1

Instituţiile comunităţilor europene……………………………. Bibliografie……………………………………………………………. Noţiuni generale despre înfiinţarea Uniunii Europene……….6 3.. Drept comunitar European…………………………………….3 2. Concluzii……………………………………………………………….12 2 . Generalităţi…………………………………………………………….2. Sistemul comunitar European …………………………………………4 2.CUPRINS 1.4 2.3 1.1.1.11 4.

dar numai după cel de-al doilea război mondial statele europene au instituţionalizat forme de cooperare internaţională. 1 Art. Generalităţi 1. care constituie baza actualei structuri a Uniunii Europene poate fi considerat anul 1950. în cadrul conferinţei de la Messina. consacrat prin Tratatul de la Maastricht (1993)1.1.noul nume al CEE. a propus implicarea câtorva state europene într-un proiect de cooperare mai strânsă. Începutul procesului de integrare europeană . În 1951. pct. cum ar fi: Organizaţia pentru Cooperare Economică Europeană (OCEE)1. în 1968. prin care se înfiinţa Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO). se pot face urmatorele precizări conceptuale: . Luxemburg şi Olanda – au condus la semnarea Tratatului de la Paris. denumire care reflectă realitatea conform căreia Tratatul constituind CEE nu mai reglementa numai aspecte pur economice. Uniunea Europei Occidentale (UEO). se semnează cele două Tratate de la Roma – cel prin care se înfiinţa Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi tratatul Comunităţii Europene pentru Energie Atomică (EURATOM). A. 1. când ministrul francez al afacerilor externe. lit. O dată cu constituirea Uniunii Europene. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).semnat în 1952. negocierile desfăşurate între şase ţări – Belgia. Robert Schuman. O relansare în forţă a „iniţativei europene” a avut loc în anul 1955. Germania. Franţa. iniţiativă care a eşuat însă. În 1957. G. economic. . Italia.caracterizat prin trăsături originale şi specifice. la care miniştrii afacerilor externe ai CECO au căzut de acord asupra înfiinţării unei uniuni economice bazată pe o piaţă comună şi asupra creării unei organizaţii pentru energia atomică. 3 . cu competenţe în domenii specifice. datorită faptului că Tratatul aferent . O altă iniţiativă sectorială este reprezentată de crearea unei Comunităţi Europene de Apărare (CEA)4. Pentru crearea unor condiţii omogene în vederea creşterii performanţei activităţilor economice.CECO.1. Aceste organizaţii au pus bazele unei solidarităţi mai strânse între statele europene.CE = „Comunitatea Europeană” . colaborarea dintre statele membre extinzându-se şi la domenii ce exced acestei sfere. CEE şi CEEA = organizaţii internaţionale interguvernamentale având caracter regional. comparativ cu formele tradiţionale existente la acel moment. CEE avea deja încheiată uniunea vamală şi avea o piaţă agricolă comună. Noţiuni generale despre înfiinţarea Uniunii Europene Ideea unei Europe unite a fost susţinută de-a lungul secolelor de împăraţi şi intelectuali deopotrivă. dar încă manifestau trăsăturile clasice ale unei uniuni a statelor şi ale cooperării interguvernamentale.

câte o Comunitate (CECO. constituţionale: . raporturile dintre Comunităţile membre şi alte organizaţii internaţionale. Precizare terminologică: denumirea de „tratate constitutive/ institutive” = numai pentru a desemna cele 3 Tratate care au înfiinţat.tratatele institutive şi modificatoare. ordinea juridică comunitară este dată de ansamblul de norme care guvernează raporturile în care se găsesc Comunităţile europene.izvoare complementare. CEEA/ EURATOM). De aceea. alcătuit. .pilonul comunitar. ca în dreptul intern. este alcătuită din 3 piloni2. pillars în engleză. raporturile dintre persoanele fizice şi juridice aparţinătoare sau nu statelor membre. În prezent. în existenţa şi funcţionarea lor: . În sens restrâns. şi anume: 1) norme cu valoare de legi fundamentale. Sistemul comunitar European 2. uniformă şi obligatorie surselor dreptului comunitar – sarcina de a preciza ierarhia actelor comunitare. JAI (justiţie şi afaceri interne). prin intermediul unui act cu valoare de Constituţie. conceptul este introdus prin Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene. neavând (deocamdată) personalitate juridică. tratate care au fost permanent modificate. . în prezent.1. CEE/CE. a revenit CJCE – singura instituţie în măsură să ofere o interpretare corectă. numai două sunt în vigoare. fiecare. 1) Dreptul primar comunitar european este constituit din cele 3 Tratate constitutive ale Comunităţilor3 . prin intermediul jurisprudenţei sale. 2.. această ordine reprezintă raporturile dintre Comunităţile europene şi statele membre. elaborate de instituţii.izvoare derivate. şi anume: .pilonul CPJMP (cooperarea poliţiei şi a justiţiei în materie penală). până în anul 1999. Ordinea juridică a Comunităţilor europene este dată de 2 categorii principale de norme. 4 . Drept comunitar European Piramida actelor normative comunitare nu este stabilită. .UE = NU este organizaţie internaţională. Celelalte tratate care au adus modificări de-a lungul timpului sunt denumite „tratate modificatoare/ subsecvente”. din cele 2 Comunităţi Europene (CE şi CEEA). completate 2 3 Pilliers în franceză. În sens larg. 2) norme cu valoare de legi ordinare. denumit.pilonul PESC (politica externă şi de securitate comună).

b. din dreptul intern al statelor membre. dar circumstanţiat.deciziile şi acordurile convenite prin reprezentanţii guvernelor statelor membre reunite în cadrul Consiliului. analizate de la caz la caz şi efect direct). păstrându-şi calitatea de drept comunitar.acordurile încheiate de Comunităţi cu statele terţe sau cu organizaţiile internaţionale. Acestea sunt: . în sens larg. 2) Dreptul derivat. pentru a fi aplicabil în dreptul intern. directiva. În măsura în care obiectul lor se situează în câmpul şi în prelungirea obiectivelor definite de tratate ele poartă denumirea de „drept complementar” şi pot fi considerate norme de drept comu¬nitar. care sunt adoptate de comun acord cu statele membre. Astfel. Exercitarea de către Curtea de justiţie a unei activităţi normative se caracterizează. 4) Izvoarele complementare sunt date de cele care rezultă din acordurile încheiate între statele membre în domeniile de competenţă naţionale. Toate acestea au condus la apariţia unui număr mare de instrumente convenţionale. în special. 5 . Aplicabilitatea imediată = dreptul comunitar face parte automat. ca şi printr-o largă recurgere la principiile generale de drept.unele tratate încheiate de statele membre ale Comunităţilor cu state terţe. decizia. totuşi. nefiind necesară nici o formulă specială de introducere în ordinea juridică naţională 4.declaraţiile.şi adaptate noilor realităţi. Aplicabilitatea dreptului comunitar european în dreptul intern al statelor member defimit prin urmatoarele: a. rezoluţiile şi luările de poziţie ale Comunităţilor europene. . . 4 5 Ratificare Există o singură excepţie : directiva. 5) Jurisprudenţa ocupă un loc important între izvoarele dreptului comunitar. constituie adevărate izvoare de drept pentru ordinea juridică comunitară. care se multiplică şi se diversifică prin participarea crescândă la relaţiile internaţionale. care are. recomandarea şi avizul. din momentul intrării sale în vigoare. un efect direct. întâlnim: . secundar comunitar european este format din ansamblul actelor unilaterale ale instituţiilor. . proprii unei Comunităţi sau alteia ori comune celor trei. Aplicabilitatea directă = actul comunitar. în anumite condiţii.convenţia comunitară.actele unilaterale adoptate de organele înfiinţate prin acordurile externe ale Comunităţilor. . prin utilizarea metodelor de interpretare dinamică. 3) Diferitele categorii de angajamente externe ale Comunităţilor. nu necesită măsuri legislative adoptate la nivel naţional în baza şi pentru executarea acestuia (toate5 actele comunitare care beneficiază de aplicabilitate directă au. Dreptul derivat comunitar european cuprinde: regulamentul.

op. Aplicabilitatea prioritară = în caz de conflict între o normă comunitară şi una internă. în ansamblul lor. prima are totdeauna prioritate. A. indiferent de forţa juridică şi de momentul adoptării normei interne. răspunzând unor nevoi fundamentale: .Efectul direct = dreptul particularilor6 de a invoca direct în faţa autorităţilor naţionale şi comunitare prevederi ale dreptului comunitar. executivă. f) Instituţiile fundamentale sunt comune pentru toate cele 3 Comunităţi8. Instituţiile comunitare fundamentale prezintă următoarele caracteristici: a) Fiecare dintre ele ocupă un loc distinct în organizarea Comunităţilor. are un fundament politic şi sociologic distinct şi exprimă. Parlamentul. ca şi TPI. o legitimare proprie. ca instituţie asociată Curţii de Justiţie. b) Fiecare instituţie reprezintă un principiu determinat. asigură legalitatea folosirii resurselor financiare. 6 . . acestea exercitându-şi atribuţiile pe baza celor trei tratate. Acestora li se adaugă. Comisia. omologul puterii legislative este Consiliul. Tribunalul de primă instanţă.Parlamentul reprezintă interesele popoarelor statelor membre. începând cu anul 1988.Fuerea.93. asigură respectarea regulilor de drept. c) Funcţiile între instituţiile comunitare nu se suprapun schemei statice moştenite de la Montesquieu. p. e) Instituţiile Comunităţilor europene nu au personalitate juridică. Consiliul cumulează funcţiile legislativă.. 2. . .cit. precum şi între ei înşişi. c. . Datorită complexităţii problemelor care intră în competenţa instituţiilor comunitare. 8 În prezent.Pilipescu.Curtea de justiţie. d) Instituţiile comunitare participă direct la decizia comunitară. la care se adaugă cele exercitate în cadrul cooperării interguvernamentale din cadrul Uniunii europene.Curtea de Conturi instituită din anul 1993 (TUE).P. Instituţiile comunităţilor europene Instituţiile comunitare formează structura de bază şi sunt în număr de 5: Consiliul de Miniştri (Consiliul UE). În cadrul Comunităţilor. 6 7 Prin „particulari” se înţelege „persoanele fizice şi persoanele juridice din statele membre ale UE”. Parlamentul putând contesta Comisia. puterea bugetară este împărţită. guvernamentală7.2. numai 2 (CE şi EURATOM). I.Consiliul reprezintă interesele statelor membre. dar Comisia este executivul. Curtea de justiţie şi Curtea de Conturi.Comisia apără interesul Comunităţilor. fiecare. în activitatea lor acestea se bazează pe sprijinul diferitelor organe comunitare.

colaborarea între instituţiile comunitare în materia normativă. Principiul echilibrului instituţional reuneşte 2 componente esenţiale. dimpotrivă. şi anume: . Aceste propuneri sunt transmise. Această separare presupune obligaţia fiecărei instituţii de a nu bloca îndeplinirea atribuţiilor de către celelalte instituţii comunitare. Acesta din urmă are rolul de a adopta bugetul sau poate să-l respingă. Consiliul de Miniştri elaborează proiectul de buget. se observă că adoptarea bugetului comunitar este o reflectare fidelă a cooperării instituţiilor comunitare.colaborarea. 7 . Consiliul european nu trebuie confundat cu Consiliul de Miniştri. Principala caracteristică a organelor comunitare este aceea că.separarea puterilor. Acest principiu nu exclude. altele sunt înfiinţate de instituţiile Comunităţilor europene. . Consiliului de Miniştri. ci. nici o instituţie comunitară nu trebuie blocată în aşi îndeplini propriile atribuţii. Criteriile de separare a celor 2 instituţii comunitare sunt: . cu regularitate.Consiliul de Miniştri este veritabilul suprem legislativ al Comunităţilor europene. formând aşa-numita categorie a organelor paracomunitare. sub forma unui anteproiect de buget elaborat de Comisie. . Principiile care guvernează activitatea instituţiilor comunitare Activitatea instituţiilor comunitare este guvernată de următoarele principii: .principiul echilibrului instituţional. atribuţii de la o instituţie la alta.principiul autonomiei de voinţă. presupune colaborarea între instituţiile comunitare pentru îndeplinirea obiectivelor propuse.Consiliul european este o instituţie cu caracter politic. Curtea de Conturi controlează conturile.principiul atribuirii de competenţe. în mod concret. Prima componentă presupune imposibilitatea delegării. iar altele nu sunt prevăzute nicăieri. De exemplu. . Curtea de Justiţie şi Tribunalul de primă instanţă judecă litigiile care apar în legătură cu bugetul comunitar. îşi găseşte reflectarea principiului reciprocităţii conduitei avantajoase. când aceştia au hotărât să se întâlnească. transferului. acceptării de competenţe.Unele dintre aceste organe comunitare sunt prevăzute de tratate. Astfel. . împreună cu ministru lor de externe. Consiliul european a fost înfiinţat prin voinţa şefilor de stat şi de guvern în anul 1974. Comisia europeană centralizează propunerile cu privire la proiectul de buget primite de la celelalte instituţii. pe care-l transmite spre aprobare Parlamentului european. ci ele doar pregătesc decizia comunitară. acestea nu participă direct la decizia comunitară. cooperarea între instituţiile CE. respectiv a competenţelor instituţiilor comunitare. În acest caz. spre deosebire de instituţiile CE. cu preşedintele Comisiei şi un vicepreşedinte al acesteia. Pe cale de consecinţă.

Denumirea a fost oficializată prin articolul 3 din Actul unic european. A.comisii. 219 TCE prevede că „Deliberările Comisiei sunt obţinute cu majoritatea numărului membrilor prevăzut la articolul 157. Serviciile Comisiei sunt repartizate în Directorate Generale şi servicii asimilate (subdivizate în direcţii. ca entitate a Comunităţii europene.Filipescu. regională de sine stătătoare. Comisia se ocupă de implementarea bugetului comunitar şi de administrarea clauzelor protectoare în tratate şi în legislaţia secundară.P. Parlamentul european exercită. putere legislativă în sistemul comunitar. instituţia democratică era denumită „Adunare”.. Organizarea şi funcţionarea Parlamentului european sunt reglementate în Tratatele constitutive şi în Regulamentul adoptat cu majoritate de către Parlament însuşi. . Funcţionarea Comisiei este dominată de principiul colegialităţii. Parlamentul european cuprinde: . un rol consultativ în elaborarea actelor comunitare şi nu are. .Conferinţa preşedinţilor. 10 8 . Directoratele Generale sunt în număr de 25. 162. 11 I. Organizarea şi funcţionarea Comisiei sunt reglementate de regulile stabilite prin Tratatele constitutive şi regulamentul interior prevăzut de alineatul 2 al articolului 21810.chemarea în justiţie a celor vinovaţi de neîndeplinirea normelor comunitare. evocă situaţiile în care Consiliul acţionează „în calitatea sa de legiuitor”. În sinteză. . rolul Comisiei se rezumă la11: . Fostul art. p. 9 Fostul art. Uniunea monetară impune Consiliului o intervenţie importantă în coordonarea politicilor economice şi sociale ale statelor membre în interiorul zonei Euro. Consiliul deţine în sistemul comunitar puterea de decizie. TCE9 în redactarea sa stabilită de Tratatul de la Amsterdam. op. În textul original al Tratatelor constitutive.un Birou.iniţiativă legislativă. Consiliul apare în sistemul comunitar ca legiuitor de drept comun. în mod tradiţional. În prezent. sub forma propunerilor de regulamente şi directive necesare îndeplinirii obiectivelor propuse. Ca organism executiv. deci. Rolul Consiliului este esenţial în cadrul PESC. 114.asigurarea respectării prevederilor tratatelor comunitare. Această Adunare a primit titlul de Parlament european încă din anul 1962. .cit. Comisia nu poate delibera valabil decât dacă numărul de membri fixat în regulamentul său interior este prezent”. .Consiliul european. diviziuni şi unităţi).Fuerea. Regulamentul a făcut obiectul unei reforme globale în octombrie 1993. nu trebuie confundat cu Consiliul Europei – organizaţie internaţională. Într-o manieră generală. Articolul 207.grupuri politice parlamentare. 151. Art.

printre cele mai importante trebuie amintite următoarele: principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern. această funcţie poate fi încredinţată unui judecător. Spre deosebire de Curtea de Justiţie. Dintre principiile dezvoltate de Curte. CEJ a elaborat o serie de principii de drept.Tribunalul Funcţiei Publice (TFP)).. 132. p. 1958) şi în Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM/CEEA. dispoziţii ale dreptului comunitar direct în faţa instanţelor naţionale). În şedinţa plenară este obligatorie prezenţa unui număr minim de 7 judecători. De asemenea.Fuerea. op. este prevăzută şi în Tratatul instituind Comunitatea Europeană (CE. în anul 1988. Tribunalul de Primă Instanţă a fost creat mai târziu. ca instituţie jurisdicţională asociată Curţii.P. Tribunalul nu dispune de avocaţi generali permanenţi. Sarcina principală a CJCE este de a veghea ca dreptul comunitar să fie interpretat şi aplicat în mod uniform în toate statele membre. De asemenea. 1958). principiul efectul direct al unor dispoziţii comunitare (conform căruia particularii pot invoca. principiul răspunderii statelor (statele membre răspund pentru prejudiciile cauzate resortisanţilor acestora ca urmare a neaplicării sau aplicării greşite a dreptului comunitar). prin aceea că rolul ei principal este de a interpreta şi aplica uniform dreptul comunitar. În mod excepţional. Preşedintele nu are un vot dominant. A. aceasta se diferenţiază faţă de instanţele naţionale. Pornind de la acest rol.Filipescu.cit. Sistemul comunitar nu reproduce instituţia „judecătorului naţional” ori a „judecătorului ad-hoc” în vigoare în faţa Curţilor internaţionale12.De asemenea. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a fost creată prin Tratatul Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) din 1952 (care astăzi nu mai este în vigoare). controlul se poate finaliza prin votarea unei moţiuni de cenzură împotriva Comisiei. În ceea ce priveşte competenţa CJCE. Sistemul jurisdicţional comunitar este unic pentru cele două tratate comunitare care au mai rămas în vigoare (TCE şi TEURATOM/TCEEA) şi se compune din: Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) şi Tribunalul de Primă Instanţă (TPI) (acesta din urmă are şi o cameră specializată . Deliberările Curţii şi ale Camerelor au loc sub forma aşa-numitei „Camere de Consiliu”. Avocatul general care a pus concluziile în cauza respectivă şi grefierul nu sunt admişi. 12 I. ea asigură respectarea dreptului comunitar de către statele membre şi de instituţiile Uniunii Europene. desfăşurându-se numai în prezenţa judecătorilor care au participat şi în faza proceduri orale. care au dezvoltat (sau chiar creat într-o bună măsură) dreptul comunitar. iar în Camere de 3. sediul său fiind la Luxemburg. Parlamentul exercită un control politic asupra Comisiei. în anumite condiţii. 9 .

La 4 noiembrie 2004. Banca Centrală Europeană este o instituţie ce are rolul de a emite şi administra moneda unică: Euro. Rolul său fundamental este acela de a sprijini dezvoltarea echilibrată. 10 . transportatori. pe această bază. Înfiinţarea Curţii de Conturi se înscrie în contextul aplicării şi consolidării finanţării Comunităţilor prin resurse proprii şi în cel al atribuirii Parlamentului european a responsabilităţii de a descărca Comisia pentru execuţia bugetului. Comitetul asigură consultanţă Consiliului şi Comisiei. Curtea de Conturi a fost prevăzută de tratatul din 22 iulie 1975. În ciuda numelui folosit. în virtutea art. 13 Decizia Consiliului 2004/752/CE. muncitori. 3. Tribunalul funcţiei publice exercită în prim instanţă competenţele pentru a statua cu privire la litigiile între Comunităţi şi agenţii săi. 152 din Tratatul instituind CEEA. integrarea economică şi creşterea coeziunii sociale în interiorul Uniunii. Consiliul UE a adoptat. Organe comunitare 1. 2.Tratatul de la Nisa a prevăzut înfiinţarea de Camere jurisdicţionale în anumite domenii. implicându-se activ în procesul decizional. înţelegând aici litigiile între orice organ sau organism şi personalul său. prin Tratatul de la Roma. Curtea de Conturi nu este o jurisdicţie. liber profesionişti etc. din 2 noiembrie 2004. Euratom. Comitetul regiunilor Are un caracter consultativ şi este format din reprezentanţi ai colectivităţilor regionale şi locale. Noua monedă a fost introdusă de la 1 ianuarie 1999 ca monedă de cont şi din 2002 bancnotele naţionale ale 12 state membre UE care au acceptat şi au îndeplinit condiţiile (criteriile de convergenţă) să participe la zona Euro au fost înlocuite cu Euro. Această nouă jurisdicţie specializată are competenţa de a statua cu privire la recursurile legate de contenciosul funcţiei publice. Comitetul economic şi social (CES) Este compus din reprezentanţi ai diferitelor categorii de membrii ai structurilor economice şi sociale. la cele 12 s-a alăturat recent şi Slovenia. o decizie13 care instituie Tribunalul funcţiei publice a Uniunii Europene. 236 din Tratatul instituind CE şi a art. Banca Europeană de Investiţii (BEI) A fost înfiinţată în anul 1958. comercianţi. meşteşugari. Curtea de Conturi este inclusă în rândul instituţiilor comunitare prin Tratatul de la Maastricht. care a reformat procedura bugetară. cu scopul de a finanţa investiţiile pentru promovarea obiectivelor Uniunii. din anul 1993. îndeosebi: agricultori.

11 . instituind cetăţenia Uniunii şi creând un spaţiu de libertate. intr-o manieră coerentă. a extins competenţele Curţii de Justiţie. al cercetării şi dezvoltării tehnologice. precum şi identitatea naţională a statelor membre şi organizarea autorităţilor lor publice la nivel naţional. Actul Unic a extins votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului.3. în cel al mediului. Uniunea Europeană este rezultatul procesului de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951. a deschis noi domenii de activitate în cercetare. În intenţia de a uşura adoptarea propunerilor Comisiei. respectând diversitatea culturilor şi tradiţiilor popoarelor Europei. această se întemeiază pe principiile democraţiei şi statului de drept şi situează persoană în centru acţiunii sale. precum şi libertatea de stabilire. Trebuie să reţinem că Uniunea este întemeiată pe valorile indivizibile şi universale ale demnităţii umane. Actul Unic înseamnă efortul de a suprima ultimele obstacole din calea liberei circulaţii. Proiectul de Uniune Europeană nu era un proiect abstract deoarece Uniunea se sprijinea pe comunităţi şi pe cooperare politică. cu deosebire in domeniul social. regional şi local şi caută să promoveze o dezvoltare echilibrată şi durabilă şi asigură liberă circulaţie a persoanelor. intre cele sase ţări europene fondatoare. securitate şi justiţie. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre si intre popoarele acestora. finanţe. avea un caracter dinamic pentru că privea o trecere progresivă de la metoda interguvernamental la sistemul comunitar. egalităţii şi solidarităţii. politică socială. mărfurilor şi capitalurilor. a consolidat puterile Parlamentului. a oficializat Consiliul European. era de inspiraţie federală. era democratic pentru că asigura separarea puterilor şi pentru că acorda un rol central Parlamentului. economie. mediu. având drept suport solidaritatea. Concluzii Prin urmare. Comisiei şi Consiliului. serviciilor. Uniunea contribuie la păstrarea şi la dezvoltarea acestor valori comune. lărgirea câmpului de intervenţii comunitare. prin Titlul III. Actul Unic European. El a permis integrarea în tratate a unor evoluţii instituţionale şi politici în vederea consolidării procesului comunitar. În concluzie. reprezintă un acord de drept internaţional. o codificare a cooperării în politica externă. Actul Unic a marcat întoarcerea la votul cu majoritate calificată. libertăţii.

europa. Demetrescu-Drept instituţional comunitar şi drepturile omului-Institutul Roman Pentru Drepturile Omului. Univ. Bucuresti. Edit. Edit.Bibliografie: Augustin Fuerea. Bucuresti. Institutiile Uniunii Europene. Radu C.eu 12 . 2001 Prof. Ion Filipescu. Dr. 2001 Augustin Fuerea. Irina Moroianu Zlătescu Dr. Bucuresti. Universul Juridic. Lumina Lex. 2005 www. Drept institutional comunitar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful