MINISTERUL fNVATAMiNTUlUI

I C. D. ALBU

$1 ~$TIINTEI
I. COSMA

O .. PETRESCU

EDITURA DIDACTlcA $1 PEDAGOGICA. BUCURE$T,M99r

lei 43

CHIMIE
Manual pentru ciasa a X~a

,ISBN 97a-30-1281-S

MINISTERUL iNVATAMiNTUlUI ~I ~TIINTEI
'CONSTANTIN D, ALBU OLGA PETRESCU ILEANA COSMA

Manual

pentru

clasa a X-a

EDITURA DIDACTICA.

~I PEDAGOGICA

BUCURE~TI

1. INTRODUCERE
!

IN CHI~fiA ORGANICI

1

1.1. DEFINITIA
~ I

CHIMIEI

ORGANICE

Mannalul a fost el ahorat in 19i8 ~i revizuit in 1981, pe baz a programel ~.{'olare aprobute de Ministerul Invii~amilHului ~i Stirn tel.

-r-

-

Capitolele Capitolele Capitolele

'1,3.3, 4, 5, 6,3, 6.4, 6.5 9i 7 - au Iost elaborate de C,D. ALBD. 2,6.1 si 6.2 - all fost elaborate de 1. COSII'IA. 3.1, 8.2, 3,t,c, 3.5 - au fost elaborate de 0, PETHfi~SCU.

I.
Refererui : Prof. Prof. PARASCHIVA ARSENE, llll"III'€f}ti BARBU LEIBOVICI, Gala~i

Inca de Ia sfirf}ituI secolului al XVIII·lea, ca urmare a izoldr ii unui nurnar lnsernnat de substante din materials de o~jgine vegetala, s-a constatat .ca aceste substante, provenite din organisme vii, sint destul de diferite de cele miner ale ; de aceea ele au fost denumite substarue organice, iar ramura chimiei care se ocupa de izolarea ~i studiul lor a fost intitulata chimie organicii. La inceputul secolului a] Xl Xvlea, cind 1.1. Be r z eli u s publica. un Manual de chimie in opt volume, despartea pe baza criteriului provenientei chimia organica de dea anorganio.i. Pentru a sublinia in plus sernnifioatia conceptiei care separa cele doua dornenii - al compu~ilor miner ali si al celor organic] - Berzehus slabcreaza teoria fortei vit.ale, dupa care substantele organice iau nastere in organismele -vii sub actiunea unei forte speciale - for·ta·vitala - pe care chimi~tii nu 0 cunosc s.i nu 0 pot dirija. Este meritul lui F. ' W o hIe r, ca ~ial alter ehimisti de seama., de a Ii dernonstrat inexist.ent a orioarei forte vitale ~i netemeinicia acestei conceptii. In 1828 W b h l e r ,lI'aLa ca ureea. subst.ant a organica tipica, continut.a ~i extras a din urin a, p()ate fj ohtinuLa pr in incalzirea cianatului de amoniu : t·e NH4NCO~ NH2-CO-NH2
cianat de arnoniu uree

Prin aconsta teoria vitalista a fast pusa sub semnul incertitudinii s.i curirul dar mai ales s-a realizat prima sintezji organic ii, izvor nasf'irsi t. d" jlosiilililit\i rIe oht inare a compusilor organici, 0 dovada in acest sens 0 const ituie dill 1·lf' din tabelul nr. 1, referitoare la crssterea numarului de oornpusi organici cunoscuti. Pi-in sinteza organics s-au reaIizat compusi care nu apar in natura, iar numaru l acestora a depssit cu mult pe eel al cornpusilor naturali extrasi din materiale vcgetale sau animals.
II:II·;-I"itil.,

ISBN 973·30·1281·5
Cre~t;erea in thlll' Anul
It

Ta.bel't!l nl'. 1 nUIniirului de compu~i organici Observat.ii

ennoscuti

I Numaru 1 de compusi
eca

1820 1860 1880 1910 1940
I.~edactor de carte: prof. MIHAELA Tehn ored actor: ELENA STAN Copert a: VICTOR WEGEMANN 'ENCEANU
191iO

UJ70

500 000 1 200 000 peste 4 500 000

12000 150 000

500 5000

nurnai conipu~f natural!

~9BO

2000 lIOO

peste 90% compusi de' sintezlt.

3

Desi ca 0 consecinta a descoperirii sintezei organice, termenul de oompusi _ organi~i in vechea acceptiune a devenit impropriu, el s-a paetrat, dar §i-a rnndif'ir at tntelesul. Plecindu~se de la eonstataraa experimeritala ea in toti cornpusii organici exiata un element perrnanent prezent, ~i anume carbonul, s-a. elaborat, pe In rnijlocul secolului trecut 0 definitie de forma: chimia organica este chirnia compusilor carbon u lui. Totusi existent a unor cornpusi ai .carbouului, a carol' natura minerals ast e nelndoielnica (oxizii carhonului, addu! carbonic, carb onaj.ii, carhouatii aciz i, carburile etc.) a Iacut ea definit.ia de mai sus sa fie numai in parte corecta. Din studiul eompozitiei chimice a cornpusilor organici s-a. const.atat ca alaturi de carbon mai apar 9i alte elemente, numite clemente organogen», din care mai import.ante slnt : hidl;ogenul, oxigenuJ, azoi.ul, aullul, halogenii, fosforul. In plus s-a mai const.at.at cK In tirnp ee nu exists nici un cornpus organic alcatuit numai din carbon ~i oxigen sau numai din carbon 91 awl sau numai din carbon $i sulf et.c., exista un nUlnal' impresionant de male de cornpusi organici alcatuit i nurnai din carbon 8,i hidrogen, cunoscuti sub numele generic de hidrocsrburi. De aiei cnnoluzia cK in compnzrtia omnpusiloc organici 9i hidrogenului ii revino un 1'01 dsosebit, ca 9i carbunului, .. Constatarea di orice oompus organic este alcatuit dint.r-un rest de hidrocarbura, mai aimplu sau mai complex, de care se leaga unul sau mai multi atomi sau grupari de atorni ai elementclor organogene, a psrrnis elahorarea unei definitii rnai cuprinzatoare si mai exacts a ch imiei organics Se poat« spune ca: chimia organicii esie chimia hidrocarburilorsi a derioaiilor accstoru, Obiectul chimiei organice II constituia: ~ izolarea ~i .purificarea comp u~j 101' organ ici; - stabilirea oornpoz.itini ~i a structu+ii 101'; - cunoastsraa posibiiit.atilor lor de transf'ormara ch imica: - sinteza, industriala sau de Iahorator, a compusilor ol'ganici cu lmpor'tantii practica. 1,1,1. Surse naturale de materie organica. Carbonul descrie in Ili:lLma llli. circuit pe parcursul caruia se f ormsaz.a ~i se consumii materie orgaruca. Ca U['mare a nenumjn-at.elor arderi, inclusiv respiratia aniruala, mater-ia organica este degradat a oxidativ pina la dioxid de carbon ~i apii. Masa yegetalRvercLe de la suprafata p armnt.ului re~ine dioxidul d.e carbon, t.ransformlrulu-l in prezenta apei ~i a radiatiilor luminoase in substant« (fI'gHT1iee necesaJ'e plantei (zaharido, prot.eina, grasimi) eu eliberarea unor cant.jUl.~i corespunz atoare de oxigen. Intr-o fa r'Ina :f carte simp lif'ieatji, se pna te f'._'\ P rima procesul de f'otosin teza astf'el: .

sit de milioane de ani, Schematic;

acest

circuit

are aspectul

prszentat

ln Ii-

gU~In\farii de muteria organica produsa cle plants si animale, existentii la suprafata planetei, in sol, pina .Ia adinci~i de ~jtiva. kiJometri, se gaseecsub forma. de zacaminte alte rnateriale organice : car:bll:fLlJ, J)e~rolul .~l gaze1e naturale, Acestea slnt rezultatul transforrnarilor chimice ~I hiochirnice anaerobe
SUBSTANTE·

Fotoslntezo J...----r---J

1--------°2

Fig. 1. Schema Iormarii substantelur organice in circuitul na tural al carhonului,

suferite ele organismele vegetale ~i animale in epoci geologies Ioarte indepartate. Chimizarea carbunilor san carbochimia, init iat.a pe Ia 1830) 9i peirochimia, aparutii cu aproape un seeol. mai tlrziu, constituie astazi doua ramun de haz a ale industriei organice de sint.ez a. Cantitati enorme de materie organica se .gasesc yi i~ aI;'a marilor ~.ioceanelor sub forma organismelor vegetale ~l animals de dif'erite genurl ~l grade de evolutie. Si in mediul acvatic circuitul ,?arbonuJui se desfa~oara (eu unele particularitati) producind materie ·orga~nlCa. .. ~ " _x, Pe planeta noast.rji materia organica apare deci foarte ra~pmebta: . _ in biosfera - plants supenoare ~l majorrtatea spaciilor animala; - in hidrosferii ~ plante· inferioare, ~imale, p!ar;cton; _ in Iitosfera - zacaminte de CarbUUl, petrol, ~l gaze naturale. Compusriorganici, izolati din aceste surse naturale .sint supusi celor mai diferite transforrnar i chimice pentru a se obtine: fie materii prime industriale, fie produsi finiti, utilizati in diferite scopur i.

nC02+nIf20

l uminii

--

Materie

ol'gan.ica+n02

Acest proces, destul de complex in realitate, este cataliznt de pigmcntul verde al plantei (clorofila) ~i dirijat de enzimele voget.ale pe cai speci lice. Substantcle organice rezultate in procosul Iotosintazei sen-esc, In primul rind, la dezvoltarea plantci ; aeeasta intr-un anumit stadi u de matu ritate esle eonsumata ca hrana, de catrs ol'ganismele anima Ie. Aiei suhstant.a organioa din plant.a partioipa la alte transfcrman al CaI'Ol" rezult.at este intretinerea ~i dezvoltarea organisrnului aninlall'espectiv. Unele substante sint tl'an.~formate in prodUi~i neeesari eelulei anima!e, altAle sint consum;;l_t~ furnizind ener-gie 01'ganisI1lului, fiind degradate la dioxid de carbon ~i apa. eiclul se reia Ia llesfir4

1.2. IZOLAREA

~I PURIFICAREA ORGANICE

SUBSTANTELOR

Caracterizarea unui compus organic incepe Jntotdsauna cu stabilirea compozitioi sale. In vederea acestui scop compusul organic studiat este mai intli izolat din mecliul in care a aparut (mediul de reaetie} ~i apoi purifieat pentru indepartarea oriea.ror urme de ::;ubstante straine. Iiolarea ~i purific.area cornpu~ilor organici se poate face eu 0 gama foarte large. de metode - fizie8t

5

In bnlonu l \\'iil't% (fig. Instalatle de distil are n-actiona tii sirnpla pen tru oantita]! mici de substante : Dlstllaren unu] amestec de substante organlce 1 . 4 ~ vas de cu[egcl'G a distilatului. Hezult. distilarea. cu rol de refrigerent. u("eti('. Se regleaza sursa de inoalzire (Iampa ell gaz sau sursa amestecului nu fie viol en til.i cantitatea din fiecare component.vas de culogcre : 5 . ca si balonul de distilare}. Ia care s-a atasat. la 0 temperatura apropiat a depunctul sau de Iierbere. Sublimorea este oper-at.) se vu introduce 0 «an tita te de ameste« ug'a]a t. = ?6.intr·e punct..Iizieo-chimice.·.l ~unctul de topirs pent. valoarea constantelor fizice nu se mai modifica. fara a se topi. :2. Distila~·ea. Ea se haze.. aplicat. numite cons~ante fizice.. prin Jnculzire. Fig. = U8°C J. fierberii. 2 . avind un i-t- .i citev« bUdlfele (2-3) de pOI'~elHn pOI·OS peutru oinogen izareu .nata de raoire a vasului de culegere.apa('itatea balonului :. p?r~~.}te temperatura. chimice ~i biochimice -.5"C. dupa posthil itati.ele de fipt'ber8"iB..le cornponent ilor din amestec.i Ia iesirea sa se plaseaza vasul de . izolarea /ur:ui compt. e~te. 6 . Folosirna acestei rnst. punctelor - distil area fractionati'i cu col6ane de fierbel'e (5-10°C).a atlt ~(ehidelor cit ~i solidslor. ea metoda de Jractionare a amestecurilor de substarite solids.. ~ . rszultati la (hf~I.laz) de distilare .o metod~ de. avind I 4 5 Sa 7 6 . pentru dif'p. pontru diferento mici ale '. '!?lstIlarea se.(b.distil area frnctionata Ia presiune scazuUl (eventual eu coloana de distilare) pentru diferente foarte mini ale punctelor de fier·bere (i-SOC). Be trage concluzia ca eubstanta izolata este suf'icient de pura pentru a fi supuaa investigatiilor analities.terrnometru .I'ente rnari ale punctelor de herbel'e (40-500C). 3 .il are fl'actionatii simpla folosita pentru preluot area unor cantitati rnici de amestecuri (3 ~ 5 ml). cu un cilindru gradat. . jn~alzir'ea jamestp:cu_lui lntr-un v~s . alese. se alimenteaza ou apa :.<I1'6 din instalntiile din Iigur-a :2.. s . de obieni. cristalizarea ~i extractia. :.:ealizeaza. sau figuru ~~. Distilarea s~ poate practica In diferite variants de lucru.m~i component dintr-un amestao oarecare pe b az a solubilit atii sale selective in anumiti solventi. de distilare. ~i tetracloru-a de carbon.em).1 mufe pe stativ.atul oricaror oPI~ratii de purifical'e este permanent urrnarit prin interrned iul unoe marimi. in f'unctie de vi10al'ea dif'erentsi dintre punctele de fierhere ale componentilor din amestec. alcatuit din mal multi compust (componenti).eprubeta au tub lateral. atit in laborator cit si la seara induatriala. Se obtine o solutie saturata care prin raeire eonclJce la 0 rnasa de cristale pure.din em's insa 0 uti lizara aproape gf'norala 0 au nurnai cite va : sublimarea. la separarea amestecurrloe Jiehide de cornpusi organici. 2 term ornetru.j In acest sens se folose~te: .u "1/2 din . distilarea este larg Iolosit. Se monteazii apoi retrigereutul (se Iixeaza in cleme :.i It ultora] prin distilare se poate Iulosi.oda este limitata numai la substantele care au proprietatea de a sublima.az~ pe diferenta d.a :..de exeml?l'. 2. Ca urmare a efioacit. se bazeaza pe diferenta/ de soluhilit ato a comprmentelor unui ames t~c (substanta urmarita ~i imputitatile respective) intr-un dizolvant oarecara. 01'i(. un tub obisnuit de sticla 3. Se vor nota temperaturile sa .distilarea fractionat. in proportie '1 : '1. caracteristioe compusilor organici. xtractia. de ohicsi Iichid. . direct in faza gazoasa. pl'in. E.sita cu azbest. acid acetic.a. Peutru i'nl('-tiulHlI'ea aiestui amestec (I·. 3 . clliegere._ ' electrica] ~stfe~ ca fJerbere~ la care eel doi component! 2 Fig. Instalatie de dlstilare Iractinna ta simpla: 1 .! ' vor distiJa 9>i se va masura.ru substante solids ~i indicele de refraet1e pentru lichide etc. vaporu.f. .s organic dintr-un amestee. eu un manson de cauciuc etans..refrigerent raclt eu !ipa.halon WUrtz. Amestecul supus distilarii oste in trodus In eprubeta 1. Se ataseaza apoi termometrul (a carui scala trehuie sa fie astf'el aleasa tncit pcata masura eel mai ridicat punet de fierbere al cornponentilor din amestec). p.atii sale Ide separare.te separare~ i. I ' griFt ca bazirml ell mercur al acestuia sa ajunga plna in dreptul tubuI~li lateral al b~Ionului de distilare . Cind dupa doua operatii succesive de purificare.lampa de lncalzll'c.a simpla. I 4 Cristalizarea. slnt condensati ~I Iichidele obtinute sint culese separat.ia de purificars bar-ata pe proprietatea unor substante solide de a tr'eee.l'efrigel'ent raoH cu aer (lung de 30-40 . Condensarea vaporilor rezultati conduce la 0 masa de cristale (nu un Iichid) eu puritate supel'ioara prohei initiale. In figura3 se indica 0 instalatie de disl. 2 Se prepara III prcalabi! 1111 nmestec de acid. prin raportare la cantitatea initiala de amestee se stabileste randarnentul distiHirii (tetradorura de carbon. 3.

mometru. '" Purifleurea aclrlulul benzoic prln oristalizare . . dupa racire. dreapta.. cu exceptia oxigenului care se dozeaza priu d iferent a.antele organics oxigenul nu se identities direct ca elem errt (de~i se cunosc metode).n!ei. LCf inceput harboteazn aerul.3. cornpusii orgamci sint alcatuiti dintr-un numar relativ trtns d 1 hi . Epl'lliJeLH {'II amesteeul de rna i SIIS seastupusl se Iixeazii pe un stativ in pozitie orizontala (fig. Dispozitiv pentru determinarea punctului de topire : 1. Se Ioloseste un. Distilarea va decurge in mod cbisnuit unnarindu-se variatia de tern- peratura.2 mm) decit diame trul exterior al tubului lateral en care se trnbina.te amsstecul plna la Iierbere. apoi se dezvoltii dioxid de carbon trt'I'L' 1111 tub de slidil Subsl(C) care se pune In evi.te. prin oxidarea hidl'ogenuilli dill substanta. = 80° C.. arcleri (oombustii) in care se Iorme az a dioxid de carbon din carbonulsubst.tt·jt! salicilie. . de cca. in tuhusorul capilar 2 se introduce 0 cantltat~. tn portiunea de solutio raeita rapid se VOl' forma microcristale eu forma acicul~ra [se VOl' observ~ .t. H.1-0. s.1I'{' indo il. Se formeaza dioxid de carbon ~i apa. Identificarea hl:drogenului. eate. ea f. ee se fOl'meaza.xtraor: m. X) +Na-rNaCN +Na2S +NaX . Cit ~a: re~ede posihil. carbonului. = 151 C etc. . Metodele Iolosite sint. cu un. 'S. ca de exernplu : a-naftilamina.eeiale eprubetei.<\I'('. res fInS e e emente c irmos care au fost denumite elemente organogen. se VOl' forma cristale de acid be~zOlc.a $i cu oxigenul din agentul oxidant. .CuO -l> 1. (C. Anali za clemeniarii calitaiivii urm.antei in prszenta sodiului..\ ('() 1111 dop Wi 11 . p. s~lf.~. apa din hidrogen.e.u~ p usa 1. COMPOZITIA SUBSTANTELOR ORGANICE D ' l' Ldenrif icoreo.t.t. salida.eaza.lizarea substa.scompunere a unei probe de substanta eu oxid de cupru. III preu la bil pentru jJl:'l'fe('.antei. Una din aoestea va n l~sata sa s~ l'aceasea incet (timp . acid benzoic. H) +CuO--)o-C02 +H20 +Cu Celelalte elemente organogene (azot. f n tr-o epruho li'i usca ttl.dispozi~iv de tipul celui prezentat in figura t.. p. Se tnealze:.il I'\] [-2 K (exL'ps) de o x id de [:11])('11 ]1IILber8. clnd se Iormeaz a eornpusi anorganici usor de id.([-I) -+. Cum se pot explica aceste deosebiri? Determinarea punctulul de topire . ulei de parafina sau gIlcerinll pentru substante eu punot de topire pln:'i la 150-180 C sau acid sulfur-ic pen tru ternperaturi mai rnari.len~a prin Iormarca CO2 + GuO --}o CO2 + Cu de calclu. mIca de substa?ta. 6) so inll'oeltlC 0. Solutia fierbinte se filtreaza.U'\ Analiza elementara eaIitativa 0 0 e.entual la un mieroseop).eprubeta: 2 . N. Pc pal.ari se sxprima in procente ~i el reprezinta formula procentuala a substant ei arializatc.ta~ta.'. un canal de aerisire. = 1220 C. notind valoarea Ia care faza solida din tubusorul capilar se topeste (devine lichida). p.. RezultaLul acestor doz. S8 depun mici picatul'i de apa. sprijinindu-se de dopul 7. Analiza elcmcntarii cantitoiioii doz. oxigen.t. p. a organic a este supusa analizei elementare calitati ve " " si 'Subst. uree. tntr-lin tllbu\iOJ' de combust!" (fig. Filtratul cules se imparte in doua pil. p. 5 '" 11aie de tncatzrre: 6 . 300 ml capacitate. metadinitr-obcnzen . dioxid de sulf din sulf. 0 ACTIVITATE EXPERD[ENT.diametru interior ceva mai mare (cu t . bine dezvoltate. azot. (:ali'ilillt.. 1. S1Ibs1. " ~~~ Fig. Caputul libel' al tuhului se introduce pllli\ a proape -de haza unci sprubete ce contine 0 solutio djluaU\ de hidroxid de calciu. care are taiat pe lungimea 'sa. printr-un filtru cura t. 8 H20 + en J\Ilineru. vizibile eu ochiul libel'. cu metode corespunztitoarevelementele i. t. Ele Sl~t nemetale ~l in slstemul periodic al elementelor se gasese plasate In eoltul dIn.. acest~~ si1!t: carbon.. de sus (Ia dreapta liniei de separare a elementelor cu earaeter metahc de cele cu earaeter nemetalic). substant si cantitative. Se introduce termometrul [cu capilarul cu suhstanta] in eprubeta 1. p.III. = 50° C. ~n aeest scop ~ubs. Prezenta 1n substantele a elementelor organ ogene se determma pe calea ana. Experienta se poate desfa~ura cu diferite substante. In ambels portiuni. . 0 in subst.2 g slibsLall!. ~:zDlvarea totala a a:idlilui benzoic.areste identificarsa spsciilor de atomi care cornpun substany~ orga~icii gercetat~. ))1'8V.ica a subst.1 g " substanta ~i 0 bucatica de sodhI neoxidat ~iuscat pB hirtie de fiItrll.17. Ca tichid de tncalzire tn baie se pot folosi: apa pentru substante cu punet de topire 'ptn. 3 .len tific ate in etapa anterioara. halogcni) sint identif'icate dupa dascompunerea term. D upa purif'icare.capilar trichls la unul dm capete. hidrogen. azot elemental' din azotul eventual present..1. insolubi}.:. = 9 L C.entificat prin r. Analiza orgamce elementara a substantelor or~anice. S~ nmesteca 0. 7 _ don de pluta.lizei chimice. halogem ~tc. Se prinde tubu£?orul .l In 90-95 C.>i pc traseul tnbului.1I10rtransformari chimice simple ai carol' prod U~l Iinali stnt spscilici USaI' de id entificat. tn unghi drep t.do .ar. 5). cu carbonul ~i hidrogenul din subst. Subst. uscata in prealabil ~i bine rniiruntita.tii IIS{. specifice. Carbonul impreunji cu hidrogenul se identifica prin incalzirea pina lao de. " S0 incalze~te arnestecul diu ce In ce mai putemic. Aeeasta se ata:.r~i egale. Se tncalzesta ~i se urrnareste atent cresterea temperaturii. = 133v C.~ilemai1.eactii simple si. Jet de a~a rece.eaza de tija termometrului prin adeziune sau cu ajutorul unui inel de cauciuc. de obicei. 4 .t. naf'talina. Intr-un vas de tip Erlenmeyer. (C. carbonatului ~ CaCOa + Ca(OHJz +H0 2 care precipita In eprubeta cu solutie de hidrovid 'de calciu.Iamua de tncalzlre . cind 58 eonstai!l.clerna doe Iixare a eprubeter. sulf'. In cealalta se Val' forma cristale mari.10-1~ min) iar cealalta va fi raeita rapid. In principal.ant. d~ numerosi.t. se introduc 100 ml apa ~~ 2 g acid benzoic impur. Eprubeta 1 se scufunda in baiade incalzire ~i se fixeazil en 0 clema in stativ.

formula procentuala. Din datele unei analiza elementare.i egaIe In vederca iden tifioarii azotului.i f'il lra tul se tmparte in trei part. Dupa oe substanta se arunca tntr-un pahar + £0 FeCI 3 = Fe1[Fe(CN)6Ja + 12 NaCI 11U ol'ganirlll este Ioarte vlolenta ~i ponte trebule s1i se ~ihi\ tuhnsorul Indrep. in cazul unui albastru de hexacianolerat (II) chimice : sodiul dintre de fier (Ill) sau albastru de Berlin. kilograms etc.(S) La tratarea eu acetat de plumb + Na _.ll cele de halogenurii de argint f. 11 de sudiu Iormeaza hexacianoferat (II) de sodiu : Fe_(CNh NaCN = Na4[FelCN)o] 10 . se Iormeazu un precipitat negru de sulfurji de plumb. se mcalzeste substanta continut la Iierbere si SH 1.1'a din tuhusor.unde se afla bucii] i 'n dl~ sodiu . .. La mineralizarea substantei cu sodiu.ke~te \ii se arlallg-~l '1 ml sul utie 5% de azotat de argin t. hexacianoferatul de Bedin sau hexacianoierntul (II) de fier (III) 3 Na4[Fe(C:\)o] (II) de sodiu Iormeaza albaslrul Ate n fi_e % In unele cazurl rencjla dlntre sotllu topit ~i snbstanta arunea sodlu incandescent Itr[l.. iar dupa topirea ei :. NaCN cianura 2 4 aceasta reactioneaza eu su]f~tul 2 NaCN .34% at.66%. sulful forrneaza sulfura de sodiu: Subst. pentru dl: de In mineralizare este puternic alca lin si I" tra tarea L:Ii nzotat de Hl'g'int pr ecipita hidroxidul de argint . ralizarea substan]ui cu sorliu .i eil.omii componeuti. Dani1111 substauta <tnaiiwl:ll'slt' prezeut ol'iv. Intr-o eprubeta cuuata se introduc 5 ml filtrat de la mine.. suirului si halogenilor.el'ta. Formule brute. Fig. mai Intii hi zona. de aceea tat in dircctia ochllor snu a personnelor aHittn'ate..tetubusorul pin a la rnsu ' \ii. 'In toate aceste cazuri S8 obtin precipitate asernanatoare \~.. fiind gazosi. 0 raportul numeric = acidulaaza ell 2.3. Se acopera pahar ul CLL 0 stid~ Ldentif icarea sulfului.al'e dintre halogeni SI: Iormeazii un precipitut de halogenma de '~I'giII L . De ~xemplu:' ' real al atomilor compo- + Na _. succesiv. 5.3 cristale de sulfat de tier II solid) si 2-3 picaturi de solutie de clorura de fier (III). Pentrua iritelege modul de stahilire a acestor formule se va urmari un caz concrst legat . Identijicarea azotului. lntr-o eprubeta se in troduc 5 ml Iiltrat de la mincral izaren substantei ell sodiu 9i 1 ml de solutie apoasa de acetat de plumb.(C. Tubusor pentru mineralizarea compusilor organici.AgKOa ~ . Au loc urrnatoarele transforrnari Iormeaza ciauura de sodiu : N .i de a elibera . Daca 53. calitative ~i cantitative. si f ierbarea cu acid azotlc este obl igatoriu. . eitate mai inainte. Ka28 -/. Fig. Slibst.3 ml de solutie de acid clorhidric.fl ('1I azotatul de argint 9i precipita sulfura de argint.de exemplele de formule.in 100 parti (grame. Dispozitiv pentru idcnti licarca carhonului ~i hidrogenului In cornpusi i 01'ganici.d astfel identificarea este Ial si l'ica tii daca acidularea :. formule moleculare. _ daca substanta contine sulf. 2-3 picaturi di ntr-o solutie proaspata de suI fat de fier (II) 20% (sau mai Jrine 2. 1ntl'-0 eprube ta se introduc 3-£0 ml din filtratnl de mai sus. -' Formula procentualii reprezinta cota de participare a: fiecarui element prezent.(CHi:OObPb +2 CHaCOONa 6mm Ldenii [icarea hologeniior.i Iierberea ell ac. KaX KaX -/.tntr-un clesto de lemn I'i se tncalzeste treptat la flacara unui bee. Se filtreazii apoi solutia (de Jragrneute de carbunc si -de sUdii) ~:-.1It! zona substantei. _ filtratnl de ceas. din sarurile lor. se aoiduleaza ell acid azoth: nare nu oontinahalogenl ~i se fierbe 1-2 minute. Sl~ I'.) de substant. Na2S precipita sulfur a de plumb neagra: = PbS .\g'X Acidularea + i\a:\O. 6..d. .. in aceastii stare co contine 20 Ill! apa distilata. rolul acidului uzo tic este de a Ilelft"raliza si apoi acidula mediul. De exemplu: C = 40%. Numai in asemenoa condi pi PI'ObH pentru iden tificarea halogenilor este <. pleaca din eprubeta. se stabileste..2.dacti substanta eontine azot. Daca substanta organidi a avut sulf III cornpozitia sa. In prezenta ionilor de fier (III). care cu exces de cianura de fier (II) si Iormeaza de fier (II): + FeSO~ +4 = Fe(CNJz + Na S0 C3Hij03 . acidul cianhidric $i acidul sulf'hirh-ic Carl). formula brut a ~i formula moleculara a suhst.C~) + :\a _. cu azotul si carbonul din substanta Snbst.. ) (CII20)" Formula mol'eculara reprezinUi tipul ~i numarul nenti existenti intr-o molecule de substant a. eianura de sodiu Iormatii l'eaetioneazi'l ell azotatul ·de argint si se precipitn cianura de argint . Rezu lt. Formula brtuii repl'ezinta De exemplu: H = 6. contine azot putin se formeaza a coloratie mai mare de azot se forrneaza un precipitat verde-albastruie . a ars se 1111\alze:. sulf'ura de sodiu formati\ rea('-tianea7.antei respective. nu s-a facut oorespunzator. :.icLa-zo-tk.

11\0 1'1 ~cul/u C .ul si sernnilioat.66. dupa stabilirea formulei leeulare.a compozitia sa ca~ lit. H. CnHs02.i. substanta A a fost supusa analizei elementare calitative eucare prilaj s-a id entificat numai prezenta carbonului ~i a hidrogsnului . Sa «ousider.!J:.se face· prin determinarea massi moleculare a substantei A care. ~i molecularii a substantei A. Ca urmare a structurii lor e1ecLnlllic8. la masa sa atornica: -1.Dupa purificare.66 = '1 6.) i~i unesc atornii III mofecuJele organice. alte elemente (azot. supusa a.ale a molsculelor organico . se gaseste a fi egala.ia acestei caraotenstioi Iundament.' 40%. halo genii etc.66 = 3. Legflturi chimicc ill cornpusii organlci.omilor ~o~ponelltl.\. II .analizei elementare cantitativo pentru dozarea carbonului ~I.147.. elementele ol'ganogene (C.ulta: C: 40' 90 _ = '1:2 • 100 . rsspectiv unda: a .tn formula bruta se face raportind..' apar la pr-ima vedere ca simple ['eun11'i de diferite specii de atom~./0'" U! N ::l\ SH stabileasca oi Go formula sa bruta.61GO go C03 .a.I_)['IIt. Sa se r. dupa cnmbustie. In realitate orice formula moleculal:a rePl~ez~nta CO. Formula rnolecular-a a unui com. prin conventie.Ill din partea atornilor care se Ieaga. 1 Transformaroa acestor dato. metanul. Valoarea cautata va rezulta din raportul dintre masa moleculara stabilitaexperimental 9i masa molecularii a formulei brute. C7H9N.cantitatea de dioxid de carbon. Din aceste dale se stabileste procentul de carbon ~i de hidrugen cu ajutorul formulelor: unde ill este masa moleculara a subst ant.un I. dintr e atomii valorile rezultate componenti : C.este necesara cunoa~ter'el:l. C. Acestea re~ z u ll. Iorrnule moleoulare : C2H4.33 Raportul numeric dintre atomii componenti va fi deci C : H : 0 = 1 : 2 de unde rezultil..pus 'organic precizeaz.:33 = 1 1. diferenta se atrihuie. structura chimica a un~i ~ompus organic. STRUCTURA COMPU~ILOR ORGANICI 3. N.masa al~mi?a a elementului! al ca['Uipeocent este not at eu % 9i al carui numar de atomi. 1. af$a curn se ~tie.' = A·100 %.. '1"Ui nit) pl'el:ize-W i::<. 0: 53. din punerea in cornun a unui numar egal de ele~tro.inut. pentru element. I:lI masu lTlolendarii 122.e de apa.au dif'erite pun In curnun cite urielectron (participa la leg-atura ou cite un orbital mono13 prooentuals si detsrminaraa masei momoleculara.1\1 12 . In care top atomii prezenti Sill_t legati ~hm]Jc Intre 81 ~~ au un an urnit aranjamsnt spatial In cadrul moleculei rospectrve. se calculeaza direct formula Calculul se face aplicind relatia nr.56' 90 = 1 ·100 6 0: 53. a ' 40%C 6. .34·90 = 3 C3H603• 16"JOO - %C =_300 lis a.cantitatea zultat din ardsrea unei cantitati s de substent.tii a. valoarsa procentuala respectiva. rezult a raportul numerio = H: 2 0: 3.aEfectuind calculele necesare se gase~te: ~l J. pentru eazul urmarit.2455 g substant a. dill O. Deoarece CH20 = = 12 + 2 + 16 = 30. In uruui t_~I).09% O.'.6.rl SU obtin O. de exemplu: C7H60. eu 90. 3." musn !llOIL'('liIill'il a.j ~j "".. Rez. ::lrl se sta bi leasca Ioruiula C 1-141 molecularli 57. ce au re- aceeasi formula rnnleculara ca mai sus. 4.:il'uia tatul. (_) s~lbstall~:1 ol'g':\niri'i i\. A~este doua aspecte daf'inesc. % H = 100 b 9s de uncle se s tnhilest.\I'U ('st. atomi sau C3H603 neglijind formula hruta. a substantei A va fi : (CHzO)a De obicei.rl . S. b . daoa are masa Pentru ca suma procentelor celo1' doua elemente nu este egala cu 100. CaBs.3:3 3. se urmaroste. din formula moleoulara. deci formula'moleculara. substan~f1i A ducii valoarea lui n din formula hru.11(% a uuei substante organice A..toar'ele rowI: tate.'108U g H~O. In acest caz se poate preciz a formula procentuala a suhst. Lf . fUT'nizeaza 0. formula hruta a substanjai A: Stabiliraa valorii lui n din formula bTUH. Sa S8 stabileasca f(lI'lllllla pl'()('enllla}. A .ei. Cind doi atomi de specir identice 8. "OI11Pll~ii ol'ganici ~i C51-11O' Sa se stHbilPasra formula ou urrnatoarcle proeentuulu a fie<. dfl In n nnl izii \11:'~15. impreuna. oxigenului. :1. halogeni etc. C7H702~ etu.66%II Iorrnul.3600 gdioxid de carbon 9i 0. C = 1I10Iel'III<II'i\ egi\l~l CIl LL6 :-ji ('ontine aual ixui dl'Illl'tdHI'(~ I'Hlltil. Pentru a intaleze cont.dtt'llCtura lor .33 la citul 1 eel mal 6.U go Substi\ll(.}.alive S-8 stabilit ca 0 substanta organica A .i nlollwlIlrll'il este 2.a f?st. 0.3 g apa.l_loi. H = 6.3 II: " .i 0. posibilit atilor de legal'e chimica ~i ile asezare in spatiu a at. in vanate prnpor-tii numerice.:lltt.34% fiecare este 2. hidrogenului ~I s-a constatat ca: 0. Care este dU'lli $1 PR OBLEl\fE formula pl'OCenLII<lICl a celui mai simpln compus ~oJ'ganic. se gase9te cs.m~ pozitia uuei molecule.XF.4:1.RCITII 1.antei A. prin legaturi chimice de tip covalent. nefiin_d identificate.34 = 3 33 16 ' C41-18 5. sulf'.ativa (specil rte at orni compnnent i) ~i eantitativa (nu~:-ar ~e atomi d~~ fiecare specie) dar' J)U inforrneaza cu nimic despre intsractiile dintre atomn prezeoti· Iorrnule molnculare ca. ~i s:i S0 interpre teze rozul- C: ~ Impartind 12 =333 " H: 6. o = 53. n = :~ = 3.?6% H :]i 38.33 mic.66%.

ii.ia structurii chimice la molaculele ce conlin astfel de legaturi tntre atomii componenti. de ex. De exemplu.' . peraohils de atomi-ds rnai jos ar unei legaturi triple.rel electroni din pa. atornului de carbon la f'. _ In compuEjii organiei atomul de carbon este tetracovalent..inecarUla. ( Participarea..: H ol'ganH. ci: I I sau -C-Cl I III care intre atomii componen·~i apat" alat. -c . Pe Hnga caracterullor simplu sau multiplu. hibridizaraa sp. C '-.care cletermina aparit. It trvi apar cel putin doi orbitali mon ] t . S-a st. celui mai simplu compus organic.. e exemplu.\ \. pe directii bine determinate. simple ~i duble..ur! (h~ lugi\simple. () au pus in~omun cite doi electroni.. n: .v ·C :: c. sau -C=C- .. HH H-C-C'---O1 I H-C-C-H II etnn HH 14 r. duble ~i triple).. pen ert? _proprlU.. 0 leg atura covalenta duhla.ati s peeifice.i la distante definite ~i carqcteristice. .. metanul. caruia. 'be ee rornca a atomilor respecde mai jos' .. nu enurrut SIgma (0') si 1~l 1 .ati in spa1iu catre cele patru virfuri ale unui tetraedru regulat. mod." ec I}artea iieca~·l'UI·a.. 3 sau 4. In acest mod fiecare atom are 0 pozitie definita H Fig. ~. u I err I se pot pun ' .m structur d aca .1 -. VOl' rezuita trei dublete 1 t ' I c te . starea d hih ·d~rmarea21egaturIlor duble va Ii posiC' d ~ .. in centrul caruia este plasat nucJeul atomului de carbon (fig. . eel de oxigen-dicovalent 9i eel de hidrogen sau de ha)ogen-monocovalent.. r._ 1 / H-C-C=O TT I H-C=sC-H . patru :]ectronI sau doua du.electronic) deei mai jos.1 Com puaii I sau -C-N'-. . ceea ce corespunde form ~ ii nu. derivat din structura lor alectronicii. eI . 7. realizeaza de atomi 0 1ega ura covalenta sirnpla. .'. De exem.l •• saD. ta tnpla. 2. sau -C-H 1 1 'C . simple ~i triple sau chiar simple. . pereehile ~t v t. cite doi in . . eel de azottl'icovalent. H I I TT I I I sau -O-H indiferer:t ~e numiirul de electroni ai stratului 'f· . jar la formarea legaturllor triple participii atomi cu covalent a egala cu cel putin 3. CH4. 7). Cei patru atomi de hidrogen.iura tetraedrica a moleculei de metan. au pus In tura covalent a simpla realizata prir d ~ e~ ron.Ol~Iun dublet. co~un. Se va observa ca 'atomul de ea ~ 01 e ec~r. i di .r. r.. H I-I 1 ..ala: 1.'. perechile de atomi ¢:. Molecule.1 I H· H H H 15 . . H If alr-oo] etilio . 91 oua e tip pi (n). punent i apar numai Iegaturi eo.. slnt orient.. sau -C=N • au format intre ei cite 0 ]egatura cov alen . . Cornpusii organici in care intra atornii com' . 1Il acest blete electroniee de legatura~ u 1 d . la Iormarea legaturilor duble participa atorni cu covalent-a egala cu eel putin 2. atomul de carbon adoptind. a) . legaturile chimice covalente prezinta 0 serie de propriet._ce a a t pI rr}. e I ri izare sp In mtre doi atorni se pot pune in comun i' . Struc..C :: 1\. P. . artea fi ' ~ . lcgati de unicul atom de carbon prezent.. . Acestea stnt : . .. hila numai daca adopts. din.. sau -C-C- 1 I sau -C-O- 'C •. '>" "-'0-)11 )C=c( /C=O C::N· sau sau )C=N-N=O " ..rtea fieid ~ d e ec romos ue legatura: u 1 d . _ in compullii organici legaturile covalente simple se pot stabili iutre oricare din speciile de atomi ai elementelor organogene indiferent de covalenta lor maxim. de exemplu: H I Din cele de mai sus !'ezulta cil: ~ in compuEjii organici atomii elementelor organogene shit legati chimic intre el prin legaturi ehimice covalente. III flecare caz in parte cite un 1 t . si una sau mai multe legattll'i eovalente multiple (dub18 sau triple) sint denumiyi compusi nesaturaf.. are 0 forma spat iala determinata de geometria orbitalilor hibrizi Sp3.i ca. valente simple sint denumiti co ' . . d) numai atomii legati cu legaturi covalente alcatuiesc molecule propriuzise (compu9ii ionici nu slnt Iormati din molecule).uri!« cnval(mte H ·c . oe ectrcrnct. N: ·0 . c) atomii legavi prin legaturi covalente sint situat. e '~ eomun "SI . u . ~. .. ~-a stabilit astfel cite 0 lega(0'). t roni In .) denumiti sigma ( ple numai in stare hibridizata in ~ on _lfyt~Ipa ]~ formare~ legaturilor simIntre doi atomi identicis'a· de'fe~Pt· e e e mal sus de tlP Sp3.tip SIgma (0') plu. ~.1 v . realiz~a. b) legaturile covalente fae intre ele unghiuri ale carol' valori sint constante pentru 0 substanya chimica data.ab!ht. -in compui}ii organici toate covalentele atornilor oomponenti sint satisIacute prin legaturicovalente (numai simple.legatnra covalent-a este dirij ata in spatiu. ·N . care se conserva tot timpul existentei moleculei in care apare . mpusi satu~at~ ca.~' in acest caz.

-C~C-C-C~c~ I 1 I -CI 1 I I. L e B e 1. in acest sens trehuie sa se tinii saama de atornului de carbon: cu t.. doua..iHr'. -C-C~C~C1 II ! (18 carbon.erala "<.2.l ciclici. intr-o catena oarecare._. se giise~te Ia 0 anumit. . 1. C'1imia ct. v Aceste tipuri de catene au dus la ~J?P. care dr>. de atomi de carbon.- .\.a!·>i~e?-cb:nru~ilor org~nici in doua care sta la baza S]S- cuaternar lntr-un schelet de mal multi care din ace~te tipuri . I-I. Ipotcza il.. alaturi d~ lsgaturi covalente ~l~ple apar ~l leg~turi covalente multiple (duhle sau triple).: . I-·I CAT ENE DE.. van 't H 0 f f ~ 1874). ATOMI j DE CARBON . sai si.J I LINIARE 1- I_" saturate I . atomi de carbon legati intre ei poate . corespunzator: primal'. pe care se Int. U constituie proprieUitile (conjine I numai carbon.In spatiu.etraedrice a atorn ului de carbon (A.4. ..ernar : ('Il de carbon de carbon. Dupa modul de dispunere a atornilor de carbon in catena aceasta poate fi de mai muIte Ieluri: .v. - 1_ nesaturate 16 2 _. nesaturate -C-C-C~c~C-C1 C. nesaturate I_" saturate catena i'amificata (poat. ~n:partlre ternatizarii si nomenclaturll In chimia orgaruoa. \llOat. fundamentals penlru moleculele compu~nor organici.... Aceste elements struoturale.urii t._.poit apoi certitudine. toyi la un Ioc.I I 1 I'· 1 1 1 ----'--. chiar zeci de mii. catena respectrva este nesaturaiii.zul ~n care. Lnl't. rlp. I curhon al orn de mari clase : camp I. --r . lantu] macromolecular aJ polietensi este aloatuit din peste 6 000 de atomi de carbon. Concoptia structurii spatialo a moleculelor organice a aparut inca in secoIul trecut cind s-a emis ipoteza struot. aparea ori- b) atomii de carbon pot forma lant.· 1 -C--C-c-C-C-C~ / "'-C I '~C:-C- I 1 I -C-C-C- I I I ~C~ ~c~C-C-C1 1 1 1 I t IT 1 Til "'/ /c=g_".1secundari).. poate forma una.:I-j_. nes~t'llr~te 1 ----. .-CI I I 1 ~--+~-I-CI-CL-I-CE-'-l "L. secundar. 1 HAMIF1GATE 1 ~--------..~-_. De exemplu. Lanpur] de atomi existent a structur ii chimice particulars alp atom ului de a forma catene de atom i de urmatoarols posibilit ati alp.r---+ I L __. a x-a . 1 ACICLICg I I 1 I '] tena tinif1rii (eontine nurnai atorni de carbon primari :..J.u}ii aciclici}i comp.-I I_" saturate . pot fi schematizate astfel : . c~tena respectrva esto sat.tel~lllina 1a moIecuIele arganice.urata. trei sau patru covalonte eJ va Ii.e sa contina tipurile de a torni de carbon) tfJate ell CATENA LA'TERALA _. 1 a) un atom alti atomi «uat.!.-·-r_.e ['i lininrn suu ramilicatal.satuL'ate SIMPLE -C. ~i anume.eniL ciclica atomi de carbon 1 1 1 1 secundari).. I [ --. cele legate de capacitatea._. Daca tntre atomii oomponenti ai orioarsia _d~n catenele enu~er?te nu ap~r decit legaturi covalente simple..uri sau catene in componsnta carora intra de Ia 2 pina Ia rnii.emeiaz a un capitol important al chimiei nrganice. atorni de carbon prirnari alomi de carbon secundari -c~cal orni de carbon tertiar-i ~cI I 1 -c~c-cT -c~ 1 I I ""C / C/ I 1 1 1 1 (poate sa contina /" A cntenn lat.I I I... toate catena mixta tipurile de atorni de carbon). Un al doiIea factor. sa de carbon. Ill' ca.~L.for1 .a distant a de vscinii meaza 0 unit ate structurala definit a. den umit siereochimi»..

" de . pas cu pas. Pen tru cornpusul l'LL Icrrnulu IllOlt'I'lIhll'.nrhon : __ CH .'i '1 atom 'de ('(lrbon ruaternar. Heprezentarea unei structuri chimice se face cu formule §i modele care. de diferite tipuri. pot j'j (fig.lTu !)I PROBLE1'l[E L Se consideru cornpusul organic cu formula moleculara CzH/:1. folosind pentru aceasta atit met?de chimice (analiza functional a calitativa ~i cantitativa.i oh irnice ~i fi zice definite. Formule ~i modele Iolosite In ohimia organica. c) formule de configura tie.i A prezintn tiouu . in Iunctie de complexitatea moleculei respective 1'.udit. dsgradari oxidat~v.au menirea de a caracteriza cit mai exact subst anta pe care 0 reprezinta. dintre care numai 0 parte 'au fost abordate aici.ant e cu compozivia C2HsO atornii componenti se pot aranja intre ei In doua mod uri (mai multe st. 1. de rezonanta magnatica nuclear-a.nerite structurale.masa etc. I:)e cunsider. 4. 2. carora Ie sint caracteristice propriet. alte proprietati. De exemplu. 3.ial'i l..omi de carbon dill IIlUlp('IIW. 1. folosite foarte larg datoritil CIlJll. . .r-o mnler ul i-I ('I'peaza un ariumi t trp de interactii atomice care se traduc P rin prop ['il: l i-q. numi'lrul de aranjamente structurale posibile. Cornpusii organici. redau toate detaliile spatiale ~l gaomstnce ale mnleculei. proprist ati Iisice ~i chi mice dsosebite. I c.eractii.ati struct urale i:df!sal(!.\llal'i\ de 1ft.'. iar B unul singur. Sta~ilirea structurii chimice a unui compus organic oarecare se realizeaza din aproape in aproape.ati Itzico-chimice distincte: HH H-C-C-O-H II 11 H atcool e tilic H I H i I I H-C-O-C-H H el. tipul r.).xrm(. reriau elispozit ia substituent ilor' leg-a! i rie un atom de carbon: d) formule d~ conformatie care indica aranjamantul geometr'ic ['pzultat prin rotirea atomilor in jurul Iegaturilor simple (conf'orrnatia moleculei).) cit ~i.')e poate observa ca diversitatea structurala a moleculelor organics es te {[estul de vast. Formule structurale.\ n ('atpml saturata? Ce forma va avert? Dar 0 ('al~11<1 nt'~allir'aUI! Ce COI'ma va avea? 5. Formulele structurale trebuie sa reprezinte 0 structura eh irnica in dsplina coneordanta cu propriatati1e sale.l C511Jil St' poute r-onsidern posi bil. 8. redau imaginea spatiala sau schema rnolcculei . s.3_ I I I (:"- I I' I HH I I H-C-C-H I I 1-1 /.turi run l inlnd a['!'la~i numar ~i tipuri de atomi de carhon '! 6.C' I I 1 I I I _Cll __ __C'O __ -Co __ .ructuri). I -0- I I I C'-C6_. iar existent? lor -.atene ? Se pot fOl'I11111a ma i multe strur. 'in cazul unei subst. mai ales. 2 atorni de carbon tt'l'l..('. . Structure chimicii a unui campus organic este [actorul determinant al proprietiiiilor sale.:!f)'% H '~i i\['(~ masa Il\nll:('.3. in sp~cial cele chimics . vizibil. orice modificare a acestui aranj ament lnsaarnua ulte int. care avlnd aceeasi oompozitie elementara (aceeasi Iormula molsculara) prezin ta. e. infrarosu. Aceleasi intrebriri ca la problema nr. metode f~zlCe (apeotrometrie in ultraviolet. Cornpusul ell formula moleculartl CrH14 are in struetllra «atcnei sale 4 atorni de carbon primar i. izomerie. deoarece un anumit aranjament al atomilor componenti int..atenei de atomi de car:bon.75% C ~i 17. ·8): a) Inrmule plane obisnuite.i ul'muloar'oa catena <It' utorni de r.S OI'i mal mare decit numarul de at.rt 51. Din cauz a fenomenului de izornerie.Pl' I H rnetilic I ~i de nsvuia de a pune in evident a an um it a particularit.4.iruia diulr« pi. Un campus organic A r-ouline H2. H \ H HH b C I/C I H / H sau H H c I d H I n a luru fie('. generat« (Ie deosebirile de struotura chimica.) iudiue : tipul legaturilor tchlmice dintre atornii componenti. pen tru r-ornpusil I'll formula rnolecularii A = CzH. Toate formulele folosite in reprszentarea struct urii chimice a unei molecule stnt denumite generic formule structurale ~i ele . f) modale structurale. b) formule de proiectie. au fost denumiti izomeri. caracterizarea proIH'lu-zisa a unei sub stante organ ice se face numai prin precizarea struct urii sale. Car'l) este Inrmu la mcleculnra lii stmctura ('il tr nr-i (lI'Pst II i cnmpus '? Sa se precizeze • e Fig.u-a nja.Wi lnr (nu redau aranj area atomilor in sp atiu): .Brz ~i B = CaHllBl' stiind e. un sxempl u in acest sens 11 const ituie incercarile de a reprezenta structura moleculei de henzen.a ~i ca ea implies multe aspecte.e urmate de ide~ tificarea prod usilor rezultati etc. Care este strt!clul'a acsstei r.

ra rurnificata ci cHea liniara liniara liniara 1---cidicli 1 .D. din molecula.2. Citeva exemple de cicloalcani sint : - ~i Sp2 ~i Sp2 nesaturate nesarurate nesaturate 1 aromatice Sp3 §i 81) Sp2 Hidrocarburile slnt cornbinatii de haza. CH4 CHa-CHa CHa-CHz-CHa CHa-CHz-CHz-CHa CH3-(Clhh-CHa CH3-(CH2)4-CH3 CHa-(CH2h-CHa CHa-(CHz)s-CHa CH3-(CHz)7-CHa CH3-(CH2)s-CHa CH3-(CHz)9-CHa CH3-(CHzho-CHa linia. Sp3 Spa spa Sp3 Sp3 saturate saturate saturate alcani izoalcani eicloalcani alchene alcadiene alchine arene eioosan Toti alcanii de mai sus au catene liniare. Iladieali..-.2.1.ier msmhrii seriei sint oonsiderati . _ Se cunosc azi peste 30 000 de hidrocarburi clasificato dupa principalele lor caracteristici (tabelul nr.orespunzatoare. omoloei unul in raport eu celalalt. la numeralul care aratii numarul de atorru de carbon elm molecula. tel'menu respectrvt au proprleta~l asemanatoare. Acest luoru se realizeaza prin adaugarea la numele alcanului a pl'efixului normal pentru cei cu lantul liniar ~i izo pentru cei cu lantul ramificat. Detinltle. de aceea in denumirea alcanilor trebuie spscifioata !}i natura lantului. nomenclatura./CH2 CH2 ciolohexau 2. CH2 H2C-CH2 H.au un continut maxim posi~il de atomi de hidrogen. Se numesc alcani '(parafine ~ hidroearburile in care nu apar declt legaturi simple de tipul C-C ~i C.C-CH2 CHz I I HzC/""CHz H2C--CHz ciclopentan- I I H2C/ "'CHz I I H2C". se adauga sufixul an. Cicloalcani (cicloparafine).1. 2. de la ele deriva to ate clasele de oompusi organici in molecula carora. ~ . 2 (~lllslticarea hldrneurburller I Forma catenoi Hibridiznrc n n ri In atom C Tipul de hldrcc arburi (llnau de 11idrncar bud ---I I I n n CH" CzHs C3Hs C4H10 C5H12 C6H14 C7HIG .. La alcanii cu patru sau mai multi atomi'de carbon in molecula poate aparea jnsa ramificarea lantului . sxpnma dUp'a urmAto area regula. apar at. in loeul unuia sau mai multor atomi de hidrogen. n =2 n =3 n =4 n =5 n =6 n=7 n =1 Hidrocarhurile slnt compusi organici in compozitia atomi de carbon !}i hidrogen. fiecare in parte. Daca din moleeula unui alcan se tndeparteaz a un atom de hidrogen rezultii. exceptie facind primii patru tsrmeni. se numesc aciclice Iiindca au catene de carbon deschise (Iiniare sau ramifieate). datorita raportului numeric de mai sus. 0 astfel de serie se numeste serie omoioagii.regi si succesive (~irulnatural al nu~erelor) VOl' razulta formule~e moleculare c.1. cite unui alcan.il·lopropanj cir-lohutan I ell /-I~n+2 I in care Se observa cil Iiecare termen al seriilor de alcani !}i cioloalcani prezentate mai inainte se deosebeste de vecinii sai imediati prmtr-o grupare metilen (-CHz-). un rest de hidrocarbura cu 0 valenta nesatisfacuta la un atom n reprezinta numarul atomilor de carbon 20 21 . Numele acestma se va. Deoarece tntl'-o_ serie omoloaga ••. Daca se inlocuieste in formula de mai RUS n cu valori Int. in mai multe Tabel'lll nr.H ~i la care raportul numeric dintre cele doua tipuri de atomi este exprimat prin formula: r. Sint hidrocarhurile ciclice saturate care contin o catena de carbon inohisa sau ciclica ~1 au formula generala C"H2".atile structurale. exprimat In limba greaca. omologie. ALCANI 2.8 CsH18 = 9 _ C9H20 = 10 CloHz2 = 11 CllH24' = 12 C12Hz6 metan etan propan butan pentan hexan heptan octan nonan decan undecan dodecan . care au donumiri specifice. se conserva partioularit.orni sau grupari de atomi care contin ~i celelaJte elemente organogene. Aceste hidrocarburi slnt saturate pentru cil.1. di.rora apar numai class.. HIDROCARBURI Alcanii sint hidrocarburi saturate aciclice. 2).

Pentru butan exist.. se numerot. Se stabileste eea mai lunga catena liniara. se indica. etc. pozij. In cazul izoalcanilor ell mai multe ramilicari humerotarea catenei de baza trehuie sa se faca ast.r.nespeotive in care se Inlocuieste sufixul an cu il. Pentru 'a nu se crea confuzii de nomenclatura. tot I izornarii de catenaai alcanilor (izoalcanii) se denurnesc dupa' urrnatoarea regula.' in a§a fel in cit catena laterali'i sa oeupe poz itia cu numsrul eel mai mic. denumir eacorecta a izoaleanului cu formula: CI-I3 CH3-CH2-CH-CHz-C-CH3 CHz I CHg I CH3 I I '.an? Serieti formula structnrala a izomerului.4-trimetil pentan sau 2. Numerotarea atnmilor de carbon se poate face insa in doua moduri §i anume: i-. cu 0 anumita durata de viata masurahila. deci ~i proprietati difsrite. deci baza donumirii 0 va const. . in cite un singur mod.. C2oH42 are 366319 izorneri).lel incit suma indicilor care arata pozit.2. un numar impar de electroni dsoarece unul din orbit. adica: H H-C-H H H-C-C-H H etan ~i propan H H H nu Be pot aranjadeclt I ·se numeste: 2-metil-pentan (~i . in acest caz la carbon. Care este. Atomii din mstan.~C-C- I I -C- I I -cI substanta hexan de mai SlIS.ilului.p. este core eta ultima.) . CHametan meW CH3-CH~etil -CHzmetilen -CHz-CHzel ilen me tin -CH I I CUa-CB3 etan In continuarevin 'seriualcanilorvinmultirea nurnarului dcatomi de carboll aduee dupa sine inmultiraa num arului de iznrneri de catena (de exemplu C6H14 are cinei izomeri. dar cu structuri mult mai complicate decit ale radicalilor aJchil. Suf'ixul ilen este Iolosit pentru radioalii divalenti sufixul in pentru cei trivalenti etc . Citir ea radicalilor se face in ordine alf'abetica .cunosc ~i radicali .ile). se denumesc ea radicali eatenele later-ale (ramificar.Jibori''.a poarta numele de radical hidrocarbonat alcanic sail mai .ia lor prin cifre §i la sfir§it se adauga numele alcanului cu catena Iiniara' stabilita.o c butan lzobutan pI-II. tri. . I I I I H-C-C-C-H H I I I I H me tan HH elan I· I I HH pl'Opan Formule structurale restrinse a eatenei: CH3 H3C-C-CH3 II I Formula structurale desfacnte Catena liniara cea mai lung-a este cea alciitui~a din ~ase atorni de carhon .. Acest. de exemplu.5-dir:netil san 4-eti1-2.3.--------------------------------~-------------~ de carbon.ati de aranjare -C. izuulr-anul cu urmatoarea formula: . (Se.2-dimetil Cei doi termeni au acseasi formula moleculara C4 H10 dar structuri diferite. ei aparin anumite reactii chimice in care se ~i consuma. cu toate valentele satistacute.Iel : normal .4i4-trimetil pent. 1 2 CH3 3 4 f) CH3-CH-CH2-CH2-CH3 CHa-CHz-CHzpropan propil CH~-CH-CH3 izuprnpil I I Din punct de vedere electronic un radical este 0 molecule care poarta la unul din atomii sai. Trebuieprecizat ca radicalii alchil nu pot existain stare lihera easubstants stabile.ali este ocupat de un singur electron. Ace~ti doi cornpusi sint izomeri.itui nume!€' alcanului corespunzatnr hexanul. -CI I I aau -C6_C"-C4-Cl-O-Cl- I I I II I -c-CI. astfel etilul va £i mentionat. Exemple: '.inind seama de regula formulata mai sus.ia rarnificarilor sa fie minima. 'I 22 Dintre cele doua denumiri posihile.1" 3-etiI-5. suma indicilor de pozitie (2 2 +4 = 8) fiind 'mai mica decit in primul caz (5 5 3 _:_13). C1oH22 are 75 izomari.nu 4-metil-pentan). iriaintea met. I I Pe baza C regulei generaley poate fi denurnita hex-an ast. Cum se va denumi. + ++ 23 .1. transformindu-se in substante stabile.]. Prazanta mai multor radicali identici se indica prin prefixe: di. • Denurniti izobutanulvt. I I I I . -Q. obisn uit radicet clchil.a doua posibilit. '1 CH~ rnetan CHa-CH3 el an CH3-CH2-CH3 propan _U_C2_'_C3_C4__:C"_CS_ I I I I I I I I I I I. de pildji. 2. ' Ntimele ra~icalilor alehil cu 0 singura valenta libera (radioali monovalenti) se Iormeaza din numele hidrocarburii . • Care este denurnirea corecta pentru un isomer al octanului: 2. Izomerie. ea poarts numele de isomeric de catena. Pentru ca in acest caz izomsria se datoreste rarnificarii catenei.eaza de la un capat la altul atornii de carbon.

pentadecan C15) sint Iichizi.nce.re valentele at ornului '~jp carbon smt de 100028' . termenii medii (plna Ill. 2. in hidrocarhurilo cu doi 91 mai rn ult i atumi de carbon. pun ct. in zona Argesului ~i Olteniei sint zacaminte de patrol. ele slnt orientate in s pati II d llpa di "aeti iIe Celli!" pH t I'U virfuri ale unui tetraedru rsgulat. dar solubile in solventi organici: bsnzen . de exemplu: p.50 -100 -150 -200 150 50 0 18 20 22 24 nr. alcool.errneni ai seriei alcanilor' sint rerlate in figura H. Structura. dar ramificarca micsoreaza punctul de fierbere alcornpusilor respectivi.zag la utului de a lomi de carbon intr-un nonua l-alcnn. care provine de Ia parum affinis = afinitate (chimica) mica. - H I •• / -I-I I I H b) gaze de sonda sau gaze de petrol (oontinind alcani de Ill. = 36°C n-pentan CHs-CH2-CH2-CH2-CH3 p. Sture naturala. 9. Petrolul este un amestec de hidrocarburi (vezi 2. p etrolul.arii de agregare se datorsste crasterii continue a punctelor de fierbere ~i de topire cu numarul atomilor de carbon (fig. ~i in cazul iznalcanilor.pIe dp la pagina 22).. Forma I I 'I"" de zig-. atomi de C a reprezenta gr'afic st. lichizi sau solizi. ProprietaF 'fizice. a CarOl' prezenta este foarte USOf de sesizat. Variatia constuntel or teruiice si a st.<I. cloroform etc. rnn u n~jndu-se la Form. legatura C-C permits rot.f. pentrudepistarea scaparilor de gaze din conducte sau din buteIii (aragaz).). ca In Iigura 10.ele de fierbere ~i de topire cresc cu ere ~terea masei moleculare.f'.1. eter. In uceast.1. o o r .ftrii ell:' agregare Ia ~-alcani.1. Aceastd regula generala S8 pastreaz3.atia libera a ce lor dnua g'1'll[.orit. numiti mercaptanis . Tara noastra dispune de astfel de zacaminte: in Ardeal se ana gaz metan. Mcdr!ele spa tia le ale mul eculul o» de metan si de e tau. in partaa sudica a Carpatilor. este folosita ~i astaz i pentru alcani 25 .1P de atumi pe care Ie unests . cu toti atorni i de carbon in acelasi plan.54a i1 I "1 Fig. ga zele naturale 91 Gazele naturale pot fi: a) formate din metan (gazed mot an) ip 24 Aleanii Iiohizi ~i solizi au densitatea mai mica decit unitatea (plutesc deasupra apei).a aleanii pot Ii gazosi. dar subintelegindu-Ie.6. Cell. .8°C izopentan CH3-CH-CH:a-CH3 CHs 1 CH3 CH3-C-CH3 I I' neopentan CHs 2.5. Den umirea de "parafine". ca (. rn ai stabila este insa forma in zig-zag. 200 H Fig. Asdel tarrnanii inforiori (piua la butan C4) sint gazosi.a orientarii tetraed.nuct ura alcnnikn l'P f'olosPsl' (·pl m a i des 1'01'rnula plane nbisnuite (desfaoute sau rest-rinse. Pentru I I GAZEI lICHIOE SQLlDE In senile omolnage. iar cei superiori (peste C [.7. In Moldova. 11. Alcanii gazosi nu au miros ~i de aceea.1. Moclelele spatiale alp p"irnilOT" doi t. to.(I·PH de hihridizara Sp3. Sint sub stante insoluhile in apii.6) slnt solizi. Dat. .2. 2. care din cauza rota~iei libere pot lua forme variahils.ulala spatials.a stare unghiurile d int. li se adauga sub stante urit mirositoare (cornpusi organici ai sulfului. Alcanii liehizi sint solventi pentru mults suhstante organics. In Iunctie de atomii de carbon din molecula. Acoasta moclificare a st. 11). Principalele surse de alcani stnl. In molecula a loan ilor toLi at um ii Ill:" cflrDIJI( a u . 800 250 H Fig. .4.Cj la C5). 2. Hidrocarburile cu catene liniare au de rapt Iorrua de linii Irinte. = 27. Pl'oprietati chimlce. La temperatura ~i presiunea obisnuit. O sursji natur ala pentru obtinerea hidrocarburilor mai este carhunele ~i o xidul de carbon obtinut din aeesta.5.

~i izoalcani. R~actiile de oxidare oxigenului. reactia COTlillI('(' l a un amestec de derivati.Legatura C.car. Se impune de aeeea sa se ia masurt de prsoautre deoseblt~ ca sa nu eXlste po conriucte scapari de gaze naturale. Clorurarea sau bromurarea alcanilor se poate efectua ~i in absenta Iuminii.. Acestea sint transf'ormarile pot fi: otciddri incomplete suferita de alcani sub actiunea sau otciddri si oxida"r·.- 2 CO + t~ Hz . 1.ione aza direct cu clorul ~i cu bromulla lumina (reactie fotochirnicajCu Iluorul ~i iodul nu reactionsaza in acest mod. La temperaturl mal ridieate au lne rupert ale legaturilor covalente C-C ~i C. pentru ca izoalcanii ard mai bine In motoarele eli explozie ale automobilelor decit C~ii cu catene normals (vezi 2.. -. Legatuna C-C se desface la descompunere termica.atoarele rsactii : ~ CH3-CH-CHa J izobutan hutan . deoarece nu este selectiva. dehidrogenare. rezulta molecule mal rruci de hidroearburi saturate ~i nesaturate. t 0t a'ze .CH20 aldehida _> + formica.H in urma.anului care se poate produce intre c.. la 600°C. ca bromura sau clorura de aluminiuanhidra. cind t < 650°C ~i 'pirotizd. sub actrunsa unor catalisatori.. izumerizare. Heactiile chimice la care participa alcanii se pot grupa d upii natura legaturilor covalente care se desfac. Aceste reactii slnt Insotite de dogajarea unei cantit. ardere.producA explozij sub influent a uriei scintei. R_eaq iile de iz?me~i2are ~int acele transformari. Reac1iile de substitiuie sint acele transformari chi mice ale alcanilor In care. alcoolii. in Iunctie de conditiil« di' lucru. sub actiunea unui anumit reactant.la temperaturi ridicate. .I 1 etan etena Reactii cracare de CH3 Reac~iile de izomerizare au aplicatii practice lD ohtinerea bsnzinelor de calitate supsrioara. Astfel. h alogenati .inttlnesc ~i la alte clase de hidrocarburi . Import. practic. ca alcooli. . in. • it) Uxidarile sint transformarils care condue laprod u~i ce apartin all fll" clase de substante.ala ----- ----. conduce la for~ Alcanii react.. un amestec de metan ~i clorexpus la 0 sursa de lumina sau lnciilzit la circa 500°C Iormeaza un amestec de derivati halogenati: CH4 marea dioxidului de carbon ~i a apei. Datorita inertiei lor ohim ica alcanii prezint. Un axemplu Il constitute dstonatia mat.ati corespunzatoare de caldura (Q) ~i stau Ia haza folosi1'ii . Halogenarea . Astfel. putind fi incalziti IJina la 300-400o~ fara a suferi vreo transformare. 26 _CH2=CH 1· llutena -l>UI~-CH 2· hutena ~CI·i2-CH3 = CH-CHa + Hz + Hz I Reactii de dehidrogenarc 27 . Astfel butanul normal trece in izobutan: CH3-CH2-CH2-CHa 11- r I a cu structure ramificata.. . 4. arderea metanului.o~a din J!loleculele !f1ai mari.:l aceasta poate Ii: cracare.alcanilor drept combuatibili.--:. precum §i la substante cum slnt derivat ii halogenati. care nO~l1!al alc.sau . Clorurarea (reactia cu cloru!) prezinta in Ierm.". Ea exprima reactivitatea sd1zuta a termenilor din aceasta clasa de hidrocarburi. acizi IltC. formeaza cu oxigenul'sau cu aerul amestecu~i detonante.). dar . gazosi sau lichizi in stare de vapori. H20 + Oz tot. se transform in izomsri adica in izoaloani. pr~vo~a aC?I?ente. capabile sa . Aloanii cu numar mare de atorm de carbon ard progresiv ~l cu vlteze controlabile : termenii inferiori. ale unor alcani suporiori.· . +X2 ~ R-X derivat halogenat + gaz de sinteza HX hidracid halogen Oxidarea a alcanilor. unul sau mai multi atomi de hidrogen din alcanul respectiv sint inlocuiti cu atomi sau grupe de atomi proveniti din reactant.H se des face la substitutis. Cea mai importanta reactie de substitutie este halogenarsa. aldehide. acizii etc. la tampernturi de 50-100°C. In cazul alcanilor cu mai multi atomi de carbon. se poate exprim a prinurmatoa- CH4 C4HlO +2 O + 13/2 2- CO2 O2 ~ +2 4 CO2 H20 +5 +Q H20 +Q + Cb ~ CHaCI clorura + HCl de me til CHaCl + Cb~ CH2Cb + HCl + HCI clorura de metilen CHzCI2 +C12 ~CHCh cloroform -----':!> CHCb + C12 tetraclorura de carbon CCl4 + HCI 2. cind au loc urm. Descompunerea termicii a alcanilor. numita ~i· ardere.anta practica prezint a oxidarile metanului: 60 ----'> atm CH30H alcool metilic (metanol] ---. in care se obtin derivati halogenati: R-H alcan ~._ Dup a temperatura la care are Joe descompunerea termlc. .i de halogen. cuprinse intre 300-600°C.oncentr·apile limita a!e acestuia in aer~ (5-15~Yo).5.ani!. Reactiile de substitutie sint reactii caracteristice alcanilor (hidroearhurilor saturate) dar se. butanului rele souatii ohimice : .alcanilor reprezint a reactia de substitutis a hidrogenului din alcan cu atC!i. oxidare. ox lzi de nzol 4110-6{!1I L -.. cind t > 650°C. ard en. .abilitate tormica. Un exemplu il eonstituie dssccmpunerea terrnica a butanului.a 0 mare st. ce pot. 2 CH~ b) Arderi. etc. .

Negrul de fum este utilizat in prelucrarea cauciucului. de exemplu la noi in tara la Pitasti.1. Prod usele chimiee obtin ute prin reactii1e descrise mai sus si-au gasit largi aplicat. Tara no astra posed a zacaminte de metan cu puritate ridicata (98-99%). numite reactii de cracare. 2. In socarta tsrestra Iormaaz a zacaminte in care puritatea poate atinge 99%. metanul mai poate forma ~i negru de fum.pentau 5·(' li 1·2·metilheptan 2. Cindoxidarea met. obtinerea cernelurilor de tip ar.. Acaast. Prill oxidarea metanului cu vapori de apa Be obtine gaz de sintez a: -----+ 650-9_OO°C Ni CO + 3H2.itutle se rup lcgatur i: I) C-·C. Sincai. c) Chimizare prin oxidare portialii cu vapori de apii.I-I. prin alte procese chimice. A fost dsscoperit de A.:3-di me t il-octa 11 3. 21 CH. Descompunerea termica a alcanilor i~i gaseste aplicatii practice deosebit de importante in valorificarea ratioriala ~i superioara a petrolului ~i v a Ii rsluata sub acest aspect la capitolul respectiv.Dup a GUm se . mai apare in gazcle de cocserie ~i in cele de cracare.. Deleni. Metanlll CH~. _ reactii de rupere a unor legaturi C-C.i izomerii pentanului ~i ai hexanului. poate forma: alcool metilic. Tetraclorura de carbon se intrebuinteaza si la stingerea incendiilor.obsel'va au loc doua tipuri de reactii.) cu ajutorul conductelor. Scrie] i lnr-mul . 12. Ast.Z·3. b) Chimi zare prin ozidare. Dupa curn s-a vazut in paginile anterioare. 2.8. Copsa Mica.~11'I1<'111I'aleale urmatorilor aleani: :l-cd i 1. elorura de metilen (CHzCb) ~i tstraclorura de carbon (CCJ4) se tntrebuinteaza ca solventi. Scrieti si denu mi]. Metanul se extrage din zacamintele naturale cu ajutorul sondelor.3-1.iliz ari practice (vezi 2. conform reactiei: CH4 + O2 __ C +:2 H20 negru de fum Cazul de sinleza obtinut este Iolosit la seara industriala in diverse sint eze rie alcoo li.3. . Este suficient sa precizam 'Ga prin chimizare valoarea unui metru cub de gaz metan cre~te de circa 30 de ori. . fiind prelucrate in continunra. Prin oxidare. La alcanii super. ar·id cianhidric e) Obiinerea din me/an a acetilenei. eu Iargi ut.di me til. termocentrale. cele mai importante fiind cele de la Sarmasel. t ncercuiti r'~lspUIlSUl'i le cnrecte : II) In J'l'nr:~iile de subst. in ansamblu. Bogata etc. 'IOOOaC ______. De aici se transporta la consumatori (laboratoare.h. industrie. c. numite reactii de dehidrogenare.azi se fabric a negrul de fum mult mai rentabil din produse pstroliere.a prelucrare se numeste chimi zarea metanului.1. gaz de siI).ii industriale in-rnarile combinate chimice ale tarii noastre. d) A monoxitlarea metanului. Bazna. posibilitatile de rupere ale moleculei cresc foarte mult. 1..iori. metanul. Metanul mai este utilizat drept combustibil dar azi se pune un accent deosebit pe transformarea lui intr-o serie de compusi chimici de 0 mare importanta practica.). azotul existent ramine necombinat: CH4 Fig.inerentabil. . aldehide' etc. Este reactia metanului cu amoniac §i aer.2.etl'amet il-butan 3. prin oxidare in diverse oonditii.tezll 28 29 . rmpreuna cu aerul. cu numar mare de atomi de carbon. Astfel. clorura de metil ~CH3Cl) este un bun agent frigorific.a.anului se face ell oxigen din aer. Schema chlmlzrir!i meta nulni. Princlpalele directii de ehimizare a metanului slnt : a} Chimizare prin clorurare (vezi 2. ca sa ne dam seama de important a sconomica a acesteia.7. locuinte eto. Chimizarea metanului poate Ii urm ari t.u f'ormare de acidcianhidric: Pt.2. tusuri etc.). aldahida formica ~i gaz de sinteza. Gal d~ sintcza Randamentul de obtinere a negrului de fum prin acest procedeu este Ioarte mic :. Metanul apare si in minele de dirbuni unde. Din metan se poate oht ine acetilena. _ reaotii de rupere a unor legaturi C. Nades. Iormeaz a amestecul exploziv denumit gaz grizu. V 0 I t a in 1778 in mllul biHtilor ~i a fast numit ga z de baWl. pe schema din figura 12. astf'el ca se obtin amestecuri de alcani si alchene cu molecule de diferite marimi. Produsii obtinuti au difarite intrebuint ari. + aer (02 +N 2) -- CO2 +2 H20 + N2 procesul constituind 0 irnportantii sursa de azot.

hspt. Definit. Modelul de muleeulei '13.a dubla intre doi atomi H In Iigura 13. spatial etena. are amestecul de hidrocarburi ? 8. alchenele f'iind hidrocarburi nesaturate. Se ohtine acid cian hidric prin amonoxidarea rnal. c} b) ln 4. 1ie: §! m care 2. Se numesc alchene hidrooarburile in molecula lor 0 ]egatura covalent. 2. al H H H eLena.1. aciclice care contin de carbon nomenclatura. de reguliJe indicate la alcani. nscesare pentru obtlnerea arnoniacului introdus in procesul de fabl'icatie. sint red ate 2. Sa S8 determine: (I) rormulele moleoulare si structurale ale celor trei hidrocarburi : b) volumul de aer ce S8 eonsuma Ia arderea a 300 g din arnestec (20% O2 In aer). denumita i. masurat in condltii norrnnle. butilena etc. tul maselor cslor trei hidrocarbur i amestec este 1:3:1. reprez. toti ceilalti atomi de carbon afllndu-se in starea de hihridizare Sp3. Se mai u tiliz aaz. Izomerie. cu suf'ixul 'enii..CHz-CHz-CH3 butan H2C=CH2 etena CHa-CH=CH2 propena CHa-CHz-CH=CH2 hutena .2_2. deoarece dubla legatura reprezinta 0 nesaturare. Modelele spatiale ale primului . iur hidrocarbura C In seria de hidrocarburi C"H2n. elan si propan. presiunea din uil indru scade In 30 atm.96 I CH4• CHa-CH3 etan CH3-CHz-CH3 propan C}'h_. Pr-ineipalul constituent al gazului me tan este mel. oontin atomi de carbon in doua stari de hibridizare : cei care fae parte din d ubla legatura au hibridizare Sp2. butena se prczinta sub forma a doi izomeri de pozi.a ~i torminatia veche de ilenii : etilena. .. 10. alchenele pot genera un nou tip de izomerie. 30 .6. tntr-un ames tee gazes.45 g H20. b) numarul de moli de vapori de apa ce rezultii prin arderea a 1/4 moli CH4. intilnita 13 alcani. alegtndu-se pentru numerotarea catenei situatia in care ind icele ce indica pozitia dublei legaturi fie minim. c) volumul de aer (ell 20% O2) necesar pen tru arderea a 8. De asemenea. Ce compozitie 'in % volume ~i etan se ard 40 I amestec. tntr-un ci lin dru S8 g{lsesr.butena '1 2 :3 4 pozitia dublsi legaturi fii~ld precizata 31 prm indici numnriei.entant - al clasei. atomii cu hibridizare Sp3 vor alcatui un Ian] in forma de zig-zag. Ea este cauzat. Raper. identic cu al alcanilor. H2C=CH-CHz-CH3 1. I).43 tone acid ciauhidric cu un randament de 90%. In cazul in care catena este ramificata se tine seama. I-Iidrocar bur ile A 91 B se tncadreaza in seria de hidrocarburi CnHzlI+!. haxena. Folosind 0 parte din gaz . Daca in procesul de fabl'ieatie s-an oJJtinut 2.~8 g CO2 ~i 0. struetura. Numele 'hidrunarhur-ilor din aceasta serie se face prin lnlocuirea sulixului an. alchenele au doi atomi de hidrogen mai putin. CH2=CH -CI52-CH3 t-b'uten1l.01.butena) Alchenele. 0 proba de hidrocarbura gazoasa prin ardere O. Fig. in psnt.a de 10cu1 pe care duhla legatura i1 poate ocupain catena de atomi de carbon. Ce cantitate de rnetan a riimas III cilindru ? 7. In acest sens. b) volumul de ael' (ell 20%02) neeesar.2. prIll indici numerici.. S8 gasesc trei hidrocarhur i: rnetan.1 1 CH3 12:l 4 (nu g. Daterrnintndu-se densitatile celor trei hidrocarhuri ill raport ell aerul s-al! giisit valorile : 2.: buten!i 1 2 3 4 H3C-C=CH-CHa 2-metil-2-butenll {nu a-meW. 80 kg CH~ Ia 100 atm.(Jaw I de sin te xiise obtine prlntr-o ox ldare a mc l. sa se determine: a) volurnul de meLan de pm-it ate 99% In volume.anulu+: 1) cornpleta: 2) incompletif.ena.ie. Aranjarea spatiala a atomilor in moleculaunei alchene se va face in ooncordant. datorita faptului ca derivatii lor clorurati ~i bromurati slnt lichide uleioase. masurate ·tn conditli norrnale . In afara de izorneria de catena. propilcna. Aceste hidwcal'buri 813. se precizeaza ~i pozitia dub lei legaturi in catena. octena etc.2. pentru denumire.ena.a nul. Sa ell S8 un velum de 112 em3 (conditii normale) da determine formula moleculura a nidrocarburii. 2-buten1l. Exemple: sa 9•. mai numesc si olefine.tll normale . cu exceptia etenei.a cu aceste stari de hibridizare ale carbonului: atomii cu hibridizare Sp2 vor avea dispozitia specifica duhlei leg aturi .49 si 2.zomerie de po zitie. 1 2 J 4 este raportul dintre red at de formula: numarul atomilor de carbon ~i 0. reantiile de descompunere termica au loc reacjii de: 1) substitutle : 2) cracare : 3) dehidrogenare. ce se gasesn In tr-un raper t molal' de '1:3: t. Pentru a efectua analiza unui ames tee de metan Rezultn din ardere 72 I CO2. B si C. Fata de aloanii cu acelasi nurnar de atomi de carbon.i ecuatia reaotiei ll~ ar-dere ~i calcula ~i: [I) volurnul de CO2 (masurat in oonditii normale) rezultat la arderea a 4 g CRt. din numele alcanului cu acelasi nurnar de atomi de carbon. ALCHENE 2. de exsmplu. rnasurat 111cond.9.1calor de hidrogen CH3-CH=CH-CHs 2. ul lliza L In procesul de fabricatie . Sa se determine volumul de aer necesar arderii a 300 g din amestec (20% O2 in aer). e) volurne!e de azot ~i hidrogen.anului. tntr-nn amestec de gaze stnt trei hidrocar-buri : A.. Sci-ie].

4. H.~btJl'Hlnr' prill "II oblillC'l'l'!l e leue i din plano! ~i acid .. 1'''IWilll' \'11 dOII.] lnlr-Ilflul'dill !it. IHetode de ]JI"('paml't' a..u ('tPlu'j din I'rin f'urm IlIl"rdzil'pa J"1'.a.respectate Ca urmare a prezentei dublei legaturi alehenele pot prezent. ei nu se pot roti unul fa\a de celalalt in . In~IHla!ip a ct. denumiUi i zomerie 'gf'O- Cele m ai irnportnnte sau iznprenul : diene sint b ut ad iena si nmnlogul CH3 112C. suhstitunnti] fiecarui atom de carbon stnt diferiti pot rez ulta I doua aranjamente spatiale diferite sau doi izomeri geometrici.'Il" gaU. r Denumirea alcadienelor se face prin lnlccuiraa nijar: cu suf'ixul diena. at.. Deshidraiarea l rat (san cu alti alchonr-: tenei: trans. Formula generala a clasei este: !C H n h_2.i: un atom de hidrogan si un radical metil. asa cum sepoats observa din fOl'mularile de mai j os sau din Iigura '14. Dad. fie de 0 parte ~i de alta a acestui plan (cazulizomsrului trans).l'opadieni'i. 2-metil-blltHdjeJ1a I 2 {i ZOPI'-I'I\) 2.-(.i"ea guzului degajal (fig. Modelul spatial al ' izomerilor geometrici ai·2 bu- 1.11.ornii de carbon legati prin dubla legatUl'a (deci cu rotrrna blocata) poarta cite doi aubatituent. II :-iv fol(Jsl'~II' 1111hu lnn {J I ~ H. t <1("1 il. concenf'ormlnd a) izornerul cis.j urul legaturii cr (sigma).I·il'l".lu. in cazul 2-butenei. Hidrocarburilo nesaturats aciclice ce contin dona duble legaturi se numesc alcadiene sau dime.C H = C II 2-111I'! i 1. a x-u dr 1... 0 pilnie pl'eviizut cu un dop or'it'" ii 5(' montcaza picuratoare.planul determinatds electronii IT (pi) ai dublai legaturi . daca Slut anumite conditii.t\ C112=C1I2 + 11"0 i r 50fJ ml capacitate.cei doi atomi de hidrogen (sau cei doi radicali metil) se pot giisifie ' de aceeasi parte a 'acestui plan (cazul izomerului geometric denumit cis). C . De exemplu: sufixului an din nllmele alca- CH3-CHz-CHa propan CH2=C=CH2 p. Fata de un plan de referinta ._"". Sinlt'1.11. b) izornerul u l. "15).ari) Ia 1S0-200°C alconlii elimina apa. Prin jnci'ilziJ"(' en acid sulfuric acizi t.in dectt alcanii corespunz atm-i.1 orilk-ii..:\TAL\ al('(Iol· I·tilit~ metricii.. I}i un alt tip de izomerie. ('1I [lind ru l urid ell.' ('11 Hcid sulfuric se obtineetena con- (. De exemplu. o Fig. in molecuUi.2. alchenclor alcoolilor .2. CH3-CHz-C bulan H'2-C H3 CH2=+CH -CH =CH2 butadlena Fi~. In balon 2. "I rloill'H so 1ll01llt'ildl lar In 1111 luh UP slil"lii pvutru it't.[(:til'i: la liill-:WU~ C a altoulului ('!ili. Atornii de carbon ]ega~i printr-o legiHura duhla au 0 pozrtie rigidi'i . AJcadiene (diene). 32 Cb lrnf 33 ..sulfuric.ool aldwnil b II E'\I O:\STIUTIE EXPEHDI ".3. ~ -- I. Acestca au cu patru atomi de hidrogen mai put.

la t~mper.!l. alchsnagaz sau Iichid).inv conditii catalitice.luminiu anhidru (obtinut prin calcinarea sulfatului de aluminiu cristalizat) san nisip. clot' 9i brorn ~i i9i gaso~te aplicatii 35 . . derivatii derioatilor halogenati.. ". Alchenele pot fi gazoase. a alchenelor are loc la supratata catalizatoi ulUl.ilic . procesul catalitio este numit cataliza eterogenii. atomii de carbon care au fost angajati in dubla legatul'a se leaga de at. sint insoluhile rmros. c) a(1il.~SlU~l pma.a hidrog?"Ullli la sunrarata catali:. + A- A/""B.. alcanilor. adsorbtie selectiva.se introduce un amesiec de 10 ml alcool etillc ~i 30 ml acid sulfuric concentrat trnpreuna err 8 g sullat de ·. dupa C2 ' .•. prin aditio ele se transtorma tn substantc sa tut-ate. . Pcrocp. numarul atomilor de carbon din moleculii : lichide sau solide . aplicate in industrie.•.. In reactiile de aditie are loc desfacerea legaturii TI sub aci-innea unor reactanti. i catalitice a etenei . in halogenati elirnin a hidracid eu formarea unei alchenc: .mari de a. la propriet. C5 . in apa. D atorita prezentei dublei legiiturl.ie din capitolul 1 cil. mica plna tncepe degajarea de gaz .6.ipuri de reactii la care pot participa alchenele de aditie.atile chimioe ale alcanilor (vezi 2. Drept catalizatori slnt fol?slte metale in stare f'in divizat a. Etena Iormata se purifiea prin trecerea sa prin doua vase spaL'Hoare montate in ser ie.. C18 •.ena:e cle?ur~e .ce~ul. hidrogenare cata. l{-CH=CIlz I-h -- R-CH2-CH3 alcan 2..1 acidul sulfur-ic antrenat). 2. 16. \ b) Adiiia halogenilor la alchene conduce la derivati dihalogonati vicinali.. Reprezentarea schematicii a mscanismului este radat.'ului. dar' solubile data cu masa molseulara..1. .----'1- ~ro. Schema u) mecanisrnului d) hidrogeuari etunulur. ca NI. 2.dlllJle! legaturi . organici. Schematic reactia de aditie poate fi reprezentata B __ astf'el : " C-C" _'1r_/ / cr -.2. Deoarece catalizatoru1 solid se afla tntr-o stare de agregare difsrit.lchene. Suhstantele capabile de a da rcact.. Pd etc. . :~rJ~o!:bt!.. ~le hidroq. Se inciUze~te la tnceput ell fIacara.l. apoi se picurii ineet din pUnia picurntoare un amestec de acid sulfuric si aleool etilic preparat separat prin adaugarea a 50 ml acid sulfuric concentrat In 60 ml alcool e ti l ir: (amesteclll se face ell riicire extsrioara]. . R-CH=CH2 a Ichcrui III + C1 2~ R-CH-CH2 CI I Cl practice I doriva L dihalogenat .a de a reaotantilor (hid l'ogenul R-CH-CH2 H derivat I CI halogenat I alr. Cu etena astrel ohtinuta se pot dernonstra uncle din pl'oprietii(. NaOH alcool e l. Principalele t.ile sale chiruice.. Dezlocuirea apei din eprubeta este 0 dovada ea s-a o bji nut etena.) si constituie valoroase materii prime pentru marea industrie organica de sintez a.7) au loc ruperi ale moleculelor de alcani si se obtine un amestec de alcani si alchene eu molecule mal mici . de polimerizare ~i de oxidare.la 200 atm. IJ) adsl)rbj. La incalzire cu baze tari.at.2..~te acid sulfuric de concen tra pe 50% (care retine alcoolul si cterul antrenat). Slnt incolore 9i fadi in solventi Fig. In procesale de cracare a. Pt.ia !ltenei la suprurata cutalizu turulur eu desraccrca . dar sint Au ciensitatea mai miea decit apa . Procesul de cracare. Dehidrohalogenarea solutii alcooIice.li~ic~.i i de adit ie se numesc nesaLuratc.• gazoase lichide 0 solide Punctele de fierbere ~i de topire cresc mai mici decit la alcanii corespunzatori.aturi cup~~nse mtro ~O-200 ~ 91 "p!. dubla legaturii prezenta. Se st. • . 34 gazos. in alchene se compune dintr-o legiitura sigma (0') ~i 0 legatura pi (TI)..sul.omi sau gr'upe de atomi proveniti din reactanti. "/ ~C~C- a) +duia hidrogenului alchcna conduce la alcani . ~i rastUl'nata intr-un cr ista lizor en apa.a in figura 16. chimica a alchenelor este mutt mai mare dec1t a alcanilor. etc. Etena obtinuta se capteaza tntr-o epruheta plina ell apil. Propriet8~i..: rcactii L Heactii de aditie. se formeaz a cautita.la nivolul centrilor activiai acestma . in al doilea se afla sclutie de hidroxid de sodiu 15% (care retine acidul suHuros format 1.. ~hlJ~IC de.. Proprietati rcacti vitatea sint. fizice.~i ..la rrtdrouonutut uesorbua ehimiee. A9a d upa cum s-a aratat.hen lL 3.Reactia c1ecurg~ cu u~urir~t·a pentru Iaborator ~)l1Il industria. Alchenele'slnt separate din gaze le de cracare prin difarite metode (distila['e' fractionata.5. tn primul S8 giisr..

lchenele nesimetrice atomul de halogen se tixea.i apari\. ~ceastil consLatare experimentala se e xplica prin proprietatea etenei (~l In general a alchenelor) de a polimnriza. potnslu R-CI-I=CH2 a lcherui + H-OSOaH --- --- R-CH-CHa O-S03H sulfnt. Deoarece in cazul hidraciz. I' a) O:n:darea alchenelor cu permanganat bazica conduce Ia alcool i: substituit).ia uuui precipita t.eu desfacerea Iegatur ii n: din .5 Re observa decolorarea .'I.C H 2. c H ~~ C liz .! hldl'ogen ca sietena (C% = --:-8 J.--2 2 monocl oretan ~ C I·T .~la~l eonymllt procentual de carbon Ii.l'aC in hidrogen (eel mai ~!lerslJl proceselor de oxiclare est.e barboteazri etenll prcparata III instalatia din figUl'u 15.are sr de sodiu. Aditia se face in prezenta acidului sulfuric concentrat. :. ../ UE. brun de dio xid de ·mangelfl.j 112C) ----. ul I' Adit ia ~re Joe in p]'ezen~<t de acid fosfnr-ic pe supor-t (Ie nxid alurniuiu drept catalizator.0 p~esl~n~ ?eIOqO atm rezulta un com. H Yo = 14).p (.a .. \fnO.:ar~ a(. Oxldarea 1nLI'-0 auangZl sclutie ctr-nei ell permu ngn nat Sf' introriur-u dp. se f'ixeaza lntotdeauna + HCI ~ R-CH-CH-R H I Cl I :i.a. d) Aditia apei la alchene conduce Ja forrnarea alcoolilor. (C~()1111)I'nat' P e t ror-ru rm.pus . clorhidric la etena decurge conform ecuatiei: De CHz=CH2 + Hel - CHz-CHz I l[ 2. In cazul alchenelor .1 I'. ~ditia de hidrccizi acidului la alchene conduce la derivati monohalogenati. (ypzj polil'tpilii 1. in sensul ca halogenul la atomul de carbon cel mai SB. legat de dubla lega turd.\S'I'HATH: EXI'EHDIE~T. de 250-·. lie I'l'Hqia: CH2=CIlz etenri + 1..I).J 1 In cazul . nesimetrice aditia este orientata. In fUllc1. DI1c..C H 2 . .dihromeL\1l c) Aditia exemplu. bromulul Iu etena Intr-o opcubeta se in tred uce solutie d ilua ta de apa de hrom si se barboteaza etena proparata In instahqia din fig-IIL'n '1. la Lemper·atLlJ'i'i.-CHz ! I UH OH I'tHfidiol (g'lkoll 36 37 . conform regulii lui M arkoonikov : t n b aza acestei constatari 1. ill ar-est amester. dubla Iegatura '..1-011 y --- CH3-CI12-OI1 alroul eli l if' ell'llil 1.n poalp Sf' (lbsPI. Amestecul are 0 ('Idoare violet intens.sol.. Iaptos sau transparent carer.. urmaaz. halogenul putindu-se Jega la oricare din cei doi atomi de carbon: pnlirnel'izfll'ea cap.0- CI'I. R-CH =CHz alchenri nesimetric. circa aoo-c ~i supusa J. dUllt! cum.ld. aplicat i\ industr-ial .2·diol . y Cl de eli! sau I clorlll'{1 dena CJf2=CHz + CH =CH + CH2=CH~ + . in dOlla moduri difer-ite: rn pJ'ocf'sfde rle o xidare.\lO:.0hnurizflrr'. 1-lichpru'lr see pot r-runprn-ta sau .C H 2 2 Dup. etenei reactia este ..ondiponaL de natur-a agenLului oxidant.5% de pr rmangann] rle pnl asiu Ifl r.l'eac~ia: 5(10 de carbonat e'PI'uhcU\ R-CH-CHa O-S03H I + H-OH R-CH-CH3 OH alcool I + H S0 CH2=CH2 + [01 + I\.-! cum rn.eu ruperea dublei legaturi. .zd la atomui de carbon eel mai sdrac in hidrogen.R-CH=CH-R alchen 11 si me tricii. solutiei de apa de bromo "\ avut 101: P't e9 ti) ..molecula derivatului halogenat.2.lfl de structura alchenei Sf) pot obtine difeJ'i~i IHOdusi de nxirl ar«.ilor cele douii fragmente care se aditioneaz a (atomul de hidrogen ~ieel de clor) nu sint j(~entiee" Se pune problema . dar care are 0 masa molecular-a meclie egaJa cu 50000 (f~J~de 28 a etene. acid de alchil 2 4 I snlut ie 0.iOO°C ~i presi un« de 7()-8() atm..a. n('~l(p:a de p. Exper1enta a aratat acest loc este deterffimat de structura alchenei.locului pe care il va ocupa Iiecare in .\. Se observa decolorarea solutiui :.ul Arlit-ill. 6) ('sir () pnliariil!« ca ~cnf': poJideni\ 91 Sf' . In cazul alchenelor simetrice aditia nu este orientata.a ~tella este lncal~iLfl Ill. A avut lee . + HCI de potasiu in solutie apoasa slab ~ R-CH-CHz I I Cl II M ar1cormiifM a formulat regula care se enllntil astfel : la adiiia hidracizilor la a. Reactia de oxidare.7.

0 hidrocarbura se hidrogencaza calalitle in prezenta nichelului. iznmerie. Din punet de vedere ehl~lc.02 m de KMn04 alcalinizata. S·etil-l. d) volurnul de aer inLrodus in procesul de Iabrioatie . ou punct de fIer~ere . Be prcpara in la hora tor etena din alcool etilic.)'10 91 dcnsitate p = 0.in 66 I etcna. Care este cornpozitia in % volume a amestscnlui? Ce cantitate de prorlus dibromurat s-a format? .. 250.) a (sigma).j R~'COOH+R'~COOH acid acid R -.tbllaIn diferiti solventi organici.5% ce so obtine din' 2 000 JUS etena de puritate 99 %. clorura de etil. n slut redate in figura 17. ALe in molecula hidrocarhunile IiI NE numesc 0 ssrveste pozit. -c=c~ atorni ~i in care raportul dintre numarul mat prin formula: .Primul ~i eel mai simplu termen a1 seriei alchenelor este etena. / la determinarea H' / C=O+R"~COOH acid ii. Aranjarea atornilor de carbon in molecula unci alchine va respecta geometria specified acestor stari de hibridizare : atornii de carbon ai triplei legaturi ~i eei doi substituenti pe care Ii poarta au 0 dispozitie geornotrica liniara. et~na este foarte reactive ~i participii l~ t. b) cantitatea de oxid de etena de conoentratie 99. ~ si eu p~nct de topire -170°C.2 ern" etena. pinil la decolorarea solutiei :. cu exceptia acetilonei.i se obt.328 dm" hidrogen la temperatura de 27° C fii p = 1. b) 2. structura. a~a. Modelele spatiale ale primului representant al olasei.pentenrL.2 mg. alcool etilic. c) 2-hexena. determiriata de structura proprio triplei legaturi. coilalti atorni de carbon ai lantului reproducind struetura de zig-zag cuno:'wuta . eym s-a vazut. EXERCI'fll 1. Reactiile de aditie rezulta prin scindarea 1egaturil or : a. (pi).['1-1 doi atomi de carbon aZcltiw' triplii legaturil. oxid de ete:ha. b) aleool etilie.97. llLipa trecerea amestecului.nee tic (CH:i-COOH) 9i un mol acetona.~03. DIll ac~s! motiv ea a dsvenit 0 materie prima industriala de ma~e valoare. capa~~la sii se transforme intr-o largii gama de produse. b) 11.. Scrieti reactiile prin care se obtine din elena: . 39 38 . In vasu! de reactie fiind suricient hr-orn. Se aciclice nesaturate care contin in moleoula lor 101. c) un IT)oI acetona (CHa-CO-CH3) 9i un mol acid propionic. tnti I'P. CHz-CH2 OH I OH (glicol] I oxid de elena etandiol b) Oxidarea cu pel'man.. Sa se determine cite duhlo !egatllri are hidrocarbura . 0 crestere a masei vasului cu '11. c) oxid de etena : d) dicloretan.).II1!ti fiind hibridizati spa.84 g hidrocarbura se hidrogeneaza eu 0.q(lnat de potasui in me diu de acid sulfuric determin~ ruperea duhlei legaturi eu obti nere de acizi sau eetone. d) un mol acid. dupa structura alchenei sup use oxidarii: K1Vln04 H2S04 alchena acid R~CH=CH~n' alchena +4[0] K1'v1110~ H2SO.i j a trn. cetona 2. R' Hsactia alchenei.. se Iormeaza ""3. e) can tita tea de gl icol co se ohtine. Este insolubila ill' apa. dupa rcactia: CHz=CH2 +1/202 Ag --__. 3..1. In industrie se obtlne gliool din etena. eon tin III molecula lor atomi de carbon in doua stari de hihridixare: l. C 0 "'-0/. 10. 4.ni' d~ carbon ~i hidrogen esto expl'l- r'. Masa moleculara a hidrocarburii este "2.-pentenfi.iei dublei legaturi 2.8 g/rm3 :.f\i care Iac parte din tripla Jegatura au starea de hibridizare sp. a. randarnentul reactiei fiind de 60%. e) clorura de etil.5: atm. dar sOI. dicloretan.la alcani. [ntr-un vas CLl brorn se harboteaza !. ell ce randarnent s-a Iuora t? .. Se utilizeaz.l pentru reactie 220 em" solutie nlcool etilie de concentratic 91. ce volum de solutie a fost dccoloruta? Ce cantitate de precipita t se Iormeaza? 8. stiren etc. Pentrudesfa~urarea reaetiei in conditii optime se lucreaza ell un amestee volumetric 5% eteha :.3.2. CH2-CH2 H-OH --'. r I CH n 2n_& I Care din hidroearburile nnnatoare prezintd iz orneri cis-trans.sp~clfIee alchenelor. c) volumul de aer necesar la oxidarea etenei (20% 0. d) '~. Etena Clh=CH2. R +3[0] C=CH~R" -..7. Alchinele. Este un g~z incolor cu dnnsitate fata de aer egala cu 0. a) ~~ PRODLElUF: 2. 9. c~: po.• 1 In industria (Combinatele Petrnchimice Br azi ~i Pite~ti) oxidarea etenei se face cu oxigen molecular. Fig.o~te r~actnle .e!ede eoeseri~ sau din gaze1e de rafin~rie.loeS ern" dintr-o alchena gazoasa masurata la 0" C .3. e) 2 moli butanoua (CHa-CO-CHz-CHs).. din ga. b) 2 moli acid acetic. etilen glicol.' nomenclatura. Definilie.i aparitia unui precipitat bruno Dad prin sulutia din vas se barboteaza 6/.hetena. H.) 3-metil-2-hexeni1. daca 0. Prin SOlllP8 din vas se barboteaza elena.d95% aero Se cere: a) scrierea ecuatiilur reactlilor ch irnice . lntr-un vas Erlenmeyer se g{lse9te II 'solu~ie 0. polietilena . Ea se obtine industrial din gaze1e de la cracarea diferitelor Iractiuni petroliere. '. Ce structura aLL alchenele care prin oxidare en KZCrZ07 ~i H2S04 tormeaza: a)doi moli acid propionic (CH3-CH2-COOH). in conditii catalitice. Ce formula ruolceulara are alchena ce a fost barbotata? Ce izorner i poate prezen ta ? 7..2 rng produs de 1'8aetie. acetilena. Un amestec de 20 em3 metan ~i etena se trece printr-un vas ell bromo Se constatn .

. + 2H-OH ~ HC=CH acetilenn -l..a t.u~·a ~omca.. Sorisa in forma ioriica ecuatia de mal mamte are urmatorul aspect: ' v Ca2+ -:C=C:Carhura de (hl~roge?~I O_btl~uta III ~I carbune. acetilenei in clemente (care are loc la aoeeasi temperatura).. reac~ja este puternic exoterrnji. Cel mai important termen al aeestei serii de hidrocarburi este acetilena. nlJn~lt a. importante cantitati de hidrogen . compusa din 10Ill q-~l Ca2+. pl'act~cat Ie_. calc~u). HC~CH HC=C-CH3.ctrlc prm reaetl8 dintrs uxidul de caleiu (val' nestins) dupa react. 2. sau mai multi atomi de carbon. Din carbura de calciu.\ilrmei ~jn carbura de calciu este ieftin si comod. In cele ee urrneazti ·ne vom 1'eferi la acetilena. o alta parte din metan se descompune in acetilena ~i hidrogen.C ---+ 2 50n° C CaC2 -c '\ + CO + 2H-OH ~ 40 CZH2 acetilena + Ca(OH)z Pro?ede~1 de ohtinere a ac.. el putlnd fl.. Exista doua proeedee industriale de fabricare a acetilenei din metan.Ca2+ + 2HO- + 1/20 2 ~ CO gaz de sinleza + 2Hz calci~ po ate fi considerat. este formarea carbonului Iiher : CH4 ---~ C + 2Hz. numita in tehnica carbid. 41 . Q . a) Cracarea in arc electric. Obtinerea acetilenei din carburii de calcite. 1 500°C 2CH4 ~--'i'- C)-Iz + 3Hz L Pentru a se evita descompunerei.Denumirea alchinelor se face prin inlocuirua nului coraspunzjit. produsii de reactie stnt raci~i brusc cu un jet puternic de apa rece.cetilura.!. la Comhinatul de. La noi in tara procedeul este aplicat Ia Borzosti ~i Hisnov.. Carbura de ca]clu este .L. In asemenea conditii din reactie pot rozulta ~i alti produsi dintre care mai important este gazul de sintez a CH4 Cal'bid~I reactionea~a violent cu apa.u~a din putiriele ~ubst~nt.. HC~C_'_CHz-CH3 HC=C-CH2-CHz-CH3 suf'ixului an din numele alca- etina (acetilena) propina I butina peritina. Carbura de calciu poate fi cupt?rul ele.ia : . ca ~i in varianta anterioara. etc. de exemplu: HC. in cuptoare de un tip special.2.dascarcare electrica intre doi electrozi metalici alimenta~i cu curent continuu.la Tlrnaveni) sau l~ once alta soar a. acestea se deosebesc intre ele prin modul in care este generata caldura necesara reactiei. Obtinerea aceiilenei din meian. hexin a .a l~ncom pus d~ substit utie al acetilenei este inlocuit cu._. deosebiti prin locul pe care it poate ocupa tripla legaturs.a de arderea unei par~i din metan. In acest procedeu cald ura neceaarji reactiei este dat. Prezent. Metodc -depreparare 1. ea este o carb. b) Procedeul arderii incomplete.3. 2.or cu sufixul ina.scara mdustnal& (de ex. I In industria noastra ohimica acest procedeu este aplicat Ia Savinosti ~i Cr·aiova. se obtine aeetilena dupji reactia: CaC2 . In acest procedeu caldura necesarji reactiei este obtinuta printr-o . In acest procedeu se obtin..ri plei Iegaturi in molacula alchinelor dstermina aparrtia izomcrilor de pozitie.l! i:1 til' plIl'ij'il'are a ncetilenci chimic de la Cornbiunl III Petro Borzesti. Ia denumirea compusuJui se folosesc ~i indici de pozi tis eorespunz atori. CaO .:=C-CH2-CHa t-butina H3C-C=C-CHa 2-butina De aeeea Ia alehinele ce contin patru. . alaturi de acetilsna. intre care se Iormeaza un arc electric. Slnt totusi insvitahile diverse reaotii secundare din care predominanta 1 500" C I wilnl. de exernplu in generatoarels de acetilena penteusudura 8 an in laborator.~ in care apar ioni de carbon.

pentr'tl prepararea aretilenei din earburil de c.t.~ ?JCaturl de brorn.le 'I'arJ~te.ll aceste rruisuri de precaiuie. Se ridica eprubeta din apa.el in care ~I' introduce acetilena sub presiune. 1 I de acetona dizolva 300 1 aeetiJena).C H "'3 "tan ~d. CH -+ I-J3 saruri j\it:lwl de plumb fin divizat -+ CH2=CHz etena ill'etileMI -+ C H:3.AenVlTATE EXPERIl\IENTALl Obtlnerea acetilenel in lanorator [ntr-un balun de 50 ern" eu gttul lung SEl introduc 20 ern" apa Iii se udauga citova bl1Ei~. Heactii. de adjt~e all' ~1.rial pe seara -. dec! ncaaturati. 1.tt GCft ell i1P~l. Dezlocuirea a pui din epl'lIbet. Proprietrtti -+ HCl ------7·lfgC=CH 120-170° C H[(CI2 ' I CI clorur a de vinil ( Procedeu I este aplicat la Borzusti policlorura de vinil (vezi cap. Fiind Iormata dintr-o legatura cr (sigma) ~i doua legaturi 7t (pi) cu stabilitati diferite. solubilitatea aceti lenei creste cu presiunea.i-dil'lll'I'l'tf'ni'i (cis ~i trans} _ ClzHC-CHCI2 1. astrel ca in epl'nbelii sa se colectezc numai liidrocarbura.1t~. un de se Ia h_riea ~i polirnerul . ' HC==CH +Clz- 2C -+2HCI dala intr-un eristalizor eu apa.ele de car bid. Aeetilena arde ell flacara Iurninoasa. Dintre halogeni bromul ~i clorul dan produsi de aditio Itl~ hrornului decurge dupa urrnatoarea reactie : . iar in a doua etapa prnd usi (le aditio . Pentru evitarea acestui neajuns reactia se efectueaza in solventi inerti ca tetra. ITt funct1e de catalizatorii folositi. arga. se aprinde acel. uneori soparabile.90.ull'oa brornul u\!) 1nt1'-0 ~Wl epru br.c~l\ilorla ac. Palad-iu oll'ayit ell poate conduce la etena HC.arii chim. Se [nchida repede halonul ell un dop pre vazut ell un tub de stieHl.i trans) ._Jecu Importanta pract.2-teLra· clorct. ambelecomponente) sau ca tetrac1or~tanul.{in a~est caz SOlV811tul es:te chiar produsul de reactie).4. Ca ~i in cazul altor gaze.ead tntr-o cprubetu umpluta ell apa. (Mirosul naplacut provine din impuritatile existente in carbidul din care se prspar a. sint urnpluti cu 0 masa minerala poroasa (azbest) care impiedica propagarea exploziei. Ia j20~170°C. Ambete sol u tii de hrum se decolorenza: mal repede cca cu tetraclorurn de carbnn der. Se l:a.] Este una din putinele hidrocarburi care prezinta 501ubiJitate in ap a ('1 : 1 in volume).4. Aditia hidrogenului la aeetilenii sau la etan. I 43 t~S~ltctlV .'3..ilena 9i apoi se Intoarce cprube ta ell guru In sus. elan In cazul clorului reaetia in fat a gazoasa este violent a si poat<'l da nastere la explczii.ena ~i tetracloretan. de bromo (Atentie l~ ~un. 10. HC=CH acetilena + 131'2 BrHC=CHBr 1.2-tel. . Heaciiiie de aditic ale aeetilenei decurg in doua etape.clorura de carbon (in care se diz6]y8. eu densitatea fat. Este solubila in solventi organici.saturuti. 6). cu punctul de Iierhere ~ 83. aplicate ind ust..3 ..'15 1111 tctraclorurn de oar-bon l?l ~~. 1 42 . imprima moleculelor in care ap are un caracter nesaturat mai aecentuat deoit dubla legatura. chlmlce. Ad~tia aci zilar. obtinindu-se' acid clorhidric ~i carbune. sint foarte \ om reda pe ce.2-dibrometena (cis .area.H (vezi 2 .. .(fig.2. Acetilena nu se poate comprima in oilindri de ot.) .ll'slo 0 dovadd ea s-a obtinut Hl:otilena. Factorul detel'minant al eomport. pet. deoarece un amestec de acetilena ~i ncr in pl'eZenlll unei fliieiiri produce «xplezie. aceasta seimbiba eu acetone ill care acetilena se dizolva sub presiune (la 12 atm. dupa reactia: HC=CH ace lilena '2.:1di{ia w:idll~lU: clorhid~ic.ditia halogenilor. 1)0 ce'( r ~. .. Se obtine dicloret. datorita faptului ca prin comprimare se deseompune eu explozie.rtlbrom. .Ut so intrudur. Asemenea tuburi pot fi manipulate fara perieo!.a de aer egala cu 0. 18). t a.. HC=CH Atllntlel Se (Ja uvea grijii sa -+C12 CIFIC=Cl!CI l. Aeetilena este un gaz incolor.1. Adi~il1 hromulul lu Ilcetilenli !nt~'oduc()ti intr-o eprllbeta 10-'IS ml snlutie diluata de api!.etilena. A?iclul clnchidrio se aditioneaza in prezent a olorm-ii de rnercur (II) depusa pe oaJ'hnne acuv. in f'ieom-e cprube ta se barbotcaza printr-un tub de aductiune ace~ilena pl'epal'aUi Gli in experienta an torioar.6°C. Ace tilena degajatA se l'Hpt. faptul datorind u-se polarizarii legaturii C.'3. ca alte gaze. 5). ' Fig.:3.ice a acel i lenei 11constituie tri pIa legatma. Din aceasta cauza cilindrii de ot. Proprietati !izice. + llr BrzHC-CHBr2 1. Instalatia de laboru tur .. In stare pura are un miros etel'at placut. culun- a) Rid!'o~cn. se evacueze tot aerul din eprubeui.A. In prima etapa se obtin produsi de a(Li~ie eu 0 -dubla legaLura.lca. alteori nu. ___. lllciJit.an 2.aleill.el sub presiune.

la ~O-tOoac.omi de carbon inacetilena Jiind mica. o xiaco- peraturi ridicate. numite tauto"!!el'e 2. ~i se Iormnazil lin precipitat hrun de potasill ~i 2 ml acetilena preparata tonrte renede (mai care se de d ioxid de mangan ~).e cunoscul. Disl.i It'lli1 dOl'OPNHI de carbon.etilenll + HC~CH cJorhidric Cll2Cla. C2Hz + 5/20 2 ~ + H 0 + energie f'lacara amestecului de ace3000°C. de obtinst-e a unor tem- Fi~. Procedeul ast. 4. Intarrnediar se obtine alcoolul vinilic nestabil cHl'e SI' (prin fenomenul numit taiuomerie ) laacetaldehidii. Reactia de truncriuirc.rOll Il('. la circa 200 C. Suflcitol' tilenic. ceca ce conduce la 0 polarizare J)1)- a moleeulei: S+ Acesta este folosit ca monomer in sinteza eauciucului IF H -C==>C--. II ciclieB: a acesde Kl\1n04) ace- CH reprezint.anta dintre cei doi at. Arderea completa a acetilanei constituie 0 cale ieftina. Zn(Cl'[s-COO)2 200 0 acetatului de HC=CH acetilenii + Clla-COOH .s~1furic in.aliz ator rrnxt de clorura de cupru (I) ~i lorura de amoniu.t. '.p.#' CH O-CO-CH3 :1l'8 t. tilena benzen ului din ---'---. 1\\11104 COOH _-.ctilllnei eu permanganat do potaslu In tr-o epru beta se in trud un 5 ml solutie i% de permauganat solutio 2 % de uarbonat de socii u. Aditia vinil. Aeid ul cianhidric se aditioneasa la acetilena in prezent~ unui amestec de clorura de cupru (I) ~i clorura de amoniu.nll acetilerui Prin aditia acidului oloropren ul : la vinilacetilena se obtine '2-elorbutadiena sau Oxidn. 6). _ Aditia acidului. H2C=CH _ I CH HC. Reactia este: uh-ool vin ilic arc ta lde hid. dapeste HC~CH a(. Alcoolul vinilic ~iacet~ldehida slnt doua substante izomere.poliacrilonitril .. autogene.Ibl ilW 91 polimerul . acidului acetic la acstilena acetatului in prezen1a decurge ou obtinorea Gl de zinc. in care produsul principal este benzenul: C . '1000 1\'H4Cl ACTIVl'rATE . cianhidtic. 19. ---> I COOH Se aplica la forma [ibrelor d) Aditia sulfatului de izomerizeazii :.prpz. Reactia cil' iluncri zare. apei la acetilena are loc in . energic acetilena arde cu dcgajarea unei rnari cantitati de cald ura.' mercur.. Savinesti unde Oxidate.a t de vi n it CH CH III !JOO-BOO° C HC~~CH lIC.H 45 44 . cele doua legaturi It (pi) creeaz a odensitate de slectroni la atomii villi lal'l.. In acest arnestec se barboteaza ca in exper ienta a nter ioaru.\/CII I Prccedeul se aplica la Hisnov ~i Ia Craiova. pentru obtinerea poliacetatului de vinil (vezi cap. -.sub melana.a oxidanti 0 acetilena trirnerizare (solutie so-c._. sub numele de reactia Kuceroo..). numit gudr on. Culoarea violeta a amestecului dispare repede ca In a lchene) depurie. (vezi cap.EXPERDr E~'rAL1_ c _". Hcuctii de substiuuic.i aparat 2C02 manit suf'lator 2 oxiacetilsnic.."!li. la circa HC~ CH Formarea 'leia. Dad acetilena est e trccuta prin tuburi cer-arnke lncalzite la 600-800°C se Iormcaza un amestec complex de hidrocarburi. In prezenta umu eat. Se realizeazji intr-un red at in figura 19. Cu agenti poate forma acid oxalic: ' slabi HC=CH ace t. Reactii de oxulare.H2C=CH-C~CH v. 6).solutie de acid . are Joe adit ia raciproca o a doua molecule de acetllena sau 0 dimarizare : Aceasta comportare sta la baza sudurii tilena 91 oxigen poate atinge ternperaturi siti'i la tiiierea ~i sudarea metalelon. de aceea este Iolo.ilenri + H-CN mril onitril CH III cu + 4[ O] ..

cuproasa (CUZC2). b) 'Acesiluri ale metaldor tranziiionale.tatn!~u alhastru. in picii. din Iigura 20. la incalvire.ii ~i sc adauga. Acetilurile slnt substante ionice: Acatihml« metalelor alcaline ~i alcalinoparntntoass aint stabile la temperatura ohisnuit. Acsasta reac~lll este foarte sensibi La. dar hidrolizeaza usor cu ap a. Care din ali:hinele de mai jos pot Iorrna 'aooti IlI1'i. Iorrnlndu-se 0 clasa import. a) volurnul de gaze ce p. 000 m" metan pur. eu condipia ca tripla legatura fie la carbon marginal. ~e ~Ial'a!·e contm "' volume. Are 100 reactia directa a acetilenei eu aceste metale.anta de cornpuai.le ac~tile?ei. sau obisnuita ii'i Ia lovire Se descompun spontun .H din aeetilena este slab polara: aeetilena va avee . de precipitat.erl~ prima industriala de mars valoare economica. III 200" C:~Na+ Hz C:-Na+ aeetilura dtsodica 11\ -1f2.5.3. 1n s?hl\j·a rCtGita se .I.Ca urrn.. -1/2 --+ acetilena lntrun pahar Erlenmeyer de '100 m! se diznlvi. 1ntr-o eprubeti\ se introduce solutie preparata ca malsus si se harboteaza acetilel~i't. 2.t ell apa Ia 50 JIll ~i S8 adanga 3 g' clm-hidrut de hidroxil-amina. Se dllueaz. 1a caId: HC HC 111 filtJ'eaza preclpitatul si se produc mici explozii.tnri.me de prod use.a.. permltind o. d) li.iune mica se pune pe (Acestea stnt neperieuloase de cupru (I) 0 sita cu azbest. Omologii acetilenei for~leaza *i ei aestiluri. [a cald 1 g CllS04 In muumurn de a. masurat In oonditii normals.'\. serveste La recunoasterea urrnelor de acetilena din gaze. b) ell so(utie y solutio de d) prin aprindere. nurnita aCAtiluri. deci va ceda usor protonul in reactiile eli metalele saucu substantele avtnd earaeter bazic. Atomii de hidrogen din acetilena pot fi u~or substitliiti eu atomii acestor metale. ~'.I-2. 2. Hz +Na--. Se ohtin oa precipitate. c) B-rnetil-1-hlltina. ~1 Reet. mai user acetilena: de clorur a diarnmino-Cu . Il1tr·o «prubeta curata se mtroduc '10 TIl] reactiv Tollens ~i se barho teaza un curent do ace til eni'i. Itt dizolvarea complc tri a preoipitatnlui hrun de hidroxid de argint format initial. Se fabrl:<l. 27% CH4 si restul In cuptor t. in solutii apoase.ilma III de ar'gint: ell . De exemplu. Se fOI:rneaza 1111 prccipitc t alb-giUbui de Iwetillll'il de argint (. Dacs. Scricti pentru eazul respeeti« reaetia en sodiul. c) (:U a) en apa fAg (NH3)2]OH.meli. hidroxid de amoniu solutie 5% pIn. sa • Stabilili care din eele d-oua butine poate tOfma acetiluri.adallga solutie de amoniac conceritrat plna ]a disparitia p~'ecip.\g2C~L ~~e a) t-propin a . 20.bYlllerea unei largi ga. Se f'ormeazs un prscipitat rosu-violet de ace Ulur[.JH~.. Obtincl"ea acctilurii de argint Se preparii mai tntli sarea complexa solubila de argint: hidrox idul diamino Ag (I) (reactivul Tollens). prin reaotiadintre aoetilena ~i Q sare complexa solubila a matalului respectiv. CH CIT III acetilura de CUpl'U (I): C.+ 4NH:l + 2H 0 2 Cauciuc sintetic Fibre m elana Ag(I) stnt stabile fata de apa. EXPERI~1EN'rAT •• t : Fig.) Obtinereu aeetllurl] 0 porj. 46 47 . Schema ehirniz:Jl."ii ncetilenei.atilor sale chimice aeetilen~ este 0 m. La indHzirea acesteia dad! se lucrcaza eu 0 cantitate mica +Na ---. 150' C CH C:-Na+ aretiluril rnonosocUci\. Inainte de tntreburntare se amesteca volume egale 'din ccle dona SOIIl!.urmare a. 13(10 C2H2. a) Aceiiluri ale metalelor din grupele principale I §i II (alealine ~i alcalinopamintoase). Gazele ne piirasesc cupt[]nil hidrogen. Ca . en explozie.acetilnna prin prol'('llt'ld a i-oului electric. se introduc sa se determine: . Cum se recunoaste de hrom.are legatul'a C.pcnUniL 8cL"ieti pentru cazur ile posibile reactiile de obpnel"l.at. dar ln stare uscata. Se Iolosesc douti pahare con ice de 50 ml: intr-unul se intrcduc 3 go axotat de argint ~i 30 ml apa dlstilata.'\rasf'se cuptoru l . II) . furmtnd acetilena (vezi obtinerea acetilenei din aarburfl de 4aiciu). a~a cum se poate constata In schema..un earacter slab acid. b) 2-pentina. CH ACCfjtn acetiiuri Ia temperatura ACTlYI'l'ATE + 2[Ag(N hidroxidu1 C:-Ag+ H3)2]OH -diamino C:-Ag+ acetilura de argint (I) III . EXERCl'ffl ~I l'ROBLEIUE 1. a ncetilurl lor de soriiu.-Cu+ 111 " + 2[Cu(NHs)z]Cl clorura diarnino Cu (I) -- C:-Cu+ aoetilura CUpl'U + 2NH!Cl + 2NH3 dn (I) II. propriet. UWizari.. . In celalalt 3 g hidroxid de sodiu ~i 30 ml Hp!1 dis:tilatii.

" 2. care Ia rind II1 lor pot fi: a) en nuclec izolaie: 0-0 . sri se oalculeze eantit. Prima Iormula de strucLudi a benze. cit s-a dcscompus sa so caluulcze in elemen te . dad! randamontul fata de acidul cianhidric este de 85%.b) din rne tanul initial c1t s-a trausf'urmat In ucetilena. a x-a .6 kg acid cianhidric de 99% purita te. C ~i 8% H si fire masa moleculara 26. atribuie pentru hidrocarbuea CijHG 0 fill'nluW ciclica de tipul: e ap ar u Din punct de vedere gen. raportat Ia materia prirnll transtormata. nucleelor benin urm atoarele 1. ~inlnd searna de tetravalpn~a cA. Se cere: a) cantitatea de acrilonitl'il obtinuta din 5454.n me tan se traustorma in acetilena.4. (J canLilat. 6. c) cantitatca de acetilena introdusa in procesul de tahricatie in kg si in kmoli. Clasifieare.ura l'ellzenullIJ· .e de puritate 99. b) cunWatea de acetilenli '100% ueoesarfi pen tru reaepe. Presupnnlnd eH. se cere: a) velurnul de uce tilens ohtinu t din 2000 m" metan.8% consumat ln reactie. ell nn 11 de ?5%.4 . b) can titatea de <H. Sf l ucrcaza cu un execs 9. Sfl so determine: earbidul ui . bei1zf'nicr: arene scm liidrocarburi organice.8 In procesul de tabrioatie? naflalin[l an ll'. dacii nceast a se obt ine ell un l'lllldament de 98 %. Ce cantitate de clorurti de vinil se obtine din '16'12 ]11" C2H2 100%? Ce cantitate do HCI se in trodu 1.158 determine formula hlrlrocarnur ii : b) can Li Ulple din substantele A f?i C rezultate . rapor tat la acettlcna. ea de exeJT\plu. £.'.rhonulUL ~l d. acestea pot fi clasificate en un singur nueleu Iisnzcnic. zenice din molecula gl'upe: Tinind seama de numiirul ~i de pozitia diverselor arene.. i-andarnen l. Mononuclea. St . . 3 _bFmzenului a eonstituit una dill cole mai import. . multe . Se fabl'ici'l acetiInna prin procedeul cornbusl.. Pcntru Iahricarea clorurll de vi ni l se introduc tn reactorul de sinteza 130 rn:ljh C"H" ~i HC] gnos (c.ul In 2_4.i se utlllzeaza astlul: 1/2'din 1!t1 aditioneaza ap~i.:eLaL de vinil ce SI: poate obpne din ace tileua en lin randament de 80% ~i ea n titatea ell) acid acetic de 99.ltl'acterul nromatle. P li 1 .O.n.CW·I'. 0 hidrocarbura gaZQf{SH eontine : 92°.rc. Prin aditia HClla acetilena.i lena Daf~rl iden tilicarca acetilenei SoAr face ell 0 solutio amonincala dll azotat de' argint sa se calculeze eantitatea de Ag:i\03 pur necesur. C{l 'I!i:! d. iar 2/3 se a rde. d i Ienil aoeti leria. - Chunla cl. 48 ~j hidro49 .e de 1120 rn:l hidrooarbur. acril onitr il . Ce cant lt.nte de ciorura de vinil de puritate 99.A u gus tho ek u l in 1865. U AROMATICE structura C'Ul'01'8 (ARENE) aromatice suhstnn: (>ito nul sal! l11<1i 11111111' «hirriiei Definitle.. ~i e1l.1. masurat in eonrlitii normale.e m?noval~n~a hidrogenului. ('''llljllL~(> Illlcler vnuu ill. nucleo benzenice.7 % in volume. Di n 800 kg carbid ILIl sudor obtine 224 m" aceti lena .H~en fenanlren !J 2 . $Liind. C·.5 % SC obtine In 24 h.2. a) pur iin sufli'l- bcnzlln toluvn x ilen etilbenZl'n normal pro pllheuzen izo propilhenzrn 8. HIDROC 2. eu )11al. LO% din nretilenii se pier-de.. ~i trece in tr-o substan\. iar acclilena Introdusa In procesul de fabl"iCllpe cst. Peu tru obtinerca unui r-andamunt optim de acctilena . Se cere: a) 155.iei incomplete. se nbtine clorurti de vinil ell un randamenl de 80%.t pcntru prepararea acestei ultime solutii.. b) volurnul de oxigen necesae pentru arderea un ui m" acetilena nxiaoatilenic.ruct .{. ''. a ramas netransf'ormat (%). care . Pentru identilicarea acetllenei In laborator se lLtilizcazi'\ 20 g CaC2 de RO% pm-itale. c) call titatea de sol utie 20% de HCI neeesAl'a pen tru ob]i nerca p-odusului C. c) pentru 0 trccere a. arenele prezinta al raportului dintre numarul atornilor de carbon formule generale proprii Iiecarei sarii ornoloage.ante Elucidarea structurii problema teoretice ale u . Se fabl'icii anrllonitril din b) en 'melee corulensaic: 10..W1U'. In '-'. tatea torul 7. acetilena si acidul cianhidric se in trndue in rear.i'\ A. Se IHJDlPSC din r<1l'bOll ~i hidrogen. matei-ini pr-ime prin reactor acatilenji . restul se Lransf'orma In d irnerul B care in rcactie ell HCI trece In prod usul C.nulw a Iost data d? .atea de api'l de brom 2% ce poate fj decol oruta de restul de acct.). S..'1.tor in raport molar de 10 : 1..

explica raportul 1'1 . prev QZ ul.ii de carhou ele s-a u doverlit <l. ciclohexan benzen De asemenea. +3H2~ Pt 250°C continind 2 snbstit.. care se desemneaza In nomenclatura curent.izomeri ai bcnzenului. .rei dsri vati disuhs. di mtre numarul v atomilor • de carbon b).3 A).l) sinL(~chivalt~nte intre ele.e de formula Kckulc.om.a un eiclu de sase atomi db' ~i dubIe.ularca Kckule ar t.ura K . orrcaro ar Ii duce la n '" d.' I' arne SI a reprezentat U1 c Jurmat organics. en (toluen) mdlferent de atomul de A CH3 0= genat I JB.re al. -Explicarea cea rnni re~lEi a struct uri i mnluculei de b"'. CSli5N02 rtih'obenzen +H0 2 ~I . cele doua pozit.i In re alitat.ticate Ia scars indusLria~~. Aceasta . i)ie\lll J)ellzenic In Jorm.reb ui sa decurga Ioarte u~oj'.Ea simple clcllCa t area reprezint.reaotiilo de aditie decurg i~ c'ond'itii energies. C.811 se poatc d Cl pe haza meuuiicii cuaniicc. e car on. _?s_t este infirA D' '".e 8xperirnentale s-~ ajuns Iacoucluzia c'a. . mati'( de.' cu clorul la lumi A na. = 11exaclol'cicl. la de['iva~. pl'evede fOJ'mula Kekule.tUl'ilol' dintre nl. lntre ei t>rin Tegaturi a fost prima formula pas rnamts lTI dezvolA' • a. " .alo dint.3 ~i 1.omuru l paN! A I I' i IOII1i'rlll +3 Cl 2~ lumina meta benzcn Aceste rear.Hi cii pozi\:iik 1. C6Hs-Bl' + HBr CaH6 + HONOz - H2S04 .tii oonfirma mmatoarele: ~en~enul aTe ~n c~clu de sase atomi de carbon' In CIC~U eXlsta 'Lrel duble leo'aturi' ' -. Molocula bsnzunului are Iorrna unui hexagon rogulat :. r-»:« 00 51 . intre eli Inlocuirna unuia dintr . su stttuit..).. De wei concluzia d. umti atribuit a unui compus 0 g . ceea ce de fapt nu ae intirnpla. urmatoarele doua Iormule. brombenzen .i plan..urata cum. a1tele. benzenul are un 08. lII..('(lfT1pu9iJor saturati 1}1aste chiar mal reactiv decit acestia. sxistenta uno1"izomeri care n-au fost gasi1. caracteristicv . in reulital. ekule arnintim urm a oare e.romurarea sau nitrarea benzenu!ui (~i altcle) decurg cu hune randamente ~i sint prar. struot.( (1\5ft A) si h'g':'ilul'H dubla (1.5 sl nt echi valente. 'ea este ])e deplin set' cfo. In molecule JWJlZC' nul ui staroa celor t.ii disu bsti tuiti ai benzenu!ui. dtnd hexaclorciolo- v 0 1 I. .ii 1.Le dni c!lmpu!')i deosehiti.a e cata izatorij benzenul poate 1\ "I-. njugate). b') Agsntii oxidanti cal'acteristicipentru oxidarea alchenelor (vszi 2.e.I)7.at. eel. In mod similar expe rient a HI's. Cercetarils lntl'eprinse + Br2 AlBrs --+ Ill.. A9a.uent» invccinat.2 9j i. dispuse alternativ (co .a declt t. unghillf'lle hexngoriului f'iintl de 120°. v"t InIt] ~ datele experunentale care confirm a. Se cunoasts un singur metilhenz ' " . orto I /A 0 iWllll'I'lil A I "-A 0 A iz. }iexan : ben zenul reactioneaza '. de exemplu. d') Formula Kekule prevede . tura Kekule.i ar trebui sa repr·ezin. Iapt necoflstatat -experimental. .-i sase atomi de hidrogen din molecul' . desi sustinut.' ".') B"nzcnul participa Gil u¥ul'intii la reactii de substitutie. In l'eaJiLate din examinarea a n umeroase Tapt.a) Formula hidrogen..rehui sa aiba Iaturile llcegale. de axernplu : C6H6 B. de asemenea reactiile de -aditie ar-t. ar trebui sa manif'este tendin~a de a polirnariz a.1'::((:ter saturat pronunt. mnlscula sa.a de 0 ~eri~ ~e atl o~ t~n~enuIUl. a benzenulUlsmt echivalenti b. '. Ii egale (1.iIL":·.omii de carbon. Date experimentale ce yin in contradictie eu formula Keku!e: asupra ro ri t. an aratat cil struca an expenmentale.':I ~Ulgur errvat monocarbon Ia care este legat radicalul metil.rei duble legAt.Iiind sLahiJii Ia o xidare.6) sint fara actiune asupra bsnzenului.3~) A) yi inl_nl'mc(li~H'e intre Iegatura simpli. .1 <>>>: .udcrna a structurii bencmului.t.'1 ' b· .. c') Daca moleeula bsnzenului -ar f'i asa de nesat.a [Will prefLxeie orto. c) In condi tii speciale (in PI' tV d Ii dind ci~lohe~an: e~en.2. meta 91 para..' i aa IS aca oare. hexan 1 e') Dal)u sc ~jne seama de lungimca leg5.e masurtnd u-se c II exacLita I(' (lis La nt.itui~i . In consecint a nu pot exist.u!'i.

all~Ilegatulllor cr. contine : Ienoli.4. contine: antraccn.. cele polinuole are slnt solids.ll t "I en rll reacln e de 811bstitlJI ip ' .{. '.url' se .ine : naftalina :.'Jl"C.88..('stn (l('()sl'bitacle a celor din mo]ecula alohenelor.nga lui.sp . Obtinerea omologilor ben zenului pin reactia Friedel-Crafts. 22).itse.( e le~'~tur!le IT ~f~g.re~lnXJ(RI'f'. In modul acets~. prin prelucrar'i corespunzatoare.i toluen. . ere c~ orhitalii 8 ca noru] electromlor are dHnsitate maxim u. " '.. . d2 = 0. _.1 J 1I1 d~<l-Illillill IJi ('({ract('r C1J. Re~ita ~i Galati." . oont. Din Iraot.(11·. b) uleiul mediu (170-240°C). La hidrocarburile aromatice cu mai multe nuclee benzenice distantele C-C nu m.'. • " .lfi Iegaturi (SIgma) atlt cu cite un atom' 11 .5).A 'oelnr .t. ocupat de un' e:ee~:r~~l~ (e ic)arb~?.i alte hidrocarburi. "" r? v 1 J: v ' . Caracter aromatic au tnato hidrocarburile ce contin in molecula nucleul bsnzcnic. A vtnd Ad' p~ ne 1 oridizati ~m orrentars perpondiculara .i la urmiito arele prod use: . Dispozitia primulnl orbital molecular la benzen.hellzenul :. Proprietatl Iiztce.. = -95°C.t' . (:sextet al'omati') C . Fiecare din osi' sa . naf'talina. se obtin hidro- earburi aromatics. d) uleiul de antracen (270-360°C). adica rafinarea cu solvonti selectivi: S02 lichid (metoda Edeleanu).. c) uleiul greu (240-270°C).i dioxid de carbon. in prezonta clorurii de aluminiu anhidre.apele amoniacale care sint solutii de amnniac :..6). b~ forma de coroana. N-metil-pirolidona etc.1IdlZ~re. al din 'sLI.tom~lui.4.. J J.punctul de topire (respectiv de soliditicare) al benzonului Iiind de +GoC. La formarea moleclliei de atnmulni de carbon din 'dreapb luiP. .uI'or atomilor dinc U't E\~~.ali b ).m mOl~cula h~nzellnlui lega. .gazul de cocserie. conduce simultan :. CIt ~l eu oei doi atomi gasesc In ae 1 '1 'f '' I (0 120 Irltre elo.'ti '. Au miros particular. eli ') ' mol ~cu J ~Ie ~1canilor.' '''I.a I'~Z\IJt~ ~~b~~ l. ". printr-o reactie de alchilare (vezi2..benzenul se eyapora u:. el este um]. drept catalizator.I .calea [i zicii. torni d . .iunile de mai sus.5. va.4. = +6°C.. a)~. 2. oxid :. 3. e esto cara?tenstIc comhinat. Gudronul de carbune constituie sursa principals de chtjnere a hidrocarhurilor aromatice. Fig: 22.utJl8 III 'v' Structin-a de mai sus demonstreazi'i: -eclllva.inarii cocsului metalurgic. Hunedoara . (Ig. de ~egatul'a apartin tut. fapt oare le-a atras dcnumirea de hidrocarhuri aromatics.ice se face pe doua cai: . '.l~tre~~tl'~lllde atit cu orbitalul r. 2% C2H4..'Cici ~i inflamabili.iilor aro.benz~nul are p. de carbon vecini Aeeste leg'av. ' n III mo ecula. c i.delneal!zfll'ea eJectr'Ollilol' IT ' l'::a illllll'illl(l bf'llzel. Surse naturale ~i metode de obtinere.nze~lc pot fI conSIderate formoleculei benzen ului poate repl'ez:nta~:l~~t~.~l ormeaza unghiuri t~d p n~hibr'idizat. 1)P. de car'~on cornuru celor sase atomi de carbo di 1· a! moleculall extms! care stnt hi] ' . fenantren :. xileni. contopItI m orbltah mill in.' al' I'· 'c.n Pl.1petrolul.. 2.' ' dJ.~ mo!~cul~i henZfmului se gase~Le in stare a de ls~~e. 2 52 53 .de Illdrogen. er :. crezoli. dar solubile in diferiti solventi organici. Este important sa retineID: 22 = 0.. .i toluenul sint solventi. facuta ii~ Yederea oht.' ' \' 'h' -]11'(' C']'IIl'.()um l1ltr-un metal electronii turils dintrs atomii de carbon nu sint id t:eie~. = 80°C. tol uen.~. p]. mseamna a~ezate deasupra ~i dedes'uhtul Plan~l t/ll ( OUa{eglur:i. 2. ternul ca!'? contine ~ase eleotroni TC ai ~aI'°rmat . ref'orrnarea catalitica sau platformarea (vezi 2. un amestec complex de compusi aromatici. respectiv vagoanele cisterna. p.tle rntrs ele. Distilarea uscatd a ciirbunilor de piimint Ia 900-1000oe. se obtin omologii benzenului. contine : benzen.llllill'l ". A. Arenele fle pot obtins din anumite surse naturale si prin sintez a.. Sint insolubile in apa. ' s 1. dar in toate cazurile mai mioa declt a apei. . vapori de henzen :. j' 'v In tara noaatr a industria cocso-chimica s-a dezvoltat in cele trei mari centre 'siderurgice:.t.i de saruri de amoniu. asa castructura v rr ill'lfd. 2 a car ui ouentare este perpsnma henzen. ~ .. mal poseda inca un orbidlcu]ara pe p lariul Jco'iitul'ilor' IT (sizm.1 . aromatic. " . mate din 0 legatur'a IT 8i 1/21egatura Ele s: e. Arenele rriononuclcare sint lichida.gudronul de ciirbune.aisint egale cum slnt in eazul benzenului. " . etilbenzen.4.. pe calea denumita carbochimicii.. Sis~ molAClrlal'l cornuni oste foa['t8 st.1~V~. contine: 40% H2. alcheneIor.0 a~l p an.. Au 0 densitate mai mare decit a celorIalte hidrocarburi. .lenta celor '~ase legaturi carbon·carhon .IIllIC8 pip. . I or orbltah slnt.porii de Lenzen stnt to. . sint prevazute eu instalatii de incaJzire.~'f~eoare a}?m de 1}arb').toluenul are }J. acesta nu poate fi depozitat ~i transportat pe timp de iarna declt daoa rezer" voarele. mCI. Gudronul de carbune este supus unei diatilari fractionate prin care se cbtin: a) uleiul u~or (80-l70°C). de a sublima. Jiecare din a~esti orbit.I!e (eif'rnlll'i.naHalina are proprietatel1.calea chimicii de transformare a unor hidrocarburi nearomatice in hidrocarburi aromatice. 40% CH4.f 110°C.a ul}Jz al ~. em legaturile en lOe met =C' legatul'IJe S illp 1e C ~ C din duble C Legaturlle dintra atomii de car'boll din nuclout b' din mol?cula. d . Delocalizurea electronilcr nu mai oste deci perfecta ~i nici caracterul aromatic nu este atit de pronuntat ca la benzen. 1). diatilenglicol. Ca surse naturale sint folositi carbunii de 'pamint :. Din henzen ~i derivati halogenali. atomi de carbon ei apartin intl'egului ci 'I .86i .i alte hidrocarburi.or. ' ~l Incul ('Ie Jll'()" J) onw.ase e ectroni TC nu srnt Iocalizati intre anumiti c: v 0 . Obtinerca din petrol a hidrocarburilor arnmat.

Benzenu1 da fuarte uso r re actii db' su stltut.." . locul oelui de-al doilea substituent fiind determinat de natura substituentului initial.ilu ctill . dar in mai multe otape. care orienteaza noul substituent in pozitiile orto ~i para.'. -. In practica industriala la alchilarea b ' . a nucleu. Arenelepot da urmat l' " " de subatitutie. piJ beri'Zenul.ie decurge orientai.L renzanul se Ob!I1Hl din etena ~i benzr-u : Orientarea substitueruilor in.ituis particularitatea esenti:Ui. + CH -CH -Cl 3 2 __ C6H5-CHz-CH3 etilbenzen + HCI izopro- ©+C!. 3HCl + + u.a caraoteru Ul aromatic.. halogenat cu 0 alchena. eu gura in ios X • e n~ca. clorurarea toluenului conduce la un aruestec de orto. -OR. -I..i.ectJ betlzen 6 Cl monoclcrbenzen + HC! reactie de clorurnre Inlucuind u-se etena cu propona se obtine un produs foarte important. Pl'ocesul.a reaotiid« Ia _ Substitutia la ben zen .N(CH3)2 etc.~. ei tot ca 0 reactie de alchilare Friedel-Crafts. este declansat de urmele de apa care hidrolizeaz a miei cantitati de cat.a deja un substituent) reactia de subst..clortnluen 55 . " e.ie de alchilare Crafts Friedl'l. " Urmele de acid clorhidric se aditioneaza CH2=CHz care reac-yioneaza el. -NR2' -CH3. De exem . 1 e OX} are.dofenonu) + HCI acid bcnzcu sulf'onic CH3 + CH3CI-A1Cl3.~i de acilare se Ioloseso clorurile acide : henzen g+HOSOJHhenzen © S03H +H. drept ageJ. e pronuntat. I ' . .t. In acest sens se intilnesc dona grupe de substituenti: ' A.lbstituenti de ordinal 1.ia de substitutie participa un omolog al bsnzenului sau un clerivat al sau eu Iunctiune (adica in cazul in care nucleul benzenic poart.:~~l:~~e :'Ll~la de. 0. ceas p~o sita de azbsst. Usurinta eu cara ar aIene I substitutia const.' eu 0 pilnie ai7ezalil.'.~ 2.: v" HE'Hctia nu decurge ca 0 aditie a benzenului Ia etcna. ea de exemplu: -CI.~eepot da doua tipun de 1R . Sl. de f'orrna unor f'oite A InC. Exernple : ' caraeter satut-at. Hidrocarburils " ti . a ) '. raactii de aditie si rea tii d (')a_rde reactn Ia nucleu : reactii e R . ~. . d b" . -CZH5. Heactia Fl'iedel-Cl'afts perrnite I')i obtinerea eetonelor aromatice printr-o retictie d~ acilare a benzenului in prezent a clorurii de aluminiu anhidre.O reac\-1e de sullunare CoH6 + CH3-CO-Cl clorura de acetil AICla - C61-h-CO-CH3 f€Ilil-metil-c..6. reactn : reactii Ia nuelsu si reactii Ia catena aI'°tmal. Pl'oprietati chimiee.etonii (ar. AICla /CH3 CGH6 +CHz=CH-CHa-C6H5-CH".aJizatot: AICb 3H20 -+ Al(OHh.1'?11p..le:..~i paraclortoluen: benZBn eten~ etilbenzen 54 toluen para. nucleul ben zenic Cind la reaot. Se acopera sticla de ceas Pe pi'irtile reci ale' pllniei se I'o/me'a. De exemplu.. na a 111a pura."v " etilbenzen. are un . ' . CH3 izopl'opilbenzen benzen © +HON02 nitrobenzen react. Lenzen ©+HC! toluen l'cnc\. eactii c sa stuuue. b CaHa la etena Iorrnind clol'ura de etil : CH3-CH2-Cl clorul'a de etil + HCl -obtinlndu-se AlGI:) ..r ACI'IVITATE EXPERIME NTALA Pe 0 sticla de eeas se pun 5~10 g naftalina t h '. stralucttoare. e. a era a . eactu.ie de nitrare Izopt'opilbenzenul se fabridi la noi In~aJ'a la Borzest.itut. p::.:l1zenu til s: 1JJ1~leule9tptlel"lvatu[ 1 .l'~enzenul. -Br.

de asemenea. aranele respective participa mai usor In l'eaetii de aditie.prin met.>i se int. tnarnji apni to tul tntr-un pahar en apa. So Incalze~Le agit1nd (. r6r ¢ CH3 CH3 N02 + +2H20 naitaliua O:-llitro-naftaUll N02 tolucn 0"/0- a nltrotoluen pum. . Haactiile de acli~ie la henzen au fost p rezontate la discutia forrnulei Kskule (vszi 2.. -C.. Ul<a d ueru: el . 81: r:l!le~te arnes lecul In temperntura earnerei leu un elll'Bnt de apa 1 g nu Ital in. meta..OOII nou substituent in pozitia II Cloruraraa nitrobenz.r.. 2 -H20 :1. ell ce~ Ia..ont.Subsiitutia la na{lalina decurge ell densehiraa ca naftalina prazint.\ dogajHl'8a de acid brcmhidr.lina.. subst. ~-nitro-naftC\lina se prepara . S-a precizat.4. tn masura in care se inmultesc nucleele bsnzenice..'t u on C11 ca af'talinni conduce Ia : n . EXrElU~IENTAT.. pe 56 . care orient aza ~ 1 .-" . so adaugfi 2-3 g pilituri't de fil't' ~i 0 ml solutie de hro m in tetraclorurti de carbon. Se lnci\lze. la .1'illiLr'obl'IlZI'1l ca un uloi ell) cul o. Se rece) :.ode mtlirecte. P oZltn]e IXsmt mal reactive deeit eel e ~ S If "' . nattalina se hidrogenaaza usor. .CI+HC1 uiu-olx-nz-n AC1'IYITATJ~ meta. benzen.lllZ:l prin agital'13.e.illllll..N0 meta- N02 furic ("..".3 ).·~omel?e Ia darivatii mono~l . chiar eprube ta in tr-un paliar Burzcl i.5l. Benz. Substiiucnti de ordinul II. iar l~ : strturti nitrarea sa S8 '1 formeaza J de asemenea.3. ."' .ltrotcluen B.S03 etc.8J.l'i!lI' nitrubenzcn Nitl"luea naltnllnel Intr-o epl'llhnta uscatii l")lnaY lntroduo :1 ml acid nzotie eot1ccnt.·tJ. :\itrarea naf'talinei conduce lEI. cc.. cUl'alll se intr-oduo 2-3 1111 henzen. un amostec de doi derivatj disub .'.uit. .i.roduce In rece..ic ~i decolorarea sol u~iei do hrcm. ~. den' hidl'onnttn [deualinji] 1in~l c) Rcactii Naftali.atoreaz a celeolrlOlmel:u .. ~ IJel _'I.enul este stabil se oxideaz a en u9urin~a in faza 57 Ia oxidare. Asdel. .c ' ( OWl pozrm : 0:: 81 ~ .rs GIl apil cal dii timp de 5 minute.eIllJl~li concIu': I' . e acid ("j__ sau ~-naftC1linsulfonic dlll)?i 11"l 11 . NiLt'O-llaftaiina 58 sejJari\ portocal ie carl) ct'istaliz. meta: co a Un sing Ill' prod us disubstit uit in _-CH DE:~IOXSTRA'fIE EXPERllUENTALA N02 Brom urn reu benzen ulnl 111[1'-0 e]ll'llhetil. t I'LfLl 1'0b enU!ll: . +HONO. ea de exernplu : _ NO.A SI) ©. '. de apii. it h ~ ultrolx-n N02 +HONOz H2S04 zcn __ A l.:-. ca reactiile de aditie Ia benzen decurg in conditii energice.it.oncenll'at.c . in prezent a caLaJizatol'ului de n ichel in doua eLape distincte. Amestecul de rcactie se culoreaz-i In gal ben.rat si 0.a f in n acid cc-nuf'Lal in sulfonic Ilaflalin{l ariel ~-n[lflalin sulfonic naftalilla tetra h idronn ft. 1(~(d d~:man~tol'. de vapori cu oxigen din aer.i . in special in forma condsnsata.ue di II i trnbr-u Zl'n b) Reaciii de aditie.1.q.te amestecul de reactie La IiO-70° C pe bail. corespunzatoare calor doua nuclee benzeniee. O.5 rnl acid sul- iar nitraraa ni u'obenzenului va d eourge numai . u.al (te tralinu] j 11.-nILro-nafta. Se ObS8I'V.1a de oxidarc. Aeeasta S8 d. L.

uuestecului. pentru a obtine lin continut de 20% HCHin masa de rcactie ? 58 59 .e Iolosita ca insecticid.i strur.turilc cu formula rnoteculara COH12 dcrivind + H20 3.1 E' (. mase plastice.hv -HCl H. Omologul ben~enuiui toluenul ooate Ii clo rurat 1Il .57% C6Hs.coloran'p. " IJentl'u cazul unei singurs catena: n 7. t rnasa de reactie. sa S8 rteterrnine : (I) Ce ca ntitate de bsn zen s-a introd. 2. ' eu u~l:lrinta la catena lateraia Iorrni d _. o antracen antrachinoua II Antrachin0D:~ este Iolosita la fabricarea colorantilor .5%. 0 -tehnica..i diclorben zeu. f ~'d ' in anhiari~a o::::l~~:~ aCI orto-ftalio ::. hexadol'cidohexll n (!-Ie H).4. fire 9i fibre sintetice.c.7.l orm-area foLoc'. +3(0] -©(JVJ II o EX:ER~ 'Il'H 1. antracenului.i D :.ri A (:\1 formula Cgl-f1o elll lu nitraro doi compu. . ~l 8 7~2 6~3 5 10 4 9 1 2. formfnd un rodu~ de mar na a rna (eu ~h~romat. Un ameste« % de CijH6 9i CoH5-eI-l" hidrnoarhuri a amestecului ? cOIl~itle 8% 'hidrngen. :}1 PROllLE1lE rew]t[l l a nitrarea hid rncurbu-ilor aciduiul izornere ill'in: benzuic? 2. Dac11 procentul de clor din amesteuul de p~odu!/i cloL'llL'a~i este de £. priu r. '100' L arnestec format din mono 9i diizopl'opilbenzen. :i5% etilbenz':n.Fl \l policarboxilici..0 nithileaZlt benzcnul G[L etenu pent-u ob~illeL'en el. fie ca materii prime pentru obt inerea celor m ai diferite prod use: medicamente. !leac!u la catenar lateralii. J'{ aft.un catalizator de pentaoxid de vanadiu care se deshidrateaza transform:lndu-s~ la 350°C' -.'t' 'd': de substitutia: "'. Srt se scrie a) sul Ionarea b ) sultonarea produsi i r. '. Care este COlTIpozitirt AO lVJ toluen dOJ'lll'a CHel2 tClz..is in procesul de fabl'ieatil1? b) Din banzonul introdus in fabT'ica\je cit s-a transfol'mat in atilbenzen.a . Anl. obtin _'lSI. axplozivi. n itrubenzen ului. ln tr-u fazft de separare a unui ames tee de produsi de ahhilare.a 1 0ar]e nbna. pentru cazul mai multor catene : h--COOH ~COOH xllen anhidrida ftalica rAlCOOH ~COOH acid Italic naf'talina acid ftalic Anltl!drida ftalica se foloseste la obtinerea rantilor.. Omologii benz ~nu I" sin t· oxtdat.:.:. s5. C. cu formula CBH90~N. Itt obtinerea anhidridei f'talice 91 In inrl ustria colorantilor.11ltil. Ce «ornpus de la benzen.i I)' ell fonllllla C7050~N.himica a benzen ului.at~na Iaterala in prezent a luminii cind s~ obtin dl'rl. tn vusul de alc:hUaL'u S8. proveniji din alchil:l['ea heuzeuului ('II pr-operui. insecticide. 13'.Onl1jll~ii iwrncl'.ompozitia in %a amestccului ? Lenzi! de clorurs de heuztl iden clorme tan fenil tri- aClZI monocarboxiliei. Dac(l·ln procesu l de fabrieat·ie 88. jar prin oxlrlarea izomertlor 13 :.i izcmer-i B ~ i E'. 6% rlietllbeuzen ~\ :FY" trictil benzeu. care va fi (. $Liind cZ\ pen tru ob~iilla'ea acestui ameslnu S-<111 utilizat 6'1. fenolf'taleinei ~i in industria colo- Antracenul se oxideaza mai USOf d lt ft· I' . :::. nU~lt antrachi.\·npc. obtine 0 m asii de reuctie CIL (:ompozi~ia: . D'.racsnul ~>l derivatii sui se utilizeaz a in industria colorantilor.are se obtin tuluenului. Prin ox idaren l ui A so cbtine prurlusul C I. Ul • id ..6:3 L hanzen .. . ~i acid acetic).a gama de intrehuint.ali na est.it benzenul cit. 9. de potashr e ". D. Se In \)1'i\:5.:[L l'ormul a C7[·[503.. Idcntlficati compu~li In A. fie ca solventi. C(l!'l' este 1'(\ portul In muse intl'o benzenul 9t clorul ce trabuic intrudusetn proces cnntinuu 'In I'Hbl'i. Utillzari ale oompusilor aromatici. uiutll benzan $i cH a ramas nell'unsfOl'l1Ult'? (In 'Yo·rnasi'i) c) In ce raport molar s-an i ntrndus tn prooesul 'de Iahricatie bell zenul 9i etena '? 8. ill 5.. B.. At. S['['iet. f}i omologli Sal au o vast. en /1 pro U~l 4_ () arcr.ilbenzenului. oxidarea producindu-Fe in pozitil'le g 1 a e. La [:IO['ILL'ClI'Oa benzenulul l'B7. un II mestec de mono. l'E'ztilti:'i.ari. dletilbenzen. se determine cUll1p[Jzi~ia toluen acid benzoic © eOOH + H20 til %. -. detel"genti.

la oonservarea mumiilor. ell mir-os specific. Irak.'esiune. Combinatul Petrochimic Brazi.area se f~H. PETHOLUL Petrolul brut (numit ~i titei) este un prod us de natura organic a. L u cas i e wit z) cind se obtine prin distilare petrol lampant. Din zaci'imintele 'in care . . 1)U])8 ext I'adie 9i pl'egiitil'e. 70% a fost ne vuio pontru nitrare.\I'e dcnsit. Princi p alale rafi nar-ii (~O la nni din tadi se }l'i1.inuu in intcrvalul 30- 3600C. 2. Prelucrarea titeiului. la trat. Hidrooarburils prezente in titei apartin Ia trei clasa : alcani. Europa.sesela : Ploiosti. la ]J. schcla. cicloalcani sau arene eu catene Iatsrala). Extraetia Ptciului.5. pina in prezent. Arabia Saudit. Men e u 1 n ~ 2 Q n u prima distilarie de ~it·ei (gazarie) -din lume.5. Teoria anorganicii asupra eu f'ormarea F~eiului tn scoartaterestra S-fill ipoteze a CarOl' vel'ifical'e este dificila . cu f'lunreacent. Oompozttte.ruie. 2. 2. are 10c 0 ('. Titeiul a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri de catre asirieni ~i egipteni ~i folosit in starebruta.a 0 emulsie. ' .2. cu azot si Cll sulf. extras dupa foraj po mai multe cai. . ca Iiant in unele constructii. apreciaza ca hidrnoarb urile din titei s-au format in reaci. Este insoluhil In apa.5. M I' az e c (1907).:'). titeiul estf. ca material incendiar in razboaio. 'foat'l.f'.ru corabii etc. Dupn f'xtl'ac~.ia decurge prin porn.a verde-albaat.OOS. 60 ol .8-0.5. SUA. ).ecanLar'ea se Iace in vsderea sopariu-ii de ap a. cat.le F~. ell ce randament s-a Iucrat? 2. Fimd un arnssteo de fOfll'te rnulti OOJT1JJU9i.ul este trimia JR separntoarelo de gaze.e mica sau ehiar nula extruot. cu dim~nsiuni in~ ustriale. dupa presiunea propria a zaei'imint.()in sno pul dezenlulsionarii si sopacarii de impuri+ati rnecanice . el distila cont. unde. In 1857 s-a construit linga Ploissti d up a-proiactul lui T h. .daca presiunea cste mare. Titeiul este un Iiohid '\1. Bacau) . Teleajen.3. America de Nord. Iaptice. Gorj ~i Dolj).are ~i deGanLAI'(~(. care se gase~te In pamint sub forma de zacaminte.ului: . variind intre '0. Muntenia (J udotele Prahova. impregnarea lemnului pent. elaborut. Nu s-a iclentificat. Midi» ~i in Onesti. Algeria" Libia. In legatura emis variate sa aib a '0 f'ormarii zaeamintelo1' de titei. Zacamintele de titei au 0 arie de raspindire mare (Asia. Venezuela.· singur prin sond a de f'oraj (metoda eruptiei}. Kuwait. care imping liuhirl ul afal'a (metoda gaz-lif't}. Is.aliz at. oonaider a ca zaeamintele de titei s-au format prin degradarea anaeroha (In absenta aerului). d. De ce' canti tate de acid azotic do concen trath. 2.1. 1n acelasi an Buourestiul devine primul oras din lumo luminat public eu petrol lampant. 2. arene. Orlglne. Din punet de vedere chimic. .a ~i' lichidul lese Ia supral'atil.a de anumite bacterii.daca presiunea estp.ti~eiuj nu poats prezenta I1n p unct de fierbere def'init .I'uptie contrnlat. Africa). S e supun nitrarii 100 'kg benzen.l. J ran. a resturilor animale ~i vegetale.a. Trat.iile petrecute in scoarta terestra lntre dif'erite carburi metalice ~i apa. Heiul este trimis III unit(l~ ile de pl'l'luCl'al'e denumite curent rofiniirii.G. . Produsele de degradare s-au depus pe fundul unor mari interio are.hiM' Ia locul de e xtruct ie . Ialomita. Alaturi de termenii norm ali apare ~j 0 mare diversitate de terrneni izomeri (izoalcani.ate m ai rnrca rlecit a apei.pare (rnntoda pumpslor canadiene).9:-3 g/cm2. 2. p['ezenta hidrocarhurilor nesaturate. ".4. princip alele tari prod ucatoare fiind: URSS.se gasc~l8. Dimbovita ~i Argss) ~i OItenia (Tudetele Vilcea. Pitesti.5. fiind sustinute de unele argumente Teoria organica asupra originii titeiului) elaborata de geologul roman L. Zacamintele petrolifere din tara noastr a sint grupate in trei zone geografice situate in Moldova (J ud.10. f'ormtnd eu aceast. l'I'ol'rjptuti fizice. cicloalcani. in atmosler a reducatoare ~i sub actiunea catalitica a rocilor inconjuratoare. doua dintre acestea pal' probabilitat« mai mare. Colo~ne de distilare. Prima cercetal'ede laborator a titeiului dateaz[( din 1852 (P. America Centrala. Aceasta teorie nu a putut explica prezent a in ti~ei a unor cornpusi eu azot 9i fosfor.dacii presiuriea este scazuta 8H introd uo din afal'a gaze de sonde.i. Brazi. daca fata de cantitatoa necesara s-a luerat en un exces do 5%7 Daca s-au obtinut 155 kg nitrcbsnzen. Men d el e e v.S. titeiul este un 'amestec de hidrocarhuri a caror masa molecular-a variaz a de Ia 16 (metan) pln a la circa 1800. Cimpina. Giurgiu. donumit.a de D.iar pstrolul rornanase este primul care apare In comartul international. ell) c uloara bruria. in af'ar a de hidrocarhuri. Indonesia.5. acceptata aproape unanim astazi. in titei apar in cantitiiti miei si compusi organici cu oxigen. s-a desavirait formarea titeiului. Stare naturaUt.

.. materie prima Ia prelucrarea secundar1i. '" :i' a:: £:) 1 I Motorina C15-020 Carburant Diesel.~.ra te oondensari ~i . combulltibil I White-spirit' Petrol lampant OB-012 OlO-015 I I I5 I ~ I I 1 I ! I I I I I I ~i .). Distilarea primarii a titeiului se face in instalatii prevazute cu coloane de ft'actionare in care vaporii urea de jos in sus.. se obtin diversi tarrneni din seria arenelor (benzen) toluen. se ohtin uleiurile speciale psntru motoarele autovehiculelo'r 81 avioanelor.eiului brut s-a dezvoltat pe trei directii principale deosebit~ intre ele prin ~ipulvproceselor practieate 2i I?rin natura produ9i1or rezulta~l: prelucrare prrrnara. ladiferitele sale inaltimi culegindu-se fractiunile oorespunzatoare (fig.evaporari pe taler ele coloanei. Din pacura ~i~eiurilor neparafinoase sau asfa1to'ase se obtin uleiurile de una obisnuite . Solvent. carburanw 9i lubrifianti. in stare purii si solventul care se recircula. OarbuTant. 3 Principalelc fractiuni Interval d.3 I' ~. Frac-Yiu.e d isti lare °0 cc w 0- . Tabelul nr. etilbenzen etc.ipie I I I I Benzini1 u~oari Benzina grea 05-0S 01-010 30-160 140-190 190-210 210-2'10 270-360 360. : l I I I I I ~-w l)ctroliere UtiJiziiri Fraoti une. Valoarea economica a acestui procedeu depinde de continutul initial in arene 'al tiveiului foIO'sit. 63 . Ilompoz. Prin distilarea f'ractionatii la presiune sciizuta (distilarea secundara) a l)aeul'ii se obtin lubrifiantr sau uleiuri minerale.<:( u :§ Pl'elucrarea modern a a ~il.. 24). cal'burunt lichid L~ 1 ~ I~ I ... co -~ . in principal..'ONnJ3S V~\lI1~JnHUd I I 'tJIWII-lJOIH3d 1t311'tftJ:Jnl3fJd. prelucrare secundara ~l prelucrare petrochimica (fig. xilen.. Prin distilal'e fractionata la presiune atmos [ericii (distilare primarii) din titei se obtin rnai multe fracyiuni denumite fractiuni potroliere. din p aoura parafinoasa. seelmdara pcntl'u prelucrarca "" i-I---~ LL~ I~ '1 I i~ I I I I I I f------ . Ele distila si se sopara in anumite intervale de temperatura (vezi tabelul nr... ~ a: I I V~IfIAlIUd IHI:l\ifJ:Jn131:l d V\j'I. matorie prirna pentru distilarea seoundara. Reziduul acestei distilari il constituie smoala SHU asf'altul Iolosit "in sFeciEl. Solutiile obtinute ~int separate~i sup use distilarii fractionate.nile usoare rezultate la dissilarea prirnare a titeiului slnt tratate cu solverrti selectivi care dizolva numai hidrocarJmrile a1'omatiee.. indepartarea parafinei. dupe. 3) ~i stnt ~mestecuri de mai multe componente cu diferite utilizari.. coboara de sus tn jos. 23). in Ielul acesta au loc nenum5. iar lichidul condensat.1 la pavarea soselelor. materie la prelucrarca secundarli prima Pacura C18~'" Combustibil lichid. Cal'burant Carburant casnie tur boreactoure tractoare. a) Prelucrarea primarii Ioloseste metode Iizice de preluctare a tiyeiului ~i furnizeaza.

euntor-: 2 . eelei de a do ua CO = 100. Ea se p~actiG~ ·i~l. de 1 ucru ~ cea mfufo]oslta var-ia nta este eea selecti va.unoseute p art ia l din stu diul liidrocarburilor.. instalatiei tilan. Determinarea practica a CO a unci benzine Sf) Iace in motoare de incercare.schema de dis- 1 . ]11'(1(1 use1e acestet pralucrar: sint HI O'('rter'al: hid rocarburi arom atiue.ifrei octanice pina la 100. 330. Capacitate a amestecului de vapor! de J)Fmzinade a rezist. .eze ruari Be Iolosesc ast.ctunua cl... a UROrR di n l'rao l. in.docuutur.i' pacura.himicBrazi. in aceast.ii: ca rnuterie pl'ima in special rnotorina ~i se pro- duce in urmatoarele 4S0-500°C.. banz.. cantit. Pentru stabilirea CO a benzinei s-au ales doua hidrooarburi : I I· I: fara (1) n-heptanul foarte detoneaza u~or (2) 2. catalizator de alumino- Utilizarea bensinei. Goes peLl'ojier. alchilare eLc. b) Prl'/lll'l'lll":'a . a x-a 65 .. . 1-2.a de cifra octanicii a ben zinei (CO). Pentru rnariraa c. oMin prin adaosuri ZPI:.' lzom(wizare..foJ()s~~Le metnde fizico-ehim~Ge de pr"e]. dife:i\e. : de retormare catalitica. __ GREA WHITE SPIRIT de derivati ai benzenului. 24. Cornbinatul Petroc. Materia pr-ima Iolosita la craearea terrnica este motorina :. primara: . De exsm plu.~mplex..a la cornprimari detonatii este sxprimat. Craearea poate Ii terrmea sau catalitica.a prclucrare sint Iolosite difcrite metode (. cracare.. aG8sta Hi'll!! mai bine J.~('cu.Rcll(rnlJ[ltourl' lin cilldllf'. '---1= 1------. de unde se introdue in cilindri. 4 .r Fig.c ).)20 C ~1 2. tracarra cataliticrl j'oIose~t8 condit. alchene inferioare.i sint.oarele avioanetor ~i alte masini d. se amesteca henzinale eu izooctan pur sau teti'Hetil-plumb Pb(C211")'1 etc.(.: gaze (alcani 9i alchene inferioare CZ-C4) "n urn ita paze de cracnre sau gaze rle rafinAJ'ie. BENZINA L-----__.H din .enJoana de fracl Ionar«: Jrleflogrnatuill'e.aIcanll..anul) greu dctoneaz a Prin oonvent ia hidrocarb urii (1) i s-a atribuit CO = 0. reformare eatalitica. Pentru rnol. Citra octanicii a unci ben zinc exprimii proceniclc in volume de i zooctan (dintr-un amestec de n-lieptati ~~'iizooctan ) care arc acecasi comportare Crt ben zinc stu- diatii.( }-. Cracarea termicii. Pr incipala utilizare a benzinei este drept oombustibil in motoarele cu explozie ale automobilelor."ii.ati supiirnentare brl1r.5 atm.mai mu~te variante. prin eompararea arderii sale eu eea a unui amestec oarecare din cele d oua hidrocarburi de mai sus. care ~u l?~ ruperi a un or legaturi simple C ~C ~i C . aiei se cornpi-ima §i se aprind printr-o scinteie eleotrica.ina.n:da. 0 benzin a care eorespunde Ia 0 eoncentratie de 70% izooetan are CO = 70. Cifra octanicii (CO). Cracarea r eprezinta un proees fizico-:himic c.lntre e~e p~in cO:l~liti~le . ca de exemplu izopropiJbendecit izooctanul pur.conrlnusatoar«: a ..2/t-trimeLi]pentarmJ (izooct.5 .at.ina de cracnre j>i enos peLrn~- lIO"LAMPANT GREU MOTORINA lip r. Benzinele obtinuto prin cr acare catalitica au CO = 90.)~ JO Atm. Vaporii de benzina se amesteca eu aer in carburatorul motorului.iuni le disti larii p rimare .azi benzine eu C'O peste 100.uc~'are. Prcdusii rezult.e vit. suUperlOrl eOI~:~~1l~t1 IraclD tiunile petroliere grele. Aceste benzine se 64 Instalatie 5 .~ . dehidr'ogenal'e. are CO = 115.

1lames tee gazos c~ compozitia: 26% rnoli etenasi 10% moli propena. ell. 5. 000. din etanul existent de sonda se Sepal'H' 60%? 2. s-a }JLlS problema valorifidirii exceden tului prin transformarea lui In benzen.i in atmosfera pe distanta de 100 km. Instalatiile mod erne de cracare sint cele eu catalizator in strat fluidizat. de toluen B. sa se calculeze cip ma de dioxid de carbon sln t eli bera]. toluen ~i xilen. ce volume de etena $1 propena va contine amesteeul? Din propanul introdus in proces cit % In volume s-a transformat in etena.85 gjem3).O 000 t/an benzen. dad.consum. banzinji (mai huna decit ]9 cracarea termica ~i eu randament mai ridicat) si cocspetroIier. Se_. Prin diierite process chimice majoritatea produselor prelucrarii secundare sint transformate fie in materii prime industriale neeesare in diverse sectoare. Beactiile chimice ce au loc sint: cicli zar«: -4Hz toluen - Reacti i de dehidrogenare : normal all'<\11 alchil benzen 6 ooo t gaz in gazul R c) Prelucrorea petrochunicii valorif'ioa titeiul intr-o gam a complsxa ~i deosebit de rentabila de produse. Se obtin gaze de rafinarie. in prezenta unui eatalizator de platina pe suport de alumina.4% in masa. xilen 66 67 . clt % in propena ~i cit % a l'amas nereaetionat? 5* dimetlloiclohexan . Procedeul este aplicat Ia rafiniiriile de la Brazi ~i Pit. r:-rm3.r.benzlna la 100 km parcursi. La Corn binatul Petrochimic Pitesti se obtine benzen dupa reactia: C6H5-CH3 metilciclohexan tolueu + H2 _ C. hidrooarburi aromatiee sau benzine superioare.r.silicat in strat fix sau in strat fluidizat.esti. Se supun cra~arii . fie in produsi f'initi de uz industrial sau de larg .co~sidel'il.p:opan. 0 Iractie de benziua contine hidrocarhurile aciclice saturate C6.atnrului. aromatizarea) Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea ce 0 au cioloalcanii de a se dehidrogena ~i alcanii de a se dehiclrogena ~i cicliza formind. e tan. produs deticitar pe plata moridiala. Considerlnd ca benzina este format-a numai din izoootan (p = 0. care va fi consumul ~i hidrogen? Se 11Il:reaza en un exces de 20% hidrogen. care permit un randament ridicat al procesului ~i regenerarea continua a' cat aliz.CIO' Procesul are loc Ia temperaturi de 500aC ~i presiuni de 15-30 atrn. Un autoturiam consuma H drn. Ce cantitate de. Reformarea cataliticii (platformarea sau. Productia de toluen fiind mai mare declt consumul . Se ohtin urrnatoarele hidrocarburi aromatice: benzen. 4.Ho + CI-I 4 Sfl S8 calculaze : la 0 productie de . reactia de eracare decurge eli for:nare de etena i?1 propena 91 Implicit metan 91 hidrogen. se va obtine din i de sonda en un continut in stan de 16. C? 9i Cs. henzen EXI~IU'l1'II ~I PIWHLIDLE 1. de puritate 95% in masa. III concentratie de 60% In masa Co ~i cite 20% tn masa C7 si Cs' Sa se calculeze masa molecularii medie a amestecului. Daca in procesul de cracare se obtine u. Ca materie prima se foloseso fractiunile de benzina ce contin hidrocarburi de Ia C5. in anumite conditii.

.1'1\<1 nir-e.vreucle S:l11hid rocarburf le arornat a structurii Da u ell d(~ iel'.i\ prclucra :. ra ndficatii ciclica q~d vIa compozitiaunai substante organ ice. . - In cadrul acestui. se deose hesc in cornport.' Nomenclatura. alr. . este : a cauciucurilor rea at:tIlHI[l H sintetice petrolului. nrune mononucleare din care upoi S8 o 0 vasta gamrl de produso i triala sau de IHrg consurn.ie na tura la deosebit de valoroasa. Pl'il) accste prelucrari 58 urmareste obtinerea de: car-buraut.RUJ. grupor» [unciionalii trivalenui . Alchine dubla aciclic. HidrocaTburi a.. olerind ecouo miei najiona le prorluse cu mul tiple ut ilizru-i ')JI'acli('l~.ld. prelucrare secundara :. Forma catcnei Fornruln gC1. Alchinele :.iulpn Ia react lerlllic. oxigen. Alcani 1J.irn COl de importan]u da searna masclor de plastice..i triplii aciclica ('ompll. Mononucleare b.<17. Alehene b..1:1'11/)("'1' r.. Iiniara simpla aciclicii simpla.hene inf'erioare. tare 0 bogii.. Pntrolu! brut sau este un amestec natural de hirh-ocarbur-i . COMPUSI HALOGENATI.!. 2. Alchenele s int mai reactive it arlif. organogene (halogeni. descompunerc ~i pot part.m('firm'oll1. Alcanii sint stabili si pol.icipa Ia react. III a i ~1'1' It rIo udi ~je ~i de Ja ('. oxidnre ~i polimcl'izar£.a reprezint a numiirul de atomi [unciionala i-n inlocuii la acelasi atom de carbon a.iunilol' 0. Izoalcani c. f'./l de tonto celelalll' u~llrifltii reactii de substi til t.Lt.. t..111<lcatenei Glasa de hidrouarbur i 'I'ipu l dn . ald\tuiti nnmai din Clasilicarea lor dupa tlpul legilturii dintrc poate vedea in ta belul nr.lIru. de pol imerizaresi de substi tu ~it'.ie.ri a.himira. Definitie. adi~ie.0 carhoxiliei ·R-C~ "'orr s:1 arniut. elr hidrogen pe CaT(~ grnpareCl (d lwei iiidrocarburi saturate.. Iudustria petrochirnioa valoJ'iri('~l superior alrhenele ~i aromutele.i 3. smU. Cicloalcani saiurnie : sirnplii aciclicf. azot etc. in afarii de carbon §i hidrogen. H id<rotarbu.r·i ne~a hlrafe : organics se vor studis in ordinea cresAceast.i. capitol f'unctiunile catonre a valeniei gruparii functionale.ie. cetone cu. t. izumerlzare ~i oxldare.. Polinuclenre aromaiice: aromutica ciclicft aro matica I ~i denumirea de hidrocarbur! de: subst itutle.iteiul constituie btine finite de util ita te r dus. monoonlcnt« --.i In dcosehi :lr"1 i 11'lIa parlicipii Ia reactii de o xidare.\.yi ('()mpll~1 rtt . se 3. ak{)ldi H-(llr .i prelucrure petror.ice se I'ldit.) substanta apart-me unei [unctiuni organice.i H-X 3.ii de: puliciclica 1-_> fenn[i II ------------------~----~------------------------~----------------Tonk hidrocarhurlle ell catene acicltce mai poartii uliiattcc. f"' ('olllpu~i atl?. la caz de oxidat-e. .\I'--:-() hrling'f'na~.s\e suficien t loa urrruuv hidrocar-buri. lubritianti.1prnli\ L Hidmcar01/. sit ne putern valoarea la care sint compusii organici care contin atom de halogen legat de un rudical Formula general a a unui cornpus halogenat IR X-I 69 .1. Compusiihalogonati organic.l . Cornpusii orgamcr ~se nurnesr l)i C'APITOL(lLlJI carbon ~i hidrogen hidrocarburi.ur-u lur l'itilllir. 3. Prin toate aceste transf'ormari chimice diu hidro-urbur i so oh~inl' 0 gamii.. COIUPU~I ORGANICI CU FUNCTIUNI I SIMPLE atornii de car hon dllpfl [O(. part. Prelucr area modcrnri a tilBillllli se men til trei directii: prelucrare p!'irllfH8.hid" lor'.IcgM. sulf. participa §l 'atorni ai ~ltor elemente. a f'ibrel o:' sin tel.·larg'£( de noi compusi orga nici C8 apar]! n a proape tuturor fUIlq..

solubili in diferiti solven~l (hidrocarhuri.1. P~oprjetati fizice. Obtlll~rM 3. . n-.alifatici. .ale derivatiau fost discut ate ca p!'oprietati chimice ale' diferitelor clase ~le de aceea. alcooli. Substitlltie Alcan Izna lcnn C12. al rno----r Arcnu Aditie Alchcnc Cl2.. . astfel : C1 in care X reprezint a atomul organic hidrocarbonat.2. Arone. )[etode de preparare. de halogen (fluor. ~. se pot lega de ace- I 2-clorpropan 3. Au densitatea mai mare decit a hidrocarburilor cores punziHoare ~i. aini VOl' Ii doar rsamintite schematic.a car bon -halogen PQla:lzata dat?I'lta atractiei pe care 0 exercits atomul de halogen tului electromc de legatura. arornatici. Denumirea compusilor de la care provin. in denumirea lot se indica ~i pozit ia atomului de halogen in catena: CH3-CR-CR3 C!. etori). Modelul spatial leculei de clorrnetan. jn uneJe cazuri. mai mare dacit uni t. {"v I Produai Formula gtillerala.3 .. ProprieHit~ ehimiee. lfEr HI 012' Brz HOI. dsrivatii halogeriati prezinta izomerie de pozitie. ('12. I Exernplu Iotnchimic Iutochi III ic R-X R-X Ar--CH. + 71 . precedat lui de halogen: halogcnati se formeaza de un prefix care indica din numele hidrocarburii numiirul §i natura atomu- Alchine CHaCI monoclormetan CzHsI iodetan C6HSBr brombonzen Ar ene CH2Cb diclormetan direut futuchimic Clnd catena are trei sau mai multi atomi de carbon. de aceea. 25. r [or halogenati hidrocarhul'l. oonsidera compusul clorura de metil de Ienil la eei doi atomi aparlnd sarcini electrice partials (8 ¥i 0-). ~e~atura eovalen~.2-didol'butan (compus dihalogenat geminal) I CfT3-Clr -CI [-(: 113 C1 I C1 I 2. Br.HsCls HOI. . en tal i ti c FeCI a direct direct direct Ar-X R-CHX-CH2X R-CHX-CHa R-CX=CHX R-CX2-CHXz R-CX=CH2 R-CX2-CH" - CoR.eacta"t I Coudit ii 25 este redat modelul spatial al clormetanulul. ~aJo~'ltatea lns~ Iiind Iichizi ". ··x:~ . H I 1 R-C-X: -----+H-C :X: •• I •• . C1 In cazul derivatilor polihalogenati. Formula structural a (in plan) a olormatanului se reprezinta..tomul (sau atornii) de halogen.4. 'mono sau polihalogenati.1.-Bl' CH2Br-CHaBr CHa-CHBr"':"CH3 OHa-OGL=CHCI CHa-COlz-OHCla CH3-CI=CH2 CH3-CI2-CHa C. des folosit logenat ca halogenura a radicalul ui: CH3-Cl C6H5-Br bromura 70 a. Br.. clor. iod) ~i R radicalul Principalele metocle de obtinere . gemmall sau vicinali etc. . ei se mal numesc §i deriotui halogenafi.X CH3-Gl CH3-CH-CHzCI I .3·dir:lorbu tan (compus dihalogenat oicinal'..ataa. HBr HI n-. Prin substituiie ~i aditie din diferite hidrocarburi se obtins 0 mare diver'sitat:8 d: deriv~t~ halogenati . H R-C 1 1 clemente pu- CI CH3-C-Clf2-CH3 I este puternic asupra duhle- CI 2. dar inca. atomii de halogen Iasi atom de carbon sau lip· atomi de carbon dif'errti .1. catr nu Er" flJto<':Jlilllir. ~ In derivatii halogenati atoni. Cornp usii halogonati apar In toate starile de agregare. brom.Compusii haloganati provin formal de la o. ~. H ha- H H o nomenclatura mai veche.prin tnloouirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen cu atorm de halogen. OHa CoH5-CII2CI lal"I'aLI Fig. hidrocarburs . Cl2.g~tlve.a-.ul de halogen se Jeaga printr-o cnvalent a direct de atornul de carbon. ~el'm~ el~ctrone.. Sint insolubi li in ap a. derim!ilot hlllog(!llll!i Tabelu! nr. Din aceasta cauza derivatii halogenati sint cornpusi reactivi participind Ia multe tr-ansfermari chimice in care se substituie a. 5· React·ia H-C-H H In figura I I I Hidrocarbura I ]{. Ca urmare a prezentei halogenilor. H 10+ •• 5-.

.ulonitl·il Raactia este ClllloseuL(l ca 0 utila mst. ('}J. de .5.\Hz .. Nitrilii. Sl'i. in urma urior reactii ell' iLid!'(lg"llill'l'. are~lE'h~l': hazeazii pe pro priet..ZP I ari in ruedi u alcool ic sc elimina hidracid ul respectiv. CCI. . pentru Gii por m itr. u obtin iudu-se 0 I:til'henu: CH' .asiu) se o btine 0 clasa de cornpusi. Derivatii halogenati l'enc\. Heacii« ezz magneziu. HOl-! prin hidroliza. compusii halogenati au 0 larga utilizare In industria chimica de smteaa. C. Importanta compusilor hatogenati. C21 hGI.+2NaOH H. D. In mediu hazic..iOi1eflZ3 U~Ol' cu m agneZIti III msdiu de eter anhidru formincl compusi crganomagnezieni ce con tin 0 legatura chimicji covalent. a unor compll~i halogenati dem.Cl cl orpr opan --- KOH aleool -Hel .a.). J.T-ul sint insecticide Ioarte eficace: A +Mg-l'C61-15-MgBr brornurtt _ Mul'ti derivati halogenati sint 1'olosi~i ca .CH3-CH=CH2 propenji . R-CH2-OH.1. ('() () . . ca ~l in mari a ce 0 au dcrivatul R~CN+2Hz nittil -+ R-CIlz-..Clorure de vinii.re ei. cloretan etanol ~ Comp usfi dihalogenati geminali.4)."CUH5-R A]X R_CHX2. Cornpusii amoniaeul la presiune. nurnit fr'Ban 12 sau Irigen.\i" HI'P illlll()l'\f\nlp apfical ii industri ale (vezi 2. de funil magnezur . formarea unci noi legatur i carbon_'carbon (miirire de catena).ldchidu Lcnzotca J de hi droliz a aeizi ')". ~ Clorura de et. .itati.Aceste transformiiri au CR rezultat clase variate de compusi organici.'3.qie de. Cgll.LNaX I CH3~1\jI{2+ HI in {( f') H('a('{l~a Friedrl-Cruft». este un bun agent difluorurat. amide etc.-X CH~-l iocilllftH!l + \. C _[.. . Prin tratarea oompusilor halogenati ~tlir.sol. CF 2 =GF2 pentru rea teflonului. Cornpusii organornagnezieni sau reactivii G rig n a r d sint interrnediari valorosi in sintezn organics.-CH-O+2NaX + HX clorura de benziliden i. dau clase diferite de cornpnsi. extinctoare pentru stingerea incendiilor.coloran1 ca ~i D..Jl"a. . CCI2F2.a frigorific. nurrriti cia- CH3-CH2-CH2-.. for-mind amine: h.a carbon -magneziu. se trunslorme l-dol'hu\.Cornpusii trihalogenati organici: gerrninali dau in urm a rcactiei n H~'I/('fi(( d« eliniiuar» a hidracizilor. (amine.aceea.. ~ilor) iar he xaclorciclohexanu c) . alcooli : R-CH2X tNaOR ROR d) Reaciia ell amoniacul.~. Fabricarea industriala.\('I'a~l{i 'c) + Clli~I'~.EX. ::.atea cornpu~ilor halog~natl' alif'atici arenele in pmzenia elorurii de aluminiu anhidre : ' C6116 +HX _.ena. C6H5-Br este un valoros intermediar in sinteza.. C Il~CI. alchilare a. 72 73 ..alogen ati alifatici reactioneaza eu H.d ic i (' : h H. iar tetraclorura de carbon este folosita ~1 III unele.ClorLenzenul. ~OH gem.EIH'ITII ~I PIWBLE~m : C6H~Clz' Este important de l'emar'cat oa fata de magneziu m ajoritatoa derivatilor halogenati sint Ia fel de reactivi indiferent de natura lor.H~ ~ + [\'H3 ~ R-NH2+ me lila III HX. C6Ha-Cl-13 + 1-1 CJ tol uen I I'Plll. iar tetrafluoret. .]JllIi III :2-clorbi!tHIi.nd a de preparru-e a alchenelor..il. (.C10l'uI'a de metil.lnt.rl se scrie izo mcrii '·ol'l'splI!lziHol'i. dau comp usi carbonilici: aceast a l'flflctie de a reactionR Sf' ell IntllniUi eft J'etl. . psntru obt ine- R-CN nitril + HOi-[ ~ H-CO-~lI~ (lrnidCi.:e~ti~: CH2C121 C~141 CH2Cl~CH2CI etc. Prin trutarea cnrn pusilor haiogenati nuri alcaline (de sodiu sau de pot. > ~ tricloretnn acid acetic CLl b) Reactiacu cianuri alcaline..onstreaz a rnarca important unii dint.Compusii monohalogen ati dau prin hidroliz. . a) Reaciia de hidroliza .\+KI il(·. Iormulci molscnlare 2 •.oj +3?oiaOH '3-: ' '.f. CH2 = CI1GI. nitrili : R-X+ iodmeta n KC~ -+ R-CN + KX CH3-I+KC\ -> CH3-C.JI5-CI. este Iolosit. h idr-oiizii. Reactia este importanta.\Iel..0-. aminn ca anestezic in ohirurgis. este un monomer foarte pretios Iahricarea policlorurii de vinil.

Alcoolii slnt cornpusi hidroxilioi in care gruparea Iunot io- CHz-CHz bH t)H 1 2 etandiol .d itin: este' necesar ca in numele alcoulilor sa se arate ~l in dicii e pozi .ur'(..a carburi aromatics: a catenei unei alohene. mo- daca In procesul dp pllrifi('ill'(' ~'" pit'I'll • Denumlji Metanolul: ('1( in f<liJril'a!il!.a figura 26.H2=CH~ --------. JWCnSHI'i\ jJl'PjlHL'. de clor cle produs ale jJrodll"ilo[' ]J!:'JltJ'11 A ~i B..5'10.arbo~at din.rbon!. compusii hidro xilioi se impart in doua clase : alcooli ~i fenoli. -fplosind 3_2.I'II. Sl se serie succesiunlle der ivati halogenati: CH2=GHz de reactil in cazul urmatoarelor trnnsronunrt. I'rndusul esto hidro l izn l de 80% rezultinrl 0 substan til. Pcntru fabl'iearea monoclorbenzenului se dOl'III'CHZCI bl'llzl'lllil I'll \J.. etanol propanol radicalul cu sufixul o nomenclat.I amestecului."-' Fig. Daca alcoolul ~l contine mai multe gl'upe hidroxil (-OH) CHz-CH-CHz OH se indica numarul pozitia acestora: Sub denumirea de cornpusi hidro xi liei slut reunite toate RubsLantele 01"ganice care contin in molecula lor una sau rnai multe grupari hidroxil (-011). 52. intr-o catena cu trei sau mai D_eoarec~ gdfupar.2. (glicol) I OH \ OR (glicerina] I 1. Clasmcare .1. Toluenul este clorurat Io torhimir-. 3. obtinlndu-se 1111 prorlus «lururn .2. (B 1_ Se ('ere': a) fornmlele b) cantitatea c).7% cIor '(procent de rnasa).2.3. alcool benzillc .a grupm'ea funcFonala.2 kg SllbstHllt. sau de catena Alcoolii au formula generals: laterala a unai hidru. l IA) 1'1' con!ine Illl randarnent primul alcoolii eu patru ~i einci atomi de ca.1% carbon :. _. termen al seriei alcoolilor. A. precedat de ..i restirl hidrogen.l se obtine prin (:(OI'III'.Hnlitatea c) cnntitaten de diclorbenzen de benzen n'el:es<ln\ ohtinutii.) . $tiind cu 96% din clor se transforrna in monoclorbenzen. 26.urat.ura cuvlntul alcool 4. COMPUSI HIDROXILICI .a jJr'oilus secunda!'? 6. carea unei eantitiiti d8200 kg CCI4. In alcooli gruparea -'-OH poate Ii Iegata de 0 catena sat.? Ce (:antitate de acid rlorhidriu rezlllUi. 75 ~. c. r.' - _ alcooli aromatici C6H5-CHz-OH . -. multi atorm e car on. Tetraelurura de carbon (CCl. . iHI' rr-st ul III lIido['IJPII~.. de partea saturat. [)<]("'i s-u Iuerat ell lin raudament de 86.Ie.2.U'ea H substilJl~<I A. CH3-CH2-CH2-~H2 OH t-butanol CH3-CHz-~H-CH3 OH 2-butanol B obtinut din A. .are face parte b on sa t ura t purtator al gruparu functlOnale m: car . Un a rnesl.bea hldro~tl~l_ Pdoi~et~it~CUgPe~erindastfel izomeri de pozitie.ec format din monocIormetan 9i dicIormetan contine 74. b) (. Dupa starea de hibridizars a atomului de carbon care puart.. Nomenclatura. peulru Ia hri. adauglnd ~-----> CH3-CHz-SHz CH3-CH2_:_}fg'[ CIt. CH3~OH CH3-CHz-OH alcool metilic alcool etiIic .e re zul lri : mai veche denumeste ic.. Definitie.-OH CH3-CHz-CH2-OH metanal C.3 propantriol Alcoolii pot fi clasificat...'1% clor. 5. Numele a~cooli1~rse formea~a sufixul alIa denumirea hidrocarhurii eu acelasi numar de carbon. eantitatea de stl'lIct. in stare de hibridizare Sp3. ALC()()U 3. are modolul spatjal ~.~-_ - .ollsilmal. sil se calculeze : a) cantitatea de rnonocloi-henzen 5 % din aces t produs . Model ul sprnla! _H] Ieculei de alcool metilic. Sa se sta hileasca compozitia procentuala de masa . eiP metri cuhi de mo tan s-uu I'. 74 _. a) dup a natura radicalului h~d:oc. :32. aratat in 7. I'.' _ alcooli ~atura~i CH3-CHz-CH2-OH alcool n -propilio alcaoli nesaturati CHz=CH-CHz-OH alcool alilie (R-Or~lj.i dupa trei criterii: atomul de nala hidro xil (-0 H) este legata la un atom de carbon saturat. POZl.44.\I'ea rnetanului. . .i.(I kg dill' . .

de carbon saturat care' poarta.Il e tan al £0.2-pr~panor 76 Aceste reactii decurg ca aditri ale hidrogenului la dubla legiHura car bart oxigen.2.4. alcooli sccundari. +~:C~H-OH:f-NaX +Na.g"-.I +HOU--. u h-ool R R/""CH-OH .2-etantliol c) dupa natura onal a in: atomului .de o~t:inere a alcoolilor. din aldehide se obtin alcooli pnmarl. .l. 3.' . scr.ata de prezenta hazelor: Instalatie pentru Iabricarea butanolului deIa Combinatul Chimic Craiova. ce torui R 1\. ". . .un dar CH2=CH-:-CHa +HOSOsH _ . . _ /CH-OH OSOaH sulf'af 2-prollanol izopropil acid de ---CHa-CH-CHa . . gpuparea Iuncti- ~ alcooli primari R-CHz-OH alcooli secundari CH3-CH2-CHz-OH R/CH-Oll alcooli tert. . .2.3.'+H2S04 I .il i« in: alcooli monohidroxilici alcooli di(poli)-hidl'oxilici I OH (glit:ol) I '.+HOS03H---CH3-CHz +HOH---CH3-CHz +H2S0~ . ' R-C-OH R" . se forrneaz a in prrma etapa sulf'at. OH . cei superiori solizi.0 . . propena .ai eteriei dau.'.I I OSOsH OH 'sulfu t acid de eLileLano[ CH3-C""H +H. R-X CIJ"l-(~1 J. deoarece radicalul acid.---------- b) dupii numarul - gruparilor funot.. Alcoolii inferiori stnt lichizi.generala . Ni Cl-Is-CHz-OH ~a[Jol etena . clormetnn .ional« CH3-CH2-OH CH2-CH2 OH alcool cl.iari H". ltletode de preparare a) Hidroliza derioaiilor ha/(igena{i este Iavoriz. . Au densitates mai mica decit a apei dar suporioara hidrocarburilor corsspunz a- 77 . Adiria apei la alche~~e este 0 reacti« care decurge in prezen~a de acid sulfurio .C=O +H-H ~ R/ . iar din cetone se ob~in alcooli secunclari: carbonilici h) . .. _. Proprietati fizice.i acizi de alchil care prin hidroliz a dau ~cooli: .. in eonditii catalitice (Ni sau Pt) sau eu sist. (I-J3 CH3 -. H/ alcool CH /C-CH3 3 I OH 'lel'!bulilic 3. aloool n-propilic CH3-CH-CI--I3 alcool iZOPI'Opi Iic (2-pmpa noll OH I C II.'.eme reducatoare (sodiu ~i alcool). -HOR CH3-CH-CH3 . CH2 R-C (~ u ldehida () +H-I-I '\i --c> H-CH2-:--0H alcocl pi-imnr =CH. caracteristica compusilor carbonilici.·.. Toti·onio~ogii sup~riori·. ~e~oda .oH HOH • Serieti aditia apei la l·butena c) Hidrogenarea compusilar ~i 2·buteua ~i trage]] eoncluztile! CH . -a-0I1_l-NaCl I mctauot este . '.a~U\.prih aditia apei. (-OS03H) seaditioneaza la atornul de carbon eel mai sarac in hidrogcn (regula lui Markovnikov}: .

.. -. R -.. R R I 2-propanol propena _ daca HZS04 este in cantitate lar... O-]L .. raaot ia ell metalele alcaline hind folosita ca sistern reducator. . evitindu-se oriee atingere en mina san contaotul en apa l] Se arunca sodiul In. Alcoxizii sint compusi puternic ionizati. ca solventr.lo Rgentu1 folosit: oxidare hlinda in functie H-C"? de natura o AOTIVITAT1<~ EXPERliUEN1'ALA aldehidii R-CH2-OH ---+ "-1-1 Rellctia etanolului ell sodiu metallc Inlc-o eprubeta pl'evuwtil Cll un dop prin care trece un tub de sHc:la efilat (ascutit] se introduc 2 ml de alcool etilic. :.i degajare de hidrogen.it ionul hidroxil pe care il poate deplasa din apa refacind alcoolul initial CH3-CHzO-Na+ + HOH -+CH3-CHz-OH R-COOH+R'-OH CBs-COOH acid acetic +CZH5-OH etanol ~. Au puncte de fierbere ~i de topire anorrnal do ridicate eomparativ alte fune[iuni organice: Compusul: cu b) Eliminarea apei din alcooli are lac in doua moduri. . conditiile Ia oald.- CH3-CH2-O: .... Cnmportarea chimica a alcoolilor este determinata de prezsnta gruparii function ale hidroxil. i·. etuxid de sodiu . alcool primal' CH3-CH2-CH2-OH propanol ----~-oxidare energica KMnO~+H2S04 propanal #0 H-C"" "'-OH acid o CIJ~-CH"-cf "OB acid propionic 78 79 .ro moleculele de alcool ~i moleoulele de apa 'sxplica dizolvarea alcoolilor inJeriori in apa.:?~~~:. eiiminarea apei se face interrnolecu- .. radical organic): a) Metalele olcaline reactioneazti cu alcoolii (asernanator eu apa) [ormttul alcosi z: sau alcnola!i (hidroxizi alcaiini in care hidrogenul este Inlocuit eu un '" R -..- R-OH CHa-OH metanol + HOSOaH -- + 1120 alcoxid CH3-CH2-OH etanol + Na .. aleool 9i se astupa eprubeta . care poate fi aprins Ja capatul tubului efilat. care se stcrge eu 0 hirtie de filtru uscata.. alcoolii elimina apa intramolecular. dupe. a carei reactivitate este mai 'mare la termenii inferiori ai seriai. volatile.ie I Sodiul se minuieste cu mare precautie. 0-11. (Alenf. en forrnarea etilatului de sodiu r... Iorrnlnd agregate de diferite marrrm: R I _ CH3-CH=CHz-f- HzC) . rezultind eteri: R mica. -CH3-COOC2H5 acetal de e til + H2·0 alcoolului ~l + Na+OH- d) Oxidarea a Zcoo l'Z Lor decurge diferit.ante lichide.l toare. ell ajutorul unei pensete se sea ate din borcanul cu petrol o hucata mica de sodiu.... Formarea lcgaturilor de hidrogen int. O-II.. au proprietatea de a dizolva multe substante ~i sint utilizat.~ etanol - -- R-O-R+ dietil eter H20 H20 CzHs-OH+HO-C2H5 C2H5:-9-C2H5+ Eterii slnt suhst..I-I . 3. -... are lac reactia alcoolului en sodiu.+:~+O-H . solubilitatea scazlnd cu rnarirea radicalului hidrocarbonat ~i crescind cu inrnultirea numarului de grupari hidroxil.0. _ rtA CHa-OH de Iierbere : DC: 65 lucru: _ in prezent a H2S04 alchene: formind Punctul R-CII-CH3 OH CH3~CH-CH3 OH H-CH=CI-!2+HzO Acest fapt se explica prin existents legaturilor de hidrogen intre moleeulele ~e alcoot care se asociaza ca ~i in cazul apei. rezult a ca alooolii au caracter slab acid. ionul aleoxil fiind 0 baza mai tare dec.5.. c) Beactia de esterificare este reactia alooolilor eu acizii: R-OSOaH CH3-OS03lf sulf'a t ar:id R-OH+Na ~ R-?: •• Na + _ eu acizn minerali Iormeaza ester! anorganici : + 1/2H2 . O-J-L . cu miro~uri ~aracterist:ic~..2. Proprietat! chimice. Na+ 1/2H2 + + HOSOaH __ +H 0 2 de met il _ cu aC1Z11 carboxillci alcoolii dau esteri organici : Deoarece meta1ul Inlocuieste hidrogenul grup arii funotionale.

R-COOH R'COOH. . cu rmros de grasnne IlIIC. punet de fierber'e 65°C. formtnd pI'in ardere produsi nepoluanti. hauturi alcoohce natura e 't yti maImer ti a.: adipa apsi 1a etena (vezi 2 .imice In ind ustrie. iar In cil. u miros placut.i mai rn ari . s I' n t determinate .mult amidon: (0 po" lizaharida) se face dupa 0 tl'ansformare prealabila a acest. In a~estec .:l ~. CH2~OH 1. Fer'fllentar'ea cet'ealeIor sau a.. Ii are se sxtrage g icerma.incolor.ilie Se roJose~te ca solvent pentru -grasimi. doi aciz i ell nurnar rnai rnic de al. de esten icare e c. . . usor solubil in. a unor mase plastice etc. mco I 01'. 350"C. Avtnd puLere calorieii ridicata (eea _7000'keaj/kg).-' CH3-OH 3.i.. Iacuri.250 atrn . 2. Se prepar'aindustrial din gazul de sintez a ]a<300-400°C si 250 atmosfere in prezonta unui catalizator de oxid de zinc ~i de crnrn : ZnO. U u" ".l1titat. _ formula: CH-OH I CH2-0~ 1-} I Se obtine si prin distilaraa uscata a Iemnului. .Prin dsshidratare In preztmta ay.280. f losit I . arice roportie.2 CH-~ CH:1 :I C12 -Hel I II CH \ I 2 +NaOII HOH ~NaCr CH I II CI2 CLI-Cl LI Cr 2.orni de carbon C2H5-COOH CHaCOOH acid propionic acid acetic + CH2~OH 1 2 Etandiolul ' (gUcolal) are formula: CH20 I . Se 'obtine industrial prm hidro iza gr aSIl. CH9~OII CH CI-I2 CHz-CI I ~ CI-f. na din gazele d e oracar '>' se L.erului. care - agentilor oxidant. arde usor cu flacara albiistruie fiind folosit_ drept combustibil. IVIarl canlaeu.x . Pentru organismul uman este toxic: eonsumat in eantitati mici provoaca.at~rIe hf~~~~i:a: cu apa formaaz a glicolul : oxideaza etena Ia oxid de etena. C H3-CHz-O II.mOaI'tea (doza letala Oj15 g/kg COI'p). turata (acrolaina). .. CJn c .. materie . .loza. rima lwopena din gazele e .hid anticonge an .) conf'nrrr. _. . cu apa este OOSI ca IC . Glicolul este si materie prIma m d oareee nu ingheaya Ia temp. gJicerinci .1 (0 zalH(l'khl) c. 26).. '1 a nm . . cu rniros caractetistic... de prezenta celor t trei ' . '. . Hl~06-'2Crh +2CzH5-OH etanol apa si alcool. a X-a 61 • .i . tara ~ la C.. . in conditi i ener- CH -ClI 2- - 2 +11202----1 -A 2WC CHz-CH2~ ".. . hi ale g'hcermel . care contin. Se amesteyea ell ~r~~nfolose~fe in industria msdicamenP t pentru gras1ml. . Rcuat. . de alcool etilic se utlhzeaza . sim 1 t -ansformari: care trece prin urmatoare eI . Pl'opantrwlul 7") {glicerina are irmatoarea 1 . co + dl\ . Jlltrocelu.( a i CH2-OH CH-OH CH2-OH CH~ -n-12~ 11. 'If1. cu gust arziitor. /CH-OH C2H5 3-pentanol . ·t. S8 obtine industrial fie pri.. -2.. Este un 1i~hid volatil. ven. I telar in parf'umerie.. a et.Glicolul este un lichid :riscos.OT~1 r + le Br azi si Pitest.cartofilor. . sau de Iabricatie. " . ca. care se separa prin distilar« IractioJ!at:~. e. . .. aC~lunea mai multi acizi. eu Alcoolul etilic este un Iiehid lT~color.milor-: rczulta acizi graei ~i asa-nu.dulce USOr solubil in ap a. 'J.oxidare blinda R/ CH-OH---+ alcoo] secundaI' R" CsHs"-. i:dustria unor fire ~i fibre sintetrce (torornul). CroO.[ I I raf'in at.011 ' alcnol ali lic .". f' Proprietatile c mllce.p. / HOH CH -GH • Scriep_ produ~jj 3 de oxidarc mal ai etanoluIui ~I izopropanolului! oxid de etena 6 I OH 2 I !'l etandiol on Metanolul sau alcoolul metilic. Este un bun solunct de Ii'erbere 7~oC .uls t pen't·ru' radiatoarele autornobilslor.e pe deplin muJtumitoare.oracare. Glicsrina este un Iichid siropos. este cunoscut ~i preparat dill eele mal vechi tirnptn-i.r~care 0-' r' \tatie. .. ReprezentantI importauti. Ia fabr'lcarea for'lllaldehiclei. a esterilor '..2. d 1--dr t de 0 xidaro. cu gust dulceag.OH diclnrhldrlna . . . In eazul suourilor dulei din fmete sau a melasei (de~eu de Ia fabricarea zaharului) feI'mentatiu are Ioo direct sub aetiunea micr'oorganismelor din drojdia de bere (Saccharomyces . . 2Hz _ .. t petroch. Etanolul san alcoolul r.::. l oxidat'e energici:i -------+ Alcoolii tertiari: 0 II slnt rezistenti R ~)Cgice dau Ill. fiind rna. este prirnul termon al seriei.Ida f~ie'suh uric se obtine 0 aldehicHi neaa. orbirea (ataca nervul optic). Hezlllt<'i_ un aleool de 96% CU110scut sub nUIneJe de spirt alb sau spirt I ~H I I CHO acroleinri (aldcluda acrilicii) 80 G- Cllimiu cl. d mitele ape ghc~l'1e:.iei: - g-illl:oz. ." ieftin <:fRcit benzina ~i usnr de o~tinut. grupe hidrox~I: da re~c111 de ~s 11. Alcoolul met. f ·b . _. glieolu-I se fabriea fo~osind ca n. a unor coloranti.tilic. teza a glicerinei Iolossste ell.r 1 I +2NaOH _ 2NaCli ]-[01-] CH-OH CH2-OH ' CIIz-Cl clorura de aJil CH 2. cu g. " ' 0 metoda petrochirniea de ' . cnntino 12-:l8% alcool etilie. vopsele. I' . Ia a . Incercarils facute ~i in tara noastr a au dat l"ezultat.6_) fie prin fel'menta~ia alcoolica a zaharidelof'. CH -OH (fig.om biina t e. eel'evisiar.erat~I'1 joase. metanolul a['e toate ~ansele sa devina carb u rantul viitorului apropiat. .uia in glucoz s (l'ealizatil tot Jermentativ cu amilaza)_ Pz'odusul de fermentare este 0 soluti« RfJaasiI cr.j g-<lZ sintezii. .6. a b u t a dieriei .

rezulta trinitratul de glicerina numit impropriu nitroglicerina.ant a din punet de veders industrial este reactia de esterHieare a glicerinei eu acid ul azotic. GeneraIitati.terea glicerinei se fo]oses.8. acid sulfuric 91 hldroxid de so ru 82 33 . " In timp deiarna. 4CaI-l5(ON02h Dupa n umarul ~rup~r~l?r hidroxil d. Instabilitatea trinitr atului de glicerina se explicii prin structure moleculei sale.n.2.pri~ e~re r?zultaocd~aitolul.01-1) este legatii Ia un atom de carbon al unui nueleu benzonic (in stare de hibridizare Sp2). l\letode en .2. Ia lovirs. Pentru recunoas. lainmuierea tesaturilor si pielii. mal stabiIa si mai USaI' de rnanipulat.hinonli] 1 23 -trifenol .iatomi de oxigen.Ia prepararea unor apret. (pirogalol) OH B.te reaotia ei cu 0 solutio bazica de suHat de cupru. exploziv Iolosit in mine si Ia dislocari de roci.. FENOLI 3. oind rezulta glieerat de cupru.se . I Ar_'_OH ! Cel mai simplu fenol este un derivat hidroxilat al benzenului (hidroxihenzen) numi t [enol. tl ~ Scrle. hidroxilici in care gruparea f'unctionala (. cei trei izomeri ai erezolulnl l ' de preparare. 6 Ionol OH OH crezol 00 «-nattol I . reaetii . in urrna caroia se pun in Iibertate mari cantit.OH para-difenol [hidror. Fenolii slat compusi.hidroxizi alt_. exista 8. Cantitati mari de glicerina sint transformate in nitroglicerina. Au formula generala: .a metoda 6* S03No +NoOH 300"C -- ©+N02 fenol sulf'it OH S03 de sodiu ot-! benzensul Ionat de sodiu se aplicaIn special pentru ob~inerea naftolilor.:J absorbante (pamint de infuzorii) se obtine dinamita. interventie exteriQara produce reactia de descompunere. prin explozia unei capse de fulminat de mercur ~i prin autodescompunere.Ienoli monohidro xilici (monofenoli).I I o react.fenoli polihidroxilicitpoliiencli) .7. Ia zdruncinari. eu formula moleculara ~i structurala: © Acsast.ie . intr-o cantitate suficienta pentru ca sa poata oxida atomii de carhon Ia dioxid de carbon si atornii de hidrogen la apii. 3. explodeaza. materii prime naltallna. cosmetica.. glicerina Trinitratul de glicerina este una din substan~ele explosive ceIe mal puternice.ati de gaze. de exemplu: ¢ .import.I.1si denumiti.i~ molecula. in compozitia lui.alini. produs intens colorat in albastru. Modelul spatial al moleculei de tenol. CH2___:OH HON02 CH-OH CH2-OH glicerini1 I I CH2-O-N02 2 + HON0 ~ CH-O-N02 CHz-0-N02 trinitrat de I HON02 I + 3H 0 2 Fig. 27. de exemplu: dsosebesc: --)' 12C02 + lOHzO + 6N + O 2 2 Prin imbiharea nitratului de iglicerina (nitroglicerinei) in diferite subsU. Glicerina se foloseste in farmaCie. afara de atomii de carbon ~i hidrogen. . glicerina se lltilizeaza ca anticongelant 111 apele de racire a radiatoarelor de la automobile. Caa mai midi.uri textile. Inloslnd ca • SCl'ieti succesiunea de. ··l a} Topirea siirurilor ac~zt o~ sulionici ai arenelor I' Raactia decurge la temperatul'l de circa 300°C.

a.. reactii . (.id la fenoH eomparativ eu alcoolii se datore~te infJuentei nucIeului aromatic asupra grupadi functlonale. in urrna unei reaotii de alchilars. S~rieti reactiile care au avut loci r L. 3. . care.U NaQl-l. 1n t·ara noastra uzins de pl'eluerare a cilr'h unilor (uzine cocsoc hi n-. gruparea hidroxi1 eapata propristati aeide.ati rsduoat. de sulfonare.t". . Fenolii Slut substante Bolide.albastra etc.._. eprubeta S8 in truduc ctteva cristale de fenol (Alen{ie! m~miplil:li CIt gri!a fe{W(Ul. de sapun fen'oplaste. hidrochinona u' -0 v' • _) 0 V • ft fenolilor.-butandiol 1.iee Prin acest procedeu se fabrica fenol Ia noi In '~. _ '.« rezultate La cocsificarea ciirbunilor. henzen etc._. c dA fi'l' (!II).0 e8te a OSI 1Il a.t I : .l'l'ecipih. Din benzen ~1 propena (separata din gazele de or-acare}.. a) . Preiuctl'u'f'a in abMwta '0 r ] lul dlntr-o solutio de Ienoxld RtJlwtia Ienululul C.netil. .. .' . caustic (pl'oduce 'e) Sepurar-« din produse. O.. asta.. I>-na It OU I .ruri numite fenoxizi.en!a de oxigen molecular. fenoxizii slnt compw~i ionizati.i-:. tan~nt\is~n:~t!~~cfd~: ~~~f. Reaotiile de su~stitutie . formeaza fenol ~i acstona.' .a nUmal ..I(. Proprieta·ti tlzice. XEIH'ITJl ~I !:'[W 1. '1 Solutia se tulbura _ ..sP. C6H5-OH fenol + NaQH - C6H5 fenoxid - O-Na+ de sodill +H0 2 Pi. usor solubili in Fenolul pur se pl'ezinta sub forma de cristalo incoJare.Ut Ul a t: . Sf) 'f'orrneaza un S t. cumenul trece Intr-un hidl'operoxid. 'at de carbJn. Fenolul este ars uri d Ul'ernase pc piele) .i].4. _ de bromurare ' aditie Hidrogenarea [enolu l UL'1( ecurge. C6H5-OII hun zun J)J'O[Jf nii ell men hidl'oprr'o. .dro x. ' tit .oare. Crezolii dau C:lJorat-ie albastra: ex-naftolul dau coloratii intense Cll C .at~ ~nt.. Fenolii pal'tieipa la doua tipurl dE' react.A ciditatea [enolilor." Intr-o (' eprubsta In caremJse apa) ~' so J' Uti: dr tenux id de sodiu se barbo tcazji dioxicl c" . . .vcrde .2. en elerura loriea . . .dllc '" P1lp}e. sin~etice. cum este aciduL carbonic: . scrieti ~tapele ?i produsii ' .. deoarece sta la baza f'abr icar ii f'ibrelor I s intet. ozarea OXl. Raclicalul Ienil (-C6Hd ~i grupa functionala hid+oxil (-OH) din fenol se influent. 2-hidroxipropa'n eompn~i: 84 85 ..3. Acnvm\'!'I . EXPERIlHEN'J'ALE uiil'hllnj}or prin incfilzirea lot' Ja ternperaturi ridicate acrului.a de tip r~]on (Sav inest. ei dau reae~lI d~ halogsnare. cu timpu].tic(l violet l4i ceilalti Ienuli . Se oxidaaza f. fV • d esara producerea lor In marl can 1 au. zenul)." E CaHs-O-Na++H20+'C02 _. SGl'ieti fo~muleJe - I'.cide. in prer.arHl acin fnlec·t. s-au dez voltat in cele trei mari centre sjdel'ul'gjee: Hesit. Fenolii au carao tel' slab acid.'ochimic de ..:~:~nti 3211 . Intensificarea caracterllilli ac.b) Oxidarea i"op~opilbcn!e7~ulu~ este un procecleu pevt. Hunsdoar c. este 0 substanta toxiciL ell miros piitrunalcool. COllcentl'a~!(:. de h. ~)/ S b 7 aparrtia unei C1. atornii de hidrogen din nueleul aromatic devin mai mobili ~imai apti pent-u reaot. • Stilnd ea gruparea hidroxil (-. OR) es t e~n ar fenolullll! substituent de onlinul I. eu ben- IIi solutii ~poasepropnetatie.~ cW:" " '1. hui ~.ii : alcoolii) . izopropilbenzenul (cumnnul): la :120°C.1 or . fibre . apoasa c~lo:an5ti. erbi.. ei pot fi <lescompu~i ciliaI' de acizii'sla?i. rezult a. M"ulti eompUi'jl dim ac B.au lac m~~ USaI' la Ienoli decit la hidrocarburile arornatice corespunzatoare .ii de substitutis.ara Ia Combinatul chimic Borzesti ~i la Combinatul Petrochimic Brazi. .rClL cu C 2 It I en o lld !. .2. Sint putin soluhili in apa. la aer.. in solutie avind proentuate ct:e~~i e.r. 20Q9C In aceste catalitio (nichel fin' diyiza~) la ~r'eslu~e ~I temperatura e CCa " conditii din fenol se obtine ciclnhexanol..ste f~lOSlt~ca ~l sint r dilu. afl'i_ circa 1 g de Ienn se a auga .10.ob~inel'f~ Ienolului pe scar a mdustl'lala. (900-1000QC). S' ad.. de nitrare.id ' .. v. • Rellctill fenolilor 11 r care este dizolva. tc~a-ra('t(. r. solubili in apa. ..:L ca~sltca. de sodiu gja In v ". spre deosebirs insa de alcooli care reactioneaza numai eu metalele alealine. _ .oarte u~or C ~~f:cular din aer.ca 0 r~ac tie de . nurnita creolina. ziHor ~i nepJaeut.cI'}o· e 0 ~ler~'l. . clasa si-auati gasH . v I:l h) Proprieuui determinate de nucleu.-: Galati. fenolii l'eactioneaza' 9i cu hidroxizii alcalini: N aftolii slnt Iolositi in industria colora~tIlorh" fotografica Hidroch'inona este Iolosita ca revelator 111 te mea priet. se nume~te distiLare uscaiii (vazi 2. fapt care il face util in analIza gazelor pentru genului. 7 0 soluti. l.i chimice.violet intensa . sub ac~iunea 'H2S04 diluat. tici t came~~e. Ca ~i alcoxizii. f bricaraa diferitelor prod use : mediF olul C H . multiple intra uIni.ls~~~l~sft:l~~ Crezolii au antisop lee .'ogalolul Aceasta reactie dovede~te ea fenolii au un earacter acid mai pronuntat decit alcoolii. 3. la.2 ir:aturi de solutie FeCI de 3 tn solutia obtinuta se lrltro.4). uleios" en mirosul specific al Ieno lului . . cu b).. Proprietiil.5-tril1idroxibenzen meta-nitroIenol 2-metil.\'jd de oumen + 3Hz - CUHllOH ciclohexauol fenuJ Reactia este irnpor-tant. ..lul d g. fenolii dau sa. .6 H5-0H+NaHC03 l1l'matol'ilor 2-. Utilizarfte a) react ii determinate detel'minate de prezenta de nucleul grupsi ·hidroxil henzenic (reactii (reactii asemanatoare comune .rui. caputa 0 co!ol'atie I'o~ie din cauza oxidarii. O'a '1-2 ml de alcoolvln care teno 1I S8 0 substa~!a tOl:lca .eazi'( reciproe : -_ sub influenta radiculului.. v' are de ~sem~nea pro_priet~ti reducatoare'ht:ral hi decit ale hidrochinonsi. N OH' In .: ~ d'si se realizeaz.9. Ca $'1 alcoolii.t·. Petro-.sub inf'luerita gmpal'ii hidrnxi).

Prin bromurarea tnainta ta a Iennlului se obtins tribromfenol . volurnele de CO si Hz necesare obtiner ii CHaO H din amestec. . Definitie. secun are . a) b) c) Se da un amesteo echimolecular de alcool metllic si elil ic cu masa compozitia procentuala a amestecului de alcooli. Stltnd ca se fabrica prin acest procedeu 4. poliamine : grupa- HI.tia['a dimet. doi . CI' ifileaat e si dupa nurnarul aSI . din benzen eel trei Izomeri 0'. H3C CH3 Observatie. S8 cere: ca se absorb numai 2 moll de hidrogen NHz I NHz I O/NH2 ""-NHz (ortolenilen (et. Aminele sirrt compusi .II':'l feni!amini'i. . m-. p6 CH3-CH2 NHz monoarnina (clilaminal CH2-CH2 I 14. AMINE 3.c~vll1tul arniria I}i event ua l de pr'efixe.alifatice sau arornatice (cele primaro) .alifatice aromatics sau mixte (cele seeunclare sau tertiare) . /H .il-Ienil- Q) /~ I pentru a se obtine 2 kmoli de «-nartol. amina ~N-H R/ secundaru amina R R I R/ ~N-R aznina prirnara ter\. vul. volurnul de aer (cu 20% O. . conditii normale) de dioxid de ear bon rezulta ? S.' Olasificare. i":l IlI'illl. I-pentanol.2. b) 'cantitatea de fenol (In kilograms) si hidrogen [in mS) pentr-u obtinorea a 9.e de hidroperoxid de cumen (Ie conoentratio 90% a intraf in reactie ? b) ce vnlum de aer (l:olidi\:ii norrnale) s-a f'olosit in Iaza de o xidare a eumen ul ui? 12.1. uzua Itt' curen e 0I0 sit.tll de 80%. t.3. asupra 6. 2-. urmatorilor 3. obtino prin fermentatie 10 Inn 01 de alcool etilie? Co vol um (tn. Natura 10.3 g de sodiu metalic::a) b) asupra a lcool ulul metilic. 9.2 kg' glieerina si ce 'cantitate de! acid azoth: S8 1I til izeaza In reactia de n itrare ? Ce velum de gaze se degaja la explozia unui kilogram de exploziv. 3.ilendiamina] d iarninii diamina diamina) 86 87 . ele axsmplu se numeste anilina. avea alchenele cure se fOl'meaza prin deshidratal'ea 2·butanol.3. SCl'ieti ecuatiile chimico respective 9i denumiti alcoolii care l'ezulti1. eli. t P~) f'I.3-diiodblltan.i 1r totala a hidrogsnului din amornac cu radioali hid rocar hotune par ia a sau 'd s' t tiare nati atu~ci ele pot fi eJasificate in amine primare. III rilor Iunot. Denumirea aminel~r se face cu numele radicalilor hidrocarbonati Iegati Ia aZ. lor una sau mai multe grupari Iuuctionale amino. . Se supun hidrol izei urmatorii compusi halogenati: clorura de benzil . 3. SIH'('lal cele prIm~re.I er. hromur-a de tertbutil !iii 2. a rornatica rt rJI'I' rna I'" dietilamina alifatidl se'CIL n da ra ' amina rnixta lei. ' '. Ce concluz ie se trage ? 0 '(. .. dupa reactia : prill.i?i precizati natura grupi1rile hidroxil.pentru secundare 91 trel .. Ce cantitate de trinitrat de'glicel'ini'i. dimetil-benzilamina Ce cantitate de glicol se obtine din 4 lone de oxid de elena de puritate damen t -de Iabrlcatie de 82%? 8. (eventual ~i starea de hibridizare] a atomilor de carbon care poarta 2. se obtin Sa se ca lcu leze : :3 800 m3 gaz de sinteza.H'll1~t de . prod us Im. dacii ran damentul de hidrogenaro OS. indicind numarul radicalilor idsntici. produs ell largi u U]izari practice. 2. Glicolul. Ce structura alcooll . . .2-dimetil-3-hexanol. AdmiFnd mol de fenol.8 tone de produs hidrogenat. Sa <.3. Prin clorurarea fenolului se prepara 16.. .pentru ~ertlare).p~rtant pentru Iabricarea unor erhicide.N H2. Ia un ranIn cure cu vapori de apa.3 tone 2. . Sf! obtine din 9.7 tone de Ienol cu 11n randament de 85 %. fenilamina Unele amine au ~i denumiri. hidrocarbonati pot fi : . e. c) volumul de hidrogen ramas nelrH. R-N~H de sintez1'l. CH3-CHz-C H2 1 NH 2 n.ot ~.' 15. hidroiiza. Aminel«. se fabl'icrl industrial la 200 C :.ionnl« in mono-.pro pi lamina 5. a) sor ierea si explicarea reactillor care au lac. unei amine este u~or de seeizat dupa n~marul. La Combinatul Petrochimtc Borzesfi se fabric~ fenolprln procedeul oxtdarli curnenului. Ce cantitale de glur:oza este necesara pentru a. rad icalilor care' apar in denuJ'!lire~ ei (un singur ~adieal pentru armne prrrnare .metil-2-hexanol. Ce cantitate de naf'ta l in<1 este necssara Ia un randarnen t de 80%? ill i rnl .ial'fl a ] volurnul de metan (conditli norrna le] necesar obtinerii gazului b) cantitatca de aloonl metilic obtirillta din gazul de sinteza .nsformat.) necesar arderii amestecului de 39 kg. Ce reactii I' I chimice se YOI' etectua ~i in ce succesiune ? S~:ricti ecuatiile YOI' chimice ale reacpHor rolosite. la temperatura de 3000 C? 0 "-/ N se cere: 11.il presiunea de 22 atm. a oxidului de etena.H z C/ 5 u.l. metilarnina a) ce cantitat. Care din acestia Sor ieti ecuatiile apei. Prin traiarea raportul volumetric metanului V co 99%. trr-. Daca amine Ie S]~t ?onsidel>~te ca ~r~~u~l ~e s~~stJ. Nomenclatura. Sa se obtinll.i denumiti alchenele rezultate.3. Se hid['ogeneaza catal itic fenol.3 . Ce velum de hidrogen se degaja prin actiunea a 2. PO. ai nitrofenolului. CSH5-NH-C6H5 diferu'I amina 'L H3C "'N-CH -Cr.-dlClul'-fenol. sa S8 serie reactia care are loe si sa se af le oe cantitate de tribromfenol S8 obtine din 800 g de brom. Ce cantitate de fono! ~i ce velum de clor (conditii nor male) se folosescln fabricatie? 4. dau prin deshidratare alchene? chirnice respective . Vl-fz = ~. orgamcr care c ontin 111 moleeula . Dupa natura radicalilor.ere: dat.

~ ioriizat. 88 B9 .in sistem et'irngen.3. Heactia nu se oprssts aiei.I arn es e forosr secundare sau tertIaI'e rruxte : C CH3l + NHa -4 CH3 NH3]+ 1arnoniu iodur t de metil C£Hs-NI-I2 anil ina CH.' Fe2+ + 2e- icdura de dimetilamoniu Aeeasta en exc:esul de amoniae fOI'meaza arnina - libera: CI-Ta-NH2]+I-+ I CR . formind 0 halogenura de dialchi!amoniu.NH3]+:X:sare 0 de H-a-moniu . poate reactions cu 0 noua molecula de derivat halogenat.' ca.. pr-in react.. luat in e xces : b) Reducerea primare : ". Cele doua dintre un metals i acid mlIler~]. conduce Ia un amestee de amine aIifatice. ?e exernp . nitroc er1\ a.i1nitil.a cu cea lnt. - se obtins iodura de } 1 g rul es te p utel'Ui. ' .". + - + CHal --+ CH3 - NH2]+ICH3 id I " olutie apoas a cedeaza protem.poa t e forma sare cuaternara de amonru 0 sare de R .ilara~ .ynaftllarnina Intreprinderea Colorom'-Codlea. CHs-NH2 . a aminelor me ti lam j n iYl 2 _I["" 3H ~ --> + 2H 0 . . Metoda ale . + CI{J ~ CH3~NH-CH3]+Iiodura de trimetil amuniu I 0).l\ at decu glB ivatii arnmatici dsoarece aminele oh.l . ell sernnif'iclnd aici gradul de substit.--~'_CBH5-NH2 ~6 rt . CH 3 .btine un amestee de. d Imctilamina C' 1.ia Hidrogenul ne?es~r ac:stel reducerl es 1~ fie: sl ~cid clorhidric.uirs a azotuluisi nu natura atornului de carbon care poart.llltrode!. a) Alchilarea amoniacului. a a" imare secundare si terti are alaIogenati ~e o. pe care amoniacul da eu acizi halogenati. ta~ industrial in speCIal la.ina CBs ---->- CHa-CI -HCl Co 1-15dimetila nilint' N/ CH3 "CH3 -.pl'oc:~se tetraa1chil-amoniu numit. "t obtinnt de ob ice i. trecind in ionn sal...' components au rolur i denseb ite m a~est pro~es. .3~R .. . CHa-N-CH3 CH3 I . . deri t' 1 in care ia 0 er t 1 lchilarea amoniacului cu erivau 18Ca urm are a aeestor 1'eaC.a la cea terliara. Aminels se obtin pe rnai multe cai ~i anums : . am~rne e~~e une~ri compusii 'se sei)Rr~ dsstun de sarun euaternareh~lev ~~ontu. identice. j'efacindu-~i dubletuI de electroni nepar-ticipantr..seeundara. in aeest caz. genera a R-NHz 2 de obtinere .Calitatoa de "primarli". . CH3-hH-CH3]+IParticiplnd la .a gruparea Iunctionala. HCI:+. "tel'~iara" atr'ibuiU:( diferitelor amine nu trebuie confundat.. Tratind amoniaeul eu dorivati halogenati alifatici are Joe _ 0' reactio Ja care azotul partioipa en ':lleetl'Onii Sal neparticipanti care eool'dineaza. . metil~amoniu.J r ._ _ metalul cedeaz.a electroni. 3.NH3-4NH4J+CIclnrurri do amoniu Pentru un eaz concret. Produsul rezultat este in acelasi timp sarea nnei amine care in msdiu bazic formeaZ4 amina Iibera . H" ~' RCI u' in s . +2HzO Procesul se repet. atomul de azot din amin a prirnara formata (metilamina).NO2 -.. nuroderwatilor R-NO • este 0 "Iii meto d'-. + 6 e: anilma +6 H+ . f l~sitiiin special Ia dbtinerea ammelor tul de greu.:'::00 Asemenea process sint praeticate la I I z + 2H 0 2 C/. I Fe _ ' '" ' T . drept hazji. Ioloseste chiar amoniacul. NIetode de preparare.t.~c: ~HCl C H5-N / 6 "H metila nil. a NHa -4 CH3 NH-CHa + Nfl. asemanator cu reactia X: + NH.a eRa I +NH3~CH3-N -CHs trimetllarnina +NH 1 4 .. la alcooli. trectndu-ss de la amina secundara (dimetilamina) N02 NH CHs CHa-NH-CH.. amm~ tel'..{ .11. fIt ' tinute sint ~i cele mal 0 OSI e: . radicalul alchil ~i se formeazu sarea (halogenura) respective de archil amoruu. Reae~ia ~ste apliHerincerea unui . de exemplu ind ura de mntil. .4.

c) Reducerea nitrililor Prim are:

este

0

metoda

gonerall1
. .
2

de obt1'np.re a ' ~ amlIlelor
r

R-C=:N

ro~e?,ul necesa: este obtinut din reacti .' .' ,.. , . . u. eillIe). Aceasta met'(rd.a~ . t l' ~,a dintrs SOdlUR.l alcooll (met' )'11' Ob~lUe d' " es e ap lcata In t " .v, ' . c t iI' .~ea la,m.!nelor, deoarece derivatii dih I Sill eZ!l ?rgamca· In special ]a r 11 respectIvI stnt usor de obti~ut. . a ogenati din cars se pl'epgra niACTIVITA'fE Slnteza EXPEIUIlIEN1'ALA

Ral

H'd

n itri]

~

','

R-CH2-NH
amma prlmaril.

S-a constatat eil. aminele alifatice slnt baze mai tari decit amoniacul iar cele aromatics mai slabe; in cadrul celor dou& grupe de amine alifatice eele secundare sint intotdeauna mai bazice decit cele prirnare. In prezent.a acizilor , aminele fixeaza protonul Ia azntul aminic Iormlnd ca §i amoniacul, sarurile respective.

R-NH2

+ H-Cl

~ R-NI-Ia]+Clclorhidratul aminei

d1n" ~n't b' . 1 • I ,TO enzen ' ntl'-un balon (de 100 ml] C f d trece un tl;':: die]' d . ~ u_n rotund, previlzut cu un dop de c ,.' . , " . -. ~~- .,c e CIrca 30 em lungi' auCluc prm care apa ~a ~ ml acid clorhictric concentrat Se" m~lse Intl'octuc 10 g pilitura de fier 4 ml 1-2 ~lnute. Se observa degajarea hid;' . me . zeste, la fIacaraunui bee, 1a fierbel'e 1 m.lllltrobenze.n, se astupa bal'onuI eu dO;~~nu::l." Pest,e amesteeul in fier~ere se jntrodu~: se Iierhe pe- bale de apa ~O-15 minute vj!zut e~ tub de evacuare, se agita si apoi Se va obsel'va ('a d ~,' , con mufnd agltarea, ' d hld . up", mtrodncerea nitroba 1. : 1, ['ogen ,lnceteaza apl'oape cornplet. S ' "llZenu 1I1 fo~marea ~i degajarea hulelor lJ]zea~![ c?ntlllutul prin adi1ugarea a 2 ml S8 lsc~ate ~alonlli. dill baia de apa~i se alcal iCOn~l!lll tul b9.lonului este . . 0 1l,~le10 Yo de hldroxid de sodiu . V[lP .. , snpul3 dlSblarll prin t ~I" ' , ~I'll prmtl'-un tub de aductillne tntr.o e . ne, lire dlrectil. pe sitf.i., colecUnd Se colecteazil. 3-4c ml de arnestec a ,~, . :p~ubetil. cufundaUi.lntr_lln pahar cu apa rece tulbure (emulsie) se l3eparll prin adal~~~:(:~llfl:, ~\lpa care se opro.'?te dlstilaren. Ameste;lli se separa un strat uleios D'f.i.) de' bui '1": - g carbonat de sodiu; dupa 1-2 minu te Preze t ' b ani 1Il" . . n a acesteta se poate pune In eViden'tf.i. . " l'lnd se formeaza 0 coloratie ro~ie j'ntensa, prin adaugarea a 1-:2 piciHuri de furfurol,
..)n

allllinei

astfel de reactie po ate avea loc in solutio sau in mediu anhidru, rezultate, avtnd caracter ionic, sint solubile in apa cu ionizare.

o

iar saruri1e

Pe aceasta

cale sint solubilizate

amineIe

insolubiIe

in apa,

f.

b) Alchilarea aminelor este tot 0 consecintii a prezentei dubletului neparticipant 1a atomul de azot, Prin tratare eu derivati halogenati alifatici dubletul neparticipant ooordineaza radicalul alifatic conducind la siiruri ionizate care prin incalzire elimina hidracid §i forrneaza 0 amina alchilatii. Pe aceast.a cale aminele i~i maresc gradul desubatituire, cere primare davin secund are, acestea devin terti are in final Iorrnlndu-se saruri cuaternare de amoniu ionizate,

R-NH2 + R' - X
arnina prirnuru

-+

R-NH2-R'J+X-

~

R-NH-R'+HX
amina secundnra

Y'

gare,

3,.3.5. Proprietitti
g~zoase,

fizice. Aminele a ',. liehide .sau solide in f ~a_r

:j~~S~0~]u~1~1\~ d~: liehide slnt ,t~t:~~~:ud~~~~:f sl~luhll~I~~u~ar~: Cele gade amoniac 1] J hi atea sol.ventIlor orgamcL Ami 1 inf ' pa, celeJ~1te li d .. " ce e .ic lIde au mlros sp ,'f" (I ne e In erIoare au mII'OS , so 1 e fund In multe cazuri inodore, eCI io In unele cazuri respingi'itor) eele nu t" d· ' mree, omportarea hi . ~ . na a e prezenta Ia atnmn] de azot a unuicd~~lca a amin,eIor este deteI'. H' let eleetromc neparticipant. R:~: Ca urmare protoni. ,,
~J

?;;h

In

toate

, cele trei

stari

de

agre-

c) Acilarea aminelor este ·reactia de lnlocuire a hidrogenului din gruparea Iunctionala (Ia aminele primare ~i secundare) cu radicali acil, R-CO!i acestia pot proveni dn acizi carboxilioi sau din unii derivati Iunctionali ai acestora, ea anhidride snu 'cIoruri acide.

, 3 ..3,6, Propriotati

cbi'

C

C6H5- NH2
anilina ACl'IVITATE

+.

1

-'CH3-COOI-I -+ CaI-I5-NI-I-CO.-CH3
acid acetic
-+

acetiianilina san acetanilida

+H 0
2

-CsI-I5-COCI
clorura

de benzoi!

C6I-Is-NH-CO-C6H5
benzoilanilina sau henzaniljda

+ HCI

+--

dublet

neparticipant pot functi une, lOna ca bazs,

EXPERDmNTALA (acetanllldel]

Sintezl!. aeettlaullinel

a at' cestui

f

apt

aminele
'v

pot accepts
a acestora acizi etc,), respectivi,

glacial.

repreZlDta 0 earacterisf _eoffi12ortarea aminelor fata de donorii d tea ge!1erala r ~, ap~. amlUele solubile forme~za ea si : proto~H (apa, eaetule fnnd procese de echilibru:' ,amolllacul, hldroxizii

llldiea

. a)

BaZlc~tatea aminelor

Intr-o eprubeta se introduce 1 ml anilina, peste aceasta se pleura 3 ml acid acetic Amesteoul se tncalzeste de la sine si, dupa 2- 3 minute este incalzit in continuare 5 minute tntr-o baie deapa care fierbe. Amestecul de raactie cald se toarria intr-un

1

NH3 R-NH2

'+ HOH ~
90

+ HOH

pahar ce GO\lpne 30 ml apa rece-amesteotnd totnl eu 0 hagheta de stlcla. Acetilanilina (aeetanilida] cristalizeaza imediat sub forma unor Ioite stralueitoare albe-galbui .. Se poate pUl'ifi;a prin recristalizal'e din apa, crnd se obtine 0 masa cristalina cu aspect de zapada. -

~ NH/ R-

+ H(J

NH3+

+ HO-'

Reactia de acilare a amineIor este fo1osita in sinteza organica 1a protejarea gruparii aminice,' primara sau secundara, atunci cind in tnolecula aminel Se fac transformari cu reactivi care ar afect.a gruparea func~ionala. De

~1

exemplu, acidul p~aminotoluenului,

p~aminobenzoie dupa protejarea

o
I I

(vitamina H) se oh~ine prin prin acilare a gruparii aminiee

oxida.rea, prima.re:

:l.4. COMPU~I CARBON ILIeI
ALDEIUDE

CHa +CH3-COCI
->

0
I ,

CHa + HC]

sr

CETONE

clasa de suhst.ante 3 4 1 Deflnltle. Cornpueii carboniiici repr8,z!nt8.1to care coritin in molecula 101' una sau mal mu e grupar'i function ale . !legal '11'c':e" !, . U iva lente, carhon 11

NH2
p- aminoLoluen p-toluidinR clorl1l'a de acetil

NH-CO-CHa
acetil p-toluidina

)c=o
metil, gl'uparea
• " in care. un atom de carbon In st~re d e hibridizare 1Ui leg,lturii de un atom de OXIgen,

ProdusuI de acilare poate aminica f'iind prote,iatii

fi supus COOH

oxidarii

Ia gruparea

sp 2'

ell t e

1e gat printr-o
v

du••

o
,
I

CH3
+3[OJ

3.4.2_ Clasificare. Gruparea

carboml~terrnma 'd ,

.

v

ex,istenta

a doua .functiuni

o
I

organice:

hidrocarbonat.~ivde_.unatomde

- [unciiunea aldehidd, in ca~~ truparea
I

rogencu.

bonil este Iegata d~ un radical ~~~ePtia primului termen al seriei, ,. .. , de doi radicali

,

NH-CO-CH3

NH-CO-CH3
acid p-aeetil amino-ben:<:oie acid p-amino-lienzoic

aldehida[unctiunea formica cctona~ III cal'e. W"1!12al .ea carb on il este legata ~l " ".' ea cal, hidrncarbonati, idnntiei sau cllterql.

. 'c =()
J-V
/

.n ,

H R

C6H-5-NH2 este amina care in Jabl'ic;atia industriaia de amine ocupa primulIoc, 'ea urmare a multiple lor sale utilizari. Este un liohid incolor (in stare pura) de ohicei color-at in gaJben ptna la rosu brun, dato1'ita produsilor de autooxidare, eu punet. de fierbe1'e 185°C, Se ohtine prin red ucerea nitrobenzenu]ui sau se izoleaz!l din fr-actiunea de ulei mediu ce rezulta din gudr011ll1 de c!lrbune (de unde a ~i fost izo]ata pentl'u prima data de F.F, Run g e, 1834)_ Se folose~te eil intermedial' de baza in industria i colorant lor (de aici ~i denumirea de "culol'i de anihna"), Ja fabl'_jcarea unor medicamente, materiale plastice, antioxidanl.i peritru cauciue, la analiza unor . fractiun; petroIiel'e etc, Aminele naftaJinei ~i clerivaW lor, diaminele benzenului si derivatn lor sint.ds asemenea,intermediari pretio~i in rnult., sintezs, in special de coloranti. La noi in tara Colorom -Codlea. se Iabrica 0 vasta gama de amine aromatice la Intreprinclerea T~XI-;RCI1'n §-I PROHL'EME
1. Cornpnsn] en formula secundarii sau tertiarii? moIeClllal'a C4HllN poate represents
0

3.3.7. Reprezentanti.

Anilina,

)C=O
eetona

aldeldda

3.4.3, nilici se

pOH.L8

,

x omenelat

lira. Regula

deduce

1 . ~tiin~if'ica. de (e~lUmll'e a cornpusilor , din d ate J e t abelului nr. 6.
Tabelul Compusi earbonlllet
Compusi curbon

carbo-

11!'.

6

il ic i CETONE Fnrmul.i

Ale"" .d.

b az {~ Formul

AIJDEHID1<;

CH4 metan

-H "-.,0=0 H/ CH:1"-.,

a

I

Nume

~

I

I

I

Nume

metana]

-

-

amina

pl'imaril,

CH~-CI-I3 etan CH3--,CH2-CH3 prop an CH3-CH2-CH2-CH3 butan

Scrieti

structul'a

acestuia,
maSl1l'at In condipi normals, cataliticii a nitrobenzemllui, este necesar pentru Obpnel'ea la un randament al roactiei

H/

C=O

etanal

CH3~ CH/ ~
-

propannna

2. Ce voium .de hidl'ogen, a 9395%? go ~nilina prin reducerea de 8. Se consideril.

CH3-CH2"

H/

C=O

prnpanal

0=0

ul'mutoal'ea CH2=CB2
-)0

schema A
-)0

de rcactii:

CH3~OH2~CI-I2"""__ H

B - CH~-CH2-CH2-NH2
clol'hidl'ic pornind '

/c=o

butanal

CI-I3-CH2"

potasiu,

Tintnd searna reactantii folosit·i stn t : hidrogenuI, aoidul sil se identilice cornpusl] A ~i B.
0

ca.

$i

eRa
v

/0=0

'

butanona

cianurn

de

4. Indicati

cale prin care se poate

obpne

ortofenilendiamina

de la benzen,

L nurnele hidrocarburii sufix~l. al pentru aldehide,
.

eu acelasi numar d e atorni sau ana pentru cetcne.

de carbon

se adauga

v

93

de,numire uzual folosita la aldehide aceasta II formeaza prin oxidare. ia in consideratie

o

acidul pe "Calle

II -

o c(H

• Ce compus carbonilic rezulta prln oxldarea solutie acida de' dicromat de potaslul Oxidarea alcoolilor cu agenti oxidanti sau cetone, dup a natura alcoclului: CHs-CHz-OH
. etanol

2,3-dimetil

2 - butene i.• cu

I
I

~o~x~id~a_,'e__..

aldehida formicA

H-C~ "OH
acid formic

o

-

modorati

conduce la aldehide

+[0] ~

CH3-Cf{O
etanal

+H0
2

o
urmata

aldehida aee ticii

CH3", /CH-OH CH3'
ncidnl acet.ie izopropanol

+[0] ~

CH3"" CHa

/C

=

0

+H0
2

propanonn

(acetona)

nomenclatura mai'Veche e t de numele functiunii: p n ru cetone consta in denumirea C H3" /C=O CH3'
dimetiJ cetolltl' Ia('etolla)

radicalilor

CH3CH2, CH3
!-!

'c =0 /
tona

H~, -, C IT /C ='0
'6 "15

C

Transforrnarea alcoolilor in compusi oarhonilioi poate decurge ~i in conditii catalitice, ea 0 dehid rogenare. Pe aceasta caIe se f'ahrica din alcooI rnetilic mari cantitati de aldshida formica; se fo1osese cataliza tori metalici (cupru).

tll-mtltif_r:e

feniJ-metil-r,etonil.

Modele1e spa!ia1e ale met . 1.1 . . . (acctofcnoMl) . . ana u Ul ~IpropanoneI sint redate in figuri1e 28 ~i29.

ACTIVITA'fI EXPERUIENTALE Oxldarea aleuolulut motllle

Fig. 28. Modelul sf t· 1 1 du aJdehirl\j Jor Ja, I~ a moleculei .( rmlca (metanal).

Se tncalzeste pinil la culoare rosie un rulou de slta de cupru (sau 0 slrm& lit Iorrna de spirald) direct intr-o flaear'a oxidan td ; in stare incandescenta S8 introduce repede Intr-o eprubeta (de dimensiuni adecvate] ce contine 2- 3 rnl alcool metllic. Se sirnte imediat mirosul specific de aldehida formica ~i sita de cupru capata culoare rosie-aramie foarte Irumoasa. La temperatura de lncalz.ire a cuprului s-a format oxidul de cupru (II) (ncgru) care la cald oxideaza alcoolul la aldehidii, el reducindu-se Ia metal.

°

p,
~-~
~~
Fig. 29, MOd:el I I sPClpal al molecul('i ! de '1 ,t ' ace ona (pI'opanon<l.). (Ixldurea alcoolulul etllio Se adaugil 1 ml alcool etilic. Prin usoara inciilzirl.J acntice (de mere verz i] ~i solutia i:;;i snhirnha culoase hazeaza testul de alcoolemie Iolositpentru

Se prepara intr-o eprube ta un arnestec oxidant din 2 ml solutio de dicromat de potasiu
5% ~i 1 ml acid sulfuric di Iuat (20%). apare mirosul caracteristic a I aldehidei rea in verde. conducatorii Pe principiul
all to,

acestei reactii

CH4 O2 ~ CH20 H0 .P.en:~u prima data, aceasta m t d 2. apI1cata In tara noastra e a a de ohtmere a alclehidei forrni f oXI area aJcheneJor in anurnit id . ." ce a ost j fdi ., n . unctIe de structura alchenei (ve:i c2.~ tlI conduce Ia aldehide sau cetone,
v •

+

+

h) Aditia apei la alchine. Hidrocarburile ou triple legatura (alchinele) aditioneaza apa In conditii speciale, dind compusi carbonilici (aldehide sau cetone). . Acetilena aditiorieaz.a apa la temperatura ridicat.a ~i in prazenta de acid sulfuric ~i sulfat de mercur; rezulta un produs instabil care trece in aldehida acetica (rcact.ia Kucsruv): CH III CH

r

+

H

OH HgSO~

I

1°C

[CH'
alcool

8H-OH
vinilic

1 --..,.

CH3 CH=O
aldehida acetica

I

acetilenii

94

95

.La nor In tara se ohtine aldehida pr in acest procedeu .Chnnica Rl~nov ~i Ia Combinatul Chimic Craiova.

Ia Intrepririderea .

Omologii superiori ai acetilsnoi dau, JJI'in aditia apsi, numai cetone (se respect.a regula lui Markovnikov, conform careia gruparea -OH din moleeula apei se Jeaga la atornul eel mai sarac in hidrogen): .

- Ad it i a d e a c ide mixt.a, numiti cu functiun~ ,

ian hid ric cianhidrine:

conduce

Ja

0

clasa

de compusi

----"R --C,=",C- H -+-H 0 H -.,

[R-CI

_=CH
OH

2

1~

_ ___..R-C-CHa II
cetoni'i.

o.
II

produs

instabil

CH3-C,=",CH
propina

-+-HOH

~
produs ins l.ahi]

CH3-C-CI-Ia

o
propa non.t (aceLoll{t). d nucl.ih-ia n hidrinil

@

Scriej-i reactia

de aditie

a apei la l·butina

~i 2.butini'i!

3.4.5, I)roprieta·ti fizice. Cu excspt.ia primului termen care este un gaz (aldehida formica) ceilalti corripusi carboniJici sint Iichizi sail solizi , dup a valoarea masei lor molecular«. Termenii infeeiol'i stnt solubili in apa, cei superiori riumai in sol venti organioi, Au puncte de fierbere ~i topirs mai seazute deeit ale alcoolilor sau aoizilor oorespunz.atori. Termsnii Iichizi au miro. suri speeific«, uneori placute ~i importante pro prietati dizolvan teo

gruparea ..carboriil cu eJim!J:area [)Xl ~ b) Reactii " de con d ensai "f. A U loc Ia to I lif tr .n\Juol rub f oc ', genului . car b'y iliic 8U . or] na~ ele'., a1)8.· aceste .rcactu au T .. ou ( Len, eOJ om . l .: " calbO~II',leL. • n t r e ei are organici sau anorganici sau chlar cu compusi h 'lor car o n i lCI 1 - Con den s. are a c. 0 pu ~ 1, tici area a doua molecule de com pus loc, in .c~ta],jz8. a?'lda sau ~az~?a, cu par aC~'ltora este deosebit : 0 ~o~ec~li'i carbonilic, identice sau dlfeIl~e .. R01~1 mita componenta carbonilica, iar participa cu gruparea ca~.bom ~~ ~s e n~rii carbonil si este numita cornpocealalta prin gruparea me'Lllendvec~n~ gr~p~ecurge in do~a moduri, conducind nenta mstilenica. Aceste c,on ensarr pot xieoun .

.n:.

:3.4.6. I~roprjeti'i!,j chimlce, AldehideIe ~i cetonele sint combinatii eu reactivitate ehimica. ridicata; ele pot participa Ia m ulte reaotii com une determinate de prezenta grupsirii fUlletionaJe carbonil, dar au ~i cornportari specifiee pe baza carora pot Ii iden tificate ~i separate. A. Reacfii
comune aldchidclol' si cetonelor

la doua tipuri de pr~du~l.~, . r Ia ·'I'U rarea carbonil a. u nei aldehirl« - Condensarea aldohc~l In'l?~,)e .: ad1tidneaza 0 alta aldahida sau celolla tone (componenta em Jom JCttse .. , . . 'J ica) sal! ce ·"1 ernca tin. pozitia c<: (cornponsnta ..',~ r met! enica . mati , Prm gruparea . ·OR

a) Reactii de aduie. La aldehide ~i cetone reac~iile de aditie se datol'esc Iaptului ci'i duhla legatura dintre atornul de oxigen 9i carbon din gruparea carbcnil ()C =O) poate fi ll~or transl'ormata intr'-o Jegatura sirnpla (prin saturare cu cornponen1;ii reactantului). - Ad i t i a d e hid I' rea de alcooli (vezi 3,2,:3 ):
0

en 3-C=O-+-H-CH2-C • I
}l
carbonil

<

0
H

-

HO-

CH3-C~CH2-CHO
H
aldol

I

I.

g e n la cornpusii

carbonilici

deterrnina

obtine-

corn ponen t.a '·IJlnpull.PI; let icii . _Hwtdenll.,,t acetaldehlda

H

H"

/C=O-+metana I

H-H
metanol

. i ~ ste 0 suhstant a eu functiune mixta i Produsul de rcactie al acesI'tell cOJ!(18d,nsh'alrcla"c), [i8n~lmit aldol ter'men' care a dat 11 hida 'l alco ol (0 llCI'OXlCl e '... .>. ~ t ~ obde ace uca ~ C_'-:. 'I· . I ~ j reac.tle part.icipa 0 ce .ona se si numele reactiei. In mod ana og, uaca a , .'
fine un cetol. ' - Condensarea crot.oruca intre oxigenul componen.te~ lenice,obpnindu-se aIdehida CH3-C=O+H2CH-C", H
I'olnponenta curbonilkui eompolI.el: la . m~lilelula acetHlll~lll(lH

.

I

. CH3",
CHs /C=O -+-H-H
2·Jwopanol

eliminarea unei molecule .de ap.a decurge eu .' t tJ carbonilice §l hidrogenul componen el metinesaturata:

pro pa non it
il Co. fei de alcoOll

./0
'H
aldehida
('.]'0

I

e Ce clasa

dau aldehidele prin reactta de hidrogenarel de alcoolf dau prin hidrogenare eetonelet

tonica

'3 -

Chimla

ci, a X-a

97

1~rin incalzir~ "pi~la la te~peratura de 1500C se obtine un produs numit r~Z!la. 6).a aldshidsi _formICe cu fenolul are 0 importanta deosebit a. in solutie apoasa condensarea Ienolului cu aldehida formica conduce la alcooli hidroxibenzilioi : B. ' . Ac€~ti intcrmediari. a ~ e a e 0 ill P u ~ 11.a caracterul lor reducator.dihidrnxidifenilmetan .elereactiei. b) Obiinerea bachelitei Ol-I I 0-CH +HC"" 2 yO H -O OH I _ 0. Heactia de crotonizare este de fapt 0 deshidratare intema a unur aldol.0' - dihidroxidilenilmetau HO-:--O-CH2-0-0H p.d'3 fenol si 5 ml de formol (l.5 g fenol. tsrmoplaetica. de undo num_. format in prealahil.1n solventi organici. 0 mare.ici:itul'i de Hfll concentrat.lec. in stare topita. Con d en s. }n med~u aCId. agara~ ~i Buourasti. Fein ra(\ir8 se obtine 0 masa de ouloare gal hen deschls.0 r Gar h 011 i l i c i cue 0mp u ~ 1 a rom t.' Cea. mai si~~la aldehid a de aeest tip este aldehida crotonic a.ij rezul~~ti prin procesul de polieondensare a fenolului ell aldehida fnrmica smt nurniti generic [enopl asie.5 1111 Iurrnol ~i 1. Intr-o capsula S8 intcoduc 2. insolu~I1a . Se llldilze~te pe 0 sita de azbost. Se produce 0 l'eact. _Irrmediu bazie. Solutia alcoolica de novolac este Iolosita ea vopsea anticorosiva. prin presarea la cald tntr-o matrita a prafului de pres~rB. CH20H alcool o-hidrnxi. Rasinile bachelitice pot fi prelucrate ~l pnn turnare 111 forme. Reactantul eurent Toloeit' in astfel de reactii este hidroxidul de argint amoniacal (reactivul Tollcns) . Bacheli ta Care 0 struct ura tri dimensionala. Aldehidele 9i cetonele inferioare dau reactii de condonsare cu comrU~l arom~tici.racid.p'.ie energica si so obti ne un lichid tulbure.. alcool p·hidroxibenzilic ~I _ Oxidarea ou oxigenul molecular din aer se numeste autooxidare: intermedial' se obtine un pr. Prin rEu:ire se chtine 0 masa de culuare galben lnchis. /O-O-H o peracid . care sc separa 111 dOUR straturi: un strnt superior apos ~i un strat inferior uleios. obiec~e desti~ate In special sectorului e.tlzeste capsula pini1 C3 l ichidul uleios de ouluare inchisa (1'a~ina) devine V15(:05 si gal hen. P. . I .tI'ICIix p mobil). F 98 acid benzoic .a oxiganului atomic eliberat de agent. este novolacul . reactivul Tollens depune 7* 99 . en aillehida formica Intr-o capsula de portelan se introduc 2. se adaugs 6 -7 p. Jar produsii de reactie VOl' fi de cele mai diverse tip uri.5 g. la reee. Nu se ohserva nici 0 ruaotic chirnicii. 7.1ectl'otehr:-lC ~apal'ataJ p.t tIC 1. la incalzire in solutie apoasa eu 0 aldehida alifatica. cornplexa • . Exparien \. inf'uzibila ~i ell rernarcahile proprietati electroiz olante. Heaciii sp ecifice aldehidelor.a. eu punet de lnmuisre 90-120°C. care in final treee intr-un acid carboxilic : R-CH=O +O 2 -- R-C'\. in continuare se condenseazii'lntre ei in pozitiile orto si para ale nucleului benzenic forrnind un produs macromolecular c~ structur'a filiforma n urnit nooolac. Acesta este 0 substanta solid a. Intreruptlld InciHzirea. se ohtine un acid: R-CH =0 CH3-CH=0 eLanal OB O I O' +HC~ -+ "'H "- 0 OB I /CHzOH 1 () OH + [0] -* R-COOH + [01 ----* CRa-COOH acid ace tic. nnul a pos ~i altul uleios. buchelita SFW rezolul.o1ida. Din punct de vedere industrial reactia de eondsnsare. S9 obtine 1In l ichid tulbnrs care se separa in douii straturi. Beactii de oxidare Oxidarea cu agenti oxidanti de tipul solutiei de permanganat de potasiu sau de dicrornat de potasiu are lac datorit. soluhila In alcool. care poate fi modelata . -. tn tara noastra se {abrica rasini hachelitice la Corribinatul Chimic Fagara~ ~i sint prelucrate in lntreprinde~'ile de mase pia stice din Buziiu.. Bachelita este 0 suhstanta s.Oxidarea aldehidelor cu saruri cornplexe ale unor metale tranzitionale pune in evident.H dureaza 5-7 minute. " . Aldehidsle ~i ceto~ele care pot participa la 'aceste condensari sint foarte variate ea struotura. Dupa tndepartarea apei pri n decantare se toarn~l I ichidul uleios (l'a~ina) pc 0 placa de stieHL.anului: ~l ACT][VIT1'fI Oondensarea a) Obtinerea EXPERInIENTALE Ienolului novolacului. benz ilir.r~du5. agitlnd continuu ell 0 hagheta. ele au largi aplicatii industriale (vezi cap.5 ml solutie apoasa de hidroxid de sodiu de concentratie 40%.. Experlenja dureaza 3-5 minute.~au bachelitii C.O %) ~i se IndUzo~Lll ptua la rim'berB. condensarea feno:lului cu aldehida formica conduce mai intn Ia derivati Iiidroxilici ai difenil met. . benzaldehida acid perbenzoic Din fenoplaste se fabrica.d~f:n~a 'de stru~tura uovolacului. ca lac electroizolant si de impregnare. Dupa Indepi{rtar()a apei prin decantare se iuc. ca In experien ta -pre(:edent. divers~tat~ de.

-. pe peretii epruhetei (daGa a rost curata)... se 0 . e .~" l' rrn hidratarea acetllenel.este un lichid volat.~l?f -amestee d(l puntru prep~ral'ea ·metil-etil-(.numeste uzual for-mol. conSumu 7. ACIZll < '''b • 100 101 .. ._. i a sticlei constituie materie prima la fabrlCarea unor pro usc arrnaceu lee. So prepal'a in Iabor~tor t. . se obtin pe sticla ceas cristale de acid benzoic (p. ~. ScdeLi formula a lrlol ilut' co l'ezulta d. lcooli saturati acicl ici.. Ben zaldehida. COMPU~I cloJ'[ll'a de benz tliden diol geminal nestabil bel1zaldehida CARBOXILICI Este un lichid iucolor sau slab galbui. imediat supel'lOr al cd1lllalt. a ciclo~~exanulU_L . . g .a:~. 98% riile prime Iolosite pentru a prepara e .• . .r-un c:mestec: e. .. Clte snbsLan ~8 izomeie eli n dHSfl cnm. se obtine industrial prin hidroliza clorurii de benziliden jn mediu slab bazic: ~1ein _ litiea. Sa se afle mate. (i formica transformlndu-se in acidul cores pun zator - 3.. C6H5-CHO.ii apoase de amoniac 2%. Clclohexanona. . lei ell ra WI:\. medicamentelol'. I -d '? • . .. Etanalul (aldehida aceticii ) se fabric·a in cantita~i rnari prin reactia I< uceroy (adit. binatii1e ol'ganice care lcgal:a rle un ra. ce a c l~..] All loc unnatoarele procese chimice : AgNO~ AgOR R-C{ aldehida ".l'bonat.4. Alegeti formulele cure COl'8SPl!l1d unor cornpusi cai-hun.clical " ) )'''-'')_1.2[Ag(NHabJOH . .lOna a . elilara C. (Pentru conservarea ei se va'I'sa tot continutul eprubetei.~_cuatllle_:react'lllol" c~::l~eO~~~i~ri eiclohexanonu tehnica de puritate. . ~" a c1ehid~ s-a -ob~innt ell nil rll. . Se utilizeazri 1& fabriearea acidului acetic (prin oxidare) ~i 1a ohtinerea alcoolului etilic (prin hidrogenare).dml.O%~i se tncalzeste usor Intr-o baie de apa. Aceasta reactie serveste Ia recunoasterea aldehidelor ~l uneon la argintarea unor vase' de 1abor'ator sau a oglinzilor.n : ~cetairtehida + benzaldehidii henzu ldehida acetol]a aceton a + acetollu . de sodiu 5%. H ) C H10'0·. zul celor douji procedee. sau se obtine ca produs I rid ustrial secundar.4. a '4 ".~e un amestec' de aldehide cn masa 10. NHa 2 NHa -+ [Ag(NHalzJOH -+ H-COOR H + . Aldehida se oxideaza Ia acid. pentru industria colorantilor ~i a produselor Iarmaoeutice (urotropina). ti '.iTe S8 llll_:]'eaz. timp de 10-12 ore. Metanalul (aldehida formica).~-_ CH CHO prin oxidarea alcooJ\llui etilic cu KZCrZ07 8.na so.iilc respective. Este un lichid cu miros specific de mere ver-zi . Lasam aldehida contact cu oxigenul din aer.0spet:ific de acetiJena pen t ru 0 ~on. dau PI' n . g in solutie a('. CaHnO.argintul metalic sub forma uriei oglinzi stralucitoare . . hldrocB. insolubi1 in apa.0 • La rlndul sf\lI cll'estH din oe hidl'oc<u'bllrtl ill' puten Ii pf'upal'at'? SCI'ioP eUlla(.H100'? . 1 i dehidrogenal'ea acestuia . In procesul de falH'lcare a aldehidei Hce lhC~d~ . Sa s~ scrie se > •• .d) .prm ..~ de 62.. vopsele.gruparea . I I (p .eLone~ pr in ae.eea~i ?uece~lUne 6 Ce aldehide trebuie luate psntru a o~Jt!ne.' 'c1 d. Se oxideaza eu u~urinla ]a acid benzoic. Reprezentan*i. . 1" c ar·l)0 xiI 1 ' 1. . . l'andamentul cu c. In eosmetica etc.olXlclareota o~~ ace as _ _. volum de solutie de KZCrZ07 de x se a.idulata ell H2S04. se prepara prin ·oxidal~e~ ~a oxidaraa cumenu ui de fenol).t. Este folosita in industria co]oranti101'.. _. unul fiind orno ogu 10. 121° C). laeuI'l. ~l'i. care SH diznlva prin adaugarea in picaturi (a calltiUpi necesare] a unei sol uj. Sel. . • ' structurlL T·"· acizii organiei slnt comcal' OXIlei sau f une t' .I role 3. I I . ~ .[1 fOJ'nllllele ~i mascle Gelol' dOL alcooh dill dm . ven " .\1 1 re. formu a n - + + NaOH + -+ AgOH + NaNOa + t.b) C 7 H 1'1 0' " e) C "G' 0.:.ia apei Ia acetilena).prm 0. + HzO + 2 Ag acidul formic. Defillitie. xidarea energlca a 2·metL -3-pen enel. Serieli etapele cbtinerii tl(:eto n-eI pleuln d de Ia pi opena. .l a . produ~ importa _ _ t" btine prin dOlia procedee impol'tante: F' i Fih SintetIce de la Savlfie~ 1. -.. ln reactivul Tollens. c?n~m 111 mo ec1. folosit Ia Combifl.. in scurt timp. Se obtine industrial prin oxidarea metanului sau a metanolului (oxidarea metanolulu:i se realizeaza eu randamente mai mari).' 3.il. stAbileasc.ndament de 60%. ml~Gl ~ cu ap~.-: '. astfel preparat se introduc 2 ml solutie de Iormaldehidd t. Dillec Oxidarea tormaldehidei en reaetlv Toliens Intr-o eprubeta qlll'atil se introduc 5 ml solutie apoasa de azotat de nrgint 2% peste care -se pleura 0 solutie apoasa de hidroxid. . Se foloseste ca dizolvant pentru aeetIlena. T' di 'I saturat : 4.. ° in de EXEItCITII 1.5. Prin autooxidare. _ 948 fernS) la Ull l'andament de 90%... jOl :~~~. e f loseste 5. . ' . llna din aldehide are raportlll masl~ e~te('ul initial.7. natul de Ire :. Ia 50-60°C.'16 kz Sa se calculeze t '1 de acetal de 1 a esc" . 'b'] bun 80]Aeetona.. l5o!1centra~ie:_ 2n s:a utilizat . g. e: l'ea(. b) oxidarea cataa) hidrogenarea fenolulm la ~1c1o exano l] . ~I PltOBLmLE derivat hulogcnat sc poal" ohtillo huuuidionn? CH3-C-C--Cll" II II D 0 (alaturi Oxidarea aldehldel benzoice Punem pe sticHI: de ceas c!teva picaturi de aldehida benzoioa. 2. ACTIYITAI_fI EXPERDIEN'l'ALE Propanona lzopropanolu]ui (dimctil cetona sau acetona}. . h . . Metanalul este I) pretioasa materie prima pentru industria maselor plastics (fenoplaste). C'O'H _ 6'8'1 ~i masa moleculara 30. Stiind eil. se spala ell pu~ina apa 9i se usuca la aer prin sourgere.pusil 01' c:ll'homllCl cOl'espullcl Ia. ~tlll~d ca ~l '" t' C. Metanalul este un gaz u~or solubil in apa.. cu aer. H g. cu miros placut. t organIc. ~ organice (plaxi).a OXl obtinerea fibreJor sintetice. Se precipita hidroxidul de argint. Forrnolul sorveste OR dezinfectant ~i pentr-u conservarea preparatelor anatomies.0. . d f'ar . I aClZI care se -forlUeaza. . cu miros de migdale amare. . solutiaapoasa de formaldehida ide concentratie 40 % se . . care se dizolva usor in ap a. .Ile ce l5antilate de alcool a intru t In reacne. se formeazii 0 oglinda stralucitoare.

~. aoizii carboxilici au o tendinta mult mai pronuntatil.61 . 30. \. acizi arornatici C6H5-COOH acid benzoic.funcyiona1e numarul acestora. . . La combinatfdp chirnice de la Brazi ~l Pitesti se fabrica aeizi It.2. prin elirninar ea apei. O oxidare -2C02 CH-COOH CH-COOI-I .B1C II --_" -H20 CH-C"" CH-C/ :yO 0 . tri etc..oxilenului vezi 2. /COOH policarboxilici COOH acid oxalic. fie cu oxigen molecular (in prezenya de cat.. Modelul spatial aI moleculei de acid ucoti« (e tanoir). colorantilor. COOH ! acid etandioic (acid oxalic) COOH -COOl-I) se jnclicu .4. . nucleul aromatic se distruge ~i rezult.Prin oxidarca benzenului Ja 500DC in pr ezeritji de V 205. O-H Fig.gra~i (?u numar :n:are de at~ml de carbon). acizi saturati CH3CHzCOOI-I acid propiomc.). CH3 COOH o I I O 2 cat. a) criterii : I O # "'COOH acid ortoltalic 3. N omenelatura. de a ceda protoni (H+) dsclt alconlii : RCnO II acid carboxil ic + H20 ~ RCOOion curboxilut + H3()+ . de pcntaoxid de variadiu sau siiruri de mangan. propriu grupei >C = 0. i\IncldLLl spatiul HI rncleculci ric acid formic [rnetanoir). Se dau in tabelul nr.iil« de r aactia este instabil si.metoda pstrochimicii de obj inere a acizilor . se mai folosesc §i unele denumiri uzuale (formic.:i in prezen~a de catalizatorr: R-CH3 ox.5. Fig. nurnit acid maleic. ..2. acizi nesat.a aJchenei ~i se formsaza acizi cu numal' mai mic de atomi de carbon (vezl 2. COOH 3.5.. 7 citeva exemple: ' Tubelu! Hr..aliei prIll oxidarca xi lanilor . rnonocar ho xilici C I-13COO I-I acid acetIc. II -H~ ' "0 an hid nida rna 1mea '1 a 102 103 . 31. . spatiale ale acizilor metanoic ~l etanoic sint red ate in f'igurilo H-C /10 -. Ia temperaturi ridicate in pr~zenFi.' . se I'upe caten.6).4.ura.· tre~e in anhidr ida maleicii: .Dupa num arul grupelor -COOH. 7 Nr.o Formula ~enerala a acizilor organici este: R-C\OH Ca struct. nu se maruf'esta la aeizii organioi . acid acid metanoic etanoic propanoic butanoic acid acid acid acid formic acetic propioni c butiric _ Oxidarea alchenelor are Ioc sub actiunea oxigenului atomic e)iberat de agenti o xidanti puternici .a un acid dioarboxilic nesaturat eu 4 atomi de carbon.3.l illpIica Denu m irun uzuala alnan superior 1 2 3 4 HCOOH CH3-COOH CH3-CHz-COOl-I CH3-CH3-CHz-COOH ! acid acid . de asemenea. Clasirlcare. In ~l cazul acizilor cu mai mults grupari .iclar~~ _ M etotle oxidaiive . acesti aoizi au importanta In industria ~apun~rIlor. acidul maleic in condit. I R-COOl-l+HzO acid gras Formula ncidu lu i Derrami rea ~t. gruparca carboxil este fermata dintr-o grupare carbonil '>C = 0 ~i 0 grupare hidroxil -OH unite la acelasi atom de carbon. Denumirea acizilor organici se face ad augind EU I'ixul -oic la numele hidrocarburii cu acelasi numar de atomi de carbon.alizatori}. oohalt (oatalizutori}. cu prefixul di. Acizii carbnxilici se pot clasifica dupa mai multe ~ Dupe natura radicalului:.5. Reactia are Inc la temperaLuri de 'lOO°C :.'. o xidarsa se Iace cu aer. __ Oxid area hidrocarburilor arorriatice cu catena Iaterala se reaIizeaza fie eu oxigen atomic (provsnit dintr-un agent oxidant). atomi de C lHetode de obtinere Oxidarea alcanilor superiori cu oXlgenul molecular din aer este 0 .ion hid ron ill 3. .I aCJ{ I' nUl. acetic etc. Totusi. 0 i I -2H20 add 0 paraxilen CHs COOH tereftal i« Aoidul iar acidul ortoftalic tereftalic i~i gaseste in industria larga Iibrelor utilizare sintetiee in industria (terom). caracterul cetonio san alclehidic.urati CHz=CH-COOH acid acrilic. Ce aoizi l'ezu~ta prin oxidarea energica a 2-pentenei1 Modelele 3D~1 31. (Oxldarea ort. De exemplu. ._.

104 105 .::1-6. cu oxizii bazici. De exemplu: Csl-h-C". . rezulta acizii carboxilici corespunz atori : R-C==~ nitril apoase de acizi sau +2H20---?-R-COOH acid +NH3 +H30+ Aceasta reactie oarbnxil (-COOH) este Iolosita in sinteza organica in molecula unei suhstanta: +C12 . Cauza acestor asociatii moleculare este. tntre doua molecule: R_C/O-H ..inerea ltcid!l.B ). 3.. Derivatii function ali ai acizilor (esteri.c~rb. acest. Se .2.5. .. acidul sulfuric). : . O~..Oxidarea alcoolilor cu agenti a acizilor organici (vszi 3.re acizii organicr.4. Se tout-n ii Jn tr-o eprubeta 2 rnl de solufie acida de perrnanganat de potasiu. se depune un pra f bruntnohis de dioxid de mangan. Acizii aromatici sublirneazji Hi..lui acetic prin oxidarea alcoolulul etllle . HOOC-C-H H-C-COOH acid Iuruaric izornen trans a permanganatului la fundul eprubetei dispare.e~. Se cunosc lnsa si acizi mai slabi deoit ac1Zll carboxilici: acidul carbonic.inerea acidului prupanoic numar Ia obtinerea acizilor cu acelasi de Aciz ii organici schimba culoarea indicatorilor (turnesol. a) Acizii carboxilici au unele pro_prietiiti Comune cu ale acizilor anorganici (ionizure in solutie apoasa. echilibrul. nitrili. benzamida ~O NH2 +H20-CGH5-COOH acid benzoic -1-NH3 carbonat acid de sodiu acid acetic ace tat de sodiu acid carbonic acid cianhidric NaCN +HCOOH_HCOONa+HCN cia nura de soriiu acid formic Iorrniat de .a unor asociatii de molecule. ce culuaren violeta C6 Hs-ONa fenolat de sod ill +HCOOH_HCOONa acid formic +CoH5-OH f'enol . aciz.5). pin1\. sodiu Iorrniat de sod ill ACTIVITATE EXPE. R-C==N~ nitril 2H20.ilio ~O H-O/ Aceste asociatii moleculare explic a punctele de fierhere ridicate §i alte proprieta~i Iizice specifice acizilor carboxilici. Hidroliza esterilor este catalizata de acizi miner-ali sau baze: R-COOR' ester ace tat de etil +1-IzO~R-COOH acid acid acetic +R'-OII alcool alcool el. .C-R b) Jl! etoda hidroli zei. de pref'erinta. ProprieHi1i fizice. . 5 Ce acid rezulta puternici este 0 alta metoda de obtinere la oxidarea propanolnlui? --:. orice aldehida da. ca prod us de oxidare.RI1UEN'rALl Obf. Punctele de fierbere ~i de topire cresc 0 data cu cresterea Dumar~l~l atornilor de carbon din molecula. Anidul for~11c este un acid organic tare. . i. . ~NHJ / +HOH ~CH3-COO-+H30+ ion Indleatl succesiunea pornind de la etan! atomi de carbon: Hidroliza arnidalor de reactii conduce pentru obf. proveni~i de la grupa Iunotionala -COOH: R-COOH+ H20~ R-COOion carbuxilat CHa-COOC2H5+H20~CH3-COOH+C2H5-0H Hidroliza nitrililor are Ioc prin fieI'bere eu solutri baze. f~nolul. react ia eu metalele active. . ca §Iin cazul aleooliioI' sxiatenta in gruparea .Proprtetatl ehimiee. metilorange).. Din eprubcta ies vapori ell miros de otet (acid acetic)..in libertate protoni.oxil~c~..ii arom~tlcl ~l acrzn ~warboxIllcl stnt ~OhZl! -cristalizati.COO H a grupalor ..). s~turati.ra descompunere. unui acid carboxilic este deplasat mult spre stinga. iar II II izorner cis maleic: . taria aeizilor organici sca~e cu cre§~~~ea caten.'R-CI--HCI derivat clorurat +KCN ~KCI ' . un acid carboxilic: R-CHO oxidare R-COOI-I 3.0 H care pot forma legat uri de' hidrngen. in cazul acizilorlegaturile de hidrogen se Iorrneaza.ia slnt eli bera~i din sarurile lor de cat. reactiei de ionizare a. Doterminarile maselor moleculare ale acizilor au indicat s xistent. acidul cianhidric.5.lnci\lze~te eprubeta 9i apoi Sf! adauga picaturii ell picatura alcool etilic. Ia introducerea R-COOH acid gruparii HCOOH +HOH ~ CHa-COOH HCOO. Prin ion iz are ins 0 I u ~ i e a p 0 a s a acizii organici pun . . Acizii inieriori sint solubili in apa.6.Acidul maleic este izomer geometrie H-C-COOH I-J-C-COOH acid cu acidul fumaric. acizii carboxilici sint acizi slabi . cei superiori solizi.n~er~ori s~n. .Acizii mono. cu bazele etc.+H30+ ion Iormiat acstat R-H---:r.Oxidarca oompusilor carbonilici (aldehide) are ]oc in diferite conditii (vozi 3. In comparatie eu acizii minerali (hidracizii. amide)' refae prin hidroliza aeidul de la care provin.t lichizi.. acidul azotic. solubilitatea scade cu cresterea catenei.

f'0 1'. " ".le concen rata de acid acetic So bse "d" " ..iila nri .EN'UJu\.la calcl. eal'ac-Lcristir. care?tratat cu acid sulfuric. este cel mai simplu acid organic. an I ric e etc. 30).oate reactiile caracteristice amid acizilor CHrboxilici. ica I concentrat Se ' bt'. usor solubil in apa . . de arnoniu acetonitl'il 3S.Silll.05 ----> ale acizilor de fosfor: carboxilici se '1 aeu UIur" f ormic en zincul..aliza acid...l·'i velum mai un d g?. formind saruri.i""t oxidului de carbon. R-COOH de .ln~ ~rclerea (dioxidul de carbon}. derivat. avind caracter raducjitor raFi de solutia de pel'manganat de potasiu.t.a. EXPERD1.1.. ~sri se scrie ecuati ile l'ea. 9i in Labi1carie..c. m e ~\GI su Iurio '.\. de solutie de acid clorhidric (al~bele SOlutii5~:I. acetal..t In trei ep'rnvvlc se introduc urmatoarele sarur itn stare solid'!' 'a 'et t I 1" ace a .ii lor funntionnli : esteri R~COOH acid _b) Reactiile caractcristice acizilor curboxilici +R'-OII~ alcool R-COOR' ester +H~O Se cleseornpune diferit.'. se intrebuinteaza in rnsdioina. _.ce calciu HI acetal de plumh . CU bazele. bidroxidul "ON H4 Sa 1'8 de amo ni 1I R-C=N ni tr] I :2 l-I2 0 ACTIVITA 1'1 EXPElUl\IENTALE Cercetarsa pro]lricti't"[lo' J aClue ~l uprecierea tariM ucldulul acetic' '.· ' pa . + NlI3 ---TR-. La slaba incalzir(J. Pd) la lumina.id II " ti • mirosul . gaz ~a -d12+COz ACTlVITll'I'E I)(~Hcmnpl1nel'ca. In cele dOLla epru. S8 egaja un gaz care arde [hidro er ul] Observa ti HI care c. • Scrieti depotasiu! ' reactiile • r t" eact ioneaz. se dega. ' 0 serva egajarea unui gaz care nu 0 " .ala a sarurilor de amoniu obtin nitrili._ ceeast concentratie}.I" .i1lerea esterulul ctilic Itl aeldulut acetic Se intrudun intl'-O eprubeta 2 ml acid aoetio 2 ml alcool etilic ill ' . in pr8zell~a de metale II-COOH ~bt. I'n r'lc" r.te 11:. . . in prezen\A de IlzS04 H-COOl-l ACTIVlTATE EXPElUiUJ~NTALA --+CO +IhO fin divizats (Ni. "" "ZIllC. 31). .f' "'ONH sare de amoniu 0 111Lr-o I'pI'uheFl pr'eviiwti'l {:[I 1I1l dop prill care truce un tub ef'il at (a~cutit la cap!'d.' hid id reactu e prin care se obtin . alb~lsl1'Uie. e se adal[O'i{ CI te '1 "L d' a id SOC Ill. Pt. /0 ""ONH~ d. + NHa .jls. oxidnl de caleiu. ..rle~l ecuajiile reactiilor care au avut lac' " . " so ll." . .lln epnubete se deO-Cl. Prin deshidratarea tot.e introdue :2 ml acid tormic ~i Sf! adauga 1-2 ml acid si.'cel. ... .7.~ln ~ltil eprubeta 2 rnl. adauga t ml ' J ti t. acid L1lHi Iormie Acizii carboxiliei reactioneaza eu am 0 n i a c u 1 ~i f'ormeaz a saruri arnoniu: prin deshidratar~a partiala a acestora Ia cald se obtin amide.lntepator. Acidul formic. razult.e urnoniu Acid ul formic este un bun diznlvant penLl'u substantele organice . Spre de~sebif'e de termenii superiori ~i acizilor monocarho xilici acidul formic se oxideaz a.' aCI7. e a c t i a t est e.cu v metalele active. ' " a) Se introduc intr-o eprubota 2 ml de. " ti f' mare e gaz Ce co 1 ' t rageti I'll eritoare la tal'ia celor doi ' "'7 S" '. ac i z i l or cu alcoolii n u m it a car R. Da t._--+ CH3-C~ .aoiaii minerali. in Iunctie de conditiile de lucru: . reactia are loc in l)rezenya de pentaoxid R-C" . slnt t.U n e carbonat acid . " .Ca ~i . 'd .C.a. . Industrial se ohtine din reactia oxidului de carbon cu hidroxidul de sodiu care are Joc la temperatura de 200°C ~i presiunea de 15 atm.. r t' 1 .01' ia flacara 91Hlll~1 b:cCl~eSl~~ft1l'I~ dupa oiteva minute se sunte la gura cprubetei mirosul placut al esterului format. acizii carboxilici baZlCI.:tiilc~J' lcal':C:l:c~V~I~I'~O~~ recunoaste dupa c) Intr-o eprubata se pUlle un virI de s at F d . se obtine industrial prin fermentalja aoetica a alcoolului eLi1ic (ntetirca vinului). rune in libertate aeidul Iorrnic : CO + NaOH ~H-COONa H-COONa H2S0r~H-COOH + + NaHS0 4 Serlep ecua pa -reactie i.•• ue I" .ul exterior) ::. Se .lt . Acid ul formic este un Iichid incolor. lteprezentanti. cu oxizii " . Acidul acetic. .ext. II-COOH (fig..lturic concentrat. in solutie apoaaa ionizeazii mai mult dsclt ceilalti acizi organici. va 0 Inc III ton te eprube tule a .it\ un riHZ care apr-ins ardc ell 0 rIac[u'ii.~~ c o ~cld acell~ . C H3-COO II (fig. in ind ustria t. se 111l:iUze.a formiat de sodiu. 4 CH3-COOH Held acetic .. r i f ie es e 0 reactis care decurge la cald ~i in cat.' ' lfltl'e~. 61 se mai sepal'a din acidul pirolig107 106 . I e.' " nc uzie b) f " a..do sodiu solid. ' cont~e~~r~t: a~iUnd mel:eu eprubeta . bete se adauO"a ctte 0 granula de " .

Indicati izomerii posibili pentru acidul ell formula C4HG02. Iiindca se solidifica Ia reee.' J. in medieina. . Sarurile acid ului acetic se numesc aoetati . acid acetic ~i alti acizi 8U periori.. este toxic. 'f '··1 <1 . cu catena Iiniar a ~i numar par de atomi de carbon. " " A? tat.1m de 11ldrogen se degajil.asii artifioiale (matasea aeetat).de eUI naft. 6.e singurul acid care are actiune reducatoare. . CZH4).a. Iucioas« care sublimeaza usor.a. prod us rezultat la distilarea uscata a lemnului. .. 5. Grasi~ile lichide (uleiurile) contin un procent mare ra~i. .osind ua materie. B 11 " "care prin hidrol izri conduce Ia un acid C. etc. Ci. Care este alchena care da prin oxidare energica 0 molecula rnoleculii de acid izobutirio ? . de mai jos: + [O]->2COz + H 0 2 sulfuric ·concentr'at se descompune: bcuzen ul en substantu de bazi\.at . La distilarsa uscata a lernnului (in Iipsa aerului ~i la 1000°C) se formeaza: .ea de substan!-a A de pUl'itilte 90% necesara obtlllcrn a 10 l!loli de. acidul oxalic este Iolosit in chimia analitica la deterrninarna si dozarea caleiului. a unor coloranti etc. alum~Illu) s~nt f'olosite la fa. -> tereltalat do metil eU. .1 I1idr ogen ' Sii se determine formu a l~~oll. sapunurile de sodiu ~i potasiu sint sol ubile si se folosesc ca agentl de sra~are.Hs-COOH. .seste un procent mare de aorzi b . de orist. iar aoet. . sub forma de solutio apoasji 3-6% (o tetul).lie se obt1in . se obtine prin oxidarea toluanului. numiti acizi grasi. .atii de plumb ~i aluminiu.) Sa se stahileasca Iorrnulele structurale ale su~lItllPOtlj l~ ~ B C. . . 1\1 acetic. l' imagmau trei metode I . '. '1 de obtinere a acidu '. '1 I "J " 'II:! .'" de acid pr OPIOl1lC ~I 0 . iar acidul acetic cu un solvent organic..s89te in unele plante : in ma.zoleaza prin 'distilarc fractionat.'e<u:pile care uuIoc tntre urruiitourule substante : acid Inrrnic ~i alcool P"9pil ic acid bu til'ie. .• metoda important de aintez a a acid ului acetic consta In oxiclarea aldehidei acetice.x C'8 H 10' Prln oxidare. -ta Hi in industria colorantilor: (1. CH4. dintre care mai importanti slnt: ~J ~ - sint .e de prcdus C se objine din f. etena --+ -acid propionic . S:::l'ieli ecuatiile reactiilor care au loc in transformarile .. eel mai frecvent este acidul oleic. moleculara CSH1202. colorantilor.. alaturi de acetona ~ialcool metilic. Acidul acetic este intrebuintat la prepararea urior rnedicamente (aspirina). o a tuturor aciz. tntr-un acid .. +i i prin care se transforma In compusul en formula C~_H~02' 3. Cll . c_u gust acru ~i mires intepator. ' Acizigra§i.cri§. de exemplucu acet. Deoarece in prezenta sarurilor de calciu da oxalatul de calciu insoluhil. Este soluhil in ap a in orice proportie.de etii. bariu etc. HQOC-COOH.nos.numi t acidul acesta contino acetoria.-.~ • v CH3.? 7.cizi graJili nesatuacid oleic CH3-(CH2h-CH=CH-(CH2h-COOH pirolignos: Acetona 9i se extrage Sarurile acizilor grasi se nume~c sapu~uri. formiC? DaC[l . Iud icati dOUrl cai de tru nafurrua re a unui rna i mare de atorni de carbon. 2. Se prezinta sub forma de cristale albe. Scrieti mula lormulele de stl'llctu6l ale .3. 8. acetlleua --+ acid aruil ic toluen -> acid fen il-acetic parn xilen . 0 hideocarbura aromatica A are orrnu '] il mo 1acu ar .i cantitate de magneziu ell acid acetic. 't' mctanul.'. acetatii de aluminiu. kmol i de hidrocarhurii A.ilor oarboxilici .(CH2)16 -COO H 108 acid butirie acid palmitic acid stearic hidrocarbura da un acid dicarboxilic B care prin ~eshidratare trece fntr-o ~nJlldrlda C. metanolul se i. I). obtinuts prin adiyia apei la acetiJena (vazi 2. Care slnt etapcle procesul ui de ohlinere a Hum r . prod us . g de acid organic monocal'boxi. Acidul benzoic ~ibenzoatul de sodiu se intrebuinteaz a ca dezinfeetanti. ' . este un lichid incnlor. ~i danllra de sodiu acid benzoic ~i hidroxid de sodiu. EX)~RCI'fIl $1 PROBLE!\IE 1. deoarece se cxideaza dup a reactia : COOH I COOl-I Lafnoalzire.ale incolore.). solubilc in apa . cu formula: de a.). . seu) se 2'a.na ->Hl:el<it. v ?l 1<) 'Ce vol1. In grasimile solide (untura. Prin descornpunerea ciltalitir:a a 1. scrieti '0· ecuatia " reacne . ' 0 su bstanta A cu formula moleculara CaH7CI formeaza eu KCN u~ nitr il . pentru conservarea alimentelor ~i in Iarmacia. ' . CO.. pentru conservarea unor alimente 91 Ia prepararea un or esente aromate (aeetat de etiI. Se prezirita sub forma.(CH2h. amestec echimolcuular 1 de dlOX1C (e Coli ron :. formulele ~i den:ummle s~bst~ntelor B C. Fo!. Acidul benzoic. ' .: aceasta . '. volnmu) de hldl'ogen oste difrJ'it" Dap uxplicctpi! 109 . ftalid\.produse lichide dintre care un lichid apos. 10. Acidul acetic pur se numeste ~i acid acetic glacial.. Iichani ~i ciuperca de mucegai. co~~onent a 1 grasnm 'I or. prin tl'atarea a 48 g magnezlU eu ~cld.~rlCa[ .4). folosmd derivat halogenat I I Acidul oxalic. CHI'(l COOH I ->CO COOH + CO + H 0 2 2 Acidul oxalic se Ioloseste ca agent decolorant ~i in industria textila. Acidul acetic este folosit in alimenta·~ie drept condiment. si nmuniac acid acetic ~i Ienoxid de potas iu acid formic.izorneei. crorn ~i fier sint folositi ca mordanti in vopsitorin (fixatori de culo are).ea unsorilor oonsistente sau a pastelor adezive (sapuUl1l'lle de plumb.1.produse gazoase (COz. acetat de butiJ. SV se sene reaetiile '_ a_ ' care au loc f?i sa se indice.linrl -> '<'Inhidl'icW. in prezenta acidului il acldului metanitrnbenzoio..lelllal'~l a acidului.~acponeaza E\ceea:.un prod us solid (carbunele de Jcmn). 4. prima . -. Unel~ sapunuri (de calciu. Dill seria acizilor dicarhoxiliei est. metanol.COO H CH3-(CH2)14-COOH CH3. .. a peliculelor neinfJamabile. b) Care sint ixornerii ce eorespuud Iormulei substantei B? c) Ce cantiS an e 01 . Acidul benzoic constituie 0 materie prima utila in industris.. in compozitia ·grasimilor intra acizi monocarboxiliei. care au for~· " . . a mat. se ga. zrasi saturati. Sa se ~fle cantl tat.

DERIVATI FUNCTIO~ALI AI ACIZILOR CARB. ESTER! 4. Au formula generala: Iunctionali ai acizilor cm-hoxilioi carboxilsi una hidroxil de tip alco" in care cei doi rad. 4.i molecule sau Ia molecule d ist..polifunctionali.incte. di-. ' sjirurlle aOlZ1- CH3-C" acetat .a initiala sau termeni corespun" zatorl din clasa rospect. Esterii sint dorivati Iormati laalirninarea apei lntre 0 grupare .i pentru aile tipuri de gmpari Iuncticnale c. sau ai unei clsse. de exemplu.ipuri: Fiecare din aceste tip uri de cornpusi. in general. Dupa numarul gruparilor carhoxil eel a1 grupelor hidroxil din molecnla tri-.iva. ' De:iva~ii !unctionaIi rezultji eel mai adesea.dona gru pari f unctionale .OXILICI . . prin hidrollz a.i functio~al~ .1ll~abll ~l 0 grupare hidrox il . Dallnitie.:7 "'O-R' esteri anhidrlde acide clor Ill' o - esteri aromatici. sint acei c~mpu~l care prin hidr~1iza genereaza stibstant.apa . _. . Se cunosc derivati Iunctionalt .care contin hidrogen 1O..3.( deshi dra tare) i?ltre .shldratare) i~tre ?oua grup~r.1.11 unui alcool) esterii pot fi mono-.(de.icali pot Ii identici. .4.2. acetanilida este un derivat functional al anilinoi denarece. ell 4.1. regenereaza anilina sau. 4. prin -analogie lor carboxilici. ' . prin elirninarea unei molecule ~e .ante organice. anilidcle sint derivat.1.apartinlnd acelei asi molecule sa II Ia molecule distincte. cu amhii radicali de tip aril: i aeide - esteri micsti.olic sau fenolic.i 1unctiunali ai anilinei.1.apart inlnd aeele ias. ' . pr in eliminarea une i molecule ~e~pa . conduc la acizii carboxilici coresp unz a tori. alifatici Esterii se pot clasifica radicali dupa natura alchil: radicalilor hirlronar- honati in: esteri cu ambii de tip R-C. folosind numele radicalilor raspectivi: Dariva tii f'unntioua li ai uneislJbst. NomenclatUrA: Esterii se denumesc. Dt'~rivatii ~unctiona[i rez ulta eel mai adese. acetalii de la aldehide etc.care contiu hidrogen i oniz abil 91 0 grupare hidroxil ..um sint. Clasifieare. De exemplu. . ·~O . e terii de la alcooli. llO 111 .O-CH2-CH3 O-eE3 Iorrniat ~O de metil 'de eLil l?riil !lidroHza.:. .1. H-C"" . moclificate in molecula unui acid (S8.a. sau deosehiti. cu radicali de ambele R-C=N amide niLnil i '. t.

de flerbere mferl?are a~lzilor ~i alcoolilor din care provin . in compozrtia g~a~lmllor mal . a x-a 113 . se intl'oduc:.66 rnoli ester.2. CH3-C( ~O "OCH2-CH3 de etil + NaOH t-fOH --+ CH3-C".1. doua varianta. Reac:~ia de esterifioare este una din primele reactii chimice studiate din punct de vedere cinetic. Esterii se pot obtins din acizi carboxilici ~ialcooli (sau fencli): . a fost verifica ta folosind la esterificare un alcuol marcat 18 CU.. Ea este 0 reacyie de echilibru. - Chimia ci.agit~nd .. lipsit. vitamine.R' '+ HOH r 4..3 ml alconl etil ir.a cu acizi care au urrnatnarele caracteristicr: . a.a. ' 4.erl mlc~t~ ai gh~ermel.e9te apol eprube ta prin intrnduoerca sa Intl'-l~n pahar aparece si dupa ctteva minute de racire.easta comportan.catena Iiniara. 4. .4.. Esterul Iorrnat. . deasupra stmtului apos. spre dreapta R-C~ "'0 J-1 ileid o + HO-R' alcool ~ R-C( 0 "0. Alaturi de gliceride. 4. curatti . In practice se folose~te cea de.1.. alcatuite in principal din e~t. Proprietat! chimice.66 mali apii. nurniti ghcerlde.05 poate fi simtit chiar la inl.. .U. Se rar.A:CTlYITAT. in ssnsul formarii unei cantitati cit mai mari de ester se poate face pe doua cai: . prin esterificarea directs .0.d~n grasimi. Ar. In asemenea sistema. care fierbe. Grasimile sint amestscuri r~atuI'a]e.a de l'amificatii. sterine. . Proprietati fizice.Iolosirea unui exees dintr-unul din reactanti (acidul sau alcoolul). prin distilare unul din produsii de reactie . -Esterii si!l~ sub stante lichide sav s. Deplasarea aeestui echilibru. glicerina anhidrida <luetic!!. de com~?zit~e c?mplexa. fi'tI'a . insolubile in apa.c.esterul sau apa (distila com ponsntul cu punctul de fierbere mai mic).2. ne~vjnd ea acestia moleculele asociate prrn fegaturi de hidrogen. aerzi gras: Iiberi etc.e~t. fosfatide. proteine.1. .5. a unuia din produsii de raaotie (esterul sau apa).?O R-C-"" NEz arnida + R'-OB rmrosi- Reactia este de fapt 0 hidroliz a bazica (am_O!l0li~a). HOH 3--+ . se rJ I('l< In .6. solubile in solventi organici. este esterificat..:0 "OR' + NH . a unui ester. a l carui l11i[. S'into~. Ea este pl'act1cata..(. deplasat .apal': ceruri. deoarece produsii de reactie (esterul ~i apa) pot reactioria ~i ei refacind alcoolul ~i acidul initial.numar marc de atomi daoarbon. Sint incolore 91 frumos mrrosrtnare. acetat ~O ONa + CH -CH -OH 3 2 acetat de sodiu a lcool etil ic Reactia esterilor cu amoniacul conduce derivat functional al acizilor carboxilici ' .E EXPERIlUENTA LA Transforrnaraa alcoolilor sau feno1ilor In esteri se poate face cu bune randamente ~l prm tratarsa acestora eu unii derivati functionali ai acizilor carboxilici: cloruri acide sau anhidrida ' acide.supl'afata.chi~iea a . echilibrul si de aceea' au bune randamente ~l de reactie este mult sint preferate. la alcnolul 0 amids : respectiv ~l la un alt R:'_C( . Dacil se pomests de la un mol de acid ~i un mol de alcool. izotopul 0. . In licbidul Lald se adallga 0.l'·ldbenzoic.. 1'aminlnd necombinate (de fapt ca produse ale reactiei inverse) 0.5 K H.numar par de atorni de carbon. Dup a efectuarea reactiei s-a constatat ca izotopul oxigenului a i'ost gasit integral in ester. La reaotia de esterificare acidul carboxilic elimina gruparea hidroxil din gruparea carboxil iar alcoolul elimina hidrogenul de la gruparea hidroxil. ~e O~lC:IJ In mediu bazic pentru cleplasarea ecrulibrului ~i conduce la sarea acidului ~l Ia alcoolul hidroliza respectiv. .de Ia un mol de ester ~i un mol de apii.4.ol~d~.i uscata. Indepartind continuu din sistem. C4-C24. GRAsIlVn clorurri de benzoil ~ ben zoa t de fen i! 1 4.eliminarsa continua din amestec. esente Irumos toare in industria cosmetica ~i alimentara. 112 8.acar satisfacator.33 mali alcool.' .2. .1l benzentulni de etil Intr-o epruheta. Dacii se porneste invers.e~ilor es~e reactie inversa a esterificarii. ca plastif'ianti ~l ca. colorant]. 'd'" apa.epll LuI experientei. dupa atingerea sehilibrului se oonstata ca in sistem se gasesc: 0. dupii atingerea echi1ibrului amestecul a1'e aceeaei compozitic. Stahilirea acestui echilibru face ca randamentul rsaetiai directs (esterificarea) ~i al reactie~ inverse (hidroliza) sa nu fie cantitativ 9i niei m.2. Deilnltie.33 moli acid ~i 0.n amestenu l de reactie sa intre in Iierbere. timp de :~--:5 miuu le. ~i. P~j?~ip~la proprietate . nu in apa eliminat. In gliceridele naturale . E~terii sint folositi ca solvcnti. se introduc in umesterul de reaotie 10 ml ell" 'r . 1 ml acid sulfuric ooncentrut. Au puncte . Se incalzeste eprnbeta tntr-o baie de apa. Metode de preparare.grlja. CompoziFa gliceridelor. .1.

~ O'rasimi .urat.']'I'L'-t') La " supral'al'l" solutiei apoase. consumuhll alnTllmtar._ . grasimile destinate consumului alimental' sint supuse raIinarii.) ~i in ~esutul adipes animal (slanina.disimi solid e. In ~rJlla h_:d. CO-(CH2h4~CII3 - rest palmitic . culoare inchisii.sIM~C \II: pentru di7. glicerina.ta 5e introduce 1 1\11dinlr-o g'l'i:i3l1TI'3 lichida (Lilel d~ floarea~. p~na cind nu sem~. . ba i 1 '.eg~tal~ se extrag grasimi lichide (uleiuri vegetale).0. seu) sau prin centrifugare (untuI). de hidrnxk e soc 1.rasimile anirnale se obtin prin topirea tesutulUI animal respectiv (untura. a palmitat 3- de sodLll CH3-(CHz)1-CH dintre =CH-(CHzh-COOII ClIz-OH glkerina acizii nesaturati. G.' (sa I po sita la .untul de coeos. .pre. cter' etc. culoarea solutiei de brorn persistfi HiliI t titnp.1. u apoi 1 ml solLl~ie de hrorn In teLl'aelo['lII'a de carhon. coame.~~~t.ez.azel de.':l [cca HI-IS minute). 214. 3001 Se trw'ilzes[..rest oleic .' . . ' .. In natu. In lntot- stcarat CHz-O.'at circa treizeci de acizi monocarhoxilici ln gliceridele din diverse grasimi. ' Dm. a hldrogenulm) sau de polirneriz. Sint ins6111hile in apacu care emulsio114 ACl'IVJ'rATE EXPERIl\IENTAll Nosnturaren griIL~ilUilor .. dintre aces~ea trebu18 puse pe seama acizilor constituenti.ie ap~asli t n L1-0 e.I'a p~t. lent dupa . aditie (a halogenilor.icat i~(lustrlal~ III vederea~ ~larn'Jl b. ~s . CH-0·CO~(CII2)]4-CH3 I I .~uite elintr-o singura g1icerida iar acestea slnt intotdeauna mixte. nGs~tu~ate.alitice grasimile Iichide.0 meto. prin extractis cu 'solventi. u a1calln ~l se obtin samrile aCIZl10I' 1 especuvi. 0 dlSP81SHl sohda de gra 115 .are xe a d auga"2 .I'ivjW). d~ liti ~ Aditio hnlogenilor la gr asimi (brorn sau ~od)~e_on..T 0: genarii oat. Ti!nLi'e acestia Irecventa cea mai mare (in procente) 0 au: . acet ona. iar din cele animals grasimi solide ca unt.'.. o'r"rllil de nesaturare al (!I'ilsimii). I'. ': 'r . Inrrnlnd spuma la agitare.caracter saturat sau nesaturat . in scopul elirninarii unor componen te sau a UnCiI'insusiri nedorite {acizi Iibari. Iloarea-soarelui.en!~ unui catalizator (nichel fin divizat) la temperatura ~I pl'BSH_:ne.llb. S8 scpara 0 masa sernisolida alh-galbule de POSI JI j . sau pent-ru valoriri~area ahmentara a unor grasllm c~ .' c fl~('. porumb etc.uleiul de pe~te etc. 3%. clnd se fOI'me~za glic~rt~~ ~l ~CIZll _e?I'eSp.r·cali:leaza prin adiyia. . " Uleiurils vegetale se obtin prin presarea s'emintelor sau Iructelor sau mai eficient. CH3-(CHzh4-COOH CH3-(CHzh6-COOH ca aoizi mnnooarboxilici saturati. se saturecaz~. Procosul este pracl.. . sase duble lega:turi).).SI) T'a~e~te ra pid. mires neplacut etc..lorurri " de carbon ne .10%) (10-25%) CHz-O-CO-(CHz)14-CH3 Cl-I -0-CO-(CH2hG~CH3 ~H2-0-CO-(CHz)!4-Clh dipalmilo~stea!'in.4. ' r=::>: numita ~i ~aponificare (acest nume se Ioloseste uneori nejUSuflCat 91 la alte hidrolize) .rest =CII-(CH2l?-CH3 =CH-(CH2h-CH3 - stearic I I CO-(CH2)7-CH rest oleic <~: CI-I2-O· CO-(CHzh-CH.(cu una.ari de agregare nu pot Ii trasate li~ite riguroase .t..a. Proprletat].L.glicBride18 lor. . '111cazul oricare! grlisimi Lichicle S6 consta tii decol orarea sol II ~Iel de brorn (mat I e~l3de In caz ul gl'<l3Irnllu[' sollcie (saturate) sau rnai. SB toarna apoi in eap3\lla 15 ~l sulutie ~a . ' !±. trei . Dupa extragere." . CIIz-O· CO-(CHzhe-CHs d ipalmi to-steari na CtIz-O·CO-(CH2hlj-CHa CII-O· .2. 1 d .lIrH de in) peste r.1. rn Lde Lb HI(' .3.1 /0' " " i ob 'r ~. In studiile efectuate s-au identi~i"(. '.i in . untura. b C\ -" '. rest palmitic rest stearic • AC'l'lVITATIl EXPERlJrENTALl Hitlroliza 1l1calinii u unci grasimi '" .'1 ' 1ntl'-o eprub(..llo .t" (sicativare).o singura grupare carboxil (monocarboxilici): . . s~lasu sil s~ r::l. dioleo-stearina . hind amestecuI'i neomogene ele nu au puncte de topj~e definite. doua.1. . ' Gl'asirnile [inhid a. sapun. pe mtervale de temperatura.::11vare.)8 PIr.g~~:I~~ lih.1 CHz-OH -'-->- I 3i\aOK ~i acidul oleic (10-50%) sint CH-OH I I CH (CH) COON' -I. neHZH puteonic . addu] acidul palmitic stearic (5-'. 'se topesc. ~. HmesLecind continuu ell 0 I:!'aghet. de sodiu amestednd v)tllllJirlP.ra grasimile apar in semintele unor plante (bumbao. '" " .t'11' de c'. sernisolide sau Bolide.e ameste(. Grasimile sint substanto Iichide. sin t snlubile in dizolvanti organici (benzon.are une I e re. Cum in ~oate gliceridele grasimilor apare un singur alcool.s:~va. cocos etc. .). JIl. tolucn. Intre aceste doua st. g~aslm~ solidp.LIIa ~a ua (0 "IIII'\II':'i..deoarece nu exista grasimi alcil.2. sulubil in apft.) sau in unele fructe (rnasline. oslnza) aau in parti anato.e nidroii za lor'. .(respectl\' a~ g l?eIl e or. . Prelucrarea g~asimilol'.).:'i. . 3-. eontinind ~cizi nasat. iar cele cu acizi saturati _ g..lor este Aceste sar'url '.mice ale organismu!ui animal (oase.e~l~_ saturare ~i deci impropril. ~i congeleap8. fosfatide. copitc).ea de e:xp~irnare a gmduiui de nesatur~r:e a unei graslfin prm cifra de iod sau cifra de brorn (gl'ame halogen/100 g graSlU18). sursele v..uIlzat~rl: De obicei se 1ucreaz a in medi. ·'lll'1.stlt~lle . rrcin. de aceea hidruliza .a 'f. stnt Iolosi 0 osite ca sapunur i . dlferentele.. cloI'oform.: gliceridele eu aClZI nesaturati genereaza grasimi Iichide.:. a a~a : . de pll'telan 5e pHil 5 g dintr-o graS1D1e solids 91 10 ml solui.. Hidrogenarea griisimilor se ." 1) d t Principala pl'op!'ietate chimica a grasimilor .2. . gIiceridele naturale cele trei grup ari hidroxil ale glicerinei deauna esterificate de doi sau chiar trei acizi direriti: + CH (CH2)10-COONa de sodiu . .r:uasc~ (sall. .lIl pe 0 ale ne IlISIP 1 ' -. devenind ~r~slm~ solido.grad ~n~Te . seu (hind posibile si unele inversari . hidr?genului in pr. . ' . ' 4. ..duP:\.

2. a Iaourilor si vopselelor etc.a super~ f'iciala a lichidelor. ca gi'upa polara. detergentii sint de originpatrochimica: alcani.a proprietate este 1egata de posibilitataa polirnariz. adica proprietataa de a modifiea tensiunaa superficial a a Iichidelor .' obicei la hidroliza alcalina a gr8. Praetie. sub.. Gl'asimile se mai foloseso Ia fabricarea sapunurilor-. insolubile ~l rezistente la mtemperu. de aluminiu. 'in cazu l stearatului.ii. Aceast.H H H H H H H H II I II I II II I I II 1I 1.atI. CH3-(CHz)n-CH2.detergentt. Intr-o eprubeta se introduc 5 ml 801u ~ie de sapun l. o grupare sulfonica: CH3-(CH2)u-CHz-S03' Na" saruri de aciz i alchil-sulfonioi n = 10-15 R-COO Ta~ R-COO- + Na+ CH3-:(CB2)n-C~2. capacitatsa de emulaionare ~l de spalare. dstargent.N-CHa]+ClICHs Cl<1fUdi CH3 n = 10-16 ~ _PreZe!lta· a?estol' .i poate genera perturbari ale metabolismului lipldelor si f'avoriz a d~pu!lerlle de grasimi pe peretii interiori ai vaselor sanguine. _ ' .. Sicativarea griisimilor nesaturate se conoretizeaz. propriet. . de obicei uleiurile vegetale aint: a) sicative. transparente. a aparut necesitatea ga~irii unor produse desinteza eu propr ietati apr. obtmuLe. actiunea oxigenul~i din aer. ia~ amastscate . Grasimile sint eomponente de baza ale alimentatiei umane Iiecarui adult Iilndu-i necesare z ilnio circa 100 g sub diferite '[onne. de Iitiu.5. . Dupa compot tarea la sicativara O'rasimilo Jichida. daca dau pedc~le rczistente in maxim 24 ore (ulei de in. denumiti in general eteri polistoxilati: :va~l Se prepara intrun pahar de 500 ml 0 solutio concontrata de sapun de toalet. pe care sint grefate ca grupe p~lare neroruce gr~parl.-(CH2)n~Cl-i2-<)~.prin constitutia sa hidrocarhon ata este insoluhil in ap a ~i reprezinta partea hidrofobii a ionului. de sodiu se distings: CH3.ats' ccnoretizata prin capacitatoa lor de sp alaro: AC'l'IVrrATE P{oprietA~ile de trimetil alchil amoniu EXPEHllHEN'rAL\.tsum .lte holi cardiovasoulare. prin interrnediul duhlelor leg at uri rim molecula lor.. eel de po tasiu este moale (Iichid) sin~ solubile in . CO~P.1 apa.in etapa de prelucrare secundara a fraetlUnilor petroliere. Datorita cresterii ac~entua~e a 3onsun:_ului de s~pun. Sarurile eu dif'erite metals ale acizilor alifatici monocarhoxilici cu peste opt atorni de carbon se numese Si'iPlIllllrl. Dup a structura lor chimica.eu uleiuri miner ale servesc Ia f'abricarea unsorilor onnsrstente (sapun de calciu. ".CHz-O-(CHz-CHz-O)n-CH2-CHz-OH n = 10-12 intl"o eprubeta benzenul se pUll 5 ml solutie de sapun :id citeva picatul'i se dizolvil. generind astfel dlfe!. care contin 0 catena normala de tip alehilic cu 1218 atomi de carbon pe care. arene alehilat~e" etena. ' .arii acizilor grasi nesaturati. Aceasta proprietate sta [a haza obtinerii lacunlor ~I vopselelor pe baza de uleiuri sicative. ~a. 4... I Sapunul de sodiu este solid..ntra. D~pa~irea' acestei cantitat. b) semisicative. Materiile prime din 'care se fabrica industrial.. in solutia de sapul1.1 caracteristiei contrar« eonferi\ sapunului propriot. aderente.dOUf.. .etoxl o grupare hidroxil tsrminala..un pahar de 50 'ml se in troduc 20 ml snlutie de sapun .t.sime vegetal a hidrogenat. De e xernplu . faLa de cantitatea de grasimi produse relativ stationara.6.este gref?ta.a in proprietatea acestora de a forma. de hariu etc. posed a 0 afinitate naturals psntru apa ~i reprezinta partea hidrc[ilii a ionului. '. de m. ~i. de rnangan solide ~l insolubile in apa. tensro-actrve. tensloaetlve ale sapunulul c) detergenti neionici. prezentind.apa.opiate. til apa curata fenomenul are loe roarte tncet. cafe dau pel~cul~ slabs si in Limp lndelungat (uJei de bumbac.I. Sapunurile sirrt folosite foar'~e mult ca a&enyi de ~palare.a. pure. de ltna. a unsorilor consistente.arimi riahile. care contin 0 catena liniara norm~Hi eu 12-'18 atom] de carbon sau 0 catena mixta aril-alchilica cu 8-12 at. R-. . si ambele etc. Sapulluri..re . 1. amestecata eu lapte. gruparea polar'a carboxilat -C09-. de oblce1. ps suprafata acestei solutii se pun 'ctteva fire. care contin catene li~ia~e norm~l~...2.Sbi sarurl d~ aeizi alchil·aril·slllfoniCi Na+. cu vitamins ~i eu coloranti este consumata sub denumirea dernargarina sau unt vegetal. de rapi'~a et. de benzen. H H H H H H H H H . este grefata 0 gl'Upare cuaternarji de amoniu: 0 I[ II H II H II H H H . Detergentl. H-f-f-~-?-f-f-f-f-f-f-f-f-f-f-f-?-~-:C(oH H H H H H II H parteH b) detergetui cationici. ulei de tung etc). In solutie apoasa sapunurile slnt ionizats. La tnceput fibrele plutesc. alchene ~i. ' .fost as~f~l des~oper iti r?i intro~u~i ~n cor. pelicule dure. .~I:r eO. sapunurils de calciu.li ell un tub de sticla se 1?uflii -aer : imediat apace 0' spums abundenta care S'3 mentine un timp oarecare. de ~IP .n pot fl clasificati in trei grupe: a) detergenti anionici. 117 116 . in timp ce in apa l1U. oxid de et~lena. ' 4..-:O-S03Na+~' sultati de alchil ' n = 10-16 n= 6-10 Anionul acidului prezinta doua pal'ti net distinete in cornportaraa lor' rata de apa: radicalul alchil R. Ele rezu lt a d.u~l org~nICl de SlDteza cu prOprleta'\iI tensio-active da~oflta ear?ra pot m?dlflCa tensmne. ca grupa polara. dar destul de repede piitrund hi solutle'. alcooli superiori.) ~i c) nesicative.c. de alurniniu. partca hidl'orilti hidrofo hit .similor alaturi de glicerina. in paralel eu 0 proba de apa fal'i:i saplln. sint Intr. . Cu aceasta 58 Iac experleuteln desm-ise mai jJS. Au .~u for~eaza pelioule (ulei de masline)..) de molibden) sau a pastelor adezive (sapun de plumb. ca ~ sapunur ile.v acve~tla sint.' . Fenomenul nu are loc in cazul apei.orm de carbon peeare .

acestea nafiind deci Dsnumiroa acizilor de la care doriv a. sscturul miniar ete.s!' g a]J.:1. Prin rleshidratarea intramoloculnr. Iiriiare pot fi dAgl'ada1j hiologicpe cale anzimatica.i 0.e C"HS02.ent!·apa de 98% 9i alcool etil ir: (.. ~letode de preparare.ent(> pot f'i runno-.\I eon(:elll. Dad I'eal'. l'r:wltrl de a ici c.1 alchene!e trebuic cnnsiderutc deri vati Iunctional: a i alooolilor? Expl icatii.. ui.. Amidele se pot clasifica . toate solide.e tatului (li.!'.t:l'idl. deoareee acsstia avinrl. Des: contin ingruparea arninica. Pro])rietiiti chimice.t a alcoul ilor se obpn nlchene care.5.3.ate de detergenti dsstinati dif'eritelor sonpuri ind ust. CI. '_' -= .in alcool. La noi in tiUR. Clasillcare.. sista mulUi vreme in apele de sp alare.092 g g'lit:e['ini'\.alamida acidului Italic] ~/"'CONH2 (amida acidului benzoic) (amida In Iume se fahrica 0 mare cantit.il.u soluue apoasn de hidroxid de sodiu se obli nr benzoat ~i Icno x id de sodiu. Nomenclatura. Iunctionale 118 di. .p:~ de '1slel'i['i('cnl'c dc:('urgr ('II raudument de 80%.il Sf: Ioloseste aC'.itia gl i!'. ester r.83r. frumos oristalizate sicu puncta de topire caracteriatice. larhldlll pot aditiona apa.rte '/ dorlll'il c) lrin de benz oil henz(lrnicl.. catena StI'1C1. La h idrul iza b!. eit~i menajere..te maaa moleeulara.atori: 0 grupare .at. s J. Prin hidroliz a.ii rnat. + HOH -119 . ca ~i sapun urile.4. au pc catenele lor i?i diferite !'amificatii.~L [orn\I!lCIII-Se 1'1. Definitie. Exemple: 4.'N d) Prin hidroliza partialii a nitriiilor CH -c:? 3 ""-NH 2 acetamida o acetonitril 1-12 4.ra~ia (1Gb!. sint solubile .512 g (wid pal mitir. s.atat de amon iu acstamida h) Din cloruri acidc 3.onstntnl. W R-C?" 'OH ~O + NHt .3. Sa se scrie Iorrnulele s l. Cu c xcept ia forrnamidei care este lichida.) in' prszenf 4. Arnidele sint derivati Iunctionali ai acizilor carboxilici In care hidroxiiul gruparii carboxilice e~te inlo~uit cu 0 grupare amino./CONH2 I (amida Iorrnamida ucidului Iurmiu] benzarnida II ft.dupa natura aoid ului de la care provin aromatice: In doua mod uri : pot.ructura l n ~i srI 58 denumenscn Lofi esteri i a cal'ur formnla mnlerularti esf.ici ace tir C.3. Pentru ohl ineren ur. A paritia detergentilor neionici rezolva insa ~i aeeasta problema. funotionala oorespunz.ext. ('lL peu tru n.ice ~l antide Ilziee.. a silpul1milor (lei.ooll.i n nal iz.2. Iorrntnd alr.0 R-C'/" '-. amidele conrluc Ia aoizii carboxilici pr'e7. deter6enyii ionici nu sint biodegradahili ~i'p§r.. 4. afectlnd fauna ~i flora cursur-ilor de arh1 in care ajung.1.3.6..c mai r'idll~ata elecit. 2. + NI-I3 'O-CHz_:_CI'h'N L' -+ H-C"" yO Hz idri . se produc detergenti la Iahricila respective din Ploiesti si Ti~1isoara si Slnt comeroializati sub dif'orits denumiri.sau R-C( #0 'NHz .Puterea de spalare a detergent ilor esl.ermediul numslui y"-.. PropI'ietftti amidele sint suhst.3.zH4 g acid stum-io r.dupfl nurnar ul gruparilo: poliamide.. Care es le str ur turu esterului respertiv? 4. (Detergentii ionini. Au formula generala: . f'i amide alif'at. g df! sILb3Lanp s-au consurnat n.3. ~ strict liniare. amidelor se face prin int.).3.. spre deosebire de acestea. 'll.eriei prime. Care esl:n cornpoz.lI I:onc. + CHa-CHz-OH l'orrnia l de uti! Iormaru 4. Ca dsrivati Iunotionali ai 'acizilor carboxiii~j amidele se pot prepara din acestia sau din alti derivati Iunctionali ai acostora prin tratare eu amoniac : a) Din acizi carbo xilici RXERCITII $1 PROBLE:\rE ]01' 1. CR urrnara a neomogsnit. Solubi litatea lor in apa scade pe masma ce cre:.lzi(':i.riale (sectorul t. a uu«i g:1i('(')'ide s-u ('. amidele sint substante neutre. . Al\1JDE 4.ante 4. ~O .. I'!'in tJ'C\Larea UI1Iti.\ SI] ('akuleze cantitatile de alcool ?i ell' 'H'·ill necesare obtineri i fi :352 ~: ester. 5.[ rsteri H-C".

Nomencla. Care este arnida sup usa. Prin hidroliza sau acida se descompune in dio xid de carbon 8i amoniac... CH3-CH-COOH I I I I CH3 NHz NHz NH2 glicoeol san gl i~ini1 (acid amino acetic) alanina (acid «-amino propionic] val ina (acid a-amino izovalerianiu) 120 121 . .. I I CII3-CH-COOH N.e cu formal~eh]da.~a hidroliza unei amide s-a obtinut acid propionic ~i s-au dsgajat 1. hidrol izei si ce cantitate din ea folosit? Sa se denurneasca s-a in practice sint folosite rar aceste denumiri.1. 4. p-opionat de e til. iznbutirnt de Ienil. stabila) Sinteza ac~s~ei substa~1t~e. oimportallya Aceasta este diamida acid ului carbonic: are ureea.3.tura. iar zaharidele coristituie sursa de energie a acestora. --+ . Se mai intrebuintaaza in sinteza un or color-anti si ~ unor bazica ' 5. ~stazl se pre~ara industrial marl cantlte:\. "NHz alifatice: + .'i sa se stabileasca structura lor.reprezinta prima si~tei~ organic a (F. fiecare in parte.12 Iitri amoniao (conditii norrnaler. 3: . formeaza oornpusi macromoleculari cu structurj.50 C ~l. natura si.1. Ce structurri au arnidele rezultate prin amonoliza urmjitorilor propil . prin cO. NH2 Z 5 R-C=N + H20 de~sebita . Ureea. eomponentele fundamentale ale celulei vii .5. D!ntre dif'eritele amide. ftalat.> 150°C 5. B !Ii C l. de tip a. . Se consider a urmatoure« schema de reactii: HB!'. preluate din domeniul biochimiei. indiclndu-se ~i positia relativa a gruparilor. 182~). Dupa riumat-ul grup arilor Iunctionale ~i prez snta eventuala ~i a alter grupari.1.n?ensar. acid carboni« (nestahil) acid carbamic (monoamid a. trrdimensionala (ra~jlll ureo-forrn aldahidiea).acizi monoamino-monocarboxilici CH~~CH-CH-COOH CHz-COOH . nume nestiintif'ice (specificate in paranteza). Aminoacizii slnt cornpusi organici cu functiune mixt. care contin in moleeula lor grupari oarhoxilice ~i grupari aminice legate de un radical hidrocarbonat oarecare.1.u~eea elit~ ~ substant asolid a.nt in marea lor majoritate alifatici. SUB STANTE NATURALE CU IMPORTANT! FIZIOLOGICI + H20 . de dimetil ? 2. Printre dif'eritele clase de suhstante organice naturale aminoacizii ~i zaharide Ie rsprezinta. B ~--> C HDH ~--y CH 1'~' H3C-C -CONHz CH3 I oompusii A. cr:istalizata. Definipe. Acestia au buna rezietenta chimIC~ ~l mecanica. Aminoacizii stau Ia baza sintezei proteinelor necesare dczvoltarii organismelor vii. Deshidr atarea amidelor este foIosiUi pentru obt inerea ~itrililor: . NHz 0 . W 0 hIe r . A ---+ acid a-amino propionic (a-alaninel) ester]: acetat de KC.H2 I CHz-CHz-COOH I NH2 acid ~-amino propionic (~-alanina) acid o-aminobentbir (acid antranilic) EXERCI'fII f:'llPROBL:Km~ 1. NH2 +H0 2 medicarnente.H idrogenarea amidelor conduce la amine primare ~O R-C" .1. Numele aminoacizilor se Iormeaza din numele acidului carboxilic respectiv precedat de prefixul amino.a. nestahila] uree [diarnida.7. solubila in apa. . aminoacizii naturali pot fi grupati astfel : . .-'. 'I'tpuri de aminoacizt naturali.3. ~O P0 R-C". Cantitati mari de ur~e vsint £olosi~e ca ing~a~amint agricol cu azot. Au formula general a : /NH2 O=C".animal a sau vsgetala.+ 2NH3·-. /NH2 O=C". alaturi de grasimi. 5. Aminoaoizii care apar In.! de uree prin incalzirea la 1. 2H2~ R-CH2-NH2 . 2. aminoacizii avlnd. AMINOACIZI 5. 50 atm presiuna a unul amestec stoechiometric de dioxid de carbon ~l arnoniac (procedeu Jolosit Ja combinatele chimice din orasul Victoria ~i Tirgu-Mures}: ' CO2.

.jcl. ' functionale din aminoacizi prezinUi t.- acizi mnnoarnino-diearboxilici HOOC-CHz-CH2-CH-COOH NH2 (acid acid glutamic o... cisteiua «-amino.u. Solutiils prezentind asemenea proprieUi~i 'se numesc tampon. 'saruri ell bazele. eristaline.. "J () 'ons ti t.11-13 +~H3 sure dl' nmoniu Solutiile apoase ale aminoacizilor au caraeter neutru.mal :nu e.. solids. {:l-tiopl'opionic) I ":'-!Hoz l'IO':lll'[1 . eu puncte in apa. esteu en a coo II. C oruri I +~H3 -con.0 t./0 I T ncr ~IT?.2. denumiti amfioni.+ :"fJOI·I.oate proprietatile chirnice I I specifice lor.. ' + HOJ{ I. " G ruparea car boxil poate forma acide ell pentaclprnra de fosfor: R-Clf ~ .rr2 'sal'p I.orii. " . Proprietat]. adica pot reactions ea baze fata de aoizi ~i ea acizi fata de bazo. se poate acila. Din cauza acestui mod de ionizara aminoacizii au earaeter amfoter.\-CI I I-COO 1-1---.a ca haze.H2 + R' - ()H -. ' I radel'" chimice op U88.. Din aceasta :\ 110 I ZV un tip speCial-de amide substituite la azot. greu solubile sau insolu- R-CH-C()O- I ' + lICl->R-CJ-I-COOH I + Cl- +:-.HI 3 +NH3 aCIZl: I +H0 2 >.t fl s~mple sau I?lXte1't' uDPa exemplu din dicina se obi-ina ghclltip de arninoacid s~u .II. PEPTIDE . ti j'ntel'moleeuJal' prin 1I1teJ'mef III c JOI' ( l e a re.1.. deoarece prin ionizare cele doua grupal'i Iunctionals I'}i cornpenseaza reciproc sarcinile : R-CH-COOH ~ R-CH-COO+NH3 arnfion NI-Iz La ionizare aminoacizii I I Iormeaz a ioni eu ambele tipui-i de sarcini.eLate a ammoacrzt1· or ..\ I CI-Iz-CH-COOll I SH de topire ridicate I NHz (peste (add Cruparea . Amf'ionii unui aminoacid accept. lisinu cc. e ormea..gilJtal'il') [arid Gruparile HOOC--CH2-CH-COOH NHz acid asparagie.id CHz-CH-COOH OH aminoacizi !\TH2 tiolici I (Hl:id «-amiuo.a dintr-un acid sau dintr-o baza.. eomportindu-se ca I +1-l 0+-+-R':"'CH-COC.I c loua gruparl eu ca1 eo or r. Sf 122 123 . R-CH-COO- 5.. "v' +NHa sau ced eaz a protoni.cinic... riP sorl i II CHz'--CI·!z-CHz-CH2-CH-COOH NHz aminoaeizi I I l\'Hz hidroxilati I (acid. sel'in!i (3-hidl'oxipropionic) R-CII-COOH +PCIT).C11-CO-:\ 1 R Il~Cll--COOH R solutii eornportare r'ezu]ta cil la tratarea solutiei apoaso a unui aminoacid eu 0 eantitate Iirnitat. :\Hz ester rip n miuo.ae. 5'. 0 d ipept Ida s impl a. R-CH-COONH ' - acizi diamino-monocarbo xilici ). '~ armmca pact t e lorrna sar'uri ell acieii miner-ali.·amino.lOna. Aminnacizii sint subst. l' I·' 1 . deci se comport. R-C11-C~Cl . deDym~te peptide... xami nosur. -H"O R-CH-COO-+HO--+-R-CH-COO+NH3 I NH2 I +H0 2 :\ 112 H . R-CH-COOR' + HOI-[ I· I.'aQestea stnt neutralizate dupa schema de rnai sus. e" .4. €·diaminocapronil') R-CH-COOH !\. iar in solutie nu ramin declt ioriii (anionii sau cationii) aminoacidului.. .ante 2S0°C) usor soluhils biJe in solvsnti organici.C R-CII-CnOII I + I 12:.uie posibilitatea " C ("n 1'1' "i)' nLlJor'tant[l l)rOorl. a. b glieina.a prot. ixtev d ~ cum la formarea lor parnorpa un sIl~g?r Acestea pO.

). animals s~u vegetale. 0 rnonozaharida ~i 0 comhinatie heterociclica cu azot). de exemplu caseina din lapt.) proteinele sint constituentn fundamentaIi ai materiei vii. unghii.[osfoproteide.= P = 15. de axamplu dintr-o molscula de glicina ~i una de alanina rezulti'i aliituri de glicil-glieina ~i alanilalanina: noacizi prezenti in mod constant. se obtins un lant polipeptidic in care cele doua trpuri de molecule (alanina ~i glicina) pot sa adopte 0 succesiuna oarecare. mal importante proteine filiroase slnt : keratin a (din llna. 5.3. Clasificare. 5-'18" 0. 0. Adoptindu-se simultan mai multe criterii. Detlnitie. Aceasta proprictats sta la baza studierii struoturii protcinelor ~i are pentru alimentatia ~i dezvoltarea organismslor important animale.4. Nucleoproteidele au rolul fundamental in alcatuirea. . = 51-56°/ 10 = N -. Proprietali chimice.metoloproteide. ele stnt solubile in apa sau in solutii de electrolit i ~i au structure globulal·a. proteidele sint de mai muite f'eluri : . Compozitia protelnelor. rezultate din legarea unei proteine de un acid nucleic (compus macromolecular. in compozitia p~oteihelor. glucide. care contin resturi de acid Iosforic legat in forma esterica la grupari hidroxil. " . Din mediile de hidroliza aminoacizii sint separati individual. animals sau vegctale. ca: solubiIitate. mai rar sau chiar foarte rar din hidrolizatele anumitor proteine s-au mai identiticat inca 30-40 de aminoaoizi de diferite tipuri.3. Sub aspectul compozitiei elemsnt. structura. esfiisurat la carboxilul glicinoi. a Iundamentala 125 .3. gluteinele (proteinele din cereale).hidrcliz a totala. Cercetarea diverselor proteins a arjitat ca rasplndirea dif'eritilor a-aminoacizi este foarte variata ~i cil nu exista proteins alcatuita numai dintr-un singur aminoacid . Peptidele sint produsi de hidroliza partials a proteinelor naturale si servesc la descifrarea struc~~rii.Daca reactia continua. Proteide (hsternproteine) In primul. par.1-1 % 1 50/ /0 o H =6. coarne. acestora. se gaaesc toti eel circa 20 de ec-ammoaorzr dar in cele mal variate proportii. 1-1) . nu sint hidrolizats enzimatic (cu exceptia colagenului). Proteinele [ibroase sau scleroproteinele au struct. h~j07:eJ:ll.1. ~n~le met. 5. proteinele au Iost clasificate astfel : II CH3 H2N-CH2-CO-NH-CH-COOH gliGil-alaninu I CH3 I - HzN-CH-CO-NH-CH2-COOH alanil-glicinu . /Insolubile-Fibroase PROTEINE"" . pene. ea~ reactia I. . dipeptida se poate transforma in tripeptida. denumite grupe prostetice . care oontin ca grupa prostetica rssturi de glieeride.)-a. cele mai rasplndite in natura... . Dupa natura grupelor prostetice. P. . . Proteide sau heteroproteine smt numita proteinele care in afar a de Ianturile macrornoleculare proteinice contin ~i alte grupari de natura neprotsinica.ura fibrilara ~i stnt insoIubile in apa sau in solutii de electrolipi . in al doilea caz d eu eel al a1~mn~1.3. apoi ~ntetrapeptida./Globulare Solublle"" . de exemplu hemocianinele sau pigmsntii respiratori sint proteine cu cupru. Prill . Compozitia procsntuala pe elemente a protemslor variaz a III limite restrtnsa. PROTEINE . Principala proprietate 0 a proteinelor este hidro- liza. colageoul (componenta de baza a pielii) :. N? S. Cele.2.lipoproteide. cel mai bine prin metoda oromatograf'ica. i~ f~pt. alcatuit din acid fosforic.5-7.i fibrina (din fihrele de ma tase).5% S =0.ale.5. In produsslr. respectiv polipeptida. care au grupa prostetica aleatuita dintr-un rest de zaharida. C I. Alaturi de ~.. . copite etc.e. in urma careia se obtin amestecuri de «-aminoacizi. saruri.te componente. Proteineie globulare sint.3.5:_2% 20-23% Din acest motiv datele analizsi elementare sin t cu totul insuficiente pontru caracterizarea proteinelor. in compoeitia carora intra ~i atorni de metal.3. (apa. Complexitatea etructurala ~i de compozitie a proteinslor a facut ca incercarea de a le clasif'ica sa Intimpine serioase dificultati.glicoproteide. lipide etc. de hidroliza totala ale proteinelor s-a u identificat circa 20 de «-ami124.aro proteinele sint cornpusi organici care contin toate elementel~ organogene : C. Proteinele sint produsi macromoleculari naturali de tip poliamidie rezultati din policondensarea' «-amino-acieilor.nucleoproteule. Ele apar~i in organismele vii unde indeplinesc an unnts f'unctii vitals. Cele mai import ante sint hemoglobina (proteina rosie din slnge). Daca 1a raactie participa doi aminoucizi diferiti se obtin alatur! de cele doua dipeptide simple ~i doua dipeptide mixta . bazica sau enzirnatica proteinele stilt transformate intr-un amestec de «-arninoaoizi (obisnuit se foloseste hidroliza acid a prin Iierberea 'prot~inei eu un ameste. comportare chimica etc. .H2N-CHz-COOH --+ + HzN:-CH -COOH 2 ~H20 --+ H2N-CHz-CO-NH-CH2-COOH glicil-glicina Heactiontnd eli inca 0 molecula de glicina. dezvoltarea ~i diviziunea eelulei vii. albuminele (proteine din alhusul de ou). globulinele (proteine din plasma sanguine). acid a.: .c de acid formic ~i a~id olorhidr·ic). 5. 5.

Denumirea monozaharidelor nu se face dupa 0 regula ~tiinTifica. . Reae~ii de Identltiear» a proteinelor.iilor Iolosite in acest scop sint xeactii de culoar e mai mult sau rnai putin caracteristice.5. a constituit una. numite uneori ~i oze.. ~ Reaciia biuretului este pozit.4. nu ~i numele sau individua. " Zaharidele sint denumite. fundamental. Culoarea se datol'e~te formarii combina'~iilol' complexe dintre aminoC\cizii proteinei §i ionii CU2~ Reacfia xantopl'oteica a proteine10r are loc 1a tratarea u:o. plH'umb (8%). Acesta reprezint. ult.ecul 2 . Monozaharidele. ~i ea continua ~i .ea react.ia 5e 5 ml solutie de protoinii. Monozaharidele Slnt compusi organici eu Iunctiuni mixte: ele contin in molecula 0 grupare carbonil (aldehida sau cetona). se adauga 5 rnl solutio de hidroxid de sodiu {. de exernplu schimharea conlorrnatiei naturale prin ruperea leg-atmilor de hirlrogcn dintre Ianturi. galactoza etc. riboza.6. 5 ~ml solul. sau doua grupari alcool primal'.ipul gruparii carbonil ~i Il umarul atomilor de carbon. 5. .i dintr-un 'numar variabil de molecule de mnnozaharide. 5.ura 9i deci nici propriet atile biochim ice initiale. Clasificare. In compozitia zaharidelor apate carbonul. Se tncalzeste Ia Iierhere 1.- c-" Supuse actiunii urior Rgenti Iizici (caldura.bon. Un exernplu foal'te eunoscut de denaturare a unci proteine II constituie coagularea albusului de ou Ia incalzire. produsii din ultimele doua categorii Iiind alcatuit.ituie un grup nurneros de cornpuai organici foarte raspinEle apar in plante. iar solutia S8 Iimpezeste. glucide de ·la gustul dulce pe care multe dintre ele n au. Ss cunosc trei categorii de zaharide: 'monozaharide. pentoze.imele dolia in proport. Hidrollsa apUi\s:l proteinelor rnl solutie S8 degajEl ml solutio 'tle plumb. una sau mal multe grupal'i alcool secundar ~i una.1100 ml apa disti lata. In scnrt timp solutia se tulbura (coagulat. Se raee9te a mestecul si ~e pleura 3-4 rnl solut ie de hidroxid de sa diu 20. termen care suger~ ideea ca zaharidele ar fi simple combinatfi ale carbcnului cu apa. 5. In acest scop sint folosite nume ne§tiintifice.3 minute. Deuatururea protelnelor A..dupa numarul atornilor de carbon din molecule in trioze. apal'e 0 coloratie galbena.. Solutia se oolorea sa in pnr-tnca liu intens.irnp denumite hidrati de ca. .nsemnat de ce_rcetatori. Apare Imediatn coloratie violeta caracteristica.OI' de iclentlficat prin mirosul san. d. hidrogenul ~i oxigenul. Proteins ajunsa Inl. la tratarea unei solu~ii a. din acest motiv zaharidsle au fost mult t.3. Se fim'be ames l.. in solutia fiOl'binte se adauga 1 apoasa de aceta t de plumb '10%..r-o nstf'el rIe stare nu-si mai poate refaee sLruct. fructoza. unde indeplinesc doua rolur] fundamentale: reierva de hrana ~i schelet rnecanio de austill:re a. datorita formarii unoI' nitroderivati. se inciilzes« ~i precipita proteins denaturata [ntr-o eprllbet. 0 alirnentatie echilibrat a va face deciapel Ia toate aceste surse de proleine pentl'u cit niri una dintre eJe nu con~ille singw'a. MONOZ'AHARIDE I Intv-o eprubetil.ie de proteina jieste care se pieura 1 ml acid tulbm-a \'oi precipitEl proteina denatur~ta. snlutia se coloreaza in g alben intens. in hrana oamenilor. atribuite de diferit i cercetatori in decursul timpului.%. Majoritat. oligozaharide si polizaharide. 5. cl1exeeptia termenului care indica t.3. . plantei_.a 0 modif'icare ireveraihila R atructurii lanturilor rnacromoleculare. Iutr-n eprubetii se pun 2-3 rul solutie do proteina peste care S8 adauga 5 de hidrox irl de sodiu 30%.l.dupa natura gruparii carhonil in aldoze ~i cetoze.e) etc.iva cIaca.. se Icrmeaza 0 tulbureala sau ohiar un precipitat alb. cetopentoze etc.2 minute. ceea . Struetma.rl se inhoduc clorhidric c'oneentrat. So lutja usor tulhure se filtrllaZ"il.!adl sclutin In hr-un-negru.' . Sohlj. ca produsi ai fotcsintezei.ei pl'oteine. l 1 -. ciuperci (30%) etc .isau actnini i unor agenp chimici (aeizi sau baze tari. 8tabilirea structurii monozahal'idelor din pl'oblernele de mare interes teoretic din chimia organica astazi sa preocupe un numal' i. fiiina (11-14%). Aceasta tel'minologie precizeaza doar tipill monozaharidei in cauza.4. ACTIVITl'!'! EXPERUfENTALE Reaclia biuretului Intr-u eprubeta se pun 5-6 ml solutio de proteina preparata ca la experientele anterioare . ca: arabinoza. pin 'punct de ~e~e1'e chimio zaharidele stnt ci:rnibinatii polihl~roxi Carb?lllbce. Proteinele in alimentatle. olla (12%).inut do proteine 20-25%). cu aoid azotic concentrat. eu suUat de CUpl'U se formeaza 0 eolol'ape violeta san albastru-viola. Precipita proteina denaturata care dupa 5-6 minute de fierbere se dizolva camplet. W.cee.hexoze etc.3. fasole soia (36%). Fi ltratul ohtinut va servi psntru experienjele ce Ell vor face In continuare. Daca proteina contine s ulf se formeaZrl sulf'ura care Golorl. rad iatii.ia in care apar in compozitia apei. toti aminoacizii esentjali. ZAHARIDE const. I: II 5 .) prot. . unite intre ere. Se adauga 1 ml solutia saturata de sulfat decupru. in special in dorrieniul biochimic. ultrasunet. Resclia xanteprotelee Intro eprubeta ce oontine {l ml solutie de proteina se pleura '1 ml acid azotic concentrat. orez (8-10%)).lcaline· a unei substante (presupusa a 1'1proteinEi).2. eleotroliti etc.4..einele sulcr a fenom enul cI e denaturare. Deiinltie. lapte (3%). 5. diti in natura. I 126 127 11 .4. proteinele au un 1'01 Principalele 8u1'88 de proteins in alimentatia umana aint : carne (cont. Zaharidele Preporurca soluiiei de proteini: BEl face In felul urmator: alhusul unui ou de gal na €ste amestccat tntr-un pahar c1.O% si se Iierbe. printr-o -bucata de ptnza curata.1. Din sohrtie arnon iar. . glucozii. se pot clasifica: -. . ce evident este fals.i).e exemp]ualdohexoze. manozli. tetroze.

ea Asemenea Iormulari represinba multumitor structura celor doua molecule dar nu explica 0 serie de proprietati chirnice eonstatate experimental. 'V( '. in anumite conditii. rar fruetozei cel de cinci atomi.tri. - hidrnxil din pozitia 4 sau 5. ca de exemplu: absenta. fiind deci 0 aldohexoza. s-a admis ca acestea pot adopta 0 structura ciclica. In mod asernanator clice.. b PlOprl~ta. -" Din aceste eonsiderente. ca ~i fruetoza.l PrIV. glucozei fiind u-i earaeteristie ciclul de sa' atorm. r concorda eu absent a reactiil. eonstituie cite un termen.. a unei grupari hidroxil eu reactivitate mult rnaritii fat a de a celorlalte etc. -.a.glucoza are functiunea car honil de tip aldehidic.1' . Ea rezultii din interactia gmpiirii carbonilice a hexozei eu una din gruparile sale hidroxil. .e intre fOl'mul~ de structurii ~i propl'ietatile eelor doua hexoze.norma~ de lungi ~l daci mcorects.' I CHzdH HO-C I ) 1 I HO-C-H ) J I I-IO-C-H H-C-OH H-C I 0 H-C-OH H-C~OH CHz' 0 «:---- I H-C-OH--7 H-C~OH CHzOH Iructoza I I I I I I I I: I-I-C-OI-I HO·-C-H H-C-OI-I I c=o HO-C-I-I H-C-OH H""':'C-OH CH20H Iructoza I I I I CHzOH Iructoza cu ciclu 2-5 (forma furanozica) Ii II I fl'lletoz1L cu ciclu (forma I 2-6 I I piranozica] formula aciclica H-C-OH CH20H glucoza I I I I sau . . ' tie In formularil« ciclice se ohsarva gruparea carbonil a fost ceea..------------------~~------------Dona din cele mai raspfndite monozaharide. . De aceea s-a recurs 1a reprazentarea ciclului sub forma unui hexagon regulat pentru gluooza (pentago pentru fructnz a}. au . CH20H HO-C 1-t.in molecula glueozei exista 0 singura grupare alcool primal' in timp ce fructoza prezinta doua asemenea grupari. a x-a 129 . respectiv pentru toate cele 8 cetohexoze izomere dineare glucoza. Pentru a rezolva asemenea neeoncordant. ~xigenului prin care se lnchirie ciclul legaturi el~bee a. 6. nurmt. eu formulal'ile . hexoze. pentru cele doua hexoze se pot scrie urmatoarele formule: 1CHO H-C-OH HO-C- H-C-OH U +-- I H-C-OH H ~ HO-CH 1 CHzOH 2C=O 2 CHOR I 4 CHOH I I I H-~------~I I H-C-OH H HO-C~ H-~-OH H-C-OH I o I H-t-OH H-C.'.Icst studiate eu precadere ~i au condus Ia urmatoarele constatari: . oXlge~. a CIC tzarn a atomul 'de carbon carbonilic apare 0 noua grupare . in unele cazuri.fructoza are funotiunea carboni 1 de tip cetonic ~l este deci 0 cetopar~i~ipa gruparile pozrtia 5 sau . prezenta. iar la fruotoza gruparile din i I H ~/ I ) OR H C -~--- ~? C 0 H OR ~/ I I C·----.or sale speoifice ..ur are h< I'd ·1 rOXI . In aceste eiclizari rezulta cicluri de cinci '. a reactiilor specifice gruparii carbonil.' ~oJ'mularile ciolice a. vTot?~i. .buie.haride ~i la analogii eu termeni mai simpli dar inruditi. ' Procedtndu-se la diferite degradari controlate a celor dona monoza.----CH20H gluoozn eu ciclu I 3 CHOH I 5 CHOR 6 CHzOH aldohexoza 3 CHOH 4 CHOH CHzOH glueoza eu cialu I CH20H formula glucoza HcieliC!i I I I I I 5 CHOR I 6 CHzOH cetohexoza I (forma futanozioa] .O-C-H . de asemenea ee I .HIZOS este insa aceeasipentru toate cele 16 aldohexoze izomere. s-au stabilit pentru cele dona hexoze urmatoarele Iormule structurale: CHO CH20H I' I c=o H. . eu substituentii atomilorde carbon dispusi de 0 part~ 128 o -r- Chimla cr. v " v' . glucoza ~i fructoza. plan. eterocicluri ell oxigsn}..1 egiate.a hidroiz il glicozidic (marcat In de mal sus cu htere grease).au compozitia CSH1Z06 . in cazul glucozei la oiclizare pot modifi tV ca m. (fOl'ma piranozicii) 1-5 se pot scrie ~i pentru CH20H fructoz a cele doua structuri ci- Formula restrtnsa: Cr. sase atorni din care unu I d e (h .

Eeteriiicarea gruparilor hidroxil din corespunzatori .lta :I'ls. hidroxilul glicozidic (atornul de carbon al fostei grupan carbonil) determma ararltla a doua forme denumits anomere si notate.tomulv d.figurat: A..). Propriet~1i ehlmlee III mod obisnuit. _ 'OOH H Oxidarea poate fi fiicuta cu apa de brom sau cu saruri cornplexe metale greIe. 5v zmta.res glueozei en reaetlv Fehling . iar ~-glucoza . lllc~I~re'.opire 150°C. Forrnulels de . ale unor HO ~ OH H ot-! J .. Reactiile care au loc pot fi redate prin urrnatoarele ecuatii: CuS01 ('GRuOU glueoza + 2KOH --to --to CU(OR)2 + K S0 2 4 + 2Cu(OH)2 CuHuO? CUzO acid gluconic + + 2HzO .. daexamplu solutia Fehling sau reactivul Tollens. . ap~ este anamerul (J.perspeetiK'i.Reactivul Fehling necesar acestei experiente se pre para astrel: se dizolva 7 g de sulfat de cupru cristalizat in 100 ml apa (solutia a). Sint usor solubile in apa.celuloza.o. en ~ ~l ~. al zaharidolor.In ~?este prezentari partea. In solutii apoase cele doua forms anomere ale glucozei se gaseso in echih.Ozei. Daca peretil eprubetei au fost curat}. Oxidll.~ cu punet de t.fel elaborate formulele' de perspectivi\. alta prm intermediul Iormei aciclice. ingrosat. cristalins.<!ruparile functionale reactiils lor normale. se dizolva 35 g tartrat clublu de sodiu si potasiu (sarea Seignette) .a a ciclului apR1'€! catre observator ciclul fnnd oonsidarat perpendicular pe plan ul hirtiai Pi'! care este.4. Glucoza o~l~nu. cu ~ust dulce.?. ' .4. argintul metalic care se separa prin oxidarea glucozei se depune pe ei sub forma de oglinda stralucitoare . La intrebutntare se amesteea volume egale din ambele solutii.a din acid acetic diluat este anomerul . Intr.?~U'~1 t~ec u90r ~na lrl.tati. ' .. va Reactivul 'Pollens este solutia de hidroxid de argint amoniacal. ~roprie. alta a acestuia.~i de.. Forrnulelu de perspocti 00~i ~-glll(. Prez~nta numeroaselor grupal'~ hidroxil creeaz a un mare numar de legaturi de ~ldrogenmtermoleculare. OH HO ~ H 'H ACTIVITATE Oxldarea EXPERIMENTALA ell reactiv Tollens.Oxidarea hidroxilici hiinda a gl'uparii aldonici: oarbonil transforma COQH (CHOH)4 CHzOH acid gluconic aldozele in acizi poli- sau acizi CHO (CHOH)4 I CH20H glucoza I -[0] I I CH2~HH H l H OH n b Fig.ac~e alta prin pozi'CH20H .o eprubeta curata se introduc 2-3 ml reactiv Fehling . in caz contrar se depune un precipitat negru. . carbonil conduce din monozaharide corespunzatori pre: - Reducerea gruparii la polialcoolii respectiv. cu punct de topire 146°C.i 26 g hidroxid de patasiu In 100ml apa (solutia b). ale glucozel (a) ~i fructozei (b). in cazul monozaharidelor are loc transformarea lor in alcooli (fermen9* ° 130 131 . din cauza carora Ia tnoalzirs putarnica monozaharidelo se descompun. Ele au propr'ietati dI~erIte ~I prm _pohcondensare conduc la doua polizaharids i'undamental de?seb~t~: o:_-glu?oza f'ormeaza amidonul. care pentru glucoza ~l fructoz a stnt prezentate in Figura 32.fizic~. 33. ei a fast OH g]ueozei F\~'. Procesul se desfa~oara sub ac[iunea enzimelor ~i are caracter specific. Ele difera una fa~. e .e carbon care po~rtva. 33). Monozaharidele (pentozcle si hexozele) slnt substante solido.4. descrisa la experientele de la capitoluI derivati carbonillci (vezi alH t~a gruparii hidroxil glicozidic: in anomerul tX-glucoza hidroxilul glicozidic ~I eel de 101atomul d~ carbon ~4 se gasesc dve aceaasi parte ~ planului ciclului . . Au fost ast. Prepararea 3. iar cristalizat. 32. 5.tahz~ta din.i se Incalzeste pina Ia fierbere. lI_l an0fo11er~1~-gillcoza aceleasi gruparl se gasesc de 0 parte SI de alta a planului ciclului (fig.de exemplu la glucoza. continutnd Ilerberea se picura in eprubeta solutie apoasa de glucoza 20-25% ptna la disparitia cornpleta a coloratiei albastre a amestecului 9i separarea unui precipitat rosu de oxid de cupru (I).~. Intr-o eprubeta curata se amesteca 2 mlreactlv 'I'ollens ell 2 ml solutie apoasa de glucosa 20-25% si seincalzeste 2-3 minute In apa oalda (60-80°C). de exemplu prin "tratarea rura de ecetil sau cu anhidrida acetica CHO (CHOH)4 CH20H CI-IO monozaharide conduce Ia estern glucozei sau fructozei cu dose obtine esterul pentaacetilat CHO J CHzOH ~ H2 (CHOI-I)4 CHzOH I (CHOH)4 CI-IzOH I CHzOH f- I C=O (CHOH)a I I I I + 5CH -COCI 3 -- (CH-O-CO-CHa)4 CH2-0-CO-CH3 pen taacetil glucoza I I +5 HCI I CHzOH glucoza (formula restrinsa) polialcool (hexahidroxi-hexan) (hexttol] fructoza (formula restrinsa] Fermentarea mono zaharidelor roprezinta comportare relativ gonerala a acestor compusi.

CH20H (X. Se prepara alaturi de gluooza.II. Sascut etc: Struetura zaharozei rezult. Datorita continutului sau ridicat de zahar.uIei. Zaharoza... in moreovi. . Prin participarea sa la diferito proeese f'iziologioe din organismul animal. La noi in tara zaharoza se.I'COVl In combinatie cu etc. din sucul trestiei de zah ar al carui continut In zaha» este de circa 18%. coneiderata ea unit. Fructoza nu prezintii caracter -rsdueator. de mo~ozaharidii eu stahilirea unei legaturi eterice. in seva unor arbori ~i In nectarul florilor. pentru ca aceasta legatura sa se poata forma (elirninarea apei intre cele doua grupari hidroxil glieozidic) trebuie ca cele doua fnonozaharide sa adopte structura ciclica. alatrn-i de gluc?za. 5.compozitra zaharozei C12H2201l11. in mierea de alhine 81 in unele legume ca tomate.glucoza I I I ! HO-C-H --. in pepeni.obtino numai din sfecla in unitatile industriale din: Arad.. prin hidroliza zaharozei.. gluco~a tehnica cn puritate 65-70% ~i.gluco~a cristalizata . 133 / o 132' . Era cunoscuta si Iolosita inca din antiohitate sub denumirea de "miere nefa·0uta. Dintre diferitele dizaharide 0 importanta cu totul deosehita 0 prezinta zaharoza sau zaharul obisnuit. 34). Monozaharidele ~int foarte riispin~ite in lumea v~getala uride apar lib ere sau legate de alti compusi naturali ~de oxemplu g. H-C-. H-C. doua molecule de monozaharid. Dintre diferitele monozaharide un loe deosehit. Prin hidroliza aeid~ sau snzimatica. Zahatul brut obtinut este supusrafinarii prin crist. ea se gaseste libera in tulpina trestiei de zahar. Industrial.. Buceeea.nu are proprietati reducatoane.. unor oligozaharide ~i a celor mai importante polizaharide.toate gruparile hidroxil lib ere au reactivitate normal a. d~ asemenea participa la toate reaetiile chimice caracteristice monozaharidelor.-+ I 1_6---. in fructele d. Zaharoza con~ine deci 0 legatur~ dicarbonilica intre cell'.prin hidroliz a Iormeazii «-gluooza ~i ~-fructoza in proportie egaia..ari conduc la eoncluzia ci'i zaharoza este 0 dizaharid a alcatuita din gIucoza ~i fructoza . . glucoza se prepare prin hidroliza acida a amidonului la presiune: (CGH1005)1' amidon +n H 0 2 -- HeI n CaH120S glucoza 0 II I' 1. singe etc. glucoza eonstituie sursa de energie a acestor organisms. sau din siecla-de-zahar care contine 8-10% zahar. Beprezentantl.a proprietati reducatoare . dizaharidele Iormaazji doua molecule de monozaharida..6. Est~ cea mai dulce rnonosaharida (puterea sa ~le jndnleir~ este cons irlerat. in mierea de albino. in r ad acina sfeclei-de-zahar. ele iau nastere prin oliminarea apei intre doua molecule.'(.OH + 2C0 2 Prin aceasta proprietate se oxplica fermentarea'sueurilor~ dulci de diferite fruete ~i plante ~i obtinerea bauturilor alcoolice naturale.4. Sfeclade zahar se spala.1 Glucoza este 0 suhstant a solida (punet de topire 146 C). ca raspindlre si importantil. glucoza prezint.ate. ' . Fracto za se gase~~e lihera in natura..~~~ . se d izolva usor in 'apa s i alcool met ilic. ._. Este dizaharida cca mai raspindita in natura. Prin fermentarea glucozei in prozenta unor cnzime din drojdia de bere. '. se topeste Ia 105°C eu dssoompunere .. identice sau deosebite. in care atomii de oxigen au valentele de Iungimi normale ~i care reda mai bineIegatura dioarhonilica Intre eele doua monozaharide este formula de perspectiva (fig. In prezent zaharoza se -exteage. Aceste constat. Avind Iunctiunea carbonil de tip aldehidic.n ca un itate pentr u compararea gustulu i alter monoz ab aride). Zaharoza va aves deci urmatoarea structura: OH I.7.prin eterificarea cu sulfat de metil Iormeaz a un eter octornetilic . Este Iolosita in industria alimentard. Ia scara industriala. HO-C-H CH20H I I I 0 -H20 H-?-OH H-C---! I H-C---' CHIlOH ~. il ocupa glucoza ~i fructoza. Roman. II i tatia alooolica).' ca Slr0P rezultat ffl. in foile ~1cocenii de porurnb. Giurgiu. . cristalizat. dar particip a la celelalte reactii chi mice alJ monozaharidelor. se obtine aleool etjlic : C6H120a enzime -->- 2C2Hr. Gluco za apare in fructele dulci. Se obtins zaharul brutsi un lichid de-ouloare brun Inchis numit melasa. 45-50%. Aceasta este purificat. Zaharoza din celula vegetala difuzeaza in apa Iormlnd 0 solutie diluata de zahar.a din urrnatoarele date experiment ale : . se toaca marunt (sub forma de taitei) ~i se trateaaa eu apa calda. Este Iolosita in indu~tria alimentara si in msdicina sub trei forma: sirop de glucoz a de concantratre 32-40f1o.(l'uctoza I I ". in molecula sa apar opt gruphi hidroxil de tip obisnuit libere 9i lipsesc ambele grupari hidroxil glicozidic.---: H-C-OH id H-C-OH HO-·-C-H H-C-OH H:-C-/_I I CHzOH HO-C---.11amestec cu nutreturi ca hranii pentru animaJe sau ca materie prima pentru f'abricarea alcnolului etilic. ooncontrata prin evaporare ~i supuaa cristalizarii. Este 0 suhstanta salida cr-istal ina. 5.alizare din apa cu ciirbune. Bod. mO. Are 75% din pnterea de lndulcire a fructozei. I.hcoproteidele). H-t I H-C-OH0 I CH20H zaharoza CH20H I f Iormulare mai coreota a structurii zaharozei. DIZAHARIDE Dizaharidele constituie cea mai importanta grupa de oligozaharide. . (care nu mai cristalizeaza din cauza prazentai alter yomponente) melasa este folosita 1.a... solubila in apa. Extractia zaharozei din sfecla seface pe 'principiul difuziei. Face parte din molecula. glucoza este raspindita CB zaharozii ~i participala formarea unor polizaharide. presarea tulpinilorde trestie dezah ar.. de albim.. cu gust dulce.a. HO-~-H ( 0 H~~-OH I I o I I o+ B.cu pu: ritate peste 99%.

intermediar se pot ohtine diferiti produsi de degradare partiala denumiti dextrine. Se Iorrneaza 0 solutie coloidala aproape Iirnpede de amidon. Intr-o eprubeta curata se introduc 5 ml solutle de amidon ~i 5-6 pjcaturi de acid sulfuric 20%.atea Se arnesteca 1 g amidon cu 5. Este 0 polizaharida natural a care apare in plante unde constituie rezerva de hraniL Din frunze. putlnd fi usor separata de amiloza. Zaharoza este Iolosita exclusiv in alimentatie. I ' C. sa se depuna. amorfa. POLIZAHARIDE 5. Cu aceasta solujie se fac experientele In continuare. se introduce direct tn flacara unei Iampi. Cantit. eonstituie hrana tie baza a speciei umane.-4. unde este sintetizat in urma unor procese Iotoohimioe complexe. in industria textila ca apret etc.a. mai mult sau mai putin striilucitoare. Amidonul este 0 pulhere alba. numita caramel. In scurt timp apare pe peretii eprubetei 0 oglinda de argint.e de apa. prin hidroliza enzimatica sau acida conduc la monozaharidele constituente. Cu iodul da 0 coloratie albastra persistenta din care oauza este folosita in chimia analitieii. Amilopectina reprezinta circa 80% din masa amid onului ~i este tot a polizaharida de tipul (-C6H1005-)n dar in care n are valori foarte mari.HO.3 g de zaMr tos: ctnd toata masa de cristale s-a topit se opreste Incalzirea :. Daca Inoalzirea este mai avansata au Joe procese de deshidratare interna ~i zaharoza se carbonizeasa. ACTIVITATE Carbonizareo. EXPERIMENTALA zaharozei Se jndllzes~ tntr-o capsula de porjelan 2 . Cele mai importante polizaharide slnt amidonul ~i celuloza. Este solubi]a in apa calda ~i pl'ecipita ca 0 pulbere alba la racire. Produsul este foarte aderent Ia peretii capsulei ~i se tndeparteaza numai prinspalare cu apa fierbinte.9. HOCH l' 0 . lntr-o eprubeta cunata se trateaza 5 ml solutie de amidon cu 2 ml reactiv Tollens si se tncalzeste usor (50.OH ' .5 minute dupa care se raceste la temperatura camerei. tnainte de a fi introdusa In flac1ira.i se Iasa Iichidul format sli se raceasca. amidonul trece in radacini (morcovi). Se topeste la 185°C. care. orez) sau din cartofi folosind ca agent de extractie a. o bucata de zahar' cubic. a idextrinelor. ca marime ~i forma. Se decanteaza lichidul de deasupra si se repeta operatia de doua-trei 01'1. O CH2. duce la aparitia unor boli grave. cu aspect de granule caracteristice. 6000-36000.errninari cantitative (iodometrie) oa indicator (dupa 0 partials degradare. OH Zaharoza este 0 suhstanta solida. Dupa ultima spalare suspensia de amidon este tumata tntr-un pahar ce confine 50 ml apa care fierbe. Amidonul. Prin hidroliza acida sau enzimatica amidonul poate fi transformat total in IX-g]ucoza. lip ioioasa. el f'iind un amestec de doua componente distincte: amiloza ~i amilopectina.i se descompune far1i s1i se aprlnda (f1ira sa arda) desi este substanta organica. AmiIoza reprezinta circa 20% din rnasa amidonului si constituie a polizaharida cu formula (-CSH]005-)n in care n variaza de la'600 la 1200. galben-brun care prin racine da 0 masa solida amorHi. incalzita peste aceasta temperatura formeaza un Iichid. iar cartofii 18-22% fata de suhstanta uscat.a. din fruete. hipertensiunea arterials. Gele doua componente ale amidonului se gasesc repartizate in aeeste granule. Dellnitle. sub forma de coca coapta sau Iiart. se agit1i. care prin 'racire devine un gel translucid. 3~. 135 134 . legume etc. slnt solubili in apa ~i au proprietati adezive. HO . format din amilopectina insolubila in apa calda. zaharul arde linistit. ci si din alte resurse: diu p ilne i?i din diferite alte preparate similare. . datorats glucozei ce a rezultat Ia hidroliza aelda a amidonului. Se fierbe continutul eprubetei 3.pa rece. bine ~i' se lasll. Extragerea amidonului se face din materii prime vegetale de tipul cerealelor (griu. Polizaharidele slut produsi macromoleculari naturali rezultati din policondensarea unor monozaharide (in special glucoza) in procesul fotosintezei in plante. solubila in apa. griul 64-65%. porumh. iar amilopectina lnvelisul acesteia. Ia nivel industrial amidonul este folosit la ohtinerea gluoozei. dupa racire. contine 75-77%. Amidonul nu estesolubil in apa rece: tncalzit in apa Ia 50-60°C Iorrneaza 0 suspensie viscoaaa. planta cea mai bogata in amidon. Este insoluhila in apa calda.r1i. O~H'OH OH Fig. a alcoolului etilic. numit zahar inver-tit. oareoum distinct: amiloza Iormeasa miezul granulei. adica scadere a lui n) sub denumirea de amidon solubil. Macromolecula amilozei are struotura filiform a elicoidala si este alcatuit.a din resturi de «-glucoza legate in pozijiile 1--. tinut1i cu un cleste pentru creuzete. se presara putina cenusa (serum) de tigara.6 ml apa. criatalizata. cu gust dulce. (cartofi). cu 0 flae1ira luminoasa ~i f1i. 5. Se raspinde~te un mires cunoscut de zahar ars.in seminte (ceTeale). ACTlVITATE Hidroliza EXPERUIENTALA totalil a amidonului mires. Formula de perspectiva . Daca pe bucata de zahar cubic. Amidonul.fum sau de amidon direra de la 0 plants la alta in limite largi : orezul. Prin hidruliza acida sau enzimatica zaharoza formeaza un amesteo echimolecular de glucoza ~i fructoza. In mod direct. Necesarul zilnic de zaharide in alimentatia norrnala se asigura in luana nu nurnai din zaharul propriu-zis. constituind un important aport energetic (oxidarea hiochimica a unui gram de zaharoza produce 42 calorii). a structurii zaharozei. obezitatea etc. Indiferent de durata Incalzirii nu apare oJlinda de argint. 0 masa solida. cum sint: diabe tul.4.. pentru fiecare planta.8.unite in pozitiile 1-4 ~i 1-6. in tulpini (unii palmieri) sau ..lensei se tncalzeste Intr-o bai. numit coca. Dupa extragere este purifieat ~i uscat. Zaharul se topeste :. Rezulta. in tubercu]i . de culoare 'galben-brun de caramel. Depasirea consumului rational de zaharide.60°C) lntr-o baie de apa. la det. tn lichidul racit se adauga 2 ml reactiv Tol.4. fiind total aaimilabila de organismul uman. Macromaleculele amilopectinei au structura rarnificata ~i sint alcatuite din resturi de IX-glucozil. dura ~i cu aspect sticlos. Structura amidonului este complexa.

/O. insolubila in apa sau in solventi organici. eel mai tntrebuintat este bisultitul de calciu. La incalzire se oarbonizeaza fara sa se topeasca. amorfa.Reactla amldonulul ell fodul Se prepara 0 solutie de iod prin dizalvaroa a 2 g iod ~i 5.a1 restului urmator)..( Ca . In acestea celuloza este amestecata cu difsriti eomponenti necelulozlci. Aceste constatari au dus la concluzia ca lantul macromolecular de celuloza este format dintr-un mare numar de resturi de ~-glucoza legate intre ele prin legaturi monocarbonilice in pozitiile 1-4 '(gruparea hidroxil glicozidic de la C1 . lIlai rar in alte tesuturi. di=sau tri-acetatul de celuloz a.11. oligozaharids. de c:lulozii s~nt fo. Rezulta astfel 0 structura Iiliforma a Iantului 136 macro~olecular celulozio.C.CO.CO.(c. stuf §i pale.).CH3 triacetat de celuloza 3) n Acetatii de celuloza si~t folositi la fabricarea unor mase plastice ~i fibre artL ficiale: . GlicogenuI. in.CO.( CS . Tratata cu amestec dl\ acid acetic ~i anhidrida acetic a. ea formeaza peretii celulelor vegetale §i da plantei rezisten1a meoanica ~i elasticitate. Prin tratare eu acid azotic in prezenta acidului sulfuric (amestec nitrant) eeluloza forrneaza nitratii de celuloza cu diferite grade de nitrara: .CO. de esteri.los~~i· fa~ric. dar Ia racire apare diu nou. Celuloza este :o substanta solida.rile. Nu are gustul dulce oaracteristic zaharidalor. 5. Cea mai pura varietate de celuloza se ohtine din burribac prin egronarea (Indeparterea semintslor] §i apoi spalarea vatei din capsulele plantei de -humbae. in resturde glucozice. H0 7 /O.celuloza prezinta un slab caracter raducator. fntJ'-o eprubsta se introduc 2-3 ml solutie de amidon peste care se adauga 0 picatura de solutio de iod.4.'. .-)n in care n are 0 valoare de ordinul 3000-6000. Separarea se face ou ajutorul unor reactivi aoizi sau basici Care dizolva _jncrustele.H. 88 obtine 0 coloratie albastra persistenta caracteristica. 'OH diacetat de celuloza ) ~ monoacctat de celuloza /o. eli. berind cea mai mare parte a materialului celulozic util. se obtine din Iernn.cnumiti incrusts (Iignina. Ca( HS03)2.CH3 . Prin hidroliza enzimatica celuloza formeaza ~-glucoza. del potasiu in fOO ml ·apa. [Cu(NH3)4] (OHh (reactiv Schweizer). ceruri. 5. cu 1'01 de rezerva energetica a mamiierelor. Este 0 polizaharida naturale.Oz. Numeroasele grupari hidroxil existente de-a lungul lan~~Iu. Evidsntiind aceste trei grl1. Ea corespunde formulei (C6H1oOs)n.i.celuloza au reactivitate normala ~i participa la reactI)le specifiea ]01': formarea de. solubila In hidroxid tetraaminocupric.). Aceasta asemanare de structura a facut ca glicogenul sa fie numit ~i amidon animal.in care n are valori cuprinse intre 700-800 ~i2500-3000. hidrolizeaza glicogenul Iii glucoza. celuloza poate formamono-.CH H70z " O. Formarea celulozei in plante este rezultatul unui proces de biosinteza Iotochimica. Celuloza.Pari function ale . Dupa numarul gruparilor hidroxil dintr-un rest glucozic. Este polisaharida cea mai raspindita in natura. Iocalizata in special in Iicat. majoritatsa noi. lemn. de _culoare alba. ' Din modul in care celuloza reactioneaza cu diferiti reactivi s-a dedus ca in macromolscula sa fiecare rest de glucoza prezinta'trei grupari hidroxil eapahile sa . clnd organismul manifesta carente in glucosa. Celuloza rezultata este supusa albirii ~i serveste la fabricarea hirtiei sau la chimizare . 40-45% In paiele de oereale sau stuf.n . / • 0 celuloza maiputin pura.area 'sub~~antelor de tipul pulhorii in fara fum ~J a nitrolacurilor ~I nitrosmailurilor (Iacuri de acoperire cu uscare rapid a.CH3 . .4. acestea Impacheteaza foarte strtns lanturile maorornoleculare si eonfera celulozei structura maoroscopioa de fir. O. formeaza intre ele un numar urias de legaturi de hidrogen . Structura sa este asemanatoare ou a amilopectinei dar cu macromolecule mult mai ramificate. g ioduril. ~i luciu puternic). eteri. 137 .I. in tara no astra productia de celuloza se realizeaza In numeroase unitati industriale. clnepa etc. se ohtin produsi cu diferite grade de transformare. care participa la asemenea rsaotii. pina la 85-99% In plantele textile (bumbac.. .CH3) 2 \~: .reaetioneze chimio. de alcoolaji etc. ra~ini etc. (in procedeul bisulfitic) sau amestecul de sulfat de sodiu §i hidroxid de sodiu (in procedeul sulfat).~idro)cil din . tot celula hepatica provoaca rcvcrsul procesului de sinteza ~i anume.10. se poate sene pentru celuloza 0 formula de tipul: G!:upa. Celuloza se obtine in principal din bumbac. La incll. Prin hidroliza chimicasau enzimatiea fOl'meaza oc-glucoziL Are formula moleculara (-CSHloOr. stuf sau paie. Aceasta varietate este Iolosita aproape exclusiv in scopuri textile.( C6H. Impreuna cu lignina ~i alte suhstants necelulozice.lzirea amesteculul ouloarea albastra dlspare. 50-60% in masa lemnoasa a diferitelor specii de arbori. Procentual celuloz a din plante variaza _in limite Ioarte largi: 7-10% pentru unele plante leguminoase. Printre reactivii folosi~i. care trebuie indep'~rtati. O-CO-CH3 .al unui rest glueozic cu gruparea hidroxil de 18. Glicogenul este si~tetizat la nivelul celulei hepatice din glucoza.CO.o<L ~~:)J dinitrat de celuloza ~ ~Nitratii.

. ~. de celuloza Acesta aste solubil in solutie de hidroxid de sod iu. 3-5 mm si incercarea de a Ie toaree IlU a condus la nICI un rezultat..roscopice .celojanul.ieste nevoie sa fie dl. 7.r. un prcdus de tip alco~lat (alcoxid).e. dllltre care cea de hlrtie oeupa un loc prinoipal. simultan 81 fabrici de hirtie. In acest scop fabricile de hirtie pregatesc a§a numlta pasta de hil'tle prin macinal'~a :umeda a f~brelor de ..e Intrebuintata Ill.6-tetraacetilglucozll.Prin tratare eu solutii concentrate de hidroxid de sodiu. TesfHuriIe de matase acetat sint mal reztstente dar mal putin 'hig. y.?ga ump~utura mineral a.' '. Ii. EXERCIl'll ~[ PROBLEME r-elllloza . <t. obtinindu-se un produs denumit matase cupramoniu sau matase Bemberg. exemplu. dupa evaporarea solventului colodiul f'ormeaza 0 pelioula solidiL Cealalta portluna din produsul de nitrare al calulozei se introduce eu ajutorul unui cleste pentru -creuzete In flacara unui bee de gaz. ~ . cald (filare uscata).triroetiIglucoza.. sulfu~a de carbon. Nitratul de celuloza obtinut se trnparte. Ea se prepara in Ielul urrnator : se dizolva sultat de .. Celuloza esteo materie prima de mare v~loare econo~lea ~l constrtule punctul de pleeare in fabric area unor produse lmportante. Se obtine 0 solutie clara de culoare albastru lnchis. . Braila.). +n NuOH~ Asemenea prod u§i sint obtinuti ~i Iolositi direct la fabricarea fibrelor artificiale.celuloza. Fabricarea hirtiei se bazea.) " + n cS n 2 .lCat matass artlfIclala.decit cel~. . Cu ajutorul unei baghete se outunda in lichid. Solutia D~zolvBre8 ceJulozei -l·C6H702(~:.i are caracter reduditor? . . Se cunosc . Preoipitatui ohtinut (de culoare albastru-verzui] se Iiltreaza.'elope.~.i a cord ulu i pentru all'. se scurge bine l?i apoi se dlzolva tn sulutie de hidroxid de amonin 25% in exces. Se supun hidrolizei 'acide "6r. sa se in dice metoda l. Arde instantaneu cu mici explozl i. se spala de citeva orl cn apa distilata. g hexitol. dsnurni t alcalicaluloz de asemenea.a~~su ~naturale). dupa uscare. numita colodiu. SlI.15 g oxid de eupru (I). 1ntr-o eprubeta se pun 10 ml reactiv Schweizer ~i se adaugaI g de material eelulozie [vata.ft. .re a frbrelor cel~· lozice. ml acid azotic conoentrat.. OH 1 ·-J /I Nitrarea celulozei lntr-o eprubeta mai larga se toarna r. vtscoasa. Din aceasta solutie celuloza se poate regenera (precipita) prin acidulare cu acid acetic 30%. Procedeul ~cetat re~lizeaz'a matasea cu acelasi nume. Dupa 5 minute se scoate vata cu ajutorul baghetei si se spala bine tntr-un curent de apa.. Se stoarce. cu ajutorul unei baghete de sticla.2. Lupeni :. Prin tratare eu rea. Iolosind acetatul de celuloza.ii Sa se formuleze structura monozahartdei Iormata.: ( C6H702~". Se adauga o solutie de hidroxid de sodiu 20% pentru precipitarea eompleta a hidroxidului de eupru (II). in general. in gluco~ii. Care este structura dizaharidei numita celobioza daca prin hidrollsa Iormeaza numai ~-glucoza :. pr intr-o fanla fIDa IT! ba:e de aCl~ sulfuric d iluat si zlicer-ina se obt in folii d intr-un produs Iarg Iolosit .~iale.isub agitare 8 ml acid sulfuric concentrat. dilcrite grade de transformare. 2.car~ se mB.formind 0 sclutie coloidala. 8. Daca solut ia de v iscoz a este fllata. Amestecul se tncalzeste de la sine :. htrtie de filtru. .. d5n mti. In scurttimp (1-2 minute) are loc dizolvarea completa. denumlta 9i reactiv Schweizer sau cuproxam. produsul rezultat este supus fermenta}iei alcooliee. Pasta blUe OUl?genlZata este mtm~a pe ma911~a de tras hirtie' aiGi se fo1'meaza 'coala de hirtHl.cit Ia temperatura camerei. Se conserva timp Ilmitab (2L3 saptamini] .~H1=s c SNa xantogena't /OH ) -~~~~~4 ONa n -!\aHSO. .se scrie formulele de structura ale armatorilor derivati ai monozelor cu structur~ plranozica: -2. sulfura de carbon. prin care se obtine xantogenatul de osluloza: .pozitia amestecului? 6.foar1e s~urt: de celu}?za ~in lemn. CS2. denumite curent miitase ortificialii (au luciu aseman~tor cu cel a1 m. Pe aceasta pro. 36 g dintr-lln aroestec de glueozl!. Ce cantitate de aleool etilic se obtine ~i ee volum de dioxid de carbon (tI!. ce poate a vea.. iar xantogenatul se deseompune in celuloza ~l. prietate s-a tntemeiat una din primele Iabricatii de fibre artificiale. iar firul de aceta~ de _celuloza coagu~ leaza si se intare~te. Se umtla treptat ~i apoi se dizolva. Pe aceasta cale caluloza se regenereaza sub forma unui fir contmuu. . atii de bumbac etc. Se tncalzeste eprubeta pe 0 haie de apa la 60-70°C agitind mereu cu bagheta continutul eprubetei. ... formind 0 soIuXie ~o]oi~~l~! vlsooasa nurnita visco zii (de unde ~i numele procedeuhu): Trecuta prm o.eaza a. Solutia acestuia in acetona este sup usa filarii Ill. .~ Procedeul visco zii se bazeaza pe react ia ce are Ioc intre alcahceluloza ~l . La noi in tara fihrele artificiale se tabrlCfl prIll procedeul vrscoz a Ill.1 coloran~l. o porjhme din produsul de nitrare at celulozei se dizolvll In 2 m! acetona. ACTIVITATE EXPERIl\IENTALA .. Se poate transforma glicerina tntr-o monczaharlda? Daca este posibiI.8g amidon care se transformii.i Pope~ti-Leordeni. In amesteeul nitrant.i ~da. tilon. conditii normale)? 139 . Fabricile de celuloza de la n01 din ~ara sint.rece se introduce 1 g de vata medicinal a. i:' Prin ce se deosebeste structura unei aldoze de it unei cetoze . . in doua portiuni..3.3.t~se .cupru cristalizat in apa. . ~. Fibrele celulozei din leI:?-~ sint foarte scurt. Prin prslucrarea fizico~c~i!Ui9a a ace~tora s-a~~ealizat fibrele a:t~fi. Varsat pe 0 sticla de ceas.astazi mai multe procedee de fabr.v~sco~a. Care este eom. care se usuca pl'lIl presal'e mtre valturi calde.za pe capaCltatea de impish.ft-trimetilfructoza. fabrlCarea dlfel'ltelor ~esatUl'] (denum ite matase m ilanez a) preeum :. 9i fructoza este supus reducerii 9i se ohtin 36.Fibrele de csluloaa din bumbac au lungimi de 20-30 mm ~l de aceea pot £i toarse in fire care apoi se tes. Solventul se evapora ~i este recuperat. apoi se usuca tntr-o capsula de portelan pc 0 baie de apa care fierbe.pentru a obtiue 0 solutie cu concentratia 5%.. Ia. la care se adauga cu grija :. ·1. de -hidroxid tetraaminocupric.r.3.. -(C Hi)z(OOH1r 6 . este eel mal veehi solvent at celulozsi (1857).(C'H'O<~: l. ' . des i pr ov ine d in fibre ..rlfICl! foarte Iine Intr-o baie de acid sulfuric diluat (Iilare umsdll) solutia de viscoz a se neutralizeaza. celuloz a forrri.ctiv Fehling se precipitl!. del :. Mi'\ta~ea visc?~ a es.

reactia de polimerizare se folosesc alchene sau derivati ai ~ce~tora. tetrameri.. '. poate aveadiferite valori: .participa monomeri direr-iii.. . n· ~ grad de polimsrizara.in gen~ral monornsri vinilici... .1.3.). functie de raportul molar intre cei doi monomeri Heaotia de copolimerizare se poate reprezenta schematic astfel: .d n = 2. Copolimsrii au proprletatl imbunatatite fata de eele ale polimerilor obisnUI}l de aceea se ~une accent pe fabricarea lor. . . .1.). polistirenul. . Mecllnl~mul r~!l. cauciuc natural etc. . in d mal multe modur i: oatlonio... COllIPUeI MACROMOLECULARI tnal/£ sau polimeri. se leagii iture ...poliacetat de vinil. se noteazB: monomerul (alohena) cuA. .ele {ormtnd 0 molecule mare.cul_e ideniice.. .lamase de ordinul sutelor de mii san chiar milioanelor de unitati.tonditiile de Iucru gradul de polimezizara. iar alchena folosita ca . ..rocesul de.~iei ~ P?lim. este yorba de polimeri ..produsi de polimerizare sau polimeri (polistiren. CH=CHa I 01 I aceta. amidonul.:"aJori foarte. proteinele etc. x ~i y monomeri vinilici Substituentul I CH=CHa H OH=CH2 OHs CH=CHi CaHs I - I I -[lH-CH2]CH3'~ Polimerul I I etena -H (propenii.copohmenzare. poliamide. Sub aceasta denumire sint. pro .. Dupa modul de obtiriere..) sau de. este monomerul.. ~i se produce in trei stape: initlerea.a. . de exemplu: oeluloza. proteine. ahordarea lor se va face separat. Iormtnd polimeri. polizaharide. . Aceste moleouleiau fast dsnumite macromolecule. (aertlonttril) -O-CO~OH~ -PH-OHa 1- i I I . Este 0 reactie hil!l.tnmeri. . Heactia se numeste polimerizare..nur~~rul de m~lecu~e din monomerul A ~i respactiv B. . at Carel subst.4. adioa numarul de molecule -de monomer care aleatuiesc lantul. Se tntelege prin polimerizare procesul chimic in care un mare numiir de mole. iar eompusi] alcatnitidin ele -compu~i rnacromolsculari..) -[CH2-CH2Jnpolietena I rnctilctena -CHs polipropena I etileteni (I-butena) ~C2H5 -[~H':'_CFI2JQ2HS n polietiletena 6. . Dupa originea lor.ituanti influenteaza reactivitatea dublei legaturi. Compozrtia e~pohmerIlor. numiti uneori ra~ini (poIiesteri. de polimeri inferior£ (dimsri.e. . pagarea ~I tntreruperea Iantului do reactie.. O-CO-CfIsJn poliacetat de vini! I -CeR5 -[~H-CH2]C6H~ _n polistlren _[CH-CHa]_ -OJ policlorura devinil Jl n CH=CHa ON I -ON -[~H-CH2JON.radicalic. Dilca. polimeri zare .. Da~a la p. . natural! sau de sinteza a caror. Tabdul nr. .. ~en1!mltl . ' . . Polimerlzare~ radicalica dee~rge au 0 adi~ierepetata de sute ~i filii de orl (polladitie) prin intermediul un. . reactia de polimerizare poate fi reprezentata schematic astfsl: . dimensiunile mari ale moleoulelor.?1fl. oompusii macromoleoulari poi fi:. Ei pot fi considerati derivati ai etenei. 2~ este .ntuitil.produsi de oopolimerizare sau oopolimer i (cauciucul polibutadienstirenic etc. bachelita. .6. 141 . amomc ~I . reuniti un niare numar de cornpusi orgaruci.maoromolecular al polimer:ului. ale unor compusi nesaturati. aceste doua eategorii stnt fundamental deosebite de ultima (policondensatele) motiv pentrn eare. 8.). poIietena. Dupa.... n. 10·. in' primul rind. .. asa cum se po ate urrnari in tabelul nr.erlzare. Reactia de polimerizare se desfa~oal'i'l.. policlorura de vinil. bachelite etc.naturali ca. Mon~me:ilor vinilici cei mai uzuali Ie oste propriu mecanlsrnul radicalic. compusii maorornoleoulari pot fi: .. . 8 Principnlli Formula Denumirea ... Copolirnarizarsa este tntilnita mal ales in Iabrioaraa cauciueurilor sintetice. -:-(A)n--polinierul. in continuare.t de vinil ieniletena (stiren) cloretena (clorura de vinil) cianetena.sintetiee M. n [xA I I I + yB] -+ ~[(A)x~(B)lfln: . adi'ca 0 macromoleculii {polimer].. poliacrilonitril n . -'. . • --:-clnd n ~re . Intre primele doua categorii de compusi macromoleculari (polimerii si copolimerii) nu apar diferente de compozitis chimica ~i materii prime.o~ radicali.nA~-(A)nunde: A. care pot -ajunge . REACTIA • DE POLIMERIZARE CH=CH2 O-CD-CHa CH=CHa CeH.1.:. Ca rnonomeri i~ .. de sute sau mii. 6. glicogenul. mari..materie prima se numeste monomer. este.. ·earaeteristic·a 0 constituie. de exemplu: polietena. olIgomert. Polirnerul se numeste mixt sau copolimer. Moleculele alchenelor ~i ale altor suhstante nesaturate au proprietatea de a se uni intre ele prin intermsdiul dubleilegaturi. . procesul este den~r:zlt reac(~e de .nailonul etc. dar.vorb.produsi de policondensare san policondensate. ' : .

1000-2000 -atm. CHz-fH]-CH2-fH-Inh. R'-[CHz-fH]-CHz-?H. Etapa de initiere. initiator. fotochimica. se poate reprszenta astfel.Pe troohi. destactnd legii. .. - R'-[. Etapa de propagare a lanJului. difenilamina) slnt substanje ee reactioneaza cu macroradicalii oprind lanjul de polirnerizare : 60"C R' -R' --~ 2R'" initiator radicalul initiatorului Radioalii initiatorului ataca molecule de monomer la dubla legaturii. macroradicalii i~i pierd caracterul radicalie 9i devln macromolecule inerte. macrnradical R I' . Anularea caracterului radicalic se poate face pe mai multe cAi: a) unirea unui macroradioal cu un radical libel' al initlatorului. R n + R inh. pentru obtinerea de polimeritnaljl (valori mari ale lui n) se Iclosesc ·cantitl!.R' 142 / R -[. . in functie de cantitatea 'introdusa la inceput.. R'-CHs-CH. c) la presiune 2·. R + CHz=tH . prin descompunerea (termica. Acesta oprests polimerizarea la un moment dat. RI-[CHZ-1HJ-CH~-1H' R n + . eel mai frecvent. cum stnt de exemplu perosizii.a perox iz ilor .2. In aceasta etapa. 3. De aceea in practici!. I. anilina . 11 H-O-O-H Pentru cazul general aceasta transformare 60°C --~ 2 HO.•• R polimer inert- Cornbina tul . Inhibitorii (hidrochinona. Etapa de tntrerupere a laruului. Instalatia de poliotcnri de joasa prosiune. radical dimer I R j R I R'-[CHz-CH]n -CHg-CH. R .1.ti mici *i exact calculate de. b) la presiune medie 20-80 atm In prezenta oxizilor de crom .tura 1t eu Iorrnarea radicalului liber al· menomerului. n + 'fH-CHa--l1H-CH2]-R'R Rn R inert Rn R R R poIimer R/-[CH2~HJ-CH2-rH-1H-CH~-[?H-CH2J-R/.pot declansa prooesul de pollmeeizare. Acestia poseda in molecula 0 legatura covalenta slrnpla care se poate rupe usor formind radical! liberi. POLIMERI - MAl IMPOHTANTI etenei: 6. R n R 6. In etapa de lnitiere se urmareste Iormarea unor radicali ceo. R I --- R -CH2-CH-CHs-CH. In aceasta etapa radicalul monornerului ataca succesiv noi molecule de monomer pe care le leaga in_sistemul "cap la coada" formind radlcall din ce in ce mai mari.1. Polimerizarea se realizeaz a industrial prin urrnato arele procedee : a) La 100-300°C. Acestia pot rezulta din activarea moleculelor de monomel' sau.I R Flecare radical prod us de initiator devine un centru de reaotie inltllnd cresterea lantului ~i formarea unui macroradical: daca in sistem se vor gasi multe particule inltiatoare (eoncentratie mare de initiator) valoarea lui.2. I R/· + CH2=CH ~ radicalul alchena initiatorului R I R/-CH2-CH. . radianta] a unor substante numite ini[ia!ori. CH2:-~H]-CH2-1H-R' R n . mic Pitesti. n din macroradical va fi scazuta. 143 . cautltatea totala de monomer repartiztndu-se pe foarte muite Ianjurt. Polletena se ohtine prin polimerizarsa -[CH2-CH2Jn- . Apa ·oxigenata (peroxidul de hidrogen) folosit ca initiator formeaz1l cu u'1urintii radicali hidroxil prin ruperaa ·legiiturii peroxidice : b) Unirea a doi maeroradicali: R/_[CH2-1H]-CH2-YH. radiealul liber al monornerului R n CH2=CH2 _. In prezent. c } Adaugarea la un moment dat in sistemul de polimerizare a unor substante numHe inhibitori.

Este omasa solida ll\ptoasa sau transparenta.. are loc dizolvarea. este stabila termic avlnd un punct de inmuiere 110150°C. a carei important-a este cu totul negIijabiUi (nu este elastic). In (feneral polimerii cu. Este Iolosit ca material electroizolant. in absenta aerului. bruna. fie sub aotiunea acidului acetic (sau formi(l) diluat (procedeul actual). Vilcea. de Ia caz la cas.metoda N· e n i t esc u. .0 n contiguratia cis a lantului pnlilzoptenic stiren ' polistiren Est& 0 ma~ii solida cu punct de lnrnuiere 70-90°C. de latex din scoarta arhorilor de cauciuc (Hevea hraziliensis]. proprietati plastice .Ja fabricarea ambalajelor. [yH . a. solubila in hidrncarbur i . Apoi. jucarii. Se adauga c!tiva ml de henzen.ti'l. a tuhurilor §l a conductelor.. in cadrul industriei noastre chimice. dovadindu-se astfel ca este . . peroxizi ~ . daca exista 0 cantitate suflcienta de solvent. ~a: lungi. a X-a 144 145 . se obtine 0 larga gama de p. Dupa rscoltare... intr-un ser apos. un polimer natural al izoprenului: __ lCH2_G_=CH-CH2\-CH2-C=CH-CH2-CHz--C=CH-CH2-" unitate structuraLl izoprenica .3. cunoscut sub numele de gutaperca. Supus tncalsirii la circa 30QoC. . vase..' Prazinta mare stabilitate chimica. au permis. . prin procedeele §l tehnologule elaborate.metoda Z i e g 1 e 1'. de obicei de tip ester ca. ACTIVITATE EXPERIMENTAL! euuefuculul brut Dintr-un deseu de crep (cauciue brut nevulcanizat)se taie bucate1e mici care se introduc Intr-o oprubeta uscata. in' speCIal. Cauciucul natural este un elastomer. artioole sanitare) ~i a materialelorplastioe poroa~e sau expandate. esteri. tuhuri §l conducte.Compus chimic. etc. ' '6. in stare de mici globule. la fabricarea multor ohiecte cu durata limitaU.dil?-care. de.enze~ ~i stiren. cultivati mai tirziu ~i in alte regiuni ale globului... Principals proprietate a oauciucului este elasticitatea. cu care .: un polimer. fIre.lzire _direttii (procedeul vechi). are rezIsten~a mecanica red usa Iiind casant. d) la presiune $i temperatura normala.roduse: plaei.benzen.2•. incolora. Se fabric a suh forma de pulbere sau ~g~anul~. benzina.. s~l~bi~a inb. . relativ dura. .plastomerii .. hucatile folosite umfllndu-se apreciabll.joasa 1-7 atm in prezenta trietilaluminl'ului ~i a tetraclo~'urii de titan .. cu buns rezistenta electric a. formeaza izoprenul. CH3 I CH3 I . Se fabrIca la combinatele petrochimioe de la Borzesti _ Pite~ti. originari din regiunea fluviului Amazon.CH2]c: J-J.terl}or §l polimerilor.ugat polimerilor Ie tmbunll..re adl!. Cauciucul natural sa extrage sub forma.lunec1nd nnele 10 . . cu punct de lnmuiere 9O-95°C solubila In eetonevderivati halogsnati.2. 0 umplutura inerta ~l. Elasticitatea cauciucului se datoreasa faptului ct.nu trsbuie conlundati.reactlel de polimerizare.. a foliilo~ (saci '11 pungi). . Polistirenul este produsul de polimerizare €II stirenului la tempe-' ratura §i prssiune norrnala in prezenta unor initiatori convenabili.~e~te propriet1!. la. f~exlblla sau l'lgHia (m funetiede valoarea lui n). adicd alungirea cu mai multe sute de procente (400-700%) sub actiunea unei forte de intindere ~i revenirea Ia forma ini~iala dupa Incetarea actiunii.\ macromoleculele sale sint tncolacite neregulat. 0 Iarga dezvoltare a sectorului industrial de mase plastice. Are 0 structud !iliforma cu lanturi macromoleculare asemanatoare alcamlo~" ~aI" m~}t. Dupa coagular-e este pres at §i apoi supus afumarii care impiedica actiunea dogradativa a unor microorganisme. La tnceput are loc tmbibarea . l):~ortermoplastica. a vaselor de diferite forme si rnarirni '1i a multor obiecte de uz casnie. transparenta. un plastifiant ". Proprietatile cauciucului natural. Rezultatele ramarcabile obtinute.tile fizico·mecanice. Polimerii stnt produsii . Este folosita ca material electroizolant in electrotshnica si electronioa la tmbibareatesaturilor ~i hirtiilor speciale. Latexul de cauciuc este 0 dispersie eoloidala ce contine circa 40% de produs util rasplndit. . in ump ce masele plastics slnt matsrials tehnologice i~ oompozitia carora intra. Pollelorura de vinil este produsul de polimerizare aolorurii de vinil la temperatura '~i presiune normala. dspuneri pe suporturi textile etc.cauciucului nusolvent. ~l ~ecani~a.6 . atingind valori de ordinul 5000. iar la aplicarea unei for~e de intindere ele se a. 6. In prezenta peroxizilor. de Iolosire (vase. §i ' 6. Cauciucul natural este un compus macromolecular natural cu formula moleculara : (CsHs)n in care n variaza in limite largi. un colorant.lungesc reversibil.2. I_?Jarll no~stl'~ 8-a~ initiat a~ple cercetari in domeniul obtinerii §i prelucr~rll mOn0n.2. La noi in tara se fabrimlla oombinatele chimice de la Brazi ~i Pitesti. Instlt~~ul 'Central de Cercetari Chimica. de. Iiind insolubiIa ~tit in apa. Produsul rezultat este cauciucul brutsau crepul ~i se prezint a. Solutia de cauciuc €ste vlscoasa :.i DizolvBreR lipicioasa.. Este 0 masa solida...11. Datorita duhlei legaturi din unitatea structurale lantul macromolecular poliizoprenic se poate prezenta sub forma celor doi izomeri gsometrici: ClStrans. Este inert fata de agentii chimici ~i are propriatat I dielectriee ridicate .slnt Iolositi la fabr~~area ~~selor pl~stlC~. in prezenta amilsodiului. initiatori : n YH:.numite po!oplaste..Chlmj~ cl. prin ~relucrare Ia oald. ..4. Se fabrlCa la nor 'in ~ara la Borzesti §i Rm. latexul de cauciuc este coagulat fie prin avaporarea apei prin inea.. . ca 0 masa elastica de culoare galbena pina.:. Poliatirenul expa~d~t se foloseste c~ isolator ternuc ~I_fonto. CH3 I . f?]ll. pit ~l in oricare solvent. ca. cauciucului natural corespunzindu-i izomerul cis. .peroxizi-7-[?H-CH2]m n clorura de vinil policlorura de vinil Configurat ia trans a lantului poliizoprenic este propria altui prod us macromolecular natural.CH Q 2.

' . I 8K8. 1 1 C~ I C6H5~C=CHB lX'metillitiren CHa I - [C~ OH eN (1-CH2-h. 8KB) e al ung!te ' CH2=C-CH=C~ eloropren Fig. 10* . j. GRN). J:?in cauza prez~nyei cite ~nei duble legaturi in fiecare unitate structurala t.ctioneaza la nivelul dublelor leghuri existente formind.= Cl ELASTOMER CHa=CH-CH=CH2 butadienii. si este optima in intervale] O-JODC (sub ODC devine sHtrimicios.. 0 ". 35. i~i imbunatate~te stabilitatoa chimica ~i rezistenta la imbatrtnire.re oauciucul brut i~i modilica substantial proprietatile: Isi pastreaza elasticitatea pe un domeniu rnult mai larg de temperaturi (_70 i'40°C). Molecule . I. GR8. tn aeest proces sulful B.. 6. i~r peste JODC devine . 9. lanturiIe.incolacite uoleri I IV' . Aceasta denumire reune~te grupul de elastomeri. bun electroizolant. casant.alte]e (fig. obtinuti sintetic prin polimerizarea sau copolimerizarea anumitor monomeri.iata de .5-1%). Cauciucul slntetle.~~~~ucul e~te . Se cunosc ~i se Iabrica astazi multe tipuri de eauciucuri sintetice. eu propristati asernanatoare cauciucului natural. Prin vuleaniza. cu temperatura. Carom 35). la rupere) devine insolubil in solventi.. Iolosit in special in eleetrotehnica. pe s~am~ lor. neg~u de. C1 I r CH-CHz ]n cauciuc cloroprenic (Neopren. Rezulta un cauciuc sintettc hru. Ehisticitatea caueiucului variaza. Alungirea elaslicl'i a macromolecuJelor de cauciuc. numit eboniui. e~t~ prelucrat ca ~i eel natural. Carom 1500) s I butadiena CHz=OH-CH=CHz CH2=CH-CN -C?H-CHsh-(CHs-CH cauciue butadien-acrilonitr =CH-CH2)Y]~ ilic acrilonitril . ' • • C~ 1 . butadienseirenic (Buna 8. in esenta. din care cele mai importante sint prezentate in tabelul nr.. Nairit) -[(CH-C~h:-(CH2-CH=CH-CH2)y]ncauciuc Pe~t~u .:-(CHz-CH=CH-CHz)Y ] n n ~ .a.~emedierea tuturor acestor inconveniente cauciuoul brut este supus vuleamzaru. maeromo]ecu]are de altels. din lnea. Aceasta consta. . Dad!' la vuloanizars se folose~te ocantitate mare de sulf (circa 30%) se obtine un produs rigid. 146 147 . se ob~ine ~n la_tex sintetic care. 9 I' Princlpale)e MQNDMER tipuri de cauciucuri sinteUce I -[CH2.t eu proprietatt asemanatoare celui natural §i care se Ioloseste dupa vulcanizare. 35). eu buna rezistenta mecanica. butadiena CHz=CH-CH=OHz CH~ I. lntre ele lanturile macro molecU. CHa rzopren 9H2=C-CH=CHz I ell r CHa -cH2-6=CH-CH2 ] n- ucl IIC IloliizOlll'ClI ic Legate astfel. fum (sau coloranti).lare In dlrectle transversala '(perpendicular pe dirsctia de cresters a lantulUI). antioxida~ti etc" care slnt a~esteeat~ mtim eu caUClueu] brut in ma]axoare.·metilsth·cnic (Buna 8-8. si alte componente ca: oxid de ~m?.. La Yulcanizare se folosesc. Tabelul nr. butadiena CHa=CH-CH=CHz C6Hs-C=CH~ stiren H I c. dur.5. in afara de sulf.. C~ I1 C~S -CH2-CH2-C I I C~ =CH-CH 2 (Buna N. nu mai pot aluneca unele fapt Monomerii folositi la obtinerea diferitilor elastomeri ~lnt polimeriza~i (copolimerizati] de obicei in emulsie .sensIbll la actHIllea oxigenului prezentind fenomenul "imbiitrimru (crapa ~l se degradeazii). ~U -[CHa-CH=CH-CH2]n-.2.CHz-C=CH-CH2-CH2-C-CH I -CH 2 - !'lltlci~IC\ntlHlien a.lzil'ea pentru scurt tirnp la 130-:-140°C a cauciucului amesteeat cu mici cantitati de sulf (0.moale ~i lipioios}. cauoiue butadienic (Buna. punti de sulf care Ieaga.-CHz-C =CH-Cf:l2:-CI:I2-C-CH -CH2-CHz-C=CH S . l~i mare~te rezistenta meoanica (la abraziune.

1 t. Ce cantitati de clorura de vinil 91 acetat de vinil stnt neceaare pentru obtinerea a 100 kg copolimer. taxhIe. tuburi.Chimiee. o. Copolimerul butadien-acrilonitrlllc are un -eontinut de 10. se scrie structura tipului de copolimer :. casn~ce ~tc:) servind 1~ ~abricar.' I monosaharida (hexoza] acid dicarboxilic HO-R-OH alcool dihidroxilic H2N-R-NH2 diamina . contine 60% butadtena ~i r. doua speeii.038 r 6. sa poata participa la reactia de policondensare ea trsbuie ~a fie cel putindifunctionala.actia (l) .i!enei cu oc-metilstrrsrr. au permis . al monomerilor in molecula de eauciuc ~i care este raportul lor molar? 8. . adica sa contina minimum doua grupari func!lOnale in molecula sa. b) masa moleculara a polimerului. polimer este de 1.56% Nz' Care este eentinutul procentual. De exempiu policondensarea unui aminoacid: nH2N-1H-COOH --(NH-rH-COt-' +n H20 EXEUClTU ~l PROBLEJIlE etenei la 1 700 atm se obtinepolietena eu masa moleculara 42 O?O. care va fi masa moleculara a cauciucului? 7.HN-CH -CO':"". garnitun de etansara. a. Cercetarile intreprinse in ultimii ani in cadrul Institutului Central de Cercetari . . Consumul de clorura de ~i . .: I + Cia --100 - CICHa-CH2Cl CHa=CHCI (1). stiind ea10% din etena introdusa tn reactie n.~epeta constant. 2. Se cec: a) eantitatea de etena l1i clor necesare pentru Iabricarea unei tone polirner .liN -CH -CO~ :NH-CH -CO: -HN -CH -CO. juca.i sa se ealeuleze cantitatea obtinuta._ in care unitaWe elementare sint identice ".i La reactia de polioondensare pot participa moleculele unei singure specii difunctionale sau moleculele a. Cauciucul butadien-acrilonitrlllc. Cit ·cauciue va rezulta dintr-u tona de b~tadiena care copolimerizeaza eu «-metilstiren. a fost numit reactie de policondensare. . randament de vinfl se objine ou gradul de 95%..elabo. mic Borzestl.1: R R CICHa-CHaCI + l\tit·:e. daca % de masa a l ~onomerilol' in polimer este de 70% pentru butadiena 9i 30% pentru a-metilstiren? Ce cantitate de e-metilstiren se consuma? ·4. . -. Cit cauciuc hutadien-acrllonitrllio ae va ohtine din 200 t aorllonitril ~i care este raportul molar dintre eei doi rnonomeri ce intra in structura copolimerului? . ca: anvelope auto) cu~ele §1 henzi ~e transmlsle. de asemenea difunctionale. in raport molar de 3:1. 3. Sa se calcule. HCI (2) R ·. Ploiesti. sti ind ell cei dol. pe ~?ata lungimea ~antul1!i. echipamento samtaro ~l de la. monomer! se arIa in raport molar de 1 : 0.. Cornhinatul Petruchi.dou~ specn moleoulare difunotionale. Pentru' ca 0 substanta oarecare. 6.r PObIZ?premc. cu rol de monomer. 1 - i 1 u~ta te elerrien tari1 [I l. polimertzeaza..ze gradul de polimerizare ~i cantitatea de etena necesara pentru fabrlcarea a200 t polimer. Daca gradul de polirnerizare al oopolimerului butadiena-e-metilstlren este de 1 200. echipam~nte electroI:l:ola~te. dupa rsactiile : CH2=CHa 1. ~aucll~cul.borator.. iar raportul molar de 3. vinil pentru 0 tonil.cit ~i reaotia (2) au un polimer cu. pe calea unei reactii de condensare multiplicaui de un numar foarte mare de ori. La Rrn.. elastom~. Prin polimerizarea cloruril de polimerizare 1 000.se.. De exernplu: R-CH-COOH HO-C6H1004-OH HOOC-'-R-COOH NH2 aminoacid In ~ara noastra se fabrica In Combinatul Petrochimic Borzesti caueiucul denumit eomercial Carom 1500) prin copoJimerizarea'butad.' REAGflA DE POLICONDENSARE Procesul· chimic care decurge cu [ormarea unor compusi macromoleculari.rarea ~i punersa la punct a unor tehnologii proprn de Iahricarerent. Cauciucul natural eel sintetic au 0 vasta garna de uti]izari tehnice. . . Dada procesul decurge ~u partlclpar~jl. samtara. . c~ prOpl'letatl identice cu ale produsului natural. Sii. eu largi utllizari in industria petroliera.Sectia de bu tndlunn.0% acrilonitrll.rii' §i diferite obiecte de uz casnic etc. de exemplu un acid 148 149 . Se co pol imerizeaza 100 moli butadiena eu o:-metilstiren.. Prin polimerizarea conduce -la formarea unui Ian] macromolecular de tip peptidic. poliisoprsnio se Iahrica la Combinatele Petrochimica de la Borzasti ..3. Vllcea se prepara clorura de vinil din etena si clor.ea ~e diferite pl'oduse.abila a izoprenului (!ll0no~er) ~i de polimerizare a sa Ia un.

~eactia de policondensare decurge prin reactii consecutive. dupa schema urmatoare: 2 molecule de monomer -+ 1 molecula dimer 1 molecula simpla (H20. Impreuna eu fibre de sticla. se poate scrie : + + + HaN-CHa-COOH monomer + HaN-eHa-COOH monomer dimer ~ 2 ~ H2N-CH2-CO-NH-CHa-COOH +H0 + H . in totalitatea lor. Prin topirea ~i presarea sa prin oriiicii fine (Iilare din topitura)se obtin fibre textile. izolahili . mol. Rezulta un lant macromolecular poliesteric ce contine gruparea esterica repetata. un lant macromolecular. respeo- I in care n are valori de ordinul 100-300 unitati. conditionats de natura monomerilor s~ VOl' reflecta puternio in proprietajile generale ale policondensatelor trve. se formeaza. filiform. ~le sint denumite ra~ini. sintetizate pe eale naturala.Se intelege ea intre dif'eritele posibilitati sint alese pentru industrializare numai aeelea cu rentabilitate economica (materii prime ieftine §i aceesibile.0 2 Asa cum s-a mai spus (vezi cap. la policondensarea dintre acizii dicarbo xilici ~i alcoolii dihidroxilici.lanturile au crescut pe t~a. de atomi (azot. un monoester.nu necesrta inhibitori. grupan functionale pe molecula (functionalitataa mai mare dec~t. de ini~iere.ta de gruparea -OH. formind un diester: HOOC-C6RI-COO-CH2-CHa-OH diester 6 4 de acid + HOOC-C H -COOH ~ HOOC-C6H4-COO-CHa-CH2-00C-C6H4-COOH + H20 Produsul format se esterif'ica in continuare cu etilenglicol. de aeeea lanturile se numesc heterocatenare.). comercializate sub diferite denurniri: terilen. Poliesterii rezulta. tergal. diferiti intra el (prin natura monomerilor) dar care. or to prim ~i para fa. apoi din nou cu acid tereftalic. -. in continuare. Dintre policondensatele obtinute prin ainteza industriala. tehnologia de ohtinere simpla. poliesterii sint Iolositi Is. folositi. l~ alcatmrea lantului macromolecular apar §i alte tipurj. spre deosebirs de reactia de polimerizare.un alcool ?i~i?roxilic. proprietati generale bune etc. POLICONDENSATE MAl IMPORTANTE . fie cu 0 molecula de etilenglieol.. oxigen etc. rszulta un mare numar de eurnpusr macromolecular).. 6.a decit ato. bumbac).. . helanea etc. poliamidele ~i fenoplastele.dicarboxilio ~i. dacron. Iiliforma dar 1~ timp ce.structu~a.OC-R-CO-O-R/-O~:CO-R-CO ! unitate i elernentara -O-R'-O unitate elernentara tip alcool -CO-R-CO .macro~ole~u!arl re. terom (produsul romanesc).). lavsan.) 1 moleoula de dimer 1 molecula monomer . 6~4. CI . a monozaharidslor.este inso~~t~ ~e eliminaraa unor subproduse de reactie(molecule simple).slnt poliesteri. prin policondensareaaminoaeizilor ~i.se~~~ea nu~ero~l. HOOC-CoH:i-COOCHa-CH2-OH +H0 2 .a~a cum s-a' mai aratat. proteinele ~i polizaharidele sint compusi natur'ali de importanta vitala pentru organismele animale ~i vegetale.erul format r-eactioneaza. . 2). Ele slnt sub stante macromoleeulare 'de polioondensare. procesul repetlndu-se de un numar mare de ori.. suhstants care contin 3 sau mal mult~. Se va constata condensate .~i se cunosc multi --:se poate policondensa CU. OH Monoest. De exemplu..e~ulare cu .. Daca la reactia de polico~~ensare. de exemplu. 5).-:'C6H4-C-O-CH2-CH2-0-) ' o II 0 II . cu ca1itati apropiate de ale oelor naturale (Una.ml de carbon (Ianturi carbocatenare) la policondensats. 1 moleoula trimer 1 molecula simpla Astfel. HX etc. ohtineraa.te.. In acelasi timp trebuie observat ca in ambele cazuri se obtin lanturi macro. dar de acelasi tip. 0 imp9rtanta remarcabila 0 prezint. i tip acid + ~i se repeta alternant pe lungimea lantului. camonomeri. constant.. n ~()~ t Aceste deosobiri structurale. orice acid dicarboxilic. .. participa.. - reactia de polio - nu necesita etapa.. in eompO~ltla lan~urIl~r nu !nt. .a citeva grupuri de produse : poliesterii.zultati nu mai prezinta structurjl de lant. comJlu~n . orice alco?l dihidroxilic. acid tereftalic etilenglicol monoester ~ H2N-CHa-CO-NH-CH2-CO-NH-CHa-COOH trimer ca. decurge prin intermediari st abili . in eazul poiimeril~r. 151 150 . fie eu 0 moleoula tereftalie. in celula vie.4. pentru cazul policondonsarii glicocolului. De exemplu. dlrectnle spatlUlu~. de !l. ( C. initial.c.aces~o~a pro?esul. Trebuie precizat ca in cazul policondensatelor se vorbeste de grupe de prod use ~i nu de un compus unic pentru ca prin alegerea conve!labila a monomerilor se poate realiza 0 gamti larga de policondensate diferite.1. Un exemplu n constituie ra§IllIle Jenol-for~1l:1~ehld1Ce: In cazul . Tinlnd seama de monornerii folositi in aceasta reactie produsul macromolecular este denumit politerejtalat de etilenglicol.au ~tructurl trldlmenslOnale. respectiv. prin esterificarea acidului tereftalic euetilenglicol se obtine. de policondensare s·~ desfa~urat prm intermediul celor trei POZ1tu reactive dinmolecula fenolulUI: orto-.(de t)ppohester) m care unltatJ}e elementare stnt diferite.materialelor plastice armata care inlocuiesc metalul in diferite sectoare industriale. la distante fixe.

prin topirea ~i 'fiIarea poliamidei obtinut« rezulta ~fibre textile cu buns proprietati fizico-mecanice. Rezultatul final n reprezinta un Ian] macromolecular. 0 II - NH-]_n In prezenta unor mici cantitati de acid acetic. dupa hidroganare cat. fie cu de acid. gliptali etc. cu structura tridimensionala.3. amide substituita la atomul de azot: ' R-NH-C-R' identic eu R'-C~ .CH'-CH'-CH'-CH'_g]: 153 . cu structUI'a filiforrna. se obtin produsi de acilars ai aminelor : . prin condensarea acidului adipic cu hexametilendiamina se formeaza initial o monoamida: .[HN. ubilizabile in industria lacnrilor ~i vopselelor (alchidali.alitica ~l .caprolac~ama.se fabrieil u. ea din reactia acizilor carboxilici eu amine prim are rezulta amide.6 ). e-caprolactama se polimerizeaza.hexarnetilendiamina monoarnida ___ Aceasta. fie cu una de diamina.. oxima ~e:ul!a~a. _ _ w' .'CHz "'CI-h-CHz/ OH OH ciolohexanol --[0] ciclohexanona 0 o II o -- HOOC-(CHz)4-CO-NH-(CH2)6-NH2 + llzO 0 HO. C= 0 +HzN-OH /CH2-CHz.Daca numarul de grupari functionale ale acidului caehoxilio sau ale alcoolului.(CH2)6-NH2 . . Ia tratarea amine lor ou acizi carboxilioi (vezi 3. care oontine gruparea amidica. ""CH2-CH2/ -- oo I I cu hidroxilamina.) • Oe structura trebuie atribuiti1 produsului participa aeidul tereftalic§i glicerina 1 de policondensare Ia care 6. apoi. - COOH + H2N . comercia. e-caprolactama H SO Produsul format se condenssaza in continuare eu diamina.NH2. perlon U et c. (substituiU la azot) repetat a. diamida nouji molecula + HOOC-(CHz)4-COOH clclohexanonoxima HOOC-(CHz)4-CO-NH-(CH2)6-NH-CO-(CH2)4-COOH+H20 IIi prezenta acidului sulfuric diluat. rezulttnd 0 diamida. se ohsel'va usor ca aminele acilate stnt. se transform a Intr-o amida ciclica. reactia se repeta de multe ori. A~a cum se stie. participante Ia reactia de esterificare. de tip poliarnidic: in care n are valori de oruiaul 100-200 unitati. din nou. tratata CHz-CHz"" CH: . Ca 9~ In cazul poliesterilor . . per-Ion T. acid adipic La noi in tara. prin 'pclicondensaraa diaminolor primare cu acizi ·dicarhoxilici. procesul repetindu-se de foarte multe ori.w pi-in includerea atomului de azot in cielu.oxldare.[C-(CH2)4-C-NH-<CH2)6- C=N-OH_2 /CH2-CH2-C=O _:CH~ I CHz-CHz-N-H e-caprolaotarna o II .4. ce poate fi reprezentat astfel : . II Comparind struetura acestui produs cu cea a unei amide.lizate sub diferi t e denu miri: nailon 6 _. HOOC-(CHz)4-CO-NH-(CH2)6-NHz -. prin deschiderea ciclului. .-R' -- . in forma unei policondensari . nailon 6 . in special. ~l anume pnn polimerizaraa unei amide ciclice.4. Daca acidul este dicarboxilio iar amina are doua grupari f'unctionale. Materia prima oste Ienolul. HOOC-(CH2)4. coriduoe la ciclohexanona: . R-NH-C-R'+H20 o Vedere generala a Combinatului de Fire ~i Fibre Sintetice Savinel1ti. "NH-R o o II Se poate spune deci. 6. eu acid adipic. este mai mare decit 2. de exemplu. la Uzina de Fire ~i Fibre Sintetic~ S~vine~ti . Po1iamidelerepr~zinta grupul de policondensate obtinute.2. R-NH2 + HOOG-. care. se obtin rasini poliesterice.CII. de fapt. forrnlnd un produs macromolecular. la diatante fixe.n campus macromolecular de tip poliamida pe 0 cale indirect a. --+CI-iz ""CHz-CHz/ oxima: C= N-OH+HzO Reactia continua prin condensarea monoamidai. formeaza /CH2-CH2".

inuante putina.6 . deterrnina. Polietena. obtinuti indiferite conditii (catalizator. vor fi urmariti separat.Policondensatele. eu 0 solutie de acid sulfuric de concentratie 1. in special. tn eprubete separate se vor trata bucatslele.0. Se va urmar i comportarea acestora la tncalzire directa.mase moleculare de ordinul milionului de unitati.~lclohexan?na e"t.9 -2 g cm-) ~i opun 0 rezisten 1<'1 mare la trecerea curentului electric. alungire. iar prin racire (cu apa rece) i~i vor reeapata conslstenta initial!!. policlorura de vini] ~i tesatllra eu fibrli mslana tnsa I'amin netranstorrnate. toate celelalte materiale se VOl' tnmuia. temperatura. cite 0 bucata de teslltura tcxtila din relon. la rlndul sau. ci sint i~ strinsa corelatie astfel incit rolul lor determinant nu este unilateral. actiunn y~Ol' s~lven~1 (polts~ll'en . Compusii macromoleculari au densitati mici (0. plexiglas.~inatui Chimic de la Fagara~. premergatoare formarii structurii tridimensionale. de la cea de tip ceara . . raport molar intre componente). sau. Compusii macromoleculari stnt substante solide. ?<: va constal.i sint prelucrati prin presare la cald in faze. la suprafata. din Iiecare material. Propriettitile care au facut din compusii macromoleculari materiale 'de reala importanta tehnica sint cele mecanice s. b) Structura laniului macromolecular determina. Acesti faotori nu . 250 -300oe. perlon L.ul. In tara noaetra se Iabrica ferioplaste la f01Il. prin de. Dupa comportarea mecanica fata de actiunea unei forte exterioare compusii macromoleculari sint plastomeri daca pastreaaa deformarea provocata. ele variind intre 40 -50°C . cu structuea filifnrma. De asemenea. se coloreaaa greu (se disperseasa oolorantul In topitura polimerului) obtinlndu-se culori s. A). seetorului electrotehnic (aparataj electric fix ~i mobil). in timp ee bachelit.dupa topire ~i filare. sint hidrofobi ~i de aceea nu stnt pralucrati in fibre textile.~. se pot colora Iimitat. acestea pot fi considerate ca fiind deter~inate de ~r~i factori. 6·k3. 155 . deoarece trecerea de la starea solida la cea lichida se face t raptat. Se VOl' deduce din aceste comportari concluziile eorespunzatoare tnra esantioanelor Iolosite. forfecare.. prin turnare sau prin extrudere. . bachelita. industria bunurilor rIe larg consum. • 0 ACl'IVITATE EXPERDIENTALA schema prin eare sa se obtina nailon ~ 6.). in faza prernergatoare structurarii sau prin acoperire. relon. pot fi prelucrati prin presare la cald.prin care a fost obtinut.a eli in aceste cazuri are loc dizolvarea.Policondensatele eu structura tridimensionala sint total inerte din punet de vedere ohimie.. PROPRIETAT1LE ALE COMPU~ILOR GENERALE MACROMOLECULARI Datcrit. industria automobilelor. sau prIll alte proeedee.: masa molecular a. lilion. la racil'e se tntaresc): slut solubili in diferiti dizolvanti unde Iormeaza dispersii coloidale . formind fire ~i fibre textile.masa moleculara cca 1 000 . ACl'IVITATE EXPERDIENTALA Se procura urrnatoarele materiale: folie de polietllena ~i de policlorura de vinil. Majoritatea lor au rezistente bune.ca probele de tergaI ~i relon au hidrolizat (produsii de hidroliza se dizolva in solutia de acid sulfuric) fiind produsi de poUcondensare. 0 data cu cresterea masei moleculare. Compusii macromoleculari cu struotura Iiliforma stnt termoplastici (Ja lncalzire Be lnmoaie.pornind de . 154 c) Tipul de reactie --: polimerizare sau polioondensare .a nu se dizolvti m mel un solvent. . In eprubete separate. cresc ~ivalorile temperaturilor de inmuiere. in scurt timp. medicinil. policlorura de vinil . cauciuc sintetic sau natural etc. polietena. sint insolubili. Incovoiere.Polimerii sint rezistenti la actiunea agsntilor chimiei (acizi.policaproamida . Se va constata. 0 serie de proprietati. in agricultura. • Formulati la butadiena. §i uneori chiar foarte bune.clorolorm sau dicloretan.) Ace~ea9i mat. Sint maleabili ~i ductiIi.benzen. Totusi. pentruprodusul romanssc. comportarea la incalzire. in prezenta acizilor sau bazelor hidrolizeaza cu u~urinta (se comporta ea derivati iunctionali ai rnonornerilor Iolositi).~rinle VOl' fi supuse. cunoscute sub diferite denumiri : capron. Se procura rnici bucatele din obiecte degradate ca forma.pina 'ia o~a'de tip s'tic1a . baze etc. matase}. Pot fi usor ~i divers colorate in bai apoase neutre. cu privire la struc- 6. pot fi supusi filarii din solu~iile sau din topiturile lor. a) Masa'moleculara determin a starea de agregare ~i. slnt Iolosite la obtinorea lacurilor electroizolante ~i a celor destinate protectiei anticorozive (lacuri de bachelita). tipul reactiei de obtinere. ~i indiferente fata de apa. sau elastomeri daca revin la forma initiala dupa incet. . prin policondenaarea fenolului (sau a unor omologi) cu aldohida formica (sau cu alte aldehide). din tergal ~idin rnelana . Fenoplastele sau ra~iniJe Ienolice sint compusi macromoleculari. cea mai import. In general. . ca urmare a faptului ea atnt produsi de poIimerizare. structura lantului macromolecular. compusii macromoleculari.a diversitatii de tipuri de monomeri Iolositi. comportarea ohimica a unui cornpus macromolecular. legat de aceasta..anta Iabricatie fiind cea care utilizeazu fenolul ~i aidehida formica (vazi 3.4. rJlex~glas .). in special.5. . de conditii de reactie. bumbac. . Supusi jncai~irii.rupere. Cu exceptia bachelitei. fiind buni izolator i electzici. la diferite solieitari mecacice: frecare. Toa te aceste proprieta~i au determina t cele mai diferite utiliziiri ale acestor compu~i: in industria electrotehnica. Compusii macromoleculari cu structura tridimensional a sint termorigizi (la indilzire se descompun lara a forma 0 faza lichida). constructii de ma~ini. cu consistente variabile.i eleetrice.area actiunii Iortei. ( Atensie ! lncalzirea se face fal'a a degrada~a~:l'ial\ll. pollclorura de vinil. au stahilitate ohimica scazuta.scompunere. Au proprietati hidrofile. formeazji fibre de tip' poliamidie cu bune calitati textile. textila.stnt independenti unul de alt. de tip de reactie proprietatile generale ale compusilor macromoleculari vor fi foarte diverse. absorbind apa ca ~i fibrele textile naturale (Ilna. In general. pentru o mai'u~'oara Intelegere a interdependentei lor. fiU prezinta puncte de top ire fixe. etc. etc.Produsulmacromolecular . ci puncte -de inmuiere.0-50%. Din fenoplaste se obtine 0 mare diversitate de obiecte destinate. motiv pentru care slnt prelucr~te in fibre textile. avioanelor ~i navelor. nu pot fi supu~i proceselor de filare s. de: pallstiren.

._---'lr--~r rr--t-.chimios ~l clase de substante care fac ohiectul sau de studiu se gasesc intr-o permanenta ~i intima corelatie.reat ca. A L C OOLI R-OH I~I . .A_!~.Com pusi halogenati.. 36. ca stadii intermedlare stabile" ~I produsi apartintnd altor olase de compusi organici. alohine... ele.Hidrocarburi . apar. constituie compusii de hasa ai ?h~IIUelo~game~. inseamna ca intre dif'eritele olase de compusi organici ~i hidroearburi exista legaturi.. cu fond teoretic ~i logica m.Aminoacizi.. §i inver s.Zaharids . a. cel putin teoretie d~ea nu ~i experimsntal (eventual Ia scara industriala).. . numai citeva: .cest sens trebuie considera~a oa posihila. clasele ~rma. N/TRODER/VATI I A L CANI R-H I R 0..Aoizi carb'oxilici. . .ALCHINE R-C"""CH I R-N02 ORGANO MAGNEZ/EN/ . mai rnult sau mai putin directe.. CAR ALCHENE R-CH::cCH2 BUR I-ARENE Ar-H I 1 ._H _A_L O. Aceste trasaturi se spri.-. 156 * Aceastll schema poate fi utilizaUI.7.toare reunese 0 parte din compusii eu functiurn slmp.I l===.....Chi~a organica este '0 disciplina de sine sUtatoare. .-E_N_A.f I tL.----------------'1 HID I .rema.I l I 11-----' R CN Fig... ..LI-------c__. .:IALDEH/OE -I R-CHO j I I ~ ACIZI R-COOH FENOLI Ar-OH I I~========~====~ICETONEI 1R-CO-R L ' .sub aspectgeneral. _Deo~rec~ e?mpu~ii orgaJ!-ici cu functiuni (simple sau mixte) sint considera~l dsrivati ai hidrocarburilor.G.--' N/TRILI!. . trecerea de la 0 hidrooarbura la 0 clasa oarecare de cornpusi... . ..Alcooli..te~na rropr1e.. pe parc_ursul aces tor treceri. fie deralctnd-cpa porjhml ~i cornpletlnd-o cu detaliile corespunzatoare. hidrocarburils. 0 foarte mica parte. ' Tre~)Uie lnsa ..Amide.Aldehide si cetone.Jar _u lti mile doua clase reunese._! _. . in acest cadru s-au studiat.. IiJ. De exernplu. din compusii eu Iunctiuni rmxte. pot fi urmarite pe schema din figura 36 *..-------I R-CONH2rl---- I ESTERI R-COOR [ r' A /VI/DE . ..FenoH.Amine. arene. diferitele clase de compusi organici prezinta 0 multitudine de legaturi directe intre.'_. P~in:~ clasa ?in aceasta lista.. Din numarul foarte ~are de clase de compusi organici cunoscute astiizi. . ~ HOH -NHa reprezinta la alcanul 0 trecere de Ia un alcan la un acid carboxilio 9i de aici din nou. V. ..jina pe Japtul ca diferitele fenomene. RELATn fflTRE DIFERITELE 'CLASE DE COMPU~I" ORGANIC! .le.. fie ca atare. Schema relatiilor dintre diteritele clase de compusi organici. " Rezulta de aioi ca in afar a relatiilor cu hidrocarburile. succesiunea de reactii prezen tate in contiuuare : . initial. . R-/VIgX I A/VIINE R-NH2 L_______. 157 . reprezentind variate posibilitati de trecere de la 0 clasa de cornpusi organioi la alta. Principalele relatii dintre funcjiunile organice.Esteri. _D _E _R -+'. ..JL.-. la reeapitularea generals... .alcani alchene.

Nu.. 6. 8.5%. 24 kg 7. 1230.9:3 t.H60Z Toate (C3. H2.3 rna C2H2. 551. 47180 t toluen. 9 329. rn3 gaze.5 3..62%.. 25% H 2.j 3 izomeri 7. 19.'<4': 1 8. 85.8 kg C. 7.6 kg HCI 2. 1. Acetamida. Acidul 4. c aj 89. A.91 % H.5 kg Cl.19 kg glicol . 1 769. 80. 3360 m" Hz CAPITOLUL 5.solutie 0. 10.83 kg CaHs 7.22% 6.-CHJ I- . 16. catena aciclica. 4. l: 980. 0.3% C6H4-Clz..75·-t fenol. "t) = 98.{.75% CAPITOLUL 1.25 kg substanta A 9i i 106. H 0.. a) b) ©-S03 4. 60%butadiena. 95% propilbenzsn 8. 55.7 kg.5 g alcuol etllio 6. 14. reactia de aditie a apei Is: alchene nu este 0 reaotie de hidl'oHza.5%. anilina ~ 6.4 4. C6H60s 3. fl.2. (C3H202N)n./ CH 6.n = 1 SOO. a) 6299. Propionarnidn : 3.6 C coon I . b) H%. 68..2 kg fenol. de carbon (. Ciclica. '< 480 rna clor CAPITOLUL 3. N02 Df H COOH B B' 0 rale.4 . 5. 9.-Cls' 521. B = C6l{12. ¢ CH3 CH2-CH3 CAPITOLUL U 1. 121.6% CiHo-CHa. 69.2 rn3 CO :. 10 11 .575 t glicol 8.5 rn3 O2 3.i22. 20% CH4. 15.tertiari . 4 900 mS aer necesar : 38 000 m" aer in trodus. 5600 rna bidrogen 10.9.73 litri 1. 42.4 m3 . 18.) 9. a) 333. CAPITOLUL 2.85% C. 23 g alcool. H3C-C-CH=CH-CH3 I' CB. 0 dnhla 2.1 I aciclica. 0) "t) = 71. 10. b) 285. 1.ic. B .2 6. _ 2. 1. 22. 1372. 0)2281. catena cielicti Atomii prirnarl atomii atomii atornul aCIr.--- ---------------------------------------------------~-~----------------------------------------------------------------------------- SOLUTIILE EXERCITIILOR $1 PROBLEMELOR .. a} 546 kg etena: 1 381._leg~tHI'i covalente simple. o.A = C4H10. 52 000 kg aoetilena 3598.6 rna CH4.3 1. catena sau ramirioata CAPITOLUL 2.12 1 H2 'i.legjitnri covalente simple... simpla sau clclica cu catene lato- 6. 320 kg 13. B .5? m" -g'aze 11.3 legatura © A CHZ-CH3 ©rNO. a). 336000 7. 592 kg g 12. b) 1 02'< kg acetat de vinil: c) 894. C4H10 5. 33. g Mn02 8.9 kg aciri azot. 0. 8 5'<8..37% benzen netransformat. 75% C. b) 6585 m3 12.. CAPITOLUL 3. de carbon 3. a.H.1IGi\. catena a. 95 kg clorura de vinil . 3 288.aranjarnent 2. 4. 500 t cauGiuc. 625 ma -propend. 9. '239. saturata. 8. 26.66% CHsCl. Formiat de propil. 30.85 : 1 9. de carbon 2..22 I: 5. a) 2262.6 kg ciclohexnn 10. b J 11.6 kg HCI 6. acetat de etil. 306 g acid acetic.39 kg olorura de vinil a) CzHz.5 g AgNOa a) 9 010 kg acriloni tril. M = 168 4.72 t hidrogen 40.fi kg C12.68 rns CO2 8.47 5.4. CHs-CH-C-CRs "-. formiatde izopropil. 2 345. . CHa 1- liniara 10.~ I sol.2%.2 t etens 2.5 mali H20.63%. CHZ-CH3 6. 428 kg «-metil stiren 4. b) 8.25 kg HCl 20% .6 g alcoul etilic CAPITOLUL 2.66 g tribromlenoi H.6 kg clor. 872.'<8.2 8. A . Benzen ~ nitrobcnzen -+. un singin. 4. NOz 6¢ Nq2. trei amine dare. 2626. B: GHa-CH2-CN 4. ramifica ta CH3 1 aciclica.71 % C ~i 1lt. '<0% acrilonitril. 9. c) 252 rna aer .4 kg acid acetic 99. CAPITOLUL b) 0. C4H B.bromurii de tertiohutil .5%. 8.33% CH2Clz Ii. 22.5 t etan de 95% 2.H6-Cl: 78. Benzoat de feni!: C6H5-CO. 4.25 kg substanta C. a) 1.2% CH4.. 1.16 kg clorura de vinil .28 t cauciuc . . 44. "t) = 80.izohutena . b) 16800 m3 aer . cuaternar.4 c) 2.e-nitro acetanilida ~ henzen. ?0..'< metanltrobonzoic 5. b) 29. 'Z .1% trietilc-nitroanilina ~ o-Ienllendiamina benzen.6 rna CH4 de 99% .1)5 g' CAPITOLUL G.2% . ramiticata si nesa tura til CHa o.12 1 Hg.cianura de ter-tiobutil 3.5 CAPI'l'OLUL 3. 65. 1.% C6H6. D. '<.O)n cil toate au aceeasi formula bruta: (CHz)n U au 85. (03. b) 5 200 kg acetilenar c) 2 000 krnoli acetrlena.67 kg CeH.96 k~ B CAPITOLUL 3. ieobntiramida.i 59%. 8. H pentru o.. 8. 33.02 m de KMn04..' Patru amine prirnare. ern" .4 5% alcool metilic. 10.28% CAPITOLUL 1. Cf\_PITOLUL 1. b) M = 62·500 3. C4H10. 94. 28.3 secun .1625 mS etena. liniara sau 3. 66. propionamida. 5 kgacetat de vinil 15-9 .6 1 aer CO2.7% C6H5-CL . Da. propionat de metil 3.O-C6Hs 4. a)'200 m".4 kg benzen.5-secundari.7 kg trinitcat de glicerlna.5 1 aer .075 g dibrornetan 10. 7. C = C6H12 b) 3 707 I aer 10. c) 1120 rn3 Nz.. b) 1. A: CHa-CH2Cl.8% C2H~..53% etil~ acetanilida . 20% diizo'i.8 I 11. d 955. c} 200 m" 9 •.'<5 t henzen.1 kg f[NOa 70%. oa de exemplu catena aciclica.6 kg apa de hrom. 4% distilbenzen. nesaturata. K2Cr207 9. 189.. Dipalmitostearina 'i i I I I 2. C .4 t fenol. Lsgaturi covalente simple. de carbon 1. 76. 1. 4'<.174. 80% CzRn 8. ei de hidratare 2. 100 . N02 . 0 amina tertiara '2. C.1 ©LCH 158 CH2-CH3 3 II 1. 9.3% 10. 16.8% a) 80% puritate. 80% monoizopropilbenzen.a] 160.1 4.3 kg oxid de etena de 99.'< g copolimer 6•. b) 2. a) 41%:.6 5.2 CAPITOLUL U "3. ftalimidj. 103.

. Exereitii I}i probleme . Proteine 5. Aldehide ~i cetone .1. Cornpusi hidroxilioi A. Structura compusilor organic! Exercitii ~i problems ... Bun de tip ar: 4.1991.4. 2.. 20 29 30 38! 39' 47\ 48 o. B.. Exerci tii l. . Polimeni mai importanti . Romania . 1.. Slr.. .. 6.1. ..1. .2. . naturale .... ... . plan: 37313. .5.3. Substante lizlologica. .. telor organice . Cornpusi carbonilioi.. Prop~ietiltile generale ale compusilor macromoleculari ... .4. Exerciti! ~i probleme .. Exereiti! ~i problems .:. .. Compozitia substantelor organice . Pcllcondensate mai importante 6. .1. . Eduia: 1991. . . 3. Comp1l§l macromoleculari 3.. .. Nr . Compusi Exercitit carboxilici 9i problems al 8cizilor . Exercitii si probleme ... 2.. ..1problema .CUPRINS CA 1.1.4... Amide :. 3... . Formal: j6j7aXIOa. 1. Alohene' . . .Cris.. . Solutiile mel or clase de com'. 8 13 19 20 ....... Monozaharide . . .. . Reactia de polimerizare . .5. .. . 7. Definijia chimiei organics . . Coli de tipar: 10.li probleme il..1. . 105. 4 2.i problerne .li probleme 3. Tip ar ul exccutat sub cornan d a nr. ..." . Hidrocarburl .. SUIl1((ruJ capitolulul . . Esteri t... 2.•.. Reactia de pollcondensare . Alchine .. Amine -.. Polizaharide Exeucitii ' •.' . Exercitit . Grasimi Exercitii 4. " . Fenoll Exercitii l.3. Compu~i organiei eu lunct1unhimple 3. 4.. Hidrocarburi aromatics (arene) Exercitii :. 148 149 151 154 156 158 exencltillor si proble-_ . . 3 3 1.. .5.. .3.'. functionall clI. 6.. Aminoacizi 5.... 101 109 110 111 113 118 118 120 o. Exercitii ~i probleme . ~i problerne 67 68 69 69 73 . 6.74 74 82 85 87 92 93 101 6. 1. Mart'~aI [on Antoncscu nr. . Relo..~i problema .rboxilici 4..02. 1. Zaharide A.. V•...3. .. 2.. la tntreprindere3 POligrafidi . Derivati . importantll..... Petrolul '.2.•. 10/J991.. Izolarea ~i purificarea suhstan- 3..2.. .. 5. Dizaharide C.2.. Intrudneere in c~lmla orgllnicii . 2.. 59: 60 B.. .2.•... .4.2. Alcani 4.3.an a " Or ade a. Peptide . Compusi halogenati Exercitii ~i probleme 3.2.. Exercitii 9i problems 140 140 143 6.. eu 121 121 123 124 127 127 '132 134 lHD 5.... . Alcooli . .3.lii intre dileritele pu~i ergsnlc! .

Hu.8 53 1~ 8 <C...----1 1-0_A_D_A_. o L K If L K i Sr Ii Y Ii Zr Nb: Cs 8a La:! Hf i Ta Ii Rb 1..9:?2 a 162.'ln 2 19~.222 Pt f Au iii I 101812 18 - 112...--------------------T -.DD' \~81 m' B 2 ~n 2 1 1"..-. f ... 2 i 08 0112 8 (21m2 ! ~ ~ Fr i Ra ~ Ae ~i Ku Hn ! (1-31 2 B 81 88 89 . rE STRATURI Th .~~~E~ENDi CeJ 0 58 SIMBOL .00 1 73 MOl! Te Ru 1i Rh" 'PrIll Au ~j 'Cd 11 In II~ 9 ~ U 6 ~ " u ~ 81 1: I~~ n.6(TOM~CcA~ .l' ~ ~ ~ w ~ u 74 1: '1 ~ ~"r.1 1 u ! Pa ~1! U .! Ie I 1( U 6P2 ~ nJ.55 " o .-.. MASA....042 32 '9 .Ji I GRUPE :: PRI NCI PALE I ----L.. '112 83 ·84 8 D. "I SISTEMU ERIODIC ---..1 (L r..__: ...9 :l2 B lfi1. 104 105 f' 'I 1}2 a (221)' 8 LANTANIDE 2 ~~.8 B 2 11 2 114...-----..Lil2 t.---.?1i2 6 IBB. 1411 Qn2 a 2~ IS B IB ij 1. ~tD! 2110..i I I I I I I I : -.i D lH ?U (1471 2 B l~n ~~ 1 151 962 151 252 158.TRAT ...----------------1.":'. ELEM ENTELOR..! B 2.-.40 2 SO 1 Sn 82 LJI ~ ~ 11 Sbl! I I. ""T"""93--2 2!l? m~ (231) ~ 2~ ?~ P 2~ 1[ m ~~! (9m ~ N -r-9---1 """"9-5 --2 ~98--2-r-Ql--1""""-98--2"'"T"'-911--2~1~on--2""T"""1~01--2'.. S.---..... ..I m3B~ 2 mn. ~~ .59t'UG' 11 it Pb~! 8j ~i'Po}1 n.~ 2 58 BUt' 57 109 12 - 2 92.--. 4 ACTINIDE 21 P U H Am C ml~ Ok 11..-AL .al l (~.JI ~ (254d (257) ! ....__ __ -.-----...-... lhnl l 102.9~ 15 ~~ ELECTRONILOR r--ga--2-r--91--2""T"'"92---2 .. ~d 1:1 01 I l7IUQ 2 • IR69Ii ! • W 11 i Re 1! Os i: ~ 111i 20 2 8 15 1671 1D6. ARANJAREA " 59 8 Un1? 2 Pr Nd Pm1~ Sm~! Eu 6d Ib~L DYli Ho ri Er ~~ 1m l~ Yb lu r~ 21 lB 60 61 62 ~ 2 63 2 84 2 6fi 2 DD 2 61 2 68 2 69 2 10 .-.----------------------::------------~-.D9 Ig~.----.932 8 113.'ll 18 i. 1 - lia ! I I 2 3 4 L K 36 II L K " Kr Ii' ~ 5 6 7 o 1 " M ~ p o .__ ----~--"'"T"""----"""- GRUPE PRINCIPALE ----._ __ _-- -.NIVElUL ENERGETIC PERI-. Cf 11 2~ 31~ 2~ ~IB! Es Fm ~11 -1-02--2 'T'""'1-0S--'2 ~12B! Mdil:S' (256) ~ rml! (243) ~ (2f{) ~ (247) ~ (251) ~ (~~4 d No l r ~lJa! 3~ 3.J[II 16 195.502 ' 9 164.

------------ ---------------------------------~~~--------------------------------------------------------- PLAN~A II PLAN~A I 750 700850 600 550 500 4-50 'tOO 17m a b .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful