Abordare teoretică asupra predării şi evaluării la disciplinele socio umane

Prof. Bodor Diana Grup Şcolar Sanitar Baia Mare Predarea disciplinelor socio-umane preîntampina numeroase dificultaţi predefinite atat de specificul liceului respectiv (teoretic, tehnic), cat şi de profilul claselor cărora urmează să ne adresăm. Adaptarea unei lecţii de logică, spre exemplu, la un colectiv de elevi care se axează în special pe materiile biologie-chimie este imperios necesară. Problema majoră nu o constuie însa locică sau psihologia sau disciplinele economice ci filosofia, unde se cere o axare pe latura umanista, eseistica, de creaţie..Calea de mijloc o poate da aplicabilitatea noţiunilor însuşite în viaţa de zi cu zi, formarea unei concepţii de viaţa asupra lumii, asupra a tot ceea ce exista, de aceea trebuie să ne îndepărtam de formulări “şocante” pentru elevul cu o gandire orientate logico-matematică. Nu putem să pretindem ca ei sa cunoască anumite elemente din cadrul disciplinelor socio-umane care nu se pliază pe profilul respectiv. Acestui factor i se alatură şi numărul de ore limitat din cadrul programei şcolare, care nu permite o abordare pe larg a temelor tratate ci doar o abordare “grosso modo.Literatura de specialitate (Oţet F., 2000; Stoica A., 2001; Cucoş C., 2006, Bontaş I. 2007) cu privire la problematica evaluării didactice evidenţiază, prin conţinutul şi aspectele asupra căreia insistă, cât de importantă este şi trebuie să fie considerată o asemenea activitate în cadrul procesului instructiv-educativ. Această idee este întărită şi de existenţa unui Serviciu Naţional de Evaluare şi Examinare, al cărui rol este de a furniza profesorilor, dincolo de manualele clasice, diverse materiale, cu caracter aplicat, referitoare la evaluare. Cu o pondere de 40% în procesul de instruire, evaluarea nu poate fi făcută la întâmplare, cu atât mai mult cu cât ea vizează (sau ar trebui să vizeze) atât activitatea elevului, cât şi pe cea a profesorului (lucru pe care uneori, cadrul didatic îl uită, acesta nepunându-şi niciodată întrebarea dacă insuccesul şcolar al elevului îi aparţine acestuia în totalitate sau şi ,,partenerul” său de educaţie, adică profesorul, are propria lui vină?). Dacă în cazul primului se urmăresc rezultatele – fie ele cantitative sau calitative, în cazul celui de-al doilea se urmăreşte ameliorarea, respectiv perfecţionarea muncii prestate. Prin evaluare, aflăm care este noua stare de fapt privind instruirea elevului, după ce acesta a parcurs programele de învăţare existente şi, mai ales, încercăm să aflăm dacă între ceea ce este şi ceea ce ar trebui să fie din punctul de vedere al achiziţiilor şcolare, putem identifica o oarecare similitudine Fără a avea pretenţia abordării exhaustive a problemei evaluării, fără a dispune de toate informaţiile (mai mult sau mai puţin oficiale) referitoare la situaţia şcolară a elevilor români, fără a face cuiva vreun proces de conştiinţă şi fără a menaja eventualele sentimente sau atitudini ce se regăsesc în viaţa şcolară cotidiană, vom puncta câteva aspecte privind evaluarea în sistemul şcolar românesc, observaţiile făcute bazându-se pe practica şcolară reală, pe ştirile din mass-media şi alte surse de informare (de pildă, internetul). În general, abordările teoretice ale subiectului rămân ceea ce sunt: abordări teoretice! Tocmai de aceea, ele ne spun, mai degrabă, ceea ce ar trebui să facem, neluând, întotdeauna, în considerare, şi ceea ce se face cu adevărat în viaţa şcolară cotidiană. Aşadar, rămâne întrebarea: unde este problema în sistem, în actul de predare al conţinuturilor sau în actul de evaluare al achiziţiilor? Facem abstracţie de latura învăţării, fiindcă, dacă este aşa cum reclamă cei mai mulţi dintre

predarea. la care se adaugă pretenţiile neîntemeiate ale societăţii (un fel de formă fără fond cu referire la învăţare şi performanţele şcolare) privitoare la şcoală şi la profesori. dar devine extrem de dificil când vorbim despre latura formativă a acestuia. . deci toţi trebuie să treacă! A evalua înseamnă. Ce va face acesta. 1996). 300). dar mai puţin în ceea ce priveşte elevii. apar deficienţe în evaluare? Aşa cum se cere o mai mare responsabilitate în predare. cea de a doua urmăreşte latura calitativă (formativă). Dincolo de factorii perturbatori specifici evaluării (Cucoş C. firesc. În cazul acestor discipline. respectiv că elevii nu mai învaţă.. 2006. raportul dintre măsurare şi apreciere este unul clar în favoarea aprecierii.profesori. credem că ceea ce duce la o astfel de discrepanţă între performanţele scriptice şi cele reale ale elevului român sunt aspectele ce ţin. de preocupările materiale/materialiste. de dezinteresul personal/familial pentru şcoală sau de orgoliu instituţional. mai puţin. aşa trebuie cerută o mai mare responsabilitate şi în evaluare. existând o situaţie oarecum contradictorie din acest punct de vedere! Prin urmare. adică a cuantifica riguros rezultatele. în condiţiile în care toate obiectivele sale (ca rezultate ale muncii sale) nu se văd imediat îndeplinite. faţă de autentice ierarhii la nivelul clasei. dobândirea unui bagaj de cunoştinţe într-un domeniu dat. mai degrabă. atunci acest lucru ar trebui să se reflecte în situaţia lor şcolară! Ceea ce nu se întâmplă. a măsura. arătând că în vreme ce prima urmăreşte latura cantitativă (informativă). o singură oră pe săptămână. iar evaluarea urmează. Acest lucru este posibil dacă vorbim despre latura informativă a actului de predare. din diferite motive. ca operaţii distincte ale evaluării. Mai mult. în primul rând. lucrurile se desfăşoară normal în predare. de obicei.. Specialiştii disting între măsurare şi apreciere. aşa cum este ea sau. susţinându-se principiul potrivit căruia şcoala este pentru toţi. creează o atitudine debusolantă faţă de o autentică învăţare. dar. în condiţiile în care acestea urmăresc formarea personalităţii elevului şi. Deşi are la dispoziţie. profesorul de ştiinţe socio-umane are şi el obligaţia evaluării. analizăm problema din perspectiva profesorului: avem o deficienţă în predare. starea de spirit din învăţământ. ci se ating în timp? Soluţia este trecerea de la o evaluare focalizată strict pe rezultate la o evaluare preocupată şi de proces (Nicola I. p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful