;'~:-

A"

.'

C

Defapt~ n;.t er~ nimic deoscbit Ia rnij loc. Pe l a sate dcseor i se mtimpl a ca u n ii' cop ii p u si de rnici I .> _ de I, a murica, sa, se (ZVO Ate eu vmult mam te a vir stei lor. Deseori vez i lin. om In toata f ire a, b ine c l ad it bine le sat d care' I' , ' b , ar , III <:1 are mu t p i na la maturitate. Cum zicea si 0 m atu s ic.l d in mahalaua nevcstclor tinerele nimic' nu St~ co ace p in a nu-i vine vrcrnea
0

A

.'

",

Fireyte_; vrcrnca lui Gheor~ile Illt!l1Iplar,ea facea .sii astcpte ,,'_l..l isp ita ell CJllP de rcrne ic.
[,l~~l<ll_

putca sa f i venit, ~i p in a-i va lqi in cal c

9 S,..a st rccu rat in O(;1';lO'a' un v in t "ld t . I '1' "., "., ,,', .. ;A h.;. ca oU' :;>1 mlni~11C ce e rc va . tile, de scca ra le;;lk d in st re as ina. Pe pr ispa Zuld .~;A h, . I" .. " cia un micA' ,;1 undeva, la veeini, v ij iio 0 morisca de v in t D ,0) D' ' x.. , •. d III casa: o a mnc-, cc sc [ace ill casa as ta .! O noJDla '" '1;d b cc o c c, e SO a cu briul s tcrs, d o ua rin d u r i de tcre strr. ('ut ' int 1 o r. , Lli 0 ~ u i c p usa In re e e - 0 gutuie zbircita- ,I-' ne C"" e IdCI . ": .. ... '" , . al C~)PJI( 11-0.. mal laLl In sama. Tolisoare puse pc la - .. 6 ,.' '-a [I' 1 ' pla,UlI ': nu. su e vmtu, care i'ntotdeaunCl luneca dUD~i f~rag CUI1~ al deschls u"a; tc uiti. la toate acestea si ti 's(' face ~-lecdz" ~I \1-1 oar('cUll1 cll1d intra un om st~ai;l ,,; tille In casa.
A A.,

l.

V

A

,~:,Inca

Rusanda a mintuit d e t,csu, t a taiat urzcala, ' a asUc,;nut laiccrul 0:\ s-a Llltat la dfnsul eitava vreme _:_ Ii !~Ull:. cine a spus ca nu-i bun? Pe perete va fi [rumos _ ec lrulTIosl

333

Mita a tot mieunat in tind a. dar v az ind cd nimeni nu dii dru'mul, statea tacuta 9i zgre~~tana usa cu lab a. Rusanda i-a dcschis, gainile s-au repezit rieb u ne din t in da, ridicirid un nour de colb si rasturnind 0 caldare desarta. - Hai, intra. A z.ir it in l iv ad a un ie puras de musca, Ruguma un v irf de crerig utii s i, cum auzea latr irid un cine, se ridica in dou.i labe, ciulind urechi le. - Ce-i fr umuse l! Ia stai sa-l prind. A luat in picioare ni ste galoo;i vechi, care stateau ve sn ic in tirida spre fo los inta tuturor, si s-a por ni t spr Iivada. A facut doi pasi, s-a uitat la galo~ii cirpiti ~i s-a opr it. Va mai trece cineva s i va ve dea-o p l imbindu-se incaltatii in vechituriJe ie ste a ... De printre pomi a rasarit 0 r in d un ica, un ghcmulet a fulgerat pe deasupra ei, copila a pus palma str e asiria ehei, unde ti-i r indun ica! Mirosea a mugur, domnea 0 miroz na dulce, istovitoare, si cu cit mai mult acr adunai in tine, cu at it mai mult loc slobod rarn ine a in piept, De sus, din inal tirni cernea 0 lumina bl inda s i calda Rusanda S-Cl uitat la cerul str avez iu si atit de in al t, ca sa fie 0 punte intre cei doi nour asi ~i sa cazi de pc dinsa - Do arnrie! A str ins cosite le iritre umer i, de pard o p ic.itur i de ap a rece i s-a strecurat dupa guler. Sea m ai uita t 0 data la nour asi :;;i pe f ata e i b al aie a r.isar it un zirnbct. A riisuf lat adiric, saltirrd spri ncene lc: - Cucoare ' Vin cucoar e lc! S-a u it at primprej ur --:-cui sa-i sp una? Nvai cui spune. A inccput a se fr arn irita ca 0 gospodina pr insa de oaspeti pe neasteptatc. La vecini erau u si le inch ise, nici pe drum nu se arata nimeni si Rusanda a prins a Ie nurnara singura. Er au sapte. Zburau intr-un rind p iez i s, ca tai sul fierului de plug - vis lcau incct, dar cu sp or. ~i tot yin s i v in - uite, au trccut peste 0 margine de sat :;;i se d uc, da e a n-a aflat indt unde sa fi ier nat ele, ca grozave geruri au mai fost iarna asta! De.odata au de cum tatal ei ti ntuieste un par - Licea gard dupa casa. S-a repezit, i-a cazut un galo~ :;;i copila l-a cules din mers. - Tata, mata ai vazut cucoarele? _ Badca Mihalache, domol din fire, mai intii a infiR! topor ul intr-o margine de p<)-r, :;;i-a dat cusrna pc ceafa
33A ~

dosul palrnci - iube a hai all1a curata si-i purta de ' ,\I)ia pe urrna a intrebat: cinste. Unde-s? _ Ei, daca ai s~i te codesti atita ' L-a iuat de min.i• ';;1- I-a L' eras spre coltul case i, Uite, Ie vezi? Nu vad nimica ... Cum nu vez i? copila se framir1ta ' 0 cre anga de v istn I-a d cz b robodit casincuta Uite oleaca . 1(' nc)u t"' I '1' S mal sus I . d';;U ce <l. o ea rn an a ell un c ,. I ,'"I se zv intcze. -. oj oc scos a scare
, II
v v"' ,-,

- Aha, .. Stai ca Ie nurnar. Rusanda urm~irea tinta cum Cite-s?

misca

tata

VI

ci

buzele:

Sapt« parca.;
A f1oatc._. zimbit Ioart e mult,urnita - nurnara binc tata l c i. D a"~um crcz i mata, unde sa fi iernat c le? Apal, aco lo uride-i ca ld. La talieni ori in Astria
t,

Ei, in Austria e i arn.i ea si la noi Al pOI la tal ic n i, ca In alta 'parte n~ prea au un de r Il unuu l drum LlUI1 . it aparut matu:;;a Doc h it.i CLl ..0 ", ---F' h", CUdl,1 etc sapa nUlla ))C SC'Il11C L, : _ . ,- .' 1'''1'' I I' r " ., UdSC cu iv a sa 1--0 CUI11r'C ( (C a ia rmaroc. - Mai stati la sf at? .. Badca Mih;tiachc s-a ap lccat,. sa ell Icaga de j o s niste .. t1','l1~u,:~ca~us~ de" v in t, Toamna tre cutii l-au chemdt' la ;":',lct~I,ldsd~vC»~, ca era 0 adunarc si trcbuiau S~l hotarasca ,~V<l~ ) d.td cc I-au chcrnat spccial a vrut S~l ' • .: .' (" cllevI S- d ', oc SpU.1d st _' ._ ,:1 v o r )C; '. I _ c b irie cc inccp use, Doch ita ' d plln~ ,~l tip a CIt () trnca gura: ' asta } II, am uitat s:l-mi iricu i gainile! , . '::_a mcurc at toaJ.a cu v intarc a. Cioara batrln~l Ar s ,t" ,[<-oin pc euptor ell gaillilc in poala c i )' _,,' ',CL ca i- I 'A" . 1-d mal incurca u nca: " raspuns far~i a sc ui ta la dit~sa: Slam la stat, da. .. Rusa'~da [,[lsa a in~rebat,o rcpedc: - ~Tcltll~a Duchlta, ai vazut cLlcoarcic7 -_ CUIn, all venit? Uitc-lc. Miilu:;;<l s-a uit at rnioana p r int rr-t ' . r ~ crcngi, ilL! le-a viizu , u ar pc sernne Cd n ici nu pre a staruin, !( - Apoi CLl 11-1 s i vrerne a, a °111Cl1(-'-I,'lt filozo[ic.. .' , ca
v

L

,,[

335

-;i

Pe urrn a, muti ndu-s i coada de sapa la cealalta subt ioar a, si-a cautat de drum. • •v , A luat si badea Mihalache toporul In m m a. _ Tine' cleaca leatul ista sa nu fuga din loc. Ii ' dau eu 0 tirita. Rusanda i-a ti nut leatu l, pe urrna a mai stat .a;;a alaturi 0 vr erne - ar fi stat toata zi u a 9i s-ar fl tot u itat cum tatal ei face gard: pune fiecare nuie lusa la locul e i si se potr ivcste asa de bine, inci t iti pare ca a c~escu~ ole~ca str irnba anurne pentru ca sa se potnveasca aici in gard. . Dar se duceau cucoarele, de ab ia sc mal dc sl useau sapte puncte in fundul zariL-~ iata se duc :;;i n~a m ai aflat ea un de sa fi iernat ele. Ce st ie tata - ta l i c n i ! De-ar trece bad ea Gheorghe pe ling~l di n s ii. Ace la le s t i c pe toate. L-ar intr cb a? Z~lU, l-ar intr cb a! S-a ridicat in virful p icioarc lo r, a cau tat prinlrc case un acoperi9 s i n d r i l i t. "Pe scrnnc dl f acc xi c l gard .. p:,cLlm, la inccputu l pr i maverii, toata lU111.ea._lace gardun. ?a cc-ar fi sa se dud ch iar e a la d1l1;;1l7 Se poa\e dULe: Matusa Fras ina cum vine la ei 9i nu se mal int re ab a satul la ce-o fi venit. A SCllS i ut c stativelc, a luat in picioare ni stc pan toIio r i s i a iesil din casa. I sc piirea ca are picioare alit de us'urele, 'incll c hiar <I Ii vrul S:l lc tina locului ;;i tot nu le-ar fi pulul t inc.

.

10

Mat usa Frii s in a tocmai adunase 0 s itii de pui. s:l-i sCClata afara. Zcci de cioculete tragcde :;;1 mo i, zeCl. de . ~chi;;ori pr o aspeti ;;i naivvi,. apoi to:ltC ghelm.:!o:rel:. ~c~tea vii piuiau, Iaccau matanu :;;1 mccrcau s a zbo arc ave au arip i ' . .' ." Pc malusa Fras ina a cupr ms-o drago stca CCd glnga~,d, pc care 0 ,;vca in cii dc co p i la fai[l de tot .ce-,I . """ ,.01, c u t o a lc c;i nu-s i ve,,~a capu l dctrebUII,. As-a axcz at pe-o clipa sa sc )oan· c u p u i i.. Al at <lunA cir n a c losca, tot in v irt i n d u-xc In j u r u l Icruc ii ;;1 ndlcll~d dll~ v rcrrie In vrcmc capul s:'t vadii cc-i lac podoabele In SIL.L .. M atusa Fr asi na ;~i purta degctelc p r in trc pUI, au ngird un' dip~(:r,v 0 ariyioara, ccrcin d sa Ie SpUIC ccv a in lirnba lor pasarcasca:

Ti-ti-ti ... Us ile er au dves.chise. Deodata s-a pomenit cu 0 umbra :1(' (~~n aster nuta 111. rata ca~ei. vA I~i~icat .capul - in prag .i.uca Rusanda, botirid 0 basmaluta In m in a. - Buna ziua la'neavoastra. . Matusa vi-a masur at _intr-o cl ip a stanul sprinten, s-a i ucat .oleaca cu ochii er frurnosi, capru i s i, ca la multi I'ar~ntl care nu pre a au cop ii s i v ad la a lt ii odrasle rnai I,lsante, a cuprtns-o un fel de zavistie. - Buna. Sez}, Vreau sa scot puii af ar a. Dar cln d rn at u sa, d uci n d cu grija s ita, a aj u n s la prag, Ru san da a op rit-o. - Da-rn i sa-i duc cu. I-a dus incet, cu multa griFt, a a scz at s ita in b at at ura ~asei, .i-a vcoborrt, luindu-i purnn dup.i p urn n, dcv. par~a ar fi m asurat fi'iina, dar puii stau ulu iti gramaj oara. Se tern. Copda a vrut sa-l ia pe unul in palma, d~tr . s-au SUI~ ~rel. deodata si c losca a inceput a se inv irt i f ur ioasa 111 j uru l letei. Ma tu s a s-a u itat l a geneie copllc,l, ge!le .lungi, cc lasau doua umbre mici pc obraj!. S-a !tlndlt: "Amarnic trurnoasa 0 sa m ai fie bat-o f ocu l! Dac.i nu s-a balc sat cu sat de la dil~sa sit nu-rru ZICql pe n u mc . Cind s-au irito r s in casa, copila a intreb at-o: .. - Arl_1 auz it ca mata ai sarn in ta de gherghine. Nu rru-i da :;;1 rnre vreo citeva? Mat u s a .<;>i-ascos sal in ca legata sub barb a. Verba sa fic c.i-i trcb uie saminta de gherghine! Era a treia fat a cc vcn ca in z i u a ccea d up.i s{lITIln\{l. - N-am, draga rnat us i i. Am av u t cit ev a si lc-am sadit. Da iaca la toa mnii, d aca vr e i, pot sa-Ii dau. - La toarnria v iu I Dc acurn pusese mi n a pe clarnpii sa iasa, dar IlU se deschide asa usor usa l a d in s ii. A z ar it dcodat i sub ngl i n d a un ser vet cu n iste frunze cusute. Cine ti le-a cusu t? Gheorghe. Nu prea ave a cind - frunzclc le-a cu sut, d a I lor i lc, iaca, au r am as ab ia insemnate CLI c rci onul.
'.H ,

Chipurile,
Da

ca s-o linisteasca, Rusanda a in t rcb a t-o: nu m ai ai vreun se rv cte l curat? Am, cum sa n-am ' Dad v rc i, da-rn i S{l-ti cos ni stc c lopotci.
mata
337

ul di ntr-o lada eu 0 mama Matu~a a scos enorma de la care pierduse chevil~ de balama ~i 0 lacata, r iirna s ii ineuiata, sp inz.ur a fara inca bunelul ei, ~i nici un r ost. til si a 1uat r amas a strins frumos !:;>elve,e u, ,~ , f btl" a ie sit din casa. 0 apucase 0 rer m,~a .ee,. incit ," simt,ea si-~ virful degetelor ~um i se zbate iruma ' b . ... Doamne m acar de nu s-ar tltta. asa ar d eau 0 raJlI L', F -" l'ung matu~a la din sa. se fr~lImnta, ~1-~ era .~lUl a ca trebuie Sr-O mai iritrebe cev a, dar cum s-o ,ll1cepl. _. , In sf irs it tncerctnd cit de bine se mchlde port ita lor, a Intr~b~t-o f oar te nepasatoare: , Da unde vi-i ca nu se vede In ograda? S-a dus Gheorghe la arat. . S-a 0 clip a leganind port;ta. _ n Hirtoape ati ar at de am U. _ Inca nu. De mine se d uce. .' . Dc acum era gata sa-;;i vada de drum :;;1 a~f1 tlcl~_l~t . . .: ,".. fost SI m atu sa "latoate de rru n u n c, n umai e~, VlZ!, a O~ .. " ,,' )' A A_,'. ["Ita" mare A intrebat-o, u itindu-s e 1unt7 In slna ellluVd c. .c . oehii ei : .., ' LI' _,) _ VC)I' ce semanat,l anul 1S[a m. r . Irtuapc. . .d prinda P U'''l'l(h s i-a s{dtat sprineenele, .ce rcm sa ell liit~~'i; un ~;>It a! b uzc lor. . ~ '.' ,. ,. ... Nurua i Cl hat mal t irz iu ... _ Noi punem papu~;()!. .~ ". ; . mu lt a piir c rc de rau, 51 mat us a s-a dat a spu s-o ell. < "d c l1as, Ba incii 'I incercat . s-u Imlsled.secl, Om avca d lisa _ /vpo i ca s i noi vorn scmana papu:;;ol.

71-1

s.

A

V

.'

Multi ... :;ltiu eu ' Da nu-i de vr erne? Nu mai este! Iaca, intrcaba pc cine vr e i daca a pus maz are si-i vedea ce ti-a spurie! De, dad. z ici tu ca-i asa ... Bad e a Mihalaehe a ap asat eu p icior ul gramada de retez.atur i, dirid prin asta de inte les ca el eu rnaz area s-a larnur it. Dar nu era l arnuri ta Rusand a. - Da sa rna due mine, ce z ici mata? - Ei, ee te-a apucat? T'e-i d uce poi mine, Mai iriti i sa mintuim de sapat 'in grad ina, ,,0 dcseti na n-o rnai ar a el intr-o zi ", si-a Iacut e a socote ala. 11 - T'ata, mata nu ~tii u nd e-i oglinda? T'erminirid sa maso are p ielicica pe cal up, bad ea Mihal ache a netez it-o de cit.eva ori cu mirieca, cautin du-i val ul si, In eele din urrna, a lasat-o sa cad a jos. - Cat-o ... In cotruta trcbu ie sa fie. lvl-arn b arb ierit mai ieri, dar erezi ca. tin mi nte unde am pus-o? S-a glndit ca de s-a duee mine la iarmaroc, va trebui S~t eurnpere si 0 oglinda, Ce-i drept, nici asia inca n u-i de ripa. Cam ce toasa, dar te arata drept. Acum au inceput a face niste oglinzi ca te stringe in spate cind te u iti intr-Insa - iti duee nasu l la ureehe. Asta irica-i bema. Nurna i ca se tot r atace ste intr una. Va tr eb u i sa se Inteleaga eu toat i familia si s-o puie numai intr-u n loe. Ru sarida a cautat-o si ieri, si alaltaieri. Hrn, da cel-o fi Iacind ea atita eu oglinda ceeai l \\:Badea Mihalaehe a lu at calup ul de pe genunehi si s-a itit din bucatar ie, Rusanda infipsese oglinda dupji paretar si se necaj ea cu co s ite le. Irnp letea una, 0 de.{;pletea pe alta, dar oglinda era prea mica si f ata dansa in j urul ei, eercind sa-si v ada, toto data, si cos ite le, ~i fata. In cele din urrna s-a suit eu genunchii pe lai ta. Bade a Mi halache a of tat: ..:.;Fug. ani i, _Eu.g anii.,-·9'F&j-ea"' niei nu prinzi de veste! P~~a mai ier~ '11_ca..se A~a ia~a afara'pe inserate -o Rs:trs;s;;..c.a.Jna--sa-,-Amu, uite, II fata mare .... A g~tSlt ca pielieica ii prea mica pentru usrna. S-a

A

".

.,'

:'.

'L

C

-

....

.:

••

'

cc

Venind spr c casa, Rus arida z rmoea: in I Sf' Sa <[steple pll1a 1a .. . '- - ducc ' chiar rru ne .. " arnu ne deal? Hir toapc Nu m ar ca LC raca ~:' . lbii __,. -ii' C"Sd mal 'inlli ,1 ascuns scrvctul sa nu se co I alache , cc , .. , , ... :' [)'1' l.,llilaaele d: t" , iesit sa-l caute pe t,ltd-:"ILl. nat ca . ~>l III cl ,I a .. . . d ur irf 'ile de crcngr. "t"7'ISC crcasra i'ardullil -" ;;1 a "UIM. Vll" ut . . r cr e? _ 'l';,t;i noi anu l ista1,sernanam mazar·... ' ,. M ':. ? AI' trcb ui si-a d at cusrna pe cedfd eu dosed NUI~1(ti d "~ll" rea aven~ loc In gradina, Oa in Hirtoape7! t,i I 'l,.'j-or Iu r a-o cop iii de verde. A nu I t.recu t citi au av ut N-o mai f u r a nimcni. I' ai J. [ural-07! .. aeola m az a.rc SI nu c-au mL 1:)<(1 cine: a avut aeolo mazare?
A A .. A ,,'-', .,' -~,-.: .,' A, ....__ \.... d. '~

.. .. pra:;;1 vara

, .ta <IS c. '

v'-

'."

".

p;:~~~~,'
v •

p

v==

i

339 33~

apucat s-o masoare inca 0 data, petreeind-o in jurul calupului, s i se gindea cit, iaca, i-i ingusta casa - nici zece perechi de nuritas i nu ineap. Da la n u n ta cin d ti-or incepe a veni - ati ne-te. Va trebui S[l taca af ara un cort din toluri. Totusi, cum vor fi toate? Rusanda s-a lasa in ge'nunchi, slabuta asa cum e, ochii i-or j uca in lacrimi ~i e a cu mare ce a rosti: "Blagoslovqte-ma,
tata..;".

12 Era un farmazon de m inz cum n u se m a i a t la. Uite-l l.iJurda, zbur da cit zbur da, pe u r m.i vine, se lipc stc de lila-Sa s i tese maru n te l pe lIngi'1 cai i b iit r in i. Ar ii, ad i ca, :;;i el. j'ar' d aca prind' s;I-1 d oar a p icioar e le, iese inai n tc a cai lor, le sta de-a c urmez is ul s i basta. A priceput, hot u l, cum se pot opri cai i din plug s i at ita i-a trebuit. Gheorghe a ap asat pe cornul d rcp t Sil fie b raz.d a m ai p l iria, dar cori ga a scirt iit pr e lung s i caii s-a u oprit. De-a curmczisul brazdei st.itea mi nz u l si se u it a in trcbator la Gheorghe, de p arcii ar f i vr~lt sa af le cum gase~te cl isprava lui. - Ei, daca ti-a venit cheful. .. Flacitul a aninat hatwile de cornul plugului, a infipt b ic i usca in b r az d.i ~i s-a asez at pe grindei. Minzul pe semne c a atita astep ta - sa lase Gheorghe b ici usca din m ina. A ie sit dinaintea ca ilor s i s-a ap rop iat de d insu l. Era un 1111nz sprinten, de vreo do ua luni, cu ste lu tii in frunte. A in t ins botul, mi scind din buze, sprc rn in a lui Gheorghe. - Cc sa-t: dau ? N-am n i m i ca. Uite. Minzul ~i-a tras botul iriapoi, a las at capul pe-o parte, de pard asculta in care ureche ii ti u ie si se u ita intrebator la Gheorghe. Nu-i venea a crede Si1 n-a ib a t lacii u l n irn ic pentru dinsul. l ar a intins botul, caut irid de n-ar e vreun buzuriar pe la genunchi. - Mii i, da a l dracului m a i e st i! a zimb it Gheorghe, ciiu ti n d in b uz u n aru l drept hrinc:l de pine pe care 0 l ua 111 f iccarc d i m i nc at a an urne pentru urecheatul ist a. - Zi-i. 0i in vreme cc m inz u l m.itura farimaturile din podul pa lmc i, Gheorghe il p robozea: - Am sa te lriham. Am S~l te inh arn, m ai Vasca, "i sri vedem ce ni-i cinta aturici. Minzului p utin ii pasa, A lu at-o iar raz.na pe ar atur a, i a r Gheorghe a dczl e gat hat uri!e. - Hai cu Doamne-aj uta' Iap a din br az da ab ur ea. De la 0 vreme a inccput sa-: scapctc cap u l in jos a obosea la s i Gheorghe a hotiir it di m a i in toarcc de trei ori s i d:l mincare la cai. 0 datil a intor s el CUIll a intors, d a cind sit s u ic it ciUlla o ar a l a deal, in dr cp tu l tancului r ugi ni t ce hod inc a pe 0
341

Pc urrna s-a duce. ~i-a lua sofca asta de ling;:t sob a, zcstrea. Si iar vor t ur na ei ras~lriUi in casa cca mare, iar na vor asterne pa ie pe jos, vor tine cartofi pe sub Jaiti si ca 'amu zece ani, cind va cere ol caca de ap a cal'd~i se b arb iereasca, nevast.i-sa i-a spune: - Hai-hai! Te-i rade ~i cu rece! Badea Mihalache a tri ntit calupul jos si a ie sit din bucatar ie. - Rusarido! Mult mai ai de gind sa tc rni nd rc st i? Cop ila s-a intors mi r at a, dar a v az ut ca nu e ;;agrl ;;i a s;lrit ca f r iptii. - Iaca mii due. - Piii, voi v a tot d ucet i. Or rnai da ni s te ploi, di vezi cum se sc b imb a vrernca - de trei or i pe zi. Rusan da s-a imp le.tit repede si a iesit. A pus in eosul cu rriaz arc 0 bucata de inv ir ti ta si a inceput a ccrccta de i-i binc b;lluUi sap a. E i ce tc co dcsti? - D;~ ce te-ai le;tal si mala de mine? I ri-a m ai pulut riib da fa tao A I al ta ier i z ice ai ca- i dcvrcmc ell rnaz ar ca, azi tc temi c-a fi t irz iu. 0 sc m.in eu, n-a i mala grIJ:t. Ma i binc t i-a i cauL! ccva de lucru. Si c!n~l b adca Mihalache a intr at in casa S~l v ad.i dc-j' icsc totusi 0 cusrna din pie licica ceea or i n u-i icsc, Rusarida s-a f u ri sat in livad a. S-a oprit lingLi un perjar b atr in in fundul [~l-;idinii. Ci tcv a f iri soarc vcrzi trcrn u rau in hii t a ia vintull:li. Bri ndusc. Al doilca an ras ar ai ci brin dusc s i nurn ai Cit ;;-li(~ de d in sc lc. A stal ci tcv a clipe t~e ginduri - pc urm i le-a s.ip at, a ascuns dOU:1 boabe de so lz i d_r~irnizii ill buzunarul b luze i. ApOI a pus sapa pc urn.ir, a lu at cos u lctu! in m in a si s-a p o r n it pe o u 1icio ara prin parka de j o s a satu l u I. Matus a Fr as ina t rii ia in parka de sus.

'si

coasts in hectarul unci biibutc, iapa a inccp ut sa nccheze d upa m inz. - Uite, vez i? De arnu te-a pal it dor u l ' A f lu icrat b ici ul pe dcasupra ei, dar iapa s-a smuncit si a sco s p lugu l din braz.da. A trcb uit sa ia caii de cap si sa-i intoar ca in apoi, ca sa n u faca grq. De ab ia s-a mi scat din lac, C~l iapa iar a prins a necheza. - Apoi dad ai sa-mi f aci fasoane dc-ai estca! ~i unde dracu' s-o fi rataeit mi nz ul ce la '! CLI marc ce a scos braz da la capat :;;i a d at cai i la op alca. Minzul nu era nici la caru~~i. S-a uitat in jur nici urrna. S-a suit in caruFl, r amin ind sa stea in picioarc. A, uite-l! L-a zar it cu vreo z cce hectare mai la vale. Sade linga 0 felita in b luz a alba, fiicuta s inilie. "Cine SJ fie? Stai, a cui i i 'z;lblea7 A, cop ila lui bad ca Mib al ache." . L-a fluinat de vr co c itc-v a on, lns:l ori ca v intu l b.itca din parka ceca, uri c~i mi nz u l surzise cu tolu I. A lq.:a( ca i i ell' o istc ~i a pornit pe de-a drcp tu l d u p a d ins u l. Cind a trccut vreo p atru haturi, a v az ut dl minz u l s t.i l in i st it :;;i rnii nirica din p urnnul fetei: "Slit l a mas.i, pcze vcnchi ul, a z irnb it Gheorghe. Da co p il a ast a it Il;ti badca Mi hal achc s-a ri d icat l1lari~oarCt. Oarc c1p ani sa aib a? Trcbu ic s,i I i trecut de :;;aisprezccc, caci () vazu se da n si n d lit 0 nunta din par tea de jos a satu lu i. Dansa, cei drept, cu 0 rata, dar dansa Irumos ". - Doamne aj uta, bade Gheorghe t i-a str ig at Rusan da tncii de dcpar tc. - Sit t rii ics t.i, Rusando! l a sarna cd mi-i alinta minzu l si n-arn s a-l pot tine la casa - a vrca numai col aci. Rusanda i-a netezit m inz u lu i ste luta de pe f runtc. - Crezi d. nu face? Ui te-I ce-i frumos. Abia cind a luat ultima [{lrlmitud din po d ul palme i, Vasca it auz it C{l l1('cheilzii rna-sa dup.i d ins ul. S-a in tors :;;i a rup t-o din loc sprc ciirutii. Ce scrncn i, m azjirc? Clwurghe s-a asez at pe hal. Maz.arc. N u-i dc vrc rnc? Tata z icc cit nu. Vintul i-a rup t 0 :;;UVit{l de p.ir s i i-o j uca p c ob raz. Rusanda s-a in tor s cu Iata in partea de LInde batca vi n t u l, ca lot c l sii i-o asczc la loc.
342

Mata ai vaz ut a lal t aie ri cucoarele? Cum sa nu! Le-arn vaz ut. Ti le-a aratat cineva, ori le-ai vaz ut sirigur? Singur. Aram la Raul. Doamne, s i ea le-a v az ut singura! Asta trebuie sa iusernne ceva. Culegind de pe hat ci teva rrre de paragma uscata, Gheorghe a incep ut a le imp leti, ca sa-l tre.aca de ur it. A intrebat-o: De ce IlU vii pe la club? Ori, poate, nu te lasa?". - Cum sa nu rna lase! -- Atunci? ~ Rusanda s-a ap lecat sa ridice de jos un bob de maz are cazut dll1 cos s i, ascunz indu-si obrajii de privirea lui, a ro stit: - Parca mata nu s tl i ca f ata, rnai inainte de a sc duce si ngur ica, trebuie s-o sco ata cineva in Iurne? Si a. rosit ca macul - vezi ce pate~ti cind te ia gura pe dlnaj~te'~ ~1 ell' ce nu l-a ascultat ea pe tata-sau _ II rece p am intu l, poate S{l se prapadeasca m azare a! S-a rna! aplecat 0 data - acum ca sa rid ice sana - s i Gheorghe a zarit in b uz unar as u l ei de sus 'doua' firisoare verzi. ' - Ce-i aco lo? Dad nu-i secret. - Br in duse. Vre i? Le-a scos repede, a facut doi pasi si i le-a inti ns cuminte ca 0 scolarita. - Ai fost la padure? a intreb at Gheorghe, curat indu-Ic cu grija. - Noi avem in gr adina. 0 multime avem! - Nu rnai spurie! Po arna l1oua.' Fl acau l a pus in gura am indoua br induse le deodat a. PAentru 0 ~ingura cl ipa a simtit mirozria :;;i ispita un ui sin de fat a . mare. S-a uitat pe fur is la frumosul sin al fete i, s-a urtat ginga~ ~i crincen, ca un hot de codru - Si, rna rog, cum se face asta cin d un baiet scoate o f ata in iume? Rusanda s-a lasat furata de un zimbet, Pard rnata nu ~tii?! - Habar n-am. - Dad nu stii mata dupa ce ai scos atitca fete in lume, cine sa ;'nai stie? Gheorghe a fluier~t prelung.
343

- l nti ia o ar a aud sa fi facut euiva b ine le ista. Dar, rna rog, daca ziei ca-i asa ... Cind sa te due \,1 pe tine la club - dc sar a mer gi ? - Cine o- sa cinte? - Mos Danup .. Ca el nu-i fudul s i vine la club sara de sara ... Rusanda of te az a. De venit stiu eu ca vine, dar yorba e - 0 sa dnte? - Apoi, II r ugam noi ... - Atunei rna due. Daca ai sa-l rog i m ata - mii duc. Soarclc scap.ita spre ehindii. Tr ancaneala eu 0 fata t iner ica e 0 treab a buria, nurnai ea ziua se trccc, iar eaii st au si aste apta la caruta, in mij locul aratur i i. - Atunei dar tree de sara pe la voi. - Vino. Gheorghe s-a sculat ~i a pornit spre car uta. Din rne r s s-a mai iritor s 0 data. Rusanda Iacca in mare graba ririduri pentru rnazare, nccaj indu-sc cu v intu l, care, ramin in d singur cu Iata, iar ii j uca 0 ~uvi\a pc obraz -, "Ca sa vezi, la badea Mihalache crcsc b rin d use in (5rZldina i ar eu nici sa sti ul A trebui sa ies m ai des in sat, ~a vezi' asa poti sa pi'erzi vremea brinduselor fara S~l le gu~ti' " Iur Rusanda ii dadca zor cu m az arca. Mai inti i de {nate, rochia cca de lin a, in care ii scdea bine, nu era cilcaUi. Pc ur mii, t rcb ui a sil unga eu gr~lsime pantof ii, su-i inmoai c, ea 0 str ingc au curnp l it, iar pc deasupra l a to ate, cc sc face ea eu cos itc lc? Ei, ci, cite l c mai avea c a de f~leut in bueata de zi ce-i m ai r:lm~isesc' Dar, vorbind dcsehis, ii mincasc rniriz u l inv irt.i ta ~I era fl am irid.l sar aca f at a.
1 " I ,

13 Gheorghe s-a r id icat de let JI1ilS~l, a pus farfuriilc in b li d ar. Mat usa Fra\ina sc dca pe un scaunas josut, punea n is tc crengi'de stcj ar i'n vatr a :;;i se u ita t'inta la fecior. Gheorghe s i-a l uat c ost umasu l eel curate l, eu care icsca, de ob ice i, in sat, si-a pus in cap p~tlaria s i a inccpu t SZll succasca 0 tigara de drum. - Gheorghe ... M;it usa Fr~lsina era alit de mir ata. inci t s i-a prins obraz ul dr.-pt ell palma, de parc.i 0 durcau
311

.Iin tii. Nu cumva te-al inseris la comso mol? Nu. Da ee rna intrebi? De cc nu ti-ai fi\cut cruce dupa masii? Am u itat. Ai sa-I supcri, Gheorghe, pe Durunczcu! la ;;i-P Li nacar am u crucc. Ei, irni fae de sara. . ~i s-a dus. Matu sa a iesit in urrna lui, a inc h is usa inz i i, apo i s-a inters si s-a asczat iar pc scaunas ~a ni ntu ie eLi focul. Ce mai ard stejarii istia - pop face lurn iniiri fa para or. Gheorghe a ad us \,i azi 0 car uta de crcngi, nurnai -::a ri-a dovedit S~l Ie dcscarcc. S-a ma i d us ~i cl p ri n sat. Oare undc s-o Ii dus? Trcb ui a s~l-I oprcasca cumv a acasa, cii p arcii nu dcrnu lt a fost. Dar dad sc duce si mine, s i poi rni nc? ' Mat us a se intoarce spre icoane, I;;i face de t;ei ori sernnu l crucii, iar pune pe foc. ~i din f lacara deasa a vreascurilor ii rasar ani trecuti demult, oameni care nu rnai calca drumurile satului, amaraci uni pe care le-a inecat dernu l t In lacr imi. Cirid si de unde au apar ut in satul lor Do inarcn ii istia, Durnnezeu Ii stie. De acurn asa oarne n i vrednici ~iharnici, ~i gospodari cum nu se mai ana! De cirid ii tine m intc, grine1e lor Ie curnpara oamenii de sarnint.i in caselc lor 'is eele mai bune petreceri s i copiii lor .:__' or icit ar fi de mici, niciodata n-or trece pe linga om sa nu-i dea bi nete. Dar bogati n-au fost niciodata. Te u iti la vreun Doinaru de aistia si nici nu mai ai ee z icc - s i-i harnic, ;;i-i gospodar, ~i nevasta i-i tinara, macar S{l ia si s-o mar itc din nou. Dar treee intr-o bu n a zi cu caruta - iaca se duce, de-o yorba, la arat si l'2tll1:e.;>te 0 muie_:e lo~ drUl~l. ~i nici nu l-a vraj it, poatc ca rnci nu stia ca traicste intr-un sat eu dinsul. Dar pe semr:e ca asa Ii-i firea lor - intoarce car uta si s-a dus pe vmt tot ce-a adunat In ani i trecuti. Do i n e a u, cum is i z iceau ci insisi. , Matusa Fra~t~a mai pune citeva vreascuri pe foc, Impinge jiiraticul sa nu cada din vatra si of tcaz.i. In sat nimcni nu v re a sa dea fetele dupa d ins ii, s i totu si, n u-i : Iata care n-ar f i gata sa fuga de aca~a C'LI vreun Doinaru. Parca ea n-a fugit cu Vasile al ci, Dumneze u sii-] icrtc? Nvau vrut s-o lase nici mama-sa, nici
1 1

22

1. Druta,

vol.

I

345

r
tata-sau. Ci nd I-a n ascut pe Gheorghe, mama-sa a fost drciteva ori la ei, da tata-sau n-a cal cat cu piciorul In cas" lor p ina la moartc. ~i-i pare a strasnic rau ca era una 1<1 dirisi i - baieti au mai av ut, da fete - nurnai una. $i asa frurnos mai era Vasile al ei, ca nu era n untii sa nu joaee el mireasa, !;>iasa era harnic, ca uite aproapc din ni mic si-au inj ghebat ci 0 casa si ceva 1inga cas a, si asa era de cuminte, ca in toti an ii cit a trait, nu s-a uitat 0 data r au la din sa. Matusa ofte asa adinc, Au treeut atitia ani de atunci, dar 0 mai doare. Cirid avea Gheorghe trei ani, s-a dus Vasile al ei intr-o vinere la iarrnaroc sa vinda niste poloboaee, ca toata iarna, de ur it ce-i era, s-a invatat singur a Ie face si a facut 0 multirne. S-a intors pe la chindii ~i, cirid a intrat in casa, era negru ca parnintul. Pe urrna a aflat ea d. atunci, in vinerea ceea, a irrtil nit-o ' ella iarmaroc pc fata ceea din Radeni. Nici n-a rnincat, nici nu s-a ascz at pc laita. A in hamat caii si s-a dus. DOLia' .s{lptamini' a sprijinit ea poarta, asteptindu-l, doua s.iptarni n! a stat mincarea rece pe masa, doua saptarn in i a stat f inul imprastiat pr in ograda, fiindca n-avea eine-l capita. Matu sa Fr as ina mai pune citeva vreascuri pe foe si iar oftcazii. Cind s-a inters, ca nu i-a sp us nici 0 yorba de rau. Niei e l n-a zis nirn ica. A incercat sa sc apuce de gospo daric, dar oehii ii erau tulburi, fruntea grea s i yorba arnorti t:i. Ziua sc m ai lua oleaca cu lucrul, da noaptea se scu la, icsca afara incetisor, ca sa nu-i trezcasca pe ai siii, sc suia pe scara la gura podului si pina-n zori doinea nltar:i dupii tii~ara. De acolo se vedeau Radenii. Pe urrna au inceput tot mai des sa-l f urc drumurilc, :;;i sc topca gospodaria lor vazind eu oehii. Dc accca nici nu si-au gatit casa -- iaca, n-au izbutit s-o g~iteasd. s i a ramas llegatita pi na azi. Dar intr-o dumi nicii n-a dove dit a se ducc barbatul ci, cii pe la amiaz.i se intoarce inapoi. A intrat in casa ~i i-a spus sa scoata Yin din heci. De cel alb, ca-i mai tare. N-avca deprindcrc s~i bea singur niciodata, da atuncca a einstit. l ar dupa pctrcccrc a ceca a pus plugul in caruta, a inharn at eaii. ~i pcntru in tii a data, vaz indu-l dl se duce eu plug cu tot, ca l-a luat pe Gheorghe In brute, a icsit
346

llt-schid{t poar ta si l-a int r ebat: De arnu pe cind sa te astcp tiirn? J'v1a duc la arat. Desara am S~t Yin. Duminica la ar at? ! ~i daca-i dumi nica? Tu cc ziei, mji i Ghcor gh itii? Cheorghi~{t nu zicea nirn ica - sc rupea s{l-I ia in , .11 LIP.. Vasile l-a netezit pe cap si I-a intr ebat: - Cum 0 mai duci, mai f rate Gheorghe? Matusa mai pune cite va vreaseuri pc: foc si iar lsi face \ I uce. Doamne, cite le-a rriai tras ea atunei i Am u;-gqte, ,i<t el nu-i, innop te az.a, da e l n u-i , ii aproape de miezul uopti i - d a e l nu-i s i pace. S-a d u s la Ir atc-sau Petrea I a povcstit ca asa s i pe dineolo; iu ham a accl a cai i :;;i sc .l uc sa-l caute. In Hirtoapc au gasit <,:arl.l\£lill mijloeul ogorului, caii s i-au rupt capcst re.le si p as teau al atur i iritr-o se m an atur a, iar Vasile murise de amu. Zace a ins inge rat, intins pc b raz dii proaspata, cu pieptarul carnasi i in mina. Dumi n ica ceca fusese 0 nun ta Ia Raderii. Ard bine vreascurilc. A suflat vi ntul 0 sci nte ie "i deod ada ii parii. Pc urrn a cite le-a iridur at, p ina l-a creseut pe Gheorghe, dar n-arc cc sc pl iugc - ii si euminte, si harnie. Dc mititel nu l-a lasat s{t se due a la neamurile lui tata-sau, arnu nici el insu si nu se duce. ~i totusi, din'vreme in vreme 0 cup r in d fiorii pc rnatusa Fr as ina. E prea harnie, prea gospodaros, prea curni ntc. Doamne, numai sa n u-l scape, sa nu inceap a s i el a doini, ca se prapadestc :;;i e l, si ea. Dcodata i~i ad uce arn intc ca Gheorghe nu ;;i-a f acut crucc dupa ci na, S-a ridieat in ccti sor, a tras perdelele f lacaul era d us. S-a opr it in dreptul icoanei. S-a liisat in gcnunehi s i, f aciridu-si semnul crucii, a sop tit: - Itl multurnesc, Doamnc, pcntru pine, ap a si sare ... Apoi s-a ridicat si iar s-a asez at pe scaunas linga vatr a. S-a glndit d ar trebui cum va sa l irnureasca, sa sp una ca ca pcntr u dins a si-a f acut de acum cruce - as ta era pe ntru Gheorghe. Dar cum sa-i larnureasca Celui de sus Ill! sti a. :)i iar a oftat: - Doarnric, Doamne ... St.cj arii ard .b irie pr imav ar a. Amarnic m a i ard.
01

14 Asa cam pe dup a-arni az.a tinerimea din Valea Razesi lor pornea in cautarea lui Ichi mas, caci pe aturici el era cel de care depindea daca va fi sara ce se lasa peste sat fr urnoasa sau nu va fi, daca se v a bucura sufletul macar cu ceva-ceva sau iar ii va trebui sa le amine pe toate pentru mai tirz iu. Grija cea mare a tuturora e r au muzicantii. Valea Raz e s ilor nici odata nu si-a avut taraful sau si' ci n d se irrtirnp!a vreo nunta, vr~o petrecere, tocmeau' ;nuzicanti de prin satele vecine. Pentru petreceri mai mici aveau cite va armonici, dar ce folos, caci stap inii lor er au demult dusi pe front. Cite va patefoane hodorogite, pentru care nici p laci, nici ace nu se puteau gasi, s i, pina la urrna, tot la rno s Dan u ta aj ungeau. Drntr-o vio ara veche, sl inoasa si j erpel ita, mos Diiriuta stia a scoate petreccri care ti ne au zile ~i nopti la rind, dar necazul eel mare al tuturora era ca mos Danut.i n ici pe de p arte nu putea sa fie stapin pe dntece'le sale.' Parca ca el a fost elev 0 sirigura data in vi ata, 0 sirigura zi si, asa cum a p ri ns el atunci in ziua ceea cu urechea melodiile populare, a~a le-a si purtat 0 v iata intreaga. Cind venea yorba de cintat, el lua firul de unde-l lasase data tr ecuta ~i tot cinta p ina la cap at, pentru ca pe urrna s-o ia de la i'nceput. A scoate din impletitura ceea de melodii un dntec sau a incerca sa puie altul in locul lui era un lucru de neconceput pentru mos Dan uta, In sf ir si t, to ate bune ,;;; frurno'ase; chiar cu metehnele sale, batrinul era gata mai intotdeauna sa puna mi na pe arcus, dar yorba e d serile se aduria la club lume de pe l urne. Veneau baieti si fete din sat veneau din partea locului, de pe la raion, veneau marinar i fiind in concediu, invaJizi de razboi, par tizani, cine stie prin ce miracol ajunsi in sara acee a la clubul din Valea Razesilor. Fireste, fiecare venea cu dispozitia sa fiecare ave a m~lodiile s~le preferate, si dad tineri;nii din sat ii era mai totdeauna pe p lac ceea ce purta cu sine mo s Danu ta, musafirii asteptau, ba chi ar m ai mult, cereau sa fie c intate si alte melodii. Aici ins{t, vai, batr in ul viorist n u putea prinde melodii noi, nu le putea pune In colacul de melodii sti ute din mosi-strarnosi, pe care Ie purta cu dinsul, ~i deseori se pomenea in culmea petrecerii ocarit si
348

huiduit. Piria la ur mii a zis ca nu se mai duce la club S~l cinte, caci mai era ~i fricos ace l viorist a l satu lui, si cam pe la arni az.a, 0 chi tea el cum 0 chi tea ~i n urn ai ce vedeai l acata la u,;;a, iar rnos DanuVI - ia-I de unde nu-i. ~i atunci bai et ii din Valea Razcs ilor porneau sa-l eaute pc Ichirnas, mai bine zis, pe b ad c a l chirn as, cum il numca mai to ata l ume a. Cu sase luni in urrn a Ichirnas era un vlajgan si-un gura-case~l, inc it sc mira sat u l de se va rriai ale gc eeva d in tr-insu l. Rarnos [{Ira p ar i nti, erescut de ci tcv a matus i care II ti ncau pc r in d, c l aj unsese batau,;; cii n u trece a zi S{l nu se incaicre cu ci ncva, apo i, chi ar ci nd era constrins de imp rcj unir i la 0 conv ictu irc pa.;;nicii, sp iri tu l primal' agl'esiv era alit de p ro n unt a t in Iirca lui, d, ui tc, sUi cu b aicti i pe co r latc lc podului, glumese ca b ai cti i e i iridc ei, inccpc si Ichirna s 0 giuma c in d Ii ville ri n d u l, dar deodata, intr-o sinf~llra cl ipa, i~i intr erupe yorba, r id ica 0 pi et ricica de jos, I,;;,i rasuceste br atul, Ii face vi nt si ca din senin vine 0 riridun ica eu arip ile strinse ~i eade in oglinda ape i. Lu at lit razb oi, s-a dovedit a fi un tiritas cu mare f a i rn a, a fost de ci tcv a ori decorat, a n irne r it la spital du p.i u n bombard arncnt, a fost dcm ob i liz.a t, s-a in tors in apoi in Va lca Raz cs i lor - ~i to ate a ie stea in n urn ai sasc luni de z i lc! "A avut noroc", z iccau cei care v azu scr a si ci l umc in viata lor. . .' Noroeul lui Ich irnas era Ins{l re lati v - de si 0 d ucca din pc trccere in petrecere, era trist, sarrnanul, dlei s-a in tors de 1£1 r azbo i eu nistc tu lb u rar i groaznice, care la un moment d at II faeeau sa les ine. Se zb at.ca la pii m in t III ncs t irc, scr isn irid eu sp uma la gura, apo i, cind sc r id ica de jus, l11UlUIv rcrnc umbl a pr in sat trist, bui~ mac, si III cclc din ur ma pornea spre cas uta lui i110:;; Diinutii, caci, eiudat lucru, dar ghemul cela de mc lo d i i din vioara batririu lui era sin guru l leae in stare sa-l ref aca si s~i-i rcad uca buna dispozitie. Serile, dcci, bii ict i i pleeau' in cau tarea, lui Ichi mas. 15 face? Mala demult ai venit de la deal? Zburd a? Se j oaca de unul sirig ur?
349

Da rni nz u l ee

'(
Da de ee nu-i leaga el 0 zgarda rosie la git? Poate n-are? Coborau spre pod sa trcaca de ce alalta parte a satului, unde era clubul. Luna de abia rasari se. Casele si-au astern ut cosur ile in drum, fumegind sub garduri ;traine, un v intu let blind de prirnavara alerga pr in livezile oamenilor, eulegind frunze useate sa-si f aca culcus peste noapte, iar linga fintina lui mo s Irofte state a 0 v itica insetata si se uita eu mu lta mahna la trecator i, Gheorghe a j e lit-o din mers: Sar aca viti. Stap in i i petree, iar ea indur a. Da a cui Ii? A lui Pricoehe, eel din deal. ~i unde petreee Prieoehe aeela? S-a dus in musafirie la Petreni, ca nevasta i-i de-aco lo. Dupa 0 lunga si frurnoasa zi de pr imiivar a, z i in care s-a arat, s-a semanat, s-a sad it, s-a hultuit, osteneala totusi ri-a dob or it pe nimeni, caci clubul gemea de lume. A ve au ceva eiudat, ceva rnisterios cluburile in anii cei a de la sfirsitul r azboiului. Faptul d. undeva se lupta si se mo are pentru 0 cauza dreapta, si ca. lupta ~i mor oameni legati prin singe de acest sat, de aceasta lume, sern ana pretutindeni un fel de graba amestecata cu infrigurare. Si fiecare baictan se vedea de acurn ostas :;;i I iccc feti~a se vedea de-acum vadana, si, cit nu era ti;~ ziu, f iccare ineerea sa-l gaseasea pe eel ee era sortit sa fie al lui, s i, cit nu era tirz iu, fieeare vroia sa guste din ceca cc i se euvenea. ~i, pentru a se gasi unul pe altul, pcn tr u a se de sp arti unul de altul, se ad unau serile Ia club. Sc int irnpl a sa fie seri vesele si frumoase, se intimp lau si seri galagioase, eu incaier ari 9i multa suparare, caci sc bea pe atunci mu lt, iar basarnacul ce la rabuf nca p ina la urrna in buclucuri :;;i eerturi. Cele mai uritc insa crau ser i lc mute, cind se aduna lurne, dar niei cint, nici voie bunji. Fetclc sc tcrncau Cit de nccuratul de acclc scr i mute; Rusanda sc ruga in s iuca ci - (cr it-a sfintul sit aj unga sa fie scoasa in lu rnc tocmai in tr-o sara de accca! Dar, pc semrie, de ce ti-e seris nu scapi, caci toemai ncnorocul eel a ii astept a la club. Mos Dill1u~{l nu vroia S~l vi na sa c intc n ici in ruptul capului. Pc la amiaza i se naz ar iser a
350

masini cu sol dati s i, inch ipu indu-si ca sol dati mea a venit an urne pentru a petrece la club, zicea ca nu vrea sa se f aca de r is la biitr inctc. In cele din urrna, rugat de toata lurnca, s-a dus si I ,I ad us Ichirnas. Dupa citeva bat ute din vremuri de deiuu l t mo s Dariuta a fost rugat de mi li tar i sa cin te "KaIIII~;:", re'numita' "Katiu;;a", care, fiind si saltareata, era (11111 nu se m ai poate bun a de joe, dar b atrinu l a zis ea II () stic p ina la cap at s i, fricos din fire, a pornit sa-si ,llll1ga vioara. Ichirnas, d ispcrat -- era p usa in joc onoarea ~.tIulu i - s-a apucat sa-l invetc aco lo pe loc cintecul; ~I ringindu-l p c-batr in in tr-un ung hcr, a incep ut a-i einta dl' unu l singur. Sarrnanul b aiat - 0 fi fost el bun t in tas la r azbo i, dar nici ruse ste, niei voce, niei memorie, dt incurca versmile in modul eel mai barbar. Unde ti-i ce ata pe rill, nude ti-s livezile date in flo are, unde ti-i Kati usa"! Musafirii' crau por n iti pe mare ccarta. Baietii din partea locului, sti i n d prea bine ca bietul Ichi m as vrea el, dar n u poate cinta, rid e au pe infundate, p ina ce un clopote l de faUi a cxp lod at, urnpl in d sala clubului de r ise t. - Cito-o-oo? La 0 aserneriea tradare Ichirnas nu se aste pta. A pornit s-o caute pe neobraz at a care nu ~i-a putut tinea r is ul intr-insa, dar, fire bo lnava, in timp ce 0 cauta, obrazul i se facea parnintiu, oehii tulburi si toate prevcsteau aprop iere a le sinul ui. Tinea s-o gaseasca cu oriee pret, dar dod i se p arca di, uite, pune mi n a pe d in s a, de fieeare data ii rasarca Cheorghe Doinaru In fat~l, pc care nu ave a ochi sa-l v ada, In cele din urrna, rcpez indu-sc eu purnn ii l a d in su l, a strigat: "Smert nemeikim okkupantaml" -- si s-a pr ab us it la podca.
111','1('
t "" ,

Pe la miezul nop ti i luna a fugit in nori, un intuneric .id inc si rece s-a lasat peste valea satului. Zguduita tk cell' intimplate, cu. un sentiment de v inov at ic, Ru sarida venea t acuta alatur i de baiat ~i se ruga de u n xingur lueru - sa aj unga cit mai repede acasa arn in do i t cf cr i si ncvatamati. Gheorghe i-a pus un brat pe umeri, .t intrebat-o:
351

Ti-i frig? Nu. Mi-e oareeum. Ii era oarecum de Gheorghe, ca. l-a facut s-o sco at a in lume tocmai intr-o sara at it de neferici ta; ii era oarecum de mos Darruta, care a fast elev 0 singura zi in viata si mai mult nu putea prinde 0 melodie; ii era oareeum de Ich irnas, ca a fos-t silit de imprej ur ar i sa ci n te ceea ce nu stia; in sf ir s it, ii era oarecum de acea lume multa care venise cu atitca sperante in sara ceea si se iritor ce a atit de dezamagitd.· . Era un intuneric at it de des, ca nu se vedea unde calci cu piciorul - era u n umblet de-a ghicitul, Ia {ieee pas te as tcp tai sa d ai intr-o prap astie si toti mcrgcau cu minile puti n inainte sa nu dea in vreun gard. In ccl e din urma, Gheorghe s-a obisnuit cu intuner icul ba cirid treceau pe linga f in tiria lui' Irofte, a z ar it vitic~ ce rnai statea astc p t.snd sii fie ad iip at a. Acum pierduse orice nadcj de - lirigca ulucul jilav. Las in duxi Iata in drum, Gheorghe s-a aprop iat, a sco s doua c.il d.ir i de ap.i si le-a tur nat in ulue. Vitica si-a infipt botu! in apA mu tin d din picioare a mare placere. ' Mai scoti 0 caldare ? SA stii ca esti fricoasa! A gasit-o prinYntuneri« si au por nit. Cu toata rus ine a, undeva in ad incul firii sale, Gheorghe se sirnte a ferieit ca-i sariatos, ca nu-I prinde tremurieiul cind i-i lumea ma i draga. Pas ind a latu r i, fraged{l si p utin tica, Rusanda r asp indea in jur un farmec pe care Gheorghe nu-I cunoscuse p ina atunci si toate drumurile casele gardurile, toate ce le cunbsc~te si rascunoscute de ei ii pare au acum proaspete, noi, caci le vedea pentru prima oara lmpreuna cu Rusarida. Un suflet curat si t in ar s-a lipit de sufletul lui ca un copil ;;i-i era a pli~ge, si-i era a ride lui Gheorghe. Cind, in sfir si t, au aj uns la por ti ta Rusandei, cop i la s-a gindit ca rnu co s i i ceia din jurul lui Ich irnas se u itau diu Ia Gheorghe :;;i tot sopoteau e i inde ci. Dup a 0 scurta f r arn in tar e, a i n tr at iute in ogr adii, a cii ut at ce va pe b ij b ii te, apoi s-a intor s ;;i i-a sop tit: Sti i ce, bade Gheorghe ... am sa-ti d au un b a]. - Ce sa fac cu dinsul? - D-apoi S:l tc duci acasa, nu vezi ce-i i n tu ncr ic! Gheorghe i-a pus 0 palma pe u miir, si-a lipit obraz u l
352

de fruntea ei, l-a coborit iute !;!~il ajunpind la b uz e, a s:irutat-o. Rusanda statea nerni scata, naucita, de parca ar II repetat in mintea ei cele inti mp late, ca sa Ie 'inte.lea'~:ln ai b ine. Deodata a ars-o r us irie a -- m aica sf inta, ce r I ace el eu mine' A scos repede 0 b ati stuta, a pornit CLI v a sp re b uz e, dar rn in a n-a iridraz n it s~i ~tearga ar sura primei sale dr ago ste si, inc urcat a cumplit, copila si-a p lecat fr untea. - M-ai ncut de rusine, bade Gheorghe ... Gheorghe insa n-o auzise. State a fer iridu-si f ata, ca sit nu-i stinga v in tu l farmecul celor doua buze frage de, ne sar u tate inca, apr oape cop il aresti, de n-ar fi fost asa de fierbinti. N-ai m intu i t de pus m az arc a? Mi-a m a i ramas o leaca. Si mie m i-a r amas de arat. Se ~itau pr in noapte ca nu curnva sa fi prins ci nev a f rintur a din verba lor. Undeva la vecini un cucos a b atut din arip i, dar a lu at-o prea sus si s-a f acut de r us irie. L-a scos din incu rcatu r a unul tinerel din poiata veeinilor. I-a ras p uns altu l din ograda de peste drum ;;i a p or nit a se inviora pe ntru un pic m iez u l noptii. Gheorghe s i-a apr ins 0 tigara. - Ei atunci celelalte le las am pe mine. Sanat ate. - Buna sara, i-a r aspuns Rusarida core ct, cum Invatase la scoala sa r aspurida oamenilor mai m ar i, carora se cuveneasa Ie poarte cinste. 16 Nu-i7 Sufla un v int rece. Din zare izvora 0 lume de nouri si tot ve neau, veneau buluc. Se tirigu ie mohorul, lega;1Indu-se pe hatur i, trernura siriguratic firul de griu, drumul s-a ghemuit sub plapuma lui z.dre ntu ita de tro scot, zace singurel s i str ai ne l. Fata Stil la marg ine a satu lu i cu sapa in spate si co suletul eLI dern incare in rn ina. De-o s uta de or i a m as urat cu privirea si deal s i vale, dar vede n umai 0 tcrne ie cu capu l legat,' s tr ingind ciocleji din grill, un mosne ag pr ase stc in vie si un b ai ete l, sc.inci rid, ti ri ie de funie 0 capra la deal.
353

Nu-i. A of tat, si-a rnutat co suletu l in alta rrn na si s-a pornit. Pe semne, 0 sa vic ceva mai t irz i u, Cum sa nu vie, daca mai arc de arat, are de prasit"! Sa fi elumit? N-a glumit. Si in loe sa se arnarasca dege ab a, m~;i b ine s-ar grabi, .. c~t a Ji sil,lgura, sa puna mazarea, pentru ca pe urrna sa alba cin d sta de yorba eu f lacaul. . Rusan da ~;rabqte pasul si la pod il aj ungc pc b aletel~1 cu ca~ra. Era Trof irnas. Purta sapca tatci -- 0 mama de ~apca de sub care ab ia i sc vcdea virful nasului cu citiva pistrui. - Ce plingi, mai Trofimas? Cela -,;>i-ar id icat f ata, dar 'nu putea vcdea n im ica de sub .cozo roc. N-a dat sapca pe ce af a - ~i~t't luat-o din cap. Si-a ster s nasul cu mineca si i-a spus, inecindu-sc in lacrimi: Capra ... capra vrea sa fug;l... - Unde v rca sa fuga? - Asa ... pe deal I Rusanda a zirnb it - uite, mai sint pe iume oameni necaj iti ca si din sa. Las', nu rnai vrca sa fuga. - Vre a-a ... - Nu vrea. Ia da-i dr u rnu l de fringhie. Fata lui Trof irna s a impictr it. - Daca fuge? - Ti-o prinde Ielea. Trof irn as s-a uitat la Rusan da, c in t.ir ind p arc.i in minte ee po ate ca la fuga. S-a rnai gindit citeva clipe si a s lobozit _ineeti~or fringhia~jrrrtindu-se s loboda, e~pra s-a al?rop;at de marglnea drumului si a irice put a ciupi lin ist ita troseotul. - Vez i d. nu fuge?! -- Nu fuge ... s-a m ir at el. Dar to tu si a pus u n p icior pe funic, ~i-a ascz at sapca in cap. A intrebat-o pleclnd capul pc spate, ca s-o v ad a de sub eozoroc: "Nc avo a st ra ce mai f ace ti? Rusanda a z irnb it. - De, ce S;l facern i ' Nc chinuim si noi. Tr of im as a tras hotcste cu oehiul in parti: - Viria de sara la noi. Cl. 0 zis mama ca, dad oi paste bine capr a, face coltunasi.
A

**

:i~

Se lumin ase, dar pe ur ma soarele a dat iar in nouri, din sat a ies it 0 ear uta, dar la j urriatate de drum a cirnit-o spre gara; pe urrna au mai ie sit dou a, dar s i ace lea au cirnit-o. Cioclejul pe care l-a zvirlit fat a in ain te, insemnirid unde face arn iaz a, abia se mai vede in urma, de pus rnaz are i-au mai ram as doar citeva r in d ur i, iar Gheorghe nu mai vine. Nu vine. Uite nu vine s i ce poate ca sa. faca? Va lucra az i si ngur ica. Parca nu se Intirnp la uneori sa por neasca un f lacau a munei p ami ntul, iar pc urrna sa-l uite pe-o z i-doua? Parca nu se irrtimp la sa-i spu ie unci fete d vine s i pe urrna sa nu vie, parca nu se poate intimpla sa scoata 0 fata la joe s i dupa ee a scos-o sa ui te de ea 7 • Se irit.imp la, caci f lacaii is hoti de felul lor. 0 sa se nebuneasca 0 vreme, iar pe urrna le-or face e i pe toate cite le-au fag{lduit. Asa-i, fir este, numai ca deee nu-i mai spore stc munca, de ee nu m ai vrea sa taie sapa si de ee 0 dor brate le de parca ar fi de irnprurnut? Rusand a scapa 0 cl ipa sapa din stap inire, sapa face u n rind strimb, copi la vrea sa-l indrepte, da-I c iunte ste :,;i mai riiu ... Apoi se pomeneste ea i-a sar it sapa din coada - se chinuie s-o puie la loc, dar n-are eu ce-o bate, incc arca s-o tintuiasca eu un cioclej, dar cioclejul e putred si cop ilei i se pare ca toata lumea ride de stingacia ci - ride 0 vrabie pe hat, ride mosne agul din vale, prasindu-si via, chiar si Trofimas, pascindu-si capra pe-o margine de drum, se uita la dinsa si pare ea ride. Rid ell tot ii, ride toata lurne a, ba ehiar si Gheorghe ridea asara! Rusanda lasa deodata sapa jos si se uita lung la 0 biitiitura noua, cautind sa-si arn iriteasca ee-l apuease asara vcse.li a. Ridca de dinsa ca a pornit sa-i caute un bat sa aiba eu ce se duee acasa. Avea insa dreptate, caci era 0 noapte intunecoasa si tirziu, prin somn, parca auz isc strigatc, aler gatura, impuscaturi, A impietrit ell purnnii str insi sub barbie: "Doamne, da a aj uns el asara acasa"!" ~i s-au pr.ibus it z ar ile pe alta lume, s i au pornit deal peste deal, s i s-a zbatut sub p icioare hcctarul lor, arat de ziib lc. Peste un eeas soare le s-a dat dupii nouri, f iindca nu mai ave a la ec se u ita - in Hirtoape nimeni nu mai punea
mazure.

354

355

Si s-au mirat vrabi ile gasind in mijlocul cimpu lu i un ~o~ulet cu 0 bucata de pine intr-insu l, si s-au mirat oamenii auzind ca bat ci n ii, dar cin d ie se au din case, drumul era pustiu si s-a mirat badea Mihalache auzind pasi prin ogr ada, 'd~r cirid a iesit, nu mai era nimcni. 17 - A-a-a cal ici lor! Ia stati sa va invat eu minte! Matusa 'Frasina, maturind' car area cu f~sta, a luat biciusca 'din caruta, a inci ns de citeva ori stingaci iepcle. Si-a mai f acut 0' data vint, dar a sarit biciusca de pe ~odirisca. ' - 'Vi-i foame? Apoi sa mi ncati cin d voi da e u, ii probozea mat usa, cautind b iciusca prin troscot. - Va ingrij cste baietul ccla le vreme, v a coco lcs tc, da voi ... da voi ... Ncgasind biciusca, matusa prinde a cauta pe j os un te miri ce, ca sa-~i racoreasca suflctul. Buria z a, m at us a na. Rusanda s-a oprit linga pcarta, catind ingrijorata cum se razboie ste matusa, - Ia te u ita, draga mea, a inceput matu s a, f ram int.iridu-s i mini l c. Cit pe ce sa mi-l ucida dracii istia pc Gheorghe. Rusandei i s-a taial suflarea. - Da unde-i el? - S-a dus la doftor, d-apo i cum? Asl:l-no;:tpk, cind s-a i nt o rs din sat, a intrat sa le deie mincare si dr acul isla sur cind I-a zv ir lit, I-a implut de singe! Nun~ai u itc ... Ia st.a i sii-ri arale matu sa. A scos' repede hain'a pe care 0 irnbracase Gheorghe sara trccu tao - Doamnc, cop i la, ce-i cu tine? Rusanda 9i-a p lccat rata Impielrit:l .~i a spus sughitJnd printre lacrimi: Mi-i diu, nu .~tiu ce sa (i c ... Aracan de mine ... Si ce tc doare? Un junghi m{l taic.. .. Of, nu mai spune, draga mea. Dc arnu daca n-arn rnai suferit cu cu junghiurile ics tc a, apo i nu stiu cine a suferit! Vi no sa-ti d au ni.~tc buruicni bune. Le I icrb i si bei o lcaca de zama cu zah{u'. '
iu Fr asi

N-a mai asteptat sa vada ce-a zicev fata - ~ pus I:eped,e sr ara la pod si s-a suit. Rusanda cau~~ bahst.uta III ml: Ilcea - nu-i frumos s-o v ada cu ochii umezr. Deodata .1 simtit 0 suflare cal da pe cot - intr-o clipii cos ite le I au zl;urat de pe spate pe um,ar si Rusanda,a zi~bit. Vasc~ .1 ciulit 0 ureche si se uita incordat la briul ei. Pe urma .1 cules din iarba un fir de lucer na ~i a prins a-l rugurna, ra sa-i treaca de ur it. - Ei, unde-i Gheorghe? l-a intrebat dojenitor fat a, nctez.indu-i cu un deget fulgul de pe frunte. Vasca a intepenit cu firul de lucer na in gura. - Iaca vezi ... Auzind "iaca", mi nz ul a int in s indat a botul si a inceput sa-i miroase degetele. .. .. . - Ce sa-ti dau? N-am n irmca Ia mille ... Uite, Rusanda a ridicat ami'ndoua m inile in sus, ar atindu-i ca intr-adevar n-are nimic. Daca vrei, hai la mine. NU-f departe. Mergi? ,.. . '. . Matusa Frasina s-a coborit cu 1119te burU1et~l1 lIlv~l:te in pestel'ca. In drum spre tata s-a oprit. A rid icat blC1Usca din iarba. .. v ' - Cind 0 cautam - parca pusese michiduta coada pe dinsa. .d A zv irl it-o in caruta, fiindca ii trecuse CI~ a. , A petrecut irnpreuna cu minzul c?~Ila s: s-~ inters in casa, iar Vasca a ramas in drum, catind lung III urma fetei. Rusanda s-a oprit la rascruce, ca sa-l mai intrebe 0 data: - Nu mergi? Atunci rna due singur~... v , A f acut "vreo zece pasi, uitiridu-se III urma la vmlllz. v Vasca asculta cum hodorogcste pe undeva 0 ca~uta, dar vaz ind ca nu se mai arata, a pornit in urm~. fetei. , S-a inters peste vreun ceas satul si vVra)ma9 m!ndru. A yea 0 zgarda rosie la git - ? podo~ba de zga~da cum nu mai avuse nici un minz 111 toata Valea Razesilor.

18

~56

o idec bu n a face cam cit 0 jurnatate de hectar d~ tura si In trucit in zi ua ceea caii 1ui Scridon au ZIS ~.a Ii s-a' l:rit de atita munca, Scridon si-a in ham at telegarii,
357

=.

[
I
porn irid pe la ch ind ii spre casa, Car uta se misca abiaabia si Scridon, intins pe cele dteva b rate de paragina adunata pentru de foc, se gindea ca bine ar fi sa z aci asa intr-o sara cu 0 puicuta alatur i. Apoi, tot chitindu-Ie pe toate in fel ~i chip, s-a gindit ca cel mai frumos lucru e s~ ai ibovnica ta .. Cind ai ibovnica, alearga fctele din sat In urma ta ;)J-t1 rae ochi dulci sa vii 9i pe la dinscle. Dad te duci - se supara ibovnica, de nu te duci - sc infurie fetele si in felul ista aj ung i a urnb la bezmetic PAe d::alllri fluierind :,~-am avut 0 ciltaru;;a". Tot cugctJ.?~ In telul ista, Scri don se ri d ica in picioare si arurica palana departe naintea cailor, ceea ce putea Sil insemne ca i-a venit 0 idee. "Sa fiu al naibii de n-o fac si pe asta!" -:7:poj, intrucit natura lui nu suferea nici o'-clipa de ;;ovalala~ S~nAdon ~l scos traista de sub plug, i-a dez le g at baiera 91, f acindu-i vreo zccc noduri, a adaug it cu d insa b iciu sca. Dup.i cc totul a fost gata, a fluierat de ci tcv a ori cu biciul deasupra cailor, dar telegarii au r arnas foarte ncpas.itori, daca nu luam in sarna faptul ca, auzind fluieratu l biciului, calul din br azda a cirrrit-o din drum, culeginc~ citeva fire de lucer na spinzurate pe un brat de vismar ies it d in t r-o livad i, iar calul de catre om i le-a furat din gura. "Au imb attin it dr acii, n u se mal tern", const ata Scridon cu mare p arcrc de r au. Si in tr ucit caii n-au pri ns cc-a vru t b ici ul sil lc spu nil, S~ridon lise ad rcse aza cu yorba d irccta, caci era baiat bun de felul lui Scridon accl a: - Uite carc-i patarania, mai fratilor. .. Puteti trece o lcacii la pas, ca-rni stricati trasur a. Da cirid a fi sa intram in sat, sit m i-o luati la goana, sa vad snopi de scintei de sub cop itcle voastre ' Soeotind ca asta e prea de aj uns pc nt r u m iritca lor saraca, Seridon s-a intins inapoi in car uta ciic i mai r{unilsese rnu lt p ina la sat. ', A ineeput a alcge drumurile pe care ave a sa trcac.i el acurn, inlorcindu-se acasa, ~i-a inchipuit cum avca sa-i fie in toarce rcn asia ~i a incre mcni t de cell' v~lzlltemama, mama' A la sat in urrna Io a tc carute lr- cc le in t.i l rica, a ridicat un co lb ncb u n dcasupra sat~lui, a v ir it groaz a in toate gainile din Va lca Razcs ilor si in ilmurg satul nu mai vorbea dccit dcsprc v ite az u l Scridon, desprc
v

. ai i lu i.s $i ea sa vezi, dupa intoarcerca ceca, cum ap are Scridor{ pe drum eu tr asura, ii ies in drum fe tite f ruIllu~ele, caci, mii rog, ce f rumu s ica n-ar vrea sa se traga cu caru ta! Om bun la in irna, Seridon azi 0 p lirnbii pc una, mine pe alta. Apoi, in sf irsit, i-a venit r in d u l frurnuse le i ce se nascuse pentru a-i fi ibov n ica, Scridon a asezat-o al at u r i, dar mai r amiriea jos prietena ei s i se ruga prietena ceea - poate 0 iau si pe dinsa. Scridon se fram inta - pe de 0 parte, ar fi vrut s-o lase, sa fie nurnai cu ibovnica, dad. si prietena ei avea d raci si, in vreme ce tot sta el si chibzuia unde s-o aseze, s-a pomenit ca telegarii lui demult intr ase ra in sat, ab iaab ia tir irid caruta in urma lor. Scridon s-a infuriat. Nu vor s{t inteleaga dobitoaeele cirid el cearca a se inje lege cu ele omerieste. S-a r idicat in pieioare, a pornit a roti bieiul adaugit deasupra capului si cum ii venea la indemina, pisca calutii pe la locurile ce nu imbatr inisera inca. Nauciti, b ietii cai au rupt-o din loc, repezindu-I pe Scridon cu tot cu trasura intr-un gard. Un p ir iit prelung, un trosnet, si telegarii au pornit a eiupi li ni stiti iarba, sti ind cam ci ta vreme ii trebuie lui Seridon sa rep are un gard strain :;;i 0 car uta proprie. - ... va mama eu si razmama: Scridon a coborit jos din caruta sa caute martor i care vazusera cu ochii lor cum s-au speriat caluti i lui de jigodia rasarita de pe aiurea, cum au repezit din prieina ei caruta in gardul lui Ziricl. Irnprejur nu era nirncni. Numai Dornnica statea in mij locul ograzii ;;i-l urrn arca zirnb ind. Seridon a pornit dcci sprc dinsa. - Fa Domriica! Al vostru era ti ncul ce la nazb ltn i c i.; - ... care s-a vir it sub copitele cailor si Ii i-a SpCl iat? Scridon nu mai putea de (cr icire: Ai vazut cu ochii tai? Am vazut, Al vostru era} Al no stru. Scr idon a zimbit - ca S2! vezi ce s irnp lu intri in bcl ca pc Iurnca asta $i ce usor scapi cind ai oameni vrcdnici in jur. Ar fi putut plcca, nimeni nu-i cerea de,;paguoire pentru gard, dar ii p liicusc fct ita ce avea or hi at it de sprinte n i $i vroia sa aile ce tot umb la ea prin
35<)

~S8

ograda cu 0 pi atra in rni na. Domnica a farimat p iatr a in trei, apoi, aducindu-si sapa, s-a asez at al aturi, av ind trei pietre, 0 sapa s i 0 sina ingr opata in p arnint. Amu ce vrei sa faci cu pietrele? - Sa-rni ascut sapa. - Hm! Scridon a luat sapa, a cercetat-o. - A yeti vreun ciocan ceva? - Cum sa n-avern? Sapa, f ire ste, trebuie mai iritii batuta, Dupa care Scridon a cerut 0 p ila si Domnica state a vr aj ita, urrnarind cum se irifierb inta si scint ei az.a ascutisul sapei in m ini le lui vinjoase. Intre timp Scridon discuta cu fata. - Fa Domriica, tu n-ai dansat cu mi ne-nca n iciodatii? - Nu. Scridon a dat vi sator din cap in semn ca, de-i asa cum spune, <:f picrdut ca multe pc lu mc a asta. Joci b inc, Scr idoa nc? - Is dat dracului. ~ i, in trucit f ata pare a a se indoi de ce lc s p usc de c I, a adau gat: - l a sa-rn i vii desara la club. Domn ica a r am as indi gn ata de 0 asemenea propuncre: - Sfl m i sc usucc p icioar c lc dad. oi ca lca eu pr agu l
cl ubu l u i I

',1 ructor ita la clubul satesc pentru a or gan iz a un cor. Seri.Ion avea voce f rumoasa si a fost pus in r ind ul trei, .Ia r n-a putut vface mare tre aba, caci gindurile ii erau III cu totul alta parte. Avea instr uctor i ta ceea 0 pereehe .Iv brat: mauri, rotu"ncie, frumoasc s i cirid, d ir ij in d, Ie .uunca lf1. latur i, parea 0 pasare ; apoi doi s ini mari, l:rc1, s,c m rscau sub bl uz.it a, incit ti se in turie ca lume a. . S-a Jntors Scridon acas a oarecurn naucit s i 0 noapte II~treaga va tot visat-o. Se f~cea ca stau ei doi iritr-o poiaua de padure, stau ca do i hulubasi. Scridon 0 tot lua r u yorba dulce si era cit pe ce s-~ conv inga, n umai ca uopti lc de vara sint prea scurte pentru a suci 0 minte de lata. T'otusi, vised i s-a parut lui Scridon cum nu se mai poate de semnifieativ. Fierul trebuia batut cit era cald s i pe la chinciii Scridon a aparut iarasi la club. Venise cin'd Nieo!ae Car untu, ;;eful' clubului, 'de abia dovedise sz. descuie l acata. Scridon se pune cu b in isoru l pe ling a dinsul :;;i-i tot da tigara dupa tigara, :;;i-l tot aj uta sa fad ba una, bit alta, si-I tot ia cu yorba pe departe, pe departe: - Meli Niculae, cirid te-au pus nacealn ic aiei, ai luat lotul in primire?

Scridon a lasat sapa srI cad a jos, a ar uncat p i la peste e a, s-a u i t at la p ic ioarc le eopilei s i s-a intrislat, caci av c a p iciorusc Irurnu sc le cop ila. Da d'cc nu vrci sa vii? - Sii. stau si sa ma rog de-un mosneag ticn it poatc poatc ne rn a i ci n ta ceva?! Ca, de-as fi eu bai at, n ici nu m-as u ita la dinsul ' M-a:;; repezi in Frasin, a:;; tocrni n is t c muz.icanti ca lurnca :~i as face 0 petrcccrc s a-i mcarg.i vcstc a ' De acurn d aca c yorba s;i liu ;;i eLi sco asii in [Lime, incal tca lurnc sa fie accca ' 19 - Spoiomte, dru.zia! Prob lcme le tine rctu l u i din Valca Raze si lor 0 li aj uns In cc le din ur ma la raion, pcn tru ca a fost tr irn isii 0 in360

Te-ai iscjil it7 l scalit. Atunci ia sam a. Ascu lta-rna pe mine. Amu se cocolese cu tine, pin' te-ai iscalit - pe urrna: gata. Chiar sa vrc i, n-o mai pot i intoarce. - Cam a;;a e. - Ei, atunei vezi bine. Scridon ii mai face 0 tigara, ii mai aduce 0 cal dare cu apa. Ma i, d a dracoasa ii asia din raion. ~i 11 fr umoas a, br e. Nu st.i i cum 0 chc.ama? - Ekaterina Andrccvn a, Kate a, ad ica. Mai, d a n-ai putea sa-rni faci curioslinp. cu d in sa? Ip ar pcntru asta 0 jurnatate de hectar. S{l criip d-ti a r. - Da p a rc.i n-a i viiz ut-o asara? Trebuie sa vie :;;i .iz i. Apropic-lc de d insa, roag-o sa-t i scr ie cuv intclc la dou.i-trei ci n tccc ... - Nu, asa nu vreau. Mai bine, sti i ccva? Che ama-ne pc ami ndoi la 0 parte si spune-i; uite, asa ~i a~a, b aiet din satul nostru ...
361

Lu at.

- Esti nebun, bre! Ma scoate de la lucru. Daca~i asa, Scridon l-a lasat in pace 9a-9i dr eagii lampa pe prag si a intrat In club. 0 aste apta sa vie s i vorbestc el cu d insa. Se apropie, ii face abia-abia cu ochiul 9i ii spune: - Katea ' ~i, am int indu-si hu lubas ii din noaptea trecu t a, Scridon i9i trage prieteneste 0 palma peste genunchi. Las' e-o face el si pe asta. Moare, da 0 face! Fireste, 0 asemenea frumusete nu poate fi singura. Cineva acolo in raion se irrdulceste pe linga dinsa. Perspectiva de-a avea un dusman din lumea sefi lor mari 11 face pe Scridon trist, iar cind Scridon e trist, suiera si impinge mobila cu picioarele prin club, cautiridu-i loc mai potrivit. Dar n-a dovedit sa duca masa drept usa, ca pe scar i s-a auzit un tacanit de pantofi, citev a vorbe schimbate si in club a aparut instructor ita. Mata ce f aci ai ci? Astept fete. Si cite fete iti trebuie? Imi trebuie multe, ca eu nu rna satur asa rcpc de de joe. Ati v az ut vreodata cum stiu eu sa joc? Nikolaeva a zimbit, a adunat niste picse irnpr asti ate de la jocul dc dame .';>il-a intrebat: - J oci? Scridon si-a irichciat un nasturc de la ha i nii, s-a u itat cu rn ii sade si I-a descheiat inapui. - Da joaca asta ii in doi? - in doi. Aj ut indu-i sa le aseze, Scridon a aseuns doua p icse in buzunar, pe urrna s-a pornit cu Nikolaeva sa le caute prin club. Le-au cautat mu lta vre rne, 9i abia cind I(;_~tea i-a z.irnb it de cite va ori si 0 data s-a rezemat de umarul lui, suind pc scaun sit Ie cau tc pc dulap, tocmai atunci Scridon s-a f acut a le gasi. Apoi Ilacaul a lasat-o sa-i lamure asca ro stu l j ocului, dar dupa ce Nikolacva a mutat india pies.i, Scr idon si-a v irit m in ilc in buzunar: , - Dacii dcg caba ... Eu am nUI11,u patru clase. - Nu-i nirnie. j i prinde. Cind a v.izut cii-i r.imin cam purine p iesc, Scridon I-a ariitat un cuib de vrabic sub strca siria, si in vr cmc ce
362

N i ko lae va se uita

la cuib,

Scridon

i-a furat

citev a piese,
dar

l.i xin du-i cam atite a cite avea 9i e l. Niko lae va p arca ca. ri-a observat nimica, 11<'i minutc Scridon nu rn a.i avca cu cc j uca.

peste

- Mda ... ii j al c. Pe u rma a mai spus de dou a ori "Ii j ale, b re ", da a I'.ltra partida Niko laev a l-a liis at s-o ci~tige. Ab ia a dovr-d it sa ia ultirnele p ie se, ca Scridon a 9i chemat ci(Iva biiicti la f ata locului. - Uitap-va, mail Abia am invatat s[t joc s i am ie si t I' rim u 1 - Spui minciuni. - Spun mi nc iu n i? ELI spun m inci uni ? To var asa Nik o lacv a, fii martora ... ~i cin d Niko laeva a recunoscut f ata de toti ca a pierdut part ida, Scridon a inchi s un ochi si a Iacut cu lirnba ,,~lonc". Ad ica, ce mai ai de spus, mai b aiet ica? Du pii care a chemat bai eti i pe cite unul la 0 parte ~i. le-a spus dl de jucat pot sa j oace, dar sa nu se ap uce ruci u n u l s-o con d uca acasa, fi indca s-a inte le s el cu dirisa. A condus-o e l acasa ori nu - pard n pot i sti pe Scridon ' Atita doar se stie ea, intorcindu-se la miezul riop t i i ;lC<lSJ, fara a chibz ui mult, si-a pref acut bastoriu l in rot uc l.-, t ab l.i a filcut din sco art a unci c.i r t i vechi "Viata sfi nt ului To 111a" , S-a sculat CLl noapt~a 111 cap si, in tirnp ce mama-sa purie a faina In marnal iguta, Scridon le-a asez at pe mas a. ' Mama, ia vin-incoace. - Ce vr e i? - Asa n u-t i pot spunc, yin' pe-o cl ip a incoace. Mittu.';>a a icsit 'din b'uc a tar ie, scuturindu-si minile de fain{t. Ei, sp urie. Vr a saz ic.i, aie stca ro si i is a matale. CLl albe le joc cu. Ei, ei ? Mata muti I1U111c\i 0 roticica. Dar sa ie i sama, cit
ti-o suflu. '

Doamne, Scridoanc, ca nu-t i mai ies p ro st i i lc din cap! Mai b inc ai ie s i si ai da miricare let rat i le ce lea, d. irnb ld fl{lI11lndc prin jurul casei. ' -- Lasa-Ie sa pasca, Pasarea iubcstc vcrde ata. Dar r;ls~tr(;<l soarele ~i treb ui a sa'sc dud l'a boron it. 363

Piesele in sa Ie-a vir it In traista _ gase;;te el pe deal vreun j ucator, Era un ince put de v ara , unde si unde vedeai pe-o creasta de deal cite un pr as itor incovo iat cu spinarea la scare. Scridon si-a dat palar ia pe ceaf a, grabea calu tii ~i se u it a prin toate p arti le _ oare chiar degeaba sa fi luat e l pie se le? Ceva mai la vale se vedea 0 copila p r as in d _ Scridon s-a uitat mu lta vreme In partea ceea s i, cind a recunascut-o, a su ier at prelung ~i mindr u, cum facea el intotdeauna cin d se indoia mama-sa d aca va fi el vre o d ata gospodar. _ Stai ca fac eu arn iaz a cu dinsa. Dar in ziua ceea p arca se imb atase soarele _. mai-mai era drept amiaza, pe urrna s-a oprit locului, p arc.i era gata sa se intoarca iar. In cele din urrna Scridon I-a lasat sa-~i f aca voia. A dat caii la opalca, a pus traista in spatc 9i s-a pomit pe de-a dreptul la vale. _ Ehci, fa Domn ica! Lasa sapa sa riisufle, crt aItfel ar sa m a rogi sa \1-0 duc de sara cu caruta acasa. Daca sapa mea nu osteneste. _ Mie-mi spu i? :;;i ca sa nu fie vreo neinte legere, Scridon s-a asezat in fata ei, pe locul unde ajunsese fata cu prasitul. A desertat traista. .:' Da cc-s ace lea, mai Scr idoane? _ Niste boabe turcesti. l a vino Sil-ti spun cind te mariti. Uite; aiestea albe' is a mele. Cu rosii le joci tu. Domnrca s-a cam codit ol e aca. _ Daca m ai am de prasit, mai Scridoane. _ Las' ca-ti prasesc eu. Cit ai aici? .Jurnatate de hectar? Ma reped intr-o sara s i ti-l dau gata. India p ar ti da Dornnica a p ier dut-o, da cind a vaz ut ea 0 pierde ;;i pe cealalta, s-a uitat sir eata la dinsul. _ Da unde ti-s caii, mai Scr idoane? Scridon s-a ridicat repede, s-a uitat Ia car uta care sta siriguratica cu o istea inf ipta in cer. _ Ia draci! S-au dus sa se ad ape. Las' ca-i g{lsesc eu. Totusi atrebuit sa-si ad une podoabele in traista, _ Dornriica, da tu joci al dracului. Arne te sc p ina-ti iau 0 p iatra, Domnica i-a rasp uns foarte miridra: _ Da tu ce-ai v ru t? Sa t i le dau de pomaria? Scridon s-a gindit 0 vrcrne.
364

_ Sti: ce? Ia sa treci tu intr-o sara pc la club. Sa te vad cum joci CLLcele de os. ~ Ei! Pardi tc-oi p ute a e u gasi la club ... Scridon s-a scarp in at la tirnpla. . _ Atunci las'ca tree c u pc la tine. Du m in ica am sa Vill. Pe dupa-arniaza. _ Vino. FElcaul s-a pornit cu tr ai s ta in spate, a fitcut vreo zece p asi :;;i s-a april: _ NLLl11ai auz i, Domnicii! S{l fii acasa _ ea altfel rna supiir. Si dad m-am sup arat _ basta. Nu rna m ai imp ac. _ A:;;a e st i tu riiu la in irn.i? _ Ce sa f ac? A:;;a rn i-i caracterul.; si s-a pornit sprc dlrup, p{l,;ind rar ~1 grell, sub pov ara caracterul ui pe care i-I dasc soar ta.

20 nu esti gata, Rusando? Inca nu. Da de ce mA intrebi? l rnb ujorat.i, CLi b uze lc str in se grarnajoara de incordarca cca mare, Rusarida i,;;i calca 0 b luz ita. S{t nu fie prea tirz iu. Ca l urnea de' C j'J1d seuce d 1a iarrnaroc, de cirid se d uce! Iaca ad ineaor i a treeut bii ic tu l m atus ii Frasiria. '. L{tsi~ldu·;;i fierul de calcat, Ru san d a s-a apropiat de Icrcastr.i, s-a ridicat In v irf u l p ic ioare lor, cerdnd s3.-1 c~!leaga cu privirea din lunged ulicioarei. Nome ca l-a zarrt ab ia pc-o cl ip.i, altfcl bluza putea sa r am ii c fara g~d~r. S-a intors iute la fiend fierbinte, a intrebat nepasaloare: _ Care b aiet? Gheorghe? Ghe~rghe, Cit; feciori arc matusa Fras ina? Peste crtcva clipe b luz ita a fost gata. A irnb racat-o, s-a u i tat la ca de pc loc, din mers, a trecut prin f ata m arn c i sale, ' Cum irni scd c? Iti scdc bine, . Mai u it.i-to 0 data. Grozav de b ine! Duna care lauda Rusand a a In ra t 111 cas a cea mare, int r ..
A A

Cum, Indt

365

a fru nz ar it zestrea a~ternuta pe sofca, a seos de sub un laicer zece de cite 0 rubl a - ave rea pe care 0 tot agonisea de multa vreme. A rnai nurnar at 0 data rublele, pe urrna le-a legat intr-un colt de bas rna, a ascuns basmaluta in mirieca bluzei si a iesit din ograda. , Cu mult Inainte de a fi' venit dragostea cea mare, Rusanda a s i inceput a se teme ca-l picrde pc Gheorghe, Era, pe semnc, 0 fr ica mo~te!lita, de .la ma~1a-sa, de la burie le si rastrabunele sale. I si inch ip u ia intruna dusmance care r iv ne au la dragostea ci, si erau cele d usrnarice mult mai frumoase, mai bine irnbr acate, mai alese la Yorba. Copilei ii venea tot mai greu sa luptc cu e lc. Apoi, ci nd a ap arut In sat instructorita din raion, Rusanda si-a inchipuit ca a venit ceasul. Tocmai In una din serile celea Gheorghe a aruncat o yorba cum ca ar fi avut pc duminica vi itoare 0 trcaba la iarmaroc si Rusandci i-a venit idcea. Din nenumaratele sirctcsujluri prin care fetele din Valca Razcs ilor I~i ocrotcau odorul inimii, eel mai vcchi ~l eel mal nou sirctcsug crau iarmaroacele. Adrea nu atit iarma:ocul, cit vraj itorul ee statea la intrarc cu un aparat rid lca! 111 trei picioarc, pus in umbra unui copac sterp, c~ ~runza de asa. 0 clipa de nerniscare :;;i OChlUI de stlclva ll::Vqn iccst c pc-un patratel de hirtie un baiat cu.? ~_at~ alaturt_; Apoi, lucru de marc mirarc, accst~ foto~raf.ll ,ramlnevau sa intov<ir~i\,l~asc~i pc cc i fotografiati 0 vlata. Illtrea~a. C~ vrcmca sc irisurau, avcau copii, dar satul tinea m intc ca in duminica ceca s-au fotografiat curare cu cutarc. Era ccva mai mult dccit 0 ibovnicie ;-;i mai pll\111 decJt 0 logodnii.. . De citcv a nopti Rusanda se visa cum sta c,u Gheorghe in [ala aparatului de fbtografi~t, la !ntr~rea ~n !arn;aroc. Acum, iqiUt din ograda, se grabca sii-I a] unga. Sc gmde~ in capul ei oarc cum umblii ~aictii? Fac niY,tc ,pa~l Cd ti icsc su tlct ul ci nd por ncsti 10 urma lor. Sa z icern 61 'uneori sc poatc iritirnp la sa ai vrco grab{t, dar, maica sf iritii, S~t ~lergi cu sufletul la gur~t cind te duci la iarmaroc? ~i apoi Widii nu se u it a din r~e~s In u rrna a observat ca hiiie\ii nrcodata BU sc urta 10 urrnii. Le e frid! DC S(,11111(" ca n u lc va mergc binc.: Gh~eorghc vcriea d0Il10I, incct ~i Icganat, piirc a cit ab ia mi~c~i picioarclc, dar fitcca pa;-;i mario Cirnvind de-a lungul unci vilccle, sprl' p unt.c, Rusanda l-a zanl d incolo de
v

n tc pe Hariton, un baietan cu care Gheorghe Inv iila scoala. A oftat imbujorata - pune rama:;;ag ca III s:i se oprcasca. A plecat ochii, a facut vreo 1.reizeci .i(' pasi, uitindu-se b ine pe undc calca si cirid i-a ridicat Illapoi, flacaii state.au fap. In fap la ~l~ 'cap~lt de p untc. Vorbe au ceva. Copilei a ince put a i sc zb atc i ni rna, v intu l I ,[ smuls 0 suvita de par. Doamne, :;;i cosite le celea - ori s~i crcasca odata, ori <l le rctezc. Mama-sa zice cii or crcstc mai au cirid. Sa . rcasca amu, pe urrna i-a fi totuna ~ cu co s ite ori fad. Pard dad azi mama ei are gite lungi, apoi Yin ~amenii din sat sa sc uite ce gite arc lelea Catinca? Aj ungind in dreptul f lacailor, Rusarida le-a dat buria z iua ~i a urcat pe punte. - Incotro, Rusando? Fa~;t de unul strain copila n-a indr azn it sa se uite la Widtu, A spus, saltindu-se in v irf u l picioarelor si incer cind de tin bine scindurile pun ti i, Mrl du~ la iarmaroc. - Stai cii merg si cu. - Apoi h ai. Suf la un vint rccc, copi la ~i-a pus brate le cruce pe p icpt. B;tictii s-au despartit. Iesind din sat Gheorghe a intrcbat-o. " , - Ne ducem pe carare, pe de-a dreptul? "Pe car are se duce tot satul, chibzuia Rusanda. L-a opri ,fiecar~ si eu nici azi n-oi avca cind sta de yorba cu dinsu l., - Hai mai bine pe drum. $i cr a un drum larg ~i Irurnos, cu marginile tivite cu troscot, si rnai avcau indi mu lt de mers al atur i fiiridca, odati ce drumul disp arc u itc acolo, la povir~ nis, asta Ind. nu in se arnna nimica; el merge pe vale p ina la gara, da gara inca nici nu se vede - abia doi plop i fumurii se leagana hat departe, si al atur i ce rne un suvoies de fum - in gara, pe semne, state a un tren. Salcirnii l2a1.rini si-au asterriut urnbrclc prin scrrianaturi, sufla un v int isor si umbrele se leg{ll1au sealdiridu-sc pr intrc razoa~e. S'ufla un vintisor si-i f~emata hluzi\',l vcopilci, ii l~pea f ustisoara de gc'nun~hi, ii juca () su v ita pc obraz :;;1, Doamne, cum I~i mai Iacca de cap vintisorul ce la!
I'll

(,1St'

.l6G

3G7

Atita s-a necaj it ea, si ce-a zice lumea cind a vcdea-o inve sn ic ita in poz a cu bl uz ita necalcata? Gheorghe venea domol, tacut, 0 fura din mers c:_r coada ochiului si ceva dulce il infiora de r iecare data cind bluzita subtire fre mata ginga~ linga mi ricca aspra si m u ta a 'l1ainei' lui. In fond, asta sc ~i chema in Valea Raze s ilor a te duce in tr-o d u m i n ica CLl 0 fata la iar , maroc. 21 Cum de af la, cum de se inteleg - Dumriez c u st ie, dar ii de aj uns sa se mi ste par inti i uneia de acasa, c~ pe loc se aduria un stol de fete, si ce m ai vorbc, cc mal vorbe, 0 v iata intreaga ai sta ascultindu-le, daca ai p utea sa sezi binisor la locul tau. Badea M'ihalachc tocrnai sc g{ttca in duminica ceca cu ncv asta lit nistc ncam u r i din satul vccin, de peste deal. Ad ica nici 'nu crau c le cine st ic cc neamuri, ia colo 0 vcr isoara de-a doilea, da asa era de suparacioasa s i spurcata'la gura veri soar a ceea a lui; ca dad nu ~e ducea la dinsii de hrarn, un an de z ile II vorbea de rau pc l a toate n~i1lt~le, ye la to~t~ i~rlTIaroac~le. Acum, .pent~~ ca iar~t v ern sc sarbatoarca InaltarIl, se gateau, ca oarne nu, de d ucii, dar de abi a au dovedit S;t se ascze la m a sa, d. a si veni t Domnica. 'A tr intit usa tinzii cum nici pe-a ta nu te in d ur i s-o trintesti, a 'stat citeva cl ipe s i pe urrna a bat u t. Era unul din' fasoanele Dornnicai. In tot satul bateau la usa nu mai inv atator ii si s-o fi v az ut pe Domnica cum ii crestea inima c'ind batea la usa s i auzea cum ince p a sopon stapi nii casei: ,,~a ~tringeti mai repe~ve ,!lainele ce lea." "De ce scoti ciubar asul de sub lai ta'! "Las' ciubotele la loc, ca nu-s ale tale." Domnica mai batca 0 data !;'i, dupa ce b{q~a cum se cuvine boala in oarnen i, apar ca in prag. Pc 0 veci'ha a sa, lelea Chi ta Domnica a am~lgit-o vreo trei zile la rind si cind a patra zi a venit 0 inv~ltatoarc si a batut la usa, Ch ita i-a str ig at intcp ata: - Hai, intra, nu te mai [{l ncbunL. Ce-a mai tras biata f cmc ic cu obraz ul sa intrc in pam int, nu alta. Badea Mihalachc, auzind ea bate c incva la u;;a, si-a
368

pus nu se s tie pentru ce cusma in cap si i-a spus Rusande i: - Ia caUi chitantele celea. I ute! Pe m asii rarnasese 0 strachina cu citeva linguri de lapte ;;1 lelea Cat iric a, nesti i nd ce sa faea cu dinsa a .icop e r it-o cu un servet nou. Abia peste citeva min~te hvadea Mihalache, atingind c-u n deget virful l irnb ii s i rasroirid chltantele de postavk.a, a rasp un.s: Da. Domnica m ai irit ii ~it sot ia, apo i a intrat. - Buria ziua. - Sa cresti marc' Num a i JeJ~a Catinca - Da cc mai bati, - C:lm S{l intru? se scalda alci} - Sc scalda, cu m in laptc ... a crap at usa sa v ada cum
i-a r e u-

a z irnb i t bade a Mihalache. s-a sup arat. fa~ Nu poti intra ca lurne a? De unde sa s ti u - poate cineva nu! Iaca,
rru-am

.

mur at

servete

lul

Bad ca Mih~lache vi;;i ascunde chi tante.Ie inapoi du pii icoana s i ~c irnbrac.i; apo i r idi ca pe nevazute un p ai de lOS ,,~I, In v rcrn e ce copila se u ita la n iste fotografii, () gldda cu pai ul la ureche. Domnica imboJde.;;te urechea cu un deget - ce de-a muste vara as ta, Badea Mi h al a. c,he.o Iasa in pace dou a clipe si iar 0 gidiJa cu paiul. COPAila se irito arce, se uita intrebator la dinsul iar eJ se imbraca si se ui ta prin fer e astra la cotofa~a care ciupe ste poarta. ' - Bade MihaJache ... OmuJ se intoarce, cercetind un nasture sti rbit. Ce-i} - Ce nu-rni dai pace} - Da ce-ti lac eu? I s-a parut, pe se~ne. Iar incepe a se uita la fotograIii - iar 0 gidila la ureche. Bade Mihalache, ce nu sez i mata binisor? Ce te-al legat, copil a, de capuJ rneu? , EI' Ian arat i mini Ie. A asc uns paiuJ intre degete. - Uite.
A

Apoi, cind le le a Catinca a fost .;;i ea gata, badea tvlihaJache, ic si nd, a ziibov it pe-o cl ipa in prag ~i i-a spus I)omnicai:
369

_ Mai mult sa nu-m i bati " la u;;a. >; 10 casu, Cind au r arnas fetele stapme trebat: _ El mii gidila la ureche?

Domnica

a in-

. . ? I - D-apOl cme~. . Dupa faFt nu-I poti ~d~ oc _ Hrn! si-a pipalt urecnea. in d flacau ... 1 fost pe semne, CIO era ~. cunoa;;te. Draco,':> a rna , pul lor, trebuia sa-;;I Din toate ~lt~. le~ ave~~ I~\e~~erit~l, cu 0 i n imii dcafad- in rindul intn pal.ul ca imi t 'scrisoare de la un D .nruca -1 pnml 0 supra , nc ur ma_ 01 -c ~ • t~ - d ,-. raspuns asa ca el sa nu se nr ir soldat si trcbuia s a-i ca 'y _ . , .' Mai avea ccv a s-o y t Dom111c3 sa-I spule. " ceapa cc-a vru, . hotar it s-o descoase pc urrna. intr ebe pe Rusdnoa, dar a e N-aveau cerneala, dar aL~ ar S-au apucat de scnshc: ~ C tocul n-au avut mart c mu u . - -t f~ t d' t r -un creron 'lit~l de c. acu In capatul cre ionu lut ~I at oc_:l 0, PCI " ucl t-o Rusancla grcuta\1 - leg scotll1d doua. _ 'I'll 0 scr ii? a In IC)a ' foi din mij loc u l unui cai ct. , m'll frumos. _ Scrie-o tu, ca scnl co ltu l dr cpt , ' I ;;1 a pus sus, In Rusanda a muiat tocu
' •~ r v
u J •

v

L

,

data.

_' ~,solclatul eel a al tau? Ii lrumos macar " Frumos", Seaman;.'l cu Scr idon "f. .? , ,', '_ cit Scndnl1 II rLlmos, _ De uridc-ai m at scos o~ , "mas zgUdUIl<l' Domnlca a ra ." ,,', _' Scridon nu-t i place, _ Sfinte Doamne' Daca nl~1 ,,' , ' c r» chcarna la t i n c Irumos ' , . atune: n u sti u cc~ se , I tnnsll1is ostasulLll pc JUAu inceput. s~ scne'l' -au to. c d~ la Don~nica, de 1 a x • tc :l' pag1l1a comp ime n c " .d ma l a c. L (', ,,'1' atit din sat ul ista, Cit s i e o ar intr: SI de la rie arn urt eel" pus ca la dinsu 11 r", I' It sate' I-au S ~' . la eelc din mu te ~ e" ' ' t _ uta a plouaL dou a z il e ~ re c u c ~ 1 b una, dar saptamlna vremea , . .. .. ciota mas Danuta a , .~ gl -' IC IS bune s i Sell,[' y .' '~" batnn la find, ca we , , ., e ;>1 . in tccc vechl C,ICI pi c a club, dar numal (In ~.. ' plin de_ hartag m.o~ ?a~u\,l. 1 i mal scr i: ccv a: , ' d cu degetul '_ . DOlllnlca s-a g' dit ci tcv a c l ip c, , c\csenln In o floare pc sticla aburiLi a krcslrcI: _ l-ajunge. ,,(' Da la lIrm~l cum ii s cr u
v

Serie "ell san atate " ori "La revcdere ". ~i in vrcrnc ee Rusanda seria, Damniea statea Ia spatcle e i ~i se u it a peste umarul prietenei, sa nu-i faca Vi'CO sotic. Au lipit plicul, au scris adresa s i Rusanda a ie sit sa mute purcelul la umbra. Do rnn ica statca dusa pc J~induri, Nu-i iqea ceva la socotea la, ii parea cii scr isoarea Ii prea scaca si soldatul s-a obijdui. A dezlipit repede pl icul, a mai adaugat jos: "Iti darese m ul ta ferieire si ~anatate". A incleiat scrisoarea la loe si cirid a intrat Rusarida, Domniea stiitea necl int ita in f ata fotografiilor. Da eine-i isla eu barb a? - Bunelul. - Vr ajmasa barb a! Cind au aprins focu l s i au pus clcste le, a ap arut deodata Verunea, irnbracata- intr-o b luza albastrie, cu doua huz.unarase la piept, buzunarase In care se munceste de dirni ne ata sa vire ceva, dar nu poate, caci er au p l ine buzuriare le, ab ia de mai puteau duce doi sini mari si virtosi. Traia n u departe de Rusanda. Venea de trei ori pe zi si iti stupeai sufletul p ina 0 vedeai dusa. S-a ascz at pe lai ta si , cascind, a prins a-si balabani picioarelc. A vazut plicul pc fere astra, a inecreat sa citeasc.i adrcsa, dar n-a putut descurca niei un cuvint ~i s-a Ulsat p;t,~uba,:;;i:i. Fa Rusanda, de la cine ai hirt ie? De la 0 matusa. Ce-ti scrie? Multe si de toate. Tot bal aban indu-si pieioarclc, a riisturriat a oala sub I'li~a, dar nu s-a stingherit deloe - s-a mutut mai ins pre tl~d, tot dindu-se huta. A g{\sit pc fcreastra un c.ipctcl de creion si a incercat dL' n-a incapea intr-un buz unar al bluzei. Pur ta in virI· I gcnclor 0 dulce motaial a, care aareeum te crierva, I' -ntru eJ, niei nu se culca sa se sature odata de sornn, u rci nu ccrca sa-si scuture motaiala. S-a uitat p icu rin d II Rusanda cum ii Utcea Dornnicai parul ;-;i a SpllS asa Da cu nu m ai v rc au sa-rni f ac p.iru l. De cc, Ve ru nca? Fl aca.ii ~-a~a nu rna la sa in pace. Nu m ai s~; vrcau, i iau fl;'tcaul la oriee f ata. Intr-adcv.ir, era trupe sa, spr ince nata, ~i umblau multi -37l

,,'-u
d~,

srlll~ltate" fripta
'.';

ori
_y

"Te
,I

s~lrut eu drag'I" it -I' _ Nici un sarut ' ' a san cop: Sa .n u fie prea m ul t pentrLl dJl1sul.
370

Esti

Sa nu-i

ncbuna? , ull do ar a edp .

dupa di n sa. Nu~ai ca umblau cei str ai n i •.cun~ ven~-a unul in Valea Raz es ilor ;;1 da cu oc hi i de dinsa, Ince~v~ sa-i faca curte. Petrecea cit petrecea - dragoste pll1a la moarte ;;i asa mai departe, apoi cin d ii venea s?rocu!, pleca, liis irid-o in sama ce lor . ce a~!a. u r m a u sa v ma. _ Da tu nu irnb la cu toti, 0 povatUla DomnlGl. Alege-ti unul mai pe p lac si ibovriiccstc cu d insul. Nu vreau. - Dc ce nu vrei? _ St iu cu ce au f lacaii ist ia In cap. Nu-i ered ca pe dracul I Rusanda a ma i mutat de vreo t rci or i purcelul, vcneau copiii cu vaci le de arn iaz a, da Verunea scdca la 10cul e i, de p arca era ere scuta In laita. , Domnica se tot lnvirtea, vro ia s-o intrebe ceva p~ Rusanda, dar cum s-o intr ebc ci nd sade Verunea! casca s i sc u i tii la e lc. Dc oda ta Domnica inccpe a-;;I ireca ;lasusorul ascunzind un zirnb ct. Apoi ri d ica sprincenele su~, '[ace' "sst'" ;;i St[1 citcva clipc cu [ala imp ic tri-

la.

Cc-i? 0 intr eab a Rusanda. Nu stiu cine a strigat-o pe Ve ru nea. De vreo l tcva ori: V'eeru-unea V c r u rica bii] :lb~ll1e::;te din p ic io ar e. StiLi cu. La mi n carc mii cheam[l. Si de cc nu tc d uc i? A t acut az i b or s cu cr upc. Nu-mi place. Da cc-ti place? Bl~nelc, V~lzil)d e~i v rcrnca trcce, Domnica a ics it. Ce-di vrut S:l rna 'intr ebi? i-a ;;optit Rusanda _ _ P raf~'

ci-

iucotro se duce gainu;;a ceea cu gitul gol, dar gaina II!TIbla aiurea, - Si cum v-ati asez at voi cirid era sit v a pozeze? i' N e-arn asezat al aturi Domnica vro ia ~a afle ama~unte: - Ia ar ata-rni. - Cum sa-ti ar at? Domnica si-a lasat m ini le in jos, ui ti ndu-se tinta la gireada de paie. - Arata-rni cum sta Gheorghe. Rusanda os-a apropiat, ~i-a ascuns u mar ul dupa urnarul pomnlcal, s i-a p lec at capul spre dirisa. Cop ila 0 urm arc a eu coada ochiului, iar cirid Ru sand a i-a rnai pus 0 rn ina pe umiir, Domnica dcodata si-a adus aminte: - Doarnne, am uitat acasa usa descui atal A ics it din ograda si vene'a la fugut~ spre casa. Vene~ r iz ind, bucuroasa ca a scapat de Verune a, multu mi ta dctelul cum i-a asez at Rusanda par ul, dar stropi curati ~I ficrb intl veneau din seninul cerului, i se scurgeau pe ob raj i, pe b arb ie, i se prelingeau pe mini. Acasa ins a a venit seriina, cu inima curata, si daca cineva i-ar fi spus rnai tirziu ca a avu t ea ciridva un vis pe care I-a smuls ch iar ea cu min a sa nu l-ar f i crezut in ruptul cap u lui. '

-E

22
,Bine-a spus cine-a spus ca daca ti-o fi s-o patest i, chl~r ai $-0 patesti. Dornnica pe toate le-a facut p in a a fi dovedit Scridon sa vie - a maturat in tirida in lata casei, a strop it gherghinele, ea se colbaise ra si nici nu mai, sernanau a gherghine. A inchis v ite lul, ca;e avea ~ depnndere proasta sa vie in prag, sa caute joaca SI nU-I deosebea pe ai sai de cei straini. Un lucru uitase lata - Trofirnas nu s-a dus la joaca, dupa cum le-a lost yorba, ci s-a eatarat pe aripa de gard f acuta din scinduri si num ira trecator ii. Sa-l fi vazut, ti-I sufla ea intr-o cl ipa, dar a dat cu ochii de dinsul tocrnai cirid larmazonul statea la sf at cu Scridon. Trofimas invirtea .lcasupra capului b iciusca pe care 0 furase din ti nda uichipu in du-s i ca undeva inaintea lui is caii. Vaz ind I a un om strain dcschide portita, l-a intr cbat:
v

in

!VI-a chcmat az i .Sc r ido n la club. Ei? Nu st i u cc s~i Lie - sa Ill[l due, S[I n u mrl duc ... De cc sa nu t c duci 1 DOllln'iea st~l 0 v rc m c pe ginduri. I n t rcab ii: _ Ii d rcpt crt v-ali fotografiat eu Cheorghe? - Drepl. Duminiea trccu t.a. Domniea ba-si lecq(l, ba-:;;I dczleaga easinea: _ Si cine s-a m ai lotografiat? _ Numai no i doi. Domnica s-a uitat trist in lungul drumului, urmarind -

S

v

372

373

Da ce cauti mat ale la noi? . ." din cale af ara Scridon s-a uitat la fata lUI ghdoslla ~i i-a raspuns: Pe s o r a-t a Domnica 0 eaut. D ' ti trebuie Domnica ' di a ee-,. V ," a duc l a club eu 111sa. lrni trcbUle... rcau sa In _ I Niei mama . venit - eu l1U-I d a u dlumu . D egea b a at n-arc s-o lase. . - Ne-om inte lege nOI cum\~a. -:F dar Trolimas S -ridon de acum intr ase In ogl ac LI, _ b~ ,l de spus s i nu putca dcloc t mc vor mai avca ceva intr-insul. 7 Da stii de ce n-are s-o lase mama. _ De ~e7 de arnu nu v r ca sa doarrna cu mine - Pentru ca e a 1 x d. sofca _. sofca d a mama n-o asa, pe cuptor, d a v!ea pe " _.' t, S"I sc darlme cu totul. ., . "1 II veche SI poa c " . noastra ~I al~'" ,\" <la\ cl rotind biciu~ca deasupra Di-i, calicu e .. a dl dll,.., ,
v

capului. ~." . cop ila era rosie ca Cind a intrat Scr idon. sarmana · 1 0 <lamaiie de d In oc .' A ca sa claUne b para Iocu lu i ~I I?cer _'" c ii Sa fi strut ea, s~lraca, tinta cc ics isc d in PllvdZltl U"{II. I' lui l-ar fi di pricil1a bahuru UI ce uta, ce {1::e,-\. sa t.r a?a_;. In b _-.' Acum statea ~i-~i fac<;a d us i nc a de aSdla la u~~lcas'ez'l singudl cu fl~lcalll m , '1 cap ul el - Sd . " soco lca Ia II ( v':l' v ' :l'V'1 'lhrrl - n-au pe ceo .. " .: [r umo s. Sa sac a uric c , <'. . f casa n u I . . . d ,. lcgasc un si rct la p a n t.o S' P' linga toate, I 7 mal se ez, , ., I, C . si cum Sil ti-l lcgi tu. " _ Esti gata7 0 i ntr e ab a Scndon. Domnica a hotan At sa d e a toate pe una.
,; __ v v •

,

v

v

- , Hai. . a . , ,'t Trofimas s-a u ita t Iung 5 lc din~iiCind au ICSI, ' dar : I' t a Domnica pe semnc, rn ai ~vea ceva de spus, ar I-a uatinainlc: I 5't _ l a stai sa-ti i n ch ci un b umbu sor a gl. bi cum Dar nu era prost Trofima~ - s ti a el ~:e~l .II:.C de-i b bii s i a luat-o la S<l11dtOdscl, inchcic sora-sa um., " A" . aj uns '-':'1" ,I' N L1 s-a u it at mapoi p ma n-a c sflrllau CLI cue c. in fundul gradinii, . _ Da casa pe cine 0 la!;'.17 _ Mama ii aici la VCClnl. se Uit{1 la d insi i, sc tcrne.a 1 se parea ca toal{1 lurnca cu totul, mcr gca inccti~or, sa nu i se deschcie panloful
v , A'

1.11'Scridon tot (ugea inai ntc ~i ies e a lumea pe la gar.I uri sa se uite cum mcrg c i: unul in ai ntc, altul in urrn ii ~i lac, tac, lac ... in schimb, sara ccea a fost marca sarbatoarc a Dornn icai. Asa poz nas si putin cam desir at, de pard ar fi tost adunat la in timpl are, din stri nsur a, Scr idon avca un har dumnezeiesc si cum auzea sunet de vioara, tr esalta, dupa care tre saltare devenea cu totul altul. Era inalt, era sprinten, era sernet, de pard ar fi cobor it din cine stie ce os domnesc, si tot jocul lui era 0 apa care vine, se varsa, se revarsa, frurnoasa in toata plinatatea sa si care nu se mai terrnina odata. Apoi ca' !?i fata pe care 0 scotea el in joc nu era o sirnpla fata de acolo din sat, ci 0 mindra floare pe care a crescut-o chiar el si acum 0 ducea cu dragoste si infr igurare, cum se due florile frurnoase. lrnbujorata si ametita, Dornnica simtea si ea cum, dansind cu Scridon, incetul cu incetul devine alta fata. Era mult mai mindra, mai frurnoasa, de parca ar fi coborit !?i ea din cine stie ce vi~a aleasa, Blagosloviti amindoi de me lodiile batrinului viorist, au tot zburat din clipa in clipa, din joc in joe, si Iericirea a fost atit de mare, inclt sara tirz iu, cind, ie s ind din club, Scridon i-a soptit Dornnicrti la ureche: "Mergem?", fata i-a raspuns fara a fi sov ait 0 clipa: "Mergem". Dupa care, iesind in drum, i-au mai venit minti le I" loc ~i ea a intrebat oarecum intepata: - Cum, ad ica, mer gem"! Incotro rncr gern? - Pai, acasa.; De la pod s-au dcspartit de ce ilalti ~i au luat-o pc cara.1 u~a. Scridon i-a povestit cum s-a f acut cit ri-a prins cl ieri vulpea ce i se vir isc singurii in mini, i-a larnur it de cc au zburat ieri trei avioane pe deasupra sa tu lu i, iar az i nurnai unul. Cum au ajuns linga port ita, e l si-a scos palaria, a ani nat-o intr-un stilp si s-a u itat lung la falii. Fa Domn ica, ~lii ccva? Ha i s-orn ibovnici. Dorun ica a zimb it. I-I ai. NlI, C~l cu vorbcsc sen os ... Da t u parca ibovniceai nu st i u r u c inc? Mi nc iun i. Da c u instructor ita ceca din gill'it7
375

374

- E! 0 luasem si eu asa pe departc sa v ad ce-a spune. Da de ibo vn ic it nici Agind - un dc dracu l, d ea traieste la cinci ki lornctri! Glndcstc-te b inc ;;, spune-ml scurt - da ori nu. - Si nu ma ide c it in sara asla sa-ti dau r aspunsul? - Nu, poti sa-rni spu i ~i mine sara, cr, c u am sa Yin si mine pe la voi. A vrut sii mai ad augc ccva, dar s-a u i t at 111 vale si a z arit pe p inza azurie a apci, dc s p icat.i de UI1 sti lp de lumina, citcva cap so arc ncgre. Si n t lisi tc in iazul ista? :--- Slnt, M~i in fiecare sara ies din stu h ur i. - Lasa, ne ducem noi intr-o sara si pUl1em m ina pe dinsele. Ca eu sti u a prinde lis ite. In noaptea ceea Domnica a visat nurnai iaz ur i, \;u in zori i-a dcstainuit lui Scridon toate necaz ur ile sale. La urrna i-a mai sp us ca in fundul gr{ldinii lor cstc 0 gaur{l pc undc poti trccc daca ridici sirma sus.

23
Tr of i rnas a urlat trei zile la find sa-i cumpere slcapca, spu n ind prinlrc lacrimi d Htri:i sleapca el nici nu mai ponte 91 nici cii v rca s{t trai asca, $i or icit il intrcbau, mai mull n-a vrut sa scoata 0 yorba, cu toa tc cit sti a cl prea b inc la cc-i trcbu~~ 9.1capca. .A. Mai Inlii de toate baieti i mal man, maintc de a-I prirni in joaca, II pocneau cu sleapca In ClP sa vada dad. nu pllnge. Nu-i yorba, Trof irnas ch iar a dO:I~ Zl a orga~ nizat un fcl de m ij atca, a gasit si tovarasi mai m icr dec'i:t d in su l, dar de. incercat n-avea cu ce s~-i inccr ce. Apoi a af lat cl d 1a ~;coal~ f~ra sleapca nu te prirncste, 9i mare j ale ar fi tost daca d in pnclna ~ICpCII ar I i trebu it sit m ai sadii 0 iarna pe cuptor. Afara de asta, Dornn ica, dacii i~i ciu da d 0 ociiraste mama, il prinde si il trade de chica. Da d acii arc orn ul slcapca, 0 trage peste "urechi 9i i a sit vcdcrn cc-ai sa .faci; . Pc SCIllI1C, av ca de glnd Sil ur le ;>1 a patra z r, daca nu l-ar fi scu lat int r-o d irni ncat I mama-sa ca sa-i spu ic: . - Ui tc iti dau trcizeci de ruble. Du-tc la miimuca-ta la od a ie si' ti-a cu mp ara de aco lo de la d in s i i 0 slepcu soar a. 'Acolo' s int, la copcrati va. Nurna: sii-l spui sa
v

1

ec;

;licaga una mai mare, ca n-arn de uride-ti cumpara dte-o .~Ieapca in fiecare saptamiria. Ai sa tii minte ce-ti spun? Cum sa nu. ' l a sa te ve dern ... Cc-ai sa spui? - Sa fie sle apca mare. Brava. Dar sa n u-m i prap{lde~ti ban ii, co. tc spinzu r Auz i? Aud. - Unde ai sa-i tii? Prinzillclu-;;i stin'gaci pache;;tile, Trofirnas se gindea unde ar putea cl pune banaritul ista ca sa nu-l pi arda. - Ii duc ill mina. - Lasa, nu m ai spuric! Ia sa ti-i pun In buzunaras. N urnai sa rIU tc impinga pacatul sii-i scoti! ' Trof irn as s-a sp alat 9i astepta sa i se dea ccva de mincar«, dar vaz ind ca mama-sa ridica laiccrul in drcptu! Icrcstrei - cauta pieptenele - a tulit-o afara. In diminca~a ceea badea Ziriel descoperise un colt de carnara s?-l leg~ CLi jichi l1<;:i. Tr?fima;> s-a oprit pe~tru citcva CllPC_- 11 mtcresa sa vada ce-i acolo, in pod. Se suise de clte_va on, dar nu se vedea nimic prin intuneric. - Incotro, Trofirnas? l-a intrebat tata-sau uitindusc doj cnitor la picioarele lui negre si stileite. ' . ,:~re. sa-rni ia bani i p~ntru tigari '', a socotit in cap u l lUI 1 rof imas ;>1 s-a dat ll1 dosul ocolotilcr, ca sa nu i sc vada picioarele. - Am iesit si eu ... sa rna primblu. - Sa se prirnble ! Uite la dinsul! Do. picioarele cine arc sit P lc spele? Ai argati? Lc spiil eu singur. Numai ca ole acii mai tir ziu. Amu de cc nu lc spcl i? - Ii rece apa, Sit nu cap.it rorriatism. Hm' Atunci alunf~ii ~;l~telc ce le a, sa nu-rni ciupcasc.i ocolot ii, . Trufima_;> a g{lsit 0 varga, le-a miriat pina dup.i poart i \;1 dus a lost. Pe drum trecca un am cu 0 co asii 111 spate .~;i Ul1 baictel ducca do ua greb le - s-a tcmut taUisau s.i-i dca s;i dud coasa. Llng{t iez atur.i se praviilisc o ciir utii Cll Iin, 9i de nu sc afla'sUipinul aici, binc a r fi (ost sit tc joci intr-lnsul. " De la sat pi n.i la o d aic er a- un ·,drum cam lung si Trof imas ave-a dcstula vrerne sa scout.i ban ii s i sa-i ca ut c de nu-s f:d~i.
377

376

La mar giriea satului dude ca-l striga eineva: Trofi mas, m ai Trof irnas l In urrna lui venea Rusan da. Dueea 0 ~rebla, si pe eoada ci at irria un cosulct. Un' te duci asa dim ineata? Ma due la marnuca, sa-mi cum par sle apca. Nu mai spu ne! Da ai b ani? A-am 1! Vir ise a min a In buzunar S~t sc laude, dar n-a mai scos-o inapoi - cine st ie ce poatc sa se inti mp le i ' Amu lumea s-a f acu t h ic lca na, z icc a mama-sa. Vino de sara la mine S~l vad ~i eu cum i~i scde. V"111. Yin. Da Domniea ce race? Toaree. Si-a adus aminte ca n ici n-a v az u t-o in ziua eeea. - Toa rce? ! Avea S:'l mi nt u ie de pr as it! ... - Se d uee mai tir z i u , Zimbind, Ru sanda a virit m ina in cos. Sa-ti d au ceva dulce? N u v reau. Am mi ncat azi cit am pu tut. Dulce? Dulce. A zirnbit ~i c l -- ca sa vezi ce m inci un a a dres. Noroe dl nu iiecare te crcdc: altf e l r amiriea tara praj ituri. :;1i-a luat-o ~;i sc ch it ca cum ar ;;terge-o in a i nte sa vadii ce-i cu pr aj itura ceca - c co aptii ori nu prea. Rus an d a i-a pus 0 m ina pe cap. Trofirnas a da t sa se icreasd - nu i-i de aj uns cit il trag eli lui de chid?! Dar miria fctci, cal dii ~i moale, i-a depanat m ai iritii pcrcica, pc urrna s-a lasat pe urnar si Trof irnas sc gindi cc bine ar m ai ducc-o c l de-ar f i e a sora lui'A Dupfi ce l i s-au desp arti! drurnuri lc, In citcva clipe p r aj it ur a a di sp.irut, ~i arnu Tro t i mas st.itca pe gindllri o li lost ea eu nuci, 0 fi iost prc s aral.a ell mac? Nu i-a venit in cap sa sc u itc mai inti! la dinsa, . Pc urrna a sco s hir tiuta de treizeci de ruble, s-a ui tat la soare pr int r-i ns a, a str in s-o in patru "i aelesf{teut-o din 1l0U. Nu era tal sa. Avca toate co ltu r ile intrei~i ~i nu era deloe minj itii eu ccr nca la. Accastii 'hirt i ut.i cararniz ic schirnba totul. Acurn el nu m ai era 'UD b~\i~:tel o arccar c, ci era bai atu l care are bani. Uite, ii vine' in m ti mp iriarc 0 Icmcie eu un ulcior de o lo i ~i
378

nu st ic niei eu spatele cit i bani are bai atul ista la dirisu l. De-ar s ti, indata ar ineepe sa-l ia eu yorba. Trof irnas a inconj urar-o pe departe, ti nirid m ina dreapta in buzunar. ~i cind a scap at iar la car are, se gindea d de-ar avea el 0 sle apca macar cit ele vechc, si-ar cumpara pe banii ist ia livorvert. lama ar sedea toata noaptea linga fer eastra, ~i cum s-a ar.ita in' gradina un iepure la ros pomi, iese ince ti sor ~i pe loc Ti-I popeste. Dar nu se amaraste el - badita Toaelere i-a seris de pe front d. II aduce un livorvert. Arudie nu poate sa-i aduca - n ici n-or ave a uride-o tine acasa. Da l ivorvcrt ii aduee. A mai r abd a c l ol~aca, pina ii batc b ad ita pc ricmt i. Azi trebuie S{l se intoarca mai repede eu sle apca, sa adune cqp iii s i sa-i ince rce de face sii-i pr im cst i in j oaca. ~i avca sa ajunga in zeee minute la b unica-sa, daca n-ar fi zarit nu departe pe m iri stc un eioroi e-o nuca in clant. Cioroiul s-a ui tat mai intii de nu-l p indeste cincv a, apoi a pus nuca jos si a inceput a 0 cioc an i. "Ii i au nuca!" - a hotiir it Trofirnas. A ales Ull bul~are mai potrivit, s-a lasat intr-un gcnunehi s i a oehit m u l ta vr erne - daca sa-l pocricascii, apoi s.i-! pocrie asca. Bu lgar e le a zburat pe la eapul cioroi u l u i, dar ace la niei gind sa lepeele nuea. A luat-o in cioc, din citev a sarituri s-a rnutat eu vreo zeee pasi . mai la vale si iar a prins a 0 ciocani. "Ce sa fie de nu zb oa ra] " - se irrtre ab a Trofimas. Oare IlU el!mva... . " lip II i! " II prinde si-l d uce acasa. Dad nu dovedcste Sao! f aca pin:l desara cusca, II incuic cu gainile. Cioroiul nu rnan inca g{lini. Oa mine ii face cusca. A luat-o la p icior in urrna cioroi ului, de i s-a urnf lat camasuica in spate. Di ntr-o m ir iste in papusoi. apoi iritr-o hl:i~ca, din hri sca intr-o p ar in.i, da cioroiul, cind vede r aua, zboara v rco dou.izeci de pas i pe jos ~i iar se opr cstc s{l-;;i ciupcasca nuca. Obosise bietul baiat, ~i-a zgiriat p icioarc le prin muiste, dar nu vroia s:t sc lase. Si ci nd era cit pc c c sit puie mi na pe dinsul, eioroiul s-a 'riuieat sus, ell tot ell nuca, ~i peste cite va clipe s-a top it in zarc. "N u mai era put. ..
379

o singura mirig iier e i-a rarnas - banii cu care avea s{t~i cumpere slcapca. Cauta intr-un buzunar, cauta in altul... Citeva clipe a ramas irnp ietr it, cu ochii plini de graaza - nu-s! Apoi s-a asez at rcp ede pe un hat, a intor s buzunarele pe dos, le-a invirtit, le-a sucit. S-a pip ait de la ere.stet s i p ina in talpi - a picrdut b an ii, Unde-i sora lui Domnica - saraca surioara -- sa-l apuce de chid si sa-l invctc minte, sa-l inv ctc ... ~i un d c i-a p icrdut ell Cind z ir ise c io ro i u l, b a n i i e r a u tine b inc mi nte. Vra saz ica, i-a pierdut fug{lrindu-1. Trebu ie S2l se into area pe ace lasi drum s i poatc sa-i g{tseasca. "Daca-i gasesc - nu-mi m ai curnpar s le apcii. 1-i duc marne; inapoi. Dar fugarisc el cioroi u l vr co tr ci rind uri de piirn int in lung. A trecut 0 data inco lo, c itind sub t iccarc b uru ianii, pe urrna s-a inters inapoi. Spr e chindii intra in sat cu ochii ro s i i de pl iris si sc opreLl la iiccarc r ascrucc Srl se hod incasca. Nu mai p utc a de 10;]:111C. Se Iurisa tiicu t pe linga fJ,arduri, de p arca-I sti a lot satu l ca a pierdut ban ii. Las' sa-l b ata, Are sa sada Ioculu i cumintc p in.i s-or s.itura cu tolii de b atu t. I ar daca a mai r.imirie viu dup.i asta, arc sa-.~i coasc buz u nar e le CLi s ir ma de accea moalc 0i, ci tc zile a av ca, n u s-a m ai a luriga dupa cioroi. De ati ta p lins inccp usc sa-l doara cap u l ~~i-i parca e;l n-a m ai dimas niei 0 p i cat u r a de lacr imi aco lo unde se ~;r;un~ldcsc cle. Dar cine! a ajuns la po ar tii, i ar l-a n.ipiid it j alca, A i ntr at in casa, a zrlrit pr intre lacrimi gCI111nchii cirpiti ai lui tata-siiu pe care sc hodinea 0 m in i b~ll:llorit:l ~i s-a oprit linga genunchi: - T:ltU(L. Eu ... am pr ap adit rublele ... Mirra s-a ri di cat de pe genunehi, Tro rimas s-a ap lccat, Icr in du-si ca.pu l. 0 bataic de in irn i, dou.i, Irc i, dar stelclc nu i sc aprind in ai n tca ochilor. In sfir~it, a simt it mi na pc cap, nc tcz in du-i pcr cica. "N-a in\eles ... ", s-a gil1dil 'I'ro lirnas, 0tergindu-0i obrajii cu rnincca. A mai liim ur i t 0 dal:l: Am p icr d ut b an i i... care m i i-a d at mama pc ntr u sl eapcii. - Nu-i n irn ic, dragul tat ci. Tl'Ofi111a~ s-a u it a t ncd um cr i t la d insul. Pari ntclc s-a ri d ic a t incc ti so r, l-a l u at de mina si
30:0

I a dus in casa cea mare. Domnica p lingea cu rata ascunsa in perne. - Tata, ce p linge ? In loc de r asp uns, badca Zi ne l a l uat din cui palaria cca verde cu p ana de paun a lui bad ita Toader si I-a pus-o in cap. - Iaca, amu poti s-o porti ... In t irida badca Zinel s-a oprit ;;i a spu:o tare, ca sa se auda si in casuta, si in casa cea marc: _ D~ az i inail~te, cine purie miria pe Trof imas are sa aiba de-a face cu mine. ~i lui: - Hai, du-te ~i te j oac.i ... Trofimas mai intli si-a sees cu grija ~alaria din cap 5-0 lase pe'rnasuta, dar tata-sau i-a pus-o mapOl. Da ce-a z ice badea Toadere cirid a veni? In loc de raspu ns, badea Zincl a inch is oehii, de parca il supara lumina acelei zile. A plecat capul ~i a intr at t{lcUt inapoi in cas a. Trofirnas s-a asez at pe prispa - ce sa fie oare? DOU~l fcrnci au trccut pc linga d in s ii si s-au u itat lung in ograda lor. Una a intr cbat: - S-o riirnas Zinc I nu mai cu un baiet? - b dimas, sireaeul de el... Trof imas a sar it fript. Unde-i bad ita Toadere? Cc-i d{l tata-sau palar ia? Nu-i trebuie pal ar ic! S-a repezit in casa cc a marc, a inccrcat sa puie p{tlilria in cui, dar n-aj ungca. - Le lita Dornriica, mala de ce p lirigi '! Unde-i b ad it a To adcrc? , S-a aprop iat. Domn ica, tara a-;;i l ua capul din pcrrie, i-a cuprins urncr as ii. Troiimas si-a lipit fr untca de Iata c i um cda, a prins '~i cl a plinge.' Cum l-au m ai asteptat ei cu tot ii pe b adita ToaJere! In z iua ceca, pi nii sara tirz iu, a umblat prin o~~rada lui Zinel Cojocaru un baietel cu 0 palar ie verde cu pan~i de paun int r-i n sa - 0 palarie pe care au v isat-o m u ltc Ietc in satul cc la. Era r:izbow

24

Venise prasitul. Dupa arat si eosit pr asitul era mare~ pati ma a lui Gheorghe, caci eora un p~a9~toor bun ;;! avea 0 sapa cum nu se mai afla. 0 saptamma mtreaga l-a tot aj utat ba pe unul, ba pe altul, caci nu plouase demult, pamintul incrernenise, incit dadeai cu sapa in c l de parca ai fi dat in p iatra, iar buruierulor ce Ie pasa - buruieni le cresc nainte. Apoi, in sfirsit, a iesit sa-si pra_;5easca papu9?ii, din Hirto ape si, or ice s-ar ziee, ur_:a e sa mun~e;;tl p~mmt~l a ltu ia si e cu totul altceva cind muncesti propriul tau pamint. ~i era 0 zi atit de frumoasa, eu un cer atit de senin cu un soare atit de fierbinte, incit Gheorghe, singu~ pe toate coline1e celea, cu dt.ev,: ci.oci~-lii dea~ supra lui, si-a zis: "Mai, te pornenesti ca-rru vine 0 Z1 cu noroe·r I" A tot lovi cu sapa un pamint incremenit e un lucru greu si plictisitor, dar in ~rma ~unci~ tale,. rind ~u rind, isi r idica frunza papusoiul seapat din robi a buru ieni ior si oriee s-ar spune dar libertatea e mare Iucru pinii ;;; pentru un simplu fir de papusoi, Gheorghe era tinar, era voinic, avca 0 sapa nernaiporncrri ta. Ostiri intregi de papusoi frema~au in juru~ lui ferieite d. au scapat la lumina, apOl hectare ;;1 hectare tot stateau de-a gata, asteptirid cind Ie va ara, lc va insaminta Ie va prasi. Din zare in zare pamint bun de arat, d~ sernanat, de prasit, iar Gheorghe era t iniir 9i sufletul i se cutremura de cintece, caci avca o z i bun a, 0 zi cu noroc. Cind aj ungca cu rindurile la capat si 0 lua inapoi? vedea de fieeare data printre vai 0 margine de sat 91 accle citeva case il umpleau de ginga9ie, caci era satul lui natal. Acolo, intr-o ograda, 0 fetiscana dii eu var, tcse coase ori stie el cc mai face ea acolo, ca S{l le tie ", d par inti lor de folos dar nu rnai estc a lor, estc c acum a lui: Purta in sine zodia tuturor odr aslclor pe care urma sa i le nasca, cop ila ceca era casa lui de mine, era viata lui de mine si nu lc ram inca sa fadt dccit un , , singur pas! . Pe la 0 arniaza incepind rinduri nOI, 0 vcdc pc mama::1 iesind din s;t si pornind sprc ('I cu dcmll1carea_; /,bia 'zarind-o In yak, i-a \>i tn's~iilal ini ma, de parca
0 A 0 • 0 0

- Mi s-~ In~implat sa:~ c; z i bu nii, i-a zis Cheorghe s i, pcntru ca rnatusa tat taragana cu noutatc a, s-a ascz at la masii. ~czil1d pe Flrlna ccn u s io trecuta prin sapfi, a !uat 11I1~ura de lcmn, 0 bucata de pine si, mcstccind Incet, a int rcbat-o: - Mala nu iei masa cu mine) -- Postesc, a rostit incct rn{ltusa si Gheorghe s-a m ira t - cc po~t poatc vcni joia, citci se orienta :;;i c l in pravila crest ina, Cirid, In sf irs it, :;;i-a terminat pr inz.ul, matusa a ad unat t acimu ri le si le-a pus In traista. Gheorghe' 0 urrn.ire.a otinU,. ?ar <:ra inccata in m iscari , era ti"icuta, era trista ~alca-sa III Zilla c:ea, asa incit Ghcorghe pin;.'! la urrna a fost ne vo it s-o iritrcbc: -- Ce mai no u prin sat? Dc, ce s~l fie, a zi s mii t usa pe ginduri, apoi, (Ifti~d. dcodat a, las in d dcsagil«, s-a indreptat din sale s i, pn~lnd ,spre apus,. sprc ~al or i p~ate. ;;i m ai deparlc, ~ wst,~t meet: "FIC-l tar iria usoara :;;1 Dumnczcu s.i-I icrtc .... -- Nu curnva ... a zis Gheorghe infrigurdt, pornind cu p u rnru i spre f;ura, caci :;;i cl, :;;i l11atll~a avcau lin singur pr ictcn pc (lime, care ~i acela era la r{lzboi ... -- 0 ciiz ut, siirm anu i, 0 caz ut s i ('I pri n str~iini ... 0, <leek z il c ell spur, accl e norocoase zilt.: alL- no astrc m ai b i nc nc-ar Icri DUI1Lnezeu de din sclc.; '

cineva i-ar fi soptit Ia ureche ca impreuna cu zarna ceca de gain{l ii aduce vesti rele. "Sc poate 5nt~mpla sa fie" - ;;-a zis Gheorghe, cac! de f iecare data cirid avea zile frumoase cu spor v cnca ne apiir a t dte-o pa~oste peste dinsul, d~ pard s~ilrta l<1 ti ne a, ca pc-un m i nz, din scurt. Una calda alta rccc asa e vi ata, ce sa-i facio " - Doamnc aj uta, i-a zis mji tu sa s i, tara a ast.ept a S{l i se riispunda, s-a asez at jos si' a Inceput cu 0 an umita infrigurare a-i g{lti masa. ' "Nu e a bine, ~i-a zis Gheorghe, nu e a bine tacerea ci." o Ai f:ieut az i mu l t, Gheorghita, I-a laudat matusa fara a-I vcdca. '
0-

382

25
colo Drum ul 1uncca pe-o co s ti s ii s tcarpa, ln~emnat{' icicu t u l c rare de buruieni. Din vreme In ,vreme se arata de printre r'idichioara data in floare Cite-uno f ir de papu.;;oi imbatrinit in trei f ru nze. Gh:orghe _'pa~~a alaturi de c aruta oarecum zdrullc!l1at ;;1 ca~ta pl!l1 opa:ninturile din imprej urime urrna de ad\~ura, de pra~l~ tura de supar ar e omeneasdl pentru slerpaclllnea accstu i pamint. Nu gasea ins~l nimoic s i s~ mi_:a, ~eccta" m~rea es:e, cumpana prin care ave a sa treaca Jar a, calca ei si firea de pl ugar lui Gheorghe 11 ~pL;neacd_ ~~, 10tirnp la ceva in stratundunle ace st ui p ami nt, ~l ceca ce

r cce, suf lin d colbul dinaintea roti lor. Din vale, de prinlre n iste pomi batrini, se itea 0 casoaie pustie cu doua Icreslruici o arbc. n La no i 0 f i-nceput a sc in to arcc IUl11ca de la deal" - chibzuia Gheorghe. li piire a o a rcc urn ciudat ca dup a 0 z i de I11U!1c{t ri-a dcsharriat cai i, nu s-a sp a l at piria la b ri u, ca pe urrna sci-~i i a h a i ria cca curat ica, sa iasa la 0 rascr ucc, s{\ se gindeasccl in care parte' s-o i n tor s, c au t i n d prinlre dealuri Movila Turcului, de unde se vedea bine satul lor, Dar nu se m ai dcslusca n irn ica, era bez.n a In parka ceca, o b ez na cc ingh it isc s i deal si vale, Gheorghe s-a' opr'it 10cL;I~,j, a lasat sit tread ci te v a caru\e, p in.i l-au ajuns cal ut ii lui b adc a Vasile, Ce la tocrriai giisise un cap at de si rrna s i 0 sucea Ia carimb. Aduni la casa, bade Vasile? Ei, ad u n ! era r us in at ca I-au v az ut culeglnd r ugin i t u r i. l t i trcbu ie uneori la gospodarie un cap at nerioroc i t de s ir m a :;;i daca nu-l a i, de unde sa-l ic i. Ai sa-rni d a i tu? I-a rasp uris tot c l : Nici tu n-ai. A ~ters palma' de genunchii pantalonilor, car c-i 111locuiau, de obicei, batista. Din cauza asta pur ta vc s n ic douii pete ne gr e si unsuroase la genuJ1(ohi. ' - Ai hirt ie de gazet5.? Eu fumez d intr-o carte, M i-a ad us socrul de l a Bjil t i. Nu stiu In ce lirnba sa fie scr isa, n-o pot citi. Daca nic'i de fu'mat n u-i buria. Au aprins. La noi, pare-se, p lou a. Cc vorbcsti i ' b adea Vasile si-a mutat tigara in cc l.il a l t col] de' gur;i, devenind de~data grav, , al a rrn a t, de p arc.i n ic idccurn l1U se asteptase la asa ceva. De [apt, era un pic actor s i ch i ar ca nu str ica sa a i 0 bucatica de tc atru la drum.' Raz csen ii, inv ior at i au prins a in~ira care cc-a iutat pe aiara; badea Vasi le si-a ascuns cl~ibr i tc l c iritr-u n b uz u n ar dedesubt, cac i 'se inchipuia un I umator care, pur s i sirnp lu, n-ar pu te a rez ista lara un fUI11 de pgara, Nu mai Scridon sedea inti ns in caruta ;;i-i l inistea pc lOP: Da las' S;l ploaie, bre, ca de cind aste apta parriintu l p l o a i c! Drumul a colit-o pe ;;es. Gheorghe ~i-a aj uns trasura 385

f

ap ucc. Pc 0 c l ip a s-a

0

~

se intimpla nu-i a bine. y Cele sase carutc din Valea Ra.::~tlo~ b}, ,Uloccl_ un d al ba coboara 0 vale. Cam 0 data III saptamll1a s atu l ec , l.. dOt n era ob l igat sa tr im itii un an umi t numar c c.~\ru ,e pe,~ tru ll1UnC~1 de Io los ob s tc sc, as a-z.rsa corvoada" Acum II ajunsese r'in d u l. 0 opalca de .;;i.;;dl pc n tr u ca:, un C<\~cii de pine pentru caruta;;o ;;i, hai la d~yum> ba~ct;, R~l~ zescnii demult schimbasera cite-o tlgara, sa Vd?a care si 'ce f umcaz a, au irrtil nit linga 0 rariste de padure 0 ~evastuica spr'inccriata, ce ducea mincareo pra;;ltordOl~ si au ciiu tat s-o convingli s[l-~i Icp cde barbatoul ~I sa ;11earg~1 cu d ins ii. L-au liiudat ~2e M_i~a Turta pen,tr.~ oi stca de frasin, 0 lii uda ~I MI~a InSU~I, dar n u VIOI,I set
0' _
0 0

Sp'Ull~1 de unde a sufl~t-o" ' Acum mcr gcau tacuti, f iecar e [r ii m iut a t degrij i lc sale, Gheorghe era al patrulea in p uiul cel~l de co nv o i si sc c.iia cii n-a r arnas ultimul. DUp~1 doinsul ve,nea Misa cu doi slrljnici, car or a fiecare burula.na It s~ p ar ca ': tot r v cpezeau c oistea de f ras in 111 fundaloarea , b ICIUsca SI el ( ca pa<5uba dar b ucluc era d cxtu l. caruel t" d'l'n I"l(:'l naguba 'c. r, b' " Gheorghe'venea incct, cu cap ul p lcc at, ~I Urlll~lr~a cum si n a ro ti i despidi cu rc au a d ru m u l u i. Cirid o"v:dc~ dl sc' abale'inlr-o partc, indcmna caii ~~ b in c, lara s~ r id icc capul. Ap ri ndca citc-o \igar:l, urm<u'Ca, cum dupa ficcare fum urcii Iocul sp rc dcgctc ~I par:" ,se tcmca 5ur s,'i iar 0 S{l r am n c sin'bC;l sc mi, nl iu' c (' ;Igara a~a rcpcd: v ~.Iv cu glndurik sale. , cre astii de n o u rt a inci ns alllurgul, so ar cl c a i unccat d upa di nsa .~i nu tc p utc ai d urncri - a asl"II~\it ori m ai cste pc un dcv a. Dc pl'ste l\c;ti h.it c a un vi n t
0"

v

o

381

,hn ur ma, a sar it intr-insa din fuga, a luat hatur il e. Sirnti nd mina stap iriu lui, caii au trecut la trap. Undeva, de p r in tre de al ur ilc fumurii, s-a ariitat 0 spr inccana de p ad u re. Scridon s-a ridicat intr-un cot si l-a intreb at pe badea Vasile: - Sit lie padure a taulcriilor? _ l i a lor. Sco al a-t c si da cu b iciusca in cai, ca, uite, ajungem. Scridon a urlat as a cui cat cum era: _ Di-i-ii, cali-ci-lor l I Dupa care s-a intins pe burta, caci nu mai putea de atita voie b u n a. Corvezile erau pentru el un fel de reculegere suf lcte asca si moral a, un calcii de libertate, un lucru pentru care Scridon iubea corvezile la nebunie. Plutind incct in goana cai lor, padurea tflUlenilor vine tot rnai aproape, mai aproape. Acurn vedea si Gheorghe ca nu le-a r a mas tocmai mult, ~i totus i, tristctca care-I miic i n a de citcva z i lc nu-l mai slabca odata. A cules de prin paiele farimate in carut{l p ufo a ica, si-a aru ncat-o pe umeri. Chipul unei copile p lu tca peste ~apetele cailor in zare si, oricum ar fi cirriit-o drumul, chipul cc la riimi nea ve snic ginga~ si f errnecator in calca lui. Piicat dt n-a trccut pe la ci asara, S~t fi trccut eel putin pc-o cl ipii, sa-~i ia r arnas bun, dar n-a trccut. Sint oarrieni care-si scot durerile in vaz ul lumii, pr-n tru a scapa de de,' dar sint si de cei care cobo ara cu durere cu tot in ad incu l firii lor sl nu se arata p ina nu-si revin sing uri. Drumul urea, drumul coboara, drum frumos, drum s lutit, drum intreg, drum crap at de seceta. Suf la un v int sec s i rccc, matura colbul, facindu-I sa fumcge in urrna carutelor, indo ia p ina la parnint firele de rasarila cr cscute' pe mar ginea drumului, ('lcindu-Ic sa sc iuchine in f ata unui drum pustiu, dezgolit, s i, cum sint c i, moldovenii, n-au apucat bine sa iasa din sat, C[l oarncn ilor a si inceput. in t ai nii, S{l ii se fad. dor de ~as~i. Asa c de cite ori va fi sa sc schimbc vrcuica, de at u ca Uri nc tot vor durca radacinile ... Ab ia au incarcat c.iru te le, ca Scridon a ap aru! In po iana unde opr ise sa faca pupas peste 11 apte. Vine tir in d un sac plin in urrna lui. - Ce-i aco!o, mai Scridoane '
386

Scridon nu stie cite iritreb ar i vor urma si ca sa nu "steneasca stind in picioare, sc lasa indata pe sac. Mu~chi. - Musch i? Ce sa faci cu d insul? - Sa-rni fac paL. Ia ce-i moale! Scridon v i ra 0 mina 11 sac si z imbeste a mare pl accr c, de parca-i pottea pe ,'('j din jur sa vie sa vada ce podoaba are el. Pe la amurg s-a inseninat. Vintul frernata alene stei arii p letosi, cer ni nd cite 0 stcluta prin f runz.isul lor. Au inceput a se gati de culcare. Badea Vasile a gasit 0 ciotca si i-a adus-o lui Scridon - poate i-a prinde bine ci nd "i-a face patul. ,. De?data, de printre copaci apare un mo snegut 'in carnasa alba de in cu 0 barda inf ipta dupa chimir. Merge iute, fara a-si cauta carare a. Pare un fel de stapin oeste locurile iestea. Astepta, pe semne, ca vor veni carute dupa lemne, dar nu parea sa se bucure c-au venit. S-a oprit linga caruta lui Scridon. S-a uitat la iapa din brazda, care avea un picior cam umflat. Mai irrtii, i-a pus mina pe spate, apoi, vaz.irid ca nu ciuleste irechile, s-a aplecat si i-a pipait umfl atura. - Al tau e calul? l-a intrebat pe Scridon, care sc ascun se se sub caruta si-si facea culcus. Sa zicem ca-i ai' ~eu. . Cu dohot nu i-ai uns cop ita? Nu. Unge-o. I-a trece. S-a porn it, dar n-a f acut nici doi pasi si a dimas trasnit linga caruta lui Vasile. Ma, a cui ii caruta? A mea. ' Ce ai tras-o pe mormint? Care mormlnt?! In doua cl ipe s-au adunat cu totii. La un pas de caruta lui Vasile cernea 0 crucc de lcrnn ab i a ncgrita de citeva toamne. Cine-i ingropat aici, mo s u le? o [ata de lit noi ... din Taula . .- Da ce-au irigropat-o in padurc? Apoi de-aici,· din padure, '-a tras moartea. A fost puscaui. Batrinul a pus tacut umaru l la c.arirnb, a miscat car uta dill joe. S-au ap ucat cu toti i sa-l ajute. ~i, dupa ce au
387

tr as-o la 0 park, Vasile, r id ici nd repede biciul, care r arnasese lln~a cruce, a intreb at In soapt a: _ Da cine a irnpu scat-o, mo s u le? _ Feciorul padurarului. A ibovnicit cu dinsa. vre_? tre i ani, mosul s-a rezemat de druFl si a aprins 0 \lgara. Mare dragoste mai era. Apoi pe baiet u l p adurar u lu i I-au lu at in armata, da in vremea asta p.ir int ii au mar itat-o cu Fedca eel sch iop, notarul. Ei, ci? Apoi, batr in u l si-a l ip it eu grija tigara, a ati at cl acolo, la oaste. S-a inters si i-a d at de sti rc s a vic aiei, in poiana.. Aiei se i nti ln eau ei. Si a irnpuscat-o? _ tid, ea singura l-a rugat.. o cioara somnoroas~l a cazut de pe creanga ~I batca neb u n a din aripi. _ Da unde-r feciorul piidur aru lui? _ Apoi ca s i c l ii aiei ... Amindoi sub 0 e:uce. Mo su l S-Cl apropiat, a r i d icat de pe mormrnt ccl~ ct tev a fire de p aic cazute din car uta lui Vas ilc ~l a r am as inglndurat cu de in mina. _ Mare dragostc a mai fost... Frumosi erau am indo i. ~i ciritcc a lost dcspre di ns ii, n-ati auzit? - N -a m auz it. Mosul a d at de citcv a ori din cap in tactu l u nci melodii triste. Dupa care, mu tin d ba r da la ccala lta coast a, a iniipt-o adi nc p ina la urcchc dupii chirnir, s-a p o r n it incctisor, ~i mu lta vrcrne razcscnu au dcslusit pr int re stejari ciirna sa lui alba de in. _ l a tc u ita ce lace dragostea! s-a crucil Seridon cu ti!5ara sti nsii in gura. Sa tiu al naibi i daca rna mai duc'l'~ fete! ' Dc la arn iazii nu luase n ime ni n ici nafura in gLlr~l si, cu toatc ca multi tocrnai dez!cgaser{l tra istclc cind ~lpiiruse padurarul, nimeni nu se ascz a s{t mcscasca. Se dcau tacuti, cu gindul la Fiuleandt. Din i n i ma cod;ului vcnca 0 soapta de lcagan, sc tope au in umbra nop ti i tulpinilc slcjarilor s i de undeva din vall- Sl' auzca o bataie in ab us i ta de topor. Scridon si-a luat traist a, s-a ascz.at sub Cll-U\il, a scos ceva rotund, a muscat ~i i-a la~ut v int pc dcusupra copacilor. - lar ccapa ml<lU pus!'
A

~i-a le gat tr aistuta si s-a gatit de culcare. lntr-un tirz iu s-au aciuat. Gheor che statea in ti ns s~b carL~ta. Ingropa 0 ghinda in pami~t si se gindea la tauleanca. ~I-O inchipuia venind prin padure, r umena spr interia, s i vintul li j uca 0 .;;uvita pe obr az. Cheor ghe alcge a cuvintele in gind s i povestea de parca Rusanda era al atur i, Dar poate n-avea ro st sa-i pove stcasca? \oate u~l.. mormJnt ca cel ' de alaturi Ii paste a s i pe ei? Ca 01 baiatul taulcncei, e l ave a S{l piece curine! in arl-r:.at{l, apoi badea Mihalache, ca sa scape de-o grija, i-a gasi Rusandei un nacealnic in sat. Of ti n d, a ics it din cu lcus u l sau Scridon, a desucit 0 ro atii, a cules intr-o Ir unz a dohot de pe osie s i a uns copita calului. Apoi s-a culcat. ' Cin d parca ca adormi sera cu totii s i nurnai caii risneau l~l cpa lea, sunindu-si din vreme' ir'I vreme capestrcle, Gheorghe a ics it de sub car uta, a venit linga crucea tau le rulor. Privea tacut mormintul, asculta cum tresare codrul prin somn. ~i mult ar fi vrut sa .moa ra acuma, intr-o clipa, intr-un mijloc de codru verde, si n-ar. fi vrut sa mo ar a deloc, n iciodata, pentru ca iub~a parnintul ,din I--li~toa~e, iubea snopi mari si grei cu spicul s u n in d a gr ru rascopt, iubea iarba inalta buna de co asa l:ninj i ~u stele in. fr~nt~, iar to ate acest~ patirni, vqni~~ il11l9, 11 cereau ~l lui sa fie vesn ic. lntors la ale sale, Gheorghe s-a cu lcat sub car uta da_r nu ,putea dormi. Parnintul din Hirtoape, snopii d~ gl~lU, ml:l.Zul si iarba b uria de ccasa, toate frernatau, d adcau Ir; floare~ rodeau in firea lui, dar de printre toate rasarea iarasi chipul cel drag de copila ginga.;;a ~l . nevlllo~ata. Cu venirea ei pa!llintul din Hir toap e, sp iccl e, mll1JIl, - to ate se topeau 111 umbre astfel inc.it n u-i rarninea decit sa aleaga una din doua. Asa cum z icca si maica-sa: Dumnezeu nu ti le da pe toate. Ori o ai pe una, ori pe cealalta. Pe la miezul noptii Scridon a racnit de sub caruta: - He tu-i mama lui!!! ' Gheorghe I-a intrebat incet, sa nu-i trezcasca pe cci lal ti: - Ce inj uri? - Un lepure am visat. Cit pe ce sa pun mina pe d insu ? ..
v v

26
Au inf lor it car tof ii in gradina. Rusanda ii prase ste, se plead, din vreme in vreme sa p l iv easca vreun tir de mohor ~i ascul ta, ascu lt a.; Vintul joaca albiturile intinse pe sir ma, salcimul cel batrin scir+iie furat de ginduri, rid gi~tele in vale pe rrial ul iaz ulu i, dar nu se aude, de p atr u zi le nu se m ai au de sunetul scurt s i miezos al unei sarabane pe care Rusarida ar ii recunoscut-o dintr-o SUt{L Nu se audc. ~i pe citi i-a in treb a t cop ila, n imen i ri-a putut-o dumeri cam in c e parte vine piidurea taulenilor, si prin cite sate treci, si cite zile trebuie sA mearg[t un om cu caruta irico lo si iriapoi. Si s-a dus ea Ins.is: s uparata l a sa'vietul s;it~sc sit intr'ebe pentru ce sat~tl lor trirnite carute z i de zi in to ate parti le, pe cin d s at u l vecin nu trimite deloc. Cum insit a pas it pragul, sccrctar u l it dat cu ochii de dinsa, a intrebat-o cite cl ase are ~i pe loc a pus-a pe list a, "JViaid. sf inta, aista chiar ca e ncb un CLl tot u l ! Unad ou a ~;;i te vira in spiscii ..." S-a intor s tacuta s i nu s-a m ai dus sa caute dreptate. At ita b ucur ie ~ c{t trecea deseori pe la mat usa Fras ina si-i ducea to ate nou tati le din sat, ~i-i aj uta sft pri nda puii, care crescuse ra de arnu, s i-i soco te a pc ch itante cit a pine au dus la stat, cit le-a mai riimas s[t dca. Avea ~i az i de gind sa se dud, dar trcb u i a rnai int.ii s-o scoata cu lucrul la cap itt. Rusanda a rnin tu it cartof ii dar 0 astepta focul stins in v atra si dlldarile CEaLi uscate ,- cc te mai po arta v ara treburil~1 Ni poti sta 0 clipa s{t rasufl i! Cirid s-au uscat b asmalute le iriti n sc pe un porn, Rusanda a scos din casa un sciiu ncl 0i s-a suit SLl lc adunc ... Nu stia nirnica nici cu spate.lc ~ ~i chiar de uncle Plltea sa stic? Le-a ad uriat pe to ate, dar nu se cobora p arc.i a imboldit-o ci ncv a sa se uite in ograda la rnatu sa Fras ina. S-a uitat :;;i cc sii vad i? S-a intors badea Gheorghe. Vcnise. A viiz ut CLi ochi i ei sar abana Iu ograJ<l. :;;i ce frumos a rnai strins ca basmalutcle, care crau spalatc asa de bine, dl nici IIU le-ai fi putut aiege dintre cell: no i! ~i daca nu s-au dat sa Ie furl' vin tu l, sti u etc
390

de cc ~ le parea rau sa se desparta de dinsa ... Mama, cc podoabe de basmalute ' ~i a luat-o la fuga 'in casa ~ cc te mai po arta v a ra trcburi le ' Daca vrci sa fii in rtn ind cu rurne a, nu poti ' st a 0 cl ip a sa rasurh. ,_In. ur~a ei alearga 0 g~invu~[t, t ir in d ar ipa dre apta pe JOs." ~de~,ea, pc scmne: patlagelele coapte la veci ni . ~ Pcltjt-~. Dar vre~ rru ncaro, r iindca 0 doare ar ipa, ~: cum 1 poti scurma cmd te do aro (ar ipa? Stai Cd 1 I ea acus " '"' c ( ..... dl Ie ]-e! c a de rrn n car.j. . ~ Pui-pui-pui! Unde s-o f i prapadit? , le0!nd din cas a, Rus arida vira ~ buditicJ de pine in Duz~ll1arel ~ s-a mai lua dupa dinsa si a l~rani-o. . :;;t1e ca _prea b ine cc are de facut p in a in sara . 1 01 0-1CUl1,1 ar J ur, I e-a d ovedi pe toate. Principalul e s[t' nu, ~eZ1 sa, te cruccsti ca ai mult de lucru ~ ia-te cu <iindunJe,_>_~1tc ol~aca): Cite x o lcaca si lucrul sporeste. b Dupa caderca amurg ului I11Sd ea nu mal sbe ce sa f aca ~ "_1 astcp to p~ badea Gheorghe acasa' ori sa se dud s~a club, ca sa se inti lncasc a aco lo? c ,,- Noroace !" ,,~ Buria sara." Or d,a m!na unu l cu a ltu l? C111e s,tie, poate or .d Ci nd t ~I a. n-at vaz u pe un tl acau ClnC1 z ile pot: ~1 rniria sa d a i cu d insul ~ nu-i nimic ur it in asta. ' ,,~ Ei, cum ai dus-o tara mine?" ~ p_ui-pui-yui! Unde s-a prap.id it gainu~a ceea? ,~j c in d a mcepe muz ica, Gheorghe aveni, s-a opri lJ1 lata el, pornll1d-o l a dans -- ~i a auz i cum se vor mira
;0
OA

Ietc-!c: "

Ui tc,

fa, p arca

I-a vr.ij it!"

.'
Llnl

;a

1-a sopti: ,,-

susoteasca Of aj unge

cit or vrca ~ e i or d an sa amindoi. .Da drept usa bibliotecii, badea Gheorghe

Iti era dol' de mine?" Mie?I" ~i a z irnb i - stie cI C 111dsp u ne ea mlnC1U111, 0 prindc '.. , pc loc. Cind or a,"ungc a coua oara v d rept usa bibliotecii, I e a () 5;1,1 in trcbe
A

,,~
:-i,'

De cc ai stat asa mu lta vrerno?" Apoi ca-s multe lemne in l)[tdure ... " i j or rice amindoi, da Verunea s-a u i ta ned umer ita
A

391

{
de ce rid si a incepe a-si p ipai funda, sa v adii de nu s-a .dez l gat... _ Pu -pui-pui! Parca a intr at in pamintl Sara s-or intoarce arni ndo i si to t i i-or lasa in urrna, fi indca traie sc arniridoi intr-o mahala, is aproape vccini si nimanui nu Ii-i In drum eu d ins ii... _ Pui-pui-pui! Gaina a ap ar ut de dupa casa, tral~lnd eu v ir lu l ar ipii 0 l in iu ta pr in co lb ul batatur ii. Mi-ai venit? Asa-i ca te-a riizbit Io amca? Nu ti-am sp us ' A inccp ul a Lirima 0 bucatica de pine, gainu:;;a st ririgca fulgerator Iarimitur ile "i sc tot inv irtca in j uru I lor, ingri j orata, ca nu eu 111V a S:l v ic pe nC~I"tcptate 0 pr icte na de-a ei si sa-i aj u tc. Le lea Catinca s-a intors de un dcv a din sat cu 0 ragib s ubtioarii. Da 'ee Ii-a venit, copi la dragii.?1 Cc sa-rni vie? - Cc hrancs ti gaina asta _ nu v cz i ca-i a lui Vasile? Do ua cl ipc n-au- mai cazut far imaturi din m ina Rusaridci, de S-(l u itat mi r ata in sus gainu;;a sa v ad a cc s-a intirnp lat. Apoi iar au inccput a curge. - Ei, "i d acii-i a lui badca Vasile? I Aracan de mine, 111-al11tocmit cu S:l hrancsc toate )~;iinile din sat? 'I'outc gainile din sat' Doarnnc, sp ui ;;i mata uncori, mama, far{l a te gindi Nu vcz i cii-i eu aripa rup ta"! ' N 1I i-am rupt-o cu I AI' I i Iost cu lrnca! Sa-i rup i aripa s i s-o al ungi cirid ville dupa mineare! Rea mai esti mata la inima! Tc m i rai rna i a laltiii eri ca cc sa fie _:_ s-a in nour at alit de b inc n-a p lo uat niei 0 p iciit u rii. Uitc, de asta 11-a p louat. C~t sintcrn rjii ... - Llc i, cii mu ltii m i n tc it i rnai trebuic, Iato ... Lclca Cat i nca a intrat i~ casa, bodoganirid ccv a si inconj urind Iiica pc de parte, ca sa nu spcric g:iinll\;a. Demult a asfint it so ar clc, s-au ap ri ns ~i de acu m irice p se stirigc lu m in ilc prin sat, demult au trecut f lacai i '.,1 fetele spre club, demult taco por tita si ascu lta ce-i ::,pte"te plopul de peste drum. Din cind in cind apare c i te un trceator dar nu contenqte pasul cin d se ap ropie de portita lor, trece grabit irrai n te si iar ii liniste. L~ bad ca Vasile s~ face mineare atara la cuptora".· In patratel u I de lumina apare ba 0 fata, ba 0 rnina. Badea Vasile, marcle actor al mahalalei, sta undeva alatur i s i povcstcstc din umbra: ' _ Nc pornim In zori. Cu documentc, cum se cuvIne ...
.t

"i

,/

Vera,. J_;e,vasta ~ui~. al~arga ~in,truna din cas a la pl ita si de Ia p II ta 111 casa, 11 harniea, imbu j orata, ferici ta ch iar, \;1, s: v-:de calc de-? posta ca i s-a intors, dupa 0 sap ta111 111 a, barbat.ul acasa. De peste iaz, din partea clubu lu i abia-abia se aude 0 v ioar a. Pina Ia club ii un drum atit de scurt si ee repede ar mal putea ca aj ungc, Dar nu vine. A fost depar te _ "i a venit, acurn ii aproapc _ ~i nu vine. Cinci zile l-a astcptat, aCoLlm citeva minute au rarnas _ si n1.1-1 poatc astcpta. lata nu poate si pace. Cind intra, cind iesc din casii, ~i iar se intoarce. Ce te-ai gatit? Ori te duei la club? Vreau sa rna duc. Apoi du-te, ce stai? Daca nu, ca mai stew ... Ar vrca ca sa fie badca Gheorghe in locul c i sa vada cc-ar riispundc ell A icsit. ~i nu i-i chiar a sa de frica, si clubul nu-i dc partc, dar pe vale l11erg perechic,[ cind s-or irit iln i ca trcbu ic sa le faca drum. 0 lege v~c;he de cind lurnea _' cci de Yin singuri trcbuie sa le fad. drum pereehilor _ ,,1, v ai, cc amar c s[t vii de unul si ngur, ~i cc dulce e cind vii in doi. De abia a dovcdit sa se apropie de punte, ca din partca cl ubu lu i it ds;irit un iarmaroc de r isctc, Sc irnpr as t i a u. S-a st ins lumina, eineva a iesit s uni n d 0 chei e,
(t

sirigat:

I

Petrea, Hai.
)1
I
1)111(,1,

astcapta,

nu fugi.
393

vol.

I

Rusanda a stat citeva clipe in miczul is,ta de noap tv, "t" 'C pe 0 cararusa in6usta. Pe ur ma s-a inters repcdv, r a aci a . b I . t t' grad oco lirid oamenii cu care se inti nea, a 111 r a 111 o. " si s-a rezemat de portita. Dad a fost badea Gheorghe 1.1 ~Iub numaidedt a trece pe linga di ns ii -. alt drum n-ar.l' Risete chiote. Tot mai aproape, mal aproapc .. N-v"l I f i oarc n~ai b ine sa intre in casa? Or vedea-,? :otl ca-. , . ~ ,. u mai este badea Gheorghe cu dinsa ... Las singura, ca n c sa vad a! Cc-i pas a... .' Sta privind in lun.gul d.rurnu lui, a:;;~e.·ptll1d gloata S;I " ·te ea s-o calcc, se napusteasca pc ultta er, sa VIC. pes. c, s-o striveasca cu risetele, cu bucurrilc ct. . , l naite venea Ileana, 0 fetita d in ma~alaua de JOs. S-d uitat la Rusanda, n-a scos nici un cuvmt ~I s-a d us mal departe. De noaplc dincolo, dntecul de peste u n c t cdc r ar a:
'Fio mnaui

.J . iazur i, vcnca clocotinu pnn de fl~ldli, un cin tcc frumos,

dc-o Ill1plctitur~1

Inca u n pas, 'inca unul, trei pasi ~i Rusanda s-a reze111,llde port ita. Biruise pami n tu l din Hir toap e, b iru isera .nop ii de grlU, m inz u l cu steluta alba si iarba n al ta buria .i,' coasii. Do u a Iacr i mi mil.';;cate i-au 'ascuns umb;'a flaI.luiui, rata le-a sters repede, dar au rasar it allele dou a, ,.I mai mu l t n u I-a vaz ut. S-a sf irs i t totul... $i, Do arnnc, cum loa rnai iubit, 1111n l-a m ai iubil ca! 0, so arc balcan ic, rcv ar sat peste v ai le si deal ur ile mol d ave, 0, acele iubiri scurte, scinteietoare istovitoare lind dintr-o n irn ica toata se aduna foc ;;'i para, gat; uind sa inghila 0 v iata de om, cirid inirna e pururea ,l,lta sa ard.i in para acelui Ioc, cind vinc asa din senin ucagr a p riip ast ic si mi na celui indragost it, intr-un fel de nebunie a t incrc ti i, cauta sa srnu lga tot ceea ce a avut niai sfint, ast cp tiud sa rnoara impreun a cu ace asta mare .lurcre, dar iaUl dl face un pas, si inca unul s i soarta iar nc ducc de la 0 amara despa;-pre spre 0' n~ult prea dulce regiisire ... 27 De la ch in di i slil poarta desch isa, de la chindii cad picaturi de apa din cald area cea mare, adusa pentru cai, de la chindii un motanas, sirntind ca miroase a ceva gustos, s-a virit sub scaunas ~i nu poate pricepe de ce stap in i i lui nu se mai a~azit od atii la masa.; Ling~i poarta sta 0 Icrnci c cu ochii t inta in l u ngLd drumu lui ;;i, cind I1U se m ai au de n'ici 0 car uta of teaz a: r , - Maid, prccisla... Ce n u se intoarce Gheorghe al me u? Si-a amintit cit asarii, rupta de oboseala, n-a dovcd it si-;;i Iaca cruce si pentru Gheorghe, Doamne Iii m i lostiv! ~i acurn a inceput sa se roage grilbiUt, L-~ m intu it pc "Tatal no stru ", a trecut la "Imparate cercsc", dar Gheorghe nu-i ;;i pace, La v cc i n i l um in i lc sc apriud, in vale scirt iic somnoros (l CLlI~lp~in~i ~~i.l:atll;;a Dochita .. l a iesit in prag s~i-~i pazcasca zarzaru. Stnga aiurca, din ciud in cind: -- Da carc-i aco lo, miii? Nu-i yorba, daca ai sta asa sa te ' gindesti adica, cc pr irncj d ic poatc sii-I pasca pe Gheorghe? Caii n-au n a395

'{o/lw

puli

noel, s1'lsiedt

po stepi ...

Si tot pcrcchi, percchi-percchi ... :..... Cc stai singur:17 Ci ncva s-a mir at: .1 _ l a l iv adii mindra arc badc a Mlh,dclChc.
v ••• -

Circ sr: cresco .. lt .:. 'une '" . ' '1 i-i pl"lntrc dirisii un Ilacau l11a , sa s nU-I, 1 L ' ' t t .Je·llllla , " "I' t1adw cc merge III 0 u c pasul surd In Uln}a, UI, , ",. de . rc[l oriunde rcpcdc, olead lcgar:llldu~sc 111 p ar \1, c pa soar dUCl" il a:;;leapta man trebu~rL.. , __ ,:' r : ,. _ Au trc c u t. Rusanda vro i a sa mtr.e III casel,' dell ,I S ~ . .;,.:,'t 1'1br:1 la rascruce. Citcva cl ipc a stat nCIl1I:;;cata, n az ar r 0 U • . _' hi . 'it at incetisor urtll:lrinJ i iccarc pas. Apoi 7.lm~t, a CI p .
v '

:-;1

. 1. 1 se Porli\,1; .J1'LI11C·lnat,pri'vind in pamlll,. (C .. ZL 'Venca t acut, ,.I I mira si ca ca l-a cunoscut. l nir-un tirziu a ridical caput, , " P o secunda car are a a a z ar it umbra copilei la poarta.e ." .P urm a aJ'ungind in drcl;lt}!1 u I u i. inghitil sunetul pas c fctc i, a ro~;tit scc: Suna sara ... BL1n~i,. .
v ,

c,

391

fi tini fa"['a colac nu-S in p arti le celea ... ray lnll ' br a d ' lnainte. 'Un sunet domol de carutii, 0 um r a e nunz Vine! Slava Domnului ... " . " _ Ce vii asa tirz iu, GheorghltCl? _ Am vrut ~~l rnirrtu i. _:v. t. ~latusa a lnchis cu grija poarta s i venea_111 urma ~Ll\~h~' d d 0 r'ug"lciune penlru stlntul Ghco g , repctin 111 gll1' . ltor care, de;;i av e a de furca cu b a lau r u l, le p u rLa ~I a ora
v v A A A ,A

de gri I~l. C l~eordhe
' v

pe a ara, a~ezi L c . a tre ia oara mlncarea ~i bor sul Jar !ncepe a sc r aci le acurn si carbunele s-a stins In v al.r a. 1 masa? _ 'Gheorghita, ce n u vii, dr agul mamei, a _ Yin. cum nu yin? ·"tt Dcpana III lsind rugaclune<1, d ar ci nd a S o-a l 1111:;; . I ('. ,'1' ',. lc l11eslcGi 111 s iia, V:1ZlIl cum ciupcstc el I a r i mat ur r e:;;1 c s-a oprit la ,,:;;i nc iar tii 110U~1 grc:;;clilc noastrc ". N U CUI11VCl ti-i r.iu? . _. N u-rni m ai o s tc 1l1t11IC.a. :'.v c-ostum'lsul _ era slmb,lt,l s: cop iii A ICSlt sa-l p cr rc (" . 'Sine ca , ., d It'' veseleau pr m sat. care aveaLl taLa emu se .. I . l'IC"l _ s-a hodll11 ll1 VOle ... Da oare miic ar rm ric II l U.11111 . c .. " '-,'7 c c n-a adus pe mille i arb ii ,l'l Cell:.. .: l;lcuse 0 A i n tr at ~i i-a spus sLlnghelll,l, de parcd
A ( A " .: _. _ :\, v • • A ': A
• • 'V' .' ,

b

1" , S-'l por ai t a deshamat, apoi m u t a vrem: .c • d to ate l a l o cu l lor. M~llusa Illcalzlse p c n l t u 11
v •

A

A

A'

gn.:seaLi:
'_

.' "l .7 u il a t sa coscsu iarba a cal. N-am u i t a t. Pardl nu v:ld iarbii In car uta. M:l due mine s.i-i pase.. I . venit in cal)! Lasa, c-ot Ei I De arn u ce ii-a mal t nl i v i CLl prin gsrad.' a. in. j t1'.'.t .' l din u rric r i _ m a rog, d caca Cheorghe a r id icat p IC lSI arc polla de vor b a ...... __ Lrca, t i-am cura\ll cOSlullla:;;u\' _ G inc. Un dc S:l \i-I pun? In cui. _ Nu tc duci nic.iicr i?
Ai
v " v v

Er au sase z ilc din sara ceea de cind a trecut pe linga Rusarida far a a se opri. Sase zile arnar e, traite intr-o lurnc str a ina, unde n-aj urigca nici macar gl asul blind al rname i sale. Pe rriasa ardea 0 lampa cu lumina taiata intr-un colt, dirisp rc club se auzca bataia ascutita a unu i mo tor as _ se Jemonstra un film. Iar in odaia ce alalta matusa Fr sina i~i face cruce. ' Col tul de lumina s-a tot topit, p ina a rarnas 0 gamalie dirrtr-i nsu l, motor as ul a inceput a tus i sec s i a amutit cu totul, iar din odaia cealalta tot curgea ca un r iu domol la vale murmurul rugaciunii. l ntr-un tirz iu sopotul s-a stins, miitu sa Fras ina a ic si t, calclnd pe virful dcgetelor. Gheorghe nu dormea. A ri d icat 0 minii la Icr castr a; a cautat tutunul, chibritele SI a mai apr ins 0 tigara. l ntiia data furna dup a ce s-a culcat. Gheorghe! _ Ce-i? _ Da mama ti-a povcstit cum s-a lepadat de fumat b uric l u l t{lU? Gheorghe auz isc de ncn umaratc ori povcstirca asta, dar ii p lacca. _ N u tin rninte. .. Cum? _ Apoi, era el, mai Gheorghe, strasnic Iumator. Zi ;;i noapte tragea din lulea. Da odata _ tin minto ca amu, eram rnarisoara, _ facca mama f ocul in cup tor sa coaca pine. Intra cl in casa, scoate luleaua din ch irn ir ~i-i face vint In foc. Arac an de m inc! z icc mama. Ce-ai Iacut? tJI-al11 lcpad at de f umat, z icc e l. Pc u rrnii a luat toporul :;;i s-a dus la p adurc. S-a .it o rs cirid 111CepUSera a cinta cucos ii de m iez ul uo p"i i ; era ud lcoarca, Asudase. Da noaptca, dupa ce S-(l , u lc at, uitc asa-ia Licea prin sornn ... Ma tusa Fras ina s-a scu lat, a str ins b uze lc, facll1d "pah, 1'111", cum lac Ium.itor ii c irid inccpc a l i sc stinge ticlra!
Ei, I,'na ei?

_ Nu. f ., S:l vada Dupre masii a mai i(':;;it. pc a a ra, ccva, pc u rrna s-a in tors \; I ~-:t '~lllcat. Sasc z i le " a socotil cl In glllJul lui.
1),0..' )

de

ri-a

uitat

a umblat la padurc. Din noapte ill nouptc-. Cc lacc-a aco lo? SCOll'Cl c iot cr-. Pl' l;rma le-a carat :;;i am f acut vrco
397

Do u a s.ip l.im in!

3%

trei tata

ani focu l eu d inse le. Tin minte ca la un Cr aciun a despieat-o pe ce a mai marc. Si n-a mai fumat? be und e! Nici sa treci eu tigara pe linga dirrs ul I Gheorghe stinge tigar~ s i .se into~;ee pe alta part(: Adoarrnc. Visul 11 duce 10 padurca iaulel.. 0 . duce ~I pe Rusanda. Acolo se irnpaca. Se plimba pnn tru~o~s" padure de stejari, ~i !o~ul ce-a "tot ~emut 9a.se ,z:!e l.~ c at u s at intr-o inima tiriara s-a razvratlt, 91 era atita te, ricir~ pe intregul pamto!! La urma, urmei, c~lar de,~1 astepta si pe e i un morrnint undeva lO!r-un n~lez de" pa, dure. Pardi nu li-i sortit oamendor sa moara odata ~I odata? " Pe la zori Gheorghe s-a trezit. 0 clipa a stat nauc, cautind in jur padurea, copila. Apoi, dezmetlClOd"u-se, s-a repezit la fereastra - nu-i tir~iu? Pioa ~e ma~u~a Fdsina chibz uia cum ar face ca sa-l opreasea acasa In duminiea ceea, fl acaul era de aeum" gata imbracat. "1 _ Mai Cheor ghita, da poate sa nu te duci eu cau: CL. toata saptamina pe deal 9i pe deal - te satun ... - Ma due. ., Era 0 dimineata calda si Imist ita. La po arta statea o fetit;t s i se uita pr intr e nuielele gardulul cum treb{duic~tc 'Gheorghe pr in ogr ada, gatind trasur a de drum. Ncnc ... nen.e ... Ce-i, Ictito? Rupe-mi 0 f loarc ... De unde siiti rup 0 Hoare? Urte de acol~, a aratat ea eu rrrinuta. In iata casei inflorise gherghinele. Gheorghe a rupt citev a [I;ri si ilea iotins peste portita. A cui esti? _ Domint~ Lena Mihailovna, i-a raspuns r~lspicat f ct ita, socotind ca asta-i prea de ajuns ca "sa ~tic cu cin<_: arc de a face. Gheorghe a spus ,.,A-a! , cu toa!e. ca habar ri-avca cine sa fico Pc ur mii a II1CCpUt a se"g:abl vine 0 Lena Mihailovna de aieslea, 5'eV.3 Dietl m~n9Qa~a, si ii r arnin vitek Wimindc pe to ata AZl~a. DUC1~d c~l darea In casa, a sees h;i_turilc, a azvnllt. ur~ t?1190r; ,Ill car uta. In cinei minute caii erau inh{ll11atl 91 Gheotigh(' it intrat sa-:~i m ar j a citcv a chibr itc. De amu te duci? __ :to/Iii due.
v

- Poate mai stai o le aca ... Am str icat In tiga ie n iste ou,i ._- uite ca le pun pe masa. -- N u 111i-i a minca. Abia a ies it din poarta, ca a dat in cai, de se cruceau m.ihaleriii unde a pornit Gheorghe al vad ane i asa de .Iimineata ;;i mina de parca soar duee la n unta. Da~ cum ,I. ies it din sat, a las at cai i Ia pas, a sarit din car uta :,;1 s-a pornit sa 'masoar e drurnul eLI pasul, al atur i de rc le patru ro ti. De vrco doua saptarnini n-a fost pe la Raut Avea aici 0 palma de p amirrt si un cap at de matca in vale. Cineva ii spuscse nu demult cit iar ba ii buria de co asa dar nu-i prca credea e l pe altii. Iarba- str aina totdeauna' pare ornului rnai irial ta si mai deasa ea a lui. Acum, cobor ind s pre tk.aut, in citeva cl ipe ;;i-a gasit ]latratciul de iarba, fisi a ingusta, ascunsa intre doua scmariatur i de to arnn a. Valea Rautu lui, cit euprindeai ell ochii, era p r es ar ata eu f lor ice le gal bene de pap adie, deasup ra apci plutca 0 p atu ra str avez ie de fum subtire. A imp icd icat cai i s i s-a ridieat sa v ada ee-i eu'rasarita. Mergea binc, dar crestcau frumos s i b uru ie nil e, asa e{l trebu ia prii;;ita peste citeva zile. St irid SLlS pe muchi a dcalul ui, ;;i-a rotit privirile. Cit cupr inz i cu oehii nici tipcn ie - totul sarb:ttoresteeea de-a sap tea z i a Iacer i i lumii. ' _ A of tat. .Siriguratatea e 0 povar a grea, mai ales in trumoasele z ile de sarbiito ar e, cind r am ii singur 9i ci n d st.i i ed einei kilornetri in jur nici t ipcn ie. A pr ins a f luier a, dar i se incleiau melodiile intr e e le ca te prindea mila de soarta lor Ulra de noroc. A ineeput sa irnp leteased un scaunas din fire de p ap adie - a iesit un seaun Ir urnu sc l, dar n-avca cui sa-l dea. Si soarcle era fierb irite, m ai fierbinte decit in zilele de lucru, c in d esti vesruc in miscare, s i matca dc-un verde orbitor, mult m~i, verde ca in zi de lucru, cind 0 vezi din fuga, s i mirrilc L-all devenit gre le, si rnuschi i tinjeau, Era durnin ica, z i cind se vede om eLL om, drum cu drum :;;i dor CLLdor. Pina si fisiile de semanaturi s{ll'batore au, sopoti nd lntre ele'. Gf~eorghe it rupt 0 frunza marc de bru sture, a aruncat-o pe apa l irui it Rautu lui i runz a a luat-o let vale si nu z{lbava a d is p.ir ut dup a cotitura .. R~lUtLLI se grabea in lurnea ape lor, ii era si lui ur it S{l fie singur intre deal ur ile iestca pust ii, '
399

388

chiar sa nu v in a nimeni toata z iua?" Ce dracu ce A hotarit sa lase caii in vale ~I sa se r i d1 •I' I v irf u l dealului. De acolo drumul se vede to:ma~ PIJ1,1 . de sat si apoi ceva mai la deal 0 m atu sa d v,l aproape, v: 10 sa 1 lui avea secara si I-a rugat sa tr e aca pe aco , spuie cum ii semanatura. v' .:' Matus a av e a 0 secar a t r urnoasa. Ghco r ghe s a gin dit cu 0' umbra de zavistic - ca S:I v~zi~ babon;Ita nai b ii icse cu anii din sat, dar semanaturde II crest, II, nu , l l e s ind de parca le-ar fi muncit din noapte 111 noap e_. 1:, . inapoi la drum, s-a ascz at pc marg1l1ea lUI, ~I alatu~ I, de acele urme de care, ur mc de co p itc, ur mc de orcioan Ie pecetluite in stratul colbului, s-a si mtit ~I el 0 goa v ':' (5rabnica sa treccre prin accasta lumc. mica glza 111 b
,,' • v

>'

_.'

28
Cilalorului ii sad c b inc cu drul11ul.. ,. Drumu-i bun, ii b u nji vremea, ~I ab ia a ~ovedlt s~~ .' : .a-postar ul tl c1capana . sc dcs f esc so ar c lc diIn Z,11 e, ca M' I:;;, " M' • l . , 0 d tie t rcz c st c IS<1 i n cct cu ousul lung. c un an ez v,' .. ", , ,r. .., t: de an de z i lc 11 t l uier a d rumu l In IICC<lre d im i ricata, e un. ,. ,.' d _' cael d oi n c, de un an de z i lc il lot t ive s te, UI z i n u I rari pc la margini. I . Ii bun tovaras dr u mu 1 C' i nuJ l aCIU t - lace s,' i e , l. c irid spu i ccv a, ~I Lc asculla s i ceca cc st ie nu mal s p uric la n i m e n i. Nu-i spune ru rm c rue: d:UllMI ,luI .. M:~a, , to ,I' C;'I rn u lte lc st ie , m u lt c le-a v az ut. t1:1. II srnate eLi , .. Ilurul care a auz it cum isi chema odata 111 pu creel n~p" osten it, ab ia m iscind III Inama, c I I" c v azut f larni nd c .,' '
0
V ,

=

sub povara grea a gentll, V .dnic tovar~isl Si Mi sa St ic el m u ltc, dar ta,ce, rc ni ii , . _ dr I Ii spune lloulaillc dill sat, st:l la slat cu I UI,IU ' .' ,. , lle _. , . primil ieri scriso ar e :;;1 Clnc nu, Il spu spune <::Ille ,I. '.. " _' .tr ica sa se m ai hodllleasca "\ 'IZI II dUl11lllle,t ::;1 n ar s "d. L,. ,> .it d st I arn m 01. olcaca dup~i m as a, ca au m unci es u spun:t i nce t de-a Dar de u n d c ' Drulllul v r ca sa I se ..c : .. re I I " :I' ab ia cc inccpuse MI~a, ca n u 111<11 a mar untc u , :;;1 u c I .:·.r .. l in trc i vile ascu nc i nu-l ascu l t a - d r umu s-<:: ~,'~S a ir . r c nu' ~umva a . :\ se p r in t.r c caselc ol'ls~lulul. Oa zinc u. ' . b: ';i ~ 'tjuns. l-i GUll necaz ca ajuns7 Se v c d c tied a ;,cl~l' dear sc Intcle(se cu clrumul las~l poveslea pe la JUllld a e, ' h
>
.>'

>

'

.

'..

v

0

v

v

v

I, uite, i;;i r id ica posta, se intoarce si le spune pe 111,I1c. l ntr-adevar, de ab ia a dovedit sa intre la post a, ca '1',lre din nOLI cu geanta la sol d, tics ita cu scrisori. 1IIIIllai ca CE' sa fie? Misa sta 0 cl ipa pe dr urnul-de11('1, ui tiridu-se in care parte sa fie satul - pe ur ma 0 1,1 la fuga de-a dreptul, prin griie, prin piip usoaie. lnti ia data a uitat sa-si faca 0 tigara de drum, porIIIlid spre sat, iriti ia data a uitat sa-si inchi da geanta I II scr isori, intii a data a paras it drumul f ar a a fi sfir,II ceea ce a ince put sa-i spuie. La fuga suie dealul, la fuga cobo ara, ~i-i suna cat ai .uue le gentii la sold, s i se lea~~ll1a in u rrn a lui sernau.uur ile, d in d dojenitor din spice, Iar Misa fuge, r cI1dind un cuv in t, caut ind vrc u n om 1'(7,aProape, facind . uiva sernrie cu pal ar ra, de p arca satul se adunase in mt irnp in area lui si el le da de stire. Dar iata ca mai ramirie un deal in' urrna, apoi un .lunbu sor si dupa d insul 0 sa rasara podul de la m arg iIlea satului, undc-I asteapta lumea. La cot it ur a de pe muchia dcal u lui, aco!o de unde r asare podul din vale, Mi sa s-a oprit m ir at l oc u lu i. Era sca ldat in sudoare, ii trcmurau buzele. Pe pod ni ci Lin om. lnti ia data de cind aduce el posta n-a ie s it nirne n i. Vrasaz ica, de acum au aflat. Po starul a cobor it incct, cu pasi slci tl, drumul, s-a nze m at obosit de corlatelc podului, si-a ster s CLl mineca rruntca, obr aj ii, poate si och ii... Un an de zile a t rji it satu l CLl vc st ile pc care le ad ucea el - cind v c s c lc ci n d triste. Si t~t duciridu-sc s i vcn i rid, visa si el la' zt ua lind v a aduce 0 v cstc, de a z icc satu l: "Miti, ai m ai v.izu t asa po stas?" Dar e r au vcsti care urnb lau s ing u rc, fara posta. Mi sa .t tipiir it pr icteneste cu palma corlatele podului, parca Illingiindu-Ie, apoi s-a pornit ince ti sor spre sat, De ab ia .t trecut ci tcv a case ~i-i iese iria inte 0 fetip .. A vrut sa "(' rcp c ada la c l, sa-l p r in da de gcnunchi, dar ii-era n.ucc um. I-a zimbit :;;i l-a intr ebat: - Gala, s-a fac ut pace, ai auz it ~i m ata? Mi:;;a a dat din cap fara a se opri, Satul era numai IIcarnal, l110CllCa u n de va 0 melodie, pcrcchi de ochi Iuci h ui, a piircau oamcni in drum, beti de bucurie, s i trc
I

'100

401

ceau

~, :"',' I ad a O,ra sa-i raspunda pe llnga dmsul tara s a- v <, la binete, " d: I l a poarLt dtruia sc oprea po Si n u mai gospo ~IU~, , tat Misa ii int.in d c a scr i, , ,1 1 nspatmln <l - '" .. , starul sc u it a a e I~ _ irid t'i uit in d cu totul ca I-a soarea si ace la dtsparea 111 a <, an de z ilc bate adus v~stea ceca un om care de un dru~uri1e~fta apo i rastoia serisorile, merglnd ,mai deI~a, , ~, d t" s-a ~Indit Crt geanta 11 plea gre~, in a "", Parted' SI '1:'t nI'a lungia ca pi nca p(l~;taru I UI II pine" atriara : " ca r umur i e s ":" ' I In lui drumului, caci mal Dar se tot d~.lCed lllctSt In. l ,g de riizboi Inchinaciul1l avea in geanta vcsti In vlemc, , ' de sanalate trimise de pnn lran::;cc, Crtlatorului Ii s adc bine cu dr uruu l.
C'

c

29
. 'h Zl de primrlvara mai suspina, urnIn acca Icnll~I' 'om tr as la fat~i cu fruntea pleblind p r i n o(lraC,I, un _, c , ' , , dr t" De ~ h .. , itat dernult 111 mll1<l lcap ,L cat a, cu un topOla~ u " "auzit glasul nimcrn nu o sapUlrn~l:a n~mc_nl I::Ust-~II~~a~e< sco ala. Va~lndu-1 merl-a st iu l ci n d sc cu lca .,1 , d ,I ista ori v me , 'd en sc ucc 0111 u c , sind nu tc p u tc a t um ~ , . .' , " x g, , 'j ,t c nc stc ccv a 011 SlTlC,L ducc ccv a o r t ell UCl, 0 Ie" . I,' intr-o marBadeLt Zincl hat.ca cu Il1Uehla lopolu ld, I 1 f~I~,~IC din drum. gin(_' de n-s lc cirid I-a,s,lrigat_o 7 it A' I aUZI,' bade ZII1el 11 pace: -crclnd s-o .. . " at I (s la d in sa, parca IIlL Zinc! S-,I u t l a ung i scat b .lc rostind ceva , "bia Is-au rru sca uze _ , cunoasc a, apo i a , ,'I '111 'lOS dcasupra lcslei. " 1 'I lasat C,lP u , nedeslu::;lt, ::;t orn u 'I " .' , dru'mulLii iar satul era -t' ," Ins'! C'lsa a marOll1Ca " , I era " .: ", " NU-i ruai p u t.ca ascu lt a - s-a marc, Sl oamellil s[alo::;l... . 'I'" I-1m unde nu-l . , . ,,' • tr nistc v las ta r i (e Scl c , d us elupa C,IS<I, 1111(, " .,,-' d pc brat!' . , 'S' I" sat sub percle, asczrn , veclea m mc n t. -a ,l.'"I· '-l' de ell sara Cll di nsul. "L or pc CUT_ I I, p _ ' ala lui de stejar ut 't" ace 1a;; 1 up c • l us trut a, S-a uitat lung la topor, a, ,C.ll'LICdou'i pidlturi dc lacr irni , ,t i P'dIZI I-au ap,uU' tr (l ~I pe onraj: '. ' T 1,-' U f~lCUOSl' iarna, j n tt c· 0 coadu t acu ta de oaCCI C. ' , ~, ,I intr-o £.la " ' .. .:t: t A zarrt-o b adc a Zinc , ." si Fll Ct nu I-a ,IILI a -0. • , ',.' sat a,.. 1-'" bu -- t de l ucr atura feclorulul sau.
J' .. ,

rul - nalt si curninte. I-a zirnbit, l-a intrebat: - Cc stai, tata, aiei? Lumea sc bucur a, da mata stai ... "Chiar asa, ce stau?" :;;i, t~ICUt, ascultator, a icsit de dupa cas a, a luat 0 c arnasa curata cu pieptarul brod at, a coborit din pod iI1 baston vechi, rarnas de la tatal lui, si s-a pornit domol pe drumurile satului. Pasea incet, in rind cu lurnca, desi nu ducca salului nici 0 noutate, nu se ducea dupa noutati, Veriea sub povara unei amaraciuni de care nu mai ave a sa scape. Vcnea sa nu uite satul ca a fost razboi, ca a curs mult singe si IS sernanate morrni nte prin to ate co lturi le pamiritu lui. ~i oamenii taceau deodata cirid trc cea el pe linga dinsii, ~i-i deschideau porti le iriainte, ca sa incapa cu durerea lui cu tot. Dar n-a intrat la nimeni. S-a oprit tocmai 1a margiriea satului, ling a 0 casuta pe jurnatate intrata in parnint, cu ograda curat maturata. A batut usure l la poarta. Nu i-a raspuns nirnen i. Apoi peste 0 vreme s-a miscat 0 perdea la ferestruica, au scirti it prelung usile. In prag a rasarit rnos Andrei, rczcrnat in toiagul cu care umblase toata iarna la pod. Irnbatr ineste livada, rnos Andrei i.; - Imbatrineste, ce sa-i faci ... Tr eci, ce stai la poartii? 30 Drurnul mai era inca pustiu din capat in capat, cind, deodata, li n istca cimpurilor s-a lasat sp intecata de un Iluierat de strcngar, copi larcsc. -- S~l sti i ca-i zice b ine! l-a laudat Gheorghe, S-a ridicat de pe marginea drumului, cautindu-I in i LIt' pc eel cu veselia. Pe de-a dreptul, prin sernanaluri, vcnca un baietas tragind 0 capra in urma lui. Gheorghe i-a Iacut semn cu min a sa vie mai iute, apoi s-a rcpcz it In vale - fierbea de bucurie si trebuia sa iaca ccva, alt Icl ar I i crap at. S-a ap ucat Sa care cu pal ar ia "P~\ ~i s~i ude rot ilc la caruta, caci prea sc uscau la "narc, Jar caruta avea nurnai patru roti. Gheorghe s-a uitat in j ur, c.iut irid ce-ar putea el pune Ia calc. Vasca, mal V asca l
403

c

A

Zl

Sl

',,0 sa fie g~ospodar.., ~i deodala, de un d eva

tUU

t

S-,I

LICltl,1

"

d int rc lufe,
402

" tf ' s,i-a v az u ecio

Minzul

a aparut

in

doua

clipe,

intinzind

botul

de

v iata, a hot ar it sa-i irnpartas ". taina a sa.
A

easca
v

1ui Gheorghe

0

mare

departe. _ Da ce-ai zice tu sa-ti fac 0 baie? Minzul se pornise in urma lui, insa la mal s-a oprit ~i se da inapoi. Deodata a aparut 0 hrinca de pine a 'lntins botul, hrinca s-a m.utat ole aca mai la vale, a mai facut un pas, 0 atinse chiar cu buza, dar hrinca iar s-a mutat. Cind, in sfir~it, a prins-o, s-a pomenit cu 0 grozavenie de apa in f ata lui. Citeva dipe a stat cu buzel in\cpenite pe hrinca de pine - chibzuia ce e sa raca: s-o rada inapoi sau rnai intii sa manince pinea si pe urrna sa fuga? Rupea cite 0 farimatura, uitindu-se tinta la apa, henu cumva Rautul sa se r~lstoarne peste dinsul. Gbeorg a luat un pumn de apa s i l-a stropit minzul a vrut s-o ~tearga, dar a m ai aparut 0 hrinca si I1U se indura s-o lase. Asta nu fugea. Se farimi\a ~i, pina a cules-o, Gheorghe l-a spalat. _ Mata cc f aci, speli minzui? Trofima~ s-a a~ezat pe mal, a intins Raut, chitind cam cit sa fie de la virful la ap~\.. un picior r degctelo spre pina

- Am in traista 0 p lacinta. ,--: ~i pe urrna i. .. 1 roflln~~ a mai saltat 0 data urn . .. Daca nurnai 0 p lacinta am Mela~ll. de ami az.a. c • am a a zis s-o man Inc - Iar tu ce zici? - Nu zic n i'ca, ,--: ~ine) dar 0 miin inci am -' ." 1 rot irnas ins a .. u 011 Ia arn iaz a? , , mlc-mlC cum cea mare ca nu-i .. .' er a, car st ia f ilozof ia , nll111C ve sruc 1 ' _ Dad. 0 man inc am" pe uomea asta. A m ai stat 0 .c u, pe-arrn aza ce-rni r amirie? c vlemc net" d' . s-a coborit la apa Rautul . ezi n baiera traistei anoi rat ate d UI, pentru ca 1 , ( , sa ezlege problema 1"' . aco o~ Ii1 sirigusot u I I U I chi! ug a rasari tIP a~]~tel. ?eodata 1nsa cap_ Bade G.he .. I ". a 0 stirbi tur a de mal ncorunc riizb oale n-o sa m . f ). . _ Stai r,) c ai Soc:. scoatem cu aista la C' a] ic: _ A pOI ca aista SA. ,tpct . Ii P'lC" c -0 mmtuit de amu AZI' d irn ine ata .,..
0 , 0 A '

1

't

,

'-.

A.

0

undc?

Ce

spu i tu ,
v '

mii: ell

b"' aicte.;

Cum

se

poatc ' '

' Dc .

sp~d, mai draga Irate. _ Da de ee-l speli? _ AltCel nu creste- lUmine asa mitite1 cum il vezi ... Tro(ima~ si-a scarpinat ginditor ceafa. N u cumva nici tu nu te-ai sprtlat az i? _ M-am spalat, da nurna asa ... olcaca. _ Apoi v ino incoace, ce stai ca un mire. li venea cam greu sa-l spele. Trofima~ avea 0 mama de traista pina la calcite, de care nu vroia sa se desparta nici in ruptul capului. ~i-a muiat virful dcgctc\or in Raut ~i a prins a le ~ter~;e de poalcle zrtb\lna~ului. _ Pc taia rna sp~d cu singur, desarL. _ Ei., irate, .,. a!;'a nu \1lcrge ... Gheorghe I-a spillat, l-a ~;\ers cu batista ~i i-a sco» un ghimpe din picior, COl S~, nu-l mai vad,i ~chiopa find. La lumea, crqtc. Do. :;>tii d. al care mirarc ce sa-i taci? Au ie~it la ncsclit ~;rozo.v, \11:1i (rate iepure!.. Trllfillla:;; a saltat un"lcrii - crestr Cind c b mc, dnd Crall, da 1L1me,1 mal ~i Trofima:;;, (lind lOVara~ c\1

'11

ofimas a urcat Al napo] • pe mal de TrI"' . p acinta s i i-a intins-o I . Ghe , a rupt 0 j umatate tate a pe care i-o aduc L11. eorghe, pentru ca no uIHeCL m vine sfinta pine.~.a era d intre nou tat ile ce Yin 2 . Parn intul I-a inzestrat e 11':1,:,lar ccrul i-a dat harut b: om .. ;c~. In_telepciunea tihs(lrbatoare a sufle tu lui b UCUlL!Ol. E cca mai sfi nta I' . '. ucur b crJCllca omului, prccum - m' .0" ia. - ~I. nu are mar smi eer albas tru de v ar a cc-s .' Ire . dl",1J11 n-arc minunea U l1 . I c" i 'tV ., Ul \lape ell' lumina l a leg:it. c,~md.a seninul var sind pon icu l nostru pa mint, cu at u ra rccare." i serni ..nte , l....I I· I' leo ind , cl JarI cstc 111 mireasrna gingas); .,aceasta lumina, 0 d.sa.lur ilor ad inci, in tepl;s~te a t!or1dor, in ft_:eamatul pillo ate cclc c.ir or , lc z icem nOIspIce or de gnu "Inadica a .' v iata.
A A A A
A

31 Dc m ic copi l tot urnb la elA -. aceste doya hectar~. Poate undeva aici llnga hat 11 [acea marna-sa umbr~, aruncirid sal inca pe doua t ufe de pel in, po ate aicr II lua in brate par inte le pe care nu-l mal tine m inte, po~te anume pe aceste brazde unde a pus el ~cum ylCIOI.U~ s-a zbatut, pentru ultima o arii, 1I11111atatal ui sau. Aici era p amin tul parintilor~ pan;intul lui, al mo.;;}e~ltonlo.r sai si ani intregi de iridata ce se zb icca p am intu l ';;1 plna'toamna tirz iu, cind nici oile nu m ai putcau culege tru nze le amorti te de fng, aicr era. " ~i totusi, az i p arca ca int~ia da~a Avede. hectare~e iestea. A vazut ceva nou. A vaz ut ca rindur ile de papu soi se clatina s i e"le la v irit, se veslcJe~c :: soare si se inv ior eaz.a dupa 0 bura de plo aie. ~tl"use acest lucru, dar l-a sirntit cu in irna pent~u.~rtma o(,~ra: 5 Dupii. ce a. stat 0 vr cmc cu pi IVII ~'~. d u sii In lung;:1 p arn'intu lui, Gheorghe a z v ir l it jos palana, a stup it 111 p alrne si s-a apucat de lucru. Vi~e ori nu vine?" :rragea sapa, zirnbca mu lturni t, sirntin d in podul pa!melor cum 6lsun,1 in coada ci de lemn ron tai tu l radaeinilor rctcz ate. "Vine." I nici Cc-i drcpt, in tot lungul drurnului, nu sc vel ea a ral~l, dar d aca spunc cl ca vine, iriscamn.i ca st ie I ,.a t i rnii rn ar c, is, i e l cc st ie. Ca u n gospo dar f ur a t ceo p , spunca in gind: _ "" "A trcbui tot us i sa pLin terestre l a casa . . Dar ce a vca sa sc intimple de nu dove de a sa, Ie pure, nu se 11M I gindea, f iindca era din nou rez~ma~ m co ada sape i, cercct ind cu dc-a_milnllntul drumul PI~1<.l~I~ ~ilt. Vorbcsc cu d in sa. II spun cum 91 pcntru cc am trecut"atunei' pc lin~<i dinsa s i nU.I11-<L1Il op r i t. ... Rusand~: uite asa si asa, Daca vrei, hal sa p rrctcn un. E:l IInu I..." ~i ~I;-a spus Ictci ce inseam~{l. p<~ee ~i ~cl~:scamna r azboi, i-a SpLlS ~i i-a lot spus plna c irid <I,t id icat ochii ~i s-a pomcuit C~l Rus anda prascstc cu citcva hectare mai la vale. S i-a I u at sapa 111 spate ~i S-il d us pc acccas i car are pc 'care mer sese ell citeva" lu n i In u rrnii dupa m inz. - Doamne aj ut.i, Rusanda!
406

Copila a ridieat eapul si I-a privit cu 0 umbra de Iricii. Incerea sa ghiceasd' ee-o fi venind asupra ei _ o dragoste veche, 0 despartire no ua? M ul turncsc. Nu ti-i urit singura? $i dad mi-i urit? Ui te, am venit. . S-a uitat Ia di ns ul lung, zlmbind eu ochii. Gheorghe ';;1-a lent pnvtrea. Pc urrna a ridicat fruntea, privind de aproapc <?chii fru rnos], ochii tr isti ai copilei. I-a pr ivit In treacat - nurnai 0 cl ipa, - dar a inteles ea tot ce-a aVvutmai.scu!TII: in viata a schimbat pe ace.;;ti doi OChI capru. :;11 pamll1tul, si grillI, ~i minjii, ~i iarb a. Btrulscra och ii ei pina la urrna. Apo i, ca un om gospodaros ce si-a Iamurit un lueru o data pentru totdeauna, a intrebat-;: - Nu curnva est i suparata? Eu? De ee sa fiu suparata? Viritul i-a rupt iar 0 suvita si i-o j uca pe obraz, dar Rusanda n-o rnai lua in sarna. A scapar sapa jos, s-a aplccat s-o i a ';;1 l-a intrebat saltind sprincenele de parca ii era frica sa nu scape un cuv int din cell' ce-o s.i-i sp una. Dar rnata? Nici eu. inters oprit? Atunci de ce ai trecut de l a corvo ada, ai trecut in sara ceea cirid pe Iinga noi ;;1 nu te-ai te-ai

Penlru ca era a noua z i. A noua z i de clnd? Do cirid atlasem c<i mi-arn pierdut prietenul. :;li arnu-i a cita z i? Amu e pace. Pretlltindeni si peste tot. "Drept ca~e -,?i-a d at palaria pe ceafa si a inceput a PI rayl la mazare alaturi > de dill sa. A luat 0 postata mare, aSlndu-i n urnai citeva rinduri. Alcatuia multa vreme 0 rraza delicat{l, dar nu-i prea iesea si a spus-o de-a drcptul 'cum ~~indea: ' , Auz i, Rusan da ... Tu sa nu-mi rnai z ici bade. S-a oprit pe 0 clip~i, uitindll-se let din sa, dar Rusan da sea d~~.bj-obodit ;;inll-.';ii mai putea potrivieasincuta. , CII ava vreme Rusarida a pras i] tacuta, ehibzuind ceva. [\PUI s-a aplecat sa pliveusca in jur ul un u i fir de mazars
407

fara si a intrebat repe d e, , _ Sa stri, Gheorghe,
o ' ,

'b' un cuvint de altul : a d eose I" ,\ ca am nimerit-o bine punlnl

aici maz are- Ce ZlCi.. .» dinainte mazarea pe care sit lOS S' a r os n, de1: I-a tug1t ,1 "Gheorghe i-a raspuns ser ., '.a apleeat s-o pllveasca. 1 toasa , S d mazare P e· , uitindu-se Ia patratUl e 'v Cllm nu s-a mai pomenll! . :, 0 mazare I'_ Are So,, ti . Rusanda s-a ap e :51 au tacut. "Dar ce\va i,maJd,e Ir~~zare, alcatuind altc I' ~ ~ca u n a t ir cat sa p iveas '. ,/ seasca traze, dupa care nu mal avea sa ro,
,v, v

'7

"

1

v

32
tV pal ':tria pe-o sprin Snidon. sede rezemat de poar a cu f sa-i taca din ~, '" 'd a trece vreo at c \" .' ceana SI asteapta di ClD 1. u "e mell duce _ fata se a mt.l , , ' oehi. De dus la ,lnse,e 1'1 ,'" S' d: ca s-a alintat - basta, daca umbli rn u lt 111 Ulma eL ,1 a e plin Nu te mai iube:;;te! ' , " SI mal ',llt:-' a die r i, Sendon , a f' Si az i, ca ;a ieri ", parca toata lumea ar 1 de voie bun~\, numal chet, de

<.i

a lui.

Ce f aci, rnai Scridoane? dr m sta Misa-po~tarul, cu gean Iu ' " ,,7 Am vre o sensoarc., "'/" ',7 ' 1'" sti i care-t","pdtcll arua: ," ., A ZI nu. ja , 0 pr'll1,es,ci acasa In il(.:call: la gaze t a. . .'" c, , Lasa, n u rna m<11 aboria. Da de cc, bre? Ce-mi trebuic? Afli Curn, adicd, cc-ti In
v

t

a
1

in spate.
S~l

Vre au
Z ,..

te abonez

1

toate
v

noutatile

de

pc

~ . n,Qutate mai grozava, 11l'; cheama s c. _ A' Dad, a f i vreo " J \:1 ',\.'',Lm,nc s,'j-mi spune. . .. sc face 0 d at.a pc a1'1 . _ Adunare! Adunarc pOc;tarul se ,Ei mai A' S~l te diqti pc __ 'l'.1:li Scridoane, nu 1i prost,.. I
111111"'"
v

urm;'t,

De ce sa mil. caiesc. 1"" mO'lra7 Vine el . T' Ile cel de .1I1gd c _ II stil pc ,111l0 ., ' 'ro',ga sa-l aboney, ',t" la mi nc acasa !;;t m,l . c ind -. santarmna trcLU a <,"" ,. ja'~ dar rna gin esc, CI' 'c cu ' 1 rt "1" g'lzote I P 1"I [.Jl. ..' L -' CC m a !oag, ' a o a -~ .._ '1~:\1 '~"'~·l! .. ;t l.jazctc~? ~'~ dracu i-a. dDu_I,; ..it Ll I . c>
v
A

7

co

- Ei, ei? Mi sa si-a suflat nasul in batista, a str ins batista patrate le, apoi si-a pipait v irf ul nasului, sa vada de-a r amas la loco Asara l-au pus director la mo ara. - Nu mai spune! Oare de ee? A aparut un baiete l pe drum. Mi sa si-a tot incheiat geanta, p ina cirid a cirn it-o bai atul la vale. - Am auz it ca este ordin de sus, Sa-i puie nacealnici pe toti cei care primesc gazete. Scridon si-a scas p al.ir ia din cap, i-a cercetat poale le eu d e-amanuntul. - Mai Mi sa, ia asteapta ol e aca. A intrat in casa si peste 0 vreme a ie sit. Bon, d a-i drumul. Ma abonez. La cite? La una, ca m ie mo ar a nu-rni trebuie. Ii mare la dracu s i are atita f ier ar ie - se str ica si indat a rna ap uca de piept. Post arul s-a dus, iar Scridon.a r amas la poarta sa citeasca abonamentul. Ii bun bai at Misa aista, tot usi, ce-i negr u pe alb ii lege. A intrat in casa, a ascuns hirt ia dupa oglinda, A doua zi, cind cose a iarba pe !;>es, Mrsa se intorcea din raiori si i-a dat iritiia gazeta. Scridon a infipt indata coasa, si-a f acu t umbra din veston. Citeva ceasuri la rind surra viritul in coasa, s-a useat cutia in treucuta ei si Scridon de vr eo p atru ori s~a tot mutat in j urul vestonului, dupa umbra. Dup.i ce a cit it doua pag ini, rind eLI rind, s-a sculat. Celclalte do ua le-a lasat pe dcsara, S ,a m irat, freciridu-si ochii: - Mai, cite se m ai fac pe lumea asta! Sara, cum a ajuns acasa, s-a sp al at pe mini: Mama, ia stririge farfuriile ieste a de pe masa, - Da ce-i? - Vreau sa mintui de citit gazeta, Dar p arca poti ci ti in casa? De abi a a incep ut, !;>i marna-sa il intrerupe: Mai Scridoane, ma i int ii du-te s i inchide r ati le celea. Sa nu le f ur e. Nu le m ai fura nim eni. Rata, cind 0 furi, tipa. Du-te, rna], ca tot pentru tine le tin. Mine-poi26.1. D"qa,
vo.l .

408

I

409

mine

te-i in sura s i nu-i avca un pureel la casa. Oi avea, De u ndc ? Irn i iau nev ast a cu puree!. Chi ar doi sa aiba cum II v ad ne unul c a se r id ir.a mai sus de tr e uca, il t ai. Si unde mi-a face nevasta n iste eostite,sa-ti linoi de'getelel Scridon a intipt degelul unde ajunsese cu bcititul, s-a intor s si a inch is u n ochi de placcre inaintea lui erau co s t ite le. _ Ti le-i lingel Ai sa leI a to ant a care nici bors nu s-a pr ice pe a face. - 0 inv at eu. _ Ce s-o' inv et i? Mai bine i-ai spune sa. sa d.i arnu linga rna-sa "i sa i~vete de toate, dt in tot satu l nurnai gura ei se aude. l ntr-o clipa gazeta s-a pomenit la spate le lui Scridon. - Mata pe cine ai in vedere? _ Pc Dornriica lui Zinc l, pe cine alta! $i inca 0 Intreab;i daca nu se supar a parintii ei ca vine asa des. Ei nu ca sa se supere - ei ar trebui s~i-\i facii a c mste. - Cine, e u am intrcbat-o? - ~liu ca nu ell. "Este un spion. II pr irid 9i iniund lumea cu dinsuI." Mala stai 0 cl ipa sa incui raple 9i pc u rrna slam de vorba. Ca m inci un ilc iestea rna scot din siir itc. .. Ratcle le-a incu iat, dar cind sa sc mto arca In casa, il zar~,;te la poarta pc Arcasa - sta \,1 bate Cll varga in Jcaturi. - 'Ce ai de zis, bade Arcasa? _ Te chc arna, zic, predsedatele. La seisouet. S;i Ii aflat de amu ca pr imcsc gazctiP Poat c sa fi al lat, d arn u pe toate lc aOiL__ " - Viu ind at.i! A intrat In casa s i, cind i-a spus mamc i sale noutatea, e a a r id'icat am in dou ii br ate le sus a blagoslovirc: _ Apoi sa-ti ajute Dumnezeu, mii i Scri doanc, ca pl ugar totuna n-o sa mai ias.i din tine.... . _ Pai, daca-s sl ab i ca ii, iar pamintu-, numai paragina! Vrei sa trag eu singur plugul?! " . , . Scridon vine repcdc sprc sov ict u l sate sc :;>1 sc gmdeste ca prost a Iost - trebuia de la inceput sa se
i--

Poa:e era de amu mai mare peste tot satul. Macar ~In~ ca l-a lasat mama-sa sa In ve te carte ... - Frati lor, a mai venit unul ' Seridoane, ia [;1-te incoace. " in d<?u{t dipe I-au inconj ur at ~I Sendon de acurn cauta p r rrnp rej ur sa vada Cine i-a vir it un bulgare in bllzunar. - Mai Scridoane, si cui 0 lasi tu pe Domnica? Lui Scridon i s-a t acut inima cit un purice. - De ce s-o las? - _Cum s-o lase, daca ii place! Ne ducern la instruct ie, bre! - Bine, mai, da cine n-are de lucru s i-mi vira bu lgari pr in buzunare? Un glas ragu~it a sttigat in usa sovietului vsatesc: Perjaru Scridon. Este? E-este-c! Cine dracu, bre? . Hai du-te, du-te . Peste zece minute Scr idon a iesit, inche indu-se la giL L-a zarit mai la 0 parte pe Gheorghe :;;i s-a aprop iat de dirisu l: - Ne ducem, Gheorghe? - Ne ducem l.; Apoi s-a pornit grabit la vale, sa-i dud Domnicai vestea. Mergea iute, descarcindu-si buzunarele si semanind bu lgar i pe drum. Deodata' si-a adus aminte ca. a pierdut mai ieri saizeci de ruble pe gazete. "Oaca-I prind pe postar, irnplu lumea ell dinsul!" , Oomni,~a a spalat blidele, a dat lampa in jos -\,i a inceput sa se dezbrace. Deodata, tincusorul lor a prins a bate l~ drum. Apoi a amutit. Pasi. Parc-ar fi pasi cunoscuti. N u poate fi Seridon - s-au inte les doar cii a veni durn inica .. Era numai In. f ustisoara. Cind a auzit ca pasii s-au oprit in prag s i nime~i nu bate la usa, 9i-a aruncat 0 salinca pe umeri a iesit in tinda si, luind zavorul, s-a ~treeurat afara.' , Tu esti"! Eu. D-apoi ... parca ... A~a tirziu? Cit nustau mult, Am venit sa-rni rau ramas bun . Domnica s-a rezemat de usor. A intrebat cu glas strain:
d')~>I1eze._
4li

410

Sa-t i iei bun? l a M ileu1,i. Ne'despar\im. 1v13. due l a instruct ~ pe cita vr e me? i Pe doua si.' Toemai pe urm21 a fluDomniea a stat icpt. A lnehis turat din urner i, ad , ce i dill casa. inceti sor usa in urm a c i, ca sa. ~1u jos eu pieiorul Se~idon a tacut 0 vre mc, con lind pe un cap~1t de ciodliiu. "1) .Olnnle2" '.~ tu 11-:c: "1' <:';~1 1'.1,"1 u iti ? Fa ~" Da tu? Eu am
nici
it ta, PU n u

daca

13- sarna ... m,·;:un

Tu

te-oi u it a. I do ar cum is eu la caracter: N Ll m;i mai imp ac pina la

mo ar te.v.

si sa a9e7.at la picioaTincusorul S-Ct suit pe prag i-a pus 0 ureche peste rele' e i. [)omnica s'a aplecat si alta de-a curmezi9ul capului '_ Da nu 1,i-i giisi aco lo alta? - Nu. Au rn ai tacut 0 vreme. Ei, atunci saniltate. ___ Drum bUD, Scridoanc. .. mi unul, altul: r-)'11' 11'1_ sc un sca din loc nici pragu, I. mel vern t1 II DOl.ll-, a c tat ',. .',. t lJas coborind a c nita ct I<lLlh • , ., . i t -'1' "din.. ," de aproape d. vlntul, 1.UCIlll tar,amUll c ~~. ',. 1u i ct,,,l ea , . ". . hi ,'. ' 1111 In .. 1'. JI1f:;c'1'l' si ne Scridon. ~)I s ta e AJdL Icu . oSc: . d Cll ",I «.,G' t' , .' ',', '.' ,," " i. dar l a revederc.,uI . cr i oo n 1 e JOS .- ,',' l sc a OliCC ,,,1-9 i1<1 destaca bralele. DiH b u zc lc nu nU-j 1,1l111ned dc>(-'J'l ,H'{ - sa-s ... ,
L d, ,
A A

A incercat sa mai r azbata 0 data spre buze, dar era chip. - Oi vedea, poate t i-o i serie oh iar doua ... Fata z ice "bine", dar n u v rea sa-si arate fata niei in ruptul capului. Scridon a mai adaugat cite una, p ina a ajuns la cinci scr isor i, dar vaz ind ea n-o mal S3,ruta in sara cee a, s-a Iasat p2.guba~. "De un de dracu sa iau hirt ie pentru cinei scrisoi i?!" A vrut sit mai stea ol eaca ell f ata de vorba, fflrfl :1 (j necaj i, dar a auz it ca cineva tusea in casa.v- un u l c ai c !1U r acise In viata lui. In sfir sit, ~i-a lu at ram as bun. Acasa v e ne a mindru si nu-i fiteea nirnanui drum. Stia el demult Cd a~a, fete ca Dornn ica m ai rar ' Nu degeaba Seridon 11 chearna! Deod ata S-(1 oprit. Ma i s i iu tea inca obr az ul ginga~ al fetei linga ob razu l lui, ~ i ,I smuls palar ia din cap, i-a suf lat in fund ~i " .II to () III mijlocul drurn ul ui, de-au sarit ciinii din to a tc (('1(, p.llill mahal ale. Apoi, pina acasa, n-a mai pus palaria III eq',
I1U

33
-, Ma rog, aici traie ste Mi halache Cibotaru? Rusanda s-a rrd icat de lingit cuptor asul inch ipili I III ograda pentru a face vara de mi ncare. Tinea In JIIIJIOI (I cartoaf a pe jurnatate curatita. La po arta sta un J\.ll,111 chipes, purtind pe p aru-i bog at un chipiu de l ic Vdll. Copila ridicase mina S{I"9i asez e bar izu l, dar s-a OPI il cu miria ridicata - nu i-i de aj uns ca place unuia? 1\ spus oarecum rece: "Da, aici ". Si s-a asezat inapoi pl' scaunas, ca sa nu se ma i uite el atita la barizul d. Vaz ind ea f lacaul nu intr a, a str ig at: - Tata, te chearna un om! Mata treei, ca n-avern ciirie. Badca Mihalaehe a aparut de dup a casa. Venea, ui tiridu-se tint{[ Ia acel de ling;l poart a. - Iaca, p arca-p arca sa" tc eunosc, daca nu-i chip ... Asa 0 incepea el intotdeauna cin d trebuia sa taca o cunostinta noua. - :Nu 'ma puteti cunoaste, bade Mihalache, Eu is invatator nOLI aici in sat.
413

G,

v

,

••

,

,."

i lc p ute a g~lsi.

. 1112.due 11e"O luna." Acum ,)erl"Trebuia sa spun ca 1:i: Vb gra)a don nu sc m ai gra e a _ ce ro st arc indeob:;;lc . asta a n()astr~{7 P tusi u z.c t: eli grell, d ar totusi, \ a gilSlt 1 bo dorl c. lui. Ull1~<l. ,I J J~ul .. Crozava 1, t Iu d icat cap u! s i s-a u it a _" f .tit a a"ta' Si-i al d racul ui de nurnoasa, n u m.u La 11 L.,' .,. C, I 'j" cap ul in JOs. pr ca s-a Infa9urat in saunca 91-,;1.,111(0.. ' _ Dacii i~i t r i rn it scr i s o r. de aco lo, din Ivj i lcuti, 11m
u A.

l'

.

raspunzil Numai S;l n·arati -, N -0 ar at!

n i ma n u i serisoarea
412

mea.

_ AI Se prea po ate, se rrca p oate ... $i cc rrevo ic te-a adus pc la mine, dornnu, e-c-e ... tovar ase invapitor, ca arnu si la inv atatori, pare-mi-se, tnt tovar asi lc z ic ... __ Mie, bade Tv! ihalache, imi trebuie fiica mat ale Rusanda. _ Fiica meat Apoi uitc-o, di chi ar acurn ai vorbit cu dinsa. 0 smgura faLi avem. Rusanda a lasat cartoaf a si s-a ridicat ingrijor ata. Bude a Mihalache i-a de sch is inv~ipltorului port ita, insa a int rcb at ina inte de a 0 incnide inapoi: =. .Da po atc imi spui ~i mrc? l-s tata, orisicum ... _ Iii spun, bade Mihalache, indata Iii spun, a inceput invatatoru l, cautind primprcjur cev a sa se aseze. Rusanda i-a d'at mai aproape scaunelul pe care cur ati se cartofi. , -- Apoi iat.i care m i-i povestca, a reJuat inv atator u] asez indu-se pc scaunel si uit indu-se in sus cind la tat:l', c in d la fi ica. Vrem s-o' facem pe Rusanda matale inva tiitoarc. Vcnise toamna, iar prin satele Basarabiei scolile r amine au inch i se, ciici n-avca cine dascal i copiii ... Badca Mi halache a prins in data find. _ invutatoarc, z ici rnata? si s-a lasat pe vine In f at a inval,itnrului, ca sa nu se trudeasca acela, u it indl;-SC la lhnsul In sus. Da ii aj unge scoala? l n v at ato r ul s-a mai uilat 0 datil la copila - s-a uitat in t rereit, sii nu banuiasca omul dt ii place f ata. - Apoi, ca si mala, bade Mihalache, nu deodata te-ai facut gt)s.pod~r ..:. Mai ~ntii Ji-ai fac\:}/caS<l, pc urma gard, acuma v iid ca ai 51 0 livada hnenca.{ -- _. ~~til;t e-:l-i asa cum ziCi mata! Oa~~ nu intr-un an cit iva ~ni la rinl1 am facut-o. l i de lemn. Da livada, cum ziei mala livada mai antart am sadit-o, Si amu ce t rcb u ic sa laG; Rusanda mea ..:_ deie docurn~ntuJ7 Ma i int ii sa vc dcrn ce ne spune Iata. Apoi nuruai c.i, s-a unit CLI j umatate de gura badea Mihal ache, s-am obijduit de f cl ul cum a in tors-o f lacaul ce la. Ci tev a minute era 0 li nistc de sc auz ca cum rasuf la, ostcnit de cal d ura, purcelul' lui badca Mi hal ac hc intins DlU de par te la umbra. - Da pe cine ati rnai ales din sat?

;~l

l nv at ator u l incepc sa caute 1"111 buzunare. Scoate 'ita ce-o sper iase gruz LV citeva lun i ttl urrn a pe fata. I teste nume le de f am i lie ale ce lor cit iva elevi scrisi 1.1 s~vietul sate c "i rnpreunc c u d in s a. Se' mira: Nurnai atiti a! Ati ti a La no i mai sint de ce i ell sap te clase. Cine mai este? Si nt inca do i baie ti, dar trebuie sa-i ieie az r-rn me I 1 armata. Badea Mihalaehe era de aeord: - Curat asa! Mai intli sa f aca armata s i pe urrna. Au c ind! Rusanda s-a r id icat in virful picioarclor, pref ac indu't' efl a viizut ceva in vale s i Inab u sind un suspin ad inc, $i arnu cc sa f ac ' ' Sa te duci pe citeva l un i l a Soroca. La cursuri. Ponte sa se duca, si-a dat pe loe parere a badca Mihalache, f4indindu-se in aceeasi vreme de unde sa unp rumute parale sa. aiba fata de drum. Dar Rusanda I1U se gr{lbea. St iu cu ... ~i pe cirid c vorba S:l p lec? Mine. Az i trebuie S{l te gate~ti ~i mine - Iii. drum. Nu, mine n-arn sa pot. .. De ce? s-au mirat amindoi. Copila socotea incordat cind trebuie sa se intoarca Cheorghe. Mai avea trci zile de iristructie - v asaz ica, vme miercuri. Ei, rn icrcurca 0 l a sam la 0 parte. Pot sa p lec j oi. - Vrei sa inti'rzii doua zile? - Altfel I1U pot. Inv atatoru l s-a invoit. I-a spus lui badea Mi halache sa tre aca el ori altcineva de la d in si i - sa treaca mine dirni neara pe la scoala ~i sa ia ni ste h irti i pe l are 0 sa lc ar ate Rusanda cind a verii la Soroca. La plecare a z.atit intinse pe LIn par citeva eurele de piete
verde.

- Pentru imbl aci u ? - Pentru imbl.iciu. a zimbit badea Mihalache, gind mdu-se ca bune vremuri au mai venit, ca s i invatatorul ista are undeva un tata care irnb lateste s i el seI ara. Dar cind a ies it inv at.itor ul in drum, si-a adus
4t5

4H

sup ararc ... Cirid yin deodaia am i ut.c: E ... <_, rca n u VI] cu la scoaLl, de cine S{l intr eb? , _ Pi nz ar u irni Zlce, b a d e Iv!ihalaehe. . Vas ile Pinz.aru. Dar mii gisqti mata ... Rusanda s-a ascsat i ar sa curct e car tot i, dar badea Mi hal achc a gasit ca lu'erul ist a ]~U m ai este potrivit pentru dirisa. _ Lasa Ie curata mii-ta cin d vine. Nu mai murirn de foame. +u mai bi;lC du-te, ia 0 carte ;;i c itcste. Rusauda a zimb it, f urata de ginduri. _ De arnu borsul isla il fac cu ... Ca din p acate, 'facea ho r s cu ma~.are s i, v a i, maz ar ea ceca 0 ar dc a la in im a, nu alta ... r ircstc, v cru se peste di nsa un noroc la can: n i ci di se astepta \ii se ~ucura ca in cl as a ceea, uride a lost chernata la t,abla, vor iesi al ti eopii, iar e a, p u ni nd u-l e mina pc mlvnuta lor, le~a ajuta sa rotunj casca litcre lc. _?ar va\ m az ar e a c e ea din Hirtoapc, ca doar scrnariasc 111 pnn~avara, ceca u~ p atr at de m az.arc, \ii 0 p rii s isc, s,i 0 vraJ,lse lmpre~n~ cu un bii iat de a ic i din m a h al a. ~] era atit de nalta !l fr umo asa maz a re a ceca, m3.\ieala la Ir unz.a, grea la pastaie... v vR Badea M ihalache in sa, am int i nd u-si deodata ca usanda arc S[l intlr z ic din prostia e i, urnb la infocat pri~ ograd;l \ii d isc u ta eu sine insll;;i:. "S:l intir~ii, cu do~a zilc! De cc? I aca, is om in to at a 1 ir c a ;;1 rna intreb: ae cc sa in tirz ii cu d o ua zi lc? Mii pot d uce let vreme? Atunci?". A lot bodoganit pin:l sara si-i era ci u da d Rusanda nu z icca n irn ic. Pc scrunc, mai ave a s-o till:l mull, d aca nu soar fi ame stccat lelea Cat mea sa ia apiirarca I f iicei: Ce te-ar legat, bre, de copil? Stic ea de ce intirz ie. De cc7 Po ate irn i sp unct i ~i mid Au Ictc le socotcl ilc lor. Mo ltur i, cc socotcl i au? Is 0111, iaca, in toata Iirea si 111[1 inti'eIL. 'A icsit bOSC010dil1d, dar clrid s-a intors noaptea tir;,iu, nu mai z icca ni m ic. So,] suit t iicut pc cuptor, caci nu gasise bani S~l i mp r um u t c.

34
Gheorghe se intorcea pe la zori, ducind in spate cu j urnatatea de eolac ce-i mai r arnasese. Printre case, ici-colo, se ridicau virfuri de stoguri, iar un stog pus in gradina il face pe am rnai gospodar decit cste. Pe crengile de salcim crescute deasupra drurnului atirnau fire de griu rupte din car ute lc oamenilor, in mijloeul ograzilor stau carute in carcate eu haturile int inse pe o iste, alaturi zac furei ostenitc - ori cit at" fi raze scanul de gospodar, in vremea strinsului u ita s i eJ. In sf ir si t, se zarqte la cap atul ul ite i un acop er is de s ind r i la. Gheorghc se u it a lung, cauta macar aseman are de stog, dar afara de acoper is nu se vede nimiea. A trebui Sil traga U1; som n si sa se apuce de carat, Au strin s tirz iu, fara d insul - eel putin eu car atu l sa nu rarnin{l in urrna. In ograd{t s-a oprit pentru cit eva clipc - nu i it p l.icut ca au uitat sa dea car uta Ia umbra nueului. 0 sa sc usucc rotile si iar cad sincle. Cind ' a i~trat, marr~a-sa tocrriai ie se a din casa cea mare cu ochii urncz i - pc semne, i;;i faeca rugaeiunea. Ei, b uria d im ine ata! Dr agul mamei! Bine ca te vad odata venit! M-am gindit s i te-am visat de ci tev a ori - nu t i s-a infirnp lat nimica? Si hirt ie am vrut sa-t i tr irnit, daca n-a avut ci ne-rni s~riel Da-rn i ruptura ccea de tr ai sta, cit ti-o fi nasadi n umerii, bat-o pustia s-o bata. Iaca arnu s mama [i-a aj uta sa-t: tragi boeanii - mai intii te speli ori man inci, :;;i pe urm a i. .. Chcorghe a ascul tat suriz ind potopul ista de cuvinte, s-a asczat pc lai(ii ~,;i parca i-a treeut to at a oste nc ala. A ic s it sub n uc sa sc spc lc. Matusa Fr as ina ii tur na apa ;;i nu se rnai pu te a opri: ' - Da rn inz u l cela niei riu vrea sa se d uc a d u pii 6l1'u1;( ci n d vedc ta mina caii ;1:0SU-tau Petrea, \ii cum vine' 'de l a deal, iesc la poarta :;;i se dc, si scd.: ... Tc astc ap t a. Da lui Zinel i-au venit t re i me dali i, Pl' care lc e:ip:ltase To adcrc a lui - Dumnezeu s;l~l ink - \ii acci rn a i mar i i-a u tr irnis 0 h irt ie uncle tare 11 l auda pe Toadcre. Da Cl\ia-j ca n-ai v az ut ce avcm nOI in casal Gheorghe s-a m irat - ce poate ii nou la d ins ii in casa?
t raista

°

417

- Apoi, iaca, sp al a-te si m am a ri-a arata. Gheorghe a intrat in urma ci improspatat s i lnviorat de ceea cc sc chearna casa par inte asca. - Ia te uit a. Sub ogli.nda. era intinsa.o podoaba.?e servet cu sapte cuco are. Zburau si e!e p icz.is, ca taisu l UllUl f ier de plug, visleau incet, dar eu spor - ~l. sub a rip i le lor, undeva departe, abi a se ghlceau. deal u ri, satci p adu r i ;;1 o rnoara de vint, veruta nu se stre de unde. . ,. Gheorghe statea irnp ietr it in foata oace~tul servet r.. nea b ine minte ziua cee a de prtm~lvara~ ;;1 nU-;;1 ~a sarna cum aLI putut doua mini de fata, avind ac, ata ;;1 un server alb, sa trezeasca in inima lUI frumoasele ztle de inmugurire? . Ca sa-si ascunda tulburarea, a ZlS: - Sa ':;;tii ca-rni place ... $i dc undc l-ai luat! L-ai curnparat, pe semne? . - Ei, l-am cump ar at.; NI l-a cusut asa ... ~ad~u: a adaugat mat usa :;;i s-a uitat lung la Gheorgh~, incerc ind sa ghiceasca dupa Iata lui daca a t1lment cuviritu l ist a -: cuvinte noi ea nu folosea, terniridu-se ca nu le va rosti corect. - Si cine, ma rog, ti-a Iacut cadoul isla? - Rusanda. Apoi de frica sa 11-0 certe se amesteca In treburile altora, a por nit a ln s ira noutattie:.. . - A fost :;;i alal taieri, si ieri a fost, ~I a,ZI tre?ulC sa vie. De amu ce-arn mai vorbit - si rru s-a pltns,o sar,mana, si eu i-am spus ce rna doare. Si mi-a spus, mal .Cheorghit:l, cum ii verii, indata ~umaidecit sa te duci pc Ia dins i i... Se duce ea de la nor. ..
o

=.

0

dupa snopi."

Gheorghe a taiat bucata de pine si a prins a minc'l lini~tit, de parca nici nu auzea vorbeJe' ei. - 0i sa vezi ce bine ne-om aseza in casa asta _ eu is batrlna, ma scol dimineata si '{ae mincare va hrfinese pe amindoi - unul la scoala, altuI 1a deal; da Ia anul tc-i, duc,e ~i tu l~ S.oroca, pentru ca n-ai mai put ina carte deci! dmsa - pammtul l-orn da cind s-a face col hoz .., . Natu~a Frasina, pe semne, hoUirise totul in caput "I ~J IUJ Gheorghe nu-i raminea decit sa rnaninec hu n, .1 (raga un somn si desara sa trimiUi starostii. Pc ,', 11111", ea se a$iepta ca. asa 0 sa si f aca, si a ram as mint ... L1IlJ a v az ut cit Ghcorghe a azv ir lit patastile in caruUi si a Inhamat cai i. " , - Cum, nu te duci la Mihalache? Gheorghe n-a raspuns, Ii era oareeum sa se duca asa in z i de lueru. L-or ride oamerri]. Dar a hoUir)! r ,1 'St~ duce in Hirtoape, dupa snopi, pe drumul din vak-, \.1 S;I tre aca pe linga diris ii. Daca a fi pe arara - 01' ave a IllHOC, C~nd a vazut ~atU$a F:asina pe unde se duce Gheorghc Il1 H irtoape, a ortat $1 $I-a tacut in gind semnul erucii: "Deie Domnul sa fie intr-un ceas bun ... ". ' , • In ogr~da Ja baden Mihalache se primbJa un purcel, tmnd dou a el lantul cu taru~ la capat s i mirosindpamin!uJ -"cauta urll' sub pr ispa state a un ciubar as rn tors cu fundul In sus si mai mult nimka. "Am sa rnai trec 0 data.. Cind m-oi duce a doua oara
A

°

- Unde? . iud - Se duce la scoala, mai Gheor gb ita. ~I CI~1 s-a intoarce, are sa fie' de amu inv{l~~toare ola onol I~ sat. Matusa Fras ina a f5.cut 0 scurta pauza sa vada ce-~ spune Gheorghe, dar, vaz irid ca el tace, s-a porrut mal departe. .. _t ~ - Lasa lingura ceea, ca mama ti-a da una rna! ,cura a ... Si uite cum se fac toate pe lumea asta' Mama ~~I plll~e perna cea mare, ca. hodincsti mal b inc pe ~Insa. ~l cum se fac toate pe lumea asta, zrccarn CLI. La cite m-arn gindit, cia iaca nu mi-a treeut niciodata prtn cap C<l. oi avea nora i:nvatatoare.
413

Dar nu mai trebuia sa treaca, Ii indca ce va mai la vale sUtea pe marginea drumului Rusanda cu doua caldari pline :;;i-l a?tepta sa vie mai aproape, sa-i treaca dr umul ell plinul. Si dupa ce i I-a trecut, s-a apropiat de carLIta ~i s-a rezcmat eu LIn urnar de carimb, sa fie aproape de dinsut. Cind ai venit? Dimineata asta. ~i indataJa carat? Asa sintern noi, taranil ... Rusal;da a rosit, ' - Iaca, s i tu 'ai inceput sa ma ie i in ris. Dar dcge aba, dl ell m-am sculat azi cu noaptea in cap .., '[i-a spus mama? - Mi-a spus ea doua ceasuri la rind si n ici J1-avea de gind sa mintuie. Cind te duci? Mine? ' , . 0i asa intirzii. Trebuie sa ma pregatesc, Cum
419

crezi, face de dus? 0 fi ceva de capul meu acolo la scoala? Gheorghe St~l pe ginduri - vai, ce vremuri nemaipomenite! Acum mai nu demuit, in vajun de prirnavara, cind ara in Hirtoape, vede 0 copi l a venita sa semene mazare. I-a zis ca vrea sa fie si ea scoasa in lume. EI, rna rog, de ce sa nu-i fad un bi~e? Era atit de tiner ica, atit de frageda, incit a pufnit atunci cind Ichirnas se caznea sa cinte ceva in ruseste ~i el a trebuit sa plateasca scump risul cela al ei. Si-a zis ins a - las', am sa mi-o cresc si va fi a mea, dar iata ca un altcineva i-o ia inainte cu pretentia s-o creasca, La care Rusanda vine sa afle ce crede el: e bine, nu e bine ... Ce sa-ti spun?.. - De sara vii? - Cred d yin. Copila a mai vrut sa-l comunice ceva, dar ulicioara era ingusta si s-au adunat citev a carute, caci nu puteau trece - si asteptau. Bade~ V~sile, care astepta si el, a gas it de cuviinta, cind trecea Rusanda pe linga dinsul, sa-i dea un sfat. Sara, fetito, se fac lucrurile iestea ... Ii mai indemina. Daca el - adineaori a venit de la instructie. ~i n-ai putut rabda pin' desara? ' Zimbind, Rusanda a dat din cap ca n-a putut. - Ei, maiul ma-sii! ~i-a scarpinat lnversunat ceaf.i badea Vasile, gindind, pe semne, ca de ce nu-i el cu citiva ani mai tinar. ' Sara toata familia lui badea Mihalache vsede a in ogradii, llnga cuptoras. Venisera citeva vecine sa intrebe de n-a uitat Rusanda sa-si ia pantofii, fiindca la oras lumea urnbla si in zi de lucru incaltata. Au tacut deodata cind a aparut Gheorghe. Rusanda s-a sculat si i-a soptit: "Hai sa sedern undeva". Apoi a intrebat tare, ca sa auda toti: . - Ai vazut ce mere au crescut pe pornusorul cela dezbinat? . S-au asezat pe-o cararusa, in fundul livezii. Rusanda i-a scos palar ia, dar n-a indriizriit sa-l pieptene. - Mi s-a parut, azi dimineata, ca erai cam suparat. - De ce sa rna supar ... a spus Gheorghe cu jumatate de gura si s-a gindit ca nu mai rodeste mazarea in Hirtoapc. Degeaba incearca oamenii si 0 seamana din an 420

III

II

an. Nu-i priqte e i acolo. - ~tii, Gheorghe ... -- Spune, ce nu spu i". .. Rusarida a sop tit inghitind cuv inte le. -. Eu is a ta de multi! vreme, s i pori sa VOla.

rna

iei c ind ti-o '

laul

Gheorghe statea pe ginduri. Era tann nascut in zodia lara.mIol ;;1 VIsa sa ia in casatorie 0 fi ica de tar an dar Il1v~~taloare/ Peritr u cc~i trcbuie lui invatatoar~ la ~asa? 01 .L.um.17poll d t acc C(lSl1ICle cu ea -- tu cu p lugu:. , ...c ... "'1 "11 S' ... • rCl_onu . "I aca lacue u n ~)Oq care nu-ti place, cum ii sp ui? lntrc, urnp a ,:~parut 111 cap atul cararii lelea Catinca. Ac urn v in turi le bateau din alt{l parte s i preturile putcau II r id ica tc puti n, - 'I'll, cop i la, nu sta rnu l t la sfat. Stii cite ai pc capul
u

'

,

._~,sl_,a, se inte lcge, a, Iost. spus pentru Gheorghe. ~i ~;La h.lIs~1I1da a s~nt intepata, apo i a facu t-o pc n r i u ca :?I ca raspund ca In locu l lui Gheorghe: ,~ - Da cc-ti bati capul de mine? N-oi dov e d i? Ei si? Ca tot ell am sa rna scol mine rnai d im incc io ar.i ca 'sa Ie dovcdcsc pc to ate, nu mat a! .Dar is mici riop ti Ie in august si rele is mamclc la suflct c irid hot arasc e le ceva in mintea lor. - St i: ceva? Vi no la Soroca intr-o d urni n ic.i. Vii! - Poate am sa. v in ... Dar pentru dirisul hoUirise Rusanda: .. - Vii numaidecit. L(~ Cat inca ~i-a c.i ut ut de lucr u prin ourada si acurn; ~a_zilld ca <_;;h~or~;!Jc nu se grabe~le, s-a brczem;t de p~rtl\a ~I-I as tcp ta cind s-a ducc, Apoi, dupii ee s-au despart~t, a mal ustat 0 v re rne la poarta.. p in.i a v az ut ca ')~a dus 111lr>ldevar ~ ~tia c a cc pot draci i istia dt: Doij'1~!ri, ca 1111111alclntec~l '71 dr urnul - atit e de capLlI inr.J, A do ua ZI, ci n d Gheorghe se aprop ia de sat l, '11_ I' .. 1 C,arcatu, d in Valea Raz.csi lor au ics i! ;;i vcne au in inIlmpll1area ,lui 0 fctita ,,?i un om eu un geamantan aruncat pe uuicr i. Sc d ucc a Ru sarida. GhCOlgilC a op r it cai i la VI'CO zeee pas: . m.u ntc a Ior ~i-i astcpta. Mai ai rnu lt? l-a intreb at Rusanda, jar cc i doi oehi I aprJl, pc e"lre Gheorghe ii vcdca de sus, il rugau: vino. - Nu cru a r mult, dar mai am. ~i ochii c.ip r ii au clipit
u

I\_.(

L

f
"-'

I

A.

v

~.

421

de citeva on la rind, multum itr. Bad ea Mihalachc sta cu geamantanul in spate, as teptirid cind a mintui Rusanda de intrebat, dar vaz ind ca a termi nat ~i, tot m ai st a, l-a pus jos: j i greu, parca ar .fi" incarcat cu pietre... Secara? - Secara. i.
Bun Iucru,

Rusanda a s imti t 0 suf lare ' moale [a cot - s i s~a intors. Vasca se u ita Lirita 13 dinsa, fad a clipi. - Vasca? Oare rna: cunoaste? . . - Pe sen:ne, te cunoaste ... Nvavea nimica-la d insa, dar a v azut nistc bur uieni care s-au t in' coa~a ~ia inccput sa i· Ie descurce. -Pe uncle rni-ai imbl at, uri'tille7 M inzul tacea;.a~t,eptind -rabdator pjna. ja,tj:l" . descurca coama. . Pe sernne, il durea; hindea a mceput a~~i ciuli urechiles.Coama era de arnu descurcata, darv~1 tot sta locu lui, de parca 'nu-i venea sa creada ca s~a.u sfirslt toate pr intr-o asa nirnica. Rusanda a dus 0 r\1ina la timpla, si-a f~uturat-o sfios In serrm de rarnas bun. In schimb Gheorghe si-a scos palaria, a saltat-o de citeva or i de asupra capu lui. - Drum bun! A inghi~it In sec s i s-a_ cutrernurat In sinea lui, pentn~ ea atunei cirid ne desp artirn pe multa, pc toarte multa vreme, de st inul vine sa nc inf ioare, Lira a ne spune cum si de ce.

35
'eridon a auz it-o pr in sornn pe marna-sa ascutind cu de mar g inea strach ini s i s-a trez it. S-a trez.it, dar rn ai sta ell och ii inchisi - cauta sa af le din m iscar ile rnarne i sale in ce to ane era ea 10 z iua ceea. De-ar fi fost In toane bune, se mai putea de tras un pui de somn. Ie sind din bucatarie, rnatusa Marfa i-a dat rnite i un picior: - Mi te tot vir i In drum ... Dar n-a lovit-o tate, Iiindca nu s-a auzit sa se fi izbit mila de vreun perete, si Scr idon pornise sa se into area pe alta cind deodata a auz it 0. ser ie de spovedanij, dura care i-a p ie ri t somnul.
422

- Am rnai vazut copii si la alti oameni - da aceia macar glagollile lor, ascu'!ta de parinti{ii ~.tiUl cum sa I,' noarte cinste a, Da al me u intreaba-l cit trebuie sa-l I ()g'j pin' se apuca sa-i scr ie scr isoare lui taica-sau, ca, Ilh1 ro~, l-a crescut, ~i dad. n-ar fi ne-am prapadi cu 'I ... Trebuie sa-l doua z ile s-a apuca sa SOlie, ra de-ar fi dat Dumnezeu sa. am ~i eu oleaca de carte, llU l-as mai fi rugat pe idolul ista ... Scridon a deschis un ochi, asteptind continuarea ell C) pres irnt ire tr-ista. N-a avut de asteptat: Auz i, sa scr ii tu cinci scr isor i, ~i1tf~o 'saptamina. Cinei scr isor i! Sa~1 fi pus cineva cu' de-a srla, ca nu le scr ia nici in r~ptuJ capu lui. ,.Dar singu~ le-a scris. $i rna fPg, t_r.iJ-'pite---e1 'scr isor ile ieste a? Domnicai. Dvapoi "Vn:i/;ta stricr atl~a hirtie 'degeaba, dpd.cu i~11blu 0 j urnatate de prin isat, pln'b~sesc 0 f-Qaf.~ s:~~.j lr~nitem J t;)ta~Uiu?! ee, adica, nu ti~i indeminli sa-i spui asa ceea ce vre i sa-i spui? .~I ce-o rnai cocolesu at it a, d\ \i~a lua-o pe dinainte si dacaafi scris sa fie a ta, apoi a doua z i dupa nunta a astupa cahla cu tine .._"· Lui Scridon i-ar fi fost mai in dern ina dad era a u~a linga perna lui, prin care ar fi pu tut ies i afara. Dar nu era asernenea u.;;a ;;iSeridon in doua clipe s-a spalat, s-a irnbr acat si s-a dus sa inhame caii. Nu'manlnei nimica? EI descurca haturi le si tace. Auzi, mai S~ridoa~e, nu stai la masa? Mi-ajunge .., am rnincat de amu ... di, ch ior u le ' Estc un spion care urnbl a in urrna lui si Ie aOa pc toate. Nu dovedeste sa vie de la Oomnica p ina acasa, ca mama lui st ie tot' ce-au vorbi t. De la inccput pina la sf ir sit. Auzi, cinci scr isor i! Niei m a i mu lt, niei ma Lp uti n. Dad. ji spunca cineva din cei ce-au fost la Mile uti, pai, ii spunea patru, ca el numai patru a scr is. Cine putca sa stie ca pe-a ciricea el n-a dovedit s-o trimita~ii-a dat-e asara? Numai el ~i Oomnica. Sa-i fi spus oar e chrar DflID1nica? Nu-i ocbuna... Incctul cu incct ul, si-a venit In fire, dar a hotar it ca nu se lasa pilla nu pune gheara pe spion. Sa-i cad a numai in mini. j I face una cu pam intu l. ) La mar giriea satului 0 vede pe Ver un e a r e aernata corlatele pod ului, pe sernne, astepta pe Cine'IY3. Scridon 'se u ita inapoi - nu se vede nimeni venind In urrna lui.
,1\1

zi

423

La Raut te duci, mai Scridoane? Sa ziccrn ca la Raut. Da rna ici si pe mine cu caruta? Scridon a oprit caii. - Ei, hai, suie-teJ Sc ui ta unde ar aseza-o In fundul car ute i, ca sa, fie rnai b iric, dar Verunea se cuib are.a de acum Iln~i.I dirisul. _ Da-te ol e aca mai incolo. Flacau! s-a uitat-mirat la ea. _ Oa ce, nu ne ajunge loc? Ne ajunge-e! Nu mai si nt eu chiar asa ' grasa cum par. A~a-i ca par grasa! Scridon i-a facut loc si, cirid a s imti t alatur i sol du! ci moal c ~i cald, ~i-a zis In capul lui: Taci ca am pati t-o ... De amu are ce me l ita gura sat~lui - se deau, draga mea, al atur i ca doi hulubasi! ... Domnica im i scoate ochii ". Ma i Scridoane, citi ani ai tu? is batr in, fa Ve ru ne, IS batr in de am u. Da de ce nu dai pe la mine? Apoi ca la tine tot nacealnici vin ... Nu i-ai intrat unuia In voie, s i ai p ir lit-o. Inf unda lumea cu tine. Si tu te temi de d insi i! Ha-ha-ha' a nap adi t-o deodata ris u l, da Verunea, cind ride, cade jos daca nu sc prindc la v rcme de urnar ul vecinului. Scridon se uita pr imprcj ur de nu i-a viiz ut nimeni si sc glndea ce dracu sa-i fi spus el asa hazliu, ca moare fata de ris? "Trcbuie sa intorc yorba la ceva ser ios. .. Cind au coborit In vale, un baietcl pastea capra pe marginea drumului s i se uita la diris ii. Ci nd l-a vazut Scridon ca-i In sleapca noua, i s-a facut inima cit un purice: "Trofima~' De arnu aista te asaz a la Domnica ... ". _ Si chiar ce mai faci tu, mai Scridoanc, ca dcrnult nu nc-am viizut? ' _ Ce sa fact Pacat u icsc cind am cu cine, cind n-arn cu cine, IS b a iat bun ... - CU-lIll1? Ha-ha.. Scridon a scap at h:i\Llrilc. S-a ridicat ind ata sa le prinda s i Ver u nca, nc av irid de cc sa se sprijine, ~i-a oprit veselia. _ Bade Scr idoane, da ell desara ... a inceput Trof imas sii spuna ceva, Ins;i ~i-a d at sarna ca-i barb at, ;;i
424

nu-i pc lume lucru mai ur it decit cind un barbat tr adeaz a un al t barbat. Da uncle .te- duci mata? - La Raut, mai Trof irn as. Pe urm a a dat in cai ;;i ri-a mai slobozit haturi le p ina n-au aj uns In alta vale. Da fara ;;aga, mai Scridoane. Cind vii la mine? Ce sa irrrbl u degeaba i' Da tu cc vrei, plata? Nu ca plata, dar, del Ei, SPUl1.C, Sa rna iubesti macar. Ce dracu! !"ici a. a~ucat-o p~ Verunea un r is, de nu-i ajungea u~1arul lUI SC:I~on sa sc sopn) me - a aj uns pin a la glt. ~I, cu toatc ca Scndon a tacut drumul cit mai r arnasese Verunea si-a facut si ngura haz de citeva ori. ' o Cind, in sfir s it, Scridon a ajuns la parnintul lor ~i a v azut-o pe Verunea cobor ita, s i-a facut crucc C it s( .lJl.1I "Oaca s-a ruga s-o mai iau 0 data cu car utu, IS pi('ldlill" A cirnit pc miristea lor, a nurnar at do ua tldl" 1"III.t tate, cit pulca lua - s i a intors caii. li vcrica alii l\1('U s~ngur, dar s-a dcp ri ns - m ai inti i r~i arunca snopii In caruta, pc urrna sc suia sa-i aseze. "Oomnica irni face 0 nunta ... Trof imas i-a pov cst i pe larg, asa cum poate cl.,;" Dupa care s-a cobor it sa v ada cum a a~(.'z.1I :-;""1111, si-a scos 0 tapu;;a de sub unghie ... "Piicat ca-i proasta Veru nea asta. A doua Zl I,' ~llc tot satul. .. "

36
A arnu rgi t de-a binclea. Caii urnbla 11 II uiai la pas, ~i carutasul, f acindu-i altuia drum, ia b inc sarna S3. nu-l anine cclalalt cu osia. Babcle, pe care le-a prins intunericul jos In odaie, aprind lumina sa v ad a cum sa urce pe cuptor, cop ii i stau gramajoara de [rica tiganilor ce au intrat adincaori 111 sat cu sacul in spate s i Ii string pc stre ngar ii care nu-s cuminti. Curnpana obos ita cauta cu ciocul ei lung gura fintin ii, p ina 0 gase~le s i adoarme dusa. Porti lc rarnin deschise peste noaple ~i de-a lungul gardului vine un vitel ratacit de mama-sa, intra in fiecare ograda s i se ui la lung daca nu cumva a ajuns acasa,
27
I Prtl~,i, vul I

425

Satul amutestc. Numai P" lei oropsif ii tot poart.i ne vorle pc d ru muri. Badea Vasile grabe~te sprc f ie rar i« eu 0 roat a st ric ata in spate, 0 femeie cauta pe margiru-a dr umu lui fringhia p ier dut a de cir lan i, si mat us a Chit a St' duct' spre sov ie tu l sat.esc cu o cr eanga ve~teda de mal Bate drumul .;;i Scridon. Merge gdibit, pe de-a drep tul, pI in gradini, ca nu curnv a sa se cu lce badca Zincl pi na a;unge ei. l i obosit. l l frig palmele de [urea ~i c ind ia batista in m in a, n-o sirntc de loc: il ust ur a ochii de colb :;;i pe irunte are un cere ros u, Ia sat de marginca pa lariei. l-i cain sorn n ;;i c ar arc a i se clatina sub picioare ca 0 punte subtire din scinduri de brad. ,,1 i spun doua vorbe ;;i am p lecat. M a crezi - bine, nu rna c rez i - noapte bu n a." Badea Zi ne l se de pc pr ispa cu 0 caldare de apa alaturi si cu cana in mina. . Ce set e am mai tras cu azi br-r-c! Credeam ea beau 0 fintina intreaga. Ce nu sez i? De cirid a dimas Uira Toadere, ii p lacea sa stea de vorb a cu Scridon. Numai cu dinsul ;;i eu Trot irnas discuta mai pc largo Ai carat mult? Zcce c la i. Este de ce va? Sp ic cste, da ce-i in spic, .. j i goJ sp icul, rna: baiete. N-a plouat. A mai ump lut 0 can a si, dupa cc-a baut-o, a strigat, uit indu-se tinta inaintca lui: Auzi, ma i temcic ' Oa undc-i Dornuica? - S-a du s I1U s tiu unde ... ~i badca Ziriel i-a spus lui Scridon, de parea acela n-ar fi auzit nimica: - S-a dus nu st iu unde. Arnus vine. Alaturi la vec ini se auzea cincva riz ind. Badca Zinel a ascu ltat Incor dat citeva clipe cu urechea intoarsa in parka ceca, pe UI'l11;is-a scu lat far~t a lasa cana din rnina si a Llcul c itiv a pasi spre vccin i: r.. nt~JllniC:\' Ri ul a amuti t. $i peste citcva cl ipe: Ce-i? l a v ino ac asa. Ccsa f{ll7 Te asteapt a un baict. 4JG

Si, . soeotind ea lucrurile is eum nu se poate mai Ilupezl, s-a ascz at ,!upoi pe pr ispa, Dar Scr idon a pri ns ttl urechea ace lasi [IS, care nu s-a mutat ell niei 0 schioapa din loe. . "Trofima~ rn-a spus. - Da in spie II numat samin~a, rna i Scridoane ... La IIIU!ti nici sarninta nu-i! 0 sa tr acern risnita iarria asta ~ll mvai disn;tat 0 vreme despre spie _:_s i Seridof~ vaz in d ca nu mai vine nici 0 Domrnca s··a ridicat s'i por~easca spre casa. S-a supar at - s-a s'uparat. Cc $,::i raci A:;;a-t cu dragostea. Dar ci nd intinde mina s a-s i lit paLlria, apareyi Domnica. Merge ineet, de parca nu merge, cr se joaca de-a mersul. -- Ce m-ai chernat? Badea Zine l nu pricepea ee-l intreaba fiiea. Pe urrna a i~~eles. S-a uitat priinpre j ur, a varsat caldarea p lina in rata casei . la fugi la fintina. Nurnai iute! A ramas tacut, eu eana in miria, infuriat si pc spice, ~i pe (ata. Cind Oomnica a aparut cu dldare~ i-a spus: Pune-o in casa, ' Apoi s-a ridicat oftind, s-a uitat in sus de nu-i v reu n nom s i s-a dus in urma cal dari i. Domnica statea in prag, cu mina pe clarnpa, ca sa-i fie mai usor sa inch ida usa. Ce stai acolo? a intrebat-o Scridon. - Da unde vrei sa stau? - Vino incoace, si a batut cu palma alatur i pe prispa. Oomnica a cl atiriat de citeva ori usa - N -orn mai iric ape chian toate li~g'a tine. - Iaca, vezi, niei nu stii inca nimie dar ti-a sarit tandara. Vino. . , . - Nu Yin. - Ei, daca-i a;;a ... S-a seulat, ~i-a scuturat fundul pantalonilor. A gasit un loc rupt pe genunchi, a netezit ruptura, sa nu se fad. mai mare. - Sanatate, - Mergi sanatos, Dar sUi cu Iata in a lb it a s i ii nurnara fieeare pas. Cind a vaz ut ca nu gl urneste, s-a pornit ince tisor in urma lui. S-a oprit pe marginea drurnului si au iuceput a vorbi, de parca s-au intilnit adineaori.
427

\

~i c c t i-a spus Trot irnas ' I Mi-a SI'LlS el muite ... q,\ cu m a rost? Eil viid l a pod. Ma oprc st c: "la-ma lJlna la Raut", - Fata te-a r ugat "! _ Cit nu m-arn Jus s-o iau cu diruta de acasa.. Zic b mc, Ii Iac Ioc in fundul dru\_\.:i, elM ca sc suic al aturi: "Om incap e ". - Chi ar asa a z is? - Ad ica ce intcres as av ea ell s{t te arnag c sc ' Dornnica a rupt citcva frUJEC ,;i in do ua clipe n-au mai fost frunze. Si ce-ati v orb it ' Nurnai sii-rni spui tot u ll ~i dupa e~ Scridon i-a po vc stit totul - de l a pod. ~i p ina lit Raut, - Domniea a str in s d o i p um ru s o ri ;;1 I:a ciocnit unul de altul. _ Ai v az ut? Domn isoara ' Dvapoi las ii cZt d au c u ochii cu di nsa ' Seridon 11-0 apiua. Pc d in s u l II inte rc seaz a m ai m ult c he s ti i lc persorialc. - S-atunei dar cum ramlrie? DOJ~niea n u i-a raspun s. S-it uitat int r-o p ar tc s i In alta, de nu vine nimeni, s-a dill cu cit iva p:l~i invapo~ in umbra porn u lui. La umbra IlU se vod c daca tc s ar ut; ori sL\i numai <I,;a cu biii atu l de Yorba.

°

Gheorghe, Rusanda, a?" "Lasa-ma In pace. Eu tradup a mintea mea ... ~i daca vrei sa stii ... " "Di, ne· ,dllubtile, ca nu iesti chior l!" Aici Scr idon a cas cat, de i-a trosnit un osi sor in '!!IJpla si tot asa cum era, cu ochii inchisi, i;;i continua
111.11 1,",\

.( uunul,
\dtl

Iar matusa Mafta, zimb ind, s-a suit in apoi la culcuei. Avea dcstul a vreme p ina dim ineata sa descurce nltcmul ista de cuvinte si sa vada ce-i facuse bai atul
iua trecuta,

37 De abia dupa inti ia dictate, dnd s-a dovedit ca a liicut mult mai putirie gres e li decit altii, Rusanda a inl cput a crede ca, te pornenesti, 0 sa aj unga s i ea Inviitatoare. N-a fulgerat-o nici un fior de bucurie, ba dimpotriva chiar. A apucat-o jeJea, cine st ie dupa ce - poate dupa br induse le care rasareau primavara in gradina lor, poate dupa Dornnica, ce ii spunea ca nu poate adorrni sara, daca in ziua ceea n-a vazut-o, poate dup a p as ii domoli ~i apasati, dupa zvicnetul cela dulce de in irna, cind ii auzea tot mai aproape, tot mai aproape ... Din pacate, Rusanda nu era 0 fet ita dill cele tinerele care plead la invatatura inainte de a fi auzit cum soplese nuearii in miez de noapte, s i nu trebuie sa schimbe f usul pe toc, si nu au de uitat cum se deschid atitea usi in satul lor. Rusanda dovedise sa invete cele mai frumoase cinIeee la dins a In sat, aici si-a urzit intilul laicer si irnpreuria l u dinsul ~i-a urzit viata pe multi ani inainte. In sfirsit, s-a dezvatat a-i zice "bade" tot unui flacau de aici din sat. Dar parca depindea ceva de dinsa? A fost de aj uns s:i faca primul pas si mai apoi totul a pornit la vale. Badea Mihalache, avind obiceiul de-a scapa cite-o mtepatura la adresa sefilor din sovietul satesc, cum s-a pornenit dare fiica invatatoare, lauda de dimine ata plna sara cirrnuirea satului. Lelea Catinca, irrdata ce i s-a mtors fiica, a prins a umbla in virful degetelor si inl hidea eu multa grija usile in urma ei, crez ind, pe semne, l ii llnistea e pinea cea de toate zilele a irrvatatoru l ui. Cautind ceva prin casa cea mare, Rusanda a dat de 0
429

jVLttu:;;a Matta atipisc o lcaca, dar s-a trcz it Indat;i cind l-a au z i t pc Scridon vcnind. Ur marca d u pa zgomotc .curn a inc u i at cl u s a, undc :;;i-a zv ir l it hairiel c. Ab ia a dovedit Scr idon S~l puie cap ul pe perria, ca a s i adormit. Vr~o j u m iit at c de ccas su f la incct s i adi nc. ~poi, ,~incl a scirPi l patul ;;i s-a auz it un rei de g~amal, JllatAu~<.L Mafta s-a coborit r cpcj or jus ~i s-a op r it al atur: cu m in i lc cruce Ia p icpt. Scri don :;;cliea pC' pal, cu ochii in ch is i - si de la gl'alllJt a t rccut la vorbirc d ncc tii: __ F<l Dornn icii... i\uzi, Dornn ica ... Trec ell eu caruta :;;-0 "<let pc po d. "LI-Il1{t". Zie: "Sui." TIl 11U te sup ara, m ai inti i aculta P111:l let cap~lt.. Dr! Caliciiorl "Cum sa Yin, fa V~rune, la tine 1ll1blil nacealnici I" - "Mai T'rof irnas, am sa-ti rup urcch i!c ... S-o tii mi n lc ... « On? am "dpat de d insa ... Domll~e~l, ~111 p au t-o ,1,101 cu ~cnso ri lc ... Da ai tai IlU sc su para emd V1ll7 "I e-a 1cpadat,

n~\...

v

421:1

roc h ita a ci - 0 rochita albastrie, vechisoara in Cdlt puscsc ca atunci maza~ea. Era numai bucate le - 0 d. scususc cincva, A iesit ca vintul si a inceput s-o caul. pe Idea Catinca. N-o putea gasi nicaicri - pe urrna a vazut ca nu-s c al dari le la locul lor ~i s-a repezit spre fint ina, - Mama ... mata mi-ai descusut rochita '! LeJea Catinca a pus caldar ile jos: ., Eu. Cine altu! Dvapoi cit era rochia in care eu ... E! Yorba sa fie! Cit sa imbli tu in rochia cec.r' Uncle s-a vazut! N-a spus d. unde s-a v az ut sa umble 0 invatatoanIII asa rochi e, dar Rusanda a inte les-o. ~i cum ar mal fi vrut ea sa cease rochia ceea inapoi - un ceas intrcj] a sezut c,u clinurile In br ate, pusese ch iar si ata in ac, dar simlea d eel mai mare croitor din lume n-ar fi fost in stare's-o coase intocmai asa cum a fost. Sara ve n ise ra niste veci~e pe care ve snic .le usc" grija satu lui. S-au asezat la verba si matusa Artina a spus eeva (Rusanda nici n-a auzit ce-a spus), apoi indata s-a batut cu palma peste gura: Nici nu luasem sarna ca Iata matale ii aici ... :5i dad. iesca af ara, trecatori i I~i conteneau pasii drept po ar ta lor, pard vr ind s-o vada ce 0 fi av in d asa grozav Ie tita asta de-au nus-o inv atatoare si daca intra in casa, leI'ea Catinca indataii punea un 's~aunel, ca s; nu ostcrieasca st.in d in picioare. ~i a umblat ea toata z iua, cautindu-si locul cela unde n-ar mai fi -fost pe ntru nimcuca straina. Dar nu-l gasea, ;;i cind nu-ti ga.sqll 10CllJ, 1111 t e poti gasi pe tine ins uti, iar cirid nu te rna' poti regasi pe tine, nirn ic nu te mai poate bucura ... Ca ~i inainte, il astepta pe Gheorghe, ca ~i inainte mama ci i:;;i Licea treaba la 0 vee ina ca sii-i lase srngur], ca ~i rnai iriai ntc cauta el s-o pr irida toata s i sc amar« cind vcdea ca s-a ales numai cu mina ei. Nu mai avc.i insii lM!/, j oaca ceca a lor. Ca s i mai inaintc ea i:;;i lipca obrazul de umarul-Iui, dar in locuJ dragostei saJega,')ca postavuJ haine i, erau multe rinduri de postav p ina la cccacc se nume a Gheorghe

l ntr-o sara s-a culcat rna i devreme cu gind sa se ,Ioale mat de dirn ine.ata :;;i sa repete ni ste le ct ii 11111 use la scoa la pedagogid pr in c~respondenta .. Dupa II (lbi~nuinta veche, pe j urnat ate trez itii, asculta, caut ind ,( ghiceasca dupa clocotul oalelor, dup.i numarul ca111\clor ce tree pe drum, dupa glasuri care se trezesc r u mult mai ti rz iu dupa ce se trezesc oarnen ii - se stdi dill" sa ghiceasca pi na unde s-o fi rid icat so are le. Dar 1'1.1 l in is te. Au trecut citeva car u te ~i iar ii l in ist e. Ciud ,I vazut ca I1U ma i poate ado rrni, s-a ridicat intr -un cot, .1 z<Lr,i,t0 raz a de lumina, care se pre lirige a pe llngii pr i\,.IZ. ~-a uu at mal b ine: fcrestrele erau astup ate cu doua '"dinei negre - de u nde s~l. fi luat mama e i ob ice iu l sa .istupe rerestre.le! Soarele 'era destul de sus si linda cuplura~ se auze a cum vorbesc in soapta iele~ Catinca ~i III badea Mihalache. Porcul avusese praznic in dimine ata . cca - statea inti ns l a umbra s i afta din greu. Pe sernrie, I au hran it pe la miezul nop ti i, ca sa nu cov itaie di m it--

ue ata.

'

In st raveche a rncscr ie a ace stu i rrearn, rne ser ic legata de coarnclc plugului, a rasarit 0 sarn int a hot ar it a sa-s i (i~tigc plne~ ,:U m iritea, cu cuget ul, s i ce i doi p ar in t i pi. r cau gala sa inf runte tot u l, pentru a aj uta odrasla lor pc ace asta cale sf inta, Dup a rn ii de ani de int urie.cirne, st rafuridur ile acestui parn int r azbateau spre lumina s i ce ruserrmatate aveau in lupta aceasta mare, secu lara, cele r ltev a nirn icur i care poate ca si avuse se ra loc intre 0 (ata :;;i lin baiat"! 38 Is doua saptamini de cind Tr of imas nu-si rnai rupe (~lIna~de sub tio ara, doua saptam ini de ci nd i;;i roade pit ioare le cu ruste pietricele si, dac it nu vine repede iar na, I) sa le faca destul de curate; doua sap tarnini de ci'nd lilt cura~a buzunarele, zvirlind ce are de prisos intr-Inse le •i nu le mai poate dcserta od ata. Se g{lte;;te de scoala. T'incusorul lor urnb la prin og1,lda, fitiie din co ada s i se mira ca nu mai arc n iruic legat de din s a. Badea Zine!, cin d inh arna cai i, nu rnai cauta
431

4.30

biciusca prin buru ieni, da s i-o 1<1 ue uncc a p us-o, it'l, I Cat inca dcmu lt nu mai r upe albi tur i, ca sa-i lege lui 'I'll. f irnas c in d lin de get, cind un cot. Trot i m as se duce la scoal a. ji raJ1las~se nurnai 0 ~i ~i Trofimas.avea de gind dllJ'l am i az a sa se suie In pod s i sa caute un pieptene vel III ca sa n-o ma i ro age pe Domniea. Dar sc porncncste dv. data ea t ata-sau se intoarce din sat CLl 0 pcrcche de [0.11 fece lungi. Mai int ii le-a ascutit cu un ac tiganesc ~i I' urm.i l-a chemat pe Trof imas in casa. Ia-t i un sc a u n si sezi. Cu spatclc incoacc, la fereasu.i Vrci sa rna tunzi ? Nu ca, sa zicem, vreau nurnaidccit, dar nu te-oi primi Ia sco a la cu chica ast a ... Si s-a a scz at pc lai ta, c hipur i lc, sa spuic insusi Tro t im as - sc t u nd c cl, nu sc tunde. Trof im as ofteaz a, SI a~a:z~i pc sciiu nc l, u it irid u-sc eu m u l t jind la us a intr edcs chi sii, Citava vrerne a stat t.icu t, lnch iz ind ochii str in., dup.i Ii ccarc roritait u ra de Ioa rf ccc. Pc urm a ri-a m.u putul rabd a: Ma ch i sca. Cine tc ch isca? Apoi, asta, ~hica",. Chica, dar nu cu! Rab da si l u o lcaca. 'I'rofi ma« a m ai str in s de citc~a sutc de ori din oehi .;;i c in d b ad ca Zi nel, of t in d pre! LIng, si-a ludrcptat sale le, fi indca nu mai putc a sta m-u ltu v rcrnc ap lccat, Trof i mas a inccput a-s i p ipai capul, cercctind cum s ta u lucru rile. Da poate ... mine di m ine at.i sii rui n tu i rn? Mille t reb u ic sa te duci la scoal a .. Ai uitat? A ui tat? Cum sa u ite ? is d o ua saptarn in i de dnd i-a cusut mama-sa 0 minune de traistuta ell dungi albastr« ~ilol de vrco dOU{1 saptiim in: Do muica i-a ad u s un caict st injc ni u ~i \111 c(lpiit de ere ion. Tr of i ma s le-a asczat pi to at« in lr;iislu\;i ~i 111 Iiccarc cii1llincatii V(,IW(l sa vada de nu cumv a s-au virit soar cc ii sa-i ince ap.i cai c tu l iriain tea lui. In sf irs it, badra Zi ncl S-Cl indrcp t at dill ~;tlc, a spu: cu oarecare indo ia la: "Illli pare cii-i g;_tta". Trofirnas a zv ir lit fusta vee he pc care i-o pri nscsc JIl j urul gitu

lui s i a inccp ut a rastUllla casa, caut ind og linda. Dcodata a auz it risete in casa cea mare - venisera lIi,~te. fetc. la Don:lIli~a, :;li-a dat s arn a d nu m ai gasqte "I aZI rue: 0 ogl inda. A tr as sl c apca peste urechi si a ,',lnt peste gard la le lea Ioana. Paraschita, 0 fet it a de vrco cinci ani, se dca sub un mar ~i sc iuta in sus rid'icind din c irid In cind m ina ;;i inccr cirid cam cit ii m ai t~ebuie sa . reasc i..Trofirn as s-a uitat dacii nu-i vede nimeni, "poi i-a s m u ls s lcapca din cap. Paraschit.i, ia uite la mille. Nu cur ge singe? - Nu eurge. - Uita-tc binc. Parasc hi t a S-<l pri mb lat de citcva on In jurul lui, cu uiini!c la spate, dar par er ca nu si-a sehimbat-o. - Par asc hitii, da-s (ru mos a~a tuns? Para.:'cili\a s-a r asucit intr-un cal ci i ~i i-a intor s Spil tc1e. 0 intreba lucruri pr e a delicate. Tot usi, dup.i II VI "/III'
I-a so pt it:

-

Frumo-os.;

Jar

Sii-p rup n iste mere?

Indata cum s-a schimbat tema, Par aschita s-a iritor s CLi filla la dinsul. Rupc-rn i. 'I'rof im as i-a rupt doua mere pc care si le-a ales Paraschita sin~ura, iar cite si-a rupt lui, nu m ai st ie , fiiridca le v ira in sin fara a le numara. Multc a mai iridur at Trofimas In z iua ceca in schimb s~ra, ~ind s-a cul cat ~i as tcpta s'a sting;l DOIll~ica larnpa, ~ht LIeu!. ~ socoteala ~J., a rarnas trasnit. Dcasupr a hor11L11LlI a apar u t dco data capusorul lui: Auz], Domn ica? Cc? lese cit eu am de dormit n urnai sara asia. Mine _ lit ~co;tl{t. St ai, stai ... Ia intoarce-tc cu par tea ccalalta la mine. Capu l lui Tro Iimas a dispiir ut, pard. l-ar fi suf lat • incv a dvc aro lo . Dar viiz in d ca Domnica sc rnai pr imb la pr i n c asa, I-a pus In vcdcre: . Fa DOlill1ie~i, sit n u-t i dc ie in gind sa mil trczes ti. ]'vEl )eIUll'SC Ia tc i. ~i, inch ipu indu-s i cum a in lernn it Domnica de fridi, a doar mo. A doua zi d irn in eata - nu-i tr aista, A d ispar ut eu tot
v

432

433

cu crcion si ell caret. In do ua cl ipe Trof irnas a foxt pe sub toate laitc le, a caut at-o prin cotrut a $[ era ga!.1 sa se suie in pod, cind a strlgat Dornn ica din casa: Este' Uncle era? La Tr ofirnas sub perna. Tu ai pu s-o ? Trof rrnax h abar n-arc cum de-a nimerit ca acolo. Marna. ia uite l a di nsul! Uride te-al Irnp l ut de colbl [\1;l scutur pe drum, si s-a aprop iat de U!?a, dar pin{t it deschis-o, Domnica l-a "i periaL Trofi~la~ s i-a virit totusi mi ni le in buzuriare, ca sa nu ! Ie pene Dornnica din grqeaLi .. Am sa int itzi i! - Cine ti-i de v ina ' Si cirid ~-a viiz ut od ata scap at, a luat-o la fuga spre SCO<~Ll, de i se ti d icase tr a istuta la spate s i p l ut ea pr.in aer undeva 'in urrna lui. A intrat In coridor ul sco li i ~i a desehis int iia ll';;:' care i s-a nirner it. Zeci de capete s-au inters spre dirisu l, s i cind a vazut Trof irnas picioarele lor lung i, ee ab ia 'inc.ipcau sub b arici, s i-a z is: "Ai;;tia IS mario Poi: s1l mil bata..;". n r pc care T'rof s-a intcres at : CC ne s p ui? Ni'cii. Hm. Oa din ec clasii esti? Ell ,UTI venit asa ... fara clasa. Cincva a pufnit. Inviitatoru! a ciocanit de citc va ori ell ucionul in. m asa, s i cind s-a f acut lini ste, i-a spus, ret iniridu-s i z.irnb e t u.l: . _ Atu'nci intra a l.it uri. Aeolo-s cei 'Ulra clasa.; Oat' de data asta Triof irn as era om paiit - a cr apat incet isor Lisa, s-a uitat citcva ci ipe s i a intr at z.imbind. Ce r!'zi? J-a intreb at Ru sarida. - Ba nu rid. Mata e sti inv.itatoarea? - Ell. $i-a seos trai sta, sle apca s i s-a uitat la eei din banci, Da unde S:l sed? Ind. IJ. Soroea Rusanda i-a <des lui Tr of irn as un loc potrivit, locul cc statea acum gol s i-I astep ta. Aco!o sezuse p ina nu demult 'irisas i invaiatoarea.. . .
1 v.itato ul, im as nu-l viizu sc la incep ut,

- Ui-te aici, Trofima s vede sub band. un le at - pentru ce sa fie pus ..:1 oare? Se u it a pe j os printre biinci - ce fac cei~a]li, eu le atul? Unul mai lung i:;;i sprijinea picioareJe intr-insul. Trof imas le int in de le spr ij ina si el - bun lucru. Da pentru n;ini nu-i nirnica? Rusanda, imbuj orata, statca linga fer eastr a intre band, acol o unde a prins-o inti iul ci scolar cin d a intrat. Ori. da apucat-o frigu!, or i cine' stie de ce, dar i s-a opr rt undeva un fior in piept vocea, vai, frumoasa ei voce se intretaia dupa fie c e Ii parea d totul c 0 glurna, ca cop iii istia au un adevarat lnvatator, ce a ie sit pe 0 clipa ;;i a !itsat-ope dinsa ca sa nu-si fad. de cap pina vine el. ' Se uita pr in Iereastra afara la drum. Mult ar mai f i vrut sa int irzie macar vreunul, dar se asez ase de ileum 0 Iiriiste adinca :;;i micutri se uitau tinta' la din sa, "Doamne, s-a gindit Rusanda, seamana cu pu ii ce i-a scos m ai nu demult matusa Frasina in sitii afar a. Sint :;;i ei fragezi, curati, ginga:;;i, iti vine sa te joci ell dirisi i :;;i cum sa-i irweti atunci carte!" A intrat Pinzaru. Uite, i-a lua eatalogul si a incepe el lectia, Ii era nccaz ca. all facut eli dinsa 0 gluma atit de amara, In schirnb se bucura, acus s-a duce acasa, tot Intr-o fuga s-a duce! A lepada hainele ieste a curate, si-a lua seeera in spate 9i deodata i-~ ras ar it de printre banci un drop larg cu cer se nin, un m inz zbur dirid 111 lungul pamintur ilor, 0 maz a re coapra, nurnai buna. de str ins ... "ee sta el-In prag?" . Se ponte? Dc ce 11U... ~i s-a dat la 0 parte - de incep ut ea inca 11-a in1 , .

ceput nirruca.

Am ncvoie
Poft im,

de

0

bucat ica de creta.

Irni datI

voie?

pc ,,](\11 ...

Pinzaru cu creta in min.i pornise spre usa, dar deod a t ii s-a oprit. A intrcbat III soapta: . MaL .. AeeJa de sub banca ... ec faei acclo? ~ Manil1ci:'l, l-a p irit cineva. l n Val ea Razesilor se intirnpl a sa se .?i pirasca un ul Irate, piriea.
435

-- Manlnd?' Ascunde, Mihailovna !?i am patit-o!

Ne vede Rusarida

434

~i a ic s it rcpede, in vir tul picioarelor, de parca ~l el rn incasc ad incaor i sub banca. "Vrasazica, Rusanda Mihailovna " - Lele Rusanda ... Mih ailovna aista iar manirica ... Rusarid a s-a uitat la cap so rul lui tuns - ce mai flacau o sa fie Trofirnas aista, d aca de pe acurn sco ate fetele din incurciiturii. S-a por nit printre banci, la f ata locului. Flaminz ila, un baietel negru ca un african, pe care cu 0 caldare de apa s i 0 bucat ica de sapun pute ai sa-l f aci iriapo i european, sedca inteperrit cu gura ati t de pl in a, ca nu-i aj ungea buza la buza, ~i se u ita \inUi la Ru sarida, asteptind pedeapsa. - Vrasaz ica, copii, voi de azi sinteti scol ari ... Ce trebuie sa faca un scol ar? Scol aru 1, mai intii de to ate, trebuie sa vie in f iecare zi la sco a l.i. Da cine-mi spune dintre voi .: avem noi scoala in satul nostru ori n-avem? Cine st ic r id ica m'in a uite asa. Rid ica mina fetita ce umbl asc toata iar na la pod impr euna cu Trofim'a~./ Are doi ochisori alb astri s i e irnbrobodit.a sub b arb ie ca 0 babuta, Cum te che arna? Veruta. Asa rna cheama. ~i cc z ici, Veruta, avern noi scoala in sat? D-apu st iut ca avern. Drept. Nurnai cit trcbuie sa te sco!i in picioare cind raspunzl. - D-apu ca eLI is in p icioare. Rusanda !;>i-a muscat un colt de buz a ca sa nu zirnbcasca .. - Atunci asaza-te. Veruta s-a uitat sub band, cercetind ceva, s-a Invirtit de' citeva ori imprejur, si oc hi sorii ei iar au ap arut peste margirie a b ancii. -- Daca nu rna pot sui ... Aici ii tare nal t. .. Rusanda s-a uitat cine sede m ai aproape de dlnsa, - Mai Trof imas. Tu de ce n-o aj uti? Trofirnas a iesit indata de la locul lui, a luat-o in brate. "Ii g~ea", i-a spus el nu se stie cui ~i iridata i-a dat drumul inapoi jos. - Nu rna acuprinde de git, ca rna gidila. _ Vrasaz ica scol arul trebuie sa vie in fiecare zi la scoala, Ce tr~b~ie sa tie rninte fie care scol ar?
436

toatc.

Mergea printre banci si povestea to at.i lectia pe care cornpus-o venind de la Soroca acasa, Numai ca de .l.u a ast a icsca p arca ma i bine ... Cine! a sfir s it ultima le ct ic ~i scol ar ii sc inQhesuiau III cor i dor, gr~lbindu-se spre cas a, Rusanda a hot ir it sa s,' d"u ca s I e a LIn:;; -u d s i1. 1-' cr a 1" rc a d e • i ,. .: ' 1 r lnvatatorll care Illa;a v~emea vorbesc num ai d: sco.a l.i, ~i cin'd porne~te l.IIIUI vorba, I o r' rce-ar pov e s t i ,... iriccpc a sa: 0, _ " .i . . c. C VI elTIu II ~Inc, cra rn it Ias, i la ','~ scon la nor ma l.i ., D' ell t.re bu i SOL: c , ",.... ula lase cltalogul. A deschis usa Ji, sprc marca ei bucuri~< 111 canceianc era num ai Pinz ar u. ' La m ai m ult ~i la rn ai mare, so ro ! Cum ad ica? Tc-ai descurcat bine. Fr urnos. De undc ~tiW Tara, drag~i Ru san da Mihailovna, tara lc st ie pe
d
A

"v

,•

,,1

Ru s an.Ja gruzav .u Ii vrut sa mai aud a cev a despre lcct ia ci. Dar sc tcrnc a cii are s-o 1, rauo e. D e I aud at inS{l avea de arn u cine s-o Ia udc. Un J ucr u ii rnai ram irrc a ca sit duca la bun sfir s it in z i ua ceca de to a mn.i - drurnul spre casa. Drum'ul d im ineat.i de acasa p i nii la sco ala, greu I-a m ai Lieut... hecan~ consatean ce i se int imp la in calc se uita lunu l~' din~a, .de p arca nu 0 m a i cu no s te a. Cind cobora p~ Illlga !ll1tllla lui Irofte, a intilnit-o pe Domnica - in tr-o hluZl\Cl veche, cu sccer a in spate, se d uce a l a deal. Nu 1-a spus n im ic, dar ii p area cit si seccra s i b l uz it a cea c irpit.i pc la urrier i 0 dojcrieau s i-i spu;1~au: iaca, :t~a cu m nc vczi, d a no i avern de l u cru s i ne ducem az i la deal." . Pc pod doi o arncni ducc au () c[lrUta - unul 0 tragca de o i ste, ce lalalt 0 llrlpingca din urrna. Rusarida le-a da t b u nii ziu a ~i ri-a dov cd it s;i Llca nici trei pasi, cind " auzi t din ur mii: D<I ci nc-i ast a? Apoi ... J'-.!-o cu no sl i? Fat a lui badea Mihalache. $i cc irnbl a ca impodobita? {' idt-iinv[lLitoarc ... inv:lVltoare'? ~i ca-i inv[,tatoare7 Apui bune vrcmuri a m m ai a j uns ' Acu m ii era f r icii sa se in toarca, ii era fr ica de bucuria .ista v cn i noas a - "bune vremuri am aj u ns!".

l:C

437

A deschis usa s i a iesit, scutur indu-s i p arul, ca sa nu fic prea asezat Din urrna 0 aj ungeau pasii lui Pin zaru, s i Rusanda si-a z is in gind: sl ava Domnului. In doi cu el e rriai bine. Cind merge Pirizaru ell caietelc subtioara s i glurnqte ell dinsa, pard. ii spune f iecarui trec.itor: ii drept., Irate, f etita asta e din sat de l a . voi, poate ai vazut-o s i tu ins ut i cum aduna mai da~na:i mov il ite d.e colb in mijlocul drumului, da acum e II1va tatoare, It i p lac dumitale vremurile, nu-ti prca p lac, dar fetita e invat{ltoare. Nu vezi ca de la sco ala venim? Aveau insfl prea put in de mers irnpreuna - de la pod Pinz aru trebuia ,5-0 ia la st inga, iar ea mai avea mult, tot inainte ;;i inai nte ... Au trecut podul, Rusanda si-a contenit pasul, dar Pinzaru nici gind s-o intoarca intr-o parte. "Nu curnva rna petrece?" Dar n-a ariitat ca 0 frarninta ginduri de telul ista. Pina acasa mai avea mult si oamenii se intorceau de la deal sa taca am iaza " De ~bia cind a ajuns la poarta, l-a intrebat: Da mata ... Parca tr aie st i in alta parte? Vreau a m{l due aici la unul. Am auzit ca vare niste spite de bicicleta.; Ce fugi asa repede? Or isicum, mine dirn ineata ai sa vii inapoi. ~i poirnine, s i inca rnulte dimineli ai sa tot vii ... Rusanda a intrat in ogr ada zimbind, dar chipul flaciiulu i ~i zirnbetul, si glumele lui se tineau scai de diusa ;;i cineva ii tot soptea la ureche: nu fi proasta, fa, cci s i aista ii frumos, mai fr;tlmos decit multi altii, si. deci, vezi de nu f i pma;tC

SA fie de acum toamna? Dirnineata roua ii rece si indata ce intri descult intr-o iarba, incep i sa cauti cararea; salcirn ii si-au degerat f~unzele ;;i stau plouati pe vreme buna, ogr az ile is pline de girezi;;i girezllici, incit nu mai stie gospodarul unde sa-st trag:t sara caruta, ;;i cinii fac amiaza unde-i prinde sornnul - cit tine oj:!rada, e tot umbra ... Se ridica soarelc SLlS, astcapta rnult si bine pina Yin doua-trei albine La fintina sii-;;i potoleasca setea;_l2L1a marginea satului umbla un vitel cu 0 bucatii de bostan In gura. A Impietrit pam'intul, dupa cum It a;;ezase 0
438

I I, .Iic· de demult ~i c urn l-ai at ins - apare un bulgare. '. I sub f iecare bulf{aras se ascund ci t ev a scmrn te. At ita •. 1III In Vi pina ;;i ~aml'nta de matraguna gilSt'~(\.' j 1 toamna, ii toarnna de acurn. Cucosul' nu mai cheama gainile c irid gase;;te un griiun[t ' c i-I cule ge eu c iocul, daca n-are ralt a tre aba - gainile " due b inc ::;i far;l diris u l ; ncvcstele IlU se mai spete sc, • .uind cosuri cu mi ncare la deal, si sara, cind vine vreo v r ci n a, astcapta sa-i f aci lac pe lail;\. ,;i, dad nu-i spui HC(1 pat aran i c, lti spline ca in sas: do ua ; mas DanuUi st ind 'pe prispa, 'schimba strul1el~, ;;i cine ar~ f at a maritat cauta sa-: coase cit mai repede 0 rochie rnai l'lIna, ca sa nu le r at aceasc.i flacaii cas a. l i toarnna, vreme de munc.i s i lie care se grabeste scqi v ada roada In ogq.da, fiind~a ceca ce e pe d~al inca nu sc ponte spune ca-i a] lau. $ticlucrul ist a ;;i Gheorghe. Tot us i, cum 1-0 fi pur tirid grijiJe, dar 0 potrivc st.c a sa, ea in fie care zi sa tread. pe la Hir toape. Ave au insa nurn a i doua hectare 'in Hirtoape s i se tot mira matusa Fr asin a: cit pot i secera un hectar de papl..l soi? 11 scccri lllU IG vrcrne. Pap uso ii e string cam odata ell maz area ;;i d aca mai lasa oame n ii m az ar ea sa sica pe. deal, de cc sa te grabqti ell papusoi i? Gheorghe nusc g!abea. Taia un snop :;;i ore intrcgi cat a spre sat. ~i atita s-a mai depri ns, ca cunoste a ornul Ja trei kilometri si, daca ar fi z abovit o le aca t03n111'3., s-ar .f i obisnu it s5 ).;1'!.iccasca din Hirtoape vremea cine! ies copi\i dc Ja :;;coala. .. Dc cum s-a intors de la Sor oca, nu s-a m ai dus l'c la Rus and a dccit 0 singura data. A s imt it c:i nu-l ma i astcapta, cum il astcp tau inainte, J11Cl casa, n ici stiipinii, si, m indru in felul lui, si-a zis ca dad e a:;;a, mai bine IlU se ducc, fl durea Insa. 11 dure a pcntru ca rn citeva luni copila ceca dovcd isc sa dcv ina m area patirna a viorii lui. $i o astcpta sJ. v ina acolo pc pamiritul unde a irunugu rit .iccasta pat irn.i imprcuna eu maz are a, imprcuna cupaI'Li~()ji ... 0, cum 0 mai astepta el, cum masura cu .ba!.'lilc in imi i lungul a stcpt ar ilor, clipa eu c lip.i, bataie cu ";ltaie, dar nu mai vcnea od ata. ]\I u venea, I11sa r~iminea mazarca PUS;l de e.a:;;l, 111ei un om, de cind Ii satnl ista, n-a semanat I1nazare pentru
439

~l;

ca s-o lase sa ie r neze acolo. ~i Gheorghe iar se \lit I la piitr atcl ul galben-cenu:;;iu, de c~te ori s~ uita 11\\ I chip S{l spui _ poate de atitea de cite 0;1 po,,:qte oruul in jos cirid merge pe drum. ~l de cite on a smu ls el maz area ceea _ sa fi fost 0 mo sie de- ma_~are, 1.1 tot 0 smulgea; si a cita dirn ine ata i~i cauta de I uct II si venea iar in Hirto ape _ sa-ti fi fost sfinta Mall I marna, ca tot n-ar fi r ab dat sa nu te ocarasca.
0

Se lrezeau si iar ador mcau ti riic c ii, fugca bruma ~I iar se lasa peste noaptc, trecea 0 zi d up a alta, in HII toape ramas e se nurriai p apuso iu l lui cu un. p~ltritel d,~' mazare ceva mai la vale. Iar Rusarida nu mal v m e odata.

Dar intr-o zi, cirid Gheorghe icse a cu caruta dill sat, a z ar it in mijlocul maz ar ii un om aplecat. "Fura ... " Si a ince put sa mi ic caii, ca sarcau in cosul carutci pai~le de un stinj cn in sus. Dar cu cit venea mai aproapc, cu at.it lisa caii tot mai slobod. Intr-o vreme ch rar ar fi vr ut sa fuga hotul _ marc pagubi de citcva tufe. Dai ho tul nu fuge a. Smulgea Iinistit mazarea, pun ind grijuliu linga manunchi, asa cum ii p lace a lui badea sa Iaca or ice lucru. manunchi Mihalache

I\hia a asfint it so arclc, ca llngi rnatusa Dochita s-au u.lunat de acum vreo trci baie tei, carora, se vede treaba, II I rusine sa do arma cu tata pe cuptor, dar si la fete ." tern sa se duca. Discuta ceva ei inde ei si, cind lumea se rareste pe ill lim, pun min a de la mina si aprind cite-o tigara. Le mai r.uuine inca un lucru, ca sa se laude, povestind pe unde ,III urnblat sana tree uta, Ie ramirie si por ne asca si ei 11(' la fete. Dar ca si vezi nevoie _ ii prind cei mar i sl .ipo i bine ar fi sa te a le gi n urn ai cu palaria pier duta III in gradini _ uneori 0 pate sti sl mal r au. Unul, mai rasarit, tuse ste, l:;;i :;;ter~e lacrirnile, dar nici ca-i trccc prin. cap sa sco ata tigara din. gura. Intoance f ata in sus, ca sa nu-i dea fumul in ochi si ,.pune: _ Haidem la Ileana. _ La care Il eana"! intreaba speriat altul intr-un vesIon lung, pe sernnc, al lui tata-sau. Asta de linga mine. Ei! Ne-a da tat-su af ara. Po ate nu ne-a da. Al treilea, unul smolit, cu capul gol, iritreab a: _ Da incaltea ai vorbit cu dinsa? _ Am vorbit, spune cela tusind, din care tuse se vede bine ca n-a vorbit. ~i ce-a zis? _ A zis, cica.; vina, mail _ Bun. Da daca iese tata-sau :;;i ne face de ris? Pe r aspunder ea ta? Daca vrcti, haidem si asa. Fiecane de capul lui. .. _ N-ai mai vorbit tu cu Ileana. In vremea asta scirtiie usa camarutei:;;i in prag apare matusa Dochi tao _' Dar bin'e, ma i dracilor!! Vreti sa-rn i apr irideti casal la stati sa pun cu rniria ... Nu si-a mai mintuit yorba _ la rascruce au rarnas numai t;ei tigari fumeginde. .. _ Osiridi-v-ar crucea! baba a ie sit 111 drum sa Ie stinga CLi mina ei. Ati mai vazut a:;;a sp in zur ati? Flacaii erau ins a de acum in m ahalaua cealalta :;;1 eel cu IMina lui tata-sau, gifiind din greu sa-i ajun ga
A 0

Si d aca ar fi fost lcncsi caii lui Gheorghe, puteau Sil sc opr casca aici in. mij locul drumului ori sa cir ncasca ~i sa umble de la 0 scrnanatura la alta, ~i nu i-ar fi oprit nimeni. Dar erau caii batr in i si 's-au oprit tocmai cind a aj uns caruta in dreptul unci glugi de papusoi. Multi vreme a stat Gheorghe in caruta, ap lecat peste carirnb, s~pind cu virful biciului un m usuro i de furnici. "De, si-a zis in cele din ur ma, pe scrnric, asa -c zodia lor. Culeg ceea ce au sadit altele ~i sc lcapad a de cclc cc au sadit clc cu mina lor. .. " Apoi s-a ridicat ~i a incarcat toate cele patru glugi. Dcasupra lor a rnai zv ir lit hland anii, si a r arn as pustiu parnint ul Fras inci Do inaru , Era 0 caruta at it de incarcata, ca oamen ii din sat, cind au v azut-o, s-au mirat cum de nu ics sp itclc prin s ina rot ii s i irit iia data s-au indoit d aca a icsi gospodar din bai atul matusil

o.

Frasina.

Acum

rfimeni

nu mai incarca
440

asa car uta.

28 L Dnqii, vol , I

pe ceilal~i, Ie str iga din ur ma: _ A trebuit, mai, sa stingern t:ihareile! Dar nu i-a put ut aj unge pe tov aias ii sai cei vill',1 5-a dus si el spre cas a, peritru ea 0 doua zi sa povesteasi II cum pornisera ei la fete ~i ce-au patit.

Gheorghe se dueea spre fintiria - nu-i trebuia.capa, dar era deprins sa aiba dildarile pl ine peste noaptc Se gindea: unde s-ar mai duee el In sara asta?_' ~., din pacate, atitea seri s-au napustit pe capu l lui, sell frurnoase, ferrnecatoare, cu care n-avea ce face. _ La f1ntina te duci, Gheorghe? Seridon venea grabit in urma lui. - La f int ina. - Hai d merg ~i eu. Au umplut caldarea si s-au asezat pe corlatele fin Scridan a oftat, apoi a soptit, caci noutati erau destule: _ Ai au zit? Zilele iestea ne Infla la armata. Gheorghe s-a gindit: iata 0 noutate b una, ~are ar fi venit ca 0 man a cer easca sa-l scape de toate \iI, pentru ca mult ar fi vrut sa se adevereasca zvoriul, a zis: - Auzit. _ Hei, bre, ce r au 0 sa ne para d, n-arn petrecut destul. Hai macar' amu, la urrna, sa ne Indulcim un pic. - Unde? - Am eu un locusor. .. Apoi s-a ridicat grabit, a ie sit 111 mijlocul drumului l?i a facut degetele pi ln ie:
Sra dus Leana La piidure, cu-cu, cu-cul Sii culeagii [Lori si murc, cu-cu, cu-cu!
"

Lin ii.

Cincva mai la vale, un cint aret care, firc stc, auzisc si el noutatea cu armata, s-a apucat sa povesteasca ce-a patit Ileana la padure, pc urrna nu se st ic ~e ~m~e all mai r asar it doi cu glasurile s ubt irc lc. Peste ClnCI minute baiefii nu mai incapeau pe corlate .;;i Mi sa l~a ir:tJ.:ebat pe Gheorghe dad se poate sa-i verse apa d in cal~arl', s-o intoarca cu fundul in sus ~i sa se aseze pe dinsa. Ti-o irnplu eu 'inapo i.
442

-- Var sa, Seridon s-a dat dupa tintina, ea sa nu-l ude post arul, dar acela de acum Ii rnurase genunchii. Scridon a apaI lit in centru. _ Mai baieti! Cine stie z ile le ornul ui! Hai la un v in bun. Sl nici bani nu trebuie. Unde? La mos Troporel. Ai vreo datorie la dinsul? Eu la furat nu rna due. Da are dni?! v-. Stati, bre! s-a inf uriat Scridon. Ce-rni Iuat i vorba din gura! l-a venit 0 nepoata din Frasin: Mi-a spus o rnatusa de-a mea, cii traieste acol o, aproape. Cica, in Frasin n-o pot mar ita s i .au adus-o incoace. Daca-l as a, ehefuim. Nc ducem? Eu unul mii due. Stati, bre, macar sa-rni duc caldarea acasa. Cc,s-o mai duci? 0 luam eu no i, - Da-o incoace. ~i s-au por nit. Seridon inainte, ce ilalti dupa dinsul ~i la coada Mi sa ell caldarea desarta. Mos Tropotel sedea in Iata easei pe un scaunel, cu barba pe genunchi si astepta sa rasara luna ca sa taie niste vreascuri pentru de foc. Cind a vazut ca nu-i incap oaspetii in ograda, s-a ridieat, a vrut sa spuie ceva, dar asa a .;;i r arnas ell gura deschisa. Pentru at ita lume trebuie sa irnprurnut i nepoate de la top vecinii ~i te miri dad ti-or ajunge" - Buna vreme, mos Tropotel! l-a sal utat Seridon. Gos podarlm? - Gospodar im, d-apoi cum, Da 'neavoastra? - Noi am taiat lemne mai devreme. Si amu am auzit cii ti-c venit 0 nepoata. Ii acasa? ' Mos Tropotel se cam codca, uitindu-se lung la fiecare. - N epoata mi-i acasa.; Da . ce imbla' ace la cu caldarea? Misa a aparut indata iriainte a lui. _ Am gasit-o. Chiar aeum. Merg eu pe drum ... _ Ce vorbesti" s-a mir at grozav rnos Tropotel. Ia s-o vad ...
443

A v ir it capul intr-insa :;;i s-a u itat in sus, sa v ada til nu-i spart.i. 1\ cintar it-o in m in a. Cal dar arii erau dLI.~1 pc front ~i m u nca lor se pr e tu ia mult. Buna cal dare. Peate m i-o vi nz i? Nu pot, mo sul icii. Tocmai irni trebuie cal dare 1" casa ... Da pard voi n-avet i? 1'·1 -av em. Da cu cc ad ucet i ap a 7 Cu sipul. Ei7! ~i m a i impr urnutam de l a veClJ1J. Lui mos TroooteJ nu-i prea venea SGl se desp arta de cal dare. ' " - Apoi hai, poft iti ill cas a ... o casuFt biitrin casca cu t av an p int ccos, spr ij init in doi st ilpi. Pe jos ii aster nuta i arbii, sub horn z ace 0 ar ipi\ de pas ire, cu care gas pocl ina rna t IIra vatra. Llnga rnas.i sc dc 0 biibuFI ,~i vlr.i Cll u n b e tisor m ar ar intr-un ~ip - sc gate~tc de iar na, Prin casa urnbi.i 0 nam il a de f a tii, d te prinde frica u i ti nd u-te 1<1 dirisa: cirid se asaz.i pe iaiFl, te tcrni ca n-a tine-o, cind se re az e ma de sob a, t e t em i sa n-o pr aval c ascii. A d at rn ina Cll top ~I sc u ita mirat.i cind f iecare sp unca cum II ch camii. S-au ascz at tot i pe lai~a ~i Scr idon, od ata ce a adus lurne a as t», I-il intr cbat pc mo s Tmpo\cl: Daca n u vi- i ell s up.irarc, cum ii zice ncpoatei? - Apoi Naste a. Nu v-a spus? - La noi n-a sa sc face cunostinta, a ZlS Nastea, incer cind de nu i-or incape a urrier ii intre saba si horn. - Da cum' ~.;·a intcres at Scridon. - Altfcl. Taccau, pc ntr u a-I face pc 1110:;; Tropotel sa iriteJeagii C~l fa'r:i CC\';t 'lin n u-s i miiritrl ncpoata. Noroc 'ca mo s Tropotcl era om agel' la m i nte s i, c ind a priceput cum vine taccr ca b ii ic t ilor , nu i-a fost grcu sa sc scoale. - Auzi, !TI~tih;lb~l) Unde-i tocitoarca? St ia el prea l-ine unde-r toc ito arc a - era LIn fel delicat d e-a int rcb.: b ab.i d aca n-arc n i m ic irnp o tr iv ii S~l aduca baie t ilor vin. Baba n-avca nimic irnpo tr iv.i: - Trebuie S;\ fie ill cui d up ii u"a.
444

Mos Tr opotel a bijb iit 0 vreme in t ind a 9i s-a intor s iuapoi in casa: - Mai, cela care a gasit cal darea ... Se poate sa aduc Yin intr-insa? - Poftim, mo:;; Tropotel. - Da eu nu de asta. Ii curata, zic? Pc:dgorean de vita veche, mosul a m ai spalat-o 0 data. Nu aj ungeau pahare si baba nu prea vroia sa le scoata pe ~el~ din 1~da .. In sfir sit, s-au imp acat. Scr idon si-a ciocnit paharul CLl mos Tropotel: Hai sa fim sanatosi. " - ~i la noi asa se spune, a zirnb it Nastea. c;in? a vvazut ca paharul nu se mai urnp le dad nu pleci b ine ealdarea, mo:;; Tropotel a mai intreb at 0 data ~nde-i vtoeito~rea, ?ar nu i-a mers - mat usa i-a rasp uns intepata, scotind d in sip 0 ata pe care 0 v irise la un loe eu mararul: - Caut-o ... de unde sa stiu? vVavzind ca-i vo~ba de duca, 'Seridon s-a dat rn ai linga usa sa nu se faea curnva baiet ii nebuni si sa-l lase la urrna sa vorbeasca cu Nastea.' Era un obieei in Valea Razesilor - ul tim ul r amiriea in umbra tinz ii sa t ina de yorba fata care iesea sa-i petreacii. A iesit d~ei intiiul, dar in tirida 0 mina vinjoasa i-a" prins' p;ala h~inei si l-a repezit iriapoi. - .Care-i, mai, pastele ... S-a smuneit, a dat cu pieiorul intr-o cociorv a eociorva a ea~ut eu ~are zgomot. Seridon s-a pleeat ~-o ridiee si, cind cociorva era pusa la lac, baietii erau iesiti eu totii, iar din casa venea asupra lui zi~bind Naste~. "Mi-au facu t-o, dracii ... « S-a oprit in prag: ~i cum 0 mai duci cu viata, Naste? Ei! 0 due bine! Cit ai S{l mai stai pe la noi? Toata iar na. Seridon asa, de-o gluma, i-a pus 0 mina pe urnar :;;i biata Nastca s-a lip it, a ereseut in trup ul lui, di si-a zis Seridon: "Aiei, frate, ii de trai ". La fintiria s-au oprit. Ii aj utau eu hurta lui Gheorghe sa-si urnplc cal dar ea. - Mai, da eu ee v-arn spus! urla Seridon, rnindru de ispr ava lui. I i Yin ori nu-i vin i! 445

)

S-au intc les un de sa se inti lncasca data viitoare, pCI! tru a sc ducc iarii~j la mos Tropotel, s i S-ClU despartlt, Luna era sus - 0 luna pliria, de !uceau firele de pauirnpriist iate pe drum ~i se vcdea ca ziua. In vaJe sc' auzea un tacanit usor - 11109 Tropotel a hotarit totusl sa-~i t aie vreascurile ptna una alta. Dupa iazuri, in cealalta jumatate a satului, mai eli peau citeva lumini, care mai apoi s-au stins si ele, iai peste 0 dunga de tacere au pornit, cu mare zgomol, S~l cinte cucosii miezul noptii. "Inainte ca sa cintc cucosul, de trei or i te ve i lc pada de mine ... " Intimplarea a facut ca aceasta dernna s i curajoasa pas are, una dintre cele mai stravechi tovarase de drum ale om ul ui, sa devina simbol al tradar ii si - de acum asa e firea omului - or i de cite ori auz! In noaptc cint ind cucosul, te infioara.; lntors acasii, Gheorghe s-a culcat, dar mai spre z iua a v isat ca, fiind la iarrnaroc, scotirid ceva de prin buzunare, a pierdut ce1e doua hectare din Hirtoape, Uite asa, scotea ceva din buzunar si din neatentie le-o fi S~OE ~i pe dinsele, le-a pierdut' acolo in acea mare inv almii scnl a s i sc c ruc ca, disperat, se pllngea tut ur ra, sc b itca ClI pumnii i.1 picpt., D'im incata, trcz indu-sc, si-a zis: cc neghiobie is -9i vi surilc ics tea ! Cum pot i pierde doua hectare intr-un mij loc de iarmaroc - ce ti-s ele, un capat de tigar-a.? Totusi, amaraciunea unei pierderi a rarnas cu dinsul, si-a Iiicut intr-un an urn it fel loc pe chipul lui, si Cll /i suri lc icstca! Cum po ti pierde doua hectare intr-un a pierdut ce va ce nu mai poate fi gasit nicio data. 41 Parca nu dcrnu l t venise toarnna, dar sc duce si" ea. Un copi l a sees cot.iga In mijlocul ogr~lzii, sta pe prag 9i se uj ta lung la dinsa s-ar juca, dar i-i. frig; In vale paste un cal b atrin - nu prca paste, ca n-arc ce - p ipaie doar radacina ierbii Cll buz cle, ca s a-i treaca foamea, s i pc marg in ile drumurilor s-au aster nut _douh drari, rie ce Iosn esc nop ti iritre gi, spcriind cini i pon sOl11njl,
j--

'r=

, ,:Acesta ne-~ fost ariul ", ~i-a zis Gheorghe s i, punind pe ll.n, hir let, s-a Jus ell eJ In fundul gradinii. De f.apt, or icit de frumos si in t e lep t ar fi intocmit calendlr~lI, pentr.u lumea de la sate adev aratu l an iricepe od ata c u mrnugurrrea, cu acea "frunza verde" cint ata din mos ist r.irno s i, si sfirseste cind ace a Irunza verde Sf; inpilknc9te, se desprinde din copac si cade la pami nt pOe_o Illarglllc de drum. . Ch~or~he sap a niste gropi in fundul gradinii - poate va nUl sadi ceva, pentru ca VOl' rnai ven i ele prima\ Crt fr u rno as e s i va mai cauta crestetul fosnet de frunza verde deasupra noastr a. .Alte gropi, peritru alte vremuri .~t pc' alte locuri ll~zisc c1 odata, dar, pinii la urrna, nu (. cum vrca orn ul, Cl cum vr ea Dornnul. i sapa, s~p~,. ca sa ~u-l ma~ine atita arn int iri Ie, sap a III fundul gradlllll, ca sa fie smnur cu necaz urile sale sap a gropi adi nc i, pentru ci a~ea hir let bun s i er~ t inar Ii' vine greu sez ind acasa - in sat i i vine si mai p'_:cu. Fi:ca.rc trccator se uita lung la di ns ul, v~ea sa zirnbe asca, 1:1 oarec.ulll, dar nici nu-s i poate stapin i z irnbe tu l. ~I su ris u ri lc icstca de sar tc, privirile ned umer ite _ asa se uita lumea la un om peste care a dat norocu] dar nu l-a aj un s caput ce sa faca cu d insul - il alunga~ din nou acasa, dar acasa era mama. . A s imtit el demult privirea minrriietoare 5i nedume:'lta a marriei lui - inca de pe atunci dnd' s-a intor s intr-o buna ii de Ia deal '\ii i-a adus traista asa cum i-o l;gase ea de d imineata. 0 vreme 11 tot i~treba ee-l do ar e - acum nu-l mai intreaba. Doar cin d 11 vede la masa. se a~az5. 10 Iata lui, rupe s i ea 0 farlll1atma de pinc?, : uiUi lung la dinsul si, cind -Gheorghe se scoala e a r arn me Cll ace ea si farlmatur~i in miria. ' Ban u ia, pe semn~, ce~a .~i vesnic era dus a pe gindun. Mame le, se stie, gmdesc mu lt. Nu-l intreba in schim~, nirnic ~i~ drept rasp lata, Gheorghe ii matura uncori casa, daca veriea vreo veciria si se asez au la sf at, facca Iocul in locul ei s i, dnd' avea vreme, ii citea cite-o p ag ina-doua din eva~ghelie. Dar intr-o sara, cirid se descaltase si f iindca nu-i era Inca vsomn, ascutea ni ste cutite, mat~;a Fdst~a -s-a apucat sa 9tearga 0 farfurie spalata s i 0 tot stergea, cam prca mu lt a vrerne o vstergea. Dcodata I-a intreb at:
1111£1<3

o

446

447

"

_ Cc z i ci t u, Gheor~he ... S~l luarn ~ervetelul ista eu pr imiiv arii de sub oglind~l) - De cc sa-l l uarn? Ghcoruhc s-a uitat primprejur, cautindu-~i boeancii. A shins l~l:lselele, dar intre e le p ar ca soar fi ast.erriut un strat de vat.i s i, or icit le-ar fi strins, nu ajungea dinte pc d intc. Mat usa Frisina a zar it pe f ata feciorului bulzul zimtos al l~laselelor si a spus ca sa sp u nii s i ea ceva: , - Sc colbaicstc ... Sc mariLi..71" Dc mult a vrcmc iI ur marca b anurala asta. Gheorghe o arnor tea cu sudoarea, ell tigara .;;i ell drurnur ile. ~cum i s-a p'arut cit mama-sa a auz it ceva ~prin s,at, ~a .n-a fost zadarnica intrebarea ci. Pc-o clip.i ';;I-a inchipuit-o pe Rusanda ca merge cu cinev.~l pc vale --:- acel . c~~eva era inca ccto s, apro apc 0 umbra, dar nu t-au mal aJu.ns pu t cr i s~l·l urm{u-casc{l: Tcarna cit p~)rtl~a l~r .:a }o~ml-o altul altul i-u zicc tata lUI b ad c a Mihal ache :;;1 l"usar:d~ altui~l i-a st in gc larnpa - kama asta i~a oprit pe ? c!l~a inima in loc, i-a mutat c l arnp a u s u d in par tea stlllg,a 10 partea dr eap ta. , '. Era intuncric af ara. Ccrul n u se ve de a - ?umal ur:dcv a deasupra capului sc zbuciu.:ll~ ~o ,a.;;chlc senma, lsi sch irnba mcicu Iormc lc, ';;1 dupa f ramin tare a el Gheo'rghc a ghicit d-s nouri multi :;;i cii-i duc~ vintul~ Pc mar gi n i!c drurnului, de prmtrc, livcz i, zl~Tlbe~u fercstruici cu lumina lor calda, undeva 1111 ~-o casa ,ablaab ia sc auzeau' n ist e Icte cin ti n d :;;i d up a sat pll11gea singuratic 0 masina, s u i nd- pealul. . . ~~ ~ Mcrgca iu t e, socotirid p as n care-_! ra.mdsese:~, si se int rcb a in trun a: "Oare nU-I trr zru : :;;1 se cal~ ;lll1arnic ca n-a venit la di nsa l a SOl~OC;:~ Pu tca t?twi;J s~\ lase lucru l pc 0 zi ~i s{\ sc dl\ca.~ Se ca ia ~a s-~ supiirat dnd n-a venit s~ smulg~\. ma~arca, sc caia ,y~ n-a stiut ci n d sa v in a :;;i cin d .trcbu ie sa pl ccc. . " Dc Indat{l cc inccpca gradina', lui bad ca Vasi lc, de linga s alcimu l eel a dezbinat, sc ':'ytdcau ferestrele Rusar;dei~ Si in ficcarc sarii, cum a j ungea in drcp tul sa~cI: mului,. se . u ita daca estc \ l um ina. In sara ceea lumina QU era!ab ia-ab ia se vcd ca acopcr isul ~asc1. ~ S-auHat mirat la dr c apta ~i a vaz ut ca inca nu ajunses~ in dreptul salcimu'lui. Dar a ajuns ;;i a de-

:n~~,

sl usit d e asupr a por ti i do ua fcrc str u ici ncgre. "Nu se poate sa sc fi culcat asa devrcrne: .. " S-a oprit la po art a, dar n-a irid raz n it sa se rezeme de d insa, a pus nurnai 0 m iria pe sti lp, dc p arca era o po ar ta vie, care i1 astepta de m u l t. Cineva a trecut pe l a spate le lui, i-a dat buria sara, Gheorghe i-a r asp u n s fara a se intoarce. "Poate toar na gaz", si-a zis c l in gind ~i s-a dat ling:l port ita, ca sa-: fie mai aproapc s{\ intre cirid s-or lumina din n o u ferestrelc. Dar ferestrele oarbe nu suf lau n ici 0 boare de lumina, nici 0 soapta nu-i ad ucca v int u l din par tea ceea. "Poate nu gas esc ch ib r itc lc ", si-a zis el ;;i a sunat cutia sa in buzunar, par c.i vrind s{t··i spuic cu iva ca d aca nu lc gasesc, el are chibrite. Dar a trecut multa vreme, pe sticla ferestrelor ne gr c a ap arut un luciu ccnu si u, si-i p are a ca se i uta cc le fereslre III alta parte - nu la d in s u l. Pe Gheorgh,\ ~-a prins frigul. A inccr c at sa-.;;i ridice gulerul, dar n-a .rab iitit s i a r~lI11aS cu ochii t inta la f er e str e. "Dorm. Asta in sc arnria ca inc a nu-i tirz iu ... ', ~i-a zis c l In ~ind. Fc re str uici le p arca si-au in tor s' ochii sprc d in su l. "Pina mine d im ine ata rab d e u curnva", a hot.irit cl. S-a in tor s sa p lcc e, la despartire a mai alunecat 0 data cu privirea pe ferestruicile din casa cea mare. l nirna i-a zv icn it neb una ca 0 pasare pr in s a in c u lcu s .;;i un val fierbinte i s-a v ar sat din cres tet pina in til pi. Jos, intr-un colt al ferestrei de la casa cea mare, izvora 0 r az a de lumina. Tr adare, s-a intrebat e l, atit de rcpede se ajurige arnu la tra dar e? A deschis porti ta si, p~\\iind in v irf u l picioarelor, s-a apropiat de grauntele eel a de lumina. Vintul incer ca sa sco ata 0 p an us a pr insa dup a ploaie in p amirit, porcul ofta satu l in ocol. Gheorghe s-a dat mai aproape 9i sta lipit de pcret c. 0 cl ipa nu se auzea nimica. Era lin iste si el ridicase miria sa bat a in sticla ferestrei. Deodata in sa a smuls-o inapoi. Un glas barb atc sc a spus: -- Eu zie: bine! Dar roata car ute i are d i arnctru? :;;i un al t glas, senin ca cer ul, scump ca viata - a intrebat: Da e l ce-a zis? A intrebat in felul ceJa vesel, molipsitor, cind fata parca te-ar ruga s-o faci sa rida. Ce-a zis acc~la Gheorgl;1e
44~

448

n-a pr ins cu ureche a, dar Rusanda r ide a, v a i, risetul ace la al ci - rascol itor, cloeotitoy.~ . . Port ita statea de schisa, astepfindu-l sa piece. Si Gheorghe a porn it cu p as i r ari ~igrei. Pleca sar ac lip it parnintulut. caci las ase in casa asta si tar ina sa, ~i snopii de griu, si minj ii, si iarba. II pctrecca in gluma viritul, cercind sa-i smulga p al ar ia din cap. Se tup ilau, rusiriate, casute le pe linga care trccea - s i luna, lip ita pe-o margine de nom, pe j urnatate lumina, pe jurriatatc era st insa. ,.Ma rog, doi invatator i mai stall la sfat. .. " Nu era mare lucru ia mij loc, dar yorba cinteeuiui, inima mea, mea iar ma Gheorghe umbla pe drumuri, intreb indu-se cine-i el si incotro se duee? II rnaciria tacerea din jut" .;; , ea s-o i sfarme rnacar pe-o c lip a, si-a z is sie insus i: - Vez i ca ai r arnas singur, mai Gheorghe ... ~i s-a uitat iute in jur - sa fi fost care glasul lui? Apoi si-a ridicat gulerul, las ind b atr ine lc drumuri ale satului sii-I d uca unde-or vrea, ~i dr urnuril e din Valca Razcsi lor l-au cules grij ul iu ell to at a arriaraciunea lui, l-au tot indemnat dintr-o ulicioara in alta, l-au pus sa sara p irai ase, sa oco leasca poduri stricate. Gheorghe venca ascult ator ca u n copil - cr au drumurile umblate de <::1 din frageda cop i lar ic, s i ch iar cind satul a ramas in UITDa, cl lot venea pri n cirnp u l gol, asup ra nop ti i, pe o margine de drum.
in irna incepe a dure a.,

?run1Uril: ~-au adus ineoace. Dar, vai, cum s~a_u mal insclat batrmele drumur.i ale. satului! Venea iarna. Frioul a ,amo!-t1t. llerbere~ pam int u lu i, l-a adorrnit p ina la pri~lava:a, ~I, a~u~ fiecare serni ncio ar a trebuie. sa eoboare J~ ~d~nevun, In mtepeneala reee s i intunecoasa a ierrrii, pma . lara se va face cald, se va face lumina is! iara va porru pe .eal:a sa nemuritoare stdiveehea fr unza verde ... "Sa ~tll. ca rni-a venit ~i mie vr erne a," A porrnt cu pasi grei spre gara, ruglndu-se tot drumul la. 0 pereche de epoleti de polcovnie sa fie dus cu p,nma ech,ipa vde recruti, eu primul tren, in orice dir ectie, numai sa-I duca odata piria va veni iara vremea tnIl7.::e1<:r verzi pe acele me leaguri, I'Irz iu, spr~ chindii, se intoarcea iericit. Ducea in buzunarul dinauntru al haine] 0 hirtie verzuie in care s~ spunea ea ~oprizi.vn~c-ul cutare trebuie sa' se prez inte a ?oua Zl la comisar iatul militar, avind cu sine ~utare ~I cutare lueruri. Era ascuri sa hirtiuta undeva l~tr-un came1el, da~ ?, simtea e~ toata faptura lui,asa . un om sarac, cap~tlnd, In sf irs it, 0 suta de ruble, 0, Sll11,te tot_?eauna, ch iar dad el ii afara, jar banii i-a lasat In casa.

* :/':*
Si-i ramine.au de azi inainte multe ginduri negindite, mul,te dr~lI~un ~eumblat.e, ~1Ulte haine nepurtate.' Mai aV,ea 0 d.lmIneata. Ce-a fi mrne pe 1a am iaza - va ploua on :va f i vreme buna, parca nu i-i totuna? Incerca ~ g~l1CI calea trenulu~ de mine, dar din Balti nu mai ie sea tJ~nu~. Era multumit de toate, era l in ist it, si numai ochii lUI eautau eu sete lao fieee carare, la fieee gard, .la fiece om, tot adunau ~I ad unau, de parca ar fi stint <;a peste 0 vrerne vor fi intrebati ce au mai vazut ei In satul ce la eu .iaz.uri mar i, eu drum uri lungi, cirpite umbre, eu f lor i uitate la port ite ... Pe. ,valea sat~lui .cir~eva a aprins 0 gramajoara de gunoaie, 0 coarna una~a de f~m s-a intins de-a lungul V~IJ, ~I lUI Gheorghe r-a venit deodata un dor nebun ~a se a scze pe marginea drumului, sa se uite mult si bine ra f urnu l ista, caci ardea eeva ce fusese si al lui. ' ., ~-avea insa vrveme. Se lasa soarele spre asf int it, mai I am i nc a 0 smgura noapte nainte, iar el n-avea nimica

:i:

*

:0::

I n tr-u n tir z iu picioarcle i s-au oprit ca doi tc le g ar i la t irrtina unde au fost adesea adapati. Gheorghe s-a asez at pc pamlntul gol, s imti nd ca de acurn nu-si mai amageste el picioarele nici ell dusul, nici cu intorsul. In jur cernea 0 noapte rece de toarnna, sunau a uscat, a ger, tutele de pe lin rarnasc pe haturi - ~is'd risipeau usor sub calci i bulgar asi dcge rati. Spre marea sa m irare, Gheorghe si rnte a 0 rn it-oz na dulce pe care_o tot tra.gea in piept, s i necaj itul suflet cerea a se bueura, de parca Gheorghe ar fi aj uns int.r-o lume ce vqni_s ita~tepta, vesn ic se bucura de vcnirea lui ... Pe la zori si-a dat sarna ca vcnise pe la hectarele din Hirtoape. Spre acest petic de parn int s~au scurs toate drumurile, toate gr!Jile lui ~i ehiar in acea noapte g'rea
450

de

451

pregatit de drum. A inconjurat pe Ia marg inea satului, ca sa nu tread sandel.

departe, tocmai pe pe linga cas a Ru-

:;: * *
_Gnd a intrat in casa, matusa Prasina sta ghemuWi llnga v atr a, scotind cenusa intr-o caldare. Vorbea ceva cu mita. Si pentru int iia data s-a gindit el di at unci cirid iese din cas a, femeia asta batr ina, care l-a ereseut la picptul ei, n-are cu cine sehimba 0 Yorba. Apoi si-a mai adus aminte ca ea, pina aduce 0 cal dare cu apa de Ia tintina, se odrhneste de citeva ori, cii inf iecare sara i.;;i face cite doua rugaciuni s i se scoala de citeva ori pe noapte sa vada de nu s-a dezvelit ... ~i I-a inchipuit pe tata-sau asa cum II tinea minte, ell privirea ceea a lui care pe toate l'e vedea s i pe to ate le intelegea de data asla parca a sirntit privirea lui doj eni toare.; Putea el oare sa-i aduca arnar batrinelei iesteia care asaz a linisti ta cenusa in caldare? ... , - Ma~a, imprumuta niste pini de la vecini ... Ea s-a uitat pe 0 clipa mirata la dinsul, pe urrna a ridicat in sus mini le colbaite de cenusa si, dind din cap, de parca nu putea crede, a gemut: - Doamne-Dumnezeule! Apoi, -\'tergindu-;;i de umeri obraj ii umezi, s-a uitat la fecior, dar nu-l putea vedea printre lacrimi si iar i;;i stergea obrajii. Incet, a pornit spre el, dar n-a putut aj unge p ina la Gheorghe ~i s-a rezemat de soba. Asa a ;;i ascultat pina la capat vestea cea grea, si capul i se rezemase singur de sob a, parca nu se mai putea tine pe umeri de atita durere. Apoi a iesit in casa eea mare sa se roage, ;;i de data asta toata rllgaciunea ei era numai din trei euvin~,~" repetate de nenurnarate ori: ", - Doamne, Icciorasul meu ... Pe la amurg s-a irnbrobodit cu 0 sal inca veehe si a inceput a-l gati de drum. Si toata vremea cit umbla pe af ara, i.;;i spunea amarul: - Ne .lasa Gheorghe, mai Vasca. Ei, ce-om face noi singuri? Le-a spus si pornilor, s i cimpului, si cerului d ii lasa Gheorghe, se duce si, Doamne, atit 0 mai durea,
i--

La se imoicdica din n1cr~ '71-;;1 c au t a eu rru' n a reazem la , , au r tot pasul. TO~lt":l ,noaptca, pinil in z iua alba, a ars lumina la m atusa f r as ma. ~Vestea n!ei :1~a av ut cirid se r~ispindi. Dill~ll1eata ~u t:e~ut de ab ia c1t1va vecini, a venit mos Petrea sa-I, ~uca ?llla la. gad., cu tl~asLlra. At unci cind badea Vasi lc 1-a scos trai sta din cas a GhcorgllC S1'-, 1, . t '",1" -':l' " " "' " a ua pa all~l_lln;.cap ;;,,~~~,plecat sa s~rutc m iria care l-a mingiiat. Dar m atus a II asrria s i-a stnns obrazul pe ' til' ',. ':' , '" prep u UI, I-d rcupr ms ;;1 nu. mal vr e a sa se de spar ta cdata.. _ Ap oi au porn it. ~i au ramas in urrna 0 dsuta o arba ce _prrvca ,eu smgurul sau ochi, 0 femeie frind. de du~ re rc . ~Il,mij locul drurnul~i, cu .m in i lc ridicate sprc cer, ~:)lP.~stcIIJtot - frunzc galoenc, trunze de j a lc, Iru nze de
0

'.1

,~o~ Pet:ea. aV,ca ill gind sa aste pte trenul, dar uitase opalca acasa, ~1 GI_;corghc l-a rugat S;l se intoarca. Cirid ,.hUl1l1tlll surd al carutci a amutit dincolo de t - 'l Gl-'I i di ',.' C rcca o are, , lCO! g 1C a rI Icat" OCh11, I-a vaz ut pe Vasea stind pe Iini a . de cale terata ne miscat , cu cap ul sus , IIIit i d u··se I ,. . -, In a Oal~elllJ de pe yeron si cautin du-l pe GheOr(5he. A b ~.:u.t s~a-! suiere, ,sa-l mai mingiie 0 data, dar s_a temut La a 1 ataci c~s~' Si-a luat sacul greu .,?i s-a lipit strain de un ~o:t ~I garll~ 0 ~el11eie In sal boeea ~i un om josut, cu cu s m a brumane, 11 lin iste a pe cineva: ., - Las', bre, ca am f acut s i eu armata ... - Vine. yreo zece b;lic\i si-au scos CLI.~mele, Ias ind S;l se vad~ eape:,ele l?r t~nse ehiitig_ -\,i o!11ul josut, care Jacuse ';;1 .~,l armata" s-a inters cu lata intr-o parte si-a tras cU~ll1a pe ochi. ', - Gheorghe! Dornnica s-a oprit la cit u va pa~l,. pa I'd"a, eu ochii 1 larg deschisi iar Scndon a inceput sa-~i descheic luina - dad aici ii yorba de vreo nedreptate, el j~i pune v iata la bataie. . Verica trenul suflind din gre u, 0 narni l.i ficrbinte ~l fioroasa, gata sa taic si sa ingroape tot ce i se va nimcri in cale. Gheorghe' vedea cum se rn isca buzele
453

452

albe dod

ale Dornnicai, dar nu de slu sea ee-l intreaba. Doar lumea a inceput a urea, a auz it-o: Da Rusanda? Stiu eu ... $i sta, nalt s i srnolit, asa cum it vazuse ea dod a intrat pentru in ti ia oara cu Toadere in casa lor. Trenul se oprise numai pentru tre i minutc.$i cind au inceput a i se misca roti le, Domnica a iritrebat ingwzitii: - Se duce i! Apoi s-a repezit la Gheorghe, l-a cupriris de git .-~i pentru 0 clipa toata faptura ei a disparut in bratele lui. Si de abi a atunci, stringind un dor strain la pieptul lui, a s imti t Gheorghe eit de singur a dimas. in vagon s-a Iipit-rde-o fereastra ~i cauta in zare doua dealuri de printre care ab ia se dcs luse au livez ile desfrunzite. Pl u tea incet in urmil bast ina unde I-au udat p loi le, unde I-au uscat vinturile ~i unde rarnasese tot ce-a avut mai scurnp in viata.
1955