You are on page 1of 5

CUPRINS

1. Nivelul apei râurilor………………………………………………………...2 2. Construcţii pentru măsurarea nivelurilor………………………………...2 3. Prelucrarea şi reprezentarea grafică a nivelurilor………………………..3 4. Nivelul zilnic al fluviului Dunărea la postul hidrometric Calafat în anul 1968…………………………………………………………………………..3

1

malurile să fie consolidate. Nivelul apei râurilor Nivelul apei unui râu. Prin nivelul apei se înţelege înălţimea oglinzii apei faţă de un plan orizontal de referinţă. iar albia să nu-şi schimbe traseul în timpul viiturilor. Construcţii pentru măsurarea nivelurilor Măsurarea nivelurilor se face cu ajutorul mirei hidrometrice pe care se citeşte nivelul suprafeţei apei unui râu.. -mire pe zidărie. Procesele de eroziune din albie duc la adâncirea secţiunii şi atunci în condiţiile aceluiaşi debit de apă nivelurile vor fi mai coborâte. să nu fie afectat de rupturi de pantă. Mira hidrometrică este formată din mai multe plăci de aluminiu. lac sau mare este un element foarte important. a. prin adâncirea albiei minore. pot fi: -mire hidrometrice instalate pe o construcţie hidrotehnică déjà existentă. -mire hidrometrice pe piloţi izolaţi. viteza curentului va fi mult redusă şi nivelurile mai ridicate. numit planul . dar şi a influenţei vântului care poate fi orientat în sensul curgerii. provoca o modificare a nivelului apei la miră la debite echivalente (Zăvoianu 2006).1. canal etc. ales arbitrar. în cazul în care malul râului este protejat de un zid de piatră sau de beton. lac. cu plăcile montate în acelaşi loc pentru întregul ecart de variaţie a nivelurilor. cu lungime de 0. După modul de instalare mirele verticale. în spatele barajului de gheaţă. Pentru instalarea unei mire hidrometrice este recomandabil ca sectorul de râu ales să fie rectiliniu pe cel puţin 100 m. deoarece după variaţia lui în timp se poate caracteriza regimul de scurgere. cum ar fi pila sau culeea unui pod. canal. în aşa fel încât fiecare decimetru să formeze în alternanţă litera E. Linia suprafeţei libere a apei trebuie să fie orizontală. pot. Diferite lucrări hidrotehnice care se realizează prin îngustări sau îndiguiri. ca urmare a vegetaţiei din albie. 2 . Nivelul apei poate să fie mai ridicat sau mai coborât ca urmare a creşterii sau scăderii volumului de apă care se scurge.zero miră”. În cazul în care este necesar. în caz contrar se consideră o valoare medie pe lăţimea cursului.5m sau un metru fiecare. divizate din 2 în 2 cm. în sens invers sau de la un mal la altul. construirea de poduri ş. 2. În cazul în care se formează zăpoare. astfel de mire se pot completa cu unu sau doi piloţi de miră la partea inferioară a albiei minore sau în albie. de asemenea. nivelurile pot creşte până la 2 – 3m şi chiar mai mult. În cazul unei rugozităţi mai mari.

un scripete fixat pe axul tamburului peste care trece un cablu. Sunt situaţii în care măsurarea nivelurilor este absolut necesară. Un astfel de aparat este alcătuit dintr-un tambur (orizontal sau vertical). care se roteşte în jurul axului şi pe care se desfăşoară o diagramă. Astfel de aparate necesită o sursă de curent electric şi se bazează fie pe principiul variaţiei rezistenţei curentului electric. Reprezentarea grafică în ordine cronologică a nivelurilor măsurate la un post hidrometric pe un interval de timp dat constituie un hidrograf al nivelurilor sau o hidrogramă. 4. maxime şi minime lunare şi anuale cu datele producerii lor. În astfel de cazuri se folosesc aparate de măsurat care transmit nivelul la distanţă. Limnigraful este instrumentul care înregistrează grafic toate variaţiile verticale ale suprafeţei apei produse în timp. În cazul în care dispunem de valori pe mai mulţi ani. 3 . Teletransmisia nivelurilor.O” grafic şi determinarea. acest grafic se realizează automat pentru o zi sau pentru o săptămână. prin media aritmetică. a valorilor medii zilnice care se trec în fişa de niveluri. în acelaşi timp. fapt datorat unor temperaturi negative în regiunile de unde vin aporturile de apă. plantaţi în scară pe malul înclinat. dar accesul la punctele de măsurare este foarte greoi. cu mire montate la nivel-ment pentru a putea realiza o continuitate a citirilor (Zăvoianu 1978).-mire pe piloţi în scară alcătuite din 1……n piloţi metalici sau de lemn. 3. Analiza hidrografului anual scoate în evidenţă regimul de variaţie a nivelurilor în cursul anului respectiv. În cazul în care dispunem de un aparat de măsură (limnigraf).. extrăgându-se. fie pe emiterea de impulsuri electrice. Prelucrarea şi reprezentarea grafică a nivelurilor Prima operaţie care se efectuează după citirea nivelurilor este calcularea acestora faţă de cota . valorile caracteristice. se poate calcula un nivel mediu multianual şi determina nivelul maxim şi minim pe perioada de observaţii (Zăvoianu 2006). Pe graficul nivelurilor se poate marca nivelul maxim şi minim anual. Cu datele medii zilnice se calculează mediile lunare şi apoi cele anuale. Nivelul zilnic al fluviului Dunărea la postul hidrometric Calafat în anul 1999 Pe baza graficului se poate observa că în prima decadă a lunii ianuarie valorile niveului Dunării au o tendinţă descendentă datorită unui mai mic aport de ape din bazinul hidrografic al acesteia.

acesta fiind de doar 101 de centimetri. iunie şi iulie prezintă în general un caracter descendent al nivelului fluviului cu unele tendinţe ascendente de scurtă durată cum ar fi cea de la jumătatea lunii iunie. ca nivelul tuturor celorlalte râuri. lacuri. urmând apoi să crescă fapt datorat cel mai probabil dezgheţului general de pe suprafaţa bazinului hidrografic al Dunării şi atinge valoarea de 486 de centimetri. Minimul anual se înregistrază pe parcursul acestei perioade.Nivelul minim al acestei perioade este de 142 de centimetri. În concluzie nivelul fluviului Dunărea. În a doua decadă a lunii ianuarie nivelul creşte atingând un maxim de 393 de centimetri. Ultimele două luni ale anului sunt caracterizate de fluctuaţii aproximativ constane între maxime şi minime datorită nivelului de precipitaţii fluctuant şi instabil al acestor luni. Pe parcursul lunii februarie nivelul capătă iniţial un caracter descendent atingând un minim al lunii de 246 de centimetri. În luna aprilie valorile nivelului cresc ajungând la valoarea de 438 de centimetri la jumătatea lunii. Din a doua decadă ele încep să descrească ajungând undeva la 311 de centimetri. fluvii este influenţat în mod direct de clima care determină aportul de ape spre artera principală a fluviului. 4 . Din luna august şi până în luna octombrie diferenţele dintre maxime şi minime este de maxim 200 de centimetri indicând faptul că tendinţa climei este de stabilizare. În luna martie a anului se înregistrează valoarea maximă anuală a nivelului acesta fiind de 498 centimetri. Lunile mai. Acesta scade pe tot restul lunii până la începutul lunii aprilie unde capătă un caracter ascendant datorat ploilor de primăvară caracteristice climei teriroriilor aflate în bazinul hidrografic al Dunării.

I. (1978). (2006). Bucureşti. Zăvoianu. Hidrologie. Morfometria bazinelor hidrografice. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de mâine. 5 . I. Editura Academiei Republicii Socialiste România.BIBLIOGRAFIE Zăvoianu.