P. 1
Scoala vietii

Scoala vietii

|Views: 37|Likes:
Published by Andrei Miclea

More info:

Published by: Andrei Miclea on Apr 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

DE

LUAT

IN

SEAMA

"Cercul de publicajii religioase §i morale" pus sub conducerea Parintelui Econom l. Popescu-Maldlestl ~i a Pro I. Mihfllcescu, profcsorl la Facultatea de Teologie, se compune din membrii fondatori ~i mcmbrii ordinari, Membril fonda/or; pot deveni toti acei carl oor achiia l?i vor raspandl eel putin 500 (cinci suter.exemplare din fiecare nurnar al bibliotecii "Ia §i citeste", Membrii ordinarl pot fi: orice cleric, civil, tanar, batran, §i in fine oricc persoana, care va da ajutor cercului, pe ori §i ce cale va crede de cuviinta, fie intelectual, fie material, §i mai ales va lupta pentru raspandirea brosurilor bibliotecii cat se poate mal multo . . Scopul cercului este a da poporului romanesc 0 hrana spiritual a folositoare atat sufletului cat §i trupului, care sa intariasca puterea de viata a neamului, §i, in sufletele tuturor, sa formeze temelia de granlt pe care sa se innalte Incet, Incet; cladirea mare ~i frumoasa a Romaniel Mari.

Scoala
o

tstorioara peniru tlnerime
dupa Oskar H6cker

vielii

lama, cand ziua e pe sfar~ite. de obieeiu las Iuerul ~i rna asez dinalntea sobel in care palpa.e foeul. Mara se lntuneca de tot, iar in odae se mai pot deosebl numai (laearile din soba. Fara sa vreau, rna napiidesc amlntlrtle apuse ale copilariei rnele, Pe dlnelntea ochllor mlntll tree colegii, tovarii~il mel nedespartltl ~i rna intreb unde sunt tovarii~ii coplliiriel mele, ee s'a ales de el ? Soarta ne-a imprastlat in cele patru vanturi. Numai unul singur a dimas credlnclos oraselulul unde ne-am nascut : strenqarul de Carliontea, cum if ztceam nol lui Fanel Alexe. Aeum doi ani, caRd am treeut pe acolo, l-am vazut iai'a~i. Imbatrantse, Are parul alb, desl abla impllneste 40 de ani. Sarmenul Carli on tea are in urma lui un trecut plin de amaractunt, ~i de oarece palaniile vietii lui, mi se par pllne de invat6turi. rnt-am PU$ in gand sa vi le povestesc l;Ii voua, iuhitli mei cltitori ~i cltttoare, in credinta cii din ele, veii scoate invataturi de folos, A FOST ODATA Era prln Eunf.te. 0 seara mlnuneta, Llcurlcli sburau prln aer; iar din pla]a ora~elului, tell raspandiau un

2

miros imbiitator. Barbatl, femel ~I copll stau afara, dinaintea caselor, vorbind intre el. Cu tojll erau voio~l de vremea buna ~i uUBnd de osteneala ~i zaduful zilel, sorblau racoreala aerulul de seara. 0 tacere desdva.r~ita domnla peste fot cuprlnsul. Doar din cand in cand glasuri vfoae de copU lntrerupeau Ilnlstea serll. Copiii se adunau in piata sl se [ucau de-a hotii sf soldattl. Umbra teilor Ie prindea foarte btne celor ce laceau pe hottt, cacl giisiau escunziitorl bune, incal cei ce f6ceau pe soldejrl aveau muUii biitae de cap pana sa·i prlnda, In cele din urma, cuibul hofflor era descoperif ~I toata banda se afla in malnUe soldejllor, afara de capitanul el. Din nou porniau soldejl! in ciu. tarea lui, dar nu isbutiau sa puna maRa pe el cu niciun chip • .,Nu-l mal caufal' degeabe" if lua in ras cafe unul din copU, "pa Fanel nu sunte]l in stare sa.l prlnde]!" • .,Unde s'o fi ascuns?" intreba un altul, Din nou se apucau sa·l caute, dar din nou fara folos. Cfipitanul ramBnea ascuns, iar cei luall in ras se suparau . ..Ma Fanel, strlgau unll" ie~1 de unde te-al ascuns, nu vezl ca. nu te gasim'1 Tu ne-al ra.mas. DB' unde estl 1 "Aid I" raspundea un glas ~i indaUi se arata din frunzlsul des al vreunui teiu cepul celui c8utal. ,.08", zicea unul din cop it, sbarclnd dtn nas "cui J-ar £1 trecut prin mlnte ta at sa te sui ecolol" .. H3. ha" raspundea Fanel, un hoi smecher poate toate. ~l dace vrell sa rna prlnde]! numal decal, poftitl Incoace", Trei camarazt se apucara sa se sue la eI. Dar truda Ie era de geaba, did el se agata de craca altui telu

3

ncin ~I trecea in acela, ra.zAnd de incetlneala urma· rltortlor, carl, in cele dln urme, vazAnd ca nu pot, it rugau pe nelnvlnsul Fanel, sa se dea jos de bunii voe, cacl el a biruiL ~I co aceasta, jocul se sfar~la. Vremea ins8 trecea ~i se f8cea tlrzlu. Cel ee stau pe dinaJntea caselor, Intrau inauntru sa se culce, Fanel ramanea eel din urma; pe el jocul nu-l obosia. CAnd in sfar~it ~l cel din urma cemerezl volau sa piece. el incerca in toate chlpurile sa·i faca sa mal ram ana. ceeace cu toale acestea nu-l Isbutea. Ramanand slngur, nu mai avea altceva de Iacut, decal sa.~l ia ~i el d rumul spre casii, care era a~zata pe strada cea mare ce da in plata. ..Blne Fanel mama" il inlampina mama-sa cand intra; ,.unde al stat tu pana acuma 1 In fiece searfi trebue sa rna superl ~I sa rna facl sa te astept 1Mergi prea deparfe cu neascultarea fa I" Fanel se ducea Ia mama-sa. 0 lua de gaf ~i-i zicea Ilngusltor ; .,Iarta-ma, mama! Seara era esa de Irumoasa ~i 001 copiii ese de volosl] N'am sa mal Intarziez nlclodetii" • ..A~a.ml spui in flecere seara", raspunden mama susplnand. ..Pe vorba ta nu trebue sa pue nlmeni nlciun temelu. Sa vedem, de ce al sa te apuci mal infaiu 1" Fanet i~i intlndea carlile ~i caetele pe mass. "Mai am putln de lucru", raspundea el nedumerlt. "Fanel, Fanel I" striga mama suparata. "Ce al sa fe facl tu 1 Te gande~ti numal la joc. Ti-e fridi de rnunca, De-ar tral tatal tau, n'ar rabda atata nepdsare. Eu sunt prea slaba}. iar tu pentruca ~Iii lucrul aceste, te lasi in vola pornlrllor tale rele, De m'el Iuhl cat de pujln, allfel te-al purta"-

Nu erau rare zilele cand scoala se Incepea fara ca Flinel sa . d-na Alexe se Indulosa ~i lerta. Slaba de inlma. ~i dind venia in sfar~it seara.locul eel din coada. dlmlneaja. ler cand elasul batea 10. Iecriimlle mamei ineetau. Fanel era eel dlnlalu in piata. ba chiar . Nu e de rnlrare decl la intreharile invaiatofului raspundea anapoda.! rnurise de mal multi ani sl de atunci Fanel se schlmb ese cu totul. ieeliile ~i repede-repede srar~ia. Cu chlpul aceste. el nlcl nu se gfutdia di trehue sa se duca ecesa. ajunsese cu tlmpul sa aratc ~\ ca . se silla sa nascociasca allele noul. Negreslt Cft Iectnle lui nu erau lacute eu temeiu ~I nici temele scrise curat sl fara gre~eli.. El stle eli pentru un eeas iniarziere. Sl zlcand acestee. Tata.eum uotl d-ta sa zici una ea asta? Dsta ~til bine ea te lubesc din to. A doua z]. gandul lui nu era dedit la [ocurile de seara. primla . Cu toate acestea nu se slnchlsla deloc. Neocupandu-se dedit de jocuri. d-na Alexe trebui a sa·~i dea multa osteneala pana sa·l vada sculat din pat. tie de fala. [ocurlle trebulau sa Be mal frumo ase. Aeeastii neplacere intamplandu. Din searii in seara.i. ~I dadi pentru temele lui scrise in gn~ba" murder sl eu gre~eli.••Dar bine mama". sufletul ~i ea fara d-ta n'as putea trai··.se earn des. 0 siirute eu drag. Ce mal jocuri tragea! Sl chlar in oreIe de dupa masa. ejunsese sa se deprinda eu ea. Dvna Alexe avea dreptete cand spunea eli lui Fanel ii llpsla asprlmea unui ta1a.~i piarda el vola buna ? Seara era a lui. Fanel se apuca apol sa-~i fadt. 'nu cumva di pentru aceasta trebuia sli. era pedepsll cu arest. raspundeaFanel mlscat •.

Atuncl de regula certa pe fiul sau si-I sllia sa inve~~.mee.nd iI laudau. "Sa·! H auztt ieri' la nol pe Fanel spunand poezii! In vlala . Chlar sl mama sa. auzlnd in fiecare zi aceIe asl lucruri.deeu ~i spuneau ca asta nu Insemneazji nlmlc. Flreste ca in chipul acesta ajunse ~i el sa se creada. Ba deveni asa de Intlm inca!.teodata d-na Alexe incepea sa se plangti de purtarea rea a fiului el in scoala.10 mlnle ptanurl mari de viitor cu flul el. $1 .dac« ca. cad altfel ramane cel mal inapotat din clasli. did rare ori trecea 0 zi in care sa nu vina cineva care sa ridice pe Fanel in slavi cu laudele. cl ulte. ca un bliiat asa de destepl ca Fanel . . dl ar trebul jinut de scurf sa·~! fa ca.cand it vedeau venind nu ziceau vine Fanel.mai muUe ort. erau vorbele ce Ie auzia mereu. De cele .rliontea. ca asa sunt copilt. . . n'am mal auzlt a~a ceva I Cala bucurie trebule ·sa va faea acest biilat! Din el va esl odata ceva ne-melpomenlt"...azdravanii sl scamatorii. Dacii ~i invatatorii s'ar fi unit cu laudele celorlstl. ca. prietenele ra. Eanelera de fata ca.atune! yi· surlle d-nel se piireau di se spulbera pentru momcn'.5 oarecare talente Ia aceste lucrurl: spunea frumoase poeztl. mai larziu se va vedea ce poate el. dona Alexe ar fi putut trece drept 0 mama Ierlcita. cant a btne cu armonica. lucruri carl placeau in . lectllle cum se cuvine. incepu sa Ie creada ~i sa·~i Iauriascii . Numal cand primia cate 0 scrisoare dela invalator sau dela d~· rectorul scoalel sl In care i se aduce la cuno~linja cli flul el ar trebui mal btne supraveghial. Iacea 0 muljlme de m.sele carora mergeau.n'ere nevoe sa se trudeascji atata cu ce se in~ata in scoala. . "'-vineCa.

. Muita vreme s'a vorbit inca de harnicia ~i cinstea negustorului Alexe. Averea lui crestea din zi in zi ~i eu aceasta ~i multurnirea lui. bacania lui nurnara multi musterii. la locul de odihna. hamicul om se putea nurnara prinlre oamenii cu bun a stare. frumoasele lui poezll. gropata cu sotul in morrnant. ca §i mama sa. Prin multa rnunca ~i necurrnata starulnta. did peste putln limp> venea unul seu altul dlntre prielenl sau cunoscufl •. dar acela nu-si implinea cu temei insarcinarea ce i se dase. De vreme ce Fanel era singurul ei copil. Fericirea viejii ei era fara indoiala in. Vaduva vandu bacania. de toate acestea 1 CRE~TEREA E TEMELIA Raposatul fusese un negustor cinstit. Tribunalul hotarise un epitrop pentru eopil. ca stapanul ei tinea marfa buna §i cauta sa multumiasca: pe totl. toata dragostea ei era asupra lui. Rasplata nu lipsi : dupa 10 ani. care puse capatr stradaniei lui. ajunsese sa-§i deschida 0 bacanie. Aproape toti barbatii iinura de datoria lor sa insotiasca mortul pana. Abia acum se putea vedea de ce cinste se bucura raposatul in fata celorlalti cetateni. dar putea sa' mtrebuinteze 0 buna parte din ea pentru a da crestere ~i carte fiului ei. el H rasfaic. Raposatul ii lasase atata avere tncat nu numai ea putea trai in indestulare.6 Shhnicia nu tinea insa mult. In curand.. In loc de a inlocui pe tatal raposat in supravegherea copilului. .ntecul lul minunat sau penlru prea. din priclna. carl tinea lui Carltontea 0 adevliratfi cuvantare de lau~a pentru ca. Iar d-na? f-er putea lua cineva in nume de rau eli se bucura din toalii Inlma. Fara de veste veni insa moartea.

Tocmai la el rna due acum pentru a face iara~i toate bune. doar nu e un lucru asa de greu sa fii asa cum te cere. la-te bine eu acest om. iar Fanel saria voios. Fiji deci pe pace. Nu mai ia seama.atunci nu-i mai veni d-nei Alexe nici 0 plangere despre fiul ei. nu trecu mult ~i diredorul se vazu nevoit sa . Ce zici. draga Fanel. Trecerea epitropului nu era de dispretuit . "Ei Fanel". Ca sa mearga mai departe nici Yorba. Nu putina era rusinea mamei. §titi trecerea 'de care rna bucur. te vedem pe la noi? La revedere!" ~i cu acestea i§i vedea de drum. II lua de obraz §i Il zise: "Directorul s'a plans inca odata de tine ~i ne-a arnenintat ca 0 sa te dea . ii zise tuto-rele intr'o zi "cine si-ar fi inchipuit una ca asta. De .prin staruinta epitropului . Acolo. Acesta insa zambia §i zicea: 0-1 director e prea aspru.arneninte pe d-na Alexe ca-l va da fiul afara din ~co~a.afara. ~i asa a trecut an dupa an pana ce Fanel . D-v. Fanel ispravi clasele primare ~i intra 9. cu toata desteptaciunea ta sa nu poti termina macar liceul ca . D-na Alexe fireste ca se intrista ~i se plangea epitropului. prin ea Fane! ramase in scoala. diredorul facu cunoscut celorlalti profesori sa nu-si mai bata capul cu el. Biata femee credea ca fiu! ei s'a facut mai bun. maine. EI nu stle sa deosebiasca 0 desteptaciune rara de un om de rand. a lui ~i a epitropu!ui. Cilrliontea al nostru va merge la scoala ca §i mai 'nainte. caci pilda lui rea facea ~i pe altii la tel. Am sa rna due eu sa-i vorbesc.7 Co chiu cu vai.a gimnaziu. De oarece tnsa usuraticul copil nu vola sa dea probe de lndreptare.terrnina cele 4 clase de gimnaziu. Cand epitropul intalni in aceeasi zi dupa masa pe Fanel pe strada.

Croitorul era acela pentru care girase odinioara raposatul ei sot §i platise banii.•. . dar nimic nu i se parea destul de potrivit pentru fiul ei. nu sunt dedit pentru copiii de oameni cu stare ~i nu pentru fiii de croitori. Rostirea numelui lui Searl at. Ce e drept. Isbueni din nou insa cand auzi ca fiul croitorului a treeut examenul de absolvire in chip stralucit: ~i ca de acum urrneaza mai de patte. Cate nadejdi l§i pusese in cartea pe care avea s'o invete Fanel l Acum.cunoscuta fiind saracia croitorului --avu eel putin multurnirea ea a putut spune astlel batranului ce gandia ea. baiatul croitorului Scarlat. In sine. a fost pentru d-na Alexe pae peste foc. Cu toate ca stla ca prin aceea n'o sa faca nimic .vei dela inima. Epitropul Ii spuse atunci ci'i Marin al croitorului capatase ~i 0 bursa.ipisma care facu pe d-na Alexe sa zica niste vorbe foarte aspre eu privire la batranul croitor. Pe langa ura. veni ~. lndata dupa aceea. iar tm ramai'. AI1ii mai putin de~tepti tree mai departe. unlversitatea. nutria 0 ura mare irnpotriva batranului croitor. toate visurile ei se dararnau ca o casri de hartie. . Parerea d e dIU pentru suma de bani pierduta nu putea sa-l iasa vadp. aceasta ura se mai potollse. caci socotia di liceul intreg. pana §i Marin. bfltranul croitor primi 0 somatle sa-i plateasca in scurf timp datoria. Cu acestea d-na Alexe se manie §i mai tare.8 lntreg. cu vremea. in urma recomadarii directorului gimnaziulul. Multa vreme nu dura acea muljumlre ~i in curand trebui sa-~i puna intrebarea: de ce sa se apuce Fanel ? Ceasuri intregi sta de yorba cu epitropul despre acest lucru. li-a luat 'nainte §i inca ce 'nainte I".

lucra -cu atata nebagare de seama.. Incat tntr'o zi. mi se pare ca in Panel zace un ?osernnat talent de negustor. nici ca-i trecea prin minte. Noul serviciu Ii placea mai mult ca eel dinainte. -satone. (aci in gandul lui se ~i vedea stand in rnijlocul a mii de saculeje de bani ~i par' ca auzia pe lumea de pe strada pe langa care trecea: uite pe marele negustor Fanel Alexe. Gandul era 'bun. in cativa ani. ~i sa ~titi dela mine. Desteptaciunea nu-i llpseste lui Panel. Farrel se invoi repede cu aceasta. "rocmai aceasta e §i parerea mea. Carliontea nu se prlcepea insa Ia nimic. Sa rarnanern deci la a~ ceasta: Carliontea se va face negustor". Fanel intra mai intai la 0 band bine vazuta ca sa Invete acolo cum se tin registrele ~i celelalte.9 Aveti multadreptate. Aceasta a fost parerea epitropului. directorul bancii cornunica epltropului ca Fanel nu mai poate sta la banca. Ca era nevoe de rnulta truda §i oteneala ca sa ajunga pana acolo. . . botartra in gfar~it sa-l fad ne- Au gasit pentru el un Ioc in biroul unei fabrici de te- •. va ajunge ca nurnele lui sa fie numarat printre nu. zise d-na Alexe. Un negustor trebue sa stie §i acestea.ci mai mult umbla pe st~zi pentru a duce proba de . starea unui negustor e cu mult mai buna decat aceea a unui invatat.cici nu sta toata ziuapironit in fata reglstrelor deschlse.mele celor mai mari negustori. Pe langa aceasta. gustor. ~i Ia ce s'ar fi priceput. EI Iacea parte din acea . Dupa multe consfatuiri.categorie de oameni cari voesc ca toate sa Ie vina deagata ~i se simt nenorociti cand nu Ii se implinesc toate voile fara ca ei sa faca cea mai mica sfortare. ceeace la urma urmelor este lucrul de capetenie".

Epitropul insa§i nu mai era a~a de prietenos ca alta data. neplacerea Ii crescu §i nu dupa mult timp parasi §i acest al doilea post de ucenic.greu a gasit epitropul un loc pentru protejatul sau. zile in care tesatorii predau lucrul facut. Cu toate acestea prietenii §i cunoscujii Incepura a nu mai avea fata de el purtarea de mai inainte §i nu-l mai tncarcau cu laudele lor.10 marfuri ~i a pnrru comenzi de la diferitele magazine. lama era in toiu. stapanul dadu drumul omului care-l ajuta la vanzare. Urmarea fu. venira pentru Carliontea vremuri grele. Unde mai pui purtarea rea a stapanului? Acesta cauta par'ci intr'adins ca sa se razbune pentru renghiurile ce i le jucase odata Fane]. iar in bkanie frig ca afar~. anume Mercurea ~i Sambata. dupa multa cautare ii mai gasira un Ioc. ajunsese in serviciul lui I Vremuri §~ mai grele tncepura pentru Fanel. Ce nil ea ca . Fanel intra ca baiat de pravalie in bacania unui om vestit pretufindeni pentru sgircenia lui. Fanel petrecu 0 jumatate de an degeaba. de vreme ce Panel putea foarte bine sa-l rnlocuiasca. sa se desparta de odorul ei. Poate cii l-ar fi putut duce Intr'alt oras. Mai il"lVata insa cateva scamatorii noi §i cateva cantece la armonica. in ruptul capului. Nurnai de doua ori pe saptamana li era mai greu. Cu aceasta. Daca mai nainte cu . iar Fanel trebuia sa dud pe umeri la magazin bucatile gata. In sfar§it. . din prlcina nimeni din tot orasul nu mai voia sa primiasca pa Fanel ca ucenic. §i acum. dar d-na AIexe nu voia. Dupa doua luni. Acesta era fara indoiala mult mai modest §i nu se putea asernana nici pe departe cu cele pe care le avusese mat 'nainte. De cate ori Fanel §i cu colegii lui nu va fi jucat cate 0 festa acestui om ciudat. acum Ii era cu neputinta sa mai ga-seasca vreunul.

Alexe se bolnavi.spre marea mirare a lui Fanel . voia s! se dea [os din pat §i s! fug!. Sgarcitul tnsa intampina pe tanar cu mare respect §i-i porunei lui Fanel sa serviasca pe . daca epitropul nu I-ar fi amenintat. cari voiau sa-l viziteze. pe neasteptate.domnul Scarlat". Intamplator sau cu tot dinadinsul.11 zrebuta s! inghita Carliontea in fiecare zi in fata mustenilor chiar l . dad nu-sl va vedea de treaM nici in acest al treilea post. Pentru Fanel era iadul pe pamant. I se cad . ca Inici nu va voi s! mai auda de eI. aduceau in oraselul lor pe multi din fo§tii camarazi de §coala ai lui Carllontea. Un an trecuse dela intrarea lui Carltontea in servieiul sgarcttalut. prirnl 0 palma dela zgarcit. Prietenii. 0 tranti in capul zg!rcitului ~i pleca. Ar fi vrut el s! fug!. umplu pe ueenic de atAta manie d apucand 0 cutie. Pujinele ore libere Ie petrecea cu mama sa acasa ~i nu se arata pe nicair]. ~i pentruca Fanel nu-i lmplini numai decat porunca. Carllontea se facea c! nu-l vede ~i servia pe altil. Aceasta ~nsulta nemaiauzita. care-i fu Ia indemana. Fanel se temea sa nu se intalniasca eu vreunul din ei. primiau dela servitoare raspuns di nu e acasa. Furios ajunse acasa. printre cari ~i pe Marin Scarlat. intr'o zi dupa masd intra in pravalie . d fi era rusine.tAnarul Scarlat ca sa-~i cumpere ceva.Prostule I" era cuvantul eel mai blind cu -care-l cinstea. Ni~te friguri cu terbinteal! mare 0 faceau sa aiureze ziua §i noaptea. suna ~i pentru elora Iiberarii. IN LUMEA LAROA Dela 0 vreme. Adeseorl. cand.. Vacantele cari tocmai Incepeau. tranti u~ de perete §i se repezi in odae ca 0 vijeJie povestind mamei !GperiatefAr! ~ir cele Intamplate. d-na.

Dar deabia putu ingana cuvintele .ce ai sa te faci tu ?" ~i' cazu pe perna. precum §i hoi iertarn gresitilor nostrl" cand. Din odaia moartei.§i ne . bolnava se ridica in sus.mama . Apu-cand pe rnoarta de mana. Fanel cazu Intr'un fel de nesimjlre. Muri.. sopti el in sine.ilucea e urrnarita de batranul eroitor §i de fiul lui. Din ceas in ceas.12 n. . A§a au mers lucrurile. suflet pan! ce te-a doborit §i te-a bolnavit.mama 1". Fanel nu se departs deloe de la patul ei. iar eu f!gaduiam ca am sa rna indreptez. Tu ai purtat durerea in. rnama. Fanel. zdrobita de desperare.iarta noua gresalele noastre. S'ar fi putut astepta cineva la 0 schimbare in bine. IAnga sieriu ramase.nu rna parasi . nimeni nu era in stare sa-l ia. Alt. ca o ca . zise eu durere: "Fanel. Spre ·ziua parea s'a mai linlsfit. ~i nu rna iineam de' verba.Mai tarziu. Ferestrele fura deschise §i un aer rece umplu odaia.. starea bolnavei se inrautatea. carele esti in eeruri..sunt a§a de nenorocit . dar el in vfuiul degete/or se furi§a spre ele §i Ie inchise "ea nu eumva vantul reee sa-i faca mamei vre-un rau". "Mama". Farrel Intelese.. ori· se agata. . nu era mai putiml turburare.. striga el lndurerat "stai eu mine . Deodata. de gatul lui Farrel ca sa-l apere de sgar-citul de bacan. el Incepu sa-i povesteasca din zilele de demult: "Mai §tii tu" zicea el eu glasul nabu§it in lacrami "cum adeseori veneam seara tarztu dela joe' l}i atunci imi faeeam lectiile ? Tu plangeai. "Vreau sa rna rog" zise ea vorbind rar §i incepu: "Tatill nostru. aiurarile deveniau mai grozave. dar nu-i venea sa ereada. In fieee zi. noapte infloratoare incepu.. In odaia bolnavei. V~ntul de Noembrie suera in jocuri salbatice urlandu-si cantecul lui a pustiu. Si cand venl noaptea.asculta-ma .

marna-sa cand 1i lipsea eel mai neinsemnat lucru. Cum it mai desmerda .lnsanato§irea lui avu loc incetul cu incetul. se poate duce acasa. cu toate d ingrijirea de acolo nu las a nimic de . cum §i casa in care zacea. Dus la spital. Fanel rarnase langa scumpa lui mama. dorit. durerea lui Fanel se destepta din nou §i scotand un strigat sfa~iitor. Se destepta abia atunci cand cineva intra in odae. fara suflare . Cand ·sicriul Iu pogorit in mormant. pana ce a doua zi corpul neinsufletitfu dus la morrnant. dar dupa uitatura parea ca nu mai intelege nimie.ceie.. Toti cati petreceau pe moartaIa groapa aveau euvinte de cornpatimire pentru Panel.dln urma. Dar in zadar. . . de oareee amintirea turbure a treeutului apropriat.. cazu la pamant pierzandu-s! cunostinja. Bunul om dadu mana eu el §i eauta sa-l mangae §i sa-l lncredinjeze ca. 0 Impledecau. EJ auzia euvintele. iar eu te-as fi bucurat. Era vechiul sergent de noapte. viata 1" marna. o vointa mai lnalta a hotartt Insa ea viata sa ramana biruitoare. In .13 I~i zicand aeeste vorbe.a trebuit sa simta lipsa duiosiei §i a dragostei de marna. doctorul spuse ca bolnavul s'a ticut bine ~i dupa dtevazile. Trebue sa fi stat mult in starea aeeasta. Dar acum e~ti moarta . pe care Ie savar§ise in rnarea lui usuratate de copil. asa cum meritam ? Aeum tu ai fi trait. Fu dus acasa greu bolnav. eata sarguinta i§i dadea ea ca sa-i fad toatevoile I Nu tot asa tnsa §i 5trainii. de cenu m'ai batut. Moartea se lupta serios cu trupul lui ca sa-! ia viata..•• fara ca . se prabusi lesinat lAnga sicriu. Fanel era urzit sa fad scoala lurnii ca prin ea sa-§i ispa§easca gresalele fara de nurnar. de ce n'ai fost aspra cu mine. trebue sa tread intr'alta odae.

amasa nueste asa de mare incat sa puteti incepe un nego]. Sunt alAt de nenorocit . Casa vanzandu-se. Domol pa~ia printre morminte Indreptandu-se spre rldlcatura. numai sa 0 multumeasca 1 Aceasta minte ii venise insa prea tarziu. Acolo varsa lacrimi amare §i nu se mai putea opri din plans...zlse el adanc suspinand "roaga-te lui Dumnezeu pentru mine. eu vanzarea easel. Aceasta era insa inchisa. Devenind apoi serios §i rece zise : "Dupa socoteala tribunalului. draga mama. eel dlntaiu drum ce facu fu la cimitir. se departa de acolo plangand. yeti prirni banii. Ce n'ar fi dat el. iar un bilet puspe poarta indrepta pe oricine avea nevoe la d-l epitrop la care era cheea." Aruncand inca 0 privire dureroasa peste mormantul tacut. ca toata intamplarea cu moartea mamei sale sa nu fi fost decat un vis urat 1 Ar fi fost in stare sa fad totul. Fanel. Pare d d-na Alexe a cheltuit mutt cu cresterea d-voastra Ar fi deci foarte bine daca vi s'ar pune la lndemana surna ce s'ar lua pe casa. rasuna in el fara incetare. ne putem oeupa. Porni spre casa parinteasca In care petrecuse atatia ani fericili. ce ai sa te faci tu I" Tonul sguduitor ~i trist cu care fusesed rostite aceste cuvinte. i~i arata parerea sa de bine ca s'a insanato~it. Indoit de dureros era pentru el gandul ca mama lui murise in mare ingrijorare pentru el. dupa ce ingerul mortii dusese sufletul ei intr'o tara mai buna. ave rea r. De vreme ce numai cateva luni va lipsesc pana la majorat. scotandu-o in vanzare. mormant. Pe acesta trebuia sa-l caute acum ~i Fanel. cand it vazu. . care ascundea pe scumpa lui mama. pina atunci.lesind din spital. "Ma voiu indrepta. Epitropul. Ultimele ei cuvinte fusesera "Fanel. Fara sa-~i dea seama i§i impreuna mainile §i Ingenunche lang§. iar eu Incetez de a va mai fi epitrop".

i§i puse eu grija punga plina §i luandu-si ramas bun dela rnormintele parintilor. Unde se arata §i el. Lumea e destul de mare. se hotari sa afle pe cineva care sa fi facut tn- . In sine se gandia : sa fie oare omul acesta rece. IN TOVARA~IE. cu gand ~ inceapa acolo vreun negot. ~i cand iarna era pe duca §i se aratadi prirnii vestitori ai primaverei. care n'avusese pentru el decat vorbe de lauda ? A~a de repede se schirnba oamenil. de ee nu mi-as gasi un mic locsor in ea? Poate ca voiu da peste oarneni mai de ornenie. Am sa plec cat rnai curand". cand e eu punga plina I Cu toate acestea din punga plina poate sa dirnana eu vrernea nurnai amintirea. cand pe unul il isbeste 0 grea nenorocire? Abia acum injelegea el ee va sa ziea a fi singur pe lume. i§i zise el. de nu va isbuti sa se apuce de eeva eu banii ee-i avea. Cu groaz. era primit cu raceala. acel epitrop prietenos. se nurniau prietenii nostri. porni in lurnea larga. cand teii din piata incepeau iara§i sa inverzeasca. S'a lndreptat rnai intil catre orasul mare. dad ornului Ii llpseste priceperea sa§i ca§tige. "Ei bine. Cam asa stau Iucrurile cu prletenul nostru Fanel. nu voiu mai avea deaface eu ei. In viitor. totl I-au lasat singur: fara sfatuitori §i fara prieteni.a se gandla la tirnpul cand va trebui sa-§i cheltuiasca -§i ultimul ban. painea cea de toate zUele. pot sa se poarte asa fara de inlma. Fanel i§i lua batul. Bine se sirnte omul.15 Inima sarmanului Carliontea :batea cu putere. Dupa moartea marnei. dad oamenii cari pana deunazi. Neavand curajul sa lncerce singur.

cum de altfel §i' numele il arata : Poerovski. atata deprindere am dipatat in mestesugul dea ca§tiga bani •.. Nu trecu multa vreme. raspunse el gandltor.-acum merg Incet. Dar nu e nimic. In Fanel rasiiri 0 idee ~i lieu 0 mutra de om siret. "De ee nu dutati un tovara~ 1" intreba el pe polonez. pe cand Pocrovski sta alaturi intr' 0 desparjitura numarand la bani.. Strainul acesta parea a fi polonez. "Am ce e drept sume insemnate dar acestea sunt lntrebuintate in afaceri. Pocrovski rase. Cu gandul el §i vedea pe polonez intr'o odae luxoasaIn care lucrau fara tncetare eel putin 30 de Iunctionari.0 mare cas a de agen-. sute de rnii de lei a§ ca§tiga. iar el sa fie prirnit. Ca sa-§i ajunga scopul aeesta. nu avea pentru tanarul Fanel decat un zambet de dispre].. ca tovaras. Aceste nurne pompoase sunau ca 0 muzica in urechile lui Fanel.16 ceputul. §i tanarul nostru facu cunostinta cu un dornn de varsta mijlocie.i zicand acestea. se ducea in fiecare seara intr'un birt unde venea lume multa. alcaru! graiu cam strain placea lui Panel. Din yorba in yorba ajunsera ca fiecare sa stie trecutul celuilalt. :. nu sunt multurnlt" zise polonezul Intr'o seara. ca era negustor §i avea cum Ii zicea el . De-as avea fnsa un alt capital la indemana. pentru a face cuno§tinta ell unul sau eu altul din oaspeti §i a le arata planul lui. Cine-si intemeiase rnsa vreun nego] sigur. tura §i comision".-sa schimbarn verba". "Drag! amiee". "Cu toate acestea. i§i mangiie barba lui roscata §i sorbi o inghitaturii zdravan! din pahar. "tn- . Polonezul spunea ca §i pe el multe necazuri I-au silit sa-§i parasiasd tara §i sa se aseze in -acest oras . Hotarira sa se intalnlasca in fiecare seara in birt. odata si odata am sa ajung eu §i la asta. dar sigur.

"sigur fns! ea nu mai pujin de 20 la suta.000 lei. cu aceasta rni-as lega arnandoua mainile. . Carhontea suspina §i zise: "Da.000 lei. De aceea raman mai bine singur". "Dar dad ali gasi un tovaras cum doriti ?" zise Fanel cu sfiala. Toemai se pre- ca . "Cam cat ar veni la sula acest ca§tig de-a opta parte ?" . mai apoi mi-ar pretinde jurnatate din castig.buna seama eu cat suma ee mi s'ar Incredinta e mai 1nsemnata. Sl fii sigur ca nu-i va fi spre paguba. De pilda: dad suma ar fi de 50. caci acela s'ar socoti ca . sl din potriva daca ar fi de 10.e-cat de mare trebue sa fie?" "In .§i-l voiu primi. La aceasta observatie. lucru cu care iara§i nu m'as invoi.000 de lei. e yorba numai de -capltal. bueuros poate sa arate eA ~i el are cu:no§tinte negustoresti. "Exact nu s'ar putea spune.Iua ca tovaras un om bogat. Carliontea facu oehil mari §i ingan! nedumerit : "Cum asa ?".Ma indoesc tnsa c~ 0 sa mi-l poti gasi". cu ata! mai mare ar fi §i ca§tigul. Carliontea socoti in gand c! s'ar putea astepta la :2000 <de lei. De . "De rni-as .17 frebarea aceasta imi dovedeste ca esfi inca tanar §i neincercat in afacerile negustoresti". avand capitalul lul de 10. "Vei vedea nurnaidecat".are dreptul sa se amestece in afacerile mele ~i asta nu .ml-ar veni deloc la socoteala . raspunse Pocrovski dand -din umeri. numai la a opta parte".intreba Fanel. tovarasul ar avea dreptul la a treia parte din ca§tig.. "Arata-mi un asernenea om" tntrerupse yorba polonezul .privlnja aceasta rn'as muljurni eu orice surna. urrna celalalt §i se apropie :mai mult de Fanel.

Seara urrnatoare. Cred ca §I asupra batranului ea apasa destul de greu. Ba inca i§i puse in gand ca la prima ocaziune sa spuna sa nu-i mai zica "Carliontea". Fanel abia raspunse la salutare. Imi pare foarte rau ca nu pot sa fac nimic pentru datoria tatalui meu. Fanel ii multumi politicos dar rece. ci se a§eza Ia aceeas masa. ca nu mai e copil. cancf cineva it batu pe umar. c!ci foarte curand i~i lua palarla §i pleca. Bucuros s'ar fi dus §i el dupa polonez de nu l-ar fi 1inut pe loc tanarul Scarlat Un ceas tntreg trebui sa mai stea cu acesta de yorba. se intalni din nou cu Pocrovski. Se i vedea Ia aces! tanar ca vrea sa uite toate amintirile neplacute despre Panel §i sa-l incredinteze ci tot prietem i-a rarnas. Scarlat nu lua Insa in seama. La despartire. "Bine ai venit. Panel sta ca pe carbuni. De aceea nu fii suparat nici pe el. draga Carliontea". Cu toate acestea t~rog sa-mt ingadue§ti sa-ti fac 0 vizWi. la ora obicinuita.. Cu cat mai mult i§i des-. Ii zise acesta strangandu-i mana prleteneste. Ci'i t~narul Scarlat nu-i placea nicl pol0o . Noapte buna Carliontea -la revedere I". Dar §i pe Pocrovski parea ca-l turbura sosirea tanarului. "Ce rnai nou ? Ce bine-mi pare: ca te vad".18 gatia sa dea la lumina ideea ce-i licaria in minte. mal ales acum cand tu ai ramas singur. Scarlat Ii zise ~ . cu atat mai rece se arata Fanel.~tiu ca nu-ti fac placere. Vreau s! fim prieteni §i sa uiti ura ce 0 ai impotriva mea. Este insA §i ramane un om sarac. caci ii stricase afacerile. dupa care por_o nira amandoi spre casa. din pricina ca nu putea sa urrneze mai departe yorba inceputa cu polonezul. nici pe mine. csruia ii perise tot cheful. Era studentul Marin Scarlat. chidea insa inima studentul.

Fanel era Ioarte voios. am cauta mai bine un alt local". afacerile mele merg asa de bine.cu Flinel se dusera Ja un magazin cu vinuri ca. §i Pocrovski .. nu fiti neinduplecat". Pocrovski i§i increti fruntea auzind una ca asta ~i raspunse: "Banuiam eu de eri aceasta propunere a d-Iale. Drept sa spun. iata mana mea.. Pocrovski parea di sta la ganduri. zise : .o aratara cuvintele cu care acesta incepu yorba cu Fanel : "Nu cumva ~i in seara asta studentul va fi cu noi? In cazul acesta. In cele din urml dand din cap.dad e ca firma mea sa nu sufere nici 0 . pe ascuns. In fata lumei a~ putea -trece drept un Iunctionar al d-v. El vrea sa dea . . .pagubii-nu pot sa primesc ca tovaras dec at un om care e deja bine cunoscut in lumea negustorilor"..19 nezului. la 0 sticlli de sampanie. "Cine s'ar putea Impotrivl fata de atata rugaminte 1zise Pocrovski.draga amice. In ce priveste insli raspunsul.$i cu toate acestea.ne neschimbata".. tot nu merge. numele d-tale insli ar trebui trecut in registrul de firme dela tri. pe cand. rna aflu in oarecare incurcatura. dad ati primi sa va fiu tovara§ pe ascuns. Chiar daca firma ar ramane aceeas. Ajunsese doara conducatorul ainei "case de agent~rll §i comision I". Invoiala era facuta. Scarlat tnsa nu veni §i astlel Farrel putu sa spuna lui Pocrovski ceeace nu putuse sa-l spuna in ajun. sa ureze viata lunga §i prosperitate afacerilor lor comune.bunal §i in felul acesta lucrul n'ar mai ramane ascuns" • • N'aveti numaidecat nevoe sa comunicaji tribunalului intra rea mea in afacerile d-v. v'as fi tovaras. "Ei bine. Atunci §i firma ar rama.. anume ca sa-i fie tovaras.s'ar putea usor Inlatura. "Dupa parerea mea" raspunse Farrel "greutatea aceasta . sunt al d-tale . Prirniti va rog. tncat ..

Se atlau intr'un local public nu tocmai potrivit pentru asa ceva.Doamne fereste I -'" ajl lnceta din viat~. nu-ti sta bine ca negestorl Mai bine sa plecam". Cu aceasta se scula ~i Fanel facu la Iel. plus ca mai aveau vreme. Cand erau la u§a. vino incoace. fie alt ceva. la nimeni nimic. . care in c1ipa cand Fanel i§i arunca ochii spre ei.§i aci omul acela? Nu mai ave a deaface cu acest student. Dupa un ceas. In strada. cari cautau sa prinda vreo yorba dela ei. Fie insa privirea hartiilor de bani. Sa mergem la avocat". zise: . facu pe Fanel sa fie prevazator. zise: "De ce mai nurnar eu degeaba? E timpul sa mergem la advocat". A§a §i era.ul ca ca «' ca o . actul . umbra trecu peste fruntea lui Pocrovski. La 0 rnasa de alaturi. "Am sa yin eu maine de dimineata la d-ta" lnchee Pocrovski "Acoto Yom sfar§i toata afacerea. prietenul de afacerl se afla la Fanel.. cad mi se pare cineva ne observa". lucru pe care acela it refuza. §i Marin Searl at. am sa-ti spun ceva insemnat I" dar el nici nu se ulta. Sa nu mai spui. dar mas apoi ~spunse: "Aveti dreptate.20 chiar atunci tovarasului lui punga plinji. auzira pe Scariat strigand: "Fanel. Pocrovski se despiitp de tovara. In dimlneata zilei urrnatoare.. dad nu am de la D-v un inscris ?". Pocrovski observa aceasta §i lovind cu piciornl in podea. stau cativa studenti. Intre aceia era.. sa presupunem cazul d-v . Polonezul tam o mlna de om nedumerit §i raspunse : "La avocat? Dar ce sa cautam noi acolo?". ca deodata oprindu-se din nurnaratoare.era gata ~i capitalul dat in mana polonezului. cum rni-as mai putea lua capitalul lnapoi.~i eu §i d-ta d-Ie tovaras intampina Panel "forma trebue oricum Implinita. duse paharul la gura §i-i facu sernn din ochi sa vina la el.

Trebuia totusi sa se sup una tovarasuluf sau incercat. "Ce tel de negustorie face?". cand cineva batu la u§a.§i apasa cu satisfactie pe acest cuvant . "Nu uita adresa str. "Vin ca prieten care-ti vrea binele". ca ocara". Dupa aceasta se despartira. la spune-mi: stli tu ce va sa zid impreunarea asta de vorbe: "casa de agentura §i comision"? Un nego] necunoscut. totul dimpotriva" raspunse Fanel tncantat. deci vesel cii putea sa dea ordine. Scarlat se porni pe ras ~!zise: "Mi-am inchipuit. iar Fanel se intoarse acasa cu punga goala. 18".21 sau. . lucrul sta CUI. Sa-ti spun eu". . "Cum a§a?" intreba Fanel aproape rastit "acela e un negustor foarte bine vazut". Desigur nu orice negustor poate fi un milionar §i cu toate acestea poate sa fie un omfoarte cinstit. Fanel primi cu neplacere aceasta marturisire. zise el.. cari n'au nimic.ar trebui mai putin decat to]! sa spui astfel de cuvinte de. Draga arnice I sub acest nume se ascund totdeauna aceia. "Te astept maine dirnineata la ora 8" zise acesta din urrna. vazandu-I. de oarece am dat drurnul tuturor functionarilor. Marin. in cazul nostru. care ar fi vrut sa viziteze biroul. Sa fi trecut ca un ceas. Negustorul insa if tae sCU1ivorba: "Vei fi oarecum mirat. "Acum de curand te-am vazut cu un om care nu m~ se pare a fi om cum se cade". un om sarac . Scarlat intra. "Nu trebue numaidecat sa te Indoesti de un asemenea om. Acum suntem doi §i putem sa economisim salariile lor. In inchipuirea lui se vazuse stapan. "Are 0 "casa de agentura §i cornision" raspunse Panel scurt. Tocmal tu. Pletrelor No.~i chiar de-ar fi asa. luand munca asupra-ne".

Acesta era 0 odiii1a mica in care toata mobila 0 formau . Daca ai nevoe de mine. Cea dintatu era catre un . Pana rna Inapoez -eu. Ceeace trebue pentru alcatulrea lor.doua mese vechi §i doua scaune. pe -cand 0 servitoare curaia odaia.gina 326. atunci d-I~ Fanel Alexe" raspunse studentul zicand "nu vreau sa supar pe nimeni. Daca m'ar cauta cineva. Cu aceasta am spus ce avearn de gand §i la revedere. Lipseste acesta. adica dad are capital. lata aei adresa mea". ca mi se pare ca. Stapanul "casei de agentura ~i comision" tocmai i~i deschisese pravalia. Pocrovski ura bun a venire tanarului sau tovaras ~i indata ii ~i dadu de lucru . DESAMAGlRl Fanel pa§i a doua zi in birou cu oarecare neincredere. ~i spunand aceste cuvinte. "Ei bine.22 ~Te afli pe un drum cu toful gresit. ~i aruncandu-i cartea de \vizita pe mass. "Nu rna chiama Carltontea". polonezul Irnbraca paltonul. A~a mi se pare mie ca sta lucrul cu domnul tau ~i tin de datoria mea ca prieten sii-1i spun: ia seama. vino la rnlne. d-ta vei serie aceste trei scrisori. se gase§te in aeest registru la pa. toate vorbele nu-s dedit ca sa rasune ~i totul nu e decat 0 inselatorie."Eu am sa fac cateva drumuri" zise el. . ci numai sa-ti atrag luarea aminle. vrei sa dai mostenirea de la mama ta pe mana omului aceluia. Se apuca totu§i sa scrie scrisorile date. Am toata stima pentru 0 "casa de agentura ~i cornision" daca In -dosul ei stit 0 afacere curata. Carllontea". it vei pofti sa rnai ~reaca pe aiel. Lui Panel nu-i placu deloc toate acestea. i§i puse piilaria §i iesi. iesi : iar Fanel ramase pe gandurl.

Cornpunerea acestor scrisori a Iost pentru Fanel un lucru nespus de' greu. Veni mai intaiu 0 servitoare §i-l intreba de n'are niscaiva adrese unde ar putea sa intre. Deabia plecase tadrul. "Cat primesc pentru el?". n intreba . Strainul rase §i raspunse. Panel scotoci dupa adrese pana Ie. In a doua. Asupra unui lucru nu se putea el dumiri: cum e cu putinta ca din astfel de afaceri sa i Sf. caruia i se comunica ca numai in cazul cand mail lasa 500 lei din cat pretinde pentru vinderea morii. "Ce negot 0 mai fi §i asta?" gandea Fanel. noul tovaras al "casei de agentura §i cornision".. se spunea unui oarecare domn ca daca pana in 15 zile nu plateste cisma-' rului datoria. se mai poate inca procura pe pretul de 20 lei. poata da odobanda de 20 la suta. vreau numai sa-l pun amanet". "Se vede treaba ca acurn ap intrat la d-I Pocrovski. se comunica unui profesor eli brosura veche dorita de el. ana ca fata cauta un serviciu §i ca d-I' Pocrovski se ocupa §i cu astfel de treburi. Sl in a treia. marea §i mai mult nedumerirea lui.23 morar. Avet! dreptate sa nu §titi. gasi. . noi nu lucram cu ciasornice". Carliontea lncurcat gang!vi: ~Domnule. se poate gandi la vanzare. Femeea lua cateva adrese ~i plati pentru aceasta 1 leu. care scotandu-§i ceasornicul §i punandu-l dinaintea lui Fanel. Nu trecu mult §i veni un tanar. Straganeala ce a Intampinat-o in tirnpul scrierii scrisorilor. Din yorba cu ea. cand intra 0 femee sllriic~ciosimbracat! §i ii spuse ca ar vrea s! i se scrie 0 petitle spre a cere un ajutor pentru barbatul ei care era bolnav. Nu vreau sa-l vand . va fi dat in [udecata.

nu mai vorbesc de scris. Dela primele randuri tnsa. "Scrisorile sunt gata?" intreba Pocrovski dupa un timp. N'arn spus oaremaiinaintecaIncornertulmeu.lTIultimea afacerilor imi aduce d§tig? Nu rna asteptarn la 0 primire ca a. Si mai vrei sa fii un negustor Invatat! . Doamne" zise el suspinand "pare-se ca n'ai nici 0 idee de ortografie.na Impotriva lui Pocrovski.. dar ~i de .casei de agentura ~i comision".adevaruri crude. Fanel se simtia cam ruslnat de aceste vorbe §i se . Cerut-arn ca d-ta sa-rni fii tovaras ? Mi se pare di din potriva d-ta esti acela care ai staruit atata.Nu-mi lila in nume de rau. cu atat mai mult cu cat In dimtineata aceasta m'am sbatut nurnai eu stiu cat. "A"" dori ca in viitor sa nu vii mai aud vorbind astfel.ceasta din partea d-tale. Ce mutra ar face profesorul primind un astfel de . dar dupa aceste probe viid toata Indemanarea d-tale .scris ? Cu cine ar crede di are deaface?" Obrajii lui Fanel se facura ro§ii de rusine. a apasase acela §i 0 intorsese 'impotriva lui. Nerecunostinta e rasplata lumii". nu-l mai rabda inima §i arunca aceluia in fata cateva . Zilele care urrnara nu furA desigur pHicute rPentru Carliontea ~i mult ii parea diu ca n'a §tiut sa se .necaz. po'Ionezul lncreti fruntea. Arma pe care credea ca 0 are la indema. ci numai zise. "Of.lituri.24 A~a dar ~i aceasta face a parte din felurile de afaceri ale . Fanel i le puse dinainte.. Polonezul nu se schirnba deloc la fata.. Fanel suspina din nou §i cand se inapoie Pocrovski. Nu pot trimite aceste masga.. ca sa fac cu 0 parte din banii lua]i dela d-ta 0 afacere foarte frumoasa pentru arnandoi.cala ca poate a fost nedrept cu tovarasul sau.

avandstudiile term~nate. atunci eu. Starea lui Fanelera din zi in zi mai trista. rnainlle nu ti-ar mai fi legate". stare sa te ajut. Nu vreau fnsa sa rnaresc ~i mai mult SUpatarea tao De aii putea intr'un chip oarecare sa":ti iei bani. Dad aceasta afacere s'ar fi Intamplat cativa ani mai tarziu. "de oarece a intrebuinjat toji banii intr'tm mare nego] cu grane. Si se desparjira. Cand Intalnl odata din intamplare pe Mar. ~i inca fara intarziere". Vezi acum ce se ascunde sub acea Tirrna "casa de agentura ~i comision?" Mai de graba i s'ar fi putut da nurnele de birou de informatiunj si amanete. "Ti-am spus. 'napoi. Din nefericice nu sunt in. Cat de dobanda de 20 la suta nici po1 meneaia. zise Scarlat miscat. In scurt timp. as fi putut sa-ti fiu avocat. e sa te dud la un avocat. ci servitorul lui. Fii cu ochii in patru. 0 ' Dupa un timp. Pocrovski ii do. nici ca rna pot gandi". In toate Iucrarile pe care i Ie da polonezul. Si trebuea sa Inghlta cand tovara§ul lui mai' b(~tran l~i batea joe de el ori il lua la reiec. Fanel nu rnai parea a fi tovarasul lui. ca nu cumvs sa te aduca in sapa de lemn. se duse ~i la un avocat.in Scarlat pe strhda se planse amarnic de tovarasul lui. . asa de putini bani ca abia putea sa-§i duca via1a de azi pe maine. Acela insa Ii ceru sa-i dea mai 'nainte 0 suma insenmatii de bani ca s~-§i ia asupra-si procesul lui care-spunea el-va dura. raspunse trist Fanel. Scarlat dadu din cap §i zise : "N'am incredere in polonez. Cel mai bun lucru ce at putea sa faci. tu insa n'ai vrut sa iel in serios sfatul meu.25 Iclosiasca de· timpul de scoala. "La asta. iesea la iveala lipsa lui de cunostlnje terneinice.

draga prietene. bani pe cari i-am primit chiar astazl. ochii i se urnplura de lacrimi §i ruga pe tovarasul sau s3. EI ar fi putut sa Iorteze pe polonez prin judecata sa-i plateasca dobanda. Panel nu se putu opri de a scoate un strigat de adrniratie. Pocrovski ridicand paharul zise : "In norocul nouei firme I" ~i vazand ca Fanel nu intelegea rostul . caci in el se spune d n'aveti dreptul sa cere]! dela el inapoi cata vreme este in vieaja. de sfatuire a avocatulul. cu . dad purtarea aceluia nu s'ar fi schimbat pe neasteptate.In tirnpul cat voiu lipsi eu. adaoga : "A sosit in sfar§it timpul in care :sa desbracam haina de negustorasi §i sa imbracam pe . da. "Am vandut vechiturile noastre. "Inscrisul pe care-l avetl dela poIonez .acurn in urrna. Stii cat am ca§tigat? 20. mangaere pe care de altfel trebui s'o platiasca ldin saracia lui cu obicinuita plata. Maine plec in Rusia pentru a-mi incasa banii §i a face noui afaceri. §i pentru aceasta n'aveji nevoe de avocat". Pocrovski incepu a se arata prietenos catre Fane! §i a se purta cu el ea §i cum i-ar fi fost tovaras. Am avut mare noroc in afaeerile facute . Pregatind oaspetelui sau 0 masa aleasa. Din zi in zi. "Acum asculta ce am de gand" urma Pocrovski. Fanel rasufla mai in voe §i se sirntia par'ca'ar fi fost in cer. Bietul Carliontea aruncase toate neplacerile in snarea uitarii. Da. Aveti numai dreptul la dobanda . Aceasta era toata rnangaerea ce i se dadu sarrnannlui Fanel. ba inca eu 1500 de lei.nu va foloseste la nimic.cea de mari negus tori.26 vrerne indelungata. polonezul devenia tot mai vesel §i Intr'o sears chiar i§i invitatovarasul la un pahar -de vin. d-ta vei pune in cuno§tinta pe noul .-1 ierte pentru banuelile de mai 'nainte. uita-te la mine eu mirare.ii lamuri avocatul .acestor vorbe.un vin bun.000 de lei in cap".

rna inapolez ~i sa stabilim eu firma "Alexe §i Pocrovski". Sgarcenia aceluia §i dorinta de a se lmbogaji. fu Insotit la. . din pricina ca trebuea sa fie in gara la fiece tren ce sosia pentru a-§i intampina tovarasul. Seara aceasta a fost una dintre cele mai frumoase din vieata lui. zise lui Fanel : "De acum nu mai am nevoe de d-ta" ~i-i dadu drumul fara a-i zice vreo yorba de muljumire. Curnparatorul "casei de agentura ~i comision" veni ceva mai tarziu ~i ruga pe Fanel sa-i arate totul cu deamanuntul Nu trecuse nici 14 zile ~i acela stia tot rostul. vazand pe polonez scotand repede portrnoneul din buzunar . Tanarul nostru nu se sinehisi de una ca asta §i pleca. Alte 14 zile trecura ~i de polonez nicio urrna. Cu toate ca nu mal avea de lucru. tirnpul nu i se paru pre a lung. Trecand cele 14 zile.~i intinzjtndu-i 0 hartie de 100 de lei zise: "Bine ca mi-am adus aminte.portmoneu pe care tot Fanel i-I imprumutase . Dar zilele treceau §i tovarasul nu mal sosia. Dupa 14 zile. Apol se indrepta spre birou. Tearna di nu se va mai inapoia deloc incepu sa-~i faca loc in lnima lui.urrnas eu tot ceeace trebue s~ stie. gara de tovarasul lui. . Pocrovski . Fanel ramase locului salutand cu pal aria pana ce ~i eel din urrna vagon nu se mai vazu. Gandul ca a fost inselat incepu sa-l stapaniasca tot mai tare pan a ee ajunse la deplina siguranta. Ce-as fi zis cand la inapoiere mi-as fi gas it tovarasul pe jumatate mort de foame?" Semnalul de plecare suns. la spune-mi am lucrat bine ?" Fanel n'avea cnvinte eu care sa-s! arate multumlrea sa. Cat trebue s3. il faceau foarte potrivit eu acest birou de amaneturi §i informa[iuni.-1 fi rniscat pe tan~rul nostru.

"Spune repede". Prin aceasta i se duse orice nadejde. Cand sa dea un raspuns.' Tot trecutul ii trecea acum din nou pe dinaintea ochilor.28 .din nouin Fanel ~i cu ele §i durerea pentru pierderea ei. Indata se afla ca polonezul se jndreptase nu spre Rusia. ar fi fost student acum §i n'ar fi ajuns in haIul de a cersi un Ioc dela un batr-an zgar cit! . iata ca intrara In birou ca!iva oameni. Stapanul fostei "case de ageutura §i cornision" Il primi foarte rall ~i mai nainte de a-I intreba ce doreste. ii zise in sfar§it acela frecandu-si rnainile negustoreste. se vedeau cajiva studenti. FANEL. ci intaiu Iua 0 portie zdravana de tabac. deci sa caute sa intre tn biroul pe care-l parasise. "ca am grozav de lucru". Pe iereastra. Cat de mare era numarul zilelor pe care In usuratatea lui le pierduse In [ocuri ~i fleacuri 1 ~i dlmpotriva cat de putine cele pe cari le intrebuinjase inv5tand 1 Cat de nenorocit §i parasit sta el acum. iacut decat sa faca ce a invatat. n lasa sa stea mult timp la u§a nebagat in seama. CE-AI SA TE PACI TV 1" Aceste cuvinte ale raposatei sale marne. dar n'avea Incotro.Btapanul nu zise nimic."PANEL. Ne putem face idee cat de greu i-a fost pasul acesta. cari cautau de Iucru. cand ~i mostenirea i-a furase un Inselator l Dupa ce ca§tiga atata pricepere Incat sa-§i poata Intelege starea lui nenorocita. cari mergeau pe strada razand §i glumind. ci spre America. Fara sa vrea se gandl ca daca ar fi intrebuintat §i el bine timpul de scoala. Astle] Fanel ramase tot in colt nebagat in searna. Numai cu multa sfliciune putu spune ce doria. se desteptara . Nu-i mai rarnanea altcdva de. facu mai infai reclamatie impotriva hotului de plonez.

ell toata sarguinta lui. E drept ca !ipsa de cunostinte temeiniee din scoala mereu iesea la iveala. De ell vrerne pana tarziu Fanel sta pironit la masa de scris muncind din greu. care era asa de mult ca abia i1 putea prididi.29 In sfar§it se aWi iara§i singur cu stapanul biroului. cand auzi pe lacomul sau stapan zicandu-i : Ce pretentie . . Fanel.de~i prapadit de obosit. In cele din urma Ii zise: "N'am nevoe denimeni In afacerile mele. el eeru 0 surna foarte mica. trebue sa plec. Cu tragere de inirna se apuca Fanel de lucru. Dadu sa pIece. vino maine" :§i pleca. care totusi i se parea lacomului prea urcata §i se tocmi pana isbuti s'o fad §i mai mica. Cand venia seara acasa. ba dirnpotriva ocara §i insulte pentru fite ce gresala. A doua zi acelas drum. Poate insa mai tarziu". Ca sa nu fie respins. ce-ai sa te faci tu !". trebue sa plec. i avea d-ta in cazul cand te-as insarcina eu lucrarile a scrise?" . Vedea §i el bine ~i se straduia sa scape de acest rau. TIU auzia macar 0 yorba buna de la stapanul sau. se apuca sa scrie ~i sa repcte . 'ltot aci esti" zise acesta pregatindu-se sa plece "n'am vrerne acum.. "Oh. des! leafa ii era asa de mica incat abia putea duce un traiu saracacios. In durerea lui tot rnai tare Ii sunau in urechi vorbele mamei: "Fanel. ci din pricina ca avea . CLl aceasta era Iasat in voia soartei. Sarrnanul Carlionjea nu-si putu stapani multa vreme Jacrimile cu cari luptase atata. Nu ca-l fusese Iacornului mila de el Il primise in birou.nevoe. caci rni-am impartit vrernea asa fel incat pot sa-mi vad singur de toate. ci planse eu amar. Sgarcitul facea fel de fel de mutre.

cand cerul se irnbraca cu nori §i fulgi rari de zapada incepura a cadea. fu zadamica. in strainatate pentru studii mai inalte Toata stradania lui de a gasi alta ocupatie. facea pe baiatul de pravalie fugit de la stapanu-sau §i cersia. ci nurnai cu diti-va bani in buzunar. tncoace §i incolo. cu vrernea. Vorbele rnamei tot rnai incet rasunau pana ce incetara cu totul. Fanel se gasia acurn din nou fadi ajutor §i paras it.In asa hal ajunsese Carliontea copilul rasfatat. iar soarele incalzia tot rnai cu economie. Urnbletul fara lucru. o zi friguroasa de iarna se sfar§ise cand Fanel obosit . fiind mare foarte eu anevoe mai invata. nedespartit. de oarece niciiiri nu putea arata vreo dovada ca a mal lucrat in vreun birou. grij~ n'a purtat. de asta data insafara punga lui. lncetul cu incetul ajunse ca chiar sa-i placa haimanalacul asa ca ocupatie nu mai cauta. Cand i se ispraviau banii. caci ce n'a invfltat ornul de mic. . Odata cu grija zilei de maine §i glasul cugetului incepu sa-i vorbeasca §i vorbele rnamei sa invie. Ja un fel de teama de munca. A~ ca din nou veni vrernea sa-~i ia batut §i sa pornlasca in lurnea larga. atunci 0 frica mare il apuca. Acele vorbe ll erau acurn tovarasul lui de drum. Cand incepura insa vanturile reci de toarnna. Cat a [inut vara.30 socotelile. Ar fi putut sa intre undeva ca lucrator de rand. Desnadajduit ratacia de ici colo. fara prleteni ~i fara sfatuitori. . plecase in timpul acesta. de n'ar fi fost aceasta tea rna. Dar lucrul nu sporia. de oarece singurul prieten pe care-l avea. Lacornut devenea tot rnai nernultumit ~i tntr'o zi it alunga. Il duse.Olasul cugetului arnuti §i el de la 0 vreme. studentul Marin Scarlat.

Carciumarului i-a placut aceasta grija §i zise: "Da' las-o tinere ! noi suntem tarani cu stare pe . Turnand musteriilor sai dintr'o sticla mare Ie zise: "Cred §i eu ca asa pore nu se gase§te In fiecare zi. Vestea se raspandise in tot satul §i taranii veniau sa gusteriin el. Ceru 0 tuica. paine ~i branza. daca ~i pentru dormit i-a pretinde ceva. Taranii plioscalra din lirnba §i scoasera urn "hm" ceeace insemna!':ta Ie placea nespus de mult.31 flamand intra in carciuma unui sat. I~i stapani deci pofta §i neavand ce face. "Mi-ai putea da §i mie 0 farfurie de ciorba ?". Averea lui nu era acurn de cat doar cativa bani. Cu 0 foame de lup harnesit imbuca cele ad use. . "Vreau sa platesc cat face chiar acum" zise el cau-tandu-~i punga. se uita cu jind la niste taranl carl beau din gros §i mancau friptura ~i cMnati de porc. Nouazeci de bani mai erau toti banii lui. buni cama]i".Sarmanului Carliontea Ii lasa gura apa §i-§i acoperi fata ell mainile ca sa nu mai vazji. Nouf ceasuri de drum facuse in acea zi ~i prin multe sate trecuse facand pe baiatul de pravalie fugit. "Bun pore. zise unul din tarani catre ~i Acesta din urma tocmai in zi6a aceea taiase un pore. Da ia puneti ~i cate putin piper ca asta ii da '§i mai bun gust". dar se ternea ci nu-i vor ajunge banii. §i spuse carciurnarulu! ca ar vrea sa mae in noaptea aceea la el.cari nu-i lasa inima sa ceara dela un golan 30 de bani carclumar. Cel intrebat raspunse ca da §i nu trecura doua minute ~i ce dorea era pe rnasa. Se hotar! sa mae in carciuma. Ce-o sa fie dad s'o Indulcl §i el . it intreba el respectuos. .din pore? Si fac1:lsemn carciumarului. Ar fi vrut sa se mai repete.

Dumnezeu se milosti-· vise in sfar~it ~j cu el ~i-i dactuse un semn. intrebara de un de vine. La cele dintai doua intrebari raspunse ~i se gandla ce sa raspunda ~i la a treia. a treia intrebare raspuhse : "sunt scamator". se maria §i ca sa nu fie nirneni care sa nu ia parte la. Fanel i~i arata talentul sau intr'un numar de seamatorii eu carjiie de joe. primise it facuse sa se simta foarle bine. vazu pe doi tarani jucand carti."Ia sa ne faci si noua ca'teva seamatorii de-ale. Taranii se uitau cu admiratie la el. Avand eele cerute. Fanel se facu ca nu le ia in seama. avea sa-l scoata din ne-· voi. dar adevarate. ea. d-tale" strigara cu toli strangandu-se in [urul lui. taranii poftira §i pe Fanel la masa lor. "Da. El eeru carciurnarului un rand de carti de joe. Un gand: Ii strafulgera deodata in rninte. Talentul lui pe care-l aratase de mie copil. Fanel rasufla adanc. inchee altul. da" incuviinjara ceilalji. cum il cheama. Cam jignitoare erau vorbele carciumarulul. cand aruncandu-si ochii intr'alta parte a mesei. caeL . ochii i se luminara ~i la. Intre ceilalti musterii veselia. Mananc-o sanatos §i daca vrei iii mai pot da ~i ceva carnati". Fireste ca Il. . "Ca n'o sa fie degeaba". Hrana ce 0. seamatorii la cad taranii cascau ~i ochii §i gurile ~i bateau din palme. caci bunul. La.32 pentru 0 ciorba. In timp cejaranii se adunara ~i mai strans in jurul lui. sfar~it adaoga alte cate-va scamatorii faeand sa dispara banii pe cari-i gasia apoi in buzunarele '{aranilor §i altele asemenea. Primarul 11 batu pe 'umeri ~i Ii zise: "Domnllie scamator I sa rarnaneti inca 0 saptamana la noi ~i sa dati reprezentatii. ce meserie are. asa cum dernulta vreme nu se sirntise.

. taranii dadura mAna cu el §i staruira s! Ie fagaduiasca cum di va ramane la ei §i le va da reprezentatii. Cand parasi satul ducea cu sine 150 de lei in cap.duse in odaita urandu-i noapte buna.apol §i d-I scamator I" Lingusit. A fost mult aplaudat §i a avut ~i un bun castlg. Se duse la oras §1 cumpara 0 armonica.bani §i acum mai multi lei Ii umpleau portofelull La plecare.sa dea ce se cuvine I" Fanel ramase Inrnarmurit de bucurie ~i aproape-si ie~i din sarite. carciumarul dadu vesel din cap §i spuse lui Fanel. La a doua reprezentajie. AFACERILE MERG BINE Peste doua zile. el n'avea deeat ca1iva . avu loc in odaia cea mare a carciumei cea dlntalu reprezentatie data de Cilrliontea. csnd carciumarul ii aduse talerul plin cu bani mari ~i mid. seara asta am petrecut-o foarte bine: mai intai camatii . zise el lntorcandu-se spre carciumar . Fanel l§i intinse in voe madul!rile pe patul moale. fericit de schimbarea neasteptata ce luase trista lui soarta.striga el cu 0 voce tare dUre 1arani . dornnule lorgu. Apoi lua lampa si-l. iar catre carciumar zlsera : "lorgule. de fata fiind foarte multa lume. cii are 0 odailape care i-o da ca sa mae in ea.ado un taler mai adsnc §i aduna pentru dornnul scamator.33 doar n'o fi foc sa ne rnai inveselim §i noi. gasi cu cale sa adaoge ceva nou. Ce schimbare fericita luase starea lui numai in cilteva clipe 1 Cu un ceas inainte. Dupa dorinta tuturor. §i care dintre voi nu e parlit . Taranii au fost incantati §i la a treia reprezentajie odaia nu-i mai cuprindea. a mai dat cateva reprezentatii. D-ta.

Indemanarea lui de scamator era recunoscuta. nu 'era lucru asa de usor. Astfel de patanii sunt foarte dureroase §i nu ramaIlc celui ce Ie indura decat sll inceapa 0 vieata noua. . I se intamplase sa zareasca cate odata printre privitori pe vreunul din colegii de scoala de odinioara. sau sa devina nesimtitor. dete de unul din fo§tii lui tovarasi de [oc. care [mai [inainte ii pncmurea atata Ingrijorare.« patie §i ca scamatorii mai totdeauna sunt oameni fa\'a carte. Fanel se hotarl pentru aceasta din urma. Abia pa~i Fanel in pravalle cand acela Intorcandu-se spre sotia sa. Oar aceia indata ee-l cunosteau il ocoleau. fu foarte potrivita pentru planurile IHi.c~l"ciumi. La putinl oameni Ie plac scarnatoriile. Oamenii n'aveau de lucru de aceea carciumile erau pline. Hnel Incepu §i el sa bage de seama lucrul acesta. Cu chipul acesta castiga chiar mai mult dec:1t ii trcbuea sa traiasca. ca rna fac de ras. care acum avea 0 pravalie de mode ~i 0 mare croitorie. Admiratorii lui erau insa oameni de rand. Unde se ducea. Ca sa inchlrieze un local anumit. La inceput se margin! sa dea reprezentatii numai in . A§a ca dela 0 vreme n cuprinse un fel de rusine de meseria lui. iar cand vrea sa~i viziteze nu era prim it. Ei ~tiu de regula. frica de munca face pe cineva sa se apuce de aceasta oc. Intr'un orasel. De ce era sa se apuce ip cazul rand s'ar fi lasat de vieata de pribeag ? • Viitorul meu mi s'a spulberat" mur- ca.34 Vremea aspra de iarna. ~i la drept vorbind abia daca putea face alttei. ii sopti r "Scapa-ma de omul asta. E faimosul Fanel des pre care 1i-am vorbit adeseori I" E1 auzi ceva din raftele negustorului §i cumparand ceva pleca asa de milhnit cii abia dupa mult timp se mai putu linlsti.

. ce a. pana ce nu mai fu in stare sa faea seamatorii.' sa am numai sa beau. gonia aceste ganduri. Fdnel.snnra el eu ciuda. din pricina ca mainile ii tremurau §i nu-i rnai dau ascultare . In vrernea aceasta. Schimbarea de localifati §i de oameni il atragea.mi pasa de nirnic. se simtea Indolt de nenoroeit §i cauta sa dea uitarii starea lui trista prin bautura. Privitorii il aplaudau din ce in ce mai putin §i erau din ce in ce rnai rari. Cand se destepta din aceste visuri.. ajunse un timp cand avea groaza de reprezentajli. Atunei Ii veneau in minte visurile lui din copilarle.. Fara indoiala ca in sufletul lui glasul cugetului nu Inceta cu totul §i macar din cand in cand tot mai auzia cuvintele : " Fanel. Dar razand prosteste. ~i nu-mi ramane decat sa pribegesc rnai de parte. termlnsnd studiile. Cu vremea. vrernea. 0 situatie prea bUna ~ se oferea . Il lipsia insa puterea de voin!!· ca sa se ridice din nou. -0 tristete incepu sa-I stapanlasca..sa dea inapoi eu mutt in rnestesugul lui. tristetea sa marea ~i aducea paguba chiar mestesugului lui: Seamatoriile nu-i mai placeau §i le facea de sila. Vazand ca asa ceva nu se poate. bautura deveni pentru el 0 trebuinta .!ji nu rareori se Imbata deabinelea. Se vedea trecfind in scoala drept cel mai destept . balbaind : . RestuJ i .Nu. cat s'o putea . .. Cu cat trecea. lu Si anii trecura. Era lucru firesc ca in astfel de Imprejurari . Cu toate di vedea bine starea lui. eolindase 0 buna parte din tara. s6 te faci tu ttl. Ducand-o tot asa. Dela 0 vreme era satul de pribegie si ar fi vrur sa se aseze undeva.apoi ta universitate.adesea mergea mai departesi la sf6r~it de tot se vedea un om destul de mareL... $i astfel cazu din ce in ce mai jos.

d te cunoaste". Dar §i acel dornn se opri 0 clipa mirat.id-o sa intre in baraca aceea cu chipuri de ceara ?". doarnna zise: . Se poate vedea t~'apoleon eel Mare §i altii ca el. . Cand sotil erau departe de baraca. raspunse el dureros ca . "Ei bine.Poftiti.:·clara se oglindea aceeas veselie. care striga lurnea pofU. ~i tot asa .parea.ad..0 de-ar da Durnnezeu sa rna fi lnselat" raspunse sojul .. Peste tot bucurie ~i voiosie. gal ben la fata par'ca-ai fi vazut 0 stafie '''' . vinul §i rachiul sa traiasca !" IN NEVOI ~I IN MIZERll. Toate sunt nistc nimicuri. la brat cu 0 doamna tanara.tare rna tern Insa ca am vazut bine" • . atunci uita-te acurn" ?: 0 duse inca odata pe dinaiI\. va rog. rna intereseaza.. pentruca sunt de ceara. Al patrulea e degeaba pentruca e acela unde va aflati d-voastra I".Te-ai uitat tu bine la acela. . "Tocrnai aceasta Irn! da de"f-l1ina siguranta ca nu rna Insel". care trecea pe dinaintea baracii. Din nou eel ce strigase opri din yorba la vederea dornnulul strain. poftea lumea inAuntru. cand se departase de ba. 50 de bani primul loc.tea baracei. Sojia dadu din cap ca· nu. cui nu sunt vii. Era in sarbatorile Craciunului. care cherna lumea sa vada ni~te chipuri d·. Sojul facu semn da.Ce 7" intreba doamna nerabdatoare . "Ce ai ?" Il . "e~ti atat de. Chiar sl pe fata olilita a omului.36 putin nurnai berea.. Intreba doamna. 0 multime de lume urnbla incoace ~i incolo prin pravalii curnparand cele de' trebuinta. ?5 al doilea §i 10 bani al treilea. ad se pot vedea chipuri. hahaha... mare §i mic. Deodata se opri din verba §i cauta bine la un dornn.

Un betiv ca .l:'. cum §i teama de moarte. iublti cltitori. '. Se tinu de yorba. Nepasarea cu care erau -spuse acele cuvinte. Cand se apropia ispita s" .rece ii trecu pe fata.catre un servitor: "No.. Parasind spitalul. . care-l facu sa se cutremure de :groaza. E F~nel Alexe. zise ingrijitoarea. Intr'o noapte. "Tot asa zlc ~i eu". La capataiul unui pat sta 0 Ingrljitoare care zice.. adaoga servitorul. A§a de jos il dusese soarta I Intr'adins am treeut peste anii lui de suferint:1 ca sa nu va infati~ez tabloul unui betiv ordinar.care zacea dus: "Sa iau §i pe 44 ea mi se pare oea §i el s'a sfar~it". lesind din spital. Carliontea cu trupul slabit de bau" -tura.Mult nu mai are nici el.bine cii moare". Auzind aceste cuvinte. cazuse bolnav la pat. f~gadul ~sa nu mai puna bautum in gura ~i sll se faca om cum . 0 sudoare . . s'ar fi facut oriee fie chiar ~i servidecat anirnalul. sarmanul nostru Catliontea I~. 43 a murit §i pOli sa-l dud". -Omul facu cum i se porunci.lurne" §i-i trecea pofta de a mai bea. . dar nu putea.~ oCare anirnalul n'o are §i prin care omul cade mai prejcc In scurta vrerne. era Fanel. i§i aducea -aminte de vorbele servitorului din . i§i veni in sirntiri §i a!.se cade. Mult tirnp a z~cut in spital fara cunostinta. rniscat. Apoi zise aratand catrc Fanel.spltal : "Un betiv ca asta nu mai e de niciun folos pe . dar puterile nu-l ajutau.37 II cunosf de mult din spuseie mele §i buna ta inima l-a cornpatirnit. Nu c 'pe lume alta patima mai -urata ea betia. Este patima I='. dar mat .birui' boala §i ramase in vi~ta. Incerca sa se mlsce.$tii cine este? .rnal bea. dadura lui Farrel 0 putere neb~nuitil. Voia s~ strige.1' -cu urechile lui 0 yorba.a .asta nu mai e de niciun folos pe lume". Da.

. '"Ah.. la placintele alese ~j" la masa bogata. Sarmanul Fanel nu putea sa spuna pricina ~i astfel Inghiji afronturile tacand.sa aranjeze prin eire. sosi in sfarsi].-§i pare ca §i el m'a cunoscut. Amintirile din vremea lu~ de copilarie fericita it ·napadeau. "A fost Marin" i§i zise el in sine~. copilarie. In Tata baracei nu mai ramasese nimic. Te rog sa lei seama l". Slujba aceasta nu era deloc usoara. luand-o raita pe strazl. .Fu bucuros insa putu sa intre servitor la un eire. lit curand observa il'lsa ca §i pentru acest servlciu Ii Iipsiau puterile.. Se gandea la pomul deCraclun. .Marin Scarlat. glasul i se inmuie. De n'ar mai trece odata. de ~i boala it slabise prea 'rnult. din easa parinteasca. cheful Ii perise cu totul. La vederea dornnului cu doamna la brat. . Toata ziua ochii Ii ratiicira incoace ~i tncolo. Carliontea se bucura ea un copil cand putu sa parasiasca baraea. caei nu nlimai.i.glumapalme din destul.'lor. ca as muri de rusine l". asteptata eu nerabdare de mic §i mare. la bradul scanteetor. ba chiar si. Cu timpul nu mai putu sa Impliniasca aceasta slujba §i intra' ca paznie de animale tntr'o menagerie. intra ca strigator la baraca eu chipuri de ciard. Oamenii petreceau muljumij! pe Ia casele lor. asa ca seara stapanul it mustra zicandu-i : "De azi nainte n'am sa mai ingaduesc neglijenta eu care ti-ai Irnplinit azi serviciul. Ziua de 25 Decembrie. dar adeseon ii seara in timpul reprezentatillor trebuia sa serviasca clovnilor drept pnta §i adesea primla=-desi in . In sfar~it. de dlmineata pana seam trebuia curete ~i . despre care am vorbit rnai inainte. cat ai fost de fericita I Cu arnintirile tale ca sa .

De. De ani de zile Farrel nu se mal simtise asa de bine ca in acea noapte de Craciun. Si lntr'adevar ca nu se inselase : mancarea era in carciuma aceea asa' de ieftina. cari stau intr'un colt. Inima lui Fanel se indulosa pana la lacrimi cand vedea ferestrele luminate. da-rni ~i rnie zile bune.greu §i intunecat din nauntru nu se potrivea de loc cu stralucirea sarbatorii din ziua aceea . pana ce in sfar~it trupul lui obosit cerea odihna. De aceea intra in cea mai apropiata carciuma.0. Doarnne". acestea lnsa pujin ii pasa lui Csrliontea. pare au ca numai la Craciun nu se gandesc. iarta-mi gresalele sl fa-rna asa cum Te-am rugat cand eram mic cepil : un om bun I" Cine se roaga cu atata caldurar §i cu atata lncredere catre Dumnezeu.: Atunci i-ar fi strans pe toji copiii la ~coala. se ruga el. . iar pujinii musterii. zi in care paharulsutermtelor mele sa fie desertat ClI totul ? Astazi dupa atatea arnaraciuni. 0 pace se lasase §i in inima lui. . iar Inauntrul caselor glasuri vesele de copii Iericltl. Aerul .zorile de dimineata ce nu tree nlciodata I".• "veni-va §i pentru mine ziua in care sa rna primesti iara§i in dragostea Ta.rna apropia iaras! de Tine ~i a Te ruga din adancul suIletului meu : "Doamne nu rna mai pedepsi. ca sa nu ajunga la el. de oarece in casa sufletului sau era destula lumina §i acurn nu doria decat 0 dna eftin~. pentru tnaia oara tndrasnesc a . Ii dadu mana sa ceara ~i un pahar de ciai care 11 mai incalz]. pe acela EI nu-l lasa ••• Multa vreme colindase Fanel pe strazi serband in chipul acesta noaptea Craciunului.. se hraneste omul pana se coboara in mormant 1 Tu e~ti ca . iar foamea sa fie potolita.

in curand insa se tncredinta cii aceste masuri de prevedere erau pentru toti musterii. Doar ici-colea lntelegea cate-o Sta §i el tacut. vorbiau pe soptite. El tnsa nu se turbura. Fetele lor nu se puteau distinge mai ales ca unii i§i tr~sesera §epcile pe ochi. . Oamenii. Carlionjea tresari fara s! vrea. "Te pornenesti di 0 fi avsnd deaface eu vreun copoiu" zise acelas. ~i din nou Fanel tresart trudindu-se csa-si aduca aminte un de §i cand mai auzise acel glas. intreba: "Vnde 0 fiintfirziat oare lupul 7". Pulinii musterii. cari se gasiau acolo. vorba. Dupa putin timp unul scoase un chibrit §i i-l dadu. Niciunul nu intra in verba eu el. cad glasul acesta ii era cunoscut. Fanel trebui s'o platiasca mai intai §i apoi sa se atinga de ea. E asa de greu cand e cineva singur I" Nu primi raspuns. cari veniau acolo nu pareau a fi de loc cumsecade. Vrand sa-§i aprinda 0 tigani n'avea chibrit. Cand un baiat murdar imbracat jj aduse painea. "Foarte muljumesc raspunse el politicos. a crezut ca aceasta e din pricina ca e strain in acel local. ci lua loc la masa. Ingaduiti-m! va rog sa stau §I eu cu d-v la masa. cari pana atunci tacuse §i statuse cu spatele la el.40 Circiuma aceea era Insa 0 pivnit! ciudata. Dupa catava vreme unul din oamenii. fumandu-sl in liniste [igara. Pe ISnga aceasta limba ce 0 vorbeau acela era necunoscuta lui Fanel. Se scula §i se duse la 0 masa vecina rugand pe unul din oaspeti sa-i dea un chibrit sa aprinda [igara. La lnceput.

ca sa ram6mi. Fanel recunoscu in el pe tovarasul lui de alta data. linistit §i sa nu se repeadaasupra inselatorului. zise acela cu anevoe. pronuntarea stro. ade. "Sa fie oare cu putintii?" zise Fanel. . "Mii semuesti poate. "N'ar fi rau sa plecam de aici.toate Ii . ~i vazand cii altfel nu Isbuteste.oga un altul.r voesf sii~mi asculti rugaciunea §i sa pui capjit suferintelor mele? Daca acesta e in§elatorul. Cu glas trernurator ii zise: "Bunii seara dragii d-Ie Pocrovski! Din nou in Europa?".plateasca ~i haidem" zise un altul.spuneau Cft acum a dat peste hojul de Pocrovski. polonezul . MuIt -trebui sa se stapaneasca Fanel.inii.caci el era. oSa vinii chiar acum. Glasul. "Polonezul S8 . tCuv6ntul "polonezul" il pusese pe adevarata urma a . zise un altul". Ochii lui Fane! stralucira ~i inirna ii hatea cu putere. Cu toate aces tea era hotarit sa faca tot ce-i va sta in putinta ca sa-~i ajunga scopul. care ~i acela piirea ca Incet-Incetcunoaste pe eel ee-l sta in fata. in timp -ce tovarii§ii lui ii inconjurara pe amandol.41 "Fiti fiira grijii.amintirilor sale. Fata polonezului se fiicuse alba ca varul ~i tremura -din tot trupul. atunci 0 Doamne. Fiinelciiuta sii vadii fata strainulul §i nu isbutea.Doamne Dumnezeule' se ruga el in sine "intr'adevo. §i vazand pe ca . sari in sus ca muscat de ~arpe §i privi tinta pe vecinul sau. dt de minunate sunt caile tale I". Cu toate nu mai purta barba. Clopotul n'a sunat incii". . se apropie de urechea strainului §i-i sopti: "Pocrovski I" La auzul acestui cuvant.

ludata se ~i repezirii asupra lui. dadi politistii n'ar fi aparut la timp §i in numdr mare. Un strigat scurt de spaima scoasera cu totii ~i dupa catva timp incurcati. Toti in fiintii: lupul. dadu sa piece. din nou se repezira asupra lui. Nu v'a trecut deloe prin gand ea in seara aceasta 0 sii cadeli in cepcana? De acum s'a sfar~it cu ispravile d-v. !JNu e asa cii rni-ajl cazut in ghiara ?" zise conducatonll politistilor catre hoti. Aceasta s'ar fi §i intamplat lntr'adevar. vulturul.Da' iista. . dind auzi pe polonez strigand : "Punet. Csrliontea arunca rnai intai 0 privire rugatoare spre sei ~i apoi incepu sa spuna in ce chip a ajuns in acea. . In aceeas clipa insii se auzi de afarii un suerat prelung ~i lndata un om intra busna inauntru . dar nici n'ajunse: bine la u§ii. scotAnd dela brau rutile ~i pumnale. Acela it privi din cap pana in picioare §i Il tntreba : "CUlTI te chlama?" Fanel i§i spuse numele : "eu ce teo carctuma...:. la rand~ Seful politi§tu. c~ gresi e lucru omen esc" • Dupji aceste cuvinte.r i~i trecu multumit mana peste mustatii ~i zise : '"Bun. Ordinul acesta fu spus Cll atata tarier incM hotli se supusera numaidecat §i se aljezare.cii tu ne-ai tradat I".scuzaii. coate goale §i ceilalti. cine esti ?" intreba el intorcandu-se spre Fanel. care tremura vargd. rna rog. "Lipse§te vreunul? la sa vedem I La rand I". Fane! strigandu-i : "Moarte tie. "Suntem pierduji I Politistii au inconjurat cas a I".42 ceilalti privindu-l incruntati adaogii .· mana pe el. Unul nou ? Iesi atara din rand Pl. E polijist". cotoiul.

fie chiar fiira vina. asa ca desteptarea Jui Fanel ttt' Ioarte neplacuta. raci parte din aceasta banda. iar Fiinel mergea alaturi eu politaiul."Sunt strlgjitor la baraea cu chipuri de clara". Tovarasii lui de somn fura dusi unul uupii altul in fala comisarului §i dupa ce-si primiau eu~ . pe cari Ii intampina cu vorbe de batjocurli. gandul ca Sa fie Inchis .alta parte §i maine de dirnineats. dar drumul nu-ji pot da • Acum eu totii la poliile I". Fane! .isbucni In pU~ns ~i-I rugaell lacrimi pe §ef Sa nu-i facii rusinea sii-I tinii inchis Politaiul rase §i raspunse: .43 ?" .cut tarziu si fiecare doreste sa-~i pefreacft. PE OM Dimineata era ger. ccupi e- Sa DUMNEZEU NU LAS}. aveacredinta tare in Dumnezeu ca-l va scapa din aceasta stare §i adormi in cele din urrna eu rugaciunea pe buze .. ftl'ispunse el rusinat. dupa ce vei fi cercetat din nou. in tihna noaptea Craciunului". Dinaintea pravaliei se adunase 0 multime de lume bucuroasa de prinderea hojilor. nici la stanga.Jepure fricos ee esti I N'o te lin inchis laun loe cu hotH a§tia. Hotii fura legati ~i Inconjura]i de soldaji . Cu toate acestea. ai sa-1i vezi de drum. Nu e de mirare deci ca in aceasta imprejurare. Siirmanului fanel Ii era grozav de rusine §i nu indrasnea s6-~i arunce ochii nici la dreapta. .este indoit de infiora~ tor. Ca s'a f8. 'nainte mars. Acum insa. Seful nota cele spuse ~i riispunse: "Bine! ered eii nu. Pentru cine a trait eu cinste in lume.cu toata varsta lui . Astfel trebui sa petreaca noaptea Criiciunului la politie in toviira~ia oamenilor fara rost. 0 sa mai ill' .

CAt debucuros ar fi fost Fanel sa fi putut f2C~~ ~i ella fel t EI. Dornnul civil primea cu neirrcredere orice verba a lui Fanel ~i-I intrerupea foarte des. "Ce-au vorbit hotii aceia cAt ai stat langa ei ?" ad60gi domnul artAgos. a.-.nul sau. Dupa cate se vedea. Acela insa dadu ca . "N'ai vazut ca lingurlle. comisarul suna §i intrebi pe servitorul care intr~ "A venit?" "Oa" rispunse acela. Acesta ii arunca 0 privire plina de manie §i ii zise: "Cu frumoase afaceri te rnai ocupi Ie' Domnul civil it pofti sa declare ·1:e ~tie despre purtarea lui Fenel. comisarul dupa ce scldmb! cateva vorbe cu dornriul civil zise: "Dacil stapanul dli pentru arestat 0 garanjie in bani. Ii se da drumul. Cercetarea 0 facea comlsarul §i un dornn L:::lbr!cat nernteste. ~i indata intra un dorm in care Ca. noi ii dAm drumul".44 venita dojana. "Adu-I Incoace".in cnrciuma aceia. acestuia din urma nu prea ii erau tojl boil acas! sau poate era suparat din pricina trebuise sa vina §i sarbatoarea la slujba. Fanel trebui sa povestiasca cu deamanuntul cum a ajuns . Cu fetele vesele ~i :rii. furculitele §i cutitele erau legate cu lanjusuri? Trebuiau sa te faca. Cu prilejul acesta an! c~ vorbele cludate pe care le auzise la hoti faceau parte din felul de a vorbi al hotilor. insa trebuia sa ramiina mai mult acoio.rliontea recunoscu spre marea lui mirare p e stipanul baracei. Abia dupa cateva ciasuri ii ajunse r6ndul sa fie §i el cercetat. Ispravlnd Fanel ce avea de spus. ca de pilds: copoiu = politlst §. Fanel spuse totul. :5ufl6nd usurati se Intorceau sa-§i ia caciulile §i ap»: plecau. ~i de oarece acesta nu putea sa declare nirnic riu. chiar §i recunoasterea lui Pocrovski. Fanel se uita rugator la stiipa. sa te gande~ti C8 te afli intr'un loc de adunare a hojilor" se rasU el.

De ce era sa se apuce. . E drept Cft pagubesc mult prin aceasta. asa trebue sli mai rlimai aici §i ziua.}.nd l-or de ca ca ca . . "ered estl nevinovat. sfrig~ el pe servitor §i-i spuse ceva la ureche. E cu putintli ca domnul [udecator de' instructie sa-l primeasca. . era de acum se gasia' iar fara de serviciu. ba incii nici nu-l rnai primesc in serviciul meu.dar legea nu ne lasa. dar mai bine pierd acest ca~tig-bunli ziua". lar Farrel fu dus iara§i ill camera de' gar. Fanel iilua mana §i i-a sarutli zicandu-i adanc rniscat: "Va muljurnesc din suflet pentnn jjlmatatea d-voastra. mai ales azi in vreme de slirblHoare a~ fi putut avea un bun ca~tig . Acela rase prieteneste §i raspunse : "Iii multumesc §i-ti doresc §i eu numai bine" §i pleca. . Dumnezeu sa va rasplateasca cu bine". ca. Domnul civil care in vremea aceasta Isi pusese pa-· Hiria §i manu§ile. Dupa putin tlmp pleca §i comisarul.Domnule. Nenorocitul se arunca la picioarele celor doi domni si-l ruga. Cu aceasta salutare iesi pe u~li afara §i Illsli pe ssrrnanul Fanel desnadajduit. la sa facem 0 lncercare. raspunse de astli data mai bland: "M_i-e mila de el. Numaf de mnul judecator de instructie are dreptul sa-1i dea. nu mai are deaface cu mine. Ceeace-i maria turburarea. Il implora . Nae t.45 diu cap ~I ztse : "Una ca asta nu fac. drumul §i de n'ar fi azi sarbatoare te-am trirnite la dansul :3. tecerceteze . Cine are deaface cu poHtia.da unde gasi destula vreme ca sa se gandiasca la trlsta lui stare.dar in zadar. nu-tl putem da drumul" ii zise comisarul.§i farli strigator alacerea nu merge. Cand sa iasa. . de astazl".

Fanel rasufUi usurat. La un moment dat.litist: "A furat ceva 7" la care acela raspunse cu un : Dupa cateva minute. La ferestre se vedeau cop. vine un politist ~i porunceste sa-l urmeze. Fara §a-§i dea seama. in~ amicul il refuzA zlcandu-i cu ton IIni§tit: . D-ta du pe acesi om in birou §i asteapta in sala noui ordine".Aeum sunt nurnai [udecatorul tau §i sA daislava lui Dumnezeu daca te voiu afla ne~ "Hm I". [udecatorul de instructie nu era altul decat Mariri Scarlat. Fata deschise biroul. . Amicul nostr. era dus 12\ judecatorul de instructie. fata se Inapoe §i spuse politistului: "Domnul [udecator va veni indata.i Iericij! [ucandu-se cu [ucariile aduse de mosCraciun. 0 u§a se d!du in laturi §i d-nul judecator de instructie aparu. se suirli arnandoi intr'o trasura. Fata se uita cu mirare la Carliontea care sta ca un caine plouat §i care tresari cand 0 cwzi Intreband tncet pe PCI. caci dupa cat se parea. Dol vechi camaraz! de scoala se regasira in aceasta clipa. Oamenii Imbraca]i de sarbatoare tocmai ieseau de la blserica. Fanel scoase un strigat de ulrnire. Polijistul se dadu [oscu arestatul §i-l duse sus pe trepte §i zise servitoarei care se ivi : "FH buna §i 8nunta pe d-l [udecator de instructie ca am adus pe arestar-. lesind afara.i suspina adanc §i zise cu durere: "Arestat I 0 Doamne to:. . judecatorul ramase §i el ca trasnit §i zise Indurerat : "Doamne Dumnezeule. CarIiontea I". iar politistul baga pe Panel lI:'oauntru tnchtzandu-l usa pe dinafara. FanCI voia s~ se apropie de el .46 drumul ? Dupa vre-un ceas. In sfar§it trasura se opri dinaintea unei casemari ~~j frumoase.

judecatorul nu schirnba nicio yorba cu arestatul.0111. it privi drept in ochi §i ii zise: "E§ti slobod I". intra inauntru ~i politistul eu care tanarul judecator schimba cateva vorbe pe soptite. suflet tocmai pe Scarlat it gasea asa jt) schimbat §i incepu sa faca fel de fel de' presupuneri. Apoi se apropie de Fanel. Scarlet suna ~i porunci servitoarei sa vina d-l grefier. _gasindu-se ca sunt la feI. in timp ce Scarlat incepu cu Intrebarile. ii turbura intru catva bucuria. Sirmanc cat de nlu ai ajuns l" Fanel i§i aceperi fala §i nu raspunse nici un cuvan. dUfla care acela pled. Grefierul se a§eza la rnasa ca sa scrie. de scoala de altadata nu primi ~i-izise: ". .. II durea mult in. and Scarlat auzi de lntalnirea cu Pocrovski. . Scarlat pofti pe Fanel pe un scaun. Apoi ie§i de acolo irnpreuna Cli grefieruI. Ce lucru nespus de mare cuprindeau pentru Fanel aceste doua cuvinte. Celespuse acum de fanel fura puse alaturi cu cele spuse mai nainte catre cornisar. cic! din inima lui perise orice urrna de nadejde. Ce minune durnnezelasca l".rliontea nu stia ee se petrece ell el §i nu se putea dumiri. striga cu veselie. Chiar daca gandul cii de acum f:l-· mane fara de niciun capataiu.47 vinoval. caci alttel dreptatea trebue respectata. La un semn dat.Nu rni-arn facut decat datoria §i pentru aceasta nu mi se cuvine nici-o multumlre=. ii puse mana pe umar. Pana sa vina acela." maradul. deloc de ee camaradul lui de odinioara avea fala de el 0 purtare asa de rece. ca . Voia sa-i stranga mana. ztcandu-r: "Te rog sa mai astepji". Siirmanul Ca. dar CC. ave a inca marea multurnire cii sta in hila lui Marin Scarlat nevinovat.

[udecatorul il sfatui sa spuna. §i-mi intinde mana". sunt [udecatorul. cAci minciuna ii tngreuiaza pedeapsa. "Serieti d-le grefier aceasta marturislre. Poerovski sustinea insa eu ineapatinare ca nu cunoaste pe Fanel. In timp ce Fanel privea ulmit pe noul sosit. Polonezul fu supus unei aspre cercetari. "Ei bine". ~i astfel ajunsera la lutrebari §i povestiri. Mare fu fnsa mirarea lui cand prietenul ii intinse mantle §i-i striga voios: "Acum nu mal. Aproape fricos astepta ordinile lui. aproba. acela Higiiduia tntr'una spunand ea n'a vazut pe Fanel niciodata. "Eu eram prietenul tovara§ului d-tale §i pe atunci eram student". iar acela raspunse dand din cap . care . / . Arestatul aeesta va fi dus la inchisoare". Vino incoace draga §i vechiu prieten Carliontea. ci prietenul tau. . ClI toate acestea. Suspinand Intinse mana §i multa vreme i§i stransera unul altuia mainlle. Hojul murmura doar niste vorbe nelntelese.48 Uu zanganit ciudat de Ianturi il faeu sA tresara. odinloara Fanel Alexe ?". Polonezul. "Aeum mai tagiidue§ti ?" Intreba Scarlat seurt.. Polonezul nu-si mai aducea aminte. "Am sa te ajut eu" urma Scariat llnistit. Cei doi politi§ti luara pe polonez de guler §i-l seoasera alara. Grefierul 'pled §i el. zise Scarlat "atunci poate ei[ rna eunosti pe mine?". "Reeuno§ti asa dar in persoana omului aeestuia pe tovarasul d-tale de.cine?Pocrovski cu mainile §i eu picioarele legate eu lanturt de fier. A§a ca Farrel se gasea acum iara§i singur in fata lui Searlat. intrara §i [udecatorul de instructie §i grefierul.adevarul. Restul it Uis~m pe alta data. Indata usa se deschise §i intre dol polltisti se ivi .

striga el .. iar Scarlat striga mereu Illduio~at: All. Fanel se intoarse mirat ~i vazu un domn batran ell parul alb.. Fanel ajunse in mare incurcatura. care Ii ura buna venire in casa 10r.dornnul. cacl Scarlat nu-l mai lasa sa plece dela el. iubite domnule Alexe. Oar ia sa mergern sa te prezint §I sojiei mele.einapoiase iar in tara devenind capetenla acestei baude. . Banda de hot! fiiud data [udecatii. Oar amicul citi pe fata ~i Ii zise: "M'am gandit eu Ia asta. Da..0 Doamne. a~ta. la el traesc de multi ani §i tot la elvre au sa-m! sfftr§esc zilele"... Sfarsind de imbracat. .iun glas b~r." batesc. Treci in aceasta odae §i ai sa gasesti In dulapul rneu haine potrivite. Dumnezeu mi-a d. Privi la saracacroasele lui haine.~tuit un copil bun. camarazii de odinioara se luara la brat ~i astfel se prezintara d-nei Scarlat. sc auzl. BINEFACEREA PRODUCE OOBANOA. raspunse batranul.Scarlat".uu sc rnai sfarsiau . Statura la masa In cea mai placuta veselie. Zile bune Incepuse §i pentru Fanel. iar seara in patul curat §i moale Fanel cugeta: . 1I1Ulterime §i hojii c s'au descoperit."Oar §i mie te rog sa-mi intinzi mana".ma bucura. "Mi-a fost nespus de greu" raspunse el dupa cc Panel spusese in scurt pataniile lui "cand aeum cateva zile am trecut cu sotia mea pe la baraca cu chipuri de dad §i nu te-am putut saluta". sarmane Carliontea l".0 Doamne . Tot atunci se afla cii polonezul cheltuise in America toti bauii luati dela Fanel §i lspravindu-i 1. cat de necercetatesunt caile tale ~i cum duel Tu toate la bun sUlJ'§it!". "A§a dar nu rn'ai uitat.

Poate se va gasi acolo 0 ocupatie §i pentru mine". E drept ca e platit numai eu 200 iei pe luna. iar pe polonez la 20 de ani. "Vreau sa stiu incotro ai de gand sa te duel". Ii va fi deajuns". Fane! se plimba incoace §i incolo §i i se parca ca vi~ . dar cum el e singur. . caci este usoara §i fara mare raspundere. dar Carliontea ramase neclintit in hotarirea sa. cand Scarlat ii dadu 0 scrisoare venitli din oraselu! lor. e eli iubitul nostru Carliontea va putea implinl aceasta slujbd. Din nefericire Fanel nu putea sa-§I mai ia nimie inapoi dinceeace i se furase. . Scarlat incercii fel §i chip sa-l impledlce dela aceasta. lise In sfar~it Marin Scarlat. dar ~i ca de acum e hotirtt sa piece.bll [udecata condamnil pe ceilalti hoji la cate 10 ani iuchisoarre . La primirea acestei stiri. recomandat de d-J [udecator de lnstrucjie. Fanel nu mai fu in stare sa scoata niciun cuvant. In ea se spunea ca primaria oraselului primeste ca functionar al ei pe d-l Fanel Alexe. Nu trecuse fnsa nici timpul hotarit. Privirea lui tnsa spunea toata mul[umirea sa. Fanel primi. Cu toate acestea se hotari sli nu mai fie 0 greutate pentru bunul saLl prieten §i-i arata tntr'o zi multumirea lui tara margini pentru dragostea cc i-a aratase. Fanel raspunse: "Am colindat destul. .. asa ca sunt satul de pribegie. Induiosat se uitli Scarlat in ochii lui Carlionjea §i-I ruga sa-§i amane macar plecarea lui CLI 2 saptamani. Marin se sirntia fericit ca a putut sa ajute cu ceva prietenul sau.~i ceeaee este de capetenie" urrnd Scarlat. iar tatal §i sotia lui luara parte Ie fericirea amandorura. Acum a§ vrea sli rna due in oraselul nostru.

Cea dintaiu grija fu sa mearga la mormintele parintil or. Mult se mira cand le gasi bine lngrijite §i Impodobitc cu flori. Cand sfi-~i ia r~mas bun dela aceia cari cu drag ii facusera atata bine. . In sfar§it.51 seaza.. lacrimile it podidira ~i abia putu sa mai zid inc! un multumesc §i un "ramanep cu bine 1" Ajungand in oraselul lui natal. in care. lntreband de acest lucru. dar 0 femee §i copii streini stau la fereastra I Amintirile napadeau una dupa alta cu mate iuteala ~i bietul Carliontea nu se mai putu tine. are grija de ele de multi vrerne". plangand §i suspinand ca un copil. se pome . cari odihneau la umbra lor 1 lata §i strada mare . i§i lua capul intre matni. intrand in modesta lui od!i1a. cate amintiri nu i se desteptara in suflet la vederea strazilor §i a pietei cu tei a oraselului 1 Colo se inal1a zidurile cimitirului. desfacandu-l. i se r!spunse: "Cum nu ~titi? Domnul Marin Scarlat [udecatorul eel mare din B. neste ca posta ii aduce un pachet. in care salciile se plecau duios ca §i cum l-ar fi salutat din partea parintilor. La cateva zile. ziua desparjirf! sosl. . Scrlsoarea care insotea banii i1 Iamuri pe dephn.. gasi nu rnai putin de 6000 de lei. Ba de mar multe ori zise prletennlui sau: "Nu ma destepta 1". Paharul suferinjelor se golise cu totul ~i noui zori de zi rasariau pentru el.. Fanel abia putu sa-§i creada ochilor vazand atata rnulfime de barti! de bani. In e~ ~:.iata §i casa parinteasca. Altceva nu ~tia acum s! faca decat sa multumiasca lui Dumnezeti ~i bunilor lui sprijinitori. Astlel a ascultat Dumnezeu rug~ciunea lui din noaptea de Craciun.

de oarece ii lipseau cunostintele neeesare.nici prin gand nu mi-a trecut cii va treee asa de rnulta vreme. Durnnezeu sa va binecuvinteze ~i sa va daruiasca in sfar§it tihna pe care 0 meritati. cu dobanzile lui. "Ah. a carer buna stare imi da putinta sa mii achlt de datoria care rna apasa. primiti deci tnapoi Irnprurnutul de odinioara al tatalul d-v. Sa ajunga ceva . pana s! fiu in stare sa-l platesc datoria. Cate nopti de nesomn ~i de grija n'am petrecut din pricina aceasta !De oarece insa bunul Dumnezeu mi-a ascultat rugaciunea ~i rni-a darutt un copil bun cu buna slujba §i buna sotie. Dumnezeu Irni este rnartor. tatal §i fiul {. Cu cuvinte de multumire iesite din inima raspunse Carlion1ea Ja scrisoarea batranului Searlat.mai mare nici eli se gandia.rizitara §i ei oraselul natal. Aci. "Cat de intelepteste ai lucrat Tu cu mine! Mai nainte de a rna aduce intr'un port sigur. AI d-v. Doamne". La un an. era insa multumit eu soarta sa §i recunoscator catre Dumnezeu. §i mai primiti ~i alesele rnele muljurniri pe care din nenorocire nu le pot exprima Iericitilor adorrniti. - * '" * . ca sa fiu vrednic de binefaceri nebanuite !". "lubite dornnule rni-a imprumutat 2000 de lei. suspina Fanel dupa cetirea acestei scrisori. eli mereu am avut cea mai mare bunavointa sa fac lucrul acesta. dar n'am putut.52 Alexe. avura fericirea sa afle ca Fanel i§i implinea slujba sa cu cea mai mare cinste §i harnicie. Anton Scarlat". Indurat-am necazuri §i stramtorari. cand raposatul tatal d-voastra ~i sunt multi ani de atunci . al lasat ca valurile scolii lumii sa-rut Iarnuriasca sufletul. lucru pentru care mai marii lui iI dau drept pilda.

"Crede1i-mau zise el intre altele "cea mai mare si mai frurnoasa avere pe care §i-o poate castiga omul pe pamant. §i orice lovituri [i-ar aduce soarta. ~i din nou sosi 0 minunafi noapte de Iunie. in timp ce micutii se strang in jurul lui ca sa asculte ce Ie va spune. 0 viata plina de lipsuri it asteapta. este invatatura. caci intr'un fel sau altul o poti pierde. omul care a invatat cum se cade in scoala. fiti sarguitori ~i sa va gandi]! totdeauna cat de repede trece vremea. Invatatura terneinica din scoala dim potriva nu 1i-o poate fura nimeni. . Iar sub ei se [uca 0 ciata de copii veseli ~i voiosi. nu piere niciodata. §i acum merge]! frumos acasa §i va gandiii Ia vorbele mele. Cine-§i petrece anii copilariei numai in jocuri §i in nebunii. In vieata nu mai poate dobandi. Licurici sburau prin aero Dinaintea caselor stau barbati."Da" raspunsera toli deodata. A§a dragii mei. caci ce n'a dobandit in scoala.53 . dar nu esti sigur de ea. De aceea folositi bine timpul de scoala. femei ~i copii vorbind intre el. Deodata unul din ei striga : "Vine domnul Alexe 1" ~i _indata toji copiii se oprira din joe alergand inaintea lui. "V'a!i facut lectiile de maine?" . cu atat mai placuta e odihna (recreajiunea) ~i pentru aceasta rarnane totdeanna vreme destula. Teii din piata raspandeau mires lmbatator. . Apoi se a§eza pe 0 band de sub un teiu. "Ce face]! aid?" Ii lntreba el §i copiii raspunsera : "Ne jucam de-a hotii"."Atunci bine !". Bogatia e intr'adevar un lucru placut." • "Cu cat munca e mai staruitoare. Noapte buni!" .

. . Si astfel se termina lstoria scolii vietii (lumii) batranului ~i bunului Ca. Fanel mai ramanea stand pe banci §i privind varfurile teilor. Unii vor fi ras de ciudateniile lui. se opria privind-o in lacrimi. se scula depe banca §i pornia pe strada mare.54 "Noapte buna"! striga ciata de copii.rlion1ea . ~i astfel i§i petrecea el serile de vara.. indreptandu-se spre casa. Ajungand dinaintea unei case placute la vedere.. SFAR$IT - . tineretul se alipea fnsa de el §i il iubea. caci dela el nu auzia decal bune invataturi .. ~i cand suspin dupa suspin aluneca in pieptul lui. Amintiri dureroase rasar in inima lui. Se gandeste la timpul cand §i el se juca pe sub teii umbrosi.

Llturghil. No.:~. Gr. M()~ Gheorghe. No. pooestire dupii Tolsioi de Pro P. 11. Malae$fi.1. de 1. No.3. 1.No. Fiul pierdut. Viorica. 6.2. de Priam. 2~No. de Pro I. No. 1.8.' a. Mo~ Neagu. Vlsarion. . No. pooestire de Raduiescu-Ntaer.4.HUM ERE APARUTE N9.No. No. Ftorescu-Ddmbooita. prelucrare de D. Mihiiecescu. Iublre de mama. Runceanu. prelucrare de Pr. No. . 1. No. Draqoslao. .pre[ucrareiJeD.2. Perna ferrnecata.4.~ . RatacitH. 16. de Pr.1.1. de Pro I. No. 1. 1. Doua vieti. Cei trei osandffi. C.C. de Pr.50" .3. No.50 2.No. 17.2. Pop. 19. Explicarea Sf. 10. Viata Mantuitorului.No. de Aure'ian lanes cu.2. No. 1. No. Cea din urmaspovedanie. 2. de Pro 1. 13. Ciobanasul.- Stanoiu.No. Dol batrani.prelucraredupa Marla Friede. . Crioeanu.de I. 21. de Priam. de Pro N. de Priam.- .. Nicolae. 12.2. No. . "Dureri alinate«. 18. C. de Ieromonahul Damian inginer.1.9. I. Miha[cescu. 14. Mihiilcescu. Coliba indiana. 15. Bedreaq. Doua ceasuri fericite.- 1. 20. No. Juramantul. Din viafa Sfantului. Prirnul omor.75 nUndardeCraciun".- 2. 5.7.:)0 3.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->