*1. Debutul cariilor ocluzale din şanŃuri şi fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei şanŃurilor ocluzale; C.

orificiului şi pereŃilor verticali ai şanŃurilor ; D. pereŃilor vestibulari ai şanŃurilor; E. pereŃilor orali ai şanŃurilor. C (9 ,pag. 7-8) *2. ÎmbunătăŃirea adusă materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA constă în: A. introducerea de bis fenol A; B. microgranule de dioxid de siliciu sau cuarŃ; C. introducerea de metacrilat; D. grupărilor epoxidice din structură răşinii; E. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid amină. B (9 ,pag. 21) *3. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii permanenŃi este: A. 60 secunde; B. 120 secunde; C. 15 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde. A (9 ,pag. 37) * 4. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii temporari este: A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 100 secunde; D. 120 secunde; E. 150 secunde. D (9 ,pag. 37) *5. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la dinŃii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani. B (9 ,pag. 58) *6. Vârstă optimă indicată pentru efectuarea sigilarilor la molării de 12 ani şi premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; 1

E. 12-14 ani. D (9 ,pag. 58) *7. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinŃi sănătoşi; B. se tratează cariile denatre; C. eset o metodă foarte scumpă de tratament; D. este o tehnică non-invaziva; E. necesită mai multe şedinŃe. A (9 ,pag. 11) *8. Efectele sigilantilor sunt: A. blochează"locusul"preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; B. favorizează apariŃia marmoratiilor ocluzale; C. oferă o protecŃie minima faŃă de caria dentară, D. eliberează ionii de calciu; E. opresc evoluŃia în profunzime a unui proces carios deja iniŃiat. A (9 ,pag. 15) *9. în tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori: A. controlul relaŃiilor ocluzale; B. spălarea şi uscarea; C. izolarea; D. verificarea sigilării; E. extensia preventivă. E (9 ,pag. 33) *10. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată: A. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilantii granulari B. Au aceeaşi rezistentă de legătură că şi sigilantii granulari C. Au acelaşi timp de priză că sigilantii granulari D. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilantii granulari E. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ E (9 ,pag. 21) *11. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare, retenŃia sigilării este mai slabă: A. Delton B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal D (9 ,pag. 28, 30, 31)

2

*12. La copiii cu dentiŃie temporară îndemnă , Societatea Britanică de Stomatologie Pediatrică recomandă adoptarea următoarei atitudini faŃă de molării de 6 ani: A. Control periodic B. Sigilare C. Sigilare lărgită D. Aplicare de lacuri fluorate E. Aplicare de lacuri fluorate A (9 ,pag. 66) * 13. La indivizii cu carioactivitate scăzută, care prezintă suprafeŃe ocluzale cu şanŃuri lărgi, Şcoala Scandinavă recomandă: A. Sigilare B. Sigilare lărgită C. Expectativă D. AplicaŃii de lacuri fluorate E. Nici una dintre acestea D (9 ,pag. 58) *14. ObturaŃiile preventive cu răşini tip B se realizează: A. când leziunea a ajuns la joncŃiunea smalŃ-dentină B. când leziunea de carie a progresat în dentină dar este încă mică C. când leiunea are o extindere mare în dentină D. în cazul eşecului unei sigilări E. în cazul contraindicaŃiei odontotomiei profilactice B (9 ,pag. 63) *15. ObturaŃiile preventive cu răşini tip C sunt indicate: A. când leziunea are o extindere mai mare în dentină B. când leziunea a deschis cameră pulpară C. când seziunea a traversat joncŃiunea smalŃ-dentină D. în cazul eşecului unei obturaŃii preventive cu răşini tip A E. în cazul contraindicaŃiilor sigilării A (9 ,pag. 63) *16. În cazul obturaŃiei preventive cu răşini tip 3: A. sigilantul trebuie să se aplice imediat după introducerea compozitului B. sigilantul trebuie să se aplice imediat după fotopolimerizarea compozitului C. sigilantul se aplică după ce peste compozit a fost aplicat agentul de legătură D. nu se aplică sigilant E. sigilantul se aplică strict peste compozit A (9 ,pag. 66) *17. O sigilare efectuată corect durează: A. şase luni B. câŃiva ani. 3

C. aproximativ un an D. până la atritia dinŃilor E. variabil în funcŃie de materialul utilizat B (9 ,pag. 42) *18. ObturaŃiile preventive cu răşini A. se realizează pe dinŃi permanenŃi B. se realizează pe dinŃi temporari C. se realizează pe dinŃi temporari şi permanenŃi D. se realizează pe dinŃi integri E. se realizează imediat după erupŃia dinŃilor A (9 ,pag. 62) *19. Controalele periodice ale sigilării se fac: A. Odată pe an B. După 2 ani C. Odată la 6 luni D. După o luna E. După 3 luni C (9 ,pag. 41) *20. Perioadă optimă de sigilare a premolarilor este: A. 6-7 ani B. 10-11 ani C. 11-13 ani D. 8-9 ani E. 13-15 ani C (9 ,pag. 58) *21. Cimenturile ionomere de sticlă sunt indicate că sigilanti: A. În şanŃurile greu accesibile B. În şanŃurile în formă de I C. În şanŃurile accesibile pe cel puŃin 100 mm D. În şanŃurile inaccesibile sondei E. Nici un răspuns nu este corect. C (9 ,pag. 31) 22. CalităŃile unui material de sigilare (9 ,după Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenŃă bună la suprafeŃele negravate C. priză rapidă în condiŃiile cavităŃii bucale D. nu necesită calităŃi fizionomice E. fluiditate ACE (9 ,pag. 15) 23. Cimenturile glass-ionomer în comparaŃie cu răşinile compozite folosite pentru sigilări: 4

A. au rezistentă mică la uzură B. au rezistentă mai mare la uzură C. au aceeaşi rezistentă la uzură D. au capacitate mai redusă de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal E. au capacitate mai mare de a pătrunde în profunzimea şanŃului ocluzal AD (9 ,pag. 31) 24. Controalele periodice după sigilări cu răşini compozite: A. sunt necesare odată la 3 luni B. sunt necesare odată la 6 luni C. verifică închiderea etanşă, clinic, prin examen cu sondă dentară D. verifică închiderea etanşă numai prin inspecŃie E. verifică închiderea etanşă folosind fuxină bazica 0,25% BCE (9 ,pag. 41) 25. Enameloplastia se recomandă în cazul: A. suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri adânci B. suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri în formă de"V" C. şanŃurilor adânci şi înguste D. şanŃurilor care prezintă modificări de culoare E. cariilor superficiale ACD (9 ,pag. 44) 26. în mod clasic timpul de demineralizare în cazul folosirii răşinilor compozite pentru sigilări este de: A. 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi B. 120 secunde pentru dinŃii permanenŃi C. 60 secunde pentru dinŃii temporari D. 120 secunde pentru dinŃii temporari E. nu necesită demineralizare AD (9 ,pag. 35) 27. IncidenŃă crescută a cariei ocluzale se datorează interacŃiunii mai multor factori: A. capacităŃii de retenŃie a microorganismelor şi alimentelor în fosetele şi şanŃurile adânci B. existenŃa unei cantităŃi mai mari de smalŃ între suprafaŃa dintelui şi joncŃiunea smalŃ-dentină la nivelul şanŃurilor ocluzale C. imposibilitatea realizării unei curăŃiri foarte bune D. existenŃa unor şanŃuri ocluzale lărgi în formă de "V" E. concentraŃiei mai mici de fluor în smalŃul ocluzal decât cel proximal ACE (9 ,pag. 8) 28. Materialul de sigilare denumit SIGILAR are următoarele proprietăŃi: A. timp de lucru de foarte B. adeziune C. rezistenŃa 5

D. hidrofilie redusă E. vâscozitate CD (9 ,pag. 26) 29. Mecanismul de producere a cariei ocluzale din şanŃuri fosete A. iniŃial debutul leziunii carioase are loc adâncimea şanŃului B. iniŃial debutul se produce la orificiul şanŃului, în smalŃul pantelor cuspidiene opuse C. leziunea carioasă se produce concomitent la nivelul orificiului smalŃului, adâncimea acestuia D. ulterior leziunea carioasă cuprinde pereŃii şanŃului E. baza şanŃului se demineralizează după ce orificiul şi pereŃii acestuia au fost afectate BDE (9 ,pag. 8) 30. Metodele de prevenire a cariei dentare : A. fluorizarea B. obturaŃii cu galss-ionomeri C. sigilarea şanŃurilor fosetelor D. igiena alimentaŃiei E. igiena buco-dentară ACDE (9 ,pag. 14) 31. Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei de pe: A. suprafeŃele ocluzale ale molarilor premolarilor B. suprafeŃele proximale ale dinŃilor laterali C. suprafeŃele orale ale incisivilor superiori D. suprafeŃele orale ale incisivilor inferiori E. suprafeŃele vestibulare orale ale molarilor ACE (9 ,pag. 14) 32. Sigilarile se recomandă în următoarele situaŃii clinice: A. şanŃuri şi fosete în formă de"i", amforă, picătură B. şanŃuri în formă de"V" C. când sondă agăŃă, dar nu sunt alte semne de carie dentară D. dinŃii sunt erupŃi suficient pentru a se obŃine o suprafaŃa uscată E. dinŃi parŃial acoperiŃi de un capuşon de mucoasă ACD (9 ,pag. 56)

33. Tehnică sigilării cu ciment glass-ionomer cuprinde următoarele etape: A. curăŃirea suprafeŃei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector ABDE (9 ,pag. 42)

6

34. Timpii operatori în cazul sigilarilor cu răşini compozite sunt: A. curăŃirea suprafeŃei dentare B. fluorizare locală C. izolare D. pregătirea suprafeŃelor de smalŃ E. aplicarea materialului de sigilare ACDE (9 ,pag. 33) 35. Zonele cele mai vulnerabile la apariŃia proceselor carioase sunt: A. faŃa meziala B. faŃa distala C. la colet D. şanŃurile ocluzale E. fosetele ocluzale DE(9 ,pag. 5) 36. Avantajele obturaŃiilor preventive cu glass ionomeri (9, după Garcia Godoy): A. rezistentă crescută la forŃele masticatorii; B. adeziune excelentă la smalŃ şi dentină; C. aplicare în doi timpi; D. posibilă acŃiune cariostatica prin eliberare de fluor; E. stimularea neodentinogenezei. BD (9 ,pag. 68) 37. Cimenturile glassionomere pentru sigilarea şanŃurilor şi fosetelor, au următoarele avantaje: A. adeziunea la smalŃ fără o pregătire prealabilă B. eliberare de ioni de fluor C. culoare acceptabilă D. timp de priză prelungit E. se păstrează aproximativ timp de 1 an ABC (9 ,pag. 28) 38. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe bază de cimenturi ionomere de sticlă autoplimerizabile: A. timp de priză scurt; B. sensibilitate în mediul umed; C. finisare slabă din cauza rugozităŃii superficiale; D. aplicare greoaie; E. rezistentă medie în zonele supuse direct solicitării masticatorii. BCD (9 ,pag. 31-32) 39. În funcŃie de extinderea şi adâncimea procesului carios, Simonsen clasifica obturaŃiile preventive cu răşină în: A. tipul A, când leziunea de carie a progresat în dentină; B. tipul B, când leziunea de carie a progresat în dentină, dar este încă mică; 7

C. tipul D, când leziunea are o extindere mai mare în dentină; D. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în smalŃ; E. tipul C, când leziunea are o extindere mai mare în dentină. BE (9 ,pag. 63) 40. IndicaŃia majoră a sigilării o constituie: A. şanŃurile şi fosetele molarilor; B. şanŃurile şi fosetele premolarilor; C. şanŃuri şi fosete în formă de "U"; D. şanŃuri şi fosete aberante; E. şanŃuri şi fosete neretentive. ABD (9 ,pag. 61) 41. La controlul clinic al sigilării, sunt posibile următoarele situaŃii: A. sigilarea este intactă - se controlează cu radiografii bite-wing; B. sigilantul este pierdut în totalitate - se repetă sigilarea; C. sigilarea este parŃial pierdută - se completează cu un nou sigilant; D. sigilarea are microneadaptari - se repetă sigilarea; E. sigilarea are microneadaptari - se controlează cu radiografii bitewing. BCE (9 ,pag. 42) 42. Materialele folosite pentru sigilare au următoarele efecte importante: A. umplu în mod mecanic fosetele şi şanŃurile cu o răşină acido-rezistentă; B. uşurează manoperele de curăŃire a şanŃurilor fosetelor; C. blochează locusul preferat Streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene; D. prezintă o rezistentă mecanică crescută la forŃele masticatorii; E. expansiune termică crescută. ABC (9 ,pag. 15-16) 43. Perioadele potrivite pentru sigilare(9 ,după Simonsen): A. de 3-4 ani pentru molării temporari; B. de 10-12 ani pentru molării permanenŃi; C. de 11-13 ani pentru molării doi permanenŃi; D. de 6-7 ani pentru molării primi permanenŃi; E. de 11-13 ani pentru premolari. ACDE (9 ,pag. 58) 44. Sigilarea şanŃurilor fosetelor are următoarele caracteristici: A. împiedică progresia cariei; B. suprafeŃele de smalț demineralizate anterior şi sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decât smalŃul sănătos; C. interfața smalț – răşină creează o barieră de protecŃie împotriva colonizării microorganismelor; D. maturarea smalŃului continuă; E. nu permit trecerea în şantul ocluzal al substratului nutritiv. ABCE (9 ,pag. 54) 8

45. Tehnica odontomiei profilactice este utilă în următoarele cazuri: A. copii cu policarii; B. imposibilitatea efectuării unor controale periodice; C. copii indemni de carii; D. copii handicapaŃi; E. dinŃi temporari. ABD (9 ,pag. 11) 46. Timpul clasic de demineralizare în vederea sigilării este de: A. 60 de secunde la dinŃii temporari; B. 60 de secunde la dinŃii permanenŃi; C. 120 de secunde la dinŃii temporari; D. 120 de secunde la dinŃii permanenŃi; E. 15 secunde la dinŃii permanenŃi. BC (9 ,pag. 37) 47. AcŃiunea materialelor de sigilare constă: A. blochează "locusul" preferat streptococului mutans; B. stimulează eliberarea de fluor; C. umple în mod mecanic fosetele şi şanŃurile cu o răşină acido-rezistentă; D. manoperele de curăŃire a şanŃurilor şi fosetelor nu mai sunt necesare; E. . penetrantă redusă AC (9 ,pag. 15) 48. Eficiența redusă a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datorează: A. inconstanŃei fasciculului provenit de la sursă de raze UV; B. polimerizarea necorespunzătoare a benzilor de material pătrunse în spaŃiile create prin demineralizarea smalŃului; C. radicalilor liberi care inactivează benzoil-metil-eterul; D. deficienŃelor de tehnică propriu-zisă a sigilanților; E. incapacităŃii luminii UV de a penetra în profunzimea zonelor de smalŃ demineralizate. ABE (9 ,pag. 18) 49. Metodele de prevenire ale cariei dentare conform OMS sunt: A. laserul cu inversare acustico-optică şi cu transmitere de energie de intensitate mică; B. igiena buco-dentară; C. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor; D. fluorizarea generală şi locală; E. igiena alimentaŃiei. BCDE (9 ,pag. 14) 50. PrevalenŃă şi incidenŃă crescută a cariei ocluzale se datoreză următorilor factori: A. capacităŃii de reŃinere a microorganismelor şi alimentelor în fosetele sau şanŃurile adânci ca într-o nişă retentivă; B. concentraŃiei mai mici a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal; 9

permite pătrunderea profundă a sigilantului. 11) 53. E. în cazul şanŃurilor ocluzale în formă de I adânci. C. copii cu policarii şi igienă precară. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate. E.C. IndicaŃiile odontomiei profilactice sunt: A. existența unor dubii cu privire la prezența/absența unei carii. fluiditate.pag. asigură o adaptare deficitară la smalŃ.pag.pag. B. B. B. BCE (9 . Sigilarea este indicată la: A. ABD (9 . creşte rezistența la uzură a materialului aplicat. C.pag. C. pacienŃi carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans. să nu perturbe ocluzia. Avantajele enameloplastiei sunt: A. D. copiii a căror sănătate generală necesită efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generală. copii cu policarii care prezintă o igienă bucală defectuoasă. numai pe suprafeŃele ocluzale ale molarilor de 6 ani. să înalțe ocluzia. ABCE (9 . SituaŃiile clinice în care se recomandă odontotomia profilactică sunt: A. B. asigură o adaptare mai bună la smalț. 48) 54. E. CalităŃile unui material de sigilare sunt: A. C. B. E. imposibilităŃii realizării unei curăŃiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat. E. D. C. 5-6) 51. carii ocluzale superficiale. ADE (9 . în cazul şanŃurilor ocluzale în formă de V cu diametru mare şi puŃin adânci. marmoraŃii pe suprafeŃele ocluzale. imposibilitatea efectuării unor controale periodice regulate. E. D.pag. ABD (9 . concentraŃiei mai mari a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal. D. BCE (9 . pacienŃi care consumă zilnic cantităŃi mari de dulciuri. împiedică pătrunderea profundă a sigilantului. orientării prismelor de smalŃ la nivelul şanŃurilor. 11) 10 . copii cu policarii şi igienă orală foarte bună. D. D. pacienŃi cu handicap fizic sau psihic care nu îşi pot efectua igiena bucală. priză rapidă în condiŃiile cavităŃii bucale. înguste. 62) 52.pag. 15) 55. biocompatibilitate.

extensia. profunzimea procesului carios. dar fără semne de carie dentară. B. Timpii operatori ai sigilării cu răşini compozite: A. ADE (9 . Spălarea zonei demineralizate sub izolare. B.pag. vârsta copilului. ADE (9 . C. Care din afirmaŃiile următoare despre răşinile de sigilare care eliberează fluor sunt corecte: A.56.pag. B. D. B. E. 56) 57. ABE (9 . Succesul sigilării depinde de: A. ABD (9 . CurăŃarea suprafeŃei ocluzale cu paste care conŃin fluor B. 46) 61. 22-24) 60. AB (9 . 45) 58. 11 . rigurozitatea cu care practicantul respectă instrucŃiunile de lucru.pag. E. D. rigurozitatea cu care practicantul respectă instrucŃiunile firmei producătoare. Sigilarea are următoarele indicaŃii: A. controlul relaŃiilor de ocluzie. Controlul retenŃiei materialului după ce a făcut priză. D. picătură. Care din următoarele manopere se efectuează în cazul sigilării şanŃurilor şi fosetelor cu un ciment glass ionomer: A. E. şanŃuri şi fosete adânci cu proastă coalescență. nu există variaŃii ale cantităŃii de fluor eliberate în funcŃie de materialul utilizat. E. eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire. mărimea suprafeŃei ocluzale.pag. în cazul desprinderii materialului de sigilare suprafața de smalŃ rămâne rezistentă la carie.pag. cantitatea cea mai mare de fluor se eliberează în prima săptămână după aplicare. B. şanŃuri şi fosete adânci în formă de "i". bizotarea. izolarea. Izolarea câmpului operator. Izolarea şi uscarea câmpului operator. țanțuri de adâncime medie. 33) 59. Aplicarea agentului de demineralizare. vârsta copilului. D. sunt răşini schimbătoare de ioni. D. C. C. amforă. sonda agață. C. C. spălarea uscarea. E. Care din următorii timpi operatori corespund tehnicii corecte de sigilare a şanŃurilor şi fosetelor ocluzale cu materiale de compozit: A. Uscarea aplicarea glass ionomerului.

între 6 şi 15 ani. când există dubii în privinŃa existenŃei cariei. E. atât pe suprafeŃe ocluzale cât şi pe cele proximale ale molarilor.pag. sunt utile în cazul dinŃilor permanenŃi tineri. 43) 63. când leziunea de carie în şanŃ şi fosetă este minimă. Aplicarea materialului de sigilare. B. B. Este o metodă “invazivă” de prevenire a cariei ocluzale. Prin frecarea suprafeŃei de smalŃ. C. D. Spălarea cu jet continuu de a suprafeŃei demineralizate fără menŃinerea izolării câmpului operator.C. ObturaŃiile preventive cu răşini tip A se realizează: A. între 4 şi 12 ani. E. În cazul sigilării cu răşini compozite.pag. D. Cu pensula. E. D. E. prepararea unei cavităŃi ocluzale minime cu sigilarea şanŃurilor şi fosetelor din vecinătate.pag. Este indicată în cazul suprafeŃelor ocluzale cu şanŃuri adânci şi înguste care prezintă modificări de culoare suspectate ar fi cariate. Sigilările trebuie efectuate: A. se descriu 3 tipuri de obturaŃii preventive. C. Demineralizarea şanŃurilor şi fosetelor. ABCE (9 . conservă la maximum structura dură dentară. B. Despre enameloplastie sunt corecte următoarele: A. D. 62-63) 64. minibureți. E. D. Constă în pregătirea unei cavităŃi superficiale. AB (9 . Pe o suprafaŃă mai mare decât cea care va fi acoperită cu materialul de sigilare. C. C. toate cele 3 tipuri de obturaŃie de D. 35) 65. BCE (9 . B. când leziunea a traversat joncŃiunea amelo-dentinară. ABDE (9 . bulete mici de vată sau aplicator furnizat de producător. După schiŃarea conturului cavității se face exereza dentinei alterate. E. 36-41) 62. între 11 şi 13 ani pentru molarii 2 permanenŃi şi premolari. B. între 3 şi 4 ani pentru molarii temporari. Prin atingerea suprafeŃei de smalŃ. agentul demineralizant sub formă de soluŃie se aplică: A. Despre obturaŃiile preventive cu răşini sunt corecte următoarele: A. 58) 66. 12 . Strict pe suprafaŃa care va fi acoperită cu materialul de sigilare. între 6 şi 7 ani pentru molarii permanenŃi. când leziunea de carie în şanŃ şi fosetă este cantonată numai în smalŃ. C. Obturarea se face cu amalgam de argint.pag.pag. BDE (9 .

BCE (9 . în fosetele şi şanŃurile adânci) D. aplicarea bondingului (9. Tipul 2 de obturaŃie preventivă cu răşini presupune următoarele etape: A.pag. comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafeŃe) ACDE (9 . poziŃiei posterioare a dintelui pe arcadă dentară C. 65) 69. experienŃă clinică C. Tehnica obturaŃiei preventive cu răşini constă în: A. B. 63) 68. periaj profesional cu pastă cu fluor. sursă de iluminare naturală ABCD (9 . diagnostic corect B.pag. agentului de legătură) E.ABD (9 . demineralizarea smalŃului D. Tehnica odontotomiei profilactice: 13 . cu o freză sferică) B. 65) 70. aplicarea obturaŃiei de bază când procesul carios a ajuns la dentină.pag. aplicarea obturaŃiei de bază cu hidroxid de calciu sau zinc oxid eugenol C. capacităŃii de reŃinere a microorganismelor şi alimentelor (9.pag.pag. E. 63) 67. 68) 71. concentraŃiei mai mici a fluorului în smalŃul ocluzal decât în cel proximal E. îndepărtarea dentinei alterate B. imposibilităŃii realizării unei curăŃiri foarte bune B. aplicarea sigilantului ABCE (9 . îndepărtarea cât mai conservatoare a Ńesutului alterat (9. vizibilitate foarte bună E. aplicarea răşinii compozite granulare ACDE (9 . demineralizarea smalŃului şi a dentinei. demineralizarea în vederea aplicării sigilantului D. aplicarea agentului de legătură E. 8) 72. C. cantităŃii de smalŃ mai mici între suprafaŃa dintelui şi joncŃiunea smalț/dentină în cazul şanŃurilor (9. palparea exploratorie C.pag. Tipul 1 de obturaŃie preventivă cu răşini constă în: A. obturarea cavităŃii şi sigilarea şanŃurilor şi fosetelor ocluzale. PrevalenŃa şi incidenŃa crescută a cariei ocluzale se datorează interacŃiunii următorilor factori: A. CerinŃele obturaŃiilor preventive cu răşini sunt: A. instrumentar de explorare adecvat D. îndepărtarea Ńesutului alterat. D.

pag. 33) 77.A. IndicaŃiile odontomiei profilactice: A. controale periodice BDE (9 . să nu perturbe ocluzia ABCE (9 . lărgirea şanŃurilor şi fosetelor cu instrumentar rotativ ABC (9 . existența unor dubii în legătură cu prezenŃa/absenŃa unei carii D. 15) 75. 13) 76. aderență bună la suprafeŃele gravate D. 60 secunde dacă acidul a fost sub formă de soluŃie B. 90 secunde dacă acidul a fost sub formă de gel C. curăŃirea suprafeŃelor dentare cu paste ce conŃin fluor B.pag. Timpul de spălare a acidului folosit pentru gravaj este de: A. efect fizionomic foarte bun C. crearea unei cavităŃi minime imediat după apariŃia unui proces carios E. pe dinŃi ce prezintă carie superficială de smalŃ ABCD (9 . eliberarea de ioni de fluor B. duritate foarte D. fluiditate C. 11) 73. 11) 74. imposibilitatea efectuării unor controale regulate E. controlul relaŃiilor ocluzale după efectuarea sigilării E.pag. adeziunea la smalț fără o pregătire prealabilă ADE (9 . izolarea C. pregătirea unor cavităŃi superficiale C. fizionomice B. 30 secunde indiferent de de acid fosfat (9. expansiune E. Dintre timpii operatori ai sigilării fac parte: A. gravajul acid suprafeŃei cu H3PO4 20-30% D. 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi E. Avantajele sigilanților din categoria cementurilor glass-ionomere: A. copii cu policarii care au o igienă orală proastă B. copii cu handicap psihic C. gel/soluŃie) D. CalităŃile unui material de sigilare: A. 120 secunde pentru dinŃii temporari 14 .pag. timp de priză convenabil E. realizarea unui sacrificiu foarte mic de substanță dură dentară D. prepararea tuturor şanŃurilor şi fosetelor dinŃilor nou erupŃi şi obturaŃia lor cu amalgam de argint B.pag.

fluorizarea generală şi locală B.pag. dinŃii sunt erupŃi doar parŃial. 14) 84.pag. dar nu sunt alte semne de carie dentară C. 56) 83. picătură B. dinŃii sunt erupŃi suficient pentru a se obŃine o suprafaŃă uscată E. 56) 81. prin inspecŃie D. 39) 78. Verificarea sigilării se poate face: A. sigilarea şanŃurilor şi fosetelor E. iar suprafaŃa ocluzală nu poate fi uscată corespunzător ABD (9 . IndicaŃiile sigilării: A. igiena buco-dentară D. 56) 82. şanŃurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor C. prezintă adeziune chimică la structurile dure dentare C. sunt materiale de elecŃie B. nu prezintă adeziune chimică la structurile dure dentare 15 . igiena alimentaŃiei C. şanŃurile şi fosetele premolarilor D. fosetele de pe faŃă palatinala a caninilor permanenŃi E. prin examen cu sonda B. sonda agăŃă. IndicaŃia majoră a sigilării o constituie: A. şanŃurile şi fosetele ocluzale ale molarilor B. dar nu sunt alte semne de carie C.pag. persoane care prezintă semne de activitate carioasă E.25% C.pag. prin colorare cu fuxină 0.pag.ABDE (9 . şanŃuri şi fosete aberante D. Cele patru metode de prevenire a cariei dentare acceptate de OMS sunt: A.pag. Sigilarea se recomandă în următoarele situaŃii clinice: A. şanŃuri şi fosete adânci în formă de I”. fosetele de pe faŃă palatinala a incisivilor permanenŃi ABCE (9 . amfora. Cimenturile glassionomere folosite în sigilare: A. şanŃurile şi fosetele ocluzale ale molarilor B. 41) 80. utilizând raze X ABDE (9 . obturaŃie preventivă cu răşini ABCD (9 . sonda agăŃă şi există semne de carie dentară incipientă D. şanŃuri şi fosete adânci cu proastă coalescență ABCE (9 . când sonda"agață”. utilizând izotopi radioactivi E.

simplifică tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafeŃei de smalŃ E. asigură o protecŃie anticarie mai eficientă C. demineralizarea timp de 60 secunde D. nu eliberează ioni de fluor E. presupune o îndepărtare minimă de Ńesut dentar D. se pot folosi în cazul molarilor permanenŃi parŃial erupŃi când condiŃiile de izolare sunt precare ABDE (9 . folosirea că agent de demineralizare a H3PO4 în concentraŃie de 37% C. 28. 43. 28) 85. au o retenŃie mai mare la suprafaŃa de smalŃ B. presupune îndepărtarea în totalitate a smalŃului şi dentinei alterate E. sunt mai rezistente în timp la uzură D.pag. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 în concentraŃie de 10-20% E. izolarea riguroasă pe tot timpul aplicării tehnicii de sigilare C. timpul de aplicare a agentului demineralizant este de 10-15 secunde BC (9 . Tehnica sigilării cu răşini compozite presupune următorii timpi operatori: A. este indicată mai ales când se foloseşte pentru sigilări glassionomer BCE (9 .44) 16 . timpul de demineralizare este de 60 secunde pentru dinŃii permanenŃi şi 120 secunde pentru dinŃii temporari E. Avantajele oferite de cimenturile ionomere de sticlă în sigilare sunt: A. eliberează ioni de fluor ABE (9 .pag.D. izolarea cu rulouri de vată C.35) 88. demineralizarea se face de obicei cu H3PO4 în concentraŃie de 30-50% D. o tehnică de lucru neinvazivă B. o tehnică de lucru invazivă C. curăŃirea suprafeŃei dentare prin periaj profesional cu pastă ce conŃine fluor B. Enameloplastia este: A.32) 86. aplicarea materialului de sigilare ABE (9 . folosirea că agent de demineralizare a HNO3 în concentraŃie de 37% B. Tehnica sigilării cu ciment glassionomer presupune: A. demineralizarea timp de 120 secunde E. 34) 87. agentul demineralizant poate fi sub formă de gel sau soluŃie D. timpul de demineralizare este de 120 secunde pentru dinŃii permanenŃi şi 60 secunde pentru dinŃii temporari BCD (9 .pag.pag. curăŃirea riguroasă a suprafeŃei cu o perie conică rotativă B.pag. 42) 89. 34. Demineralizarea folosită în cadrul tehnicii cu răşini compozite presupune: A.pag.

30) 92. 60 secunde. introducerea de bis fenol A. E. 17 . copii cu carii multiple la dinŃii temporari B. C (9 . B. orificiului pereŃilor verticali ai şanŃurilor. CurăŃirea suprafeŃelor dentare cu solutie fluorurata. copii cu dentatie C. se aplică din nou materialul de sigilare ACDE (9 . pereŃilor vestibulari ai şanŃurilor. Îmbunătățirea materialelor de sigilare pe bază de răşini bis-GMA se realizează prin: A. C. E. prezintă adeziune chimică la Ńesuturile dure dentare. 66) 91. introducerea de metacrilat.90.pag. 33) *93. simple complicate E. sigilările deteriorate vor fi controlate. D. pereŃilor orali ai şanŃurilor. au capacitate de a elibera ioni de fluor. IndicaŃiile majore de sigilare: A. bazei şanŃurilor ocluzale. grupările epoxidice din structura răşinii. Debutul cariilor ocluzale din şanŃuri şi fosete are loc la nivelul: A. Cimenturile glass ionomere folosite la sigilare: A. sunt materiale de elecŃie. folosirea drept catalizator a unui sistem peroxid. E. C. Controale periodice. 120 secunde. Pregătirea suprafeŃei dentare prin demineralizare timp de 30 de secunde. D. Izolarea. necesită demineralizarea suprafeŃei înaintea aplicării. 7-8) *94. ABE (9 . D. B. sigilarea molarilor de 12 ani imediat ce au erupt dacă molarii de 6 ani prezintă procese carioase extinse. au retenŃie superioară răşinilor compozite. B.pag. C. pacienŃi cu handicap general la care necesitatea prevenirii este foarte importantă D. Prepararea materialului de sigilare.pag.pag. B (9 . B. D. C. E. BD (9 . microgranule de dioxid de siliciu. pantelor cuspidiene. B.pag. Următoarele faze reprezintă timpi operatori ai sigilării cu răşini compozite: A. 20) *95. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii permanenŃi este: A.

35) *97. B. 150 secunde. C. 6 ani. D. D (9 . Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la molarii de 12 ani şi premolari este: A. C. B. E. D.pag. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. E. 45 secunde. 2-3 ani. favorizează apariŃia marmorațiilor ocluzale. C. eliberează ionii de calciu. 12-14 ani. este o tehnică non-invazivă. B. E. se tratează cariile denatre. D. A (9 . 30 secunde.C. blochează "locusul" preferat al streptococului mutans şi al altor microorganisme cariogene. 15 secunde. A (9 . E. 58) *98. 5-6 ani.pag. necesită mai multe şedinŃe. 100 secunde. se intervine pe dinŃi sănătoşi. 11) *101. E. 11-12 ani. C. 3-4 ani. A (9 . D. 9-10 ani. 11-13 ani. B. Vârsta optimă indicată pentru efectuarea sigilărilor la dinŃii temporari este: A. 60 secunde.pag. 58) *99. 100 secunde. este o metodă foarte scumpă de tratament.pag. opresc evoluŃia în profunzime a unui proces carios deja iniŃiat.pag. B (9 . 35) *96. D. C. E. Efectele sigilanților sunt: A. Timpul de acŃiune al agentului demineralizant pentru dinŃii temporari este: A. D (9 . 4-5 ani. B. 15) 18 . 10-11 ani. oferă o protecŃie minimă faŃă de caria dentară.pag. 120 secunde. D.

pag. B. La care din următoarele materiale folosite pentru sigilare. Care din următoarele afirmaŃii despre materialele de sigilare negranulare nu este adevărată: A. Concise White Sealant C. Obiceiurile vicioase de supt degetul pot determina: A. retenŃia sigilării este mai slabă: A. trecerea bolului în laringe 19 . 368) *107. ConŃin microgranule de dioxid de siliciu sau chiar cuarŃ E (9 . spălarea şi uscarea. 21) *104. anomalii la unii subiecŃi care practică obiceiul C. 444) *106. E (9 .*102. E. Fuji Ionomer Type III E. 33) *103. Visio-Seal D (Boboc. dispariŃia parafuncțiilor B (10. pag. exerciŃii de propulsie a mandibulei C (10. Au aceeaşi rezistentă de legătură ca şi sigilanții granulari C.pag. Au aceeaşi rată de retenŃie că sigilanții granulari E. Sunt mai puŃin rezistente la uzură şi abraziune decât sigilanții granulari B. Helioseal D. plăcuță vestibulară parŃială E. pag. izolarea.pag. Reeducarea deglutiŃiei anormale poate fi făcută prin: A. scut lingual D. extensia preventivă. mişcări ale limbii în regiunea laringiană C. Delton B. verificarea sigilării. C. mişcări ale limbii în regiunea faringiană B. controlul relaŃiilor ocluzale. exerciŃii care stimulează interpunerea limbii între arcade B. 30) *105. anomalii la toŃi subiecŃii care practică acest obicei B. ameliorarea ocluziilor deschise E. D. forma arcadei în ocluzia acoperită D. În tehnica sigilării nu se execută următorii timpi operatori: A. Au acelaşi timp de priză că sigilanții granulari D. exerciŃii de respiraŃie nazală C. Timpul bucal al deglutiŃiei se termină prin: A.

permanent D (10. Pot fi adevărate următoarele afirmaŃii: A. Ciclul de timp în care funcŃiile sunt repetate constant este de: A. oprirea bolului în cavitatea bucală E. În producerea unor anomalii dentomaxilare îşi pot da concursul unele ticuri. C. pentru ticul de muşcare a buzei superioare sensul deplasării dentare şi al tulburărilor de ocluzie consecutive este. amploarea mişcărilor masticatorii. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal. 30 minute D (10. reeducarea funcŃiei masticatorii. 407) *113. pag. 24 ore E. pag. acelaşi D. 366) *111. relativ E. la copiii care strâng ambele buze şi le aplică pe dinŃi se poate instala o ocluzie adâncă E. 20 . B. absolut D. Terapia deglutiŃiei anormale se realizează prin: A. temporar C. 355) *108. deprinderea unor copii de a muşca buza inferioară poate duce la modificări de ax ale incisivilor B. pag. pag. desigur. Eficiența masticatorie poate fi micşorată prin: A. placă palatină cu şurub ortodontic B. E. 406) *109. imobil B.D. introducerea unei alimentaŃii raŃionale. corectarea anomaliilor dento-maxilare. Echilibrul dintre morfologia scheletală şi cea musculară este: A. scut vestibular C. pătrunderea bolului în esofag A (10. kineziterapie generală D (10. 1 minut D. 12 ore C. D. Rheinwald şi Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibulă în timpul mirării A (10. în muşcarea buzei inferioare forŃă este aplicată de contracŃia muşchilor coborâtori ai mandibulei C. pag. speculim labial D. 18 ore B. reeducare prin exerciŃii E. 411) *110.

C. presiunii orbicularului intern superior.A (10. pag. 21 . presiunii intraorale. B (10. limba vine în contact cu treimea ocluzală a suprafeŃelor orale ale dinŃilor laterali. D. funcŃia după potenŃialele de acŃiune. tahilalia. presiunii exoorale. A (10. În interpoziția cu succiune intensă are loc o scădere a: A. pag. presiunii muşchilor ridicători ai mandibulei. 384) *118. ocluzie minimă în zonă frontală. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinală a incisivilor superiori. C. limba vine în contact cu incisivii superiori. pag. În cadrul funcŃiei fonatorii tulburările de ritm cuprind: A. D. limba are o poziŃie posterioară. vârful limbii este aşezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori. C. rotacismul. A (10. forŃele de presiune exercitate pe feŃele vestibulare sau orale ale dinŃilor. 344-346) *114. Interpoziția obrajilor în zonele laterale are ca efect: A. 437) *115. 412) *117. pag. D. B. forŃele de la nivelul arcadelor dentare. E (10. D. C. În mod normal în deglutiŃia de tip "adult": A. E. ocluzie deschisă frontală. 354) *119. 443) *116. Electromiografia este o metoda care apreciază: A. supraocluzia incisivă accentuată. interpoziția limbii către incisivi. interpoziția limbii către premolari. pag. C. B. În timpul articulării fonetice normale se poate observa: A. E. B. E. modificări de formă şi dimensiuni ale organelor pe care le înseră muşchii. B. inocluzie transversală. rinolalia. pag. B. E. sigmatismul. modificări de poziŃie ale organelor cărora muşchii. D. dislalia. E. arcadele sunt în contact. A (10. C. B. ocluzie inversă. presiunii intraorale şi exoorale.

volumul limbii. E (10. 332) *123. împreună cu laptele. E. D. C. factorului genetic ereditar. D (10. D. B (10. forŃele cele mai puternice se declanşează în stadiul II al deglutiŃiei (10. E. interpoziția limbii. într-o deglutiŃie normală buzele vin în contracŃie puternică. care constau în: A. stadiul faringian). stadiul bucal) rămâne acelaşi în cursul vieŃii. C (10. pag. 414) 22 . după erupŃia dinŃilor permanenŃi limba pătrunde între arcade în timpul deglutiŃiei. înclinării palatinale a incisivilor superiori şi a proceselor alveolare. forŃa limbii în corelaŃie cu dimensiunea acesteia. copilul evită să facă mişcări de propulsie. E. B. B. B. C. macroglosiei. DM: A. D (10. 360) * 121. vârful limbii în contact cu papila incisivă. Prelungirea stadiului de deglutiŃie infantilă se datorează: A.D. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei. pune în evidenŃă poziŃia buzelor. pag. Examenul clinic al musculaturii: A. E. se reduce secreŃia salivară. pag. Alimentarea artificială prezintă unele avantaje faŃă de alimentarea la sân. D. deci aerofagie. pag. D. sprijinul limbii pe faŃa linguală a incisivilor inferiori. B. B. evidenŃiază simetria facială. contracŃia muşchiului milohioidian şi unda peristaltică a limbii. 355) *124. maturităŃii neuromusculare. a unei cantităŃi de aer. maxilarului superior lărgit transversal. C. unda peristaltică a limbii şi contracŃia muşchilor latero-faringieni. 365) *122. greutatea bolului alimentar. 381) *120. ingestia. Deplasarea bolului alimentar în faringe este asigurată prin: A. dacă după erupŃia dinŃilor temporari persistă deglutiŃia infantilă. contracŃia muşchiului milohioidian şi buccinator. toate răspunsurile sunt greşite. pag. pag. E (10. situaŃia se consideră anormală. E. C. contracŃia muşchiului milohioidian şi pterigoidian lateral. Raportul dintre deglutiŃie şi dezvoltarea ap. C. D. E. timpul I al deglutiŃiei (10.

cu o forță mică. pentru a stabiliza efectele terapiei ortodontice. se contractă foarte puțin. osul hioid se deplasează: A. În timpul deglutiŃiei normale. E.T. 357) *129. efectul motor este complet contra unei rezistențe.*125. pentru a declanşa în mod reflex contracŃii musculare. D. D. pag. în lateral şi în sus C (10. pag. E. B. C. cu excepŃia: A. efectul motor e posibil cu greutate. D. C. exercită forțe importante pe fața vestibulară a apofizelor alveolare şi a dinŃilor. mişcări de retropulsie. inainte şi în sus D. În timpul deglutiŃiei de tip adult. În sistemul matematic folosit în patologia neuro-musculară. mişcări de lateropulsie. mişcări balama. B. C. muşchii buzelor şi obrajilor: A. în regiunea anterioară şi pe fețele palatinale ale dinŃilor laterali. înapoi şi în sus C. E. 23 . C. în regiunea anterioară şi pe pereŃii laterali ai bolții . 334) *127. pag. B. nu este posibilă contracŃia musculară . pag. mişcări de lateralitate. se interpun între arcade. D. sublingual pe pereŃii laterali ai proceselor alveolare inferioare. E. regiunea centrală a bolții . pentru a genera forŃe intermaxilare. E. se contractă cu o forță importantă. este vizibilă contracŃia. B. B. pentru a declanşa în mod voluntar contracŃii musculare. În A. D. 355) *130. 415) *128. contra gravitaŃiei. D (10. cu excepŃia: A. se produc următoarele mişcări. A (10. pentru a exercita forŃe corectoare. D (10. dar lipseşte efectul motor.M. C (10. 416) *126. În timpul deglutiŃiei de tip adult presiunile cele mai ridicate se exercită: A. înainte şi în jos B. timpul masticaŃiei. la nivelul coroanelor dinŃilor frontali. înapoi şi în jos. C. efectul motor e posibil în condiŃiile eliminării gravitaŃiei. ForŃa musculară poate fi utilizată de către aparatele funcŃionale în următoarele situaŃii. mişcări de propulsie. pag. cifra 2 corespunde la: A.

corectarea anomaliei dentomaxilare. D. A (10. D (10. D. C. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie şi retropulsie. mişcării în balama cu mişcarea de lateropulsie. aspect palid şi suferind al pacientului. întârziere în dezvoltarea generală a copilului. participarea coloanei cervicale. 600-2000. D (10. 355) *132. mişcări ale vârfului limbii în zonă incisivă. E (10. pag. cu excepŃia: A. după diverşi autori. B. D. Reabilitarea funcŃiei masticatorii vizează următoarele aspecte. B. nu dezvoltă nici un fel de forță pe apofizele dento-alveolare. mişcări ale limbii pe palatul dur. retropulsie şi cu mişcarea de lateralitate. Între interpozițiile autotrope nu se regăseşte: A. 1200-1600. pag. pentru a uşura coborârea bolului alimentar. 357) *135. mişcări ale limbii pe zonele laterale ale arcadei. E. D. pentru a degaja orificiul bucal în vederea respiraŃiei. E (10. interpoziția degetului. Printre consecinŃele glosoptozei putem enumera următoarele. cu excepŃia: A.E. interpoziția limbii. 200-400. E. mişcării în balama cu mişcarea de propulsie. Mişcarea de circumducŃie rezultă din combinarea: A. pag. D. 326) *136. C. B. 600-1600. mişcări ale limbii în regiunea faringiană. Numărul de deglutiŃii efectuate în 24 de ore poate varia. 334) *134. B. înlăturarea fenomenelor dureroase. B. C. B (10. mişcării de lateralitate cu mişcarea de propulsie şi retropulsie. 357) *131. 24 . a cărei scolioză este foarte accentuată. E. C. pag. mişcări ale limbii interarcadice. interpoziția buzei inferioare. E. interpoziția buzei superioare. 200-600. ingestia de apă şi aer. B. mişcării de lateralitate cu mişcarea în balama. pag. pag. între: A. ritm masticator rapid. E. interpoziția obrajilor. C. 442-443) *133. Încheierea stadiului bucal al deglutiŃiei se face prin: A.

E. E. B (10. reeducarea funcŃională. expiraŃia deglutiŃiei).C. E. 0-3. pag. 0-5. momentul instalării. B. pag. Sistemul de notare matematică folosit în patologia neuro-musculară utilizează cifre de la: A. 0-4. durată. Timpul faringian: A. la începutul lui are loc o expiraŃie (10. C. pătrunderea alimentelor în laringe este prevenită prin ridicarea epiglotei. D (10. pag. dinŃii posteriori nu sunt în contact B. Timpul bucal: A. limba se interpune între dinŃii posteriori 25 . 351) *141. C. E. C (10. pag. faringele este coborât prin contracŃia muşchilor palato-faringian şi stilo-faringian. 321) *138. B. D. C. este scurt şi autonom. E. 1-6. 415) *139. cu excepŃia: A. dacă pasajul nazal este exclus în totalitate. 347) *137. D. 0-6. care astfel închide glota. C. introducerea unei alimentaŃii de consistenŃă crescută. D. Repercusiunile pe care le are respiraŃia orală depind de următorii factori. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în faringe. toate răspunsurile sunt corecte. pag. progresiunea bolului în faringe este asigurată de contracŃia voluntară a constrictorului superior al faringelui. introducerea unei alimentaŃii raŃionale. dacă pasajul nazal este exclus parŃial. D. este involuntar. pătrunderea alimentelor în cavitatea nazală este prevenită prin acolarea palatului dur la peretele posterior al faringelui. constă din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucală în esofag. dacă respiraŃia este sau nu independență de alimentarea nou-născutului. B. 350) *140. A (10. E (10. B. D. Pentru activitatea clinico a terapeutică se poate considera că o deglutiŃie se desfăşoară normal atunci când: A.

Deprinderea unor copii de a muşca buza inferioară poate determină: A. 407) 145. modificări de ax ale incisivilor superiori spre vestibular C. prin următoarele modalităŃi: A. aparatul descompune forŃele verticale E. efect modelant favorabil asupra maxilarelor E. mandibula este propulsată spre anterior E. prin aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul ATM D (10. crudităŃile E. efect favorabil asupra arcadelor dento-alveolare A. 336) *142. alimentele moi C. pag. pag. prin aplicarea directă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar C. contracŃii puternice ale musculaturii labiale B. pag. forŃe concentrice la nivelul arcadelor dentare C. 377) *143. pag. aparatul descompune forŃele orizontale D. în dezvoltarea unei masticaŃii riguroase au rol: A. prezenŃa lor în cavitatea bucală nu declanşează în mod reflex contracŃia musculară B. buzele rămân în repaus sau prezintă o contracŃie foarte uşoară D. fructele proaspete D. pag. prin aplicarea indirectă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase B. normalizarea funcŃiilor perturbate ( respiraŃie şi deglutiŃie) nu se realizează cu aparate funcŃionale D (10. prognatism mandibular B. alimentele lipicioase 26 . alimentele de consistenŃă crescută B. prin intermediul inserŃiilor osoase E. În cadrul obiceiurilor vicioase de supt degetul se pot produce: A. Principiile comune ale aparatelor ortodontice care facilitează contracŃia musculară ca sursă de energie sunt: A. modificări de ax ale incisivilor inferiori spre vestibular E. modificări de ax ale incisivilor superiori spre oral B.B (10.C. sunt active în absenŃa oricăror contracŃii musculare C.C (10. Muşchii aparatului dentomaxilar au o influenŃă complexă asupra oaselor maxilare. 416) 144. prin intermediul inserŃiilor pieloase D. prin jocul forŃelor ce le exercită asupra lor. forŃe excentrice la nivelul arcadelor dentare D. modificări de ax ale incisivilor inferiori spre lingual D. 437) 146. vârful limbii se sprijină pe marginea alveolară inferioară C (10.

pag. Se consideră deglutiŃie anormală: A. 331) 151.E (10. pag.D (10. premolarii au rol în zdrobirea alimentelor A. succiune C.E (10. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale la sugar sunt: A. anomalia dento-maxilară a favorizat respiraŃia orală D. deglutiŃia cu arcadele în contact B. pag. respiraŃia orală a favorizat anomalia dento-maxilară E.D.C. Mecanismul sugerii în alăptarea la sân comportă următoarele: A. pag.B. aerofagie C. retropulsia mandibulei B. 336-337) 148. pag. stimularea mişcării de propulsie B. presiune E.C. 329) 149. 332) 150. perturbări în dezvoltarea mandibulei B. Obiectivele terapeutice în anomaliile dento-maxilare sunt: A. 415) 152. respiraŃia orală nu influenŃează dezvoltarea aparatului dento-maxilar A.C. incisivii au rol în mişcările de propulsie B. folosirea contracŃiei musculare pentru corectarea modificărilor morfologice E. modificarea comportamentului grupelor musculare deficitare D.A.B. caninii au rol în incizia alimentelor C. respiraŃia orală a precedat anomalia dento-maxilară B.D. sprijinirea vârfului limbii pe papilă retroincisiva superioară 27 . respiraŃia orală este o cauza a anomaliilor dento-maxilare C. pag. realizarea unui vid în cavitatea bucală D.D (10.C.D. menŃinerea comportamentului neuromuscular al grupelor musculare deficitare A. în mecanismul masticaŃiei dinŃii au următoarele funcŃii: A. 334) 147.D (10. corectarea modificărilor morfologice B. premolarii au rol în sfâşierea alimentelor D. în situaŃia coexistentei anomaliilor dento-maxilare şi respiraŃiei orale se pune în evidenŃa că: A. stimularea secreŃiei salivare D. molării au rol în triturarea alimentelor E. echilibrarea tonusului grupelor musculare antagoniste C.E (10. diminuarea activităŃii glandelor salivare E. exprimarea laptelui matern din mamelon B.

D (10. deglutiŃie cu arcadele depărtate D. aerofagia C. deplasarea limbii între arcade E. efort C. timpul esofagian A. AlimentaŃia artificială prezintă următoarele inconveniente: A. Terapia maxilotoracica determină: A. mezializarea mandibulei B. Activitatea tonică a unui muşchi poate fi de: A. pag.C.D. acŃiunile compensatorii ale limbii B. evitarea mişcărilor de propulsie D. Interpozitia obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor poate produce: 28 . reducerea secreŃiei salivare E. pag. 408) 156.D. postură E. timpul laringian E. asigurarea echilibrului capului E. repaus D. absenŃa stimulilor funcŃionali B. aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar D. pag.C. timpul bucal . 405) 158.E (10. pag.E (10. timpul bucal -involuntar C. 358) 153.E (10.C. pag. InfluenŃa activităŃii musculare asupra oaselor maxilare se realizează prin: A. pag. aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase B.voluntar B. 351) 155.E (10.C.D.E (10.B. deplasarea stabilă înainte a mandibulei C. contactul limbii cu buzele C. mărirea lumenului faringian B. 332) 157. distalizarea mandibulei A. veghe C. timpul faringian D.C. Timpii deglutiŃiei: A. somn B. 329) 154. creşterea capacităŃii toracice D. intermediul inserŃiilor osoase C. coordonarea ritmului respirator E.

oprirea în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale B. pag. 384) 163. ingestia hranei B. Tulburările de pronunŃie care însoŃesc anomaliile dento-maxilare sunt: A. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate C. 444) 161. dislalia D. prognatia mandibulară funcŃională D. pag. subiecŃii care fac mişcări masticatorii susŃinute au o dezvoltare robustă a mandibulei 29 . AcŃiunea muşchilor prin intermediul inserŃiilor are următoarele aspecte adevărate: A. 440) 162. rotacismul B. erupŃia întîrziată a dinŃilor E.B.B (10.C. rinolalia E. pag. bîlbîială B. pag. existenŃa depresiunilor jugale E.E (10. creşterea pronunŃată a presiunii intraorale C. 443) 159. respiraŃia orală A. frecvenŃă obiceiului D.A. nevoia de somn D. contracŃii puternice ale musculaturii labiale B.C. Producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase depinde de mai multe condiŃii: A. sigmatismul C. intensitatea cu care este practicat obiceiul B. Sugerea în timpul alăptării este legată de: A. Modificările care se produc în perioadă sugerii degetelo A. asigurarea respiraŃiei orale E. pag.D (10. laterodeviatia mandibulara E. inhibarea dezvoltării mandibulei A. mandibulă reprezintă sediul unor inserŃii musculare numeroase şi puternice D. satisfacerea foamei C.C (10. durată fiecărei şedinŃe C. existenŃa unor şanŃuri juxtacomisurale D.C (10. 437) 160. mişcarea de propulsie a mandibulei A.B. prognatia mandibulară A. este mai puŃin evidenŃa la mandibulă C. este mult mai evidenŃa la maxilar B.

E (10.C. 437) 166. unghia fiind mai netedă şi mai lucioasă decât celelalte A. şocurile mandibulei transmit o cantitate mică de forŃă la nivelul maxilarului superior. succiunea determină o creştere pronunŃată a presiunii intraorale C. interpozitia obrajilor părŃile laterale ale arcadelor dentare sindromul Cauhepe. forŃele de masticaŃie. în care forŃele izvorâte din acŃiunea celor doua grupe musculare antagoniste se echilibrează 30 . caracterizat prin ocluzie deschisa şi ocluzie inversa laterala D. generatorul de forŃe este aparatul muscular. 443) 167. se considera ca direcŃia de creştere a arcadelor şi apofizelor alveolare se face în exteriorul unui culoar. în ceea ce priveşte influesnta presiunii musculare aplicate pe suprafeŃele osoase putem afirma următoarele: A. la nivelul oaselor faciale şi chiar craniene D. constituie aspectul cel mai uşor de sesizat B. în timpul masticaŃiei forŃă musculară are două sensuri: unul către maxilar şi altul către mandibulă C.E (10. direcŃia principală verticală şi sensul ei. se acorda o importanta antagonismului deforte generate de grupa muschilor interni (limba şi planşeu ) şi grupa muschilor externi C.D. de tensiune psihica E. se poate consideră deci parodonŃiul dentar că alcătuind un "imens teritoriu de inserŃie funcŃională"a muşchilor mobilizatori la teritoriul oaselor maxilare A. interpozitiile limbii au loc cel mai adesea cu desfăşurarea paranormala a deglutiŃiei şi fonatiei A. În cazul obiceiurilor de interpunere a unor părŃi moi ale aparatului dentomaxilar arcadele dentare următoarele afirmaŃii sunt adevărate: A. sub influenŃa dominantă a fasciculului anterior se produce hipertrofia părŃii anterioare a ramurii ascendenŃe a mandibulei C. presiunea atmosferica necontracarata va avea un efect deformant asupra maxilarelor şi arcadelor dentare D. interpozitia buzei superioare se poate însoŃi de prodenŃie inferioara şi retrodentie superioară B. Când vorbim de interpozitia heterotropa cu succiune intensă. interpozitia buzei inferioare are efecte inverse: prodenŃie superioara şi retodentie inferioara C. în sus.B. 405) 164. pag. apăr modificări ale degetului interpus. se produc contracŃii puternice ale musculaturii labiale a muşchiului moŃului bărbiei B. 408) 165. interpozitia părŃilor moi se face de obicei momente de concentrare.B. pag. avem în vedere următoarele: A. pag. absenŃa şanŃurilor juxtacomisurale şi a depresiunilor jugale E. Aplicarea indirectă a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar are următoarele aspecte: A. pag.D (10. având tot o origine musculară. se transmit direct de la muşchi la os E.E. sunt date de contracŃia muşchilor ridicători B.E (10.

pag.B. timpul ÎI bucal C. 364) 170.C. 350-351) 172.D (10.D. ocluzie distalizata B. 406) 168. apare o activitate crescută a fasciculului anterior al temporalului B. pag.D. ocluzie progena fără inocluzie sagitală A. timpul ÎI faringian C. timpul III esofagian D. ciclul de timp în care diversele funcŃii sunt repetate cu o constanŃa mai mare sau mai mică este de 18 ore A.E (10. sprijinul limbii pe faŃă linguală a incisivilor inferiori în articularea dentalelor B. interpozitia limbii către premolari E. Timpii deglutiŃie sunt: A. limbă ocupă o poziŃie mai posterioară D. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a incisivilor superiori C.C. pag. în ocluziile adânci acoperite: A. 345-346) 171. ocluzie adâncă C. 381) 169. prognatismul mandibular D. când pleacă de la poziŃia de repaus la cea de contact mandibula face o mişcare în sus şi înainte E.D. în comportamentele articulatorii anormale se poate observă: A. apare o activitate crescută a maseterului C. când pleacă de la poziŃia de repaus la cea de contact face o mişcare în sus şi înapoi B. timpul I faringian B. pag. interpozitia limbii către incisivi D. exercitarea partial a funcŃiilor se face cu apariŃia unor rezultante spre vestibular sau oral fata de aceasta linie a arcadelor E.C.D (10. Reducerea considerabilă a suprafeŃei de contact ocluzal apare în următoarele anomalii dento-maxilare: A. prognatismul maxilar B. îngustarea maxilarului superior C. pag. timpul bucal E.E (10.E (10. retropozitia mandibulei 31 . primul timp. Tulburările dezvoltării aparatului dentomaxilar care au influenŃe asupra respiraŃiei sunt: A. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a molarilor în articularea labio-dentalelor B. ocluzie deschisă D. ocluzie progena cu inocluzie sagitală E.

B. pag. 326) 173. pag. E. E. 415) 176. profil drept. stimularea neuro-musculară a grupelor musculare cu tonicitate redusă. Perioadele principale ale variaŃiilor funcŃionale masticatorii sunt. 412) 174. E. E. viteză de transmitere a impulsului nervos. B. A.c sunt corecte.C (10. stabilirea unui echilibru adecvat de tonus între grupele musculare antagoniste. Aspectele decelabile pe o electromiogramă sunt: A. B. Factorii principali care determină retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale. D. C. D. 32 . amplitudinea potenŃialului electric. modificarea comportamentului neuro-muscular a grupelor musculare deficitare. Caracteristicile tipului constituŃional leptosomatic sunt: A.C (10. respiraŃia orală. fantă labială deschisă. C. B. tonusul de repaus şi de postură. pag. 414) 178. Echilibrarea acŃiunilor musculare ca parte componenta a terapiei anomaliilor dentomaxilare presupune: A. compresie de maxilar. A. A. etajul inferior micşorat. variantele a. pag.E (10. C.E. A.D. D. ocluzia deschisă B. D. frecvenŃă impulsurilor nervoase care ajung la muşchi. 327) 175. B.E (10. C. Partea statică a comportamentului muscular se referă la: A. durată şi cronologia apariŃiei potenŃialelor de acŃiune. 326) 177. inhibarea neuro-musculară a grupelor musculare cu tonicitate crescută.B. obiceiurile vicioase. intensitatea contracŃiei musculare. tonusul de repaus. pag.D (10.b. D. tonusul de efort. pag. gnation situat anterior de planul Simon. interpozitia limbii între arcadele dentare. tonusul de postură.C. C.B.E (10. E. D.C. folosirea contracŃiei musculare că sursă de energie în vedere corectării modificărilor morfologice. alimentaŃia artificială.

D. B. îngustarea maxilarului superior.C (10. pag.A. D.C. a II-a dentiŃie neabrazata. 326) 180. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei.C (10. B. B. pag. 326) 182. perioada primei dentiŃii neabrazate care cere o presiune funcŃională maximă. 333) 179. E. B.D (10.D (10. 33 . C. angrenajul invers. A.B. E. ocluzia adâncă acoperită. C. perioada prenatală:schiŃa funcŃională. normalizarea funcŃiilor perturbate.B. pag. Terapia cu aparate funcŃionale se bazează pe: A. rezultate stabile postterapeutice. 416-417) 181. C. C. 377) 183. pag. E. bilabiale. D. inhibarea contracŃiilor grupelor musculare hipertone. E. E. perioada primei dentiŃii abrazate. semiocluzive. ocluzia deschisă. C. ocluzive. linguale. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei. D. prognatie mandibulara. a II-a dentiŃie abrazata care cere o presiune funcŃională minima. retropozitia mandibulei. A. B. declanşarea în mod reflex a contracŃiilor musculare. labio-dentale. retropozitia mandibulei. Anomaliile care influenŃează în mod special respiraŃia sunt: A. A. Principalele tulburări de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar care determină respiraŃia orală sunt: A. în cadrul atitudinilor anormale de postură. A. îngustarea maxilarului superior. C.E (10.C. ocluzia inversă încrucişata. zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A. A. După modul de articulare consoanele sunt clasificate în: A. mentonul în zonă centrală. B. pag. ocluzia deschisă. D. volum redus care nu incomodează acŃiunea limbii.

C. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii. creşte secreŃia salivara. contracŃia sfinterului piloric. trecerea bolului alimentar în stomac. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje. C. Interpozitia cu succiune intensă se caracterizează prin: A. D.E (10. nu există decât teoretic. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt: A. C. D. forŃele declanşate de aceste mişcări sunt minime. 345) 188. după îndepărtarea scutului lingual se produc schimbări imediate în secvenŃele înghiŃirii. în tratamentul deglutiŃiei infantile: A. scăderea pronunŃată a presiunii intraorale. pag.B. 352) 189. D.B (10. B. 366) 185.E (10. apăr contracŃii ritmice ale musculaturii labiale în jurul elementului interpus. regiunea bilabiala. 437) 187. E.E (10. cariile dentare în perioadă dureroasă. D. C. B. A. D. B. constă în: A. 436) 184.C. este modalitatea principală de producere a interpozitiilor. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale constau în special în: A. A. E. 332) 186. după unii autori.D. E. pag. pag. după îndepărtarea aparatului componentul funcŃional poate fii identic cu cel dinainte în 6% din cazuri. corectarea anomaliilor morfologice atrage după şine şi reeducarea funcŃională.E (10. C. relaxarea sfincterului cardial. E. copilul evită să facă mişcări de propulsie. E. B. inhibarea secreŃiei salivare. AlimentaŃia artificială prezintă unele inconveniente ce constau în: 34 . se va îmbină reeducarea funcŃională cu corectarea anomaliilor morfologice. mentonul în zonă inferioară. declanşarea secreŃiei gastrice. ingestia de aer ( aerofagie). pag.C. E. Al patrulea timp al deglutiŃiei.B. influenŃe de ordin general. B. A. D.D. aparatele ortodontice vor înlătură forŃele anormale exercitate de buzele inferioare. pag. A. C. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal. pag.D (10. B. absenŃa stimulilor funcŃionali.

353) 194. 343) 191. 406) 193. 332) 190. E. B. cu repercusiuni de ordin general.C.D (10. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei. B. D. D. mărirea suprafeŃei de contact ocluzal. Anomaliile dentomaxilare.D (10. părŃile laterale ale limbii pătrund între cele două maxilare. pag. D. maxilarele sunt menŃinute depărtate prin interpozitia limbii în zonă frontala. 345-347) 192. buzele asigură închiderea etanşă a cavităŃii bucale. efectuarea unor mişcări masticatorii susŃinute. creşterea secreŃiei salivare. Alimentele de consistenŃă crescută oferă cele mai bune condiŃii pentru: A. perioadă postnatala: schiŃa funcŃională. tonicitatea musculară. 35 . B. în repaus. reducerea calităŃilor nutritive şi imunologice ale substituentului ( lapte artificial).C. exacerbarea mişcărilor masticatorii. menŃinându-le depărtate. E. pag. fonatia.D. A. a mucoasei jugale şi a musculaturii obrazului. După Ackermann. în zonele laterale. crestele maxilare fiind dezvoltate. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal. perioadă prenatală: succiune labioalveololinguala. creşterea secreŃiei salivare. deglutiŃia.B. creşterea secreŃiei gastrice. A. C.D. E.E (10. masticaŃia. scăderea travaliului muscular. scăderea secreŃiei salivare. C. B. pag. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist. BilanŃul forŃelor cuprinde: A. ingestia. DeglutiŃia la nou-născut: A.B (10. deglutiŃia cu arcadele depărtate se numeşte deglutiŃie de tip infantil. B. odată instalate. B. efectuarea unor mişcări masticatorii lente. C. respiraŃia. C. împreună cu laptele. C. maxilarele sunt menŃinute depărtate prin interpozitia.C. E.A. B. D. A. a unei cantităŃi de aer ( aerofagie). D. absenŃa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii. E. pag. perioadele principalelor variaŃii funcŃionale masticatorii sunt: A.E (10. A. pag. pot micşora eficientă masticatorie prin mai multe mecanisme: A.C.

pag. B. stereotipul dinamic masticator pterigoidian.D (10. C. unor obiceiuri vicioase. unei lipse de închidere a fantei labiale în repaus. micşorarea masei musculare prin metode chirurgicale. Electromiografia: A. D. potenŃialele de acŃiune se materializează prin apariŃia unui platou izoelectric.C. C. D. C. este o metodă care apreciaza funcŃia după potenŃialele de acŃiune. B. stereotipul dinamic masticator intermediar.D. nu e semnificativ. mărirea tonusului muscular al altei grupe. pag. E. unor cauze congenitale. 416) 198. După Costa. antagonismului dintre forŃele generate.D (10. Efectul aplicării directe a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase este rezultatul: A. D. este o care apreciaza funcŃia după pragul de sensibilitate .E (10. C.C. se realizează perioadele de repaus muscular. pag. cavitatea bucală are rol în: 36 . forŃei muşchiului. D. reinsertii musculare. E. reducerea tonusului muscular al unei grupe. 335) 196. pag. stereotipul dinamic masticator tocător. A. În digestie. pag. A. B. B. Echilibrarea tonusului muscular se realizează în practică prin: A. a doua dentiŃie abrazata.C (10. E. stereotipul dinamic masticator frecator. E.B.C (10. unei alăptări artificiale. C. D. se realizează perioadele de acŃiune a muşchiului. pag. D. efectuarea ritmică a unor exerciŃii de gimnastică musculară. perioadă primei dentiŃii abrazate. stereotipurile dinamice de masticaŃie sunt: A. a doua dentiŃie neabrazata.E (10. unei proeminente anterioare a arcadei superioare. A. 334) 195.C. 406) 199.B. B. stereotipul dinamic masticator masseterin. 412) 200. B. După Korkhaus. C. 326) 197. E. timpului cât se exercită aceste forŃe: E. comportamentului muscular în desfăşurarea diferitelor funcŃii. B.D. retrognatia mandibulară se poate datora: A.

329) 202 În timpul deglutiŃiei de tip adult. C. impregnarea gastrică. C. pag. C.D. B. 37 .D (10. prin intermediul inserŃiilor osoase. B. 331) 201. În situaŃia coexistentei anomaliilor dento-maxilare şi a respiraŃiei orale. E. că amândouă s-au instalat şi evoluează paralel că manifestări ale aceluiaşi teren predispozant. În timpul erupŃiei caninilor şi molarilor temporari: A. prin aplicarea directă a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase. face contact cu peretele posterior al faringelui. că respiraŃia orală a precedat şi este una din cauzele anomaliei dento-maxilare. E. prehensiunea alimentelor. D. se mişcă în jos şi înainte şi ia contact cu faŃă orală a incisivilor inferiori. ondulează către anterior. D. C. B. se mişcă în sus şi înainte. că anomalia dento-maxilară a favorizat instalarea respiraŃiei orale. care vin în contact una cu cealaltă şi se trece la deglutiŃia somatica. şi face contact cu mucoasă palatinala. E. pag. C. limbă pătrunde între arcadele dentare în zonă anterioară. separă cavitatea bucală de cea nazală. vârful limbii: A. şi face contact cu faŃă palatinala a incisivilor. În timpul deglutiŃiei de tip adult. pag. se mişcă în sus şi înainte. C. B. iniŃial. E. nu se poate stabili o corelaŃie între respiraŃia orală şi anomalia dento-maxilară. B.B (10. D. ondulează către posterior. A. se mişcă înainte şi ia contact cu feŃele orale ale incisivilor. limba rămâne între arcadele dentare în timpul deglutiŃiei. B. limba determină fixarea spaŃiului de inocluzie fiziologică. este asemănătoare peristaltismului. nici una din cele de mai sus. InfluenŃa muşchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizează prin următoarele modalităŃi: A. toate răspunsurile sunt corecte. pag.C. D.D (10. E. 353) 205. se poate pune în evidenŃa. digestia propriu-zisă. se interpune între arcade. fragmentareă alimentelor în vederea deglutiŃiei. limba este cuprinsă în interiorul arcadelor.B.C (10. deglutiŃie. D. A. A. pag. contribuind la fixarea unei poziŃii mandibulare. de la caz la caz: A. 354) 204. imediat în spatele incisivilor. 354) 203. ulterior.A. mişcarea dorsumului limbii: A.E (10.B. B.

între vârful limbii şi faŃa linguală a incisivilor inferiori. cu tulburări în dezvoltarea transversala. dezechilibru intre presiunea negativă a inspiraŃiei nazale şi hipertensiunea expiraŃiei bucale. este caracterizat prin secreŃie salivare . D. 354) 209.C. pag.C. 341) 207. B. înclinarea vestibulară a dinŃilor inferiori.D (10. prin intermediul sistemului dentar (10. pag. concomitent cu erupŃia dinŃilor. Intensitatea forŃei masticatorii depinde de: A. Reflexul masticator iniŃial: A. înclinarea palatinala a dinŃilor superiori. toate răspunsurile greşite. înclinarea vestibulară a dinŃilor superiori. E.D (10. A. 333) 210. C. D. împiedicarea acŃiunii de compresie a limbii la nivelul pereŃilor laterali ai boltii. este caracterizat prin mişcări de sugere. prin poziŃia pe care o ocupă în contextul aparatului dento-maxilar. vestibularizarea dinŃilor superiori inferiori. palatul moale atinge dorsumul lingual. pag. C. este precedat de schiŃe de mişcări masticatorii pentru alimentele păstoase. aplicare indirectă a forŃelor musculare). suportul osos maxilar. modificări comportamentul complexului hioidian. pag. B. acŃiune directa asupra boltii.B (10. este tactilokinestezic.B. sensibilitatea musculară.B.C.D (10. E. B. compresiune pereŃilor laterali maxilarului superior prin intermediul muschilor obrazului. C. D. A. Interpunerea cu muşcare a buzei inferioare poate produce: A. A. este tactilogustavokinestezic. ce favorizează o retropoziŃie a mandibulei şi limbii. pag. RespiraŃia orală intervine în cadrul dezvoltării aparatului dento-maxilar prin: A.C. prin aplicarea directă a forŃelor musculare. E. sagital. B. B. C. ParticularităŃile stadiului bucal la adult de deglutiŃie : A. B. C. E. rămâne un spaŃiu de 5-7 mm. vârful limbii este situat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori. părŃile laterale ale limbii în contact cu coletul dinŃilor laterali superiori.B. pragul de tolerantă. E. 324-325) 38 . C. A.E (10. sensibilitatea dentară. 407) 208. înclinarea orală a dinŃilor inferiori. 405) 206. puterea de contracŃie a muşchilor. D. E. pag. D.E (10. D.

timpul epiglotic. D. E. in funcŃie de rezistenta pe care o opune la deget. Tipul leptosomatic a lui Evans se caracterizează prin: A. SusŃinătorii teoriilor care admit influenta negativa a anomaliilor dento-maxilare asupra respiraŃiei aduc în sprijin următoarele argumente şi observaŃii: A. predispoziŃie la inflamaŃii în mod frecvent. B.D (10. fenomene de staza limfatica şi circulatorie. Triturarea alimentelor. în funcŃie de rezistenta pe care o opune la aplicarea palmei. C. ca factori predispozanŃi în producerea anomaliilor dentomaxilare.E (10.B (10. pag. B. Timpii deglutiŃiei sunt următorii. în funcŃie de rezistenta pe care o opune la police.B. E.D. faza juxtaocluzala. E. D. în funcŃie de rezistenta pe care o opune la tractionarea cu oglinda . timpul esofagian. după Maronneaud. pag.211. intervin pe mai multe căi: 39 . C. toate răspunsurile corecte. timpul bucal. faza de atac. 326) 212. A. comportă următoarele faze: A. Tulburările masticatorii. faza de orientare. C. C. E 213. A. datorate îngustimii pasajului nazal.B. E. A. Tonicitatea buzelor se apreciază: A. lipsa vegetaŃiilor adenoide. D. fata prelungita. E. 337) 216. faza de ocluzie.E (10. B. D. cu excepŃia: A. pag. de îngustimea pasajului nazal. timpul faringian.tendinta alergica . B. pag. B. C. în legatura stransa intre scheletul nazal facial participarea scheletului nazal deformaŃiile maxilarelor. pag. variaŃiile de poziŃie ale limbii unele anomalii dento-maxilare. compresiune de maxilar. 327) 214. D.C. faza periocluzala. B. 415) 215. A.D (10. fanta labial inchisa . în funcŃie derezistenta pe care o opune la doua degete. timpul gastric. 350-351) C.C.

323) 220. pag. E. creşterea secreŃiei salivare D.A. secreŃia salivară este mai crescută. musculatură masticatorie şi oasele maxilare sunt mai puŃin dezvoltate. structură osului alveolar E. arhitectonicii speciale B. umectarea şi sterilizarea aerului C.D (10. reglarea cantităŃii de aer B. ocluzia adâncă acoperită E. retroalveolodontia superioară ???? prodenŃie D. Alimentarea artificială a sugarului prezintă unele inconveniente A. Intensitatea forŃei masticatorii că factori predispozanŃi pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe căi A. 318) 218.C (10. migrarea orizontală şi verticală a dinŃilor. apariŃia ocluziei adânci acoperite 40 . Trecerea coloanei de aer prin cavitatea orală se soldează cu deficiente în ceea ce priveşte A. cariile dentare în perioadă dureroasă. poziŃiei mandibulare A. funcŃiilor glandulare D. datorită activităŃii insuficiente. prezenŃa deformaŃiei rahitice a maxilarelor A.C.E (10. copilul execută mişcări de retropulsie B. 321) 219.E (10. aerofagie) C.D.D. tulburări de erupŃie dentară A.B. absenŃa stimulilor funcŃionali de propulsie a mandibulei E. efectul de tiraj asupra aerului aflat în cavităŃile nazale şi sinusale A. structurii osului maxilar C. E (10. abraziunea fiziologică în ultima perioadă a dentiŃiei temporare lipseşte sau este foarte redusă. C. pag.C. pag.B. pag. abraziunea fiziologică lipseşte sau este foarte redusă C. ingestia unei cantităŃi de aer (10. o acŃiune directă asupra bolŃii palatine B. Ńesutului venos erectil E. Pasajul aerian nazo-faringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită A. 344) 217. musculatură masticatorie şi oasele maxilare sunt dezvoltate mai puŃin B. pag.B. B. D. Aerul inspirat pe gură are ca efect: A. A.B. lipsă de eficientă a buzei superioare C. 332) 221. reducerea globală a debitului de aer la nivel pulmonar D.

C. 373) 227. faza de apropire( adductie) E. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje D. glotografia electrica E. 355) 224. Prelungirea şi permanentizarea stadiului de deglutiŃie infantilă s-ar datora A. dinŃii pot leza direct mucoasă de pe maxilarul antagonist E. prezenŃa ocluziei echilibrate A. undă peristaltica faringiană B. pag.B. cinematografia lenta a corzilor vocale C.D (10.D. ciclu) se compune din următoarele faze A. prezenŃa echilibrului între musculatura extra-orala şi a limbii E.B. Anomaliile dento-maxilare pot micşora eficianta masticatorie prin mai multe mecanisme A. faza de depărtare a corzilor vocale( abducŃie) B. 344) 222.E (10.E (10. pag.D. un potenŃial de creştere normal D. Ipoteze pentru a explică transportul bolului de pe dorsum-ul lingual în faringe sunt A. pag. ortopantomografia D. Metodele de explorare a corzilor vocale A. obiceiul vicios de sugere a degetului A. Dislalia poate avea forme variate: 41 . 345) 223. coborârea limbii în planşeul bucal B. faza de acolare A.E (10. undă peristaltica a limbii E. 370) 226. pag. pag. prezenŃa tulburărilor rino-faringiene C. apariŃia hipersecreŃiei salivare E.B. faza de neutralitate C. faza de elongaŃie D.D. O mişcare a corzilor vocale(10.E (10. deplasarea bolului este asigurată prin contracŃia muşchiului milohiodian C. absenŃa sau dificultatea de efectuare a unor mişcări masticatorii C. laringoscopia B. întârzieri în maturizarea musculară şi nervoasă B. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal B. migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor cu apariŃia blocajelor în mişcările mandibulei A. linguopalatograma A. pag.B. deschiderea epiglotei D.C.D (10. 360) 225.

modificarea ariei de acŃiune( incompetentă labială) C. tonusul labial scăzut B. 415) 231.C. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste B.D. descompune forŃele verticale C. prin aplicarea a presiunilor musculare pe suprafeŃele osoase D. modificarea comportamentului neuro-muscular grupelor musculare deficitare D. pag. prin poziŃia de echilibru a mandibulei E. utilizarea aparatelor ortodontice fixe E. rinolalia E.B. 384) 228. energia cinetica D. Pe o electromiogramă se poate aprecia: A.E (10. ConsecinŃele obiceiului de sugere a policelui: A. prin inremediul articulaŃiei temporo-mandibulare C. disritmiile A. declanşează în mod reflex contracŃii musculare B. Muşchii aparatului dento-maxilar au o influenŃă asupra oaselor maxilare prin următoarele modalităŃi: A. 412) 230. tip anormal de deglutiŃie( sindrom protruziv anterior) 42 . pag.B.E (10.C. folosirea contracŃiei musculare ca sursă de energie în vederea corectării modificărilor morfologice A. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcŃionale: A. pag. Obiectivele terapeutice urmărite în echilibrarea acŃiunilor musculare: A. sigmatismul B. rotacismul C. prin aplicarea a forŃelor musculare prin intermediul sistemului dentar A. expansiunea activă a maxilarelor A. retrodentia superioară D. pag. amplitudinea potenŃialului electric B.E (10. frecventa impulsurilor nervoase care ajung la muşchi E. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile C. prin intermediul inserŃiilor osoase B. 416) 232.C (10.C (10. dislalia labialelor D. contribuie la normalizarea funcŃiilor perturbate D. pag.A. stimulerea erupŃiei dentare E. durata şi cronologia apariŃiei potenŃialelor de acŃiune la diferiŃi muşchi A. 405) 229. modificările de poziŃie a organelor componente C.

prezenŃa tulburărilor de fonaŃie D. bilanŃul forŃelor oro-faciale E.E (10. modelarea funcŃională a articulaŃiei temporo-mandibulare A.E (10. oprire în dezvoltarea verticală a arcadelor în sectoarele laterale C. pag. reglarea cantităŃii şi schimbările de direcŃie ale fluxului aerian B. Mecanisme prin care respiraŃia orală intervine în dezvoltarea Ap.B. PrezenŃa vegetaŃiilor limfo-epiteliale ce împiedică funcŃia respiratorie poate determină A. pag. ocluzie inversă laterală B. plasticitatea oaselor maxilare C.D (10. 444) 235. 318-319) 43 . Adaptarea aerului inspirat la condiŃiile cerute de respiraŃia pulmonară este realizată de pasajul aerian nazo-faringian prin: A. o extensie a capului E.E (10.D. întârziere în erupŃia dentară C. factor teren. o deplasare înainte a mandibulei B. apariŃia unei supraocluzii incisive accentuate E. pag.E (10.B.B. răcirea aerului E.DM şi a feŃei: A. proalveolodentie superioară B.D. umectarea aerului D.D (10. Efectul interpozitiei obrajilor între părŃile laterale ale arcadelor determină A.E. prognatia mandibulara funcŃională A. pag. apăr modificări în comportamentul complexului hioidian E. acŃiune directă asupra bolŃii care se deplasează în sus B. poziŃia de echilibru a mandibulei D. activitatea reflexă şi senzorială A.D. musculatură obrazului are rol de compresiune asupra maxilarului superior C. retrognatie mandibulare funcŃională D. 443) 234. limbă apăsa pe pereŃii laterali ai bolŃii D. intensitatea şi durată cu care este practicat B. 439) 233. Pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri vicioase trebuie întrunite mai multe condiŃii A. 325) 236.C. o deplasare distala a mandibulei A. pag.B. pag. purificarea aerului C. 322-325) 237. lipsesc stimulii naturali de creştere la nivelul ansamblului nazal şi al zonelor limitrofe A.

D (10. hipertrofia părŃii anterioare a ramurii ascendente B. hiperdezvoltarea regiunii unghiului mandibulei C. 358) 241. Tulburările de fonaŃie: A.D (10.D (10. apar migrări verticale şi orizontale ale dinŃilor E. ocluzie deschisă. 382) 243. abraziunea fiziologică a dinŃilor temporari este crescută C. când se asociază cu tonusul labial scăzut D. 345) 240. vestibularizarea incisivilor. InfluenŃa acŃiunii musculare asupra mandibulei se poate manifestă prin: A. creşterea secreŃiei salivare A. dacă tonusul labial este scăzut B.C. 362) 242. limitarea mişcărilor masticatorii D. oblicizarea în sens transversal a ramurii orizontale D.C. instalarea ocluziei deschise C. îngustarea arcadei superioare E.238. ocluzie deschisă. lărgirea arcadei superioare A. apar datorită unor comportamente musculare anormale E. se pot produce chiar dacă dezvoltarea ApDM este normală C. micşorarea spaŃiului de inocluzie fiziologică D. pag.B.D (10.C. curbarea marginii bazilare 44 .C. vestibularizarea incisivilor superiori B. apar doar în unele AnDM D. Căile prin care tulburările masticatorii devin factori predispozanŃi pentru producerea adm sunt: A. dezvoltarea mai redusă a musculaturii masticatorii şi oaselor maxilare B. nu sunt influenŃate de tratamentele ortodontice B. absenŃa sau dificultatea în efectuarea unor mişcări masticatorii C. prognatism mandibular B. apar la toŃi pacienŃii cu AnDM B.B. 344) 239. pag. DeglutiŃia infantilă are următoarele consecinŃe: A. pag. DeglutiŃia cu interpoziŃie linguală în zonă anterioară a arcadelor poate produce A. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal B. creşterea suprafeŃei de contact ocluzal A.D (10. durere E. diastemă şi treme E. pag. Mecanisme prin care andm influenŃează masticaŃia: A.C. pag. se produc devieri ale mandibulei în drumul de închidere D. dacă tonusul labial este crescut C.

B.D (10.C (10. sugerea degetului prodenŃie D. sugerea degetului retrodentie E. durere spontana C.C. supraocluzie incisivă accentuata C.C. dormitul cu hiperextensie poate produce prognatii mandibulare B. Principiile terapiei cu aparate funcŃionale A.D. recidivele se produc frecvent după tratamentul cu funcŃionale A.B. sensibilitatea la agentii chimici B. 405) 244. B (4. dormitul cu hiperflexie poate produce retrognatii mandibulare C. Clasificarea consoanelor după nivelul la care se face întreruperea coloanei de aer duce la împărŃirea lor în: A. pag. modificări ale mucoasei jugale E. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. 376) *248. 443) 247. pag.dentale D. ocluzie cap la cap B. cu apariŃia unor verticale E. interpozitia produce inocluzie regiunea a arcadelor C. Care din urmatoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. labiale B.D. pag. pag.E (10. hipotrofia părŃii anterioare a ramurii ascendente A. cu apariŃia unor orizontale D. linguo . labio -palatale C. forŃele declanşate de muşchii ridicători se transmit prin intermediul aparatului direct asupra oaselor maxilare C. linguo -palatale A.E.E (10. 416) 245.C. InfluenŃa obiceiurilor vicioase asupra dezvoltării apdm: A. labio . pag. 153) 45 . aparatul descompune forŃele orizontale generate de contracŃia . ocluzie adâncă şi ocluzie inversă laterală D. pag. aparatul descompune forŃele verticale generate de contracŃia musculară. prezenta petelor cretoase şi a marmoratiilor D. modificări ale mucoasei linguale B. teste de vitalitate positive. aparatele funcŃionale declanşează contracŃii musculare B. 439-440) 246.D (10.dentale E. Efectele interpozitiei obrajilor părŃile laterale ale arcadelor : A.

Umiditate crescuta B. Suprafetelor netede aproximale D. Prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor B. Detectate usor prin palpare cu sonda B. Evolutie lenta E. Regresate la stadiile histologice anterioare în prezenta fluorului C. Imagine radiologica cu aspect caracterictic E. insotite de dureri acute D. Depistate prin aplicarea testelor de vitalitate B(4. pag. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. caria în santuri D. Durere la agenti termici (cald) care persista cateva minute D. Frecventa crescuta la adulti C. Suprafetelor ocluzale B. caria suprafetelor netede C. caria de cement C(4. Prezenta cariei dentare E. Sensibilitate la percutia transversala A(4. 150) *252. pag. 140) *250. insotite de dentina alterata E. 146) *254.pag. Forta de aplicare asupra sondei D. Dentina alterata de consistenta crescuta A(4.*249. Leziunile incipiente de la nivelul smaltului pot fi: A. caria pe varful cuspizilor E. Radiografia bite-wing este eficienta pentru evaluarea: A. Suprafetelor vestibulare C. 143) *251. Caria acuta se caracterizeaza prin: A. pag. Forma fisurilor B. Sonda foarte ascutita C. 148) *253. Duritate la palpare D. caria radiculara B. La palpare sonda dentara poate agata din urmatoarele motive: A. În ce situatii caria la nivelul smaltului are diametrul mai mare la jonctiunea smalt dentina decat la suprafata smaltului? A. Toate de mai sus E(4. pag. Muchiilor incizale 46 . Teste de vitalitate negative C.

pag. pag. abfractia este o lipsa de substanta produsa prin frictiunea smaltului cu diferite obiecte externe B. acesta ramanand intact deasupra dentinei cariate D(4. miloliza este o lipsa de substanta aparuta prin microfracturi cervicale ca urmare a flectarii dintilor sub actiunea unor forte excentrice intense E(4. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. 143) *256. pag. la un numar mic de dinti C. abrazia este o atriŃie mai erodata E. este usor de reconstituit C. se mai numeste şi carie "imploziva"sau "fondanta" D(4. amelosinteza perfecta este caracterizata prin geneza deficitara a dentinei B. în faza iniŃiala se prezinta ca o pata cretoasa pe suprafaŃa smalŃului E. atritia este o linie de fractura fara dentina alterata C. eroziunea este o pierdere de substanta ca rezultat al miscarilor functionale mandibulare D. asimptomatica D. dentinogeneza imperfecta este ereditara şi se caracterizeaza prin smalt deficitar ca forma sau calcefiere D. 151) *259. Caria radiculara A. de obicei. pag. este mai frecventa la copii şi tineri E. ameloforeza indirecta este o afectiune ereditara a smaltului C. se prezinta ca o pata cu transparenŃa crescuta datorita reprecipitarii sarurilor minerale E. gropite în santuri. caria acuta A. daca este colorata în brun sau negru insemneaza ca este oprita în evolutie C. hipotrofia amelara cronica dentinara apare cand ameloblastele sunt afectate în timpul formarii smalŃului. poate fi detectata cu sonda deoarece suprafata nu este intacta D. Caria incipienta pe suprafetele dentare netede A. rezultand un smalŃ deficitar E. pag. 146) *257.E. au o evolutie lenta insa afecteaza intreaga coroana D. contrar denumirii. Leziuni cu care se face diagnosticul diferential al cariei A. Displazia cronica primara se prezinta sub forma de eroziune. pag. Zonei cervicale C(4. daca este oprita în evolutie se prezinta sub forma unei pete albe cretoase B. lipsa smaltului (susceptibil la atacul acid) ii confera o evolutie mai lenta B. 151) 47 . este la distanta mare de pulpa de aceea este. poate fi evidentiata mai usor daca umezim smaltul B(4. 149) *255. apar izolat. lipsa de substanta cu aspect de fagure de miere E(4. durerile intense ce o caracterizeaza duc la mortificarea pulpei B. 140) *258. nu intereseaza cementul.

148) *265. pe suprafetele orale şi vestibulare C(4. 153) *261. În ce constă testul Rickles de activitate a cariei : A. suprafetele proximale D. pag. pag. aspectul rugos al suprafetei canvitatii carioase D. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal C. caracterizata prin niveluri acide scazute A(4. 148) *263. 153) *262. Numărarea lactobacililor D. Măsurarea capacităŃii de dizolvare a pulberei de smalŃ C. Numărarea lactobacililor D. smalt cretos pe perete şi la baza gropitelor B.*260. Măsurarea capacităŃii de dizolvare a pulberei de smalŃ C. cu demineralizarea acida crescuta C. reactia pe termen scurt. În ce constă testul Fosdick de activitate a cariei: A. suprafetele radiculare C. Măsurarea capacităŃii de tamponare a salivei A(4. reactia la un atac de intensitate scazuta D. Screeningul streptococului mutans E. pag. la nivelul coletului E. radiotransparenta sub smaltul ocluzal D. acru) 48 . Măsurarea vitezei de formare a acidului B. pag. reactia la carii oprite în evolutie. reactia la un atac de intensitate medie B. sonda nu agata E. Măsurarea vitezei de formare a acidului B. Nivelurile de reactie dentinara la procesul carios sunt: A. reactia la un atac de intensitate crescuta E. Screeningul streptococului mutans E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B(4. Caria din santuri şi gropite "forma necavitara" se caracterizeaza prin: A. consistenta smaltului şi dentinei B. Radiografia bite-wing este cea mai eficienta metoda de evaluare a cariilor de pe: A. 149) *264. sensibilitate la agenti fizici (rece) şi chimici (dulce. sonda agata C. Semnele subiective ale cariei dentinare sunt: A. pag. Măsurarea capacităŃii de tamponare a salivei B(4. suprafetele ocluzale B.

Grosimea redusa a smaltului de la acest nivel D. pag. pag. de obicei afecteaza smaltul D. Factorii favorizanti în producerea cariilor dentare la nivelul suprafetelor netede din zona coletului sunt: A. Lucrări protetice incorecte D(4. Periaj impropriu E. 49 . Evidentierea cariilor incipiente B. Evidentierea cariilor de pe fetele proximale ale dintilor frontali în faza incipienta E. deschidere punctiforma a cariei pulpare E. pag. Depuneri tartrice D. 139) *269. Evidentierea cariilor radiculare D. durere pulsatila calmata la rece B. MasticaŃia de glucide B. Caria radiculara are urmatoarele caracteristici: A. 145) *266. caninii mandibulari. sensibilitate mai mult sau mai putin dureroasa provocata de agenti fizici şi chimici D.E. 141) *267. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare. 151) *268. Evidentierea cariilor complicate D(4. MasticaŃia proteinelor C. deschidere punctiforma a cariei pulpare C(4. pag. coloratia brun-cenusie D(4. Abrazia se produce prin: A. Deficitul de mineralizare de la acest nivel C. Diagnosticul pozitiv al carieie dentare simple se bazaeaza pe urmatoarele semne subiective şi obiective: A. cel mai frecvent afectati sunt molarii maxilari. incisivii maxilari E. Accesul dificil al salivei la acest nivel D(4. Diafannoscopia este un examen complementar indicat pentru: A. debut acut cu durere spontana exacerbata de agenti chimici şi termici C. pag. este mai putin frecventa odata cu înaintarea în vârsta B(4. pag. Convexitatiile exagerate care duc la retentia resturilor alimentare E. apoi pe cele proximale C. începe la distanta de jonctiunea smalt-cement B. Caria primara poate fi localizata la nivelul. Evidentierea cariilor secundare marginale C. 145) 271. 146) *270. Orientarea radiala a prismelor de smalt B.

139) 272. sunt extinse în profunzime D. fisurilor B.B. fetelor vestibulara şi orala E. "carie în coronara" E. Caria de suprafata radiculara este denumita A. deschidere mica la suprafata B. "carie de cement" B.E(4. pag.B. fetelor proximale D. forma de triunghi cu varful spre suprafata dentara D. Caria în santuri şi fosete se caracterizeaza prin. 142) 273.E(4. progresie în suprafata C. incepe la distanta de jonctiunea smalt-cement C. evolueaza paralel cu lamele smaltului din zona E. fosetelor C. afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare D.A. Caria suprafetelor netede se caracterizeaza prin.B.C. Cariile radiculare prezinta urmatoarele caracteristici: A. forma de 2 triunghiuri unul cu varful spre suprafata dentara şi altul în profunzime cu varful spre camera pulpara E. 140) 276. afecteaza frecvent molarii mandibulari E. afecteaza frecvent caninii maxilari C.E(4. "carie serpiginoasa" A. au forma de U C. pag. sonda poate agata E. "carie radiculara" D. au evolutie rapida în dentina A. 140) 275. 141) 274. evolutia cariei este asimptomatica clinic A. smalt cretos la nivelul gropitelor C. Cariile cu manifestare clinica"necavitara"se carcterizeaza prin: A. sunt extinse în suprafata B. pag. coloratie brun-cenusie a smaltului subiacent D. pag. prezenta de gropite adanci B.D. marginii gingivale A.E(4. "carie senila" C.D(4. A.D. afecteaza smaltul B. pag.D. A.C. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal 50 .

oral D. amelogenaza imperfecta A. pag. 282. pag. Cariile radiculare se caracterizeaza prin A. rata de evolutie a cariei E. Diagnosticul diferential al carie dentare simple se face cu: A. 149) 277. fracturile B.C. localizarea cariei B. au margini bine conturate B. papilita C. viteza de evolutie A. 151) 281.E(4. 139) 280. afectarea pulpei D.D. extinderea cariei C. pe fetele proximale în 1/3 cervicala B.A. pag. pag. displaziile dentare D.D.D(4. Cariile radiculare pot fi localizate. pag. circular A. care inceteaza odata cu indepartarea excitantului 51 .(4. gingivita marginala cronica B. vestibular C. Descrierea leziunilor carioase se face dupa urmatoarele criterii A. sunt asimptomatice E. leziunile cuneiforme E. sensibilitate la agenti chimici şi termici.E(4. atritia C. 141) 278. pe fetele proximale în 1/3 mijlocie E.E(4. 151) 283. abrazia D.C.B. pag.D. Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A.E(4. A.B.C.E. evolueaza rapid D. parodontita marginala cronica E. nu sunt aproape de pulpa B. caria complicata C.B. 140-141) 279. tind sa aiba forma de U C. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A.

C.D. Microorganisme difteroide aerobe E. Prezenta de tesut moale la baza fisurii şi gropitei B.B. Lactobacili A. Frontali mandibulari A. 141) 287. prezenta dentinei alterate D. La nivelul cuspizilor vestibulari B. La obturaŃiile din compozite E. Actinomyces viscosus B. Streptococus viridans D.C(4. Frontali D. integritatea camerei pulpare E. Molari B. La nivelul fetelor palatinale ale frontalilor C. Streptococus mutans C. dentinei sau cementului cu dedurizare progresiva a tesuturilor afectate B.B. prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor smaltului C.E(4.E(4. Microorganismele implicate în caria de radacina sunt: A.B. Umiditate scazuta A. teste de vitalitate negative A. pag. PrezenŃa unei opacitaŃi ce indica demineralizarea E.C(4. La marginea unei obturatii D. Prezenta de dentina moale şi smalt de consistenta dura D. Premolari C. Premolari temporari E. pag. Aspect inchis maroniu al cementului C. Prezenta smaltului de consistenta redusa care poate fi indepartat cu sonda C. 142-143) 285.B. 150) 284. Caria secundara şi recidiva de carie apar: A. pag.D(4. Criteriile suplimentare stabilite de Serviciul de Sanatate Publica din SUA pentru diagnosticul cariilor din santuri şi gropite sunt: A. 140) 288. La baza obturatiei C. Dureri atenuate sau absente D. Caria acuta (exploziva). Cariile de pe suprafetele dentare proximale sunt mai frecvente la: A. 144) 286. pag. Dureri intense cu perioade de remisiune E. se caracterizeaza clinic: A. Sensibilitate la palpare cu sonda 52 . pag. Aspect decolorat al smaltului.

Displaziile şi distrofiile dentare C.B. pag.C. 148) 289. 151) 290. 149) 293. Zona opaca în dentina vizibila prin transiluminare B. pag. pag.B. Leziunile cavitare de pe suprafetele netede sunt caracterizate prin: A. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. Leziuni dentare necarioase B. în cazul existentei unei cavitati palparea cu sonda da o prima orientare asupra: A. Teste de vitalitate pozitive B.E(4.D(4. Semnele subiective în diagnosticul cariei dentare sunt: A. Inflamatiei pulpare C. Extinderea cariei 53 . Teste de vitalitate negative E. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: A. pag. Vitalitatii dentare B. adancimii şi continutului cavitatii D. acru) E. Separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul E. Simptomatologia subiectiva şi obiectiva a cariei dentare este determinata de unele aspecte morfoclinice ce sunt în functie numai de: A. Formei. Localizarea cariei B.D. pag. Sensibilitate dureroasa la cald cu modificari de culoare a papilelor interdentare C. 145) 294. 150) 291. Pierderea de substanta dura dentinara sau prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor smaltului C. Suprafata smaltului intrerupta C. Necroza pulpara D. Complicatiile cariei dentare A. pag. Tulburari fizionomice şi fonetice B.E(4. Extinderii în suprafaŃa a cariei E. Zonelor retentive C. Separarea temporara a dintelui nu usureaza diagnosticul D. Hiperestezia dentinara E.E(4.E(4. 145) 292. Sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda şi integritatea camerei pulpare D.D(4. Sensibilitate la agenti mecanici şi la percutia cu sonda B.A. Modificari de volum şi culoare a papilelor interdentare şi retentionarea de resturi alimentare D. Sensibilitate mai mult sau mai puŃin dureroasa la agenŃi fizici (rece) şi chimici (dulce.B. Tulburari masticatorii şi de deglutitie D. Exista radiotransparenta A.

deschisa la culoare E. pag. carie care se intinde pana la jonctiunea smalt-dentina D.C. carie reversibila B.D(4. pag. pag. frecventa la adulti şi varstnici B. inspectie D. Caracteristicile cariei acute sunt: A. cariile de pe suprafetele radiculare C.C(4.B. coloraŃie mai intensa. 150) 299.C. 143-144) 296. carie în care se realizeaza comunicarea cu camera pulpara B. Contactul strans intre dinti D. pag. carie ireversibila C. Colorarea cariilor radiculare este: A. Marimea cariei A. pag. remineralizare mai puternica D. 143) 298. 139) 297.C. palparea C. datorata expunerii suprafetelor radiculare la mediui oral B. ramanand doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. umiditate crescuta D.D.E(4. 139) 295. evolutie rapida C. coloratie mai intensa.E(4. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie în stadiu incipient sunt: A. 152) 54 . pag. cariile de la nivelul fisurilor şi fosetelor B. cariile secundare marginale E. Caria profunda este: A. asociata cu remineralizarea C. carie ce intenseaza smaltul şi dentina aproape în totalitate.D(4. Care sunt tipurile morfologice de carie primara ? A. capacitatea de tamponare a salivei B. testari bacteriologice A. cariile de la nivelul fetelor netede D.D(4.C. Rata şi viteza de evolutie a cariei E. radiografie E. carie evolutiva E. dentina alterata de consistenta dura B. indica prezenta de dentina alterata B. cariile recidivante B.

distale C. ocluzale D. vestibulare E. 139) 302. Extindere în suprafata C. pag. Atritie E. Produce raspunsuri care includ durerea. Manifestari minime în smalt 55 . Caracteristicile cariei radiculare sunt urmatoarele: A. Extindere în suprafata D.C(4. Care din urmatorii termeni defineste caria radiculara: A. 153) 301. Caria în dentina prezinta urmatoarele caracteristici: A. meziale B. Pe ce suprafete ale dintelui apare caria dentara? A. Evolutie mai rapida D.C. pag. Deschidere mare la suprafata D.B. sunt asociate riscului crescut de carie D. 141) 304. demineralizarea şi remineralizarea dentinei E.300. cu baza larga la nivelul JAD şi varful spre pulpa C. Sunt asimtomatice A. apicale A. Extindere paralela cu lamelele smaltului E. igiena orala necorespunzatoare E. Deschidere limitata C. 141) 303. lucioase indica: A. uscate.C(4. Debuteaza cu dureri acute C.E(4. Este asimptomatica B.B. pag. Carie serpiginoasa B. Evolutie în adancime B. Progresie foarte rapida B. Deschidere mica la suprafata E.D(4. Caria în santuri şi fosete se caracterizeaza prin: A. inflamatie C. flux salivar redus B. Caria de biberon A. Carie senila D. Are forma de V. pag. Carie în croset C.D. pacient febril A. pag.C. 147) 305.E(4. Mucoasele rosii.

140) 311.E(4. Cementului E. Suprafetelor radiculare D.E(4. Extindere paralela cu lamelele smaltului D. 139) 309. caria din sanŃuri şi fosete are aspectul a doua triunghiuri suprapuse E. au progresie atat de lenta incat ridica probleme de diagnostic diferential D. caria din santuri şi fosete are o evolutie asimptomatica A. distale şi ocluzale C.B. uneori poate evolua circular A. apare uneori chiar şi pe suprafeŃe netede. din punct de vedere morfologic exista trei localizari: santuri/fosete. poate sa apara aproape pe orice suprafata a dintelui B.B. suprafete netede şi suprafete radiculare B. aparent usor curaŃabile (vestibulare şi orale) E. Leziunile carioase de pe suprafetele netede se caracterizeaza prin: A. poate avea ca punct de plecare suprafaŃa proximala în 1/3 cervicala. simptomatologia cariei este determinata de localizare. Evolutie rapida E.D. Fisurilor şi fosetelor C. rata şi viteza de evolutie B.D. Deschidere mica la suprafata A.E(4. Extindere în suprafata B. Fetelor dentare netede B. pag. Caria primara este situata la nivelul: A. 140) 308.A. Caria radiculara: A. cel mai des apare pe suprafetele meziale. pag.D. 140) 306. caria din santuri şi fosete se caracterizeaza prin progresia în suprafata D. Localizarea cariei: A. pag.C(4.E(4. apare pe suprafetele pe care autocuratirea este insuficienta. Marginilor incizale A. caria apare chiar daca radacina nu este expusa mediului bucal C. de unde se extinde spre gingie E. pag. Extindere în adancime C. Caracterele clinice ale cariei dentare: A. caria din santuri şi fosete prezinta de obicei o deschidere mica în suprafata C. pag. Localizarea cariei: 56 . 140) 307. pag. daca placa este prezenta. extindere. chiar daca curatirea artificiala este eficienta D.C(4. are o incidenta crescuta în ultimii ani B. 140) 310.

153) 315. 140) 313. 140) 312. dupa depasirea jonctiunii amelo-dentinare. Idiopatică E. extinzandu-se lateral şi pulpar D. cariile de pe fetele netede au forma literei M B. testari bacteriologice A. 152) 314. identificarea demineralizarii B. cariile vestibulare sau linguale tradeaza o carioactivitate mare E. caria din santuri şi fosete duce la o modificare de culoare galben-bruna sau albicioasa C. 151) 57 . Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. în mare. cu o zona larga de deschidere şi cu apexul în forma de U C. la nivelul dintilor frontali. cariile proximale sunt situate în centrul şi nu la marginea fetei proximale B. pag. stabilirea sedintelor de control D. Localizarea cariei A.A. testul ADN comparat cu al parintilor D. evolutia cariei pe suprafetele netede este.C.D. pe sectiune. printre altele. anticiparea necesitatii masurilor profilactice C. pag.B. pag. pag. Uzura funcŃională masticatorie C. cariei de pe suprafetele netede evolueaza rapid în dentina. AcŃiune chimico-mecanică A. caria suprafetelor netede nu apare în defecte de smalt ci acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea sau curatirea artificiala D. pe suprafata dintelui. testari psihologice C. cariile de pe suprafeŃele proximale situate deasupra punctului de contact nu intrerup niciodata creasta marginala E.E(4. cariile de pe fetele netede au forma literei V. pe sectiune. stabilirea tipului materialelor şi procedeelor folosite B.E(4.E(4.D(4. pag. Uzura parafuncŃională D. mai rar la frontali C.C(4. Riscul crescut la carie se pune în evidenta. prin: A. stabilirea prognosticului E. paralela cu lamele smaltului din zona B. Care este etiologia atriŃiei : A.C. anticiparea aproximativa a dintilor ce vor fi extrasi în cadrul tratamentului ortodontic B. testari serologice E. cariile proximale apar la molari şi premolari. Mişcarea fiziologică a dinŃilor B.

frontalilor C. pag. forma de V E. pag.C. 140) 321. Cariile în santuri şi fosete pot fi ca doua triunghiuri: A. unul cu vârful spre suprafata dintelui celalalt cu vârful spre camera pulpara B. Leziuni asimetrice B. caninilor B. suprapuse. 140) 320. Leziune posteruptivă E.D(4. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpara B. extinsa în suprafata B. premolarilor E.E(4. margini bine conturate B. Localizare preferenŃială la molarii de minte B. cu zona larga de deschidere E. unul cu vârful spre suprafata dentara şi baza spre camera pulpara C.E(4. Cariile de pe suprafetele aproximale sunt frecvente la nivelul: A. Pete albe cretoase care nu dispar prin hidratare C. Pete albe cretoase care dispar prin hidratare B. perpendiculara pe lamelele smaltului D. evolutie lenta datorita prezentei smaltului protector D. Care este simptomatologia hipoplaziei amelare neereditare : A. Leziuni simetrice C.C. pag. Localizare preferenŃială la molarul de 6 ani E. forma de U C. Lipsă de Ńesut dur sub formă de “fagure de miere” D. Leziune preeruptivă B. Leziunea carioasa de pe suprafetele netede se caractezeaza prin: A. apexul în forma de V C. Caria radiculara se caracterizeaza prin: A. molarilor B. unul cu vârful spre jonctiunea amelo-dentinara şi baza spre camera pulpara E. Localizare preferenŃială la frontali D. 151-152) 318. cu forma de U 58 .316. 139) 319. evolutie rapida datorita absentei smaltului protector B.E(4. 151) 317. unul cu baza la nivelul jonctiunii amelo-dentinare şi vârful spre camera pulpara D.C. pag. Care este simptomatologia displaziei cronice primare : A.E(4. pag. molari de minte D.D.

B. modificari de volum şi culoare a papilelor interdentare 59 . carie profunda E. pag.B. Nocardia E. molarii mandibulari D. 142) 325. Streptococcus sanguis D. Semnele subiective ale cariei dentare sunt: A. pag.C. continutul salivei în agenti microbieini E. 140) 323. pag. Echilibrul ecologic din santul gingival sau de pe suprafetele dentare depinde de: A. pag. carie de cement A. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase C. carie de colet C. 140) 324. calitatea salivei D. Actinomyces odontolylicus C.E(4. incisivii mandibulari B. sensibilitatea la agenti fizici sau chimici B. caria superficiala B.B. caninii maxilari C. adezivitatea bacteriilor în placi sau la celule epiteliale A. Actinomyces viscosus B.D. Streptococcus mutans A. carie nepenetranta C. Microorganismele implicate în caria radiculara sunt: A.E(4. carie penetranta A.E(4. caninii mandibulari B. 143) 327. Caria radiculara afecteaza cel mai frecvent: A. carie medie D. incisivii maxilari E. pag. Caria radiculara se mai numeste: A. furnizarea locala de hrana B. 140) 322.C. cantitatea fluidului gingival C. carie senila D. pag.C. carie în croset E.E(4. 143) 326.E(4.D.D.A. carie serpiginoasa B.D(4. Caria nereversibila poate fi: A.

D. capacitatea de tamponare salivara D. prezenta de gropite adânci B. substata dentinara moale la baza gropitelor E.B. 153) 332. abrazia C. lacune cuneiforme B. retentionarea de resturi alimentare E. integritatea camerei pulpare B. pag. 148) 330. Leziunile dentare necarioase sunt: A.D(4. coloratie brun-maronie A. smalt cretos pe pereti şi la baza gropitelor C. 150) 333.B.C.C. Activitatea carioasa în stadiul incipient se poate detecta prin: A. 151) 331. examen citologic A. testari bacteriologice B. pag. pag.D. pag. forma. pag. eroziunea E. examen radiografic E. colaratia brun-maronie B. gradul de sensibilitate D. 145) 329. dentina dura la palpare E. coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent B. La inspectia unei leziuni carioase se urmareste: A. modificarile de culoare pe suprafetele expuse vaderii A. aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase E. Caria din santuri şi gropite. Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: A. nu apare radiotransparenta sub smaltul ocluzal D.E(4.D. teste de vitalitate negative C.D(4.E(4. "cavitara" se manifesta prin: A. fracturile A. hiperplazia D. 145) 328. identificarea demineralizarii C.D. Displaziile dentare 60 . Diagnosticul pozitiv al cariei simple se bazeaza pe: A.E(4. consisteta smaltului şi dentinei C. prezenta petelor cretoase şi marmoratiilor A.C. pierderea de substanta dura dentinara D. pag.E(4.

150) 338. Demineralizarea s. pag. Durere provocata la rece C.B. Diagnosticul diferential în caria simpla se face cu: A. pag. Durere provocata la dulce E. Durere provocata la cald D.E(4. Hiperemia preinflamatorie E. 142) 335. pag.C(4. Semnele clinice ale cariei incipiente se prezintă astfel: A. premolari maxilari şi incisivi mandibulari E.a extins pana la jonctiunea amelodentinara D.B. Caria cronica stationara se caracterizeaza prin: A. Durere provocata la percutie în axul dintelui A. Localizare pe suprafetele libere ale dintilor expuse autocuratiri şi curatirii artificiale B. 146) 337. 151) 334. pag. Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe: A.B. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii mandibulari urmati de caninii maxilari şi incisivi mandibulari D. Distrofiile dentare C. Cei mai frecventi dinti afectati sunt molarii maxilari. Pulpite cronice dschise 61 . Ca şi o cavitate cu dentina dura pigmentata E. Caracteristocile cariilor radiculare sunt: A. 144) 336. Ca şi o zona de smalt care si-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizari C. Lacunele cuneiforme E.B. Sunt o consecinta a boli parodontale A. Afecteaza mai frecvent suprafetele vestibulare şi apoi pe cele proximale C. Displaziile dentare B. Este o carie incipienta oprita în evolutie prin suprimarea zonei de retentie E. Abrazia dentară D.D (4. Este specifica persoanelor în varsta A. Nu poate fi detectata prin palparea cu sonda A.E(4. Ca şi o cavitate cu o cantitate redusa de dentina ramolita D. Distrifiile dentare C. AtriŃia C. Durere provocata care dispare odata cu indepartarea excitantului B. Debuteaza în cementul radicular B. Se evidentiaza ca şi o pata alba opaca atunci cand dintele este uscat C.D (4.D. Abrazia dentara D. Ca şi o pata alba cretoasa pe suprafata neteda a smaltului B. pag.

8 mm B.7 mm B (4 .0 mm B. Diafanoscopia evidentiaza A. 3-5 cm D. 5-6 cm B. 1. deschiderea camerei pulpare E.1169 este folosită la: A. 0. paralelizarea pereŃilor laterali ai cavităŃilor de clasă a I-a 62 .A. 189) *342.8 cm C (4 .pag.pag. 0.2 mm C. nu ajuta la diagnosticarea unei leziuni carioase D.C.5 mm D. prezenta petelor cretoase şi a marmoratiilor smaltului B.5 cm E.E(4. 1. accentuarea unghiurilor dintre pereŃii laterali în cavităŃile de clasă a I-a B. 184) *344. 1. 1. Lungimea rulourilor foloste pentru izolarea vestibulului şi a spaŃiilor paralinguale este de: A. 1 mm D.B. 146) 340 Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente A. 151) 339. Freza cilindrică nr. 202) *343. este utila în fazele incipiente ale procesului carios E.259 are diametrul de: A.D(4. teste de vitalitate pozitive D.2 mm C.8 mm E. pag. 2. procese carioase situate pe oricare dintre fetele dintilor frontali sau laterali C.7 mm E (4 .E(4. 2-3 cm C. 1.5 mm E. Freza cilindroconica nr.pag. pag.C. teste de vitalitate negative C. reprezinta un examen complementar în diagnosticul cariei dentare A. Freza cilindrică nr. procese carioase situate pe fetele proximale ale dintilor frontali B. 1.58 are diametrul de: A. 1. 1. prezenta dentinei alterate A.D. 150) *341. pag.

6 mm D.pag. bizotatorul de prag gingival C. lingură Black D. 0.pag.6 mm E.1/2 are un diametru al capului de: A.3 mm D. 0. 190) *346. Freza cilindroconica nr. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate pe dinŃii laterali D. 1. 5 B (4 . 189) *348.8 mm E. dalta B. 5.7 mm E. excavatorul A (4 .3 mm B. 190) *347. bizotarea smalŃului E. Freza sferică nr. 6 C.C. Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vată care adera? 63 .169 L are o înălŃime a capului de: A.0 mm B (4 . 5.05 mm C.1 mm C (4 . 0. 4. 0. 0.pag.pag. finisarea amalgamului C (4 .pag. 0.1169 la nivelul vârfului are diametrul de . 191-192) *349. 8 D. 5. Ce tip de instrument de mană se foloseşte pentru clivarea smalŃului şi a dentinei: A. săpăligă E. 0. A.3 mm B. Freza cilindroconica nr. 188) *350.5 mm D. 10 E.2 mm C.5 mm C. 190) *345. 0.8 mm B.pag. 4 B.8 mm D (4 . 6. Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice? A. 0.

extensia preparaŃiei D.pag. 202) *351. 190) *354. atacul primar al dintelui E. umezirea abundenŃă cu spray-ul de apa E (4 . 2 mm D.57 D. 256 A (4 . consuma timp D. nr. Dezavantajele folosirii digai sunt: A. Rulourile de vată paralinguale au grosimea de: A. 0. 171 B. utilizarea pensei dentare B. produce retracŃia părŃilor moi B. lubrefierea mucoasei cu vaselină C. împiedică vizibilitatea C.1 cm B. împiedică conversaŃia cu pacientul E. 10 mm E (4 . îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate B. toate cele de mai sus E (4 .pag. 201) *353.5 mm B. pregătirea retenŃiei C. 189) *355. 0.258 E. Frezele sferice se întrebuinŃează la: A.pag. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. nr. lubrefierea mucoasei cu clorură de zinc E. 203) *352. 4 C. 2 cm 64 . 1 cm D. 1 mm C.pag. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecŃii din cavitatea bucală C (4 .A. 3 mm E. Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de: A. nr. Freze cilindro-conice sunt frezele: A.9 cm C. nr. nr. 0.pag.

1. Care este distanŃă minima admisă a stratului de dentină care separă un proces carios de pulpă dentară cu procese inflamatorii cronice? A. 1-2 cm B. Nr.7 mm E. 1. 2 D.pag.pag. Freza pâră nr.5 mm C.pag. 1. Prepararea cavităŃilor 65 . 3 mm A (4 . Lungimea rulorilor de vată variază între: A. 0. Freza cilindrică nr. 189) *360. 202) *356. Nr. 193) *357. 3 E.8 mm B.E. PoziŃia Trendelenburg a pacientului se utilizează în: A.pag. 1 C.pag.5 mm: A. 5 cm B (4 .1/2 A (4 . 330 are diametrul capului de: A. Nr. Nr.80 mm B.3 mm A (4 .70 mm C. 202) *361.0 mm C. Nr.20 mm E. 3-5 cm D. 56 are diametrul capului de: A. 1/4 B. 0. 189) *359. 0. 189) *358. 2. 0. 5-6 cm C (4 . 1. 1. 1.2 mm D. 1. 2 mm B.5 mm D. 1 mm E.pag.5 mm B (4 . Care freze sferice au diametrul capului 0. 2-3 cm C.00 mm D. 3-4 cm E.

vibraŃia produsă de piesă coŃ poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampă scriitorului"sau sindromul Raynaud E. migrenă. contrar unor opinii mai vechi. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. în manevrele executate la maxilar E. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurător 66 . în cabinetul stomatologic.pag. bacteriile de pe încălŃămintea operatorului se găsesc în gură pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament D. în caz de urgenŃă C. riscul transmiterii unor infecŃii este scăzut B. 194) *363. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr. la stomatologii care folosesc turbină s-a constatat o creştere a incidenŃei şi gravităŃii următoarelor afecŃiuni: sinuzită. prin clatirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaŃa microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităŃii bucale C. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile. angină streptococică. 187) *364.piesă dreaptă. în manoperele sângerânde D. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. este partea activă a instrumentului C. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. 196) *365. 197) *362. masca chirurgicală este de fapt un focar de infecŃie prin faptul că se încarca cu microorganisme B. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E (4 . deşi aparent reduce riscul contaminării. bronşite etc. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesa cot B. spondiloză E. cot şi turbină) B.23 (4 . operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E. bacteriile patogene din gură pacientului nu ajung decât pe încălŃămintea operatorului deci nui periclitează sănătatea D. se adaptează şi fixează la piesă de mână E (4 . în manevrele executate la mandibulă B (4 . E (4 .pag. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor: A. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănuta sau tuşeşte pe medic E.B.pag. Mandrenul instrumentelor rotative A. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecŃioase precum: boală vacii nebune.pag.

Freza cilindro. operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C.pag. 189) *371.pag. sapaliga E.pag. Lungimea capului frezei nr. prepararea cavităŃilor de clasa V vederea obturării cu compozit E. dalta D. În prepararea modernă a cavităŃilor nu se mai foloseşte: A. 188-190) *369. Freza sferică B. 189) *368. 196) *366. Freza pară D (4 . 5 B (4 .conică D. excavatorul C (4 . 191) *370. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D. Freza roată E.vibraŃia produsă de piesă coŃ poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampă scriitorului"sau sindromul Raynaud E. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A.245 este de: A. 4 B.pag. 10 E. prepararea cavităŃilor de clasa I vederea obturării cu amalgam B. Pentru clivarea smalŃului a dentinei se utilizează: A. 194) *367. Care este numărul minim de lame tăietoare al unei freze sferice : A.E (4 . 6 C. îndepărtarea dentinei infectate A (4 . Freza cilindrică C. prepararea cavităŃilor de clasa I vederea obturării cu compozit C. Freza para este utilizata în: A.pag.45 mm 67 . bizotatorul de prag gingival B.pag. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesă coŃ B. 2. 8 D. prepararea cavităŃilor de clasa V vederea obturării cu amalgam D. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E (4 . lingura Black C.

presiunea mare este necesar a fi intermitentă pentru a scădea căldură frictionala C. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate la nivelul grupului lateral D. se formează uniform pe toŃi pereŃii camerei pulpare mai accentuat adiacent peretelui pulpar E. se formează că răspuns la un stimul de intensitate medie 68 . 2 mm C. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa IV B. se formează pe peretele cavităŃii pulpare adiacent stimulului D. Dentină de reparaŃie: A. intermitenŃă D. acŃiunea presiunii frezei nu are efecte asupra pulpei dentare E.pag. 203) 375. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile preparate la nivelul grupului frontal C (4 .1169 se foloseşte pentru: A. presiunea produce căldură în mod uniform.pag.B. Protejează împotrivă instrumentelor tăioase D (4 . Asigură câmp operator curăŃ C. 4 mm C (4 . Care dintre următoarele afirmaŃii legate de presiunea exercitată asupra instrumentarului rotativ sunt adevărate: A. nici unul din răspunsurile de mai sus C (4 . 194) *374.pag. inconstanŃă E. La turaŃii reduse presiunea efectuată pe instrument trebuie să fie: A. Asigură câmp operator uscat D. Care dintre următoarele avantaje nu caracterizează dîgă dentară: A. atunci când lamele tăietoare ale frezei sunt ascuŃite B. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa I E. la nivelul tuturor pereŃilor cavităŃii D. presiunea mare poate să fie continuă.E (4 . 190) *373.pag. continuă C. Freza cilindroconica nr. mare B. presiunea aplicată pe peretele pulpar produce mai multă căldură decât dacă se direcŃionează pe pereŃii laterali ai cavităŃii B. 3 mm D. 189) *372. Asigură vizibilitatea B. se formează că răspuns la un proces carios de intensitate mare B. se formează uniform pe toŃi pereŃii camerei pulpare C. Nu se poate steriliza E. 1 mm E.pag. 194) 376. realizarea şanŃurilor de retenŃie în cavităŃile de clasa V C.

Orificiul cu diametru 1. se formează în cazul acŃiunii unui stimul iritant de intensitate medie E. 203) 382.pag. are formă de"U" B. deoarece odontoblastii nu se regenerează după moartea celulară D.D (4 . Bolile infecŃioase cu risc de transmitere din cabinetul stomatologic sunt A.pag. A. îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate D.C (4 . A. pneumonia B.E (4 . Frezele globulare sunt utilizate pentru.20 mm E. premolari de dimensiuni reduse E. subŃire 0. molari de dimensiuni mari C. medium 0.pag. 192) 377. gros 0. Odontoblastii nou formaŃi. nu au capacitate secretorie B. nu există că şi noŃiune. medium 0.C.5 creat de cleştele perforator al digai este pentru: A.E (4 .18 mm D. un cadru de plastic E. 203) 379.pag. accentuarea unghiurilor dintre pereŃii laterali ai cavităŃilor de clasă a I-a A. radiotransparent D. pregătirea retenŃiei B. subŃire 0.pag. Râmă digai de tip Young este: A. premolari voluminoşi B. A.D. 204) 381.B. molari de dimensiuni medii D.12 mm B.D (4 . un cadru de metal C. atacul primar al dintelui E. incisivi superiori A.23 mm B. formează dentină de reparaŃie C. SIDA C. 188) 378.E (4 . 193) 380. TBC 69 .C. Grosimea cauciucului (4 . bizotarea marginilor în cavităŃile de clasa a III-a şi a IV-a C.25 mm C. radioopac A.rubber) digai poate fi. se formează indiferent de intensitatea stimulului B.pag.

clame de fixare şi retracŃie E. izoleaz㎠pe termen scurt câmpul operator A. Care din următoarele enunŃuri reprezintă avantajele digăi: A.10 mm B.pag.pag. nu se poate aplică pe dinŃii tineri insufficient erupŃi D.B. 196) 383. clame circumferentiale B. Din ce este format un instrument de mană: 70 . protejeaz㎠pacientul împotrivă aspiraŃiei sau înghiŃirii de debriuri sau instrumentar D.D (4 . Digă prezintă unele dezavantaje: A.20 mm E.C (4 .pag. hepatită E. apa D. herpesul B. 203) 387. asigur㎠evacuarea lichidelor E.B. 0. neacceptata de pacient din motive psihologice B.B. 202-203) 385. spray-ul E. 0.C. 0. consuma mult timp C.21 mm B. Care din urmă toarele sisteme de răcire sunt indicate A. clame fixare aripioare D. aerul B.12 mm C.pag. BraŃele clamelor cu care se fixeaza piesă de cauciuc a digai au urmatoarele forme: A. ofer㎠o bun㎠vizibilitate B. 194) 386.pag. Cauciucul din componenŃa digăi are grosimi diferite în funcŃie de manoperă unde se utilizează: A. paraŽ de cauciuc A. aerosolul C. 203-204) 384.D. păstrează concentraŃia optimă a medicamentelor A. 0.D (4 .C (4 . asigura retracŃia pătilor moi E.C.E (4 .pag.14 mm D.C. clame cu 5 puncte de fixare A. protejeaz㎠împotrivă medicamentelor iritante C. 0. 203) 388.D.D (4 . clame cu aripioare C.

pag. peste frenul labial superior D. 1 D.pag.B.E (4 . nr. 202) 392. sisteme de răcire A. atacul primar al dinŃilor B.E (4 . ReacŃia pulpei după indepărtarea structurii dentare este în funcŃie de: A. gâtul C. nu depinde de tipul de instrument rotativ D. 5 A. retroincisivă B.E (4 . leziuni ale mucoasei planşeului bucal B.B. vârstă pacientului C.pag. durere B. tijă A. îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate A. 192) 391. pregătirea retenŃiei D. nr. lamă D. în zonă caninului superior D. mecanismele de protecŃie ale pulpei B. nr. aspiraŃie ineficienŃa E. nr.C (4 . Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm? A.pag. 201) 393. 3 C.E (4 .A. 4 B. În care din următoarele cazuri se utilizează frezele sferice: A.D.pag. obliterarea ejectorului C. modalitatea de activare (mod acŃiune) E. extensia preparării C.C. 190) 389. mânerul B.D.B.E (4 . 188) 390. bizotarea marginilor E. de o parte şi de altă a frenului E. singerare D. 2 E. Aspirarea Ńesuturilor moi în orificiile canulei ejectorului de salivă provoacă: A. retromolar C. mandren E.pag.B. nr. 189) 71 . Rulourile de vată se aplică la maxilar în zonă: A.

Dalta: A.pag. 194) 399. cilindro-conică nr. nr. 58 E. 57 D.C. cilindrică nr. nr. sferică nr. 1 B.pag. În ce situaŃii răcirea cu aer este ineficienŃa? A. nr. cilindrică nr. a treia cifră reprezintă unghiul format de lamă cu axul mânerului în sutimi de arc de cerc D. 170 B.394. 256 C. nr. nr. 1 D. nr. se foloseşte pentru planarea smalŃului şi a dentinei B. se foloseşte pentru clivarea smalŃului şi a dentinei C. nr. nr 1/4 B. a treia cifră reprezintă unghiul format de lamă cu axul mânerului în centigrade (4 .pag. nr. 2 E.cg) 72 .B. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm? A. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. În formulă instrumentelor de mână A.pag. 191) 398.C (4 . 57 D. acŃionează printr-o mişcare de apăsare E. podeaua cavităŃii groasă de circa 1 mm B. nr. 189) 396. turaŃii de 5 000 rot/min B. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm? A. sferică nr. 5 A. 1/2 C. podeaua cavităŃii groasă de circa 2 mm E. 56 B.pag. prima cifră reprezintă lungimea lamei în zecimi de mm B. marginea tăietoare este reprezentată de un bizou pe o singură parte D. 2 C.E (4 . a două cifră reprezintă lăŃimea lamei în mm C.E (4 . acŃionează printr-o mişcare de raclare A. 189) 395. 257 E. 258 A.D (4 . 189) 397. turaŃii de 100 000 rot/min C. turaŃii de 50 000 rot/min D.B.C.B (4 .

Mişcare de acŃiune prin apăsare C. Tipul de structuri dentare expuse E. feŃele vestibulare ale lateralilor inferiori din stânga E. feŃele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. pene de lemn E. Nr. 258 D. Se găseşte sub formă de pereche E. 12. a patra cifră reprezintă unghiul dintre margineea tăietoare şi axul mânerului exprimat în grade C. feŃele ocluzale ale lateralilor inferiori din stânga C. Poate fi dreaptă D.pag. 259 A.5x12.C (4 .E (4 . Prezintă bizou pe o singură parte B. Rulourile de vată pot fi menŃinute în poziŃie la maxilar cu: A.pag.B.5 cm 73 .pag. clame Haller C. automatomul B. Nr.C (4 . CompoziŃia Ńesuturilor dentare A. Când se ia în consideraŃie reacŃia pulpara la acŃiunea instrumentelor rotative se va avea în vedere: A. 57 B. 191) 400. Caracteristicile daltei sunt următoarele: A. Sistemele de răcire D.D (4 . Mecanismul de protecŃie al pulpei B. 198) 401. feŃele vestibulare ale lateralilor superiori din stânga A.B.pag. 192) 403. 59 E. mătase dentară C. PoziŃia examinatorului de la 'ora 9' este confortabilă pentru examinarea: A.pag. 202) 402. Care freze cilindrice au diametrul de 1 mm? A. Nr. feŃelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B.pag. 257 C. 189) 405. Nr.E. 191) 404.B (4 . clame Harvard D. Vârstă pacientului C. Nr.C (4 . Cauciucul (4 .rubber-ul) digai poate avea următoarele dimensiuni: A. Prezintă bizou dublu A.

MenŃinerea rulourilor de vată se face prin: A. La examinarea feŃelor linguale ale dinŃilor mandibulari anteriori A.pag. 10x10 cm A. asigură o bună vizibilitate C. La examinarea dinŃilor mandibulari posteriori D. Ivory 12 B. 13x13 cm E. 203) 74 .D.pag. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici D.C (4 . Clamele Haller D. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvenŃe B. Ivory 4 A.5x14.B. Degetele operatorului E.B.C (4 .pag. PrecauŃie extremă D. 202) 407.B.pag. Bună izolare a câmpului operator E. 204) 408. 198) 409. Separatoare cu Ivory A. Ivory 13 C.C (4 . 203) 406. protejează împotrivă aspirării şi înghiŃirii instrumentelor A. PoziŃia de lucru în faŃă pacientului se utilizează în următoarele situaŃii A.C (4 .5 cm C. Lumina eficientă B.E (4 . AplicaŃie intermitenŃă C. 15x15 cm D. 195) 410.B. Aspiratorul de salivă A. Ivory 14 D.B. Diga: A. La examinarea dinŃilor maxilari anteriori C. La examinarea dinŃilor mandibulari anteriori B.C (4 . Clamele Harvard C.pag. Utilizarea discurilor dentare trebuie însoŃită de: A. Pentru molării mandibulari se utilizează următoarele clame de digă: A. Automaton B. La examinarea feŃelor ocluzale ale dinŃilor posteriori drepŃi mandibulari E.B. Ivory 3 E. asigură retracŃia părŃilor moi E.pag. 14.

C. piciorul (4 . Gâtul sau colul instrumentelor rotative: A.tijă) E. transmite forŃele ce se exercită asupra capului în sens rotaŃional şi translaŃional D. ReacŃia pulpei la instrumentele tăietoare rotative 75 .pag.E (4 . instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. gâtul (4 . cu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic. Instrumente rotative A.colul) B. 203) 412. 188) 415. termenul de "formă". cu bază mare la nivelul capului şi bază mică spre mandren E. înainte că freză să acŃioneze în dentină. trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subŃire pentru a asigură acces şi vizibilitate C. din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subŃire pentru a asigură vizibilitate asupra părŃii active a instrumentului şi manipulare uşoară B. nu este bine acceptată de către pacienŃi B. 187) 416. capul (4 . frezele sunt acŃionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acŃionate şi manual D. aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi siluetă capului instrumentului C. cauciucul poate avea mai multe grosimi A. se folosesc la bizotarea marginilor cavităŃilor E. se folosesc la îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate C.E (4 . este partea intermediară ce leagă mandrenul de capul activ A.pag. nu se poate aplică pe dinŃii tineri. braŃul C. se aplică pe râme metalice sau de plastic Optilux.C.E (4 . cu atât freză are o dimensiune mai redusă B.B. Valsalva sau Brown D.partea activă) D.pag.B. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrare D.pag. PărŃi componente ale instrumentelor rotative A. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinŃii E. Digă (4 . capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselină E.B. are formă conică.E (4 . 188) 414. se folosesc la pregătirea retenŃiei A. insuficient erupŃi C. Frezele sferice: A.B.rubber-dăm): A.pag. 188) 413.411. mandrenul A.E (4 . după natură părŃii active instrumentele pentru prepararea cavităŃilor pot fi tăietoare sau abrazive A.

Nr. Frezele sferice se utilizează în: A.pag.D. frezele care sunt tocite produc mai puŃină căldură deoarece nu au o acŃiune atât de agresivă D. Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm : A.pag.5 A. tăierea intermitenŃă şi folosirea răcirii E.pag.E (4 .B.apa + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apa B. 256 B. Nr. frezele din oŃel produc mai multă căldură decât cele din carbid C.A. 2 E. 4 B.C.B. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătură microbiana D. este bine că apa să fie încălzită la cca 54sC A. 191) 418. în cazul folosirii turaŃiilor înalte temperatură este controlată prin scăderea presiunii. 189) 421. Nr. bizotarea marginilor C.E (4 .pag. Nr. Nr. Nr. Nr. A½ C. pregătirea retenŃiei 76 . Nr.D. Nr.D (4 . Nr. răcirea cu apa este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul răcirii cu spray. 189) 420.2 E. 1 D. 258 D. 56 B. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm. Sisteme de răcire a frezelor A. Nr.pag. Care freze cilindrice au diametrul de minimum 1 mm : A. Nr. Nr. A¼ B. 191) 417. Care freze sferice au diametrul capului peste 1 mm : A.1 D. 189) 419. 3 C. Nr. pulpă dinŃilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităŃii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpă îmbătrânită B.C. 259 E. spray-ul (4 . Nr.C (4 . 5 A.E (4 . răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităŃilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm C. îndepărtarea Ńesuturilor dure dentare B. răspunsul pulpar este prompt şi intens A.B. 257 C.

B. TBC E.oră 6) C.pag. în spatele pacientului (4 .C (4 . tijă B.D. Care din instrumentele de mână sunt pereche? A.pag. gâtul E. 197) 426.pag. În cabinetul stomatologic se pot transmite următoarele boli infecŃioase: A. 190) 423. cu antebraŃul sprijinit pe umerii pacientului B. în faŃă pacientului (4 . adâncimea leziunii carioase A.E (4 .D (4 . atacul primar al dinŃilor A. Un instrument de mână este format din: A. unghi de întâlnire cu partea laterală rotunjit 77 . 196) 427. extensia preparării E. lamă C. pneumonia A.oră 12) B. săpăligă D. în dreaptă (4 . 192) 425. vârstă pacientului B.B (4 . 191-192) 424.oră 9) E.B.C. toporişcă B.E (4 .D.D. bizotatorul de prag gingival C.pag.E (4 . 188) 422. mandren C. evoluŃia leziunii carioase E. SIDA D. mânerul D. În cabinetul stomatologic sunt acceptate următoarele poziŃii operatorii: A. dalta E.C. Freză pară are următoarele caracteristici: A. sistemele de răcire D.pag. hepatită C.oră 9) D. în stânga (4 . sondă dentară A. herpesul B. ReacŃia pulpara la instrumentele rotative depinde de: A.C. tipul de instrument activ C.pag.

D (4 .B.B. Formă părŃii active se referă la: A.C. Neacceptarea de către pacient pe motiv psihic B. lungimea capului de trei ori mai mare decât lăŃimea E.B. 203) 432. mandrenul B. instrumente abrazive D. mişcare de acŃiune prin apăsare D.E (4 . 188) 430.pag.pag. Nu asigură o bună vizibilitate A. partea frontala convexă A.D (4 . Consumator de timp la aplicare C. După designul capului instrumentele sunt împărŃite în: A.C. partea activă D. lungimea capului de două ori mai mare decât lăŃimea D. mânerul instrumentului A.pag. instrumente tăietoare E. Nu asigură câmp operator curăŃ E.pag. Nu se poate folosi pe dinŃi cu erupŃie imcompleta D. instrumente sferice B. nici un răspuns corect A. partea frontala plată C.B (4 . 191) 431. mişcare de acŃiune prin presiune E. bizou dublu C. trei componente E. Fiecare instrument rotativ este format din A. 187) 78 .C (4 .B. instrumente cilindrice C. gâtul instrumentului D. 188) 429. colul C. bizou pe o singură parte B. silueta capului instrumentului C.pag.E (4 . Digă are următoarele dezavantaje: A. colul instrumentului E. 189) 428. Caracteristicile dălŃii sunt următoarele: A. conturul capului instrumentului B.pag. marginea tăietoare şi lamă formează un unghi de 90 grade A. instrumente cilindro-conice D.

pentru planarea smalŃului şi dentinei D. pregătirea retenŃiei B. 69% E. finisarea marginilor cavităŃii E.pag.C (4 . extensia preparării D. 188) 435. între marginea tăietoare şi axul lamei este un unghi altul decât 90 de grade D. este o toporişcă modificată C. 72% D.E (4 . prin apăsare C. 191) 436.E (4 . de 40µm B. Frezele sferice sunt utilizate pentru A. Lacul de copal poate reduce permeabilitatea canaliculelor dentinare cu până: A.B. atacul primar al dintelui C. între 25-35 µm D (4 . dalta C.pag. bizotatorul de prag gingival D. printr-o mişcare de tragere B. Ce fel de instrumente tăietoare cunoaşteŃi A.pag. mai mică de 25 µm E.pag. SăpiŃă se foloseşte A. mai mare de 30 µm C.C. nici un răspuns corect A. 40% A° 79 .433. 303) *438. 191) *437. 191) 434. este o toporişcă B. fuloarul de ciment E.pag. 35% C. nici un răspuns corect B. 30% B.C (4 . săpiŃă B.C. între marginea tăietoare şi axul lamei este un unghi de 90 de grade E. toporişcă A. toate răspunsurile corecte E. mai mică de 40 µm D. Bizotatorul de prag gingival are următoarele caracteristici A. planarea pereŃilor axiali B. Dimensiunea particulelor pulberii cimentului fosfat de zinc de tip I este: A.

328) *442. Linerii din eugenolat de zinc se caracterizează prin: A. 15 secunde C.D (4 .pag. de la 1% la 1. 172) *441.pag. de la 1% la 28.4% B. PH alcalin şi efecte de iritaŃie pulpara B. implică trei sau mai multe suprafeŃe ale dintelui C. CavitaŃiile complexe: A. clasa a V-a D.pag.pag. Gravarea acidă a smalŃului se face timp de: A. 10 secunde B. 20 secunde D. implică două suprafeŃe ale dintelui B. în ce clasă sunt incluse cavităŃile atipice de genul MOD? A. implică o suprafaŃa a dintelui D. 30 secunde E. porozitatea plăgii dentinare creşte: A. 15 secunde C. clasa a III-a D (4 . 10 secunde B. 295) *439. clasa a VI-a E. 298) *440. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpara C. clasa a ÎI-a C.9% C.pag. 30 secunde E. 60 secunde B (4 . Prin demineralizare. 174) *444. se referă la ariile anatomice implicate B (4 . PH acid şi efecte de iritaŃie pulpara E. clasa I B.6% 80 . C (4 . PH cu valori cuprinse între 6-9. Gravarea acidă a dentinei se face timp de: A. 328) *443. 60 secunde D (4 . se referă la adâncimea cavităŃilor E. de la 1% la 13.pag. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. 20 secunde D.

176) *449. 168) 81 . 2 mm C. CavităŃile compuse implică afectarea a: A. Folosirea fluorurilor E. Extinderea marginilor vestibulare şi orale în interiorul ambrazurilor respective E.5-2 mm B. Stabilirea conturului marginal pentru cavităŃile preparate pe feŃele proximale trebuie să respecte următoarele reguli: A. 0. 346) *448. Remineraliyarea leziunilor incipiente B. Conform datelor actuale care este dimensiunea peretelui de dentina care asigură protecŃia pulpara chimică şi termică? A. 1. Plasarea marginilor cavităŃii până în Ńesuturi sănătoase B. Două suprafeŃe dentare D. 0. Toate de mai sus E (4 . O singură suprafeta dentară E.pag. de la 2% la 13. Trei suprafeŃe dentare B. 0. 0. Sigilarea şanŃurilor.8% E. 0. A.pag. fisurilor şi fosetelor C.5-1 mm E.D. de la 1% la 6. 2-3 mm D. Mai multe suprafeŃe dentare C. 326) *445.pag.7 micrometri D. Toate de mai sus E (4 .pag.2 micrometri C.8 micrometri E. Extinderea marginilor pentru un acces suficient manoperelor terapeutice C. 0. Extinderea mărginii gingivale apical faŃă de punctul de contact D.5-3 mm B (4 . 2.4% A (4 . Patru suprafeŃe dentare C (4 . 172) *446. Modificarea dietei D.pag. 301) *447.5 micrometri B.3 micrometri B (4 .pag. Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizează dentină pe o adâncime de: A. Tratamentul profilactic al cariei dentare se referă la:.

167) *452. un plan solid de tratament depinde de părerea aparŃinătorilor pacientului D. Romb C (4 . Cerc C. tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze E (4 . Care este principiul după care se stabileşte conturul marginal al unei cavităŃi : A. pur simplu se cavităŃile se obturează B. răşină adeziva se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit C.pag.pag. Planul de tratament în caria simplă: A. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E (4 . 346) *451. la nivel microscopic. Linerii din eugenolat de zinc prezintă următoarele caracteristici: A. fază de obturare. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităŃilor MOD C.peste 15 secunde) E. dentină opacă (4 .pag. PH cu valori cuprinse între 6-9. Coadă de rândunica E. PH acid şi efecte de iritaŃie pulpara 82 . Îndepărtarea completă a smalŃului subminat B.*450. Îndepărtarea completă a dentinei ramolite C. obiceiul de a frecă primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece. Respectarea regulilor de retenŃie A (4 . secvenŃa planului de tratament: fază de cunoaştere. 175) *455. Pătrat B. 175) *454. Îndepărtarea completă a smalŃului cariat D.pag. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă B. PereŃii unei cavităŃi: A.zonă reacŃiei vitale) necesită o gravare prelungită (4 . B. peretele de rezistentă asigură rezistentă cavităŃii D. Hibridizarea plăgii dentinare A. Fluture D. 167) 453. peretele glisant este un perete fracturat. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. fază de diagnosticare.pag. reŃeaua de colagen se prăbuşeşte C (4 . nu este nevoie de un de tratament. Conturul marginal al unei cavităŃi ocluzale la primul premolar superior seamănă cu un: A. Respectarea regulilor de rezistentă E. care nu mai este menŃinut decât de către gingie E. peretele despărŃitor este situat între pulpă şi cavitate B. planuri de tratament: idealist realist C. fază de întreŃinere şi fază de recuperare E.

coeziunii la joncŃiunea strat hibrid/canalicule dentinare A (4 . între adeziv şi limită superficială a stratului hibrid B. Între bază stratului hibrid şi dentină sănătoasă subiacentă C. CavităŃile de clasa a II-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeŃele: A.pag. Profunzimea impregnării dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde de: A. între adeziv şi răşină compozită D. Proximale ale caninilor C. Vestibulare ale molarilor A (4. gradul de deshidratare dentinara C. 339) *452. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/strat hibrid B. PH aproape neutru şi efect sedativ pulpar D. pag.C. între adeziv şi limită profundă a stratului hibrid C. localizarea leziunii carioase A (4 . În masă stratului hibrid D. 298) *451. Între compozit şi adeziv B (4 . Proximale ale premolarilor B. 332) *455. tipul de monomer adeziv D.pag. Proximale ale incisivilor centrali E. Deteriorarea adeziunii provoacă consecinŃe clinice grave atunci când adeziunea se compromite: A. tipul leziunii carioase E. Zonele de minima rezistentă mecanică sunt situate: A. Între detritusul remanent hibridizat şi dentină sănătoasă subiacenta B. afinitatea pentru substratul tisular B. PH alcalin şi efecte de iritaŃie pulpara C (4 .pag. Între adeziv şi porŃiunea superficială a stratului hibrid E.pag.pag. PH aproape neutru şi efecte de stimulare pulpara E. Proximale ale incisivilor laterali D. 338) *453. 173) 83 . coeziunii la joncŃiunea smalŃ/răşină compozită D. între răşină compozită şi stratul hibrid A (4 . 338 ) *454. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/răşină compozită C. coeziunii la joncŃiunea răşină adeziva/canalicule dentinare E. Legătură adezivă poate cedă prin compromiterea: A. între stratul hibrid şi canaliculele dentinare E.

*456.D (4 . unde fotopolimerizarea se face în straturi succesive cât mai mici B. Clearfil Liner Bond2 D. Factorul C: A. cavitatea de clasă I se defineşte: A. 328. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează pe suprafeŃele proximale ăla incisivilor şi caninilor cu păstrarea unghiului incizal B. răspunsuri corecte a. c E (4 .pag. are o valoare cât mai aproape de 1. colofoniu 84 . benzen B. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi forŃă adeziunii de un perete dentar E. Lacurile dentare (4 . pentru cavitatea de clasă a I-a.pag.pag. A. Care dintre următoarele preparate comerciale sunt sisteme adezive monocomponente: A. 296) 459.343.pag.C.B. 323) 460. rapunsuri corecte b. 173) 457. rezultă în urmă tratamentului cariilor care evoluează în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa ocluzala a molarilor şi premolarilor C. protecŃie chimică prin sigilarea canaliculelor dentinare C.E (4 . E. sandarac C. copal D. One Coat Bond C.341) 458. Syntac Sprint E. Tenure B. desprinderea de pe suprafaŃa plăgii dentinare în timpul contracŃiei de priză a compozitelor E. lipsă rezistenŃei mecanice semnificative D. exprimă raportul între numărul de pereŃi ai cavităŃii de care se cuplează compozitul şi numărul de suprafeŃe libere ale obturaŃiei A. alcalinitatea crescută A. clorbutanol E. Conform clasificării anatomo-topografice. Opti Bond B. rezultă în urmă tratamentului cariilor ce evoluează în cele două treimi ocluzale vestibulare şi palatinale ale frontalilor maxilari D. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai mulŃi pereŃi C.c.varnish-urile) conŃin răşini naturale de tipul. este cu atât mai mare cu cât o cavitate are mai puŃini pereŃi D. Dintre dezavantajele linerilor fac parte următoarele: A. izolare termică necorespunzătoare B.b.D (4 .

înlocuirea manşonului de apa din jurul fibrelor de colagen E. Izolarea termică faŃă de obturaŃiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare care acoperă pulpa scade sub 1mm C. amortizare a solicitărilor ocluzale masticatorii B.blocând permeabilitatea dentinei D. Biocompatibilitatea B. porozitatea plăgii dentinare: A.pag.pag. 332) 462. nu se modifică decât cu 1-2% B.4% D.2% C.B. Avantajele linerilor din cimenturi cu ionomeri de sticlă A. 294) 461. raport scăzut pulbere/lichid D. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare doar în scopul izolării chimice a pulpei dentare C. ConcepŃia terapeutică contemporană privind atitudinea faŃă de plagă dentinara recomandă A.D.pag. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a pulpei dentare E.E (4 . Rezistentă la compresiune masticatorie superioară celorlalŃi lineri A. Adezivitatea la dentină C. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării mecanice a pulpei dentare B. încorporarea iniŃială a unei cantităŃi prea mari de pulbere B. creşte la valoarea de 13.E (4 . înlăturare a stratului de detritus dentinar remanent B. 304) 464. încălzirea plăcuŃei de sticlă pe care se spatuleaza E.pag. umectare intimă a fibrelor de colagen C.D (4 . Rezistentă la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D.C.pag.C.E (4 . ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a pulpei dentare D. colabare a fibrelor de colagen. A.D.D (4 .B. nu sunt demineralizate canaliculele dentinare C.pag. Rezistentă la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisă prin. Prin demineralizare. Reducerea microinfiltratiei marginale E. 299) 465. 326) 463. se măreşte calibrul canaliculelor dentinare E.E (4 . contact prematur cu lichidele bucale A. creşte la valoarea de 8. raport mărit pulbere/lichid C. Primerii au rolul de: A. 301) 85 .

Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic C.C.E (4 . ObturaŃii coronare adezive cu compozit B. 309) 86 . 323.5-1 mm C. atunci când sunt aplicate pe dentinara D.pag. IndicaŃiile hibridizării plăgii dentinare sunt următoarele: A.B. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după o ½ h de la spatulare B. CapacităŃii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor B.324) 469. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare E. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente vâscoase omogene B.D. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde B. atunci când aplicate pe pereŃii de smalț E.D (4 . Lacurile dentare au următoarele indicaŃii: A. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint. Indicarea adezivilor dentinari în protecŃia plăgii dentinare se datorează: A. necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 2 mm B. Rezistentă mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate că obturaŃie de bază D. Adeziune chimică la smalŃ şi dentină E. CapacităŃii de izolare termică A.D.pag.E (4 . Sigilarea curativa a plăgii dentinare A.pag. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat. Activitate antibacteriana similară eugenatului de zinc A. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde D.466. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint. 320) 468. 295) 470.B (4 . Efectului antibacterian D. ProprietăŃile cimentului policarboxilic sunt următoarele: A. Biocompatibilitatii pulpare C.B. ObligativităŃii condiŃionării plăgii dentinare E.pag.E (4 . Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente cremoase omogene C. ObturaŃii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. Etapele în prepararea unui liner din ciment ionomere de sticlă includ: A. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat. 300) 467. Reducerea hipersensibilitatii dentinare B. necesară dacă grosimea dentinei este de 0. ObturaŃii coronare adezive cu amalgam C.pag.

suprafaŃa palatinala a frontalilor maxilari D.D (4 . în toate fosele şi fisurile de pe suprafaŃa ocluzala a molarilor şi premolarilor B. Au rezistentă mai mare la compresiune faŃă de compozitele hibride D. 173-174) 475. Au contracŃie mare de priză A. B. în ce situaŃii îndepărtarea Ńesutului cariat este indicată prima în prepararea cavităŃii? A.B. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte E. Utilizarea compozitelor fluide că obturaŃii de bază este indicată deoarece A. scad preŃul de cost al tratamentului A.D. sănătos E. pacient tânăr. în cavităŃi profunde 87 . dentină alterată ocupă o suprafaŃa de până la 2mm diametru A. Regulile generale ale unei hibridizări optime includ A.B. 313) 473. conduce la câştigare de timp C.C (4 . reduce numărul vizitelor pacientului la stomatolog B. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E.pag. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde B. în 1/3incizala a feŃelor vestibulare şi orale ale dinŃilor A. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D.C (4 .471. accesibilitate directă D.pag. 184-185) 474. necesită un număr redus de instrumente D. Coafajul indirect este indicat în cavităŃi cu dentină dură şi mici zone de dentină alterată.C.E (4 . Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde C.pag.pag. CavitaŃiile de clasă I rezultă în urmă tratamentului leziunilor carioase care evoluează: A. Avantajele prepararilor multiple sunt: A. Au modul de elasticitate mai scăzut faŃă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistentă mai mare la fracturare . dacă: A. suprafeŃele proximale ale incisivilor şi caninilor cu pastarea unghiului incizal E.pag. Au modul de elasticitate mai mare faŃă de compozitele hibride ceea ce conferă rezistentă mai mare la fracturare C. Au rezistentă mai mare la compresiune faŃă de valorile altor materiale de obturaŃie de bază E. 346) 472. 315) 476. dentină alterată ocupă o suprafaŃa punctiforma plasată strict în dreptul coarnelor pulpare B.D (4 . dinŃi ce au şi alte restaurări corecte C. în 2/3 ocluzale vestibulare şi orale ale molarilor C. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaŃiei coronare cu compozit B.

B (4 . Tipul răşinii adezive A. în cavităŃi orale cu numeroase şi extinse procese carioase C. Reduce hipersensibilitatea dentinara după obturaŃii coronare recente A. 174) 480. Umiditatea exogena E. Vârfului cuspizilor dinŃilor laterali C.D (4 .C. Umiditatea accidentală D. ProtecŃia uzurii masticatorii a obturaŃiilor coronare E. conŃin răşini naturale sintetice dizolvate solvenŃi organici A. Sub bazele de ciment cu ionomer de sticlă C. CavităŃile de a VI-a .C. Porozitatea matricei dentare B.B. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu : A. Nivelul treimii cervicale orale a caninilor superiori D. Sub coafajele indirecte B.pag.pag. Linerii: A.pag.E (4 . Sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturaŃiilor cu amalgam D. Efect bacteriostatic D. se folosesc la coafaj direct indirect B.B. 295) 481. 297) 479.pag. nu realizează o izolare termică corespunzătoare C. după cum le spune numele. în cavităŃi punctiforme B. ContraindicaŃiile lacurilor dentare sunt următoarele: A. 327) 478. 178-179) 477. Nivelul suprafeŃelor mezio-ocluzo-distale A.tratamentului leziunilor situate la: A. când se doreşte realizarea controlului cariei D. se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităŃilor D. 296) 88 . Stimulează indirect neodentinogeneza E.pag.C (4 .pag. Alcalinitate C. un fel de lacuri subŃiri E. Accesul răşinii adezive în profunzimea dentinei este influenŃată de următorii factori: A. Nivelul marginilor incizale ale dinŃilor anteriori B. cazul care conŃin hidroxid de calciu.B. la dinŃi cu leziune carioasă minima E. Nivelul vestibulare E.D (4 . Umiditatea endogena C. Sub obturaŃii de răşini acrilice compozite A. Alcalinitate B.B.E (4 .

Reducerea hipersensibilitatii dentinare B.C. Unde converg prismele de smalŃ: A. 181) 484. 294-295) 485. La cuspizi D.pag. rezistentă la compresiune masticatorie superioară celorlalŃi lineri B.482. necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 0.E (4 .D. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat. Biocompatibilitatea A. fosete B. 299) 487. 181-182) 483. necesară dacă grosimea dentinei restanŃe este mai mică de 2 mm A. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint. atunci când sunt aplicate pe plagă dentinara D. Reducerea microinfiltratiei marginale C.pag.B. Ce instrumentar este indicat pentru finisare : A.D (4 .C (4 . Adezivitatea la dentină E. Reducerea microinfiltratiei marginale la obturaŃiile din amalgam de argint. ProtecŃia chimică a plăgii dentinare faŃă de bazele de ciment fosfat. Rezistentă la compresiune masticatorie superioară răşinilor compozite D. Freze cu vârf A.E (4 . Efect bacteriostatic B. 297) 486.B. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectelor sedative asupra pulpei E. Freze fără vârf D.B. în fisuri A.D (4 .B. Indicatiile lacurilor dentare: A. Stimularea depunerii de dentină secundară datorită efectului uşor iritant asupra pulpei D.pag. Linerii din cimenturi cu ionomeri de sticlă prezintă următoarele avantaje: A. Alcalinitate crescută care se păstrează şi după priză prin eliberarea ionilor de hidrogen A. Linerii cu hidroxid de calciu au următoarele proprietăŃi: A. Prepararea unui liner din ciment ionomer de sticlă prezintă următoarele etape: 89 . atunci când sunt aplicate pe plagă dentinara şi pe pereŃii de smalŃ ai cavităŃii C.5-1 mm E.pag. La crestele marginale E. Bizotatoare de prag gingival B. Toporişti de smalŃ C.B. Efect de alcalinizare a mediului prin eliberarea ionilor hidroxil C.pag. şanŃuri C. Freze diamantate E.

E (4 . Rezistentă mecanică cea mai mare dintre materialele utilizate că obturaŃie de bază D. 302-303) 490.E (4 . Rezistentă mecanică A. 304) 491. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente vâscoase omogene B. Modul de elasticitate crescut E. Adezivii dentinari sunt indicaŃi în protecŃia plăgii dentinare datorită: 90 . AderenŃă la plagă dentinara prin adeziune chimică B. Biocompatibil prin creşterea PH-ului la 5 după o ½ oră de la spatulare B. Spatularea unei jumătăŃi din cantitatea de pulbere timp de 15 secunde până la obŃinerea unei consistente cremoase omogene C. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dnetinare în scopul izolării chimice a pulpei dentare C.E (4 .D (4 . Conductivitatea termică C. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării electrice a pulpei dentare D. Cimentul fosfat de zinc prezintă următoarele proprietăŃi: A.pag. Atitudinea faŃă de plagă dentinara în concepŃia terapeutică contemporană: A.E (4 .D. Rezistentă mecanică mare B.pag. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare doar în scopul izolării mecanice a pulpei dentare A. PH 6 după 48 de ore D.pag. Bazele trebuie să prezinte următoarele proprietăŃi fundamentale: A.C.C. ProprietăŃile cimentului policarboxilic sunt următoarele: A. Izolarea termică faŃă de obturaŃiile metalice atunci când grosimea plăgii dentinare care acoperă pulpă scade sub 1mm E. Adeziune chimică la smalŃ şi dentină C.B. ObturaŃia de bază pentru protejarea plăgii dentinare în scopul izolării termice a pulpei dentare B. Biocompatibil prin disocierea redusă a acidului poliacrilic E. Activitate antibacteriana similară eugenatului de zinc B.pag. 300) 488.A. Încorporarea celeilalte jumătăŃi de pulbere şi spatularea timp de încă 10-15 secunde D. Biocompatibilitatea D. 290) 489. Modulul de elasticitate E. AderenŃă la plagă dentinara prin retenŃie micromecanică C.D. 309) 492.pag. Difuzivitatea termică B. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 15 secunde B. La linerii fotopolimerizabili spatularea durează doar 5 secunde E.

D (4 . Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15 secunde E.pag.pag.E (4 .E (4 . percolare C.B.C (4 . infiltraŃii marginale extinse E.D. 327) 495. SuprafeŃelor mezio-ocluzo-distale D. Tehnicile de hibridizare includ: A.C. Marginilor incizale B. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar într-o singură etapă D. Vârfului cuspizilor C. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaŃi simultan E.E (4 . CapacităŃii de izolare termică B. Sigilarea curativă a plăgii dentinare B. Pentru o hibridizare optimă sunt necesare: A. Efectului antibacterian D. nanoinfiltratie D.pag. niciunul din răspunsurile de mai sus A. Fenomenele care apăr în deteriorarea gravă a adeziunii sunt generate de: A. SuprafeŃelor vestibulare 91 . Hibridizarea fără păstrarea detritusului dentinar remanent C.A. Biocompatibilitatii pulpare E. ObturaŃii coronare adezive cu compozit A. Hibridizarea cu păstrarea detritusului dentinar remanent D.pag. Îndepărtarea detritusului remanent dentinar în 3 etape distincte C. CavităŃile de clasă a VI-a rezultă în urmă tratamentului leziunilor carioase de la nivelul: A. ObturaŃii cu cimenturi cu ionomeri de sticlă D. Hibridizarea pe smalŃ B. Polimerizarea separată a răşinii adezive înaintea obturaŃiei coronare cu compozit B. Gravarea dentinara cu acid ortofosforic 37% timp de 15-30 secunde A. CapacităŃii de sigilare a canaliculelor dentinare superioară lacurilor D. Sigilarea preventivă a plăgii dentinare C. ObturaŃii coronare adezive cu amalgam E. 323-324) 494.D.pag. ObligativităŃii condiŃionării plăgii dentinare C. 339) 497. microinfiltratie B. IndicaŃiile hibridizării plăgii dentinare sunt următoarele: A. 340-345) 496. 320) 493.B. Hibridizarea cu timpi de lucru efectuaŃi succesiv B.

E (4 .B. se realizează cu instrumente de mână E. Adâncimea ideală dentinară axială a cavităŃii proximale la nivelul molarilor şi premolarilor este de A. marginile cavităŃii vor fi plasate astfel încât să permită o bună finisare a marginilor viitoarei restauraŃii A. 3 mm C (4.C. presupune înlăturarea smalŃului subminat în totalitate C.pag. 0.pag. căldură frictionala aproape zero D. Cea mai comună zonă pentru restaurarea cu amalgam a cavităŃii de clasă a IIIa este reprezentată de: A. 219) *502.pag. sub bazele cu CIS D.B.E. Lacurile dentare au următoarele contraindicaŃii: A. sub obturaŃiile din răşini acrilice sau compozite B. feŃele meziale ale caninilor superiori D. 173) 499.6 mm D.C (4 . 174) 498. protecŃia bonturilor coronare la dinŃi vitali în vederea cimentării cu ciment fosfat de ZN E. plasarea marginilor cavităŃii într-o poziŃie ce va ocupă în final reparaŃia B.E (4 .pag. 229) 92 . feŃele meziale ale caninilor inferiori E. fosele palatinale ale incisivilor laterali B. feŃele distale ale incisivilor laterali C. Stabilirea conturului marginal reprezintă: A. sigilarea canaliculelor dentinare înaintea obturării cu amalgam B. SuprafeŃelor orale A. sub coafajele indirecte C. rapiditate C. control complet al instrumentului folosit E.D (4 . 295) *501. se realizează cu freze cilindrice la turaŃie convenŃională D. presiune minima B.pag. nici un răspuns corect A. Metodă ideală pentru îndepărtarea materialului carios presupune: A. 1mm B.C. 180) 500. feŃele distale ale caninilor superiori şi inferiori E (4.8 mm E. 2 mm C.pag. 0.

toate cele de mai sus A (4.5 mm C (4. 2 mm E (4.6 mm E. 209) *506. 2 mm E. nu mai mare de 110A° B. 209) *507.5 mm D. 2. mai mic de 80A° D. 210) *504. 1. 0.pag.care este lăŃimea ideală a istmului? A.5 mm B. 210) 93 . În cazul preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori.pe ce adîncime va intră freză nr.*503.5 mm D.pag. 245 în fosetă sau fisură? A. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe premolarii superiori.5 mm B (4.care este dimensiunea minima ce trebuie păstrată între marginea cavităŃii şi proiecŃia marginală a feŃei aproximale? A.6 mm B. 2 mm E. fisura restantă nu este mai adîncă de 3/5 din grosimea smalŃului E. 209) *505. fisura restantă nu este mai adîncă de 3/4 din grosimea smalŃului D. fisura restantă nu este mai adîncă de 1/2 din grosimea smalŃului C. 0. 1.pag. mai mare de 120A° A (4. 2. 1. 1. În cazul preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe molări. fisura restantă nu este mai adîncă de 1/4 din grosimea smalŃului B. mai mare de 110A° C. 1 mm C. Utilizarea ameloplastiei în zonele vecine unei cavităŃi de clasa I ce va fi restaurată cu amalgam va întâlni pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi: A. În cazul preparării cavităŃii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori.pag.2 mm C. 0.5 mm D.cînd se indică ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio şi disto-vestibulare? A. 1.5 mm B. mai mic de 90A° E.pag. 1 mm C.

Pentru premolari. distanŃa de la marginea cavităŃii la suprafaŃa proximală trebuie să fie mai mică de: A. 2mm C.6 mm C.5-2 mm C. 209) *512. La preparaea cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori.pag. 0.*508. 2 mm B. Dens în dente poate să apăra la nivelul: A. 215) *510. Incisivilor centrali maxilari B. 0.5 mm D. 1.pag.2 mm C. 211) *511. 3mm B (4.5 mm D. 209) 94 .5 mm B (4. 1. 2.6mm B. Premolarilor inferiori E. 1. 1.5 mm E.pag.5mm E.5mm D. 0. Pentru molari.care este dimensiunea minima ce trebuie păstrată între marginea cavităŃii şi proiecŃia marginală a feŃei aproximale? A. Molarilor temporari D. distanŃa de la marginea cavităŃii la suprafaŃa proximală va trebui să fie de minim: A. 2 mm D (4. 1.5-0. peste 2 mm C (4. 1. 2 mm E. Incisivilor laterali maxilari C.pag.6 mm E.75 mm D. Molarilor permanenŃi B (4. 1 mm B.6 mm B. 1.pag. 209) *509. 1. Grosimea ideală a hidroxidului de calciu aplicat în cazul cavităŃilor avansate şi extinse este de: A. 2.

molarul 1 maxila creasta oblică nu se desfiinŃează ci se tunelizeaza C. SubstanŃe anti-microbiene D. Con invers D (4. Toaleta cavităŃilor superficiale se face cu: A. Cilindrice C.pag. Cilindrice C. Con invers D (4. 209) *514.pag. 209) *515. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanŃului D. se finisează marginile de smalŃ şi se asigură formă de retenŃie E. Alcool C. Cilindroconica D. Prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari în vederea restaurării cu amalgam începe cu utilizarea frezelor: A. Prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari în vederea restaurării cu amalgam începe cu utilizarea frezelor: A. Cilindroconica D. Apa oxigenată B. globulare) B. Ameloplastia: A. Prepararea cavităŃilor de clasa a ÎI-a ce implică ambele suprafeŃe proximale: A. se asigură forma de retenŃie şi se aplică baza D (4. premolarul 1 mandibula suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual B. la canini: 95 . 226) *518. nu este indicată dacă implică un contact centric E.globulare) B. 211) *516. 210) *517. după îndepărtarea dentinei cariate se aplică bază. para E. Sferice (4. Perhidrol D (4.pag. este arta resculptarii unei suprafeŃe de smalŃ care realizează un contact prematur B. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evită cariile secundare C. Pară E.pag. după îndepărtarea dentinei cariate se finisează marginile de smalŃ. Spray-ul de apă E. pag. este artă teşirii în unghi de 30s a mărginii de smalŃ a cavităŃilor mari de clasa a I-a D (4. Prepararea cavităŃilor de clasa a III-a obturate cu amalgam.*513. Sferice (4. molarul 2 maxila nu se pretează la cavităŃi MOD din cauza dimensiunii reduse a coroanei D.

cum aici nu acŃionează forŃe puternice. mai mic de 90A° C. în formă de coadă de şoarece E. pentru o retenŃie mai bună se realizează un şanŃ de a lungul unghiului diedru axio-vestibulogingival C. se indică o bizotare uşoară B (4. 1 mm C. la canini: A.5 mm D. şanŃul de retenŃie subminează smalŃul dar. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe premolarii superiori. 1. 210) *521. pe ce adâncime va intră freză nr. În cazul preparării cavităŃii de clasă I-a pentru amalgam pe suprafaŃa ocluzala a molarilor inferiori. mai mic de 80A° D. singură indicaŃie o constituie gropiŃă orală a caninilor superiori B.pag. 0.pag. coadă de rândunica este obligatorie deoarece amalgamul nu adera de dinte şi necesită o bună retenŃie D. Prepararea cavităŃilor de clasa a III-a obturate cu amalgam. 2 mm E. această se va prepara stilizat.5 mm B. peretele oral se întâlneşte cu peretele axial în unghi ascuŃit sau drept E.pag. care este lăŃimea ideală a istmului: A. această nu constituie o problemă D. Utilizarea ameloplastiei în zonele vecine unei cavităŃi de clasă I ce va fi restaurată cu amalgam va întîlni pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi: A. 217) *522. 2 mm E.5 mm D. dacă marginea gingivala este în cement. 231) *520. pentru o retenŃie mai bună se va prepară un şanŃ circular pe peretele axial B.A.245: A.5 mm B. 0. mai ales când există tendinŃa de a pierde conturul şi contactul cu dintele adiacent C. 229) *519. 2.pag. 1. restaurarea cu amalgam este mai durabilă decât cele fizionomice. mai mic de 90A° E. nu mai mare de 110A° E (4.pag. când cavitatea este pe suprafaŃa meziala se extinde mai mult spre vestibular B (4. 210) 96 . 2. 1 mm C.5 mm C (4. mai mare de 120A° B.5 mm B (4. dacă este necesară o coadă de rândunica.

1/2 C. 0. Pentru prepararea cavităŃii de clasă V se intră cu: A.pag. freza cilindro-conică B. freza nr. 0. freza 330 A (4. 0.pag. 233) *528.pag. 229) *525. Adîncimea ideală dentinara axială a cavităŃii proximale la nivelul molarilor şi premolarilo A. freza cilindrică D. freza 245 E.8mm E. 233) *527. în leziunea carioasă. feŃele meziale ale caninilor inferiori C. fosele palatinale ale incisivilor laterali A (4. 1mm C. Restaurarea cu amalgam a cavităŃii de clasă a III se realizează în special la: A. 3 mm A (4. freze diamantate A (4. 228) *526. freza pară C. freza roată E. freza nr. 2 mm B.*523.pag.pag. la o adâncime de : A. freza 169L D. 1 mm D. 3mm A (4. feŃele distale ale caninilor superiori şi inferiori B. ŞanŃurile de retenŃie în cavitatea de clasă V se practică cu: A. feŃele distale ale incisivilor laterali E.25 mm 97 . În cazul unei carii extinse reducerea cuspizilor pentru restaurarea cu amalgam este de minim: A. 2mm D.5 mm E.6mm B.1/4 B. 219) *524.5 mm C. 0. 1. feŃele meziale ale caninilor superiori D. Pregătirea cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular necesită o intrare cu freza.

freze globulare activate de turbină E.E (4.D.pag.c A (4. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-incizal D.50 mm C. asigurarea formei de retenŃie A. aplicarea bazei D. cavitatea de clasa I E A. cavitatea de clasa I C D. 0.C (4. 214-215) 533. pereŃii MDIG perpendiculari pe suprafaŃa dintelui B.75 mm D. RetenŃia în cazul cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular este data de: A. realizarea a două şanŃuri de retenŃie angulare C. Cavitatea de clasă a I-a se împarte în următoarele subclase A.5 mm D (4. 1 mm E. 210) *530. nici un răspuns corect B (4.pag.pag.B. 233) *529.C. 226) 98 . cavitatea de clasa I A B.B. Îndepărtarea dentinei alterate este indicat să se realizeze cu: A. În cazul restaurărilor cu amalgam prepararea cavităŃii de clasa I pe premolari şi molari se începe cu: A. finisarea marginilor de smalŃ E. cavitatea de clasa I B C. răspuns corect a. degresarea cavităŃii C. îndepărtarea dentinei cariate restanŃe B. freza fisură 245 sau 330 activată de turbină C.pag.pag. 209) 531. efectuarea unui şanŃ de retenŃie de-a lungul unghiului diedru axio-gingival E. freze diamantate cilindrice activate de turbină D. 233) 532. pereŃii MDIG divergenŃi pe suprafaŃa dintelui C. freza con invers activată de turbină B.D. 1. 0. numai cu instrumente de mână E. instrumente de mână D. freză fisură activată de turbină C. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi A.E (4. cavitatea de clasa I D E. un escavator discoidal sau o freză globulară la turaŃie convenŃională B.pag.

C. 231) 536. tratamentul plăgii dentinare E. nu respectă aceleaşi principii că la dinŃii normal aliniaŃi B.B. Coada de rîndunică orală în cavitatea de clasă III pentru amalgam A.E (4. Zona care a suferit ameloplastie se întâlni cu pereŃii într-un unghi de: A. cavitatea este indicat să se sculpteze pe cuspidul disto-palatinal E.pag. e indicată în orice cavitate. aplicarea digai B.pag.E (4. 90A° B. 231) 539.pag.E (4.E (4.C.D. nu e necesară în cavităŃile mici şi moderate B. 100A° C.B.pag.534.B. În ceea ce priveşte prepararea cavităŃilor ocluzo-palatinale pe molării maxilari se va Ńine cont de următoarele: A. indiferent de întinderea leziunii D. coada de rândunica orală în cavităŃile extinse A.pag.E (4. de maxim 110A° D. 212) 537. cavitatea este indicat să se sculpteze în fosă D. impune redresare ortodontică 99 . stabilirea conturului marginal al porŃiunii ocluzale C. este rezervată cavităŃilor cu extensie incizala A. izolarea smalŃului proximal bilateral D. gropiŃa în unghiul axio-incizal D. cavitatea pregătită va avea lăŃimea de maxim 1 mm C. coada de rândunica orală în cavităŃile medii E. 226) 535. cavitatea pregătită va avea lăŃimea de minim 1 mm B. şanŃ de-a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingival B. de minim 80A° C. de minim 90A° E. 210) 538. tratamentul unei leziuni proximale A. e indicată în cavităŃile ce necesită o retenŃie adiŃională E. în cazul dinŃilor rotaŃi cu 90°. finisarea cavităŃilor proximale şi ale pereŃilor de smalŃ A. Forma de retenŃie în cazul cavităŃilor de clasa a III-a ce urmează a fi restaurate cu amalgam poate fi: A.C. A. porŃiunea ocluzala să aibă o mică pantă distala B. şanŃ în peretele gingival când acesta este în întregime în dentină C. Etapele preparării cavităŃilor MOD pentru amalgam implică următorii timpi. este rezervată cavităŃilor extinse C.

B. pentru restaurarea vîrfului cuspidian la dinŃii posteriori C.E (4. Prepararea cavităŃii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se face cu A.E (4. de a folosi o cantitate cît mai mică de material de restaurare D.pag. dălŃi de smalŃ E.pag. pentru restaurarea mărginii incizale a frontalilor B.D (4. pivoŃi radiculari B. toporişti de smalŃ D. La cavităŃile proximale ce vor fi obturate cu amalgam. nu se poate face niciodată printr-o cavitate de tip şanŃ D. acolo unde atritia a uzat smalŃul şi a expus dentină D. frezele 329 E. frezele 169L B. de a reduce riscul deteriorării restaurărilor din amalgam 100 . excepŃional pe fele vestibulare ale frontalilor A. 225) 540.D.pag.B (4. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 B. unghiuri ascuŃite interne C.E (4. de a păstra dintele puternic C. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a e necesară A. 222) 542. de a reduce preŃul de cost a manoperei E.C. frezele 10 D. 234) 543. pentru retenŃia suplimentară se poate apela la A. puŃuri gingivale C. frezele 245 C. sapite A. dălŃi de unghiuri 7-85-21/2-6 C. frezele trepan B. de a proteja pulpă B. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene E. În cazul leziunilor extinse cînd piesă de mînă nu poate fi utilizată prepararea se completează cu A. 214) 544. se poate face printr-o cavitate tip şanŃ cînd leziunea este foarte mică B.pag.C. Prepararea conservativa a cavităŃilor de clasă I e recomandata cu scopul A.pag. pivoŃi dentinari E.D. şanŃ gingival D. impune prepararea unei cavităŃi ce include vîrful cuspidului E. 234) 541.

222) 101 . 234) 547.D (4.pag. frezele 1/4 A.pag. 2 mm E.C (4. 2 mm C.E (4. 212) 546. frezele 245 E.pag. 2. Care este adîncimea puŃurilor de retenŃie di peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎIa? A. 4 mm E. 245 A. cînd fosa distală şi şanŃul palato.5 mm D. RetenŃia cavităŃilor de clasa a VI-a pentru amalgam se realizează cu frezele A. frezele 169L B. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a? A. 1/4 B. frezele 330 C. 1 mm B.distal sunt unul în continuarea celuilalt D. 5 mm B.pag. 1 mm C. frezele 331/2 D. ŞanŃurile de retenŃie din unghiurile axio-oral şi axio-vestubular ale cavităŃilor de clasa a IIa cînd se utilizează amalgamul că material de restaurare se realizează cu A. Prepararea unei cavităŃi compuse ocluzo-palatinale la molării maxilari în vederea obturării ei cu amalgam este indicată A. 222) 549. pentru asigurarea unei retenŃii corespunzătoare a materialului de restaurare B. cînd fosa distală şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte C.B (4.A. 222) 548.5 mm A. din motive de rezistentă B. 331/2 D. 3 mm D. 208) 545.pag. 0.B.5 mm B.pag. 329 C.distal traversează creastă de smalŃ palatinala E. 1.C (4.C.E (4. 330 E.C. cînd fosa distală şi şanŃul palato.

freza sferică 1/4 B.pag.D (4. freza nr. 70 de grade C.1/4 B.D (4. 230) 551. freza sferică nr. 233) 554. freza nr. 1 D. freza nr 169L C. 210) 102 . nr. freza sferică nr. În cazul preparării preparării cavităŃii de clasă I pentru amalgam pe premolarii superiori. Cu ce freze se recomanda exprimarea retenŃiei în cazul cavităŃilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A.245 D.1/2 C. 60 de grade B.1/4 B.E (4.2 E.D (4. freza sferică nr. 169L C. Cu ce freze se realizează şanŃurile de retenŃie pentru peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a ? A. 222) 552. 222) 553. feza nr 1/2 A. Ce freza se folosesc la prepararea unei cavităŃi de clasă a III-a pe canin fără retenŃie în coada de rîndunică în vederea obturării cu amalgam? A. freza nr. freza sferică nr.C.pag. Cu ce freze se realizează puŃurile de retenŃie în peretele gingival al cavităŃii de clasa a ÎI-a A. freza sferică nr. 1/2 C.pag. freza nr.unghiul de itilnire al obturaŃiei de amalgam cu pereŃii poate fi de: A.E (4. freza sferică nr.33 1/2 E. 90 de grade E. 1 C. 100 de grade C.1169 E. nr.1/2 D. freza nr. 245 D.pag.1/4 B. freza nr. freza nr. 245 E.550. 80 de grade D.4 B. freza sferică nr. freza nr 169L A.pag.

210) 557.2 mm de limită smalŃ-dentină D.330 sau 245) înclinată uşor spre distal E.D. Este indicată pacienŃilor cu risc crescut la carii B. la persoane tinere nu se obturează ci se sigilează. se indică atunci când fosa distală şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte şi se găsesc unul în continuarea celuilalt C. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/4 din grosimea smalŃului B. Caracteristicile ameloplastiei sunt următoarele: A. cînd se indică ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio şi distovestibulare? A. 212) 559. la 0. Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanŃul palatinal A.E (4. La prepararea cavităŃii de clasa I pentru amalga pe premolarii superiori. înaintea preparării se marchează punctele de contact cu hârtie de anticipaŃie şi se fixează cu ligatura în opt B. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/3 din grosimea smalŃului A. mai degrabă la nivelul crestei decât pe cuspidul distopalatinal 103 . Prepararea cavităŃii compuse de clasa a I-a în fosă distala şi şanŃul palatinal A. indiferent de profunzime E. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 3/4 din grosimea smalŃului D.1 mm de limită smalŃ-dentină C. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 3/5 din grosimea smalŃului E.C.555. la o.3 mm de limită smalŃ-dentină E. Este realizată cu instrumente diamantate sub formă de flacără C.pag. 222) 556. la limită smalŃ-dentină B. la 0.pag. La ce distanŃă de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie să se situeze şanŃurile să puŃurile de retenŃie dentinara? A.5 mm C. se îndepărtează dentină cariată cu freze globulare potrivite D. fisura restanŃa nu este mai adîncă de 1/2 din grosimea smalŃului C. este indicat să se sculpteze cavitatea în fosă. în cazul dinŃilor mici se va Ńine freza pară (4. în mod obişnuit nu necesită retenŃii suplimentare dar se pot sculpta şănŃuleŃe în unghiurile mezio-axiale şi disto-axiale B.E (4.pag. Zona care a suferit ameloplastia se întâlneşte cu pereŃii cavităŃii preparate într-un unghi marginal de maxim 110° E. Nu se poate efectuă până nu se vede exact extinderea cavităŃii D. Nu se realizează în zone implicate în contactul centric B.330 sau 245) paralel cu axul lung al coroanei B. lăŃimea ideală a cavităŃii în sens mezio-distal nu va depăşi 1 mm D. palatinal.5 mm de limită smalŃ dentină C.E (4.C. în cazul dinŃilor voluminoşi se va Ńine freza pară (4. la 0. peretele axial este bine să se găsească la o adâncime uniformă de 1.pag.D. 210) 558.D (4.

aici smalŃul este subŃire deci penetrarea iniŃială nu va depăşi 1-1. 216) 564.pag. adâncime de 1.C (4.E (4.pag.pag. amalgamul este materialul de elecŃie în cazul unei incidente crescute a cariei B. 234) 563. Prepararea cavităŃii de clasă I A A.2 mm C. pentru sporirea retenŃiei se şanŃuri unghiurile diedre axio-gingival axio-incizal A.75-1 mm D. acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie D.pag. când leziunea carioasă este adâncă şi extinsă.B. dacă al doilea premolar inferior are trei cuspizi.D. prepararea nu trebuie să fie conservativa deoarece suprafaŃa palatinala este suficient de întinsă B. 232) 562. Prepararea cavităŃilor de clasa a ÎI-a obturate cu amalgam A.B. premolarii superiori pot fi lipsiŃi de şanŃul ocluzal datorită prezenŃei unui cuspid vestibular voluminos B. conturul cavităŃii nu trebuie să se extindă decât atât cât să cuprindă leziunea C. ci se preferă freza 69 (4. dacă există un "dens în dente"în incisivul lateral. nu se foloseşte freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpara.E (4. spre deosebire de molării superiori. este indicată şi în restaurarea foselor hipoplazice de pe vârful cuspizilor E. subminând smalŃul C. ei trebuie să aibă: gingival 4/3 mm. şanŃul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastie D. în timpul realizării retenŃiei trebuie să avem grijă să nu subminăm smalŃul C. freză se înclină la 45° corespunzător înclinaŃiei suprafeŃei ocluzale a acestor dinŃi C. la molării inferiori şanŃurile ocluzale sunt mai şterse şi nu se continuă niciodată cu cele de pe faŃă vestibulara B. la molării superiori se încearcă să se păstreze şi să nu se submineze creasta oblică de smalŃ E.C. incizal gingival diverg spre axial deci o retenŃie E. 212) 560. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a obturata cu amalgam A.5 mm este suficientă pentru a oferi rezistentă D. incrustaŃia este de preferat obturaŃiei cu amalgam 104 . Prepararea cavităŃii de clasa a I-a C pentru amalgam A. 214-215) 561. pentru a prepară cavităŃi în fosetele primului premolar inferior. pe caninul mandibular A.D (4. distal.a cărei acŃiune este mai blândă) B.C. se vor măsură cu grijă pereŃii. dacă este necesară retenŃia. pereŃii mezial. se realizează o cavitate suplimentară de retenŃie pe una din suprafeŃele proximale ale dintelui E. incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va găsi la o adâncime de 0. Prepararea cavităŃii de clasă a V-a obturate cu amalgam.A.pag. retenŃia se realizează cu freză roată. se pătrunde în leziune cu o freză con invers şi se extinde pe pantele cuspidiene B.E (4.

5 mm A. incidenŃa cariei pe suprafeŃele proximale E.pag. Care este adâncimea puŃurilor de retenŃie din peretele gingival al cavităŃii de clasa ÎIa: A.1 mm de limita smalŃ-dentină C.pag. La 0. La ce distanŃă de marginea aproximala a peretelui gingival trebuie să se situeze şanŃurile sau puŃurile de retenŃie dentinare : A. când caria proximală coexistă cu carii vestibulare şi orale. 1.2 mm de limita smalŃ-dentină D. Utilizarea amalgamului că material de restaurare în cavităŃile de clasa ÎI va Ńine cont de: A.pag. 217) 565.B. extinderea cariei în fose şi fosete A.D. Care este lungimea şanŃurilor de retenŃie vestibulo-orale create în peretele gingival al cavităŃii de clasă II-a : A. 2 mm E. 2 mm C. nu se prepară cavităŃi retentive deoarece există bonding pentru amalgam A.C (4. La 0.pag. vîrsta pacientului C. 1 mm B. a proteja pulpă 105 . 222) 568.5 mm D. 222) 566. 222) 567. La limită smalŃ-dentină B. mercurul conŃinut de amalgam. 1 mm C.B (4.3 mm de limita smalŃ-dentină E.C (4. Prepararea conservativă a cavităŃilor de clasa I e recomandata pentru: A.D (4. incidenŃa cariei pe suprafeŃele radiculare D. 4 mm E. La 0. 3 mm D. este de preferat realizarea unei coroane de înveliş C.5 mm de limita smalŃ-dentină C. existenŃa simultană a obturaŃiilor de amalgam şi a unor lucrări de aur poate provoca bimetalism D. 217-218) 569. 5 mm B. La 0. face că aceste obturaŃii să fie foarte scumpe E. 2.B. necesităŃile fizionomice B.E (4.5 mm B.B.pag. 0.

frezele 331/2 D. Prepararea unei cavităŃi compuse ocluzo-palatinale la molării maxilari în vederea obturării ei cu amalgam este indicată: A.D (4.B.distal traversează creastă de smalŃ palatinala C.E (4. cu amîndouă instrumentele manuale amintite D. frezele 1/4 B. Pentru prepararea cavităŃii de clasă I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari ce vor fi obturate cu amalgam se utilizează: A. 219) 574. frezele 330 E. când fosa distala şi şanŃul palato-ocluzal sunt defecte E.C (4.C. 208) 570. instrumentar rotativ E. a proteja pulpă A. pentru asigurarea unei retenŃii corespunzătoare a materialului de restaurare B. În cazul restaurării cu amalgam şanŃurile de retenŃie din unghiurile axio-oral şi axiovestubular ale cavităŃilor de clasa a ÎI se realizează cu: A. 220) 573. frezele trepan A. toporişti de smalt10-7-14 B. 212) 571.pag.B.C.D (4. Coada de rîndunică orală în cavitatea de clasă III pentru amalgam are următoarele caracteristici: A. frezele 245 E. e indicată în cavităŃile ce necesită o retenŃie adiŃională 106 .pag. frezele 169L A.pag. Finisarea casetei proximale şi a pereŃilor de smalŃ într-o cavitate ce va fi restaurată cu amalgam se face cu: A.B. cu nici unul din instrumentele amintite A. dalta biangulata 12-7-8 C.E (4. când fosa distala şi şanŃul palato. frezele 169L B. a folosi o cantitate cît mai mică de material de restaurare D. frezele 329 C.distal sunt unul în continuarea celuilalt D.pag.D.pag. din motive de rezistentă B. 214) 572. frezele 10 D. a păstra dintele puternic C. este rezervată cavităŃilor cu extensie incizala B. frezele 245 C. când fosa distala şi şanŃul palato. a păstra dintele puternic E.

e indicată în orice cavitate. bizotatoare de prag gingival 13-75-10-14 D. nr. pivoŃi dentinari D.B. 231) 576. acolo unde atritia a uzat smalŃul şi a expus dentină D.245 A. unghiuri ascuŃite interne A. puŃuri gingivale C. dălŃi de smalŃ C. 234) 577. La cavităŃile proximale ce vor fi obturate cu amalgam. şanŃ gingival B. toporişti de smalŃ D. nr.E (4. nu e necesară în cavităŃile mici şi moderate A. 329 E. 330 C.B (4. excepŃional pe fele vestibulare ale frontalilor B. pivoŃi radiculari E.pag. pentru restaurarea mărginii incizale a frontalilor B. nr.1 C. nr.pag.E (4. indiferent de întinderea leziunii D. 234) 579. dălŃi de unghiuri 7-85-21/2-6 E. nr.2 B.pag. este rezervată cavităŃilor extinse E.D. 234) 578. Abordarea cavităŃii de clasa III pe canin se va face cu frezele: A.pag. 230) 107 .1/2 D. În leziunile cervicale extinse piesele de mână pot fi înlocuite de: A. Prepararea cavităŃii de clasa a VI-a e indicată în următoarele situaŃii: A. sapite B.B.C. pentru restaurarea foselor hipoplazice ocazionale de pe virfurile cuspidiene C.E (4. 1/4 C.1/4 E.C (4. pentru restaurarea vîrfului cuspidian la dinŃii posteriori E. 245 B.C. 331/2 D.pag.D. pentru retenŃia suplimentară se poate apela la: A.pag. 231) 575.E (4. Pentru realizarea retenŃiei în cavităŃile de clasă a VI-a pentru amalgam se utilizează: A.

Asigurarea formei de retenŃie la cavităŃile de clasă ÎI se realizează prin A. retenŃia incizala va fi poziŃionată înspre pulpar E. Izolarea smalŃului proximal bilateral E.pag. Stabilirea conturului marginal al porŃiunii ocluzale D. accentuarea unghiurilor interne în cavităŃile proximale B.pag. la pacienŃii cu incidenŃă mare a cariei B. finisarea unghiurilor externe D. desenul de coadă de rândunica a componenŃei ocluzale C. Freză globulara nr.C (4. şanŃuri la nivelul componenŃei proximale care împiedică deplasarea restauraŃiei D. 222) 584.pag.C. 230) 581. accentuarea unghiurilor externe E. Finisarea cavităŃilor proximale şi a pereŃilor de smalŃ B. sunt necesare două şanŃuri de retenŃie. Etapele preparării unei cavităŃi MOD implică următorii timpi: A. în leziuni proximale însoŃite de carii atât vestivular cât şi oral E. nici un răspuns corect A.B (4. 217) 583.580. Formă de retenŃie într-o cavitate clasa V pentru restauraŃie cu amalgam se asigură prin A. convergenŃă ocluzala a pereŃilor V şi O a componenŃei ocluzale B.D. retenŃia incizala este poziŃionata mai mult spre incizal D. abordarea cavităŃilor proximale A. Restaurarea din amalgam într-o cavitate de clasă ÎI are următoarele indicaŃii A.B (4. 233) *585. Uscarea dintelui cu aer cald B. Aplicarea digai C. leziuni mici proximale C.B. la pacienŃii cu incidenŃă redusă a cariei D. 226) 582. cavitatea de clasa V nu necesită retenŃie deoarece forŃele masticatorii nu acŃionează direct asupra obturaŃiei B. finisarea marginilor de smalŃ rugoase în preparări minime C.C (4. 1/2 este utilizată pentru: A. divergenŃa spre dintele vecin a pereŃilor V şi O ai componenŃei proximale E. răspunsuri corecte a şi c B.pag. Reducerea cantitativă a Ńesuturilor dure în formare B.E (4. nici un răspuns corect A.unul de-a lungul unghiului diedru axio-incizal şi altul în unghiul axiogingival C. Aportul scăzut de calciu perturba formarea matricei smalŃului prin: A. Reducerea conŃinutului mineral total 108 .pag.

anihilarea florei patogene) B. dietele bogate în zahăr produc o matrice a smalŃului neomogenă. 1. Volumul zilnic al secreŃiei salivare este de: A. seleniului. 36) *589. dar numai când produce microchisturi cerebrale care la rândul lor.5-1 l D.5-2 l B. Legat de proteinele bogate în prolina D. secretorie (4. Legat de amilază salivară E. 0.pag.C. 34) *586. FuncŃiile salivei: A. Toate de mai sus E (4. Digestivă D. 35) *588. MenŃinerea echilibrului ecologic bucal C. Reglează ph-ul bucal B. prin modificarea metabolismului neurotransmiŃătorilor va produce tulburări pulpare C. prezenŃa în dieta a magneziului. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului: A. 1-2 l B (4. 37) *587. FuncŃiile salivei sunt următoarele: A. absorbtivă (4.absorbŃia câtorva substanŃe sau medicamente cum ar fi nitroglicerină) C. digestivă (4. apare în carenŃă gravă de vitamină PP la adulŃi B.pag.pag. favorizarea percepŃiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limbă E.5-2 l E.pag. fierului şi aluminiului previne apariŃia acestor perturbări D. 33) 109 .pag. Excretorie E. în "fagure de miere" E (4.pag. poate fi cauzată alimentaŃia săracă în hidroxiapatită E.prin amilază salivară) E (4. Legat de compuşi organici cu masa moleculară mică C. 0. 35) *590.5-1. FosfaŃi şi bicarbonaŃi B.5 l C. ofensivă (4. Creşterea conŃinutului mineral A (4. sulfului. Reducerea calitativă a Ńesuturilor dentare D. Calciul neionizat din compoziŃia lichidului bucal se găseşte sub următoarele forme: A. clorului. apare în carenŃă de vitamină C.diverse substanŃe organice precum mucină sau hormoni precum amilază) D. Modificări morfologice E. Toate de mai sus E (4. 0.

0. teoria neurodistrofica D. Saliva: A. 73) *596.55 ml/minut E. teoria chelatiunii B. fosfor dentinar B. teoria chimică C. 0. Teoriile mecanismelor interne în geneza cariei dentare cuprind: A. teoria proteolizei-chelatiunii E (4. vitamină B1 110 .25-0. 50-60% E. 36) *594. conŃine sistemul tampon fosfat anorganic E (4.pag. Teoriile mecanismelor externe în geneza cariei dentare cuprind: A.35 ml/minut C. Valoarea normală a sialometriei la secreŃia de repaos este: A.65 ml/minut B (4.pag.20 ml/minut B.55-0. 30-50% D. 0. 38) *593. teoria proteolitică B.pag. 40) *592.15-0. teoria chimico-parazitară C. 0. Teoria biochimică consideră că elementul esenŃial este reprezentat de deficitul de: A. conŃine calciu atomizat. hidroxilapatita D. fosfaŃi de calciu C.45-0. vâscozitatea salivei este dată de conŃinutul de vâsc B. staterina D. conŃine lipide: mucină.pag. conŃine sisteme tampon precum esteraze nespecifice şi peroxidază E. 0. ionizat şi liofilizat C. teoria parazitară D.45 ml/minut D. teoria enzimatic-reflexă C (4. 10-20 % B.pag. 60-70% E (4. teoria proteolizei-chelatiunii E. teoria enzimatică E. 20-30% C. 71) *595.35-0.*591. Care este concentraŃia fluorului salivar faŃă de nivelul sau plasmatic: A.

Care dintre următoarele afirmaŃii legate de sistemul tampon salivar fosfat anorganic sunt adevărate: A.8 E. este cel mai puternic sistem tampon salivar D.pag. 37) *600. 73) *598. compoziŃia fluidului gingival A (4.E (4.8-7. 40) 111 . salivă. 33) 601. 20-30% C.E. Teoria enzimatica consideră că anumite excitaŃii patologice pot produce modificări biochimice în: A. igiena bucală. stratul odontoblastic E. alimentaŃia B. alimentaŃia D. floră microbiană. D E. terenul. 74) *597. 10-20% B. gradul de permeabilitate dentinara D. raportul substanŃe organice/anorganice din Ńesuturile dure dentare C. Triadă incriminata în etiopatogenia cariei dentare este: A. C B. are o eficientă maximă la un ph 6. este principalul sistem tampon salivar în saliva stimulată B.pag. este principalul sistem tampon salivar de repaus C.2 B. vitamină B6 D (4. 25-35% D. Calciul neionizat din lichidul bucal se găseşte sub formă de fosfaŃi şi bicarbonaŃi în următoarele proporŃii: A. B1 C.pag.5-6. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului are printre cauze şi carenŃă în vitamină: A.pag. nici un răspuns corect A (4. 33) *599. compoziŃia limfei dentinare B. PP A (4.pag. E D.pag. are o eficientă maximă la un ph de 5. 30-40% E. gradul de mineralizare dentinara C. peste 50% A (4. toate răspunsurile sunt corecte E.

este primul strat al plăcii E. care sunt polizaharide extracelulare B. 53) 603. este la fel de cariogen că şi celelalte specii de Streptococi orali C. 42) 607.pag. palatinaza B.D (4.D (4. un polipeptid ce creşte diapedeză polimorfonuclearelor neutrofile C.pag. un polipeptid ce se găseste în concentraŃie mai mare în salivă decât în placă E.E (4. calciul din salivă submandibulara este în concentraŃie de 2 ori mai mare decât în salivă parotidiană B.pag. 57) 604. nu sintetizează polizaharide extracelulare decât în cantităŃi reduse C. o glicoproteină salivara ce se găseşte şi în substanŃă fundamentală a Ńesutului conjunctiv B. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de calciul care intră în compoziŃia salivei sunt adevărate: A. calciul neionizat se găseşte în proporŃie de 10-20% în fosfaŃi şi bicarbonaŃi E. produce glicoziltransferaza şi fructoză/transferază.C. se suprapune că şi noŃiune peste cea de materia albă B. aspartamul B. sorbitolul E.pag. un polipeptid ce creşte permeabilitatea capilarelor B. calciul neionizat are rolul funcŃional cel mai important B.D (4. produce glicoziltransferaza şi fructoziltransferaza cu rol în sinteză de polizaharizi extracelulari E. un strat organic ce conŃine bacterii B. zaharină D.602. calciul din salivă parotidiană este în concentraŃie de 3 ori mai mare decât în saliva submandibulară D. este formată din aglomerări ale primelor bacterii colonizatoare D.E (4. un polipeptid ce se găseşte în concentraŃie mai mare în placă decât în salivă D. Care dintre afirmaŃiile care se referă la peliculă sunt adevărate: A. Lichidul bucal este alcătuit din: 112 . este formată din proteine şi glicoproteine C. Leucotoxină salivară este: A.pag. În categoria îndulcitorilor calorici fac parte: A.D. 37) 605. Care dintre afirmaŃiile referitoare la Streptococul mutans sunt adevărate: A. concentraŃia calciului ionizat creşte odată cu scăderea ph-ului bucal C. este cel mai cariogen streptococ oral D. 51) 606. xilitolul C.

5-0. este constantă pe tot parcursul zilei B în repaus reprezintă aportul majoritar al glandei submandibulare care secretă de 3 ori mai multă salivă decât parotida C. este reprezentat în proporŃie de 10% din secreŃia glandelor salivare accesorii E. este de 0.A.pag. 46) 609. fructoză şi lactoză A. 39) 611. o formă specifică de cristalizare a fosfatului de calciu B.8 l/zi D. favorizează precipitarea sărurilor de calciu din salivă şi recaptarea lor în smalŃ C. în timpul masticaŃiei se intensifică pe seamă secreŃiei glandei submandibulare B. 35) 608.5 l/zi C. ritmul secreŃiei salivare C.E (4. 36) 610.D (4. factorilor retentivi bucali B. ritmului scăzut al secreŃiei salivare E.B. este de 0. este reprezentat în proporŃie de 10% din secreŃia glandelor sublinguale B.D (4. numai din salivă B. Capacitatea tampon a lichidului bucal depinde de A. mucus nasofaringian B.pag. secreŃii gastrice şi regurgitatoare E. transudat al mucoasei bucale şi şanŃului gingival C. consumului de alune şi brânzeturi la sfârşitul mesei D. o proteină prezenŃa numai în salivă parotidiană E. Volumul zilnic al secreŃiei salivare globale: A.5-1.E (4.3-0. consumului asociat de zaharoză. în timpul masticaŃiei se intensifică pe seamă secreŃiei glandei parotide E. inhiba precipitarea spontană a sărurilor de calciu din salivă D. salivă D. SecreŃia salivara: A. 36) 612.pag. vâscozitatea crescută a salivei C. variaŃiile ph-ului B. valoarea iniŃială a ph-ului bucal 113 .5 l/zi B.D (4.în repaus reprezintă aportul majoritar al glandei parotide care secretă de 3 ori mai multă salivă decât glandă submandibulara D.C.D.pag.pag. Staterina este: A. Prelungirea timpului de clearance salivar al glucidelor se poate datora: A. este de 0. o proteină ce favorizează formarea în jurul dinŃilor a unui filtru suprasaturat de fosfat de calciu cu rol remineralizant C.

Candida albicans E.E (4.C.E (4.pag. Streptococi B.pag.C. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului este influenŃată de 114 .C (4. Lactobacili C.pag. nanismul hipofizar C.E (4. limfă dentinara E. Lichidul bucal conŃine A. excretorie A. 35) 616. salivă B. clearance C. hormonii sexuali A.C (4. Nocardia D.B. transudat al mucoasei bucale şi gingivale C. principiile nutritive E. lubrefianta D.pag.D (4. carenŃa în vitamina A B. prezenŃa oligoelementelor în dietă D. 57) 614. 36) 615.B.B.C.B. exudat din pungi parodontale D. consumul de alimente acide E. carenŃa în vitamina C C. dereglări hormonale A. insuficienŃa tiroidiană D. 35) 618.B. Treponemă pallidum.pag. 40) 613. stimularea neodentinogenezei E. Perturbarea formării matricei organice a smalŃului este influenŃată de A. Perturbarea maturării preeruptive a smalŃului este influenŃată de următoarele dereglări hormonale A.B. FuncŃiile salivei sunt A. Ecosistemul microbian al plăcii bacteriene este format din A.D. A.pag. hipofizectomia experimentală B. 33) 617. insuficienŃa paratiroidiana E. mucus nazofaringian A. reglarea ph-ului bucal B. vâscozitatea salivei A.

33) 621. seleniu E.C.B. bor C. cupru D. molibden A. carenŃă în calciu şi fosfor B. concentraŃia mică a Ig A salivară A. Lycasinul 115 . A.B.E (4. brânzeturi C. PrezenŃa în dietă a următoarelor oligoelemente în perioadă de formare a dinŃilor reduc frecvenŃă cariei dentare la şobolani A.pag. fluor B. grăsimi D. carenŃă în vitamină D E. Valoarea iniŃială a ph-ului bucal A. Următoarele alimente reduc riscul cariogen al hidrocarbonatelor A. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de următorii factori: A. 40) 623. 46) 620. concentraŃia mică a fluorului salivar E. Aspartamul D.E (4.D. factori retentivi bucali D. Asigurarea mediului nutritiv pentru desfăşurarea bacteriolozei bacteriene E. dereglări hormonale.C (4.A. boli infecto-contagioase D. Ciclamatul B. vâscozitatea crescută a salivei C.C. Contraceptivele orale C. Reologia bucală D. 34) 619.pag. Sorbitolul C.pag. cafea A.B. Xilitolul E. Ritmul secreŃiei salivare B. ceaiuri E.B.pag. ritmul scăzut al secreŃiei salivare B.E (4.pag.C (4. lapte B. Care din următoarele substanŃe reprezintă îndulcitori calorici: A. Prelungirea timpului de clearance salivar al hidrocarbonatelor poate fi cauzată de: A. 50) 622.B. prezenŃa fluorului C.

Inhibarea adeziunii microbiene C. Blochează ionii bivalenŃi de calciu şi magneziu E.B. Saliva conŃine o serie de factori antimicrobieni capabili să modeleze colonizarea cavităŃii bucale de către microorganisme din care fac parte: A.pag. Lactoferina B. Aldolază C.B. Păstrarea contactului direct al zaharozei cu placă bacteriană D. Scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. 41) 629. Vâscozitatea şi adeziunea unor produse E.microglobulina D.pag. Kalicreina A. 43) 628. Fosfatază acidă B. 39) 625. Participarea în componenŃa sistemelor tampon salivare C. Staterina A. 38) 627. Succindehidrogenaza B.pag. în lichidul bucal se găsesc o serie de enzime produse de microfloră sau Ńesuturile moi ale cavităŃii bucale din care fac parte: A. Mucinele C. Dintre enzimele ce intră în compoziŃia salivei fac parte: A.B.pag. β2 . 51) 624. Fosfatază acidă C.B. Inhibă aderenŃa bacteriilor la hidroxiapatită A. 40) 626.C.D. Inducerea unei secreŃii salivare rapide şi masive 116 . Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se realizează prin: A.E (4. Alfa amilază C.pag.D (4.E (4. Hialuronidaza D.D (4. Hialuronidaza E. Proteinaze E. Asigurarea mediului nutritiv pentru glicoliză bacteriană B. Păstrarea stabilităŃii conŃinutului mineral al dinŃilor D.pag. Materializarea semnificaŃiei biologice a fosfaŃilor salivari se face prin: A. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor se bazează pe: A. Săturarea plăcii bacteriene în substanŃe remineralizante A. Fosfatază alcalină D. Opsoninele E.E (4.B.C (4.

acŃiunea alimentelor se manifestă atât prezumtiv cât şi postprocesiv C.E (4. exudatul pungilor parodontale creşte proporŃional cu intensitatea inflamaŃiei D. poate să conŃină secreŃie gastrică regurgitată A. fluorul reduce solubilitatea smalŃului în soluŃie acidă D. diminuarea debitului salivar şi exacerbarea florei microbiene D.D (4.pag.D. aportul foarte scăzut de calciu nu afectează conŃinutul mineral total E. alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide şi favorizează producerea unor sunete dizgraŃioase în timpul masticaŃie dar nu previn caria A. 32) 632. pe lângă salivă mai conŃine transudat al mucoasei bucale şi şanŃurilor gingival. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului: A. lizozimul este o lactoferina aglutinizata care atacă peretele celular al microorganismelor B.B.pag. Vâscozitate crescută a salivei E. exudatul pungilor parodontale creşte proporŃional cu starea de stres C. Periajul dentar la sfârşitul mesei A.pag. 34) 634. distrofiile dentare se încadrează în categoria milolizelor D.C. alimentele moi şi lipicioase favorizează hipofuncŃia. displaziile constituie modificări ale arhitecturii normale a smalŃului B. este acceptată triadă etiologica teren. floră microbiana şi alimentaŃie B. Lichidul bucal: A. 31) 631.pag. Ritmul scăzut al secreŃiei salivare D. prin teren înŃelegem calitatea smalŃului dentar şi a lichidului bucal E. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterian 117 . exudat din pungile parodontale. Utilizarea unor alimente de tipul fructelor şi legumelor C.C. insuficienŃă parotidiană duce şi la întârzieri în erupŃia dinŃilor C.pag.E (4.E (4. hipoplaziile constituie creşteri ale conŃinutului mineral care însă este organizat într o reŃea cristalină necorespunzătoare C. Etiopatogenia cariei: A. 46) 630.B. Etiopatogenia cariei: calitatea smalŃului dentar A. ProprietăŃi antimicrobiene ale salivei: A. exudatul parodontal poate să ajungă la 2% din volumul salivei de repaus E.D (4.C. displaziile şi hipoplaziile nu favorizează apariŃia procesului carios decât în sezonul rece A. mucus nazofaringian etc B. 35) 633. vitamină D este indispensabilă unei mineralizări normale A. gravitatea distrofiilor este cu atât mai mare cu cât tulburările metabolice care le cauzează apăr mai precoce E. în hiposialii. încorporarea preferenŃială a carbonaŃilor în smalŃ îi conferă o cristalinitate deficitara B.

Rolul cariogen al hidrocarbonatelor A. combinaŃia de amidon şi zahăr are un efect cariogen mult mai puternic decât al zahărului din cauza timpului de clearance prelungit D. în repaus. 44) 637. 41) 635. Rolul laptelui în etiopatogenia cariei A. conŃine lactoză care este fermentata în placă bacteriană E. conŃine cazeină cu efect carioprotector D. 44) 636.pag.C. faptul că molării de minte superiori se cariază atât de uşor. secreŃia de salivă creşte în nopŃile cu presiune atmosferică crescută B.pag. se explică prin cantitatea redusă de salivă care ajunge în acea zonă B. amidonul prelucrat termic îşi pierde capacitatea acidogena şi cariogena C. staterina este o glicoproteină cu activitate antibacteriană B.D. laptele de pasăre este cariogen datorită faptului că nu este lăsat în formă naturală C.C. Saliva A.C (4. în timpul masticaŃiei glanda parotidă produce mai multă salivă decât glandă submandibulara D.D (4. aglutininele salivare facilitează îndepărtarea bacteriilor din lichidul bucal D. consumul de dulciuri între meşe creşte frecvenŃă cariei C. aşa se explică incidenŃa crescută a cariilor E.pag. zaharoză favorizează colonizarea microorganismelor odonotopatogene E. mono şi oligozaharidele difuzează greu în placă bacteriană. la populaŃiile unde alimentaŃia tradiŃională conŃine puŃin zahăr incidenŃă cariei circulare acute creşte B. opsoninele sunt muramidaze care scindează peptidoglicanii din constituŃia peretelui celular al microorganismelor E. 36) 118 . alimentaŃia naturală conŃine un factor protector împotrivă cariei care se pierde în cursul procesului de rafinare E. aportul glandei submandibulare la volumul total de salivă este mai mare decât al parotidei C.pag. conŃine lactoză care ajuta la degradarea a laptelui C. 50) 638. la gravide secreŃia de salivă scade. amidonul crud nu coboară prea mult ph-ul plăcii B. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrabă de durată şi frecvenŃă expunerii la zahăr şi mai puŃin de tipul de preparat culinar care conŃine zahăr D.C (4. programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvenŃa cariei chiar şi în condiŃiile păstrării consumului ridicat de zahăr B. conŃine fluor provenit din plantele situate în zone poluate B.D (4.E (4. de aceea rămân depozitate pe suprafaŃa acesteia şi blochează colonizarea ei A.pag.C. Rolul cariogen al hidrocarbonatelor: A.

Care oligoelemente devin cariofavorizante în condiŃiile unui aport exagerat : A.D. suprasaturarea salivei în minerale D. 41-43) 643.E (4. Remineralizarea smalŃului este favorizată de: A.pag. Ciclamatul E. lactoferina D. 51) 642. Zaharină B. siropul de porumbel B.E (4. xilitolul C. SubstanŃele cu acŃiune antimicrobiană din lichidul bucal sunt : A. SubstituenŃi ai zahărului A.B. inhibarea plăcii bacteriene 119 . aspartamul B.D. Aglutininele B. Aspartamul A. remineralizare directă a cariilor incipiente D. PH alcalin salivar C. concentraŃii salivare mari de fluor A. 51) 640. Kalicreina C. lycasinul E. suprasaturarea salivei în fosfaŃi de calciu B. Xilitolul D. Molibden C. Sorbitolul C. 33) 641. păstrarea stabilităŃii conŃinutului mineral al dinŃilor C. participarea la sistemele tampon salivare B. Anhidraza carbonică D. Îndulcitorii necalorici sunt: A.pag.pag. Opsoninele E. FosfaŃii salivari au rol carioprotector prin: A.E (4. hipersalivatie E. Seleniu B.pag.pag. 38) 644.639. Fluor D.D (4. Bor E. blocarea glicolizei E. Peroxidază A.D. Litiu B.E (4.

Ig G şi Ig M denumite opsonine A.D (4. factori retentivi bucali E.B.pag. sorbitolul C. tipul de hidrocarbonate C.B. complexe alcătuite din Ig A. Sistemele tampon salivare include A.D (4. 38) 645.A. sistemul fosfat anorganic C. vâscozitatea salivară A.D. sistemul acid carbonic B. siropul de porumb 120 . cacao E. lactoferina C. 40) 647.B (4. Prelungirea timpului de clearance salivar poate fi cauzată de: A.pag. peroxidazele salivare D. vâscozitatea scăzută a salivei B.pag. Hidrocarbonatele cu cariogenicitate redusă include A. conŃinutul scăzut de mucină al salivei C. 40) 646. Alimentele cu rol cariprotector includ: A.C. 41) 648. făina din cerealele rafinate C.pag. xilitolul B. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de: A.E (4. IgG secretorie E.C (4. brânzeturi A.pag. grăsimile D. 50) 650. lizozimul B. făina din cerealele nerafinate B.C (4. Factorii antimicrobieni salivari include A. sistemul macromolecular proetinic E. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. concentraŃia de imunoglobuline salivare E. ritmul scăzut al secreŃiei salivare D. ritmul secreŃiei salivare C. variaŃiile PH-ului atins B.pag.C. sistemul fosfat organic B. valoarea iniŃială a PH-ului bucal D. 46) 649.

lipide E.pag.D. factori morfologici A. lipide A. imunoglobulina M E. glicoproteine anionice C. imunoglobulina G D.pag. factori locali E. proteine B.pag.E (4. Factorii imuni nespecifici include A. terenul B. floră microbiana C. leucocite C. zahărul de cuplare E.pag.C (4. Ig A salivare E. glicoproteine cu greutate moleculară mică A.B. 53) 652.B. alimentaŃia D. Apăr perturbări în formarea matricei organice a smalŃului în următoarele situaŃii: A. opsonine A.pag. lizozimul B.B (4. 55) 653. Triadă Keyes cuprinde următorii factori: A. lactoferinele D. Apărarea specifică depinde în principal de: A. eritrocite D. Constituienti ai plăcii sunt: A.C. amilază A. celule epiteliale B.B. anticorpii salivari B.C (4. 62) 655. carenŃe în vitamină A în forme uşoare 121 . 31) 656. 61) 654.B. aspartamul C.D (4. glicoproteine cationice D. Placa este constituită din: A. 51) 651. particule alimentare E.pag.C (4. imunoglobulina A C. lactoperoxidazele C.

este un proces fiziologic de diluare a substantelur introduse în cavitatea bucală.pag. Fluxul slivar mărit poate contribui la prevenirea cariilor dentare prin: A.D (4. 34) 659.B. carenŃe în seleniu D. 33) 657.pag.B. carenŃe în vitamină C la adulŃi B. Modificări ale coroanei dentare constând în rotunjirea vârfurilor cuspizilor A. Perturbarea mineralizării matricei smalŃului are drept cauze: A. carenŃe în vitamină C la copii C. raport calciu/fosfat 3/1 E. Este invers proprtional cu ritmul secreŃiei salivare C.D (4.C. Clearence-ul salivar. Aport sporit de IgG şi IgM cu rol protector C.pag. carenŃe în calciu B. Mineralizare defectuasa a dentinei D. CarenŃă în fluor C. raport calciu/fosfat 2/1 D. 34) 658. 33) 670.pag. 36-37) 122 . Are valoare constantă atâta timp cât glandele salivare funcŃionează normal D.E (4. CarenŃă în vitamină E E. Spălarea de pe suprafeŃele dentare a resturilor alimentare aderenŃe B. Perturbări în mineralizarea matricei smalŃului apăr în: A.C (4. Împiedică concentrarea florei microbiene numai pe anumite zone D. carenŃe în vitamină A în forme grave E. CarenŃă în vitamină D D. CarenŃa vitaminei A poate genera leziuni al incisivilor temporari astfel: A. carenŃe în fosfor C. Dispersează activitatea enzimatică în toată cavitatea orală E. Aport sporit de fosfaŃi salivari A. Are o valoare scăzută în cazul unui risc scăzut la carii B. insuficiente tiroidiene A. 36) 671. Dereglările hormonale A. CarenŃă în calciu şi fosfor B.C. Are rolul de a îndepărta bacteriile de pe suprafeŃele dentare E. Displazii în smalŃ sub formă unor pete albicioase C.pag. se caracterizează prin: A.B.C (4. Atrofierea organului smaltilui B.C.E (4. Are rolul de a îndepărta resturile alimentare aderenŃe de suprafeŃele dinŃilor B. Microchisturi în organul smalŃului E.pag.

Fibroză chistic a glandelor salivare B. Administrarea să topică scade timpul de clearence A.C. Are valoare constanŃa atâta timp cât glandele salivare funcŃionează normal D. Modifică proprietatiile de membrană ale bacteriilor E. Este cel mai frecvent utilizată în dietă umană C. Fluorură de calciu este insolubilă la un ph neutral B. Fluorură de magneziu inhiba agregarea bacteriană C.pag. Zaharoză este hodrocarbonatol cu cel mai mare porential cariogen deoarece: A. Creşte aderenŃă plăci bacteriene la Ńesuturile dure dentare B. Este un substrat esenŃial pentru sinteză polizaharidelor extracelulare de depozit E. Împiedică degradarea enzimatica a hidrocarbonatelor D. 47) 676. Fluorură de magneziu inhiba enolază microbiana D. Este principalul polizaharid din alimente B.E (4. Rolul carioprotector al lipidelor se bazează pe A. Antagonişti calciului E. 37) 673.E (4.D. Calciul salivar prezent sub formă ionizată are următoarele caracteristici: A. ConcentraŃia calciului salivar poate fi influentatade: A. Formarea unei bariere protectoare pentru smalŃ C. 37) 674.pag. Regimul alimentar B. Modifică proprietatiile de membrană ale bacteriilor 123 .672. Ponderea secreŃiei glandelor salivare C. 39) 675.E (4.C. Rolul carioprotector al lipidelor se bazează pe A. Este utilizată preferenŃial de către micro organisme D. 50) 677.D (4.C. Administrarea să topică prelungeşte timpul de clearence E.pag.C. Timpul de clearence prelungit B.D.E (4.D. La ph-ul neutru calciul salivar ionizat reprezintă 50% din calciul total salivar D. Timpul de clearence prelungit B. Formarea unei bariere protectoare pentru smalŃ C. Inhiba glicoliză la nivelul plăci bacteriene B.pag. Ritmul circadian D. ConcentraŃia să creşte odată cu creşterea secreŃiei salivare C.pag. ConcentraŃia să creşte odată cu scăderea ph-ului salivar E. Împiedică degradarea enzimatică a hidrocarbonatelor D. ConcentraŃia să scade odată cu creşterea secreŃiei salivare B. Efectele carioprofilactice ale fluorului se bazează pe următoarele: A.

remineralizarea cariilor incipiente E. Stimularea secreŃiei salivare D.C.D (4.D (4.pag. 50) 678. efect bactericid D. FuncŃiile salivei sunt A. rapunsuri corecte a şi c A. 51) 679. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: 124 .B. reglarea PH-ului bucal C. conglomerat de microorganisme pe o anumită suprafaŃa a dintelui D. boală multifactoriala caracterizată printr-o distructie localizată a Ńesuturilor dure dentare sub acŃiunea microorganismelor E.D (4.E. 33) 680.C. Reducerea acumulări de placă E. Inhiba glicoliză la nivelul plăci bacteriene B. un proces cronic al Ńesuturilor dure dentare fără caracter inflamator producând necroza şi distructia acestora C. Capacitatea foarte redusă de a fi metabolizat C. Placă bacteriană reprezintă A. 52) *683. este aderenŃă şi de alte structuri din cavitatea bucală prin intermediul unei matrici organice E. agregat de microorganisme unite între ele şi de suprafaŃa a dintelui C.C. exacerbarea adeziunii microbiene B. Este un substituent al zahărului din unele produse B.D.D.pag. funcŃie digestivă B.B. 35) 681.pag. B. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile C. Rolul cario-preventiv al lichidului bucal se realizează prin A. Proprietatea să de a fi metabolizat la un ph sub 5.E (4. funcŃie lubrifianŃă E.C. menŃinerea echilibrului ecologic bucal D. nu este obligatoriu să aibă aderenŃă A. 43) 682. AcŃiunea cariostatica a xilitolului se bazează pe: A. demineralizarea cariilor necavitare B.D (4. toate răspunsurile corecte B. Caria dentară reprezintă A.pag.pag. un proces distructiv cu evoluŃie ireversibilă B.C.E (4. proces dinamic desfăşurat la interfaŃă dinte-placă bacteriană şi dinte D. un sistem ecologic microbian viguros B.pag.

persistenŃa durerii 25-30 min după încetarea excitantului. ExtracŃia dintelui A. Tratamentul cariei simple şi cofajul direct în dublu timp C. pag. Extirparea vitală E. dureri vii. AmputaŃie devitală D. nelocalizată. existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. IndicaŃii de tratament în pulpita acută seroasă parŃială: A. persistenŃa durerii câteva minute după încetarea excitantului. AmputaŃie vitală C. persistenŃa durerii 30-40 min după încetarea excitantului. provocată mai ales de rece şi dulce. localizată. localizate D. În pulpita acută seroasă parŃială. teste de vitalitate pozitive C. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. persistenŃa durerii cât persistă excitantul. existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. dinte cu carie profundă. obiectiv se pun în evidenŃă: A. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totală se pune pe bază: A. caracterului intermitent al durerii B. percuŃia în ax dureroasă C.E (5. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. percuŃie în ax pozitivă E. Tratamentul cariei simple şi coafajul indirect B. 71) 684. provocată mai ales de cald. provocată mai ales de cald. persistenŃa durerii 5-10 min după încetarea excitantului. calmării temporare prin lichide calde C. 72) 687. teste de vitalitate pozitive B (5. teste de vitalitate intens pozitive D. provocată mai ales de rece şi dulce. coafaj direct în dublu timp B.E (5. localizată. teste de vitalitate pozitive B. percuŃie transversală nedureroasă E. de intensitate mare. existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză.D. pag. ExtracŃia dintelui 125 . localizată.B. pag. 79) 685.D (5. existenŃa unui proces carios profund nepenetrant sau tratamente recente pe dintele în cauză. Extirpare vitală E. existenŃa unui proces carios profund penetrant. localizată. cu depozite bogate de dentină alterată B.D. provocată mai ales de dulce. AmputaŃia devitală D. apariŃia picăturii de puroi C. pag. 73) 686. teste de vitalitate intens pozitive A.A. testelor de vitalitate reduse D.

Diagnostic pozitiv: A. 71) 692. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute seroase parŃiale se face cu: A. 79) 689. dureri vii. FormaŃiune polipoasă în continuarea pulpei dentare C. localizate D. pulpite acute coronare B.C.D.E (5. Durere pulsatilă B. Sângerare şi sensibilitate la înŃeparea în profunzime D.B. pag. teste de vitalitate intens pozitive A. Pulpita cronică deschisă granulomatoasă . hipersensibilitate dentinara C.E (5. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută purulentă totală se pune pe bază: A.D (5. Durere iradianată A.D. pulpita acută seroasa totală C. pag.diagnostic pozitiv: A. În pulpita acută seroasa parŃială. pulpita purulentă parŃială 126 .A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. PercuŃie în ax dureroasă E. 74) 688. Pulpita acută purulentă parŃială . pag. percuŃia în ax dureroasă C. diminuarea la rece C. Picătura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. pag. PercuŃie în ax dureroasă A.B. pag. pag. percuŃie transversală nedureroasă E. cu depozite bogate de dentina alterată B. calmarii temporare prin lichide calde C. 87) 690. 73) 10. obiectiv se pun în evidenŃă: A. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. pulpita cronica închisă propriu-zisă A. Exacerbare durereii la cald.C (5. apariŃia picăturii de puroi C. hiperemia preinflamatorie B. testelor de vitalitate reduse D. dinte cu carie profundă.B. caracterului continuu al durerii B. parodontite apicale acute E.C (5. Diagnosticul diferenŃial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. 79) 691. Durere spontană nocturnă E. (5.B. hiperestezia dentinara D.

în pulpita acută seroasa parŃială apa 127 . caracterului continuu al durerii B. în pulpita cronica deschisă ulceroasa se constată: A. cu deschiderea largă a camerei pulpare B. excitaŃii termice transmise prin obturaŃii metalice D. pulpita cronica deschisă ulceroasa B. sensibilităŃii la percuŃia în ax E. 85) 698. traumatisme din timpul şlefuirii bonturilor C. Factorii fizici care pot determina apariŃia hiperemiei preinflamatorii sunt reprezentaŃi de: A. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu. pag. 76) 695. 87) 694. înŃeparea în profunzime provoacă durere şi sângerare E.B. chiar fracturaŃi ai cavităŃii C. 70) 697.C. persistentei durerii câteva minute după îndepărtarea excitantului B. prezenŃa unei cavităŃi carioase profunde. teste de vitalitate pozitive C.C (5. Morfopatologic. pag.C. prezenŃei cavităŃii carioase profunde A. polipul gingival E.D (5.D (5. La inspecŃie. existenŃa procesului carios cu deschiderea camerei pulpare E. parodontita apicala acută seroasa A. necroza pulpara D. pag. substanŃe medicamentoase utilizate în terapia cariei simple E. A. semnalarea. pag. exotoxinele bacteriilor A. palpare cu sonda nedureroasa superficial D. pulpita purulentă totală E. de către pacienŃi a unor tratamente efectuate cu puŃin timp în urmă D.C (5. gangrena pulpara C.D. Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie se pune pe bază: A.B. calmarii temporare prin lichide reci D.B.D (5. traumatisme din timpul pregătirii cavităŃilor B. pag. 74) 693. pag. sensibilitate la percuŃia în ax A. granulomul intern Palazzi A. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe bază: A.B. 71) 696. pereŃi subŃiri.B (5. hipersensibilităŃii la testele de vitalitate termice C. percuŃie în ax şi transversală negative A.

pulpita acută purulentă parŃială B. Diagnosticul diferenŃial în pulpita purulentă parŃială se face cu: A.D. la periferia procesului inflamator. marginaŃie leucocitara intensă C. vâscozitate pulpara redusă A. pulpita acută seroasa totală D. modificările pulpare sunt caracterizate de prezenŃa Ńesutului de granulaŃie A. 90) 702. tendinŃa de iradiere a durerii C. insuportabile B. crize dureroase violente. 79) 703. pulpita purulentă parŃială E. pag. Simptomatologia subiectiva în pulpita acută seroasa totală este dominată de: A. se organizează şi se dezvolta în condiŃiile unei camere pulpare închise B. pulpita purulentă coronoradiculara E. semne de hiperfuncŃie D. percuŃia în ax pozitivă E. exacerbarea unor focare pulpare de inflamaŃie limitată şi cu caracter subacut C. pag. 75) 701. 74) 128 . Diagnosticul diferenŃial în pulpita seroasa parŃială se face cu: A. degenerescente celulare cu fragmentarea membranei celulare E.D. pag. necroza pulpara D.D (5.C.B. pulpita purulentă totală B. prezintă imagini radiologice bine conturate D. caracterul pulsatil al durerii D. majoritatea au evoluŃie asimptomatica clinic E. vasodilataŃie pe teritoriu pulpar întins B. caria dentară simplă B. procesul inflamator se desfăşoară lent C.B. caria simplă dentară B. gangrena pulpara E. pulpita seroasa coronara C.E (5. pag. Pulpita cronica închisă propriu-zisă poate evolua spre A.C.D (5. hiperemia preinflamatorie C. parodontita apicala acută purulentă B.B (5.C (5. pulpita seroasa totală D.A. 90) 700.E (5. pag. pag. parodontita apicala cronica granulomatoasa B. prezenŃa unui proces carios profund A. 72) 699. Tratasaturile comune ale pulpitelor cronice închise sunt: A.

B (5.D. propriu-zisă A. pag. hiperplazica E. Pulpita cronica închisă hiperplazica poate evolua şi complică cu: A.704. hiperemia preinflamatorie B. când sunt tasate alimente în cavitatea carioasă şi se exercita presiuni în spaŃiul endodontic B.E (5. pag. 92) 709.D. ulceroasa B. este o pulpită cronica închisă hiperplazica D.E (5. necroza pulpara D. pulpite seroase parŃiale acute C. În pulpita seroasa totală la un dinte maxilar superior. PercuŃia în ax este pozitivă în următoarele pulpopatii: A. este o pulpită cronica deschisă polipoasa B. pulpite seroase totale D. scleroatrofica D. pulpite purulente totale C. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apărea: A. polipoasa C. pulpita seroasa parŃială B. pulpita seroasa totală C. pag.E (5. fracturi ale dintelui E. dinŃii vecini B. Granulomul intern al lui Palazzi: A. pag. zona temporală E. în masticaŃie.80) 708. poate fi localizată coronar şi/sau radicular E. zona orbitală A.B. 80) 705. durerea poate iradia către: A. este o pulpită cronica închisă propriu-zisă C. pag. 92) 706.D (5. 76. 75) 707. dinŃii antagonişti C. pulpite purulente parŃiale acute E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei C. Palparea cu sonda în profunzime 129 . parodontita apicala cronică C. hemimaxilarul opus D. Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A.

pag. pulpite cronice închise C.B. pulpite acute seroase C. 85) 710. dar la intensităŃi mari ale excitanŃilor E. PercuŃie în ax dureroasă E. Carie profundă fără deschiderea camerei pulpare E. pag.Diagnostic pozitiv: A.D. testări ale vitalităŃii dintelui. pulpite cronice deschise E.D (5. Exacerbare durereii la cald. Caracterul ocalizat al durerii B. pag. pulpite acute purulente D.D (5.C (5. Teste de vitalitate pozitive maia les la rece D. Pulpita acută purulentă parŃială .C. pag. PercuŃie în ax dureroasă A.B. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie: A. 74) 712. diminuarea la rece C. 72) 713. 74) 714. Testele de vitalitate la rece şi electice arata hiposensibilitate pulpara în următoarele situaŃii: A. Extirpare vitală E.B. ExtracŃia dintelui A.D (5. Tratamentul cariei simple şi coafajul indirect B. AmputaŃie vitală C. testări ale vitalităŃii dintelui. Durere vie. Extirparea vitală E. în cazul unor reacutizari datorate obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung. pag.C.E (5. Picătura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. ExtracŃia dintelui A. Durere pulsatila B.D (5.B. 72-81) 711. spontană sau provocată ce durează de la câteva minute la câteva ore C.B. AmputaŃia devitala D. Tratamentul cariei simple şi cofajul direct în dublu timp C. IndicaŃii de tratament în pulpita acută seroasa parŃială: A.C. AmputaŃie devitala D. caria simplă B. Diagnosticul pozitiv în pulpita acita seroasa parŃială: A. 79) 130 . Durere iradianata A. la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor A. cu resturi alimentare D. coafaj direct în dublu timp B. pag.

cu posibilitate de localizare B. Diagnosticul diferenŃial în pulpita acută purulentă totală se face cu: A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii şi apariŃia ei în anumite circumstanŃe C. Exacerbarea durerii la cald C. Durere cu caracter continuu B. 85) 718. PercuŃie în ax dureroasă D.715.B. Pulpita acută seroasa totală B. pag. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente parŃiale se pune pe următoarele semne: A. Sângerare la înŃeparea pulpei cu sondă D. Pulpita acută seroasa totală . pag.E (5.B.C. 87) 717. Parodontita apicala acută seroasa D.C (5. Pulpita purulentă totală C. Diagnisticul diferenŃial în pulpita acută seroasa totală se face cu: A.diagnostic pozitiv: A. 80) 720. Intensitate mare a durerii C.C (5. Durere spontană nocturnă E. Parodontita apicala acută purulentă E. Pulpita purulentă parŃială D.Diagnostic pozitiv: A. FormaŃiune polipoasa în continuarea pulpei dentare C. pag. Pulpita cronica granulomatoasa A.C. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. Gangrena pulpara E.diagnostic pozitiv: A. pag. Caracterul pulsatil al durerii. 76) 716.B.D (5. Carie profundă cu camera pulpara deschisă A. PercuŃia în ax dureroasă A. Pulpita cronica deschisă granulomatoasa . pag. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E.B. Pulpita acută seroasa parŃială C. Pulpita acută seroasa parŃială B. Sângerare şi sensibilitate la înŃeparea în profunzime D. Teste de vitalitate negative E. 76) 719.C (5. Parodontita apicala acută purulentă A. PercuŃie în ax dureroasă A. Exacerbarea durerii la rece 131 . Pulpita cronica deschisă ulceroasa .

Probele de vitalitate la rece dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mai mari E.B. Gangrena pulpara D. pag. durerea este provocată de: A. Gustul acru D. 75) 132 . 85) 722. 79) 721.D (5. EvoluŃia pulpitei acute purulente parŃiale este spre: A. Durere provocată de un agent extern. 71) 725. 75) 724. Sângerare la înŃeparea pulpei cu sondă D. pag. insuportabilă B. Durere cu intensitate mică A.D. Probele de vitalitate electrice dau răspunsuri pozitive la intensităŃi mici ale stimulilor A. Tabloul clinic în pulpita acută seroasa totală prezintă: A. pag. Realizarea unei obturaŃii metalice fără protejarea dentinei D. 79) 723.B. prin depolimerizarea substanŃei fundamentale E. Răspuns pozitiv la percuŃia transversală a dintelui E. În faza de hiperemie preinflamatorie. pag. Pulpita cronica dechisa ulceroasa C.C (5. pag. Degenerescente odontoblastice.C (5.E (5. Răspunsuri negative la testele de vitalitate A. pag.E (5. violenta. Vâscozitate pulpara redusă. Exacerbări ale durerii la acru E. ExistenŃa cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare B. PrezenŃa rară a elementelor sanguine din seria albă în Ńesutul pulpar D.C.C. Hiperemie preinflamatorie A. Gustul dulce E.D (5. Examenul morfopatologic în pulpita acută seroasa totală pune în evidenŃă următoarele: A. PereŃii vasculari nepermeabili C. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronica deschisă ulceroasa se pune pe următoarele semne: A. Exacerbări ale durerii la rece. Pulpita purulentă totală B. VasodilataŃie în întreg teritoriul pulpar B. dulce D. Realizarea unei obturatiii metalice cu protejarea dentinei de pe fundul cavităŃii B.D. Durere cu intensitate ce creşte progresiv C. Gustul sărat C.B. Necroza pulpara E. cu fragmentarea membranei celulare A. Răspuns pozitiv la percuŃia în ax a dintelui C.

A. celulele situate la distanŃă de focar nu prezintă leziuni B. parodontita apicala acută. pulpita acută seroasa totală B.C. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute purulente totale se face cu: A. în pulpita cronica închisă hiperplazica se constată: A.C (5.C. 80) 729.B. celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregate E. A. pag. fibrele de colagen sunt integre C.C. parodontita apicala cronica granulomatoasa D. 72) 731. pulpita cronica deschisă ulceroasa C. fibrele nervoase învecinate focarului prezintă detaşarea tecii de mielina D. concentrarea fosfatazei alcaline în regiunea predentinei A. pag. Examenul microscopic în pulpita acută seroasa parŃială pune în evidenŃă: A. pulpita totală seroasa. semne de hipofuncŃie odontoblastica E. Antibiotice endodontal B. necroza pulpara E. odontoblastii îşi păstrează dimensiunea. Diatermie D. 78) 728. AmputaŃie vitală A. dar nucleii sunt micşoraŃi B. pulpita purulentă parŃială D. Extirpare devitala E. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente parŃiale este: A. stratul de odontoblasti dispare aproape în întregime. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise granulomatoasa se face cu: A.D. Tratamentul în pulpita acută purulentă totală se face cu: A.E (5. 87) 730. pag. permeabilitate scăzută a pereŃilor vasculari C. 80) 727. pag. vasodilataŃie B. pulpita cronica deschisă ulceroasa C.E (5.726. A.B. polipul gingival B.E (5. pulpa se transforma într-un Ńesut lax de tip primitiv 133 . Ozonoterapie C. pulpita acută seroasa parŃială E. lăsând spaŃii vacuolare C. celulele sangvine ajung în focar prin diapedeza cu diverse aspecte morfologice în raport cu starea lor funcŃională. micşorarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentinei D. pag. marginaŃie leucocitara intensă D.D (5.

durere vie localizată la un anumit dinte B. În pulpita acută seroasa parŃială putem întâlni: A. dintele este modificat la culoare D. durere spontană B.D (5. Simptomatologia pulpitei acute seroase parŃiale este: A.E (5. pag. 71) 733.D (5. Ńesutul de granulaŃie poate fi învecinat cu zone de degenerescenta hialina sau călcară C. Pulpita acută purulentă parŃială B.B. în mare parte. alături de Ńesutul fibrozat şi Ńesutul de granulaŃie închistat se pot constata focare de inflamaŃie acută supurativa B. uşoară hipersensibilitate la testul termic rece E. C. odontoblastele au un aspect normal D. pag. fibrele nervoase sunt. la examenul obiectiv se constată un proces carios care nu a deschis camera pulpara D.E (5. B. durerea iradiază C. 76) 737. 91) 732. durerea este continuă C. 73) 734. A. Parodontita apicala acută purulentă D. 88) 735.D (5. pag.D. Dureri spontane 134 . 71) 736. Pulpita cronica închisa propriu-zisă B. Pulpita acută seroasa parŃială C. degenerate. percuŃia dintelui în ax provoacă durere.D (5. Hiperestezia dentinara C. Pulpita acută purulentă totală E. pulpa poate conŃine zone de degenerescenta hialina sau călcară. Simptomatologia în hiperemia preinflamatorie: A. sensibilitatea dentinei la palparea cu sondă. Caria simplă B. pag. atingerea dentinei cu sonda provoacă o reacŃie dureroasă E. Deschiderea accidentală a camerei pulpare D. vasele sangvine au aspect normal E. Diagnosticul diferenŃial al hiperemiei preinflamatorii se face cu: A. Hipersensibilitatea dentinara E. Nevralgia esenŃială de trigemen B. pag. A. pag.E. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice închise este: A. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute seroase totale se face cu: A.

scăderea activităŃii metabolice celulare B. pag. Modificările morfologice în hiperemia preinflamatorie A. 73) 135 . 73) 738.D (5. durerea poate Ńine câteva ore B. Care din următoarele afecŃiuni pulpare poate fi reversibilă: A. durerea poate Ńine câteva minute E. pag. hiperfuncŃie odontoblastică la periferia procesului inflamator C. scăderea permeabilităŃii pereŃilor vasculari B. În pulpita seroasă parŃială: A. pulpita purulentă totală B. pulpita purulentă parŃială D. iradiată B. durerea este vie.D. hiperemia preinflamatorie C. mărirea volumului odontoblastelor şi fibroblastelor C.C (5. pag. 70) 740. Dureri provocate la cald C. 71. Dureri continue E. încetarea durerii după îndepărtarea stimulului B.E (5. marginaŃie leucocitară D. 72) 742.D (5. semne de inactivitate odontoblastică în centrul procesului inflamator E. intensitate moderată a durerii E. pulpita seroasă parŃială E. marginaŃie leucocitară redusă C.B.74) 741. durerea dispare după îndepărtarea stimulilor D. În pulpita seroasă parŃială apare: A.E (5. durerea este vie.B. pulpita seroasă totală B. Hiperemia preinflamatorie se caracterizează prin: A. pag. Dureri localizate A. exacerbarea durerii mai mult la cald şi mai puŃin la rece B. pag. persistenŃa durerii câteva minute după îndepărtarea stimulului C. micşorarea volumului odontoblastelor B. Dureri iradiate D. prezenŃa indivizilor microbieni în pulpă E.D.E (5. 71) 739. localizată C. pag. intensitate crescută a durerii D. marginaŃie leucocitară intensă D.

durerea are caracter brutal D. 75) 745. Diagnosticul diferenŃial în pulpita purulentă parŃială se face cu: A. pulpita purulentă coronoradiculară E. în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. scleroatrofică D. polipoasă C.D. caria dentară simplă B. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi. pulpita seroasă coronară C. durerea este mai puternică la proba cu clorură de etil B. durerea poate să apară spontan C.E (5. În pulpita seroasă totală: A. 80) 748. durerile sunt calmate de apă rece D. durerea apare întotdeauna provocată B. durerea este mai puternică la proba cu fuloarul încălzit C. 79) 747. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp.C. durerea cedează la calmante A. pag. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect B. În pulpita seroasă parŃială: A.743.D (5. propriu-zisă A. hiperplazică E. pag. 72) 746. Durere continua B.D. pulpita seroasă totală D. Hipersensibilitate la teste de vitalitate 136 .C. parodontita apicală acută purulentă B.D (5. durerea poate avea caracter progresiv E. Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. pag. pag. în cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. Durere pulsatila C. ulceroasă B. Din categoria pulpiteor cronice deschise fac parte formele: A. durerea cedează întotdeauna la calmante B. extirpare vitală A. pag. amputaŃie vitală E. IndicaŃii de tratament în hiperemia preinflamatorie A.B (5.E (5. durerile sunt calmate de apă călduŃă E. 74) 744.

Imposibilitaea localizării dintelui afectat A.E (5.D (5. 92) 753. Macrofage E. pag. parodontită apicală cronică C. pag. IndicaŃiile de tratament în hiperemia preinflamatorie sunt: A. Examenul obiectiv în pulpita acută seroasa parŃială releva: A.C. Pulpita acută seroasa B.D.D (5.D (5. Coafajul direct în doi timpi D. pag. Coafajul direct într-un timp C. AmputaŃia vitală E. pulpită seroasă parŃială B. pag. pulpită seroasă totală C.D. Coafajul indirect B.D (5.B. Pulpita cronica deschisă ulceroasa poate evolua spre: A. Dintele afectat are coloraŃie anormală 137 . Extirparea vitală A. pag. 72) 754. Histiocite D. Sensibilitate la percuŃia în ax E.D. Limfocite C.B. pag. Pulpita cronica polipoasa A. Pulpa cu structura aparent normală A. PrezenŃa picăturii de puroi la deschiderea camerei pupare D. Caracterul pulsatil al dureri B. Hipoexcitabilitate E.B.C. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută prulenta parŃială se face pe: A. Fibre conjunctive B. 85) 750. În startul patru din pulpita cronica deschisă ulceroasa se găsesc: A. Fractura coronara D. 84) 752. Gangrena E. Durere localizată/iradiată A. fracturi ale dintelui E. necroză pulpară D.79) 751.C. Exacerbare la rece diminuare la cald C.E (5. Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua şi complică cu: A. Pulpita acută purulentă C.C. 79) 749.

90) 138 . PrezenŃa Ńesutului de granulaŃie E. Diagnosticul diferenŃial în pulpita cronica deschisă granulomatoasa se face cu: A. vie. 87) 758.B. Necroza pulpara C. Polipul gingival B. Pulpita cronica închisă granulomatoasa E. 73) 755. cu multă dentina ramolita în procesul carios A. pag.E (5. PercuŃia dintelui în ax este dureroasă E.E (5. 88) 759.B. Necroza pulpara C. pag. Diagnosticul pozitiv în pulpita acută seroasa totală se face prin: A. Caria profundă are multă dentina ramolita C. pag. pag.B.D (5. Pulpitele cronice închise au ca trăsături comune: A. Diagnosticul diferenŃial în pulpita cronica închisă propriu-zisă se face cu: A. Palparea cu sonda în profunzime este dureroasă D.C. Gangrena pulpara complicată A. Procesul inflamator se desfăşoară lent D. Examenul subiectiv în pulpita cronica deschisă ulceroasa evidenŃiază: A.D (5. lancinanta. în crize prelungite B. Pulpita cronica deschisă ulceroasa B.B. Au caracter invadant A. 76) 756. ColoraŃia normală a dintelui. Durerea spontană. Gangrena pulpara simplă D. pag.C.C. iradianta. Prin obliterarea cavităŃii carioase cu resturi alimentare pot apare dureri pulpitice acute însă mai puŃin violente D. Pulpita cronica deschisă ulceroasa D.C. Gangrena pulpara E. Testele de vitalitate sunt intens pozitive B. PercuŃia în ax nedureroasă D. 84) 757. Lipsa antecedentelor dureroase puternice A.B.C (5.B. EvoluŃia clinica este asimptomatica C. Se formează în interiorul camerei pulpare închise B. pag.D (5. Pulpitele cronice închise A. Lipsa durerii în general B. Testele de vitalitate negative E. Palparea fină cu vârful sondei poate declanşa criza dureroasă C. Discrete sângerări după periaj sau traume masticatorii E. ApariŃia de jenă dureroasă uneori la masticaŃie C.

PercuŃie în ax dureroasă A. creşterii mări a temperaturii 139 . Vagă jena dureroasă uneori C. Procesul inflamator se desfăşoară lent C. Modificarea pulpei este caracterizată de prezenŃa Ńesutului de granulaŃie A. când alimentele sunt tasate în cavitatea carioasă şi se exercită presiune în spaŃiul endodontic B. 94) 765. Majoritatea au evoluŃie asimptomatică clinic E.D.B. Traumatismele dentare B. pag. Prin transparenta smaltului se poate constata roziul granulomului intern localizat coronar E.760. pag. Avitaminozele C. pag.B.C. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numără: A. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi obişnuite ale excitanŃilor E. Extirpare devitală E.E (5. substanŃe toxice fizico-chimice B. 82) 762. Factorii generali implicaŃi în etiopatogenia necrozei pulpare sunt: A.C.C (5. Se organizează şi se dezvoltă în condiŃiile unei camere pulpare închise B. LuxaŃiile dentare B (5. Sensibilitatea dureroasă în cazul unei pulpite cronice deschise poate apare: A.D (5. 91) 761.E (5. Testării de vitalitate a dintelui la intensităŃi mari ale excitanŃilor A. pag. În masticaŃie. Palparea cu sonda în profunzime C. În cazul unor reacutizări datorită obliterării cavităŃii carioase pentru un timp mai lung cu resturi alimentare D. Simptomatologia pulpitei cronice închise hiperplazice releva: A. Factori termici D. Prezintă imagini radiologice bine conturate D. Lipsa durerii în general B.B. Oznoterapie B. 88) 763. Factori chimico-toxici bucali E.B. Examenul radiologic fixează diagnosticul de certitudine D. 85) *764. Trăsăturile comune ale pulpitelor cronice închise sunt: A. Antibiotice endodontal D. Tratamentul în pulpita acută purulentă totală se face cu: A. AmputaŃie vitală A. Diatermie C. pag.

examen bacteriologic negativ E. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indică o pierdere a transparenŃei şi a coloraŃiei obişnuite E. 96) 140 . parodontita apicala cronică B. Factorii cauzatori ai gangrenei pulpare sunt: A. absenŃa modificărilor radiologice periapicale C. trioximetilenul D. acŃiunea unor enzime de provenienŃa bacteriana D.B. 102) 770.C. pag.C (5. pag. flora microbiana din mediul salivar C.E (5. Probe de vitalitate termice pozitive B. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne: A. asupra unui dinte A. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu. insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare B. Probe de vitalitate electrice pozitive C.E (5. dintele apare transparent D. pag. arsenul A.D.E (5. teste de vitalitate pozitive. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. creşterile mari şi bruşte de temperatură C.E (5. clorhexidina E. formolul B.C. 98) 767. dezechilibrul circulator E. parodontita apicala acută hiperemica B. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate. Foraj explorator negativ D. hiperemia pulpara E. carie profundă cu camera pulpară deschisă D. gangrena pulpara simplă C. 96-97) 766. fenolul C. factori microbieni din procesul carios D. 101) 768. Printre factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpara se număra A. A. formolul B. pag. A. pulpita cronica cu camera pulpara închisă (propriu-zisă) D. pag. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetrantă a dintelui respectiv E.E (5.C. pag.B. 98) 769. La diafanoscopie.B.

B. caria secundară recidiva C. 98) 774. Necroza pulpara poate evolua spre: A. 96-97) 772.D (5.771. uscată B.E (5. carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. gangrena pulpara E. asupra unui dinte A. pag. pulpita cronica cu camera pulpara închisă D. pag.C. lipsa de sensibilitate la sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare E. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numără: A.D (5. substanŃe toxice fizico-chimice B. coloraŃie modificată B. necroza pulpara C. pag.E (5. hiperemica A. simplă D. umedă C. traumatismele dentare care au determinat o fractură penetranta a dintelui respectiv E. pulpita cronică E. Printre factorii etiologici ai necrozei pulpare se numără: A. creşterii mări a temperaturii C. pag. hiperemia pulpara B.B. teste de vitalitate uşor pozitive la intensităŃi crecsute ale curentului electric E. pag. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. rămâne pe o perioadă în acest stadiu B. aparate ortodontice care determină forŃe excesive greşit calculate. factori microbieni din procesul carios D. hipersensibilitate şi hiperestezie C.B. 101) 773. imagine radiologica fără modificări ale parodonŃiului apical A. 102) 775. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpara simplă se pune pe urmtoarele aspecte A.E (5. fractura dentară 141 . Un dinte cu necroza pulpara poate prezentă: A.C. complicată E. testele de vitalitate pozitive la intensităŃi crescute ale curentului electric A. prezenŃa hiperesteziei dentinare D. insensibilitate totală la sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare C. o obturaŃie mai veche D.D. parodontita apicala cronică D. 101) 776. vindecare spontană C.

Fractura coronara 142 . prezenŃa unui proces carios care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare E. EvoluŃia şi complicaŃiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Pulpa necrozata are aspect uscat E.E (5. pag. Următoarele semne clinice caracterizează gangrena pulpara: A. 101-102) 780. Caria dentară B. Parodontita apicala B. glomerulonefrite A.C.E (5. modificări de culoare a dintelui B. Gangrena complicată E.A. pag. Se produce o necroza de coagulare B. Pulpa necrozata are un aspect brun-cenusiu A. Pulpita cronica închisă D.D.E (5.D. sondarea canalelor radiculare nedureroase C. fracturi corono-radiculare C. Necroza pulpara C. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. endocardita E. pag. Printre complicaŃiile gangrenei pulpare simple amintim: A. Deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă D. 102) 778.D (5. Necroza pulpara D.D. sondarea canalelor poate prezenta uşoară sensibilitate D. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. hipersensibilitate dentinara A. 99) 777. Pulpite acute B.B.B.C. Gangrena pulpara simplă B.D (5. Diagnosticul diferenŃial în nevroza pulpara se face cu: A. 98) 781. Se produce o necroza de colicvatie C. Parodontita apicala cronică A. pag. Fractura dentară E. pag. 101) 779. parodontitele apicale acute B.E (5. 98) 782.B. Pulpite cronice C. Pulpita cronica deschisă C. pag. papilita D.

Streptococi alfa hemolitici B. Pulpita cronica închisă hiperplazica E. Microrganismele implicate în patogenia gangrenei pulpare sunt: A.D. Poate releva o radiotransparenta periapicala C. pag. Pneumococi A. Pulpita cronica deschisă C.D (5. pag. Gangrena pulpara simplă 143 . Examenul radiologic în gangrena pulpara: A.C.D (5. Boala de focar E. Poate evidenŃia existenŃa denticulilor E. 101) 784.D. 98) 788. Necroza pulpara B.E (5. pag. Ńesut pulpar putrificat ferm B. Se tratează ca pulpita cronica închisă B. 100) 785. Respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaŃie radiculara corectă D. Necroza pulpara: A.B. pag. Se tratează ca o gangrenă pulpara C.E (5.C. Fractura corono-radiculara A. 94) 786.E (5. Pierdere totală a configuraŃiei structurale a pulpei C. Nu necesită etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica E.C. pag. Poate releva îngustarea canalului radicular D. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A.E (5. 102) 783. Extirparea devitala este de elecŃie C. Ńesut pulpar putrificat foarte moale D. Diagnosticul diferenŃial al necrozi se face cu: A. Poate evidenŃia o usara lărgire a canalului C. Gonococi E. Stafilococul alb C. Gangrena pulpara D. Pierdere parŃială a configuraŃiei structurale a pulpei E. Pulpita cronica închisă propriu A. Imagine radiologica cu modificări periapical C. Stafilococul auriu D. Este elocvent B. Gangrena umedă se caracterizează prin: A.94 ) 787. pag.

Mirosului fetid E.C. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Fetiditate C. pag. Dureri la masticaŃie D. Provoacă rizaliza D. 99) 792. Osul alveolar A. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. 101) 790.E (5. Canal radicular lateral D.D (5.B. Pulpita acută purulentă totală A. Chiste de vecinătate C. Testelor de vitalitate negative C. Duce la fractura dentară E. 98-99) 789. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A.B.D (5. ApariŃia chistului radicular A.C.D (5. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare B. Pulpita cronica închisă propriu-zisă D. Paradontita apicala cronică D. pag.B. pag. pag. Modificărilor de culoare a dintelui B. pag. EvoluŃia şi complicaŃiile necrozei pulpare sunt: A.C. Parodontita apicala cronică C. Pulpita cronica deschisă E. Pulpita cronica deschisă E. CirculaŃia general prin anacoreza E. 99) 144 . Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniŃi din: A. Cavitatea bucala B. Examen bacteriologic pozitiv A.B. Gangrena pulpara simplă B.B.D. Pulpita cronica închisă propriu-zisă A. Teste de vitalitate negative E. PercuŃiei în ax negative D. ÎnsămânŃării bacteriene negative A. 99) 793.E (5. 98) 791. pag. Se produce infectarea pulpitei necrozate C. Necroza poate rămâne o perioadă în acest stadiu B. Granulonul intern Palazzi C.E (5.D.

B. Hidrogen sulfurat D. determinând: A.B. Gangrena dentară constituie un focar de infecŃie pentru restul organismului. Modificarea de culoare a dintelui 145 . Monoxid de carbon A. TransparenŃa crescută a canalului radiculalar B. Radiografia dentară în gangrena pulpara arată: A. în gangrena pulpara sunt: A. 101) 795. Noocardia A. 102) 796. 100) 799. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este şi Ńesutul pulpar propriu-zis. Heparina E. 101) 798. ExistenŃa denticulilor E.C. Acizi nucleici C. Materii grase B. Glomerulonefrite B. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde: A. Enzime lizozomale B. Stafilococ auriu D.D (5.B.C.E (5.C (5. pag.794. AfecŃiuni reumatismale D.D (5. Apa E. Enzime proteolitice A. Polipeptide alterate C. Microorganismele din spaŃiul endodontic. Examenul histochimic în gangrena pulpara pune în evidenŃă o masă semiputreda compusă din: A. Micşorarea lumenului radicular prin depozite de dentina C. Endocardite C.D. prin elaborarea unor elemente cu acŃiune distructivă locală: A. pag. Diabet insipid A. PrezenŃa barierei dentinocementoide la nivelul apexului D. pag. Stafilococ alfa-hemolitic E.B. Difteroizi B. pag. pag. 99) 797.E (5. Lactobacili C.B. Diabet zaharat E. SpaŃii intertrabeculare mărite de volum A. Histidina D.C.

Cauzele necrozei pulpare pot fi: A. C.D. A. depolimerizarea colagenului. Examen bacteriologic pozitiv A. pag. absenŃa modificărilor radiologice periapicale C. 101) 800. 95) 803. parodontita apicala cronică C.D (5. pulpita cronica închisă propriu-zisă.E (5. pag. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. carie profundă cu camera pulpara deschisă D. pag.B.E (5. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentar C. teste de vitalitate pozitive. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare E. 98) 801.E (5.E (5. A. A.B. pulpita cronica deschisă E. compresia vaselor la nivelul apexului. secŃionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentar B. Foraj explorator negativ D. Pierderea marcată de substanŃă dentară C. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A. insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare B. pag. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne: A. examen bacteriologic negativ E. pag. blocarea respiraŃiei celulare E. modificarea brutală a pH-ului B. 97) 802. Durere la percuŃia transversală a dintelui D.C (5. Probe de vitalitate electrice pozitive C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar D. dintele apare transparent D. Probe de vitalitate termice pozitive B. 98-99) 804. pag. dilacerarea Ńesutului pulpar cu eliberare de amine toxice E. La diafanoscopie. 101) 146 .B. pulpita seroasa parŃială D.B. Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde: A. gangrena simplă B.B.D. precipitarea proteinelor plasmatice şi lezarea membranei celulare C. Tehnica de transiluminare cu fibre optice indica o pierdere a transparenŃei şi a coloraŃiei obişnuite E. paralizia pereŃilor vasculari D.

Gangrena pulpara simplă B. dinte cu aspect normal B. distructia aseptica a Ńesutului pulpar sub acŃiunea agenŃilor fizici C. Trioximetilen D. 98) 810. Papaina C.E (5. pag. 98-99) 809. Diagnosticul diferenŃial al necrozei pulpare se face cu: A.E (5. Fenol E. Tricrezolformalina A. la palpare cu sonda în camera pulpara apare sângerare D. Pulpita cronica deschisă A.C. dintele are culoare modificată B. Pulpita cronica închisa propriu-zisă E. pag. Prin necroza se înŃelege: A. Necroza de colicvatie poate fi declanşată de: A.E (5. transformarea pulpei dentare într-un Ńesut de granulaŃie bogat vascularizat D. mortificarea pulpei sub acŃiunea agenŃilor chimici.C.D.D.E (5. pag. prezintă hiperestezie C. 94) 807.E (5.D. Clorura de zinc C. atrofia fibroscleroasa şi reticulara a pulpei dentare E. Arsenic B. Tripsina D. la percuŃie rezonanta este mata. Simptomatologia clinică în necroza pulpara: A.98) 806.805. test de vitalitate la rece negativ C. la testul electric răspunsul este pozitiv E. conŃinutul canalului radicular este o masă omogena de culoare roşie viu D. Parodontita apicala cronică D. Necroza de coagulare poate fi provocată de: A. modificarea aseptica a pulpei dentare sub acŃiunea microorganismelor B. 98) 808. B. pag. Pulpita cronica închisa hiperplazica C. A. Diagnosticul pozitiv în necroza pulpara se face pe baza următoarelor semne: A. B. probe de vitalitate negative E. pag. Antiformina 147 . Tricrezolformalina B. la percuŃia rezonanta este mata.

E (5. camera pulpara închisă D. Pulpa uscată B.B.C (5. creşterii hidrofiliei C. Enzime animale C. Uneori strâmtorarea lumenului canalului radicular C. Semnele de gangrene simplă sunt: A. pag.E (5.C. 98) 814.D (5. Pulpă de culoare galben-brun C. pag. Arsenic E. Consistenta pulpara este redusă D. 98) 811.B. 101) 816. Extirparea se realizează în microfragmente E. modificări periapicale pe radiografie A. Radiotransparenta crescută a canalului radicular B.C (5. Gangrena uscată: A.D. 98) 812. pag.B.D (5. pag. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase B. SoluŃii antiseptice D. succeede un traumatism 148 . Clorura de zinc B. coagulării proteice C. Enzime vegetale B. Bradichinina A. Necroza de coagulare este secundară A. Lipsa barieri dentino cementoide E. Uneori lărgirea lumenului canalului radicular A. 101) 815. Necroza de coagulare se caracterizează prin A. blocării circulaŃiei sangvine D. lipsa sensibilităŃii şi sângerării pe canal C. ExistenŃa denticulilor D.E. pag. Apărea adesea după arsenic A. pag. test de vitalitate negativ B.B. dinte modificat de culoare E. acŃiunii enzimatice B. acŃiunii arsenicului E. Necroza de coligvatie este produsă prin: A. 98) 813. În gangrena pulpara simplă examenul radiologic arata: A.

Deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă D.E (5. Fractura dentară E. Pulpita cronică închisă propriu-zisă A. pag.D (5. Nu necesită etapă de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptică E. Diagnosticul diferenŃial în necroza pulpară se face cu: A. Pulpite cronice C. extirparea uşoară a resturilor B.E (5. Pulpita cronică închisă D. Se produce o necroză de coagulare B. Parodontita apicală cronică A. Necroza pulpară: A.C. pag. 101) 149 . pag. Se tratează ca o gangrenă pulpară C. pag. 101) 817. Necroza pulpară D. Caria dentară B. 98) 818. Pulpita cronică deschisă C.E (5. Respectă tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaŃie radiculară corectă D. Gangrena pulpară simplă B. Necroza pulpară B. Gangrena complicată E. Se produce o necroză de colicvaŃie C. Pulpa necrozată are aspect uscat E. Pulpa necrozată are un aspect brun-cenuşiu A.D (5. Se tratează ca pulpită cronică închisă B.B. Pulpita cronică deschisă C. Pulpite acute B. Modificări de culoare a dintelui se pot întâlni în: A.C. 102) 821. 98) 820. Diagnosticul diferenŃial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. Extirparea devitală este de elecŃie C.E (5. După devitalizare cu preparate pe bază de arsenic: A. pereŃi dentinari alteraŃi profund E. pag. Gangrena pulpară D.D. succede acŃiunii unui agent chimic D.C.C. pag.C.98) 819. Pulpita cronică închisă hiperplazică E.

C.D (5. În etiopatogenia necrozei se încadrează: A. Examen bacteriologic pozitiv B. Factori microbieni A.D. Celsius 150 . Pierdere totală a configuraŃiei structurale a pulpei C. Celsius B. Fractura corono-radiculară A. Pulpita cronică închisă A. 101) 824.C. Pierdere parŃială a configuraŃiei structurale a pulpei E.E (5. Parodontita apicală acută D. pag. PrezenŃa unei carii profunde cu camera pulpară deschisă şi insensibilitate totală la sondajul explorator C. O scădere a temperaturii. cu 5 gr. Imagine radiologică cu modificări periapical C. pag. O creştere a temperaturii cu 5gr. bruscă. Examen bacteriologic negativ A. pag. 100) 822. 94-95) 826. Parodontita apicală cronică E. łesut pulpar putrificat ferm B. Fetiditate (nu este caracteristică) D. Fractură dentară B. Factori termici D.E (5.822.B. pag.B. Fetiditate (este caracteristică numai gangrenei) E. EvoluŃia şi complicaŃiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. Celsius C. Factori generali B. pag.B (5. EvoluŃia necrozei pulpare se poate face spre: A. Diagnosticul pozitiv în gangrena pulpară simplă este stabilit pe baza următoarelor aspecte A. Gangrena umedă se caracterizează prin: A. Necroza pulpară C. Infectarea pulpei C.C (5. Boala de focar E. Fractura coronară D. Factorii termici ce intervin în etiopatogenia necrozei pulpare sunt reprezentaŃi de: A. Factori chimicotoxici E. cu 5 gr. foarte lentă. 99) 825. 102) 823. łesut pulpar putrificat foarte moale D. Factori traumatici C. Parodontita apicală B. scădere a temperaturii.

E (5. Celsius nu produce modificări semnificative la nivel pulpar A. Difuziune de-a lungul canaliculelor dentinare B. Apare vacuolizarea citoplasmei E. fibrele conjunctive se disociază prin depolimelizare A. 97) 830. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi insensibilitate la sondajul canalelor radiculare D.B. tulbure B. pag.B. Paralizia pereŃilor vasculari D. 97) 828. pag. Efect coagulant asupra proteinelor E. pag.C. 98) 831. Fetiditate E. În necroza de colicvatie pulpa are consistenta redusă C. Arsenicul acŃionează prin A. Are capacitate mare de difuziune de-a lungul canaliculelor D.E (5. În necroza de colicvatie pulpa are consistenta crescută D. Celsius E.D (5.E (5.D. pag. 101) 151 . O scădere brutală a temperaturii la 0 gr.D.D. Apare picnoză nucleului C.D (5. În necroza de colicvatie pulpa dentară este o masă semilichidă. Macroscopic necroza pulpara se caracterizează prin A. În necroza pulpara au loc următoarele modificări la nivel microscopic A. Se utilizează în tratamentul hipersensibilităŃii C. 96) 827. În necroza de coagulare pulpa are consistenta crescută A. Se utilizează în tratamentul hiperesteziei dentinare B. Apare creşterea în volum a nucleului D. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi sângerare abundenta la sondajul canalelor radiculare C. Efect coagulant asupra proteinelor C. Scăderea temperaturii la 0 gr. În necroza de coagulare pulpa are consistenta redusă E. pag. pag. Blocarea respiraŃiei celulare E. Depolimerizarea colagenului C. Produce paralizia pereŃilor vasculari A. În legătură cu formolul sunt valabile următoarele afirmaŃii: A. Diagnosticul pozitiv în gangrena simplă presupune A. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi sensibilitate crescută la sondajul canalelor radiculare B. Celulele prezintă modificări de formă B. 97) 829.B.D (5. Teste de vitalitate negative C.

pag. AfecŃiuni reumatismale E. 102) 832. Diabet zaharat B. Pulpita acută seroasa parŃială E. 96-97) *835. Abcesul Phoenix: A. Toate răspunsurile de mai sus A. Gangrena dentară constituie un focar de infecŃie pentru restul organismului determinând: A. Endocardite D. pag. Printre factorii clinico-toxici care pot produce necroza pulpară putem enumera: A. Clorhexidina D. pag. Printre formele anatomo-clinice a gangrenei pulpare se numără: A. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente 152 . Hiperemică E. pag.E (5. Pulpita purulentă totală A. Glomerulonefrite C.C.D (5. cronicizare D. Uscată C. Fenolul E. 102) 834. Complicată D. Migrene B. Necroza pulpara B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. supuraŃia lojilor şi spaŃiilor cervico-faciale C (5. Gangrena complicată cu parodontita apicala acută C.C. 112) *836. osteomielită E. Pulpita acută seroasa totală D. Arsenul C.B (5. fistulizare B. Formolul B.D. vindecare definitivă C.B.E (5.832. pag. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. 101) 833. EvoluŃia cea mai frecvenŃă a unei parodontite apicale acute purulente este spre A. Diagnosticul diferenŃial în gangrena pulpara simplă se face cu A. Umedă B.B. ParŃială la dinŃii pluriradiculari A.

Parodontită apicala acută hiperemica: A. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei ligamentelor periodontale C. 104) *839. Este o parodontită apicala acută seroasă C (5. Trăsătură esenŃială a parodontitei apicale cronice condensate este: A. în stadiu de hiperemie D. 114) *841. în 20% din cazuri C. în stadiu endoosos B. îngustarea spaŃiului periapical D. pag. 108) *838. 114) *840. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele. cu excepŃia: A. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. Imagine radiologica difuză. Granulom simplu conjunctiv C. pag. 124) 153 . pag. radiotransparenta C. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei septului interdentar C (5. Parodontită apicala cronică fibroasa B. în 70% din cazuri E. 98) *837. pag.D. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei pulpare B. Granulom chistic E. pag. pag. PercuŃia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. în stadiu de fistulă C. în stadiu submucos D (5. PercuŃia în ax este pozitivă C (5. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei septului interradicular E. în 90% din cazuri B. în stadiu subperiostal E. Imagine radiologica de osteită circumscrisă. Reprezintă fază initiaala a inflamaŃiei osului alveolar apical D. Parodontită apicala cronică condensată E (5. în 50% din cazuri B (5. în 100% din cazuri D. cu spaŃii trabeculare înguste B. Durerea este de intensitate maximă în parodontită apicala acută seroasă A. Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. Granulom epitelial D.

circumscrise. Tensiune mică intratisulara B. 119) *846. În stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente. chimice D. în care modificările sunt: A. fizice A (5. Aspect normal al mucoasei vestibulare şi al tegumentelor C (5. zonă exudativa C. rezorbtie osoasă A (5. 109) *847. fără răsunet clinic. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala purulentă se pune pe următoarele semne: A. Creşterea ph-ului local 154 . biochimice B. câteva minute şi 3-4 ore B. zonă de iritaŃie D. zonă de stimulare sau de încapsulare(fibroză periferică) B. pag. procesul de necroza de lichefiere este favorizat de: A. pag. Zona periferică a granulomului periapical poartă şi denumirea de: A. zonă de vindecare A (5. mecanice C. pag. modificările vasculare B. 106) *843. 3 şi 4 zile C. Stare generală afectată D. câteva săptămâni A (5. 2 şi 3 ore D. enzimatice E. Durere la testele de vitalitate dentară B. durere E. modificările chimice C. pag. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. pag. zonă de necroza E. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculara în inflamaŃiile parodonŃiului apical este cuprinsă între: A. Prima fază a inflamaŃiei parodonŃiului apical cuprinde"timpul mut". modificările enzimatice D. 106) *844. 108) *845.*842. Lipsă durerii la percuŃia în ax E. Durere exacerbată la sondarea canalelor radiculare C. 10-20 minute E.

C. łeste de vitalitate pozitive ale dintelui cauzal B. Scăderea infiltratului leucocitar E.pag. Fistulizarea cu eliminare de puroi D. Pulpitele cronice C. 111) *849. Necroza pulpara B.pag. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. probe de vitalitate dentară pozitive B. Micşorarea spaŃiilor medulare C (5. nu apăr modificări în starea generală a organismului. Modificarea de culoare a dintelui E. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute purulente se pune pe: A. 122) *852. tumefierea mucoasei şi tegumentelor D. Pulpitele acute D. Tulburări vasculare care împiedică o bună activitate trofica D. C (5. 117) *850. 109) 155 . Hiperemia preinflamatorie B (5. Parodontite apicale acute E. łeste de vitalitate negative ale dinŃilor vecini C. Strângerea dinŃilor produce uşurare E. CrepitaŃie şi depresibilitate în dreptul apexului C. SenzaŃie de agresiune E (5. Durere cu caracter lancinant C.pag. Adenopatie loco-regională E. durerea are caracter cronic C. Durere de intensitate mică B. Sângerare la sondarea canalelor radiculare D. 110) *848.pag.pag. łeste de vitalitate pozitive B. Diagnosticul pozitiv în granulomul chistic se pune pe: A. 112) *851. Semnele subiective în parodontită apicala acută purulentă sunt: A. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută seroasă se face pe bază următoarelor semne: A. lipsă durerii la percuŃie în axul dintelui E. Diminuarea durerii la schimbarea poziŃiei capului D.pag. Iradierea durerii în arcadă antagonista C (5. Imagine radiologica difuză B (5.

desociere fibrilara prin depolimerizare D.pag. Actinomicoză B. hiperemia preinflamatorie C. Tabloul morfopatologic în parodontită apicala acută seroasă arată: A. 116) *855. vasoconstricŃie B. exudatul inflamator concentrează exotoxinele microbiene E. vasele sangvine au pereŃi subtiati B. stadiul final al unui granulom epitelial D. Granulomul chistic reprezintă: A. prezenŃa unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclear D. lipsesc celulele macrofage. corticala internă alveolara prezintă contur regulat E. perniŃele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltate C (5.pag. o leziune periapicala cu contur difuz pe radiografie. sunt prezenŃi numeroşi fibroblasti şi fibrociti D. 121) *854. pulpită acută seroasă totală.*853. pulpită cronică E. în parodontită apicala cronică fibroasa tabloul morfopatologic arată: A. C (5.pag. C (5. ReacŃiile din zonă exudativa ("de contaminare") în granulomul simplu conjunctiv se caracterizează prin: A. pulpită acută purulentă totală D.pag. leziunea este extinsă în osul alveolar C. pereŃi vasculari ingrosati B.pag. Granulomul epitelial 156 . înlocuirea Ńesutului osos cu Ńesut de granulaŃie cu numeroşi fibroblasti şi histiocite C. o osteită apicala cronică şi distructia osoasă cu contur difuz B. Cu ce afecŃiune se face diagnosticul diferenŃial al granulomului chistic: A. lipsă exudatului C. 118) *857. 108) *858. ligamentele alveolo-dentare sunt subtiate C. D (5. Adenopatiile supurate C. Osteofibroză periapicala este o reacŃie de condensare osoasă care apare în: A. gangrena pulpara simplă B. 125) *856. C (5. o parte din ligamentele Scharpay sunt îngroşate E. îngustarea spaŃiilor intertrabeculare. stadiul iniŃial al unei parodontite apicale cronice fibroase E.

pag. PercuŃia în ax este pozitivă în parodontitele apicale cronice: A. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei pulpare B. Granulom chistic E. Durează între câteva ore şi câteva zile B (5. Parodontită apicala cronică cu hipercementoza C. 114) *860. În 50% din cazuri B (5. Parodontită apicală cronică fibroasă B. Osteomielită E. PrecizaŃi parodontită apicala cronică cu imagine radiologica neconturata: A. Osteită paradentară D.pag. Este caracteristică prin manifestările vasculare şi clinice C. 104) *861.pag. Parodontită apicala cronică fibroasa B. În 20% din cazuri C. Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturată pot fi enumerate următoarele. 106) *862. Este o hiperemie de tip pasiv E. TOATE cele de mai sus C (5. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei septului interdentar C (5. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei osului alveolar apical D. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei ligamentelor periodontale C. Abcesul Phoenix: 157 . 114) *863. Abcesul cronic apical D (5. Granulom simplu conjunctiv C.pag. 114) *864. Granulom epitelial D.pag. În 100% din cazuri D. Parodontită apicala cronică condensanta E. 122) *859. Este numită timpul mutŽŽ B. În 90% din cazuri B. cu excepŃia: A.pag.D. Reprezintă faza iniŃială a inflamaŃiei septului interradicular E. Parodontită apicala acută hiperemica A. Este fază de alterare tisulară primară D. Parodontită apicala cronică condensată E (5. În 70% din cazuri E. A două fază în evoluŃia inflamaŃiei parodonŃiului: A.

dislalia.pag. Imagine radiologica de osteită circumscrisă. 119) *865. În cadrul funcŃiei fonatorii tulburările de ritm cuprind: A. vârful limbii în contact cu papilă incisivă. Durerea este de intensitate maximă în parodontită apicala acută seroasă: A. În stadiu de fistulă C. Este o parodontită apicala acută seroasă D (5. 381) *869. Este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu E. În timpul articulării fonetice normale se poate observă: A. . tahilalia. 109) *868. cu spaŃii trabeculare înguste B. 109) *867. În stadiu de hiperemie D. rinolalia. C. B. Imagine radiologica difuză. Teste de vitalitate pozitive E. sprijinul limbii pe faŃă linguală a incisivilor inferiori. 124) *866. Răspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. interpozitia limbii către incisivi. D. D.pag. C. În stadiu endoosos B.pag. sigmatismul. PercuŃia în ax este pozitivă C (5.pag. Este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. Este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. Îngustarea spaŃiului periapical D. sprijinul limbii pe suprafaŃa palatinala a incisivilor superiori. 158 .pag. interpozitia limbii către premolari. Trăsătură esenŃială a parodontitei apicale cronice condensate este: A. rotacismul. Este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. B.A. E. Durere moderată C. În stadiu subperiostal E. E. În stadiu submucos D (5. D (5. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută seroasă se pune pe baza următoarelor semne: A. AbsenŃa durerii B. Tumefierea mucoasei şi a tegumentelor D. Lipsa durerii la percuŃia în axul dintelui C (5. radiotransparenta C.

365) 873. D (5. înclinării palatinale a incisivilor superiori şi a proceselor alveolare. B.pag. într-o deglutiŃie normală buzele vin în contracŃie puternică. pulpită acută seroasă totală B. D.pag. dacă după erupŃia dinŃilor temporari persistă deglutiŃia infantilă. examenul radiologic relevă existenŃa unei zone de radiotransparenta care înconjoară apexul D. 384) *870.pag. C. D. D. Raportul dintre deglutiŃie şi dezvoltarea ap.D. Diagnosticul pozitiv al granulomului simplu conjunctiv se pune pe baza următoarelor caracteristici: A. osteomielită maxilară E. existenŃa fistulei sau a cicatricilor B.E (5. Prelungirea stadiului de deglutiŃie infantilă se datorează: A. limba vine în contact cu incisivii superiori. vârful limbii este aşezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori. Diagnosticul pozitiv în cazul parodontitei apicale cronice condensante se face pe bază următoarelor semne: 159 . E.C.pag. examenul radiologic relevă existenŃa unei zone radioopace care înconjoară apexul E. după erupŃia dinŃilor permanenŃi limbă pătrunde între arcade în timpul deglutiŃiei. 354) *871. maturităŃii neuromusculare.E (5. 120) 875. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. În mod normal în deglutiŃia de tip adult”: A. E. macroglosiei.E (5. maxilarului superior lărgit transversal. E (5. C.pag. foliculită dinŃilor incluşi C. modificări ale aspectului mucoasei vestibulare la nivelul apexului dintelui respectiv C. teste de vitalitate pozitive B. 360) *872. forŃele cele mai puternice se declanşează în stadiul II al deglutiŃiei (stadiul faringian). arcadele sunt în contact. 113) 874. timpul I al deglutiŃiei (stadiul bucal) rămâne acelaşi în cursul vieŃii. B (5. limba vine în contact cu treimea ocluzala a suprafeŃelor orale a dinŃilor laterali. hiperemia pulpara C. factorului genetic ereditar. B. abcesul paroodntal marginal D. B.pag. situaŃia se consideră anormală. E. limbă are o poziŃie posterioară. C. DM: A.

115) 877. răspunsuri pozitive la probele de vitalitate în cazul pluriradicularilor C. imagine radiologica difuză cu spaŃii trabeculare mărite în volum C. examenul radiologic evidenŃiază leziuni periapicale E. spaŃiul periodontal apical are tendinŃa de a fi desfiinŃat E.pag.E (5.pag.C. examenul radiologic evidenŃiază întinderea leziunii periapicale D.A. senzaŃie de egresiune a dintelui respectiv E. Examenele complementare în cazul parodontitelor apicale cronice evidenŃiază: A.E (5. 104) 878. 124) 876. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect radiotransparent bine conturat B. parodontită apicală purulentă E. agenŃi microbieni A. pansamente endodontice iritante B. posibilitatea existenŃei unei fistule gingivale C.D.E (5. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt: A.pag. substanŃe devitalizante D.C. răspunsuri negative la probele de vitalitate pulpara B. parodontită apicală seroasă C. parodontită apicală hiperemică B. sensibilitate dureroasă care cedează la presiunea pe dinte E. modificarea aspectului dintelui caracteristic gangrenei pulpare B. 114) 880. durere de intensitate redusă care apare doar la atingerea dintelui D.E (5. examenele de laborator pot evidenŃia modificări de VSH şi leucogramei A.pag. atingerea dintelui devine extrem de dureroasă B. durere spontană cu caracter pulsatil C. aplecarea capului sau schimbarea poziŃiei corpului duce la scăderea intensităŃii dureroase 160 .B.D.D. Semnele clinice subiective care caracterizează parodontită apicala acută purulentă în stadiul endoosos şi subperiostul sunt: A.B. abcesul parodontal B. Formele clinice de parodontită apicală acută sunt: A. imagine radiologica care evidenŃiază un os periapical cu aspect mai albicios D. parodontită apicală difuză (Partsch) D. traumatisme determinate de o supraîncărcare ocluzala E. imagine radiologica care evidenŃiază o radiotransparenta difuză periapicala C. percuŃia verticală pozitivă în procent de 20% din cazuri D. La examenul obiectiv în cazul unei parodontite apicale cronice neacutizate întâlnim: A. scăderi bruşte şi repetate de temperatură în mediul bucal C. întotdeauna ganglionii regionali măriŃi în volum A.C (5. 104) 879.pag.

A,B,D (5,pag. 111) 881. Semnele subiective ale parodontitei apicale acute seroase (difuză) sunt: A. sensibilitate uşoară la atingerea dintelui B. durere intensă care iradiază în regiunile dentare învecinate C. durerea cedează la calmante obişnuite D. durerea este exacerbată de creşterea fluxului sanguin în egiunea cefalica E. durerea cedează la aplicarea de căldură B,D (5,pag. 108) 882. Simptomatologia clinică care caracterizează parodontitele apicale cronice este reprezentată de: A. durere de mică intensitate intermitenŃă B. durerea se accentuează la decubit C. senzaŃie uşoară de egresiune a dintelui D. durere cu caracter nevralgiform E. lipsă puseelor acute în antecedente A,C,D (5,pag. 114) 883. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirmă următoarele: A. Este o osteită apicală cronică B. Este o parodontită apicală cronică C. Se mai numeşte granulom intern a lui Palazzi D. Prezintă 4 zone E. Cel mai concludent estée examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 117) 884. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. Pulpită acută seroasă parŃială B. Pulpită acută seroasă totală C. Pulpită acută purulentă parŃială D. Pulpită acută purulentă totală E. Pulpită cronică închisă B,D (5,pag. 107) 885. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Foliculită acută a dinŃilor incluşi B. Parodontite apicale cronice C. Pulpite acute D. Parodontită apicală acută supurată E. Nevralgia de trigemen A,C,D,E (5,pag. 109) 886. Durerea în parodontită apicala cronică poate imbracaurmatoarele aspecte: A. AbsenŃa B. Nevralgiforma 161

C. SenzaŃie de uşoară egresiune D. Durere cu senzaŃie de oboseală ddupa masticaŃie E. Pulsatilă B,C,D (5,pag. 114) 887. Edemul din parodontită apicală acută seroasă: A. Interesează buza superioară pentru dinŃii incisivi superiori B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. Interesează regiunea geniana pentru molării inferiori A,C,D (5,pag. 108) 888. Examenul radiologic este elocvent: A. în parodontită apicală acută hiperplazica B. în parodontită apicală acută seroasă totală C. în parodontită apicală acută purulentă în primele faze D. în parodontite apicale cronice E. în parodontită apicală acută purulentă în ultima fază A,D,E (5,pag. 113) 889. PrecizaŃi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. Pe canal este prezentă o secreŃie seroasă B. Durerea are caracter acut C. Durerea este prezentă la percuŃia în ax D. Semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensităŃi foarte ale stimulului E. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A,B,C,E (5,pag. 108) 890. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferită funcŃie de factorii etiologici B. PercuŃia laterală este pozitivă C. PercuŃia în ax este negativă D. Este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuŃia în ax este pozitivă A,D,E (5,pag. 106) 891. Accesul microorganismelor, ce constituie agenŃi microbieni în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. soluŃii de continuitate (plagă a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrări protetice defectoase A,B,C (5,pag. 105) 162

892. Celulele epiteliale din structură granulomului epitelial îşi pot avea originea în: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusală C. mucoasa bucală în cazul unor fistule D. pulpă dintelui E. osul alveolar A,B,C (5,pag. 120) 893. Dacă parodontită apicală acută difuză este o complicaŃie a gangrenei pulpare sunt prezente şi următoarele semne: A. lipsă sângerării în cameră pulpara B. prezenŃa unei secreŃii seroase pe canal C. răspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percuŃia în ax E. sângerare în cameră pulpara A,B,C,D (5,pag. 109) 894. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpită acută seroasă totală B. pulpită acută purulentă totală C. pulpită acută seroasă parŃială D. pulpită acută purulentă totală E. parodontită apicala cronică recidivanta(actualizarea uneia preexistente) A,B,E (5,pag. 107) 895. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute B. nevralgiile de trigemen C. foliculită acută a dinŃilor incluşi D. pulpitele cronice E. caria simplă A,B,C (5,pag. 109) 896. Diagnosticul diferenŃial în granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpită cronică granulomatoasa D. pulpită seroasă totală E. parodontită apicala acută seroasă A,B (5,pag. 122) 897. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe bază următoarelor semne: A. durere cu caracter acut 163

B. durere la percuŃia în ax a dintelui C. tumefierea mucoasei şi a tegumentelor D. Ńeste de vitalitate pozitive E. stare generală nemodificată A,B,C (5,pag. 109) 898. Examenul radiologic iniŃial în parodontitele apicale cronice ne da relaŃii asupra: A. formei, dimensiunii şi structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice şi aprecierea calităŃii lor C. unor fracturi radiculare D. unor căi false E. caracterului durerii A,B,C,D (5,pag. 115) 899. Parodontită apicală acută hiperemică (abortivă) poate fi indusă de: A. microtraumatisme repetate ce se exercită asupra dintelui,cum ar fi cele induse de aparate ortodontice,când forŃele nu sunt bine controlate şi dirijate B. traumatisme directe generate în cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adânci în cursul tratării lor cu meşe îmbibate în substanŃe medicamentoase D. agenŃi microbieni,cea mai frecvent implicată fiind floră aerobă E. eşecuri ale anesteziei A,B,C,D (5,pag. 104) 900. Parodontită apicala acută purulentă cuprinde în evoluŃia să următoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistulă E. stadiul de granulom periapical A,B,C (5,pag. 110) 901. Parodontită apicală cronică fibroasă poate fi determinată de: A. utilizarea intempestivă a substanŃelor medicamentoase în timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului în scopul devitalizării pulpare C. obturarea incorectă a canalului D. gangrena pulpara simplă E. caria simplă A,B,C,D (5,pag. 116) 902. PrezenŃa durerii de mică intensitate,estompată, ce apare cu intermitenŃe în parodontitele apicale cronice îmbrăca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzaŃie de uşoară agresiune C. durere cu senzaŃie de oboseală după masticaŃie 164

D. durere insuportabilă E. durere lancinata A,B,C (5,pag. 114) 903. Procesul supurativ netratat( parodontită apicala acută purulentă ) poate evolua spre: A. resorbŃie şi vindecare temporară B. fistulizare şi vindecare temporară C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(în majoritatea cazurilor) E. parodontită apicala acută hiperemica A,B,C,D (5,pag. 112) 904. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, în raport cu: A. stadiul de evoluŃie a inflamaŃiei B. topografia dintelui şi a structurii osoase din zonă respectivă C. tipul de reactivitate individuală D. numărul de rădăcini ale dintelui E. vârstă pacientului A,B,C (5,pag. 111) 905. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută hiperemica propriu-zisă se pune pe: A. SenzaŃia de prezenŃă adintelui pe arcadă după atingerea lui B. Sensibilitate la percuŃia în ax C. Simptomatologie de pulpită totală D. Congestia mucoasa în dreptul apexului E. PrezenŃa fistulei în dreptul apexului A,B,C,D (5,pag. 107) 906. EvoluŃia parodontitei apicale seroase difuze se face spre: A. Cronicizare B. Parodontită apicală acută purulentă C. Stoparea procesului inflamator D. Sinuzită maxilară E. Adenopatie loco-regională A,B,C (5,pag. 109) 907. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanică este produsă de următorii corpi străini care au pătruns în parodonŃiul apical: A. Ace rupte B. ObturaŃii de canal cu depăşire C. Resturi de meşe de vată D. Conuri de hârtie E. Freze rupte A,B,C,D (5,pag. 106)

165

908. Parodontita apicala hiperemica provocată de o complicaŃie a necrozei pulpare prin agenŃi infecŃioşi sau chimici, prezintă: A. Sensibilitate mare la atingerea dintelui B. SenzaŃia de egresiune a dintelui C. SenzaŃia de agresiune a dintelui D. Durere la agenŃi fizici E. Durere la sondarea canalelor radiculare A,C (5,pag. 106) 909. SubstanŃele chimice folosite în tratamentul endodontic a căror aplicare incorectă duce la parodontită apicala acută hiperemica sunt: A. Arsenic B. Formol C. Tricrezol D. Acid tricloracetic E. Acidul cromic A,B,C,D (5,pag. 105) 910. SubstanŃele folosite în tratarea pungilor parodontale care aplicate incorect duc la parodontite apicale acute hiperemice sunt: A. Compuşi fenolici B. Azotatul de argint C. Acidul cromic D. Arsenicul E. Apa oxigenata A,B,C (5,pag. 105) 911. Traumatismele implicate în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt: A. Lucrări protetice defectuoase B. Anomalii dento-maxilare cu blocaje ale mişcărilor mandibulare C. Bruxism D. Aparate ortodontice incorect adaptate E. Traumatisme indirecte în cursul tratamentelor endodontice A,B,C,D (5,pag. 104) 912. Chelatorii pe bază de EDTA produc dezechilibrare minerală locală, la nivelul parodonŃiului apical prin: A. Sustragerea ionilor de calciu B. Sustragerea radicalilor fosfat C. Blocarea ionilor de sodiu D. Blocarea ionilor de fluor E. Sustragerea ionilor de potasiu A,B,C,D (5,pag. 105)

166

913. Diagnosticul diferenŃial ăla parodontitei apicale hiperemice se face cu: A. Pulpita acută seroasă totală B. Pulpita acută purulentă totală C. Parodontita apicala seroasă D. Gangrena pulpara E. Necroza pulpara A,B,C (5,pag. 107) 914. Aspectul macroscopic şi microscopic al inflamaŃiei osoase în parodontită apicala este determinat de următoarele particularităŃi: A. starea generală a organismului B. os alveolar cu corticala internă groasă C. lipsă unui sistem limfatic în zonă cervico-faciala D. calea prin care pătrunde agentul agresor E. Ńesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subŃiri A,D,E (5,pag. 103) 915. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute purulente se face cu: A. pulpită totală acută purulentă B. abcesul parodontal marginal C. foliculită dinŃilor incluşi D. osteomielită E. pulpită cronică deschisă acutizata. B,C,D (5,pag. 113) 916. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoză C. parodontia apicala cronică fibroasa D. adenopatii supurate E. osteomielită. A,B,D,E (5,pag. 124) 917. Diagnosticul pozitiv în parodontită apicala acută hiperemica se pune pe baza următoarelor semne A. la atingerea dintelui apare senzaŃia de prezenŃa a dintelui în arcadă dentară B. mucoasă în dreptul apexului de aspect normal C. simptomatologia de pulpită totală D. pe radiografie se evidenŃiază un focar osteitic periapical E. dintele este sensibil la percuŃie în ax. A,C,E (5,pag. 107) 918. în etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt încriminate: A. bruxismul B. lucrări protetice în subocluzie C. traumatisme directe în cursul tratamentului endodontic 167

D. eugenolul folosit în tratamentul endodontic E. agenŃi microbieni. A,C,E (5,pag. 104-405) 919. Parodontita apicală acută seroasă (difuză) se caracterizează prin: A. durere cu caracter lancinant provocată de difeite excitanŃi care cedează odată cu creşterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalică B. adenopatia regională C. absenŃa sensibilităŃii la percuŃia în axul dintelui D. congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dintelui E. durerea iradiază în regiuni învecinate. A,B,D,E (5,pag. 108) 920. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculara în infalamtiile parodonŃiului apical depinde de următorii factori: A. intensitatea agresorului B. timpul de acŃiune al agresorului C. natură agresorului D. cantitatea agresorului E. tonusul neuro-vegetativ individual A,C,D,E (5,pag. 106) 921. Simptomatologia granulomului simplu conjunctiv A. durere vie lancinantă B. palparea mucoasei în dreptul apexului poate evidenŃia o uşoară sensibilitate C. la Ńeste de vitalitate la cald se constată sensibilităŃi D. explorarea cu sondă a camerei pulpare şi a canalelor radiculare arată lipsă oricărei sensibilităŃi E. la examen radiologic se observă o zonă de transparenŃa ce înconjoară apexul. B,D (5,pag. 119) 922. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch): A. nodul care deformează suprafaŃa mucoasei B. palparea mucoasei în dreptul dintelui nu este dureroasă C. teste de vitalitate la cald pozitive D. teste de vitalitate la rece negative E. adenopatie regională cu ganglioni înduraŃi dureroşi la palpare. A,D (5,pag. 123) 923. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute hiperemice: A. Pulpita acută seroasă totală B. Nevralgia de trigemen C. Pulpită acută purulentă totală D. Parodontită apicala acută purulentă E. Parodontită apicala cronică recidivanta 168

A,C,E (5,pag. 107) 924. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute purulente: A. Parodontită apical acută seroasă B. Foliculită dinŃilor incluşi C. Nevralgia esenŃială de trigemen D. Abcesul parodontal marginal E. Parodontită apicala cronică recidivanta B,D (5,pag. 113) 925. Cu ce afecŃiuni se face diagnosticul diferenŃial al unei parodontite apicale acute seroase: A. Parodontită apicală cronică recidivanta B. Foliculită acută a dinŃilor incluşi C. Nevralgia esenŃială de trigemen D. Parodontită apicală acută purulentă E. Parodontită apicală acută hiperemica B,C,D (5,pag. 109) 926. Durerea în parodontita apicala cronică poate îmbrăca următoarele aspecte: A. AbsenŃa B. Nevralgiforma C. SenzaŃie de uşoară egresiune D. Durere cu senzaŃie de oboseală după masticaŃie E. Pulsatilă B,C,D (5,pag. 114) 927. Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirmă următoarele A. Este o osteită apicala cronică B. Este o parodontită apicala cronică C. Se mai numeşte granulom intern a lui Palazzi D. Prezintă 4 zone E. Cel mai concludent este examenul radiologic A,B,D,E (5,pag. 114) 928. Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. Este diferită funcŃie de factorii etiologici B. PercuŃia laterală este pozitivă C. PercuŃia în ax este negativă D. Este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal E. PercuŃia în ax este pozitivă A,D,E (5,pag. 114) 929. Edemul din parodontită apicală acută seroasă: A. Interesează buza superioară pentru dinŃii incisivi superiori 169

D (5. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. Interesează regiunea geniana pentru molării inferiori A. 109) 933.B. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. În parodontită apicală acută purulentă în ultima fază A. Pulpite acute D. Pulpita acuta purulentă parŃială D.E (5. Examenul radiologic este elocvent: A. Semnele de vitalitate slab pozitive la intensităŃi foarte ale stimulului E. Foliculita acută a dinŃilor incluşi B. Interesează aripa nasului pentru grupul incisiv C.pag. Interesează regiunea palpebrală pentru caninii superiori D. Parodontite apicale cronice C. Parodontita seroasă evoluează spre: A. Pulpita acuta seroasă parŃială B.pag. Este tumefierea mucoasei tegumentelor A. parodontită apicala acuta purulenta B.C. 111) 170 .pag. 108) 934. În parodontită apicală acută purulentă în primele faze D. Pe canal este o secreŃie seroasă B. Parodontita apicală acută supurată E.pag. sinuzita de maxilar E.E (5. 107) 931.D. 108) 930. În parodontită apicală acută seroasă totală C.B.pag. În parodontită apicală acută hiperemică B. În parodontite apicale cronice E. cuprinderea apexului dinŃilor vecini A. Pulpita acuta seroasă totală C. Interesează regiunea mentonieră pentru incisivii inferiori E. 113) 932.C (5. cronicizare D. oprirea procesului inflamator C.pag. gangrena B.D (5. Durerea are caracter acut C.B. Durerea este la percuŃia în ax D. PrecizaŃi răspunsurile corecte în cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A.C. Nevralgia de trigemen A.D.E (5. Pulpita acuta purulentă totală E.C.

B. Nevralgia de trigemeni D. 171 .C. 109) 940. reacutizare E. senzaŃie de egresiune a dintelui E. abces parodontal marginal D. EvoluŃii şi complicaŃii în granulomul epitelial: A. mobilitatea dintelui B.935. 116) 937. În cadrul atitudinilor anormale de postură. Gangrena pulpara simplă A.D.D (5.pag.B. Parodotita apicală acută supurată C.B. focar de infecŃie în boală de focar A. Primii premolari superiori D. Diagnosticul diferenŃial al parodontitei apicale acute difuze se face cu: A.D. Parodontită apicală cronică fibroasă poate fi determinate de: A.C. Edemul buzei superioare apare după parodontită acută seroasă la: A.pag.E (5. Obturarea corectă a canalului radicular E. C. zonele faciale de sprijin mai des interesate sunt: A.E (5. test de vitalitate negative A.B (5. Incisivi superiori B. Utilizarea arsenicului D. molări superiori A.E (5. zonele laterale ale părŃii superioare a feŃei. 111) 936. Traumatizarea Ńesutului apical în cursul instrumentării B.pag. mentonul în zona centrală. zonele laterale ale părŃii inferioare a feŃei. Antisepticele utilizate pe canal A. nevralgie de trigemen B. febră C. 111) 938.B. Gangrena pulpara simplă C.pag.B. sinuzită odontogena C.pag. 121) 939. Foliculită dinŃilor incluşi E. Pulpitele acute B. lipsa adenopatiei D. Canini superiori C. Diagnosticul pozitiv în parodontica apicală acută purulentă: A. Premolarii secunzii superiori E.

bilabiale. B. apăr contracŃii ritmice ale musculaturii labiale în jurul elementului interpus. E.D. 437) 944. 172 . E. 326) 946. funcŃiilor specifice ale epiteliului.E (5. B. ocluzia deschisă. A. îngustarea maxilarului superior. D.B. semiocluzive. arhitectonicii speciale. mentonul în zonă inferioară. retropozitia mandibulei. scăderea pronunŃată a presiunii intraorale. D. A.B. C. linguale. C. După modul de articulare consoanele sunt clasificate în: A.D. 377) 943 Interpozitia cu succiune intensă se caracterizează prin: A. C. inervaŃiei. A. nu există decât teoretic. regiunea bilabiala. E. A. 433-445) 942. ocluzive.E (5. Ńesut venos erectil. Pasajul aerian nazofaringian poate realiză adaptarea curentului de aer datorită: A. E.pag. E. A.B. creşte secreŃia salivara. prognatie mandibulara.C. ingestia de aer (aerofagie). D.D (5. absenŃa stimulilor funcŃionali. funcŃiilor glandulare. C. E.pag. B. B. Inconvenientele alimentaŃiei artificiale constau în special în: A. 318) 945.C (5. Mecanismele prin care anomaliile dento maxilare influenŃează masticaŃia sunt: A.pag. Anomaliile care influenŃează în mod special respiraŃia sunt: A.E (5. labio-dentale.E (5.pag. D. copilul evită să facă mişcări de propulsie.pag. ocluzia adâncă acoperită. este modalitatea principală de producere a interpozitiilor. influenŃe de ordin general.pag. reducerea suprafeŃei de contact ocluzal.D.C. forŃele declanşate de aceste mişcări sunt minime. B. B. 332) 947. C. D.

pag.E (5.C. Vârsta pacientului E. Durerea iradiază în regiunile învecinate A.B.B. În tratamentul deglutiŃiei infantile: A. Parodontita apicală seroasă (difuză) se caracterizează prin: A. corectarea anomaliilor morfologice atrage după şine şi reeducarea funcŃională. repetate de temperatură în consumul alimentelor reci D. Traumatisme determinate de supraîncărcare ocluzală A. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate în raport cu: A.C. D. Scăderi bruşte. lezarea directă a mucoasei de pe maxilarul antagonist. 366) 949. E. Cedează la calmante obişnuite E.pag. Numărul de rădăcini al dintelui B. Adenopatie regională C. 108-109) 952. C. Topografia dintelui şi structurii osoase din zona respectivă C. D. Congestia mucoasei în dreptul redacinii dintelui B. Tipul de reactivitate individuală B. cariile dentare în perioadă dureroasă. E. Ciclul. C.C.pag.B. Pansamentele endodontice iritante C. după îndepărtarea aparatului componentul funcŃional poate fii identic cu cel dinainte în 6% din cazuri. dificultatea efectuării unor mişcări masticatorii.E (5. 111) 173 .pag.E (5. faza de contracŃie a corzilor vocale.pag.pag. D.B.E (5. faza de depărtare a corzilor vocale. D. Durere cu caracter lancinant.C. AgenŃii microbieni B. faza de apropiere a corzilor vocale. mişcarea completă a corzilor vocale.D (5. Factorii etiologici care pot produce o parodontită apicală acută hiperemică sunt: A. limitarea mişcărilor masticatorii prin blocaje. A. faza de elongaŃie minima a corzilor vocale. faza de acolare. se compune din următoarele faze: A. C. permanent D. 345) 948. Stadiul de evoluŃie al inflamaŃiei D. după îndepărtarea scutului lingual se produc schimbări imediate în secvenŃele înghiŃirii. A. 104-105) 951. se va îmbina reeducarea funcŃională cu corectarea anomaliilor morfologice.D. 373) 950. B.E (5. B. SubstanŃe devitalizante E. aparatele ortodontice vor înlătura forŃele anormale exercitate de buzele inferioare. E.

pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe hostofile E. 113-114) 954. inflamaŃia incipientă a pulpei dentare C.D. pulpită cronică închisă B (5. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpă dentară. 140) *956. în patru şedinŃe E.953.pag. Obturarea incorectă a canalului D. evitarea lezării pulpei C. Utilizarea arsenicului în scopul devitalizării E. cu o excepŃie: A. pag. pulpită purulentă parŃială E. Osteită paradentară (Merkior) E. Carie simplă profundă C.pag. în trei şedinŃe D. Parodontită apicală cronică condensată C. Coafajul direct în doi timpi se recomandă în: A. în cinci şedinŃe E (5. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biastimulatoare D (5.D. în două şedinŃe C. 155) *957. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. Gangrena pulpara simplă B. 116) *955. Parodontită apicală cronică cu hipercementoza D.E (5. într-o şedinŃă B. actinomicoză) A. după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează: A.C. pag. pulpită seroasă totală D. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele principii. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B.E (5. evitarea substanŃelor chimice nocive D. 132) 174 . Parodontite apicale cronice specifice (TBC. pag. Traumatizării Ńesutului apical cu instrumentarul de canal în timpul tratamentului mecanic A. Leziunile osteitice periapicale în parodontită apicala cronică cu imagine radiologica conturată pot fi: A. Granulomul simplu conjunctiv B.C. Parodontita apicala cronică fibroasa poate fi determinată de: A.

extirparea vitală D. Metodă biologică de conservare în totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. pag. extirpare vitală D. pulpotomia vitală D. Factorii generali de care trebuie să se Ńină seamă în realizarea unui coafaj direct sunt: A. Câte ore se menŃine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari. Diateze hemoragice E. pag.*958. 136) *962. AfecŃiuni hepatice C (5. Stări fiziologice congestive B. în cursul unei extirpări vitale. 12 C. 144) *959. coafaj direct C. pulpotomia D (5. amputaŃia vitală C. pulpotomie devitala E. metoda prin rotaŃie D (5. 48 D. 136) *961. Metoda de conservare parŃială a pulpei vii este: A. Perforarea podelei camerei pulpare D. 72 E. Volumul coroanei dinŃilor 175 . metoda ocalexica C. 94 C (5. amputaŃia vitală E. Vârsta pacientului B. 24 B. Hemofilie C. amputaŃie vitală A (5. pulpectomia vitală B. 153) *963. metodă ocalexica B. Cauzele locale ale persistenŃei hemoragiei în canal. 135) *960. pag. pag. în vederea efectuării amputaŃiei devitale: A. coafaj indirect B. sunt: A. coafaj indirect E. Metodă de îndepărtare în totalitate a pulpei dentare este: A. pag.

La copii şi la tineri. pag. IndicaŃiile amputaŃiei vitale sunt: A. pag. AmputaŃie vitală B. Pulpite acute purulente D. 143) *966. Pulpite acute purulente E. pe dinŃii frontali B. Volumul cavităŃii D. Eficacitate mare în concentraŃie mare D. molari de minte. Extirpare vitală E. D (5. dinŃi temporari D. la copii şi la tineri la premolari şi molări cu rădăcinile în curs de formare E. 134) *968. pag. 137) *967. pag. Gangrena pulpara E. DinŃii mobili parodontotici C. Pulpopatiile avansate C. AmputaŃie devitala C. Mărimea deschiderii camerei pulpare A (5. 142) *969. pag. 142) *965. dinŃi mobili parodontotici B. pe PM şi M E (5. Molării persoanelor tinere B. Coafaj indirect D. Toxicitate tisulară D (5. AcŃiune antiinflamatoare şi antiseptică îndelungată E. Tratamentul pulpitei seroase totale: 176 . Coafaj direct D (5. Pulpite necrozate B (5. ph acid C. 139) *964. DinŃi cu canale drepte D. molării persoanelor în vârstă C. Insolubile în apa şi umori tisulare B. pag. La copii şi tineri. Starea anterioară a dintelui E. Tratamentul pulpitei seroase totale se face prin: A.C. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trebuie să aibă următoarele calităŃi: A. Indivatiile amputaŃiei devitale sunt: A. AmputaŃia vitală este indicată: A.

cu o excepŃie: A. 4 zile E. pe suprafaŃa pulpei descoperite nu se aplică substanŃe histofile E. pag. pulpită cronică închisă B (5. pag. evitarea suprainfectarii din mediul bucal B. 134) *970. Când se aplică un pansament medicamentos endodontic după o extirpare vitală: A. Pulpită acută seroasă totală D.A. după insensibilizare prin mijloace chimice şi se realizează: A. pag. deschiderile accidentale ale camerei pulpare B. Extirparea devitala este o metodă chirurgicală prin care se îndepărtează în totalitate pulpă dentară. în două şedinŃe C. B (5. pulpită purulentă parŃială E. amputaŃie devitala E. într-o şedinŃa B. toate de mai sus. Pulpită acută purulentă parŃială E. 1 zi B. evitarea lezării pulpei C. evitarea substanŃelor chimice nocive D. În cazul unui coafaj direct într-o inflamaŃie incipientă a pulpei dentare pentru cât timp se poate repetă pansamentul cu antibiotice dacă primul pansament nu a fost eficient: A. Coafajul direct în doi timpi se recomanda în A. se face prin coafaj direct B. pulpită seroasă totală D. 153) *971. pag. 3 zile D. se face prin coafaj indirect D. 2 zile C. Extirpare în scop protetic D (5. pag. 5 zile B (5. Toate metodele de conservare totală sau parŃială a pulpei vii respectă următoarele principii. 132) *973. se face prin extirpare vitală C. Hiperemie preinflamatorie B. inflamaŃia incipientă a pulpei dentare C. în trei şedinŃe 177 . 141) *972. pe suprafaŃa pulpei descoperite se aplică substanŃe biostimulatoare D (5. 140) *974. Pulpită acută seroasă parŃială C.

Coafaj indirect în doi timpi B (5. dacă este oprită în evoluŃie se prezintă sub formă unei pete albe cretoase B. se mai numeşte şi "exploziva” datorită sunetului produs la percuŃie cu sondă B. durerile intense ce o caracterizează duc la mortificarea pulpei B. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale se face prin: A. se prezintă că o pată cu transparenŃa crescută datorită reprecipitarii sărurilor minerale E. au o evoluŃie lentă însă afectează întreagă coroană D. este uşor de reconstituit C. se întinde până la joncŃiunea smalŃ dentină E (5. AmputaŃie vitală E. se mai numeşte şi carie "imploziva” sau "fondanta” D (5. pag. la un număr mic de dinŃi C. poate fi evidenŃiată mai uşor dacă umezim smalŃul B (5. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenŃial al cariei A. Caria incipientă pe suprafeŃele dentare netede A. acesta rămânând intact deasupra dentinei cariate D (5. interesează dentină în totalitate. Coafaj direct în dublu timp B. de multe ori deschizând chiar cameră pulpara C. apar izolat. asimptomatica D. prezintă o penetrare bacteriană intensă datorită vecinătăŃii cu placă dentară D. de obicei. Coafaj indirect într-un timp D. poate fi detectată cu sondă deoarece suprafaŃa nu este intactă D. pag. contrar denumirii. cea mai frecvenŃă formă E. pag. caria medie.D. pag. 134) *976. în cinci şedinŃe E (5. lipsă smalŃului (susceptibil la atacul acid) îi conferă o evoluŃie mai lentă B. Caria acută: A. 155) *975. abfractia este o lipsă de substanŃă produsă prin fricŃiunea smalŃului cu diferite obiecte externe 178 . dacă este colorată în brun sau negru însemnează că este oprită în evoluŃie C. 146) *980. în patru şedinŃe E. caria penetrantă. caria profundă. În funcŃie de extindere. nu interesează cementul. 143) *979. este mai frecventă la copii şi tineri E. pag. 140) *977. pag. Caria radiculară: A. caria superficială. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. 143) *978. în fază iniŃială se prezintă că o pată cretoasă pe suprafaŃa smalŃului E. este la distanŃă mare de pulpă de aceea este. caria cronică. caria care a produs cavitate poate fi: A.

gropiŃe în şanŃuri. abrazia este o atriŃie mai erodată E. AmputaŃia devitala se aplică în cazul: A. Coafaj direct D. AmputaŃie devitala B (5.B. Din trei în trei luni timp de un an B. pag. În cadrul coafajului indirect în doi timpi pastă cu antibiotice se menŃine o perioadă de timp de: A. eroziunea este o pierdere de substanŃă că rezultat al mişcărilor funcŃionale mandibulare D. La doi ani de zile E. rezultând un smalŃ deficitar E. displazia cronică primară se prezintă sub formă de eroziune. Leziuni cu care se face diagnosticul diferenŃial al cariei A. pag. pag. 30-45 zile A (5. amelosinteza perfectă este caracterizată prin geneza deficitară a dentinei B. 72 ore C. 136) *984. 135) 985. 7-10 zile E. După obturaŃia coronara definitivă la un dinte la care s-a făcut coafaj direct dispensarizarea se face: A. dentinogeneză imperfectă este ereditară şi se caracterizează prin smalŃ deficitar că formă sau calcefiere D. Din şase în şase luni timp de doi ani C. Coafaj indirect B. molari de minte 179 . 5 zile D. hipotrofia amelara cronică dentinara apare când ameloblastele sunt afectate în timpul formării smalŃului. 48 ore B. pag. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Pulpectomie devitala E. ameloforeza indirectă este o afecŃiune ereditară a smalŃului C. La un an de zile D. lipsă de substanŃă cu aspect de fagure de miere E (5. La trei luni B (5. 151) *982. pag. 151) *981. miloliza este o lipsă de substanŃă apărută prin microfracturi cervicale că urmare a flectarii dinŃilor sub acŃiunea unor forŃe excentrice intense E (5. Tratementul pulpitei purulente totale constă în: A. atritia este o linie de fractură fără dentină alterată C. 140) *983.

C. carii ocluzale D. Ńeste de vitalitate evidenŃiază o sensibilitate normală D. 140) 989. testele de vitalitate evidenŃiază uşoară hipersensibilitate C. pag.D (5. pulpite acute purulente E. pansamentul a rămas integru E. dinŃilor cu canale foarte curbe E. pulpitelor purulente parŃiale D.E (5.C (5. carii distale ale molarilor secunzi superiori E. lezarea parodonŃiului marginal C. 139) 988. 136) 990.E (5. dinŃi suprasolicitaŃi C. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în A. căi false radiculare E. tratamentul plăgii dentinare a cavităŃii rezultate prin tratarea cariilor simple D. diateze hemoragice D. pag. 143) 986. dinŃi cu canale foarte curbe A. în care nu poate fi folosită anestezia B. pag.B. dinŃilor situaŃi distal pe arcadă la care accesul este dificil A.D. pulpită seroasă parŃială B. Coafajul direct este contraindicat în cazul: A. pag. cariilor cu evoluŃie subgingivala C. inflamaŃia pulpara incipientă C. Cauzele locale ale hemoragiei persistente în canal sunt: A. 154) 180 .C. Extirparea devitala se indică în cazurile A. testele de vitalitate evidenŃiază hiposensibilitate B.D.D. molării persoanelor tinere C. inflamaŃii pulpare avansate E. menstruaŃia B. dinŃi ectopici B. Coafajul direct în deschiderile accidentale ale camerei pulpare se consideră reuşit când A. pulpită seroasă totală B. 153) 987. dinŃi temporari D. căi false radiculare B. pag.E (5.B. dinŃi şlefuiŃi în scop protetic A. pacientul a prezentat dureri provocate B. pag.E (5.

citronellol D.D. toxicitate tisulară minima A. 138) 996. solubilitate în apa şi umori tisulare B. eugenat de zinc E.E (5.E (5. pulpită purulentă totală E. 137) 995. groase C.B. Extirparea vitală a pulpei prin metodă aseptico-antiseptică se indică în A. eficacitate mare în concentraŃie mică E. extra-extrafine C.D.E (5. extrafine D. În coafajul direct se folosesc substanŃe cu următoarele proprietăŃi A. medii B. pag. pag. parodontite marginale cronice cu mobilitate gradul III D. pulpitele cronice B. pag.B. Extirparea pulpei radiculare la incisivii centrali şi laterali inferiori se face cu ace extractoare A. fracturi radiculare în 1/3 apicala a rădăcinii E. se lucrează în condiŃii de perfectă asepsie 181 . timozin B. Extirparea vitală este indicată în A. pag.991.C. 147) 994. Tratamentul mecanic în extirpare trebuie să respecte următoarele reguli A. pulpită purulentă parŃială C. 150) 992.D. acŃiune antiinflamatoare îndelungată C. pag. Între substanŃele protectoare cu adaos de antiseptice folosite în coafajul direct se număra: A.E (5. 134) 993. fine E.C (5. ph acid D. cianoacrilati C. abraziune dentară patologică C. calxilul A. pulpite cronice B. dinŃi aflaŃi în vecinătatea unor tumori benigne A. pulpită seroasă totală D. pulpită seroasă parŃială B. se face dintr-o data pe tot canalul B.

143) 1000.B.D. 149) 997.C. nu putem opri hemoragia pe canal D. pag. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă radiculară vie C. Trioxidul de arsen se prezintă sub formă de A. pag. clorura de zinc D.C. 133) 999. AmputaŃia devitala: A. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă radiculară mumifiata D. picături B. insolubilă în apa şi umorile tisulare D. izolanta B. antiinflamatoare E.D (5. substanŃe uşor antiseptice C.5 mm A. extirparea s-a făcut în pulpită acută purulentă totală B.B. extirparea s-a făcut în pulpită acută seroasă totală C.E (5. hidroxid de calciu A. Coafajul direct o metodă terapeutică de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanŃă: A.C. pag. pag. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpă coronoradiculara mumifiata E. Tratamentul medicamentos obligatoriu se instituie în următoarele situaŃii A. pulbere E. câmpul operator a fost inundat de salivă E. 143) 1001. se păstrează un bont pulpar apical de 1-1. se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. este o intervenŃie chirurgicală prin care se îndepărtează pulpă coronară după insensibilizare chimică B. dentinoneogenetica 182 . granule B. pag. neiritanta C. este o intervenŃie chirurgicală contraindicata în cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate A.C.E (5. pastă C. 153) 998. azotat de argint E.E (5. se trepanează apexul D. fibre D.E (5. substanŃe remineralizante B. canalul radicular este uscat A. Tratamentul plăgii dentinare în hiperemia pulpara se face cu A.

E (5. pag. coafajul indirect B. pulpă are o coloraŃie roşie.B (5. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia: A. 132) 1006. hiperemia pulpara cu cameră pulpara închisă C. pulpa coronară foarte sensibilă.B. pulpotomia devitala E. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. timp de 24 de ore la pluriradiculari E.E (5. în scopul insensibilizării chimice a pulpei dentare. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în: A.D. pulpectomie vitală A. pag. în diferite grade de insensibilizare: A. 144) 183 . Pansamentul cu pulbere de arsenic.A. se menŃine: A. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare C.C. pulpă dentară se găseşte după aplicarea pansamentului arsenical. 155) 1004. 136) 1005. timp de 48 de ore la pluriradiculari B. pulpită purulentă parŃială E.D (5. caria simplă B. extirparea devitala B.B. 137) 1002. pulpită cronică închisă A. pag. insensibilitate totală coronara şi radiculara B. coafajul direct E. pag. 136) 1003. vie E. În cadrul extirpării devitale. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile. coafaj direct C. amputaŃia vitală D. pag. pulpită seroasă parŃială D. coafaj indirect B.B. timp de 24 de ore la monoradiculari A. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. iar pulpa radiculară cu total insensibilă A.C (5. pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicala D. extirparea vitală C. timp de 48 de ore la monoradiculari C. pag. pulpotomia vitală D.E (5.

143) 1010. la copii şi adolescenŃi pe molari şi premolari B. trioxid de arsen B. dinŃi mobili parodontotici D. obturaŃia de durată D. pag. dinŃi cu canale foarte curbe E. pastă C. la dinŃii unde este indicat cofajul direct. protejarea pulpei prin obturaŃie de baza cu eugenat de zinc A. pulbere B. menŃinându-se pulpa radiculară vie. paraformaldehidă E.B. fibre E. tricrezol formalină C.D (5.E (5. 145.Este indicată în următoarele condiŃii: A. nu putem opri hemoragia pe canal B. pag.D. Pulpectomia vitală se finalizează cu obturaŃia radiculara definitivă. 153) 1009.D. dinŃi ce nu oferă accesibilitate 184 . pag.147) 1008.se poate folosi: A. SubstanŃele pe baza de trioxid de arsen folosite în scopul insensibilizării chimice pulpare se pot prezenta sub forma: A. eliminarea Ńesuturilor alterate B. tratamentul plăgii dentinare E.E (5. Coafajul direct este indicat în următoarele situaŃii: A.C.C.1007.E (5. pag. extirparea a fost făcută în pulpită purulentă parŃială sau totală C. AmputaŃia vitală este metoda chirurgicală prin care se indeparteza pulpa coronară după anestezie. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitala. obturaŃia provizorie C. Tratamentul hiperemiei pulpare respectă următoarele faze: A. dar acesta nu poate fi efectuat C. soluŃie D. câmpul operator a fost inundat de salivă E. 142) 1012. 132) 1011. cu excepŃia situaŃiilor: A. granule predozate A. molării persoanelor în vârstă A. extirparea a fost făcută în pulpită seroasă totală B. pag. extirparea a fost făcută în pulpite cronice D.B (5. triopasta Gysi D. trioximetilenul C.D.

E (5. pasta Allasion C.C. pag. pasta Dontisolon D. Coafajul indirect într-un timp implică: A. pasta cu folie de teflon A.C (4. selectivitate de percepŃie A. pag. pag. Folcisteina C. Reogan E. Toaletă cavităŃii cu apa oxigenata şi neofalină B. 137) 185 . fază ocalexica B. extract total de ochi B. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1. obturarea de durată B. 139) 1016. pag. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A.B. pag.B. 138) 1015. extracte din mugure dentar de maimuŃă D. pasta Pulpomixin B.C. deschiderea accidentală a camerei E. eliminarea Ńesuturilor alterate C. Dontisolon B.5 mm D. să nu coloreze dintele D. ObturaŃie provizorie cu eugenat de zinc A. 137) 1017.E (5.B.D. solubilitate în apa şi umorile tisulare B. ObturaŃie definitivă cu compozit E. SubstanŃele folosite pentru coafajul direct trbuie să îndeplinească mai multe calităŃi pentru reuşită tratamentului şi anume: A. pasta cu folie de aur E. Pastele cu antibiotice folosite curent în coafajul direct sunt: A. tratarea plăgii dentinare D. Uscarea cavităŃii cu jet de aer C. dinŃi cu carii ocluzale C. pag. toxicitate tisulară minima C. protejarea pulpei prin obturaŃii de bază E.C (5.E (5. stabilitate chimică la păstrarea în soluŃie E. SubstanŃe biostimulatoare folosite în coafajul direct: A. Aplicarea în cavitate a unei paste cu hidroxid de calciu D. 139) 1013.C. la molării de minte B. 132) 1014.B.D (5.C.

Insensibilitate totală coronară B. Protejarea pulpei prin obturaŃii de bază D. DinŃii ectopici D. Timol A.C. 139) 1019 ContraindicaŃiile unei extirpări devitale sunt: A. Pulpite cronice granulomatoase E. cu rol protector. Cianoacrilati C.1018. utilizate în coafajul direct sunt: A. Folie de aur B. pag. Insensibilitate totală radiculară 186 . Eliminarea Ńesuturilor alterate B. pag. La nivelul molarilor de minte B. Fibre de celuloză îmbibate cu clorhidrat de cocaină B.B.B.C. ContraindicaŃiile coafajului direct sunt: A. Pigment D. Materialele şi substanŃele inactive. Pulpite purulente parŃiale C. Fire de azbest D. 144) 1022. Eugenat de zinc E. pag. pag. Pulpite purulente totale D. În cariile ocluzale C.C. Pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului aresenical în diferite grade de insensibilizare: A. pag. Extirpare vitală A. Tratarea plăgii dentare C.C (5. 138) 1023.D (5. Protejarea pulpei cu eugenat de zinc E. Carii cu evoluŃie supragingivală A.B.E (5. Fibrele de arsenic conŃin: A. Deschidere de maxim 1-1. Fazele de tratament pentru vindecarea prin restitutio ad integrum al hiperemiei pulpare sunt: A.E (5. DinŃii ce vor fi şlefuiŃi în scop protetic A. Liant A.B. Extirparea în scop protetic la dinŃi fără procese carioase B. Apa E.D (5.C. 154) 1020.5 mm a camerei pulpare E. 132) 1021. Anhidridă arsenioasă C.

B. Se face dintr-o data pe tot canalul B. D. cazul persoanelor alergice la substanŃele anestezice E.5 mm A. pag. vie C. Insensibilitate totală radiculară şi coronară D. Pastă cu antibiotice D. AmputaŃia devitala este indicată în cazul: A. pulpitele cronice deschise granulomatoase D.D. A.B. SoluŃie de eugenol B. Pastă arsenicală E.B. Nu se trepanează apexul D. sărcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni.C. 143) 1027. Tratamentul medicamentos de canal în pulpitele cronice se poate face cu: A. la dinŃii cu rădăcini în formare. Pastă cu hidroxid de calciu A. 152) 1025. molarilor persoanelor în vârstă C. dinŃii aflaŃi în vecinătatea unor formaŃiuni patologice D. Tratamentul mecannic în extirpare trebuie să respecte următoarele reguli: A. fracturile radiculare în prima şi a două treime a rădăcinii C. Pulpă coronară insensibilă şi sensibilitate marcată a pulpei radiculare E. 154) 187 . infecŃii). pag.E (5.E (5.C (5. trisme. pag. 153) 1026. pag. În timpul tratamentului mecanic se folosesc mijloace chimice de permeabilizare E. iar pulpa are o culoare roşie. Pulpă coronară şi cea radiculară sunt sensibile. 155) 1024. pag. pag. tratamentului dinŃilor mobili parodontotici B. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E.C (5. afecŃiuni care contraindica folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. Nu se păstrează un bont pulpar apical de 1-1. pulpitele purulente parŃiale B.C (5. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori. Pudra de iodoform C. pulpitele purulente totale C. A. 147-148) 1028. luxaŃiile dentare B. dinŃilor cu canale foarte curbe D.C (5. Extirparea devitala este contraindicata în: A.B. ContraindicaŃiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. Se lucrează în condiŃii de asepsie C.

AmputaŃia vitală C. la care tratamentul este dificil C. A. 154) 1030. coafaj indirect C. coafaj indirect C. pag. pag. Atitudinea terapeutică corectă într-o pulpită acută purulentă parŃială este: A. amputaŃie vitală C. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în A. Pulpită acută purulentă parŃială D. Coafajul indirect B. Extirparea devitala este indicată în următoarele situaŃii: A. 134) 1034. Pulpită acută seroasă parŃială C. AmputaŃia vitală C. dinŃi cu canele foarte curbe. coafaj direct B. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în: A.D (5. Care sunt indicaŃiile terapeutice într-o pulpită cronică: A. care nu permit permeabilizarea până la apex B. pag. Pulpită acută seroasă totală B.E (5. Pulpită cronică închisă hiperplazica E. Coafajul indirect B. cariile cu evoluŃie subgingivala.1029. 134) 1031. extirparea aseptico-antiseptică D. Extirparea devitală C. amputaŃie devitala E. Hiperemia preinflamatorie B. coafaj direct B.D (5. AmputaŃia vitală se indică în: A. dinŃi situaŃi distal pe arcadă. 141) 1033. amputaŃie devitală E. 134) 1032. amputaŃie vitală C. pulpitele purulente parŃiale D. AmputaŃia devitala E. Extirparea vitală D.B (5. Extirparea devitala 188 . Extirparea vitală D. pag.D (5. extirparea aseptico-antiseptică D. AmputaŃia devitală E. pag.

la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpite cronice închise 189 . cu rădăcini în curs de formare B. obturaŃia de durată D. pag. insolubilă în apa şi umorile tisulare D.B (4. neiritantă C.C. Pulpotomia vitală este o metodă chirurgicală recomandata A. tratamentul plăgii dentinare E. extirparea vitală C. izolantă B. 132) 1037.E (5. coafaj direct C. la copii şi tineri pe molari şi premolari. pag. 135) 1035. pulpectomie vitală A. pag. neodentinogenetică A. Metodele de conservare parŃială sau totală a pulpei vii sunt următoarele cu excepŃia: A. coafajul indirect B.E (5. antiinflamatoare E. 136) 1038. coafajul direct E. protejarea pulpei prin obturaŃie de bază cu eugenat de zinc A.C. obturaŃia provizorie C. eliminarea Ńesuturilor alterate B. 136) 1039.D. Tratamentul hiperemiei pulpare respectă următoarele faze: A.E (5. pag.C (5. caria simplă B. pulpotomia vitală D. hiperemia pulpara cu cameră pulpara închisă C. pulpită seroasă parŃială D. pulpotomia devitala E. coafaj indirect B. pag. pulpită purulentă parŃială E. amputaŃia vitală D.B.B. extirparea devitala B. 137) 1040. Coafajul indirect este o metodă terapeutică indicată în: A.D.E (5. 132) 1036. pag. pulpită cronică închisă A. Metodele biologice de conservare a pulpei vii sunt: A. Coafajul direct o metodă terapeutică de pansare a pulpei dentare descoperite cu o substanŃă: A.

143) 1042.D (5. 143) 1043. Pentru mumificarea pulpei radiculare în cadrul metodei de pulpotomie devitala. SubstanŃele pe bază de trioxid de arsen folosite în scopul insensibilizării chimice pulpare se pot prezenŃa sub formă de A. pulbere B.147) 1045. trioxid de arsenic B. pag. se poate folosi: A. trioximetilenul C. timp de 48 de ore la pluriradiculari B.C. timp de 72 de ore la pluriradiculari D. dar acesta nu poate fi efectuat datorită condiŃiilor anatomotopografice nefavorabile ale dintelui E. timp de 48 de ore la monoradiculari C. 145.D (5. fibre E. pag. soluŃie D. timp de 24 de ore la monoradiculari A. este o intervenŃie chirurgicală contraindicata în cazul pulpitelor acute purulente sau a pulpitelor necrozate A. se menŃine: A.B. la copii şi tineri pe molari şi premolari cu pulpopatii incipiente D.C. 144) 1044.C. când este indicat coafajul direct.E (5. paraformaldehidă E. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară mumifiata D. este o intervenŃie chirurgicală prin care se îndepărtează pulpa coronară după insensibilizare chimică B.E (5.E (5. Pulpectomia vitală se finalizează cu obturaŃia radiculară definitivă. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa coronoradiculara mumifiata E. triopasta Gysi D. pag. AmputaŃia devitala: A. în scopul insensibilizării chimice a pulpei dentare. extirparea a fost făcută în pulpita seroasă totală 190 . tricrezol formalină C. granule predozate A. este o intervenŃie chirurgicală prin care se păstrează pulpa radiculară vie C. Pansamentul cu pulbere de arsenic. pastă C. pag. timp de 24 de ore la pluriradiculari E.D. pag. cu excepŃia situaŃiilor: A. la pacienŃii la care nu se recomandă anestezie tronculara periferică A. 142) 1041.

în diferite grade de insensibilizare: A.C. dinte cu hiperemie preinfalamatorie ce nu a depăşit 24 h A. pulpită cronică închisă garanulomatoasa C. pulpite purulente 191 . 132) 1048. Fazele de tratament în hiperemie sunt: A. atât pulpa coronară cât şi pulpa radiculară sunt foarte sensibile. extirparea a fost făcută în pulpita purulentă parŃială sau totală C.E (5. Molarii persoanelor tinere C. 139) 1049.C. pag. la dinŃi cu volum mic E.D.E (5. pulpită cronică deschisă garanulomatoasa D. pulpa dentară se găseşte după aplicarea pansamentului arsenical. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. ObturaŃie de durată A. dinŃi cu canale uşor curbate E. iar pulpa radiculară cu total insensibilă A. pag. pulpită cronică închisă propriu-zisă B. dinŃii accesibili B. Deschiderea camerei pulpare E. În cadrul extirpării devitale.C. E (5. protejarea pulpei prin obturaŃie de bază D. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitate a pulpei radiculare în regiunea apicală D.B. Factori locali ce indică coafajul direct: A. 155) 1047.B. 143) 1050. pulpa are o coloraŃie roşie. câmpul operator a fost inundat de salivă E. insensibilitate totală coronară şi radiculară B.C. vie E.C. dinŃi temporari A.E (5. 153) 1046. Molar de minte B. pulpa coronară foarte sensibilă. CondiŃii particulare de efectuare a amputaŃiei devitale: A. pag. nu putem opri hemoragia pe canal B. extirpare în scop protetic E. extirparea a fost făcută în pulpite cronice D. dinŃii parodontotici D. pag. pulpa coronară insensibilă şi sensibilitatea marcată a pulpei radiculare C.5 mm D.D (5. pag. dinŃi fără valoare masticatorie C.B. Tratarea plăgii dentinare C. ContraindicaŃiile extirpării devitale sunt A. mărimea deschiderii camrei pulpare de maxim 1-1.

D.D. Caracterele clinice ale cariei dentare: A. poate să apăra pe aproape orice suprafaŃa a dintelui B.C. distale şi ocluzale C. aparent uşor curatabile (vestibulare şi orale) E. caria apare chiar dacă rădăcină nu este expusă mediului bucal C. extindere. pag. 14 zile E. ObturaŃia de durată după un coafaj indirect într-un timp se face după un număr de: A. 137) 1053. 153) 1052. simptomatologia cariei este determinată de localizare.E (5. uneori poate evolua circular A. pag. au progresie atât de lentă încât ridică probleme de diagnostic diferenŃial D. cel mai des apare pe suprafeŃele meziale.C.B. poate avea că punct de plecare suprafaŃa proximală în 1/3 cervicală. Apexul dinŃilor la copi şi tineri A. caria din şanŃuri şi fosete are o evoluŃie asimptomatica A. 140) 1055. 10 zile D.E (5. 140) 1056. Căi false radiculare C.E (5. pag. Extirpare pulpara completă E. Riscul crescut la carie se pune în evidenŃa.E (5. 154) 1051. caria din şanŃuri şi fosete se caracterizează prin progresia în suprafaŃa D. prin: 192 .E (5. pag. 3 zile B. 7 zile C. Cauzele locale hemoragiei pe canal pot fi: A. chiar dacă curăŃirea artificială este eficientă D. suprafeŃe netede şi suprafeŃe radiculare B. dacă placă este prezenŃa.C. apare pe suprafeŃele pe care autocurăŃirea este insuficienŃă. 20 zile A. apare uneori chiar şi pe suprafeŃe netede. rată şi viteză de evoluŃie B. 139) 1054. caria din şanŃuri şi fosete prezintă de obicei o deschidere mică în suprafaŃa C.E (5.B. de unde se extinde spre gingie E. Traumatizarea parodonŃiului apical D. are o incidenŃă crescută în ultimii ani B. Localizarea cariei: A. Caria radiculară A. caria din şanŃuri şi fosete are aspectul a două triunghiuri suprapuse E.B. Perforarea podelei camerei pulpare B. pag. din punct de vedere morfologic există trei localizări: şanŃuri/fosete.D. printre altele. pag.

A. identificarea demineralizarii B. testări psihologice C. testul ADN comparat cu al părinŃilor D. testări serologice E. testări bacteriologice A,E (5, pag. 152) 1057. Testele de activitate a cariei pot fi utile pentru: A. anticiparea aproximativă a dinŃilor ce vor fi extraşi în cadrul tratamentului ortodontic B. anticiparea necesităŃii măsurilor profilactice C. stabilirea şedinŃelor de control D. stabilirea prognosticului E. stabilirea tipului materialelor şi procedeelor folosite B,C,D,E (5, pag. 153) 1058. Din metodele de conservare parŃială a pulpei vii sau mortificate fac parte A. AmputaŃia vitală B. Pulpectomia vitală C. Pulpotomia devitala D. Coafajul direct E. Pulpectomia devitala A,C (5, pag. 136) 1059. Factorii locali de care trebuie să se Ńină cont în coafajul direct sunt A. Vârsta pacientului B. Starea generală a pacientului C. Volumul coroanei şi al cavităŃii D. Mărimea deschiderii camerei pulpare E. Factori de ordin social C,D (5, pag. 139) 1060. AmputaŃia devitala se aplică în următoarele condiŃii particulare A. Molarii persoanelor în vârstă B. Molarii persoanelor tinere C. Molarii de minte D. Incisivii centrali E. DinŃi temporari A,C,E (5, pag. 143) 1061. AmputaŃia vitală are următoarele indicaŃii: A. La copii şi tineri pe molări şi premolari B. Când este indicat coafajul direct dar nu poate fi executat C. DinŃi mobili parodontotici D. DinŃi temporari E. DinŃi cu canale foarte curbe A,B (5, pag. 142) 193

1062. IndicaŃiile extirpării vitale sunt reprezentate de: A. Pulpite acute B. Pulpite cronice C. Gangrena pulpara simplă şi complicată D. Abrazii dentare patologice E. Parodontite apicale acute seroase A,B,D (5, pag. 147) 1063. Extirparea devitala are următoarele contraindicaŃii: A. Pulpite purulente parŃiale B. Pulpite purulente totale C. DinŃi cu canale foarte curbe D. Carii cu evoluŃie subgingivala E. DinŃi situaŃi distal pe arcadă A,B,D (5, pag. 154) 1064. ObturaŃia de canal nu se efectuează în aceeaşi şedinŃa cu extirparea pulpei radiculare în următoarele situaŃii: A. Pulpita acută purulentă parŃială B. Pulpita acută C. Pulpite cronice D. Pulpita seroasă E. Pulpita seroasă A,B,C (5, pag. 153) 1065. CalităŃile substanŃelor folosite în coafajul direct sunt A. Solubilitate în apă şi umorile tisulare B. Ph acid apropiat de cel al pulpei C. Ph alcalin apropiat de cel al pulpei D. Toxicitate tisulară minima E. Eficacitate în concentraŃie mare A,C,D (5, pag. 137) 1066. Fazele de tratament în hiperemia pulpară sunt: A. Eliminarea Ńesuturilor alterate B. Tratarea plăgii dentinare C. ObturaŃie de canal D. ObturaŃie de durată E. Toate de mai sus A,B,D (5, pag. 132) 1067. Tratamentul pulpitei seroase parŃiale constă în: A. Coafaj direct B. AmputaŃie vitală C. Extirpare vitală 194

D. Pansament cu pastă cu antibiotice E. Extirpare devitala A,B,C,E (5, pag. 134) 1068. Tratamentul pulpitei purulente parŃiale constă în: A. Coafaj indirect B. Extirpare vitală aseptico-antiseptică C. Coafaj direct D. Coafaj direct în doi timpi E. ExcepŃional amputaŃie devitala B,E (5, pag. 134) 1069. Metode de conservare parŃială a pulpei vii sau mortificate sunt: A. Extirpare vitală B. Coafaj indirect C. AmputaŃie vitală D. Pulpotomie devitala E. AmputaŃie devitala C,D,E (5, pag. 136) 1070. Tratamentul Spad A. reprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpare C. se realizează cu soluŃie Walkhoff şi pastă Spad D. utilizează pastă Spad E. utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichide B,E(5,pag. 185) 1071. AcŃiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe: A. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat B. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcŃie de preparat C. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcŃie de preparat D.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare E.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsură contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare. A,D(5,pag. 198) 1072. CerinŃele ideale pentru medicaŃia canalara sunt A. efect lent bactericid şi fugicid B. acŃiune antibacteriană îndelungată C. uşurinŃă introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala 195

E. tensiune superficială mare B,C(5,pag. 175) 1073. Avantajele terapiei enzimatice sunt: A. fluidificarea secreŃiilor B. facilitarea difuziunii C. inhibarea microflorei endodontice D. apariŃia fenomenului de rezistentă microbiană E. mediu nutritiv pentru organisme A,B,C(5,pag. 198) 1074. ProprietăŃile pastei de hidroxid de calciu A. puternic bactericid B. acŃiune antitoxica C. stimulează secreŃiile din canale D. are Ph da 10.5-11 E. nu se rezoarbe A,B(5,pag. 198) 1075. IndicaŃiile atibioticelor A. Coafaj direct sau indirect B. După extirpări în pulpită seroasă C. În gangrena simplă D. În parodontite acute hiperemice E. După spălături cu antiseptice A,C,D(5,pag. 211) 1076. Pasta clinicii de Odontologie din Bucureşti conŃine: A. Eritromicină bază B. Cloranfenicol bază C. Streptomicină D. Hidrocortizon acetat E. Dexametazona A,B,D(5,pag. 192) 1077. Ionoforeză se poate repeta, în funcŃie de evoluŃia clinică, după: A. 24 ore B. 36 ore C. 48 ore D. 60 ore E. 72 ore 196

C,D,E(5,pag. 209) 1078. PărŃi componente ale instrumentelor rotative A. gâtul (colul) B. braŃul C. capul (partea activă) D. piciorul (tija) E. mandrenul A,C,E(5,pag. 187) 1079. Gâtul sau colul instrumentelor rotative A.trebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subŃire pentru a asigura acces şi vizibilitate B.din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subŃire pentru a asigura vizibilitate asupra părŃii active a instrumentului şi manipulare uşoară C. transmite forŃele ce se exercită asupra capului în sens rotaŃional şi translaŃional D. are formă conică, cu baza mare la nivelul capului şi baza mică spre mandrin E. este partea intermediară ce leagă mandrinul de capul activ A,B,C,E(5,pag. 188) 1080. Instrumente rotative A. instrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentare B. termenul de "forma”, aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi silueta capului instrumentului C. frezele sunt acŃionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acŃionate şi manual D. înainte ca freza să acŃioneze în dentină, capul sau activ trebuie lubrefiat cu vaselină E. după natura părŃii active instrumentele pentru prepararea cavităŃilor pot fi tăietoare sau abrazive A,B,E(5,pag. 188) 1081. Frezele sferice A.cu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic, cu atât freza are o dimensiune mai redusă B. se folosesc la îndepărtarea Ńesuturilor dure alterate C. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrare D. se folosesc la bizotarea marginilor cavităŃilor E. se folosesc la pregătirea retenŃiei A,B,E(5,pag. 188) 1082. Frezele dentare 197

A. freza pară a fost concepută iniŃial pentru prepararea cavităŃilor ce urmau a fi obturate cu amalgam B. freza pară a fost imaginată de către Dr Sockwell C. freza cilindrică este destinată preparării cavităŃilor ce vor fi obturate cu amalgam D. mulŃumită unei invenŃii de ultima oră, pot fi acŃionate şi cu ultrasunete E.freza sferică avea până de curând 6, pentru ca noile design-uri să includă 12 sau chiar 40 de lame tăietoare B,C,E(5,pag. 188-189) 1083. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităŃilor A. beneficiază de o nomenclatură stabilită de Miller B. nomenclatura instrumentelor de mână se aseamănă unei clasificări biologice şi cuprinde trei clase C. în cadrul nomenclaturii, ordinul reprezintă scopul instrumentului, subordinul reprezintă maniera de folosire iar clasa reprezintă forma părŃii active D. sunt compuse din două părŃi esenŃiale: mânerul şi gâtul activ E. au un mâner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevăzut sau nu cu retentivitati B,C,E(5,pag. 190) 1084. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităŃilor A. toporişca derivă din daltă şi este un instrument pereche dreapta-stânga B. dalta se foloseşte pentru îndepărtarea pulpei coronare în cadrul pulpectomiei şi pulpotomiei C. sunt caracterizate printr o formulă formată din trei cifre D. bizotatorul de prag gingival se deosebeşte de o toporişcă doar prin lăŃimea şi lungimea lamei tăietoare E.în cazul în care marginea tăietoare este în alt unghi decât 90As faŃă de lungimea lamei apare o a patra cifră în cadrul formulei instrumentului A,C,E(5,pag. 191) 1085. ReacŃia pulpei la instrumentele tăietoare rotative A.pulpa dinŃilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităŃii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpa îmbătrânită B. frezele din oŃel produc mai multă căldură decât cele din carbid C. frezele care sunt tocite produc mai puŃină căldură deoarece nu au o acŃiune atât de agresivă D.în cazul folosirii turaŃiilor înalte temperatura este controlată prin scăderea presiunii, tăierea intermitenta şi folosirea răcirii E. dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intens A,B,D,E(5,pag. 191)

198

1086. Sisteme de răcire a frezelor A. spray-ul (apă + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apa B.răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităŃilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm C. răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătura microbiană D. răcirea cu apa este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuare E. în cazul r?cirii cu spray, este bine ca apa să fie încălzită la cca 54AsC A,C,D,E(5,pag. 191) 1087. Diga (rubber-dam) A. nu este bine acceptată de către pacienŃi B. nu se poate aplica pe dinŃii tineri, insuficient erupŃi C. se aplică pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau Brown D. cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinŃii E. cauciucul poate avea mai multe grosimi A,B,E(5,pag. 203) 1088. Diga A. elimină conversaŃia inutilă şi lavajele bucale frecvente B. asigură o bună vizibilitate C. este bine tolerată de către pacienŃii astmatici D. asigură retracŃia părŃilor moi E. protejează împotriva aspirării şi înghiŃirii instrumentelor A,B,D,E(5,pag. 203) 1089. Pulpomixine conŃine: A. sulfat de polimixină B B. acetat de dexametazona C. sulfat de framicetina D. tirotricina E. sulfat de neomiicina A,B,C(5,pag. 193) 1090. În extirparea pulpara: A. tratamentul mecanic se efectuează până la constricŃia apicala B. tratamentul se execută într-una sau mai multe şedinŃe C. se fac spălături endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substanŃe antiseptice D. se lucrează în condiŃii de asepsie prin izolarea dintelui E. se execută într-o singură şedinŃă A,D,E(5,pag. 166-167) 199

1091. SoluŃia Walkhoff conŃine A. mentol B. camfor C. p-monoclorfenol D. fenol pur E. iodoform A,B,C(5,pag. 177) 1092. Ozonoterapia este indicată în: A. gangrena pulpara B. parodontite apicale acute C. tratamentul plăgii dentinare D. coafaj direct E. pulpite seroase totale A,B,C,D(5,pag. 211) 1093. Ionoforeză este indicată în: A. gangrena pulpara simplă B. parodontite apicale cronice C. parodontite apicale acute D. canale care secretă abundent E. prezenŃa unor corpi străini A,B(5,pag. 211) 1094. Se institue un tratament medicamentos înainte de obturarea canalului în următoarele situaŃii: A. pulpite acute seroase totale B. pulpite acute seroase parŃiale C. pulpite cronice D. pulpite acute purulente totale E. pulpite acute purulente parŃiale C,D,E(5,pag. 170) 1095. Pasta PBSC conŃine: A. penicilină B. streptomicină C. conservant D. marfanil E. benzoat de sodiu A,B(5,pag. 192) 200

1096. Pasta Ledermix conŃine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicină C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicină C,D(5,pag. 192) 1097. Care dintre următoarele cazuri nu beneficiază de tratament endodontic: A. DinŃi cu malformaŃii radiculare B. DinŃi cu apexul larg C. DinŃi care au în canale corpi străini D. DinŃi cu căi false interradiculare E. DinŃi cu parodontită apicală cronică A,C,D(5,pag. 159 ) 1098. Anomalii frecvente de canale prezintă: A. Incisivii inferiori B. Molarul prim superior (rădăcină mezio-vestibulară) C. Premolarul doi inferior D. Incisivul central superior E. Primul şi al doilea molar inferior A,B,C,E(5,pag. 162) 1099. În determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick: A. Utilizează o singură radiografie B. Utilizează două radiografii C. Se face cu acul introdus pe canal D. Se face fără a introduce acul pe canal E. Niciuna de mai sus A,C(5,pag. 164) 1100. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. fenol 30% B. camfor 60% C. alcool 10% D. formaldehidă E. sulfat de bariu 10% A,B,C(5,pag. 178) 201

Cloraminele B. este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculare B. Tehnica prin forŃe compensate C(5. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculare C. este numită şi telescopare progresivă E. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv D. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeşte: A. 167) *1103. combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se obŃine utilizând numai tehnici moderne. Hipocloritul de sodiu C. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. 180) *1102. Este obligatorie în momentul obturării radiculare definitive C(5. Tehnica de telescopare progresivă E. Tehnica "step-back": A. O preparaŃie mecanică corectă a canalului A.pag.pag. ultrasonice. 168) *1105. Clorura de sodiu E. necesită. Este obligatorie în a treia şedinŃă E. Clorhexidina D. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate C(5. laser D. se obŃine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. 173) *1104.*1101. Tehnica standard B. cei mai utilizaŃi sunt: A. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. este numită şi telescopare regresivă D.pag. Tehnica convenŃională C.pag.pag. Dintre compuşii cloraŃi. nu este însoŃită de irigaŃii cu soluŃii antiseptice. SoluŃie de clorură de sodiu 7% B(5. deoarece acestea sunt iritante B. Tehnica de telescopare regresivă` D. sonice. de obicei. în sterilizarea canalelor radiculare. 167) 202 . se realizează până la apexul radiologic D(5.

3 etape D.pag. 158) *1107. 1 etapă B.pag. Toate de mai sus E(5. Evitarea unor doze insuficiente C. Introducerea cu instrumentar de mână C. avem un canal uscat B. 2 etape C. Până la foramenul apical B. pulpite cronice C.pag. Cu o uşoară depăşire a constricŃiei apicale. Tratamentul mecanic în gangrena pulpara se efectuează: A. 5 etape C(5. Condensarea cu fuloare de canal D. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. Până la constricŃia apicală C. Tratamentul gangrenei şi necrozei pulpare se efectuează în: A. Evitarea antibioticelor cu reacŃii adverse B. Introducerea cu acul Lentullo B. parŃiale sau totale D. când nu putem opri hemoragia A(5. Obturarea de canal în aceiaşi şedinŃă se realizează când A. Dintre modalităŃile de introducere în canale a hidroxidului de calciu fac parte: A. 4 etape E. 200) *1110. B 5. 166) *1108. Toate de mai sus E(5. 170) *1109. Injectarea cu seringă E. când în timpul tratamentului câmpul operator a fost invadat de salivă E. pag. 187) 203 .*1106. Evitarea antagonismelor D. EficienŃa asociaŃiilor de antibiotice în tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de următorii factori: A.pag.(4. Evitarea rezistenŃei încrucişate E. Până la A½ a canalului E. pulpite acute purulente.

Metronidazol E. Neurotoxină E. Împlântare deficitară E. Nistatin C. Sulfamide D.pag159) *1113.*1111. Prognosticul tratamentului endodontic atunci când se respectă întocmai tehnica de lucru.pag. Antibiotice B. Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins între: A.pag. 162) *1112. 10-11 B. 8-10 B(5. 100 % din cazuri B.arată rezultate pozitive în: A. 11-12 C. 195) *1115. Pepsină D. Căi false interadiculare D.pag. 80-90 % din cazuri C. 75-86 % din cazuri E. Acetilcolină B.Toate de mai sus E(5. 7-9 E. 12-13 D. 85-95 % din cazuri 204 . Rădăcini cu curburi exagerate C. Necroza de colicvatie apare în urmă influenŃei unor substanŃe precum: A. Produsul Grinazole indicat în tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara conŃine: A. Lizozimul C. 198) *1114. Nu beneficiază de tratament conservator dinŃii care prezintă: A. Corticoizi D(5. Rădăcini în baionetă B. 86-95 % din cazuri D. Amilază C(5.

7.4% A(5. 7 % B. 205) *1118. alcool şi eŃer 10 %. 3 % E. 177) *1117. 3 etape D. 5 etape C(5. Care este concentraŃia maximă admisibilă a ozonului în amestecul gazos cu care se face ozonoterapia: A. P-monoclorfenol. 1 etapă B.4% D. 4.pag. C(5. mentol şi camfor D. Tratamentul gangrenei şi necrozei pulpare se efectuează în A.pag. 4 % D. P-monoclorfenol. fenol 30 %. 5 % C.pag. 2. 5. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusiv 205 . 6. Este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. 4 etape E. 158) *1120.8% C. 206) *1119. 160) *1116.pag. monoclorfenol şi alcool 10 % C. 1 % B(5. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. camfor 60 % şi alcool 10 % B.7% E. Care este proporŃia formaldehidei în cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice: A.C(5. Este facultativă pe tot timpul tratamentului C. P-monoclorfenol şi tricrezol E. 2 etape C. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A.pag.2% B.

Hipocloritul de sodiu C. nu este însoŃită de irigaŃii cu soluŃii antiseptice. necesită. 167) *1123. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canalului D. este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculare B. 167) *1121. Clorura de sodiu E. este numită şi telescopare regresivă D. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculare C. se realizează până la apexul radiologic D(5. Tehnica convenŃională C. ultrasonice. Dintre compuşii cloraŃi.pag. este numită şi telescopare progresivă 206 . Tehnica standard B. SoluŃie de clorură de sodiu 7% B(5. Este obligatorie în a treia şedinŃă E.pag. Este obligatorie în momentul obturării radiculare definitive C(5.pag. se obŃine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canalului C. Tehnica de prepare "Step-back” se mai numeşte: A. Tehnica de telescopare regresivă E. sonice. în sterilizarea canalelor radiculare. deoarece acestea sunt iritante B. 166) *1122. 180) *1124. Până la A½ a canalului E. Cu o uşoară depăşire a constricŃiei apicale B(5.pag. combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. Cloraminele B. Tehnica "step-back”: A. cei mai utilizaŃi sunt: A. laser D. se obŃine utilizând numai tehnici moderne.D.pag. Tratamentul mecanic în gangrenă pulpara se efectuează: A. Până la foramenul apical B. de obicei. Tehnica prin forŃe compensate C(5. Clorhexidina D. Până la constricŃia apicală C. 173) *1125. O preparaŃie mecanică corectă a canalului: A.

Pulpită acută seroasă totală C(5. cot şi turbină) B.pag. Pulpită acută purulentă parŃial D.23 (piesă dreaptă. operatorul poate scrâşni din dinŃi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalŃului C. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A.E.din cauza concentrării intense în cazul unor cavităŃi dificile. 194) *1129.prin clatirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaŃa microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităŃii bucale C. zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzie D.pag.bacteriile de pe încălŃămintea operatorului se găsesc în gura pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament D. migrenă. Hiperemie preinflamatorie C. Pulpită acută seroasă parŃială E. 187) *1128.pag. Tratamentul medicamentos al canalului înaintea obturării acestuia se face în caz de: A. este partea pe care se infileteaza capul frezei D. 168) *1126. poate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr. în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecŃioase precum: boala vacii nebune. aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătate E(5. se indică în canale radiculare cu curburi accentuate C(5.pag. masca chirurgicală este de fapt un focar de infecŃie prin faptul că se încarcă cu microorganisme B. supraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care Ńin piesa cot B.vibraŃia produsă de piesă cot poate produce afecŃiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau sindromul Raynaud E. este manşonul de plastic ce protejează capul frezei E.deşi aparent reduce riscul contaminării. spondiloză 207 . se adaptează şi fixează la piesă de mână E(5. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. 170) *1127. Mandrinul instrumentelor rotative A. Extirpare în scop protetic B. este partea activă a instrumentului C.

riscul transmiterii unor infecŃii este scăzut B. Crearea accesului la camera pulpara B. metronidazol B. Metodele folosite în prepararea canalelor pot fi: A. eritromicină A(5.bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decât pe încălŃămintea operatorului deci nu-i periclitează sănătatea D. contrar unor opinii mai vechi.la stomatologii care folosesc turbină s-a constatat o creştere a incidenŃei şi gravităŃii următoarelor afecŃiuni:sinuzită. parodontite apicale acute E. Manuale 208 . streptomicină E. gangrena pulpara simplă B.pag. E(5. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităŃilor A. hiperestezia dentinara C(5. 195) *1133.pag. 196) *1130.E. folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurător E(5. Care sunt timpii operatori în tratamentul mecanic al gangrenei pulpare: A. contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănuta sau tuşeşte pe medic E. Permeabilizarea şi evidarea conŃinutului gangrenos C. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminare C. Toate de mai sus E(5. Stabilirea lungimii canalului D. Grinazole conŃine: A. 211) *1132. Răzuirea dentinei alterate de pe pereŃii canalului E. Cloroterapia este indicată în: A.pag. 196) *1131. în cabinetul stomatologic. angină streptococică. 160) *1134. penicilină C. parodontite apicale cronice D. oxid de zinc D.pag.pag. pulpite purulente totale C. bronşite etc.

pag.C. antiformina D. 158) 1136. Sistemul treptelor consecutive A. 171) 1138.D(5. evidarea canalului de resturile pulpare şi de dentină alterată de pereŃii canalului până la dentina sănătoasă C.10% B. examenul radiologic B.B. Metoda conversiunii D. Toate de mai sus E(5.pag. Hidroxidul de calciu se utilizează ca antiseptic în tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru următoarele calităŃi A. soluŃia clorhexidina 1% E. sarea sodică EDTA sol.B. se resoarbe uşor în caz de depăşire a formaneului apical D. sigilarea spaŃiului endodontic prin obturaŃie etanşă B. eugenol A.B. Cu laser E. Sonice C. sistemul giromatic B.pag. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular în gangrena pulpara fac parte următoarele sisteme A. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei şi gangrenei pulpare sunt A. puternic bactericid B. Ultrasonice D. opreşte secreŃiile persistente din canale C. 162) 1137. Canal Master U C. sterilizarea canalului radicular şi a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos şi cu agenŃi fizici D. acid sulfuric sol 20-30% C. adoptarea unei atitudini terapeutice diferite faŃă de cele două afecŃiuni (necroză şi gangrenă) E.pag. 166) 1135. Dacă pe canale se întâlnesc obstacole formate din concremente calcare. Canal Finder E.C(5. tratamentului mecanic I se pot asocia următoarele substanŃe chimice de permeabilizare A.E(5. nu dizolvă detritusurile organice necrozate 209 .

210) 1141. topografia dintelui D.B. În tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub următoarele forme sau proceduri A. asociate cu agenŃi fizici D. afecŃiunile de sistem E. nu are acŃiune antitoxica A. numai la persoane vârstnice A. pag.C. spălături endodontice C. valoarea masticatorie şi protetica a dintelui C.D(5. 175) 210 . să aibă acŃiune antibacteriană suficient de îndelungată C. să nu aibă penetrabilitate accentuată în Ńesuturi D.C(5.E(5. Între factorii locali care pot condiŃiona terapia endodontică a dinŃilor cu necroza sau gangrena pulpara se înscriu A.pag. prezenŃa unor obturaŃii coronare din amalgam B. tipul de reactivitate al pacientului D.B. diferenŃiat la monoradiculari faŃă de pluriradiculari E. să nu prezinte histocompatibilitate faŃă de Ńesuturile periapicale A.pag. MedicaŃia folosită în sterilizarea canalelor radiculare trebuie să întrunească următoarele cerinŃe ideale(după Grossman) A.B. 198-199) 1139. 173) 1140. prezenŃa sau absenŃa complicaŃiilor parodonŃiului apical C.C(5. concentraŃia soluŃiei E. să aibă tensiune superficiana mică E.E. să aibă efect rapid bactericid şi fungicid B.C(4.pag. În alegerea substanŃei medicamentoase utilizate în tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida după următoarele criterii A. pansamente endodontale B. starea parodonŃiului marginal B.B. forma anatomo-clinică a gangrenei (umedă sau uscată) B. lipsa efectului bactericid al substanŃei A.pag. 158-159 1142.

în timpul tratamentului mecanic nu se izolează dintele E. metoda telemetrică B. degenerescente odontoblastice secundare C. fenomene de stază circulatorie pulpara B. nu se utlizeaza metode mecanice C.D.E(5. radiologice E. lungimea rădăcinilor în raport cu cea a dinŃilor vecini E. mecanice C.C(5. existenŃa unor corpi străini în canal C. tratamentul mecanic nu se însoŃeşte de spălături cu soluŃii antiseptice B. manuale B.D. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode A.pag. p-monoclorfenol B. metoda teleacustica C.E(5.pag. mentol E. ultrasonice D. metoda clinică D. 166) 1146. se crează un acces care asigură pătrunderea acelor în axul canalelor D.pag.1143. metoda electronică C. 163) 1144. Pentru efectuarea corectă a tratamentului mecanic al canalelor radiculare în gangrena se Ńine cont de următoarele reguli A. metoda clinico-radiologica E. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt A. 160) 1145. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. hidroxid de calciu 211 .B.pag. camfor D.E(5.prin tratamentul mecanic se înlătură complet Ńesutul alterat de pe pereŃii canalului radicular până la dentină sănătoasă C.D. 159) 1147. compozite A. numărul şi forma rădăcinilor D. Radiografia dentară poate evidenŃia la dinŃii cu necroza sau gangrena pulpara A. eugenol C.

ca procedeu suplimentar de dezinfecŃie între şedinŃele de pansament endodontic ocluziv cu antiseptice E. inaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalelor B. ca procedeu suplimentar după efectuarea obturaŃie radiculare D.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare.pag. cuprins între 13-14.D(5. Metoda înŃepăturii apicale A. ph-ul alcalin.C. de care este răspunzător ionul OH. evidarea conŃinutului gangrenos D. 203) 1150.B. Tratamentul mecanic în gangrena pulpară cuprinde următorii timpi operatori: A.pag. pentru potenŃarea acŃiunii acizilor A.pag. Metode electronice E.D(5.D(5. în funcŃie de preparat B. rotirea acului lentullo în sensul acelor de ceasornic B. 177) 1148. 160) 1149.pag.solubilitate foarte redusă în apa care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare A. crearea accesului la camera pulpară C. E. AcŃiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe: A. cuprins între 11-12.D(5. 19) 1151. Metoda radiologica D. ph-ul alcalin. de care este răspunzător ionul Ca. izolarea dintelui înainte de crearea accesului la camera pulpară B. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicată în următoarele momente ale tratamentului endodontic înaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalelor: A. înaintea cateterizarii istmului apical C. ph-ul alcalin.C. cuprins între 11-12. în funcŃie de preparat D. Metoda clinico-radiologica C. stabilirea lungimii canalului E. 163) 212 . Metodele de măsurare a canalului radicular sunt: A.pag. Metoda clinică B. în funcŃie de preparat C.A. de care este răspunzător ionul OH.B.D(5.

C(5.D(5.B. camfor 60% C. Iodoform B. 166) 1153. sulfat de bariu 10% A. sonda bimetalica Kuralt A. Clorfenol C. 165) 213 .pag. alcool 10% D.pag. aparate de înaltă frecvenŃă E. Metoda cu laser E. Metode manuale B.pag. Camfor E.C.D(5. fenol 30% B. Mentol B. aparate analogice B. Metode mecanice C. Metoda Prophy-jet A. Timol D. 177) 1156. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt: A. Oxid de zinc E. formaldehidă E. Alcool 10% A. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A.B.pag. aparate digitale D.C. 178) 1155. SoluŃia Chlumsky conŃine: A. P-monoclorfenol D. Monoclorfenol C.B.C. 181) 1154. Formol A.pag. aparate audiometrice C. SoluŃia Walkhoff conŃine: A.C(5. Metode sonice şi ultrasonice D.D(5. Aparatele de măsură electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A.1152.B.

prezenŃa de corpi străini care nu pot fi îndepărtaŃi din canale D.C. prezenŃa sau absenra complicaŃiilor parodonŃiului marginal 214 . 211-212) 1160. diateze hemoragice C. parodontită apicală cronică A. graviditate A. 166) 1158. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. extirparea pulpara completă E.B. 199) 1161.E(5.1157. forma anatomoclinica a gangrenei (umedă sau uscată) B. căi false radiculare D.C. parodontitele apicale acute B. căi false la nivelul camerei pulpare C.D(5.D(5.D(5. nu are acŃiune citotoxică şi caustică asupra Ńesuturilor vii periapicale A.pag. detritusurile organice necrozate şi infectate din canale care servesc ca mediu de cultură pentrumicroflora endodontică D. În alegerea substanŃei medicamentoase ne vom orienta după următoarele criterii: A. traumatizarea parodonŃiului apical A.B. este un puternic bactericid B.pag. Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A.pag. afecŃiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui D.C. 170) 1159.B.opreşte secreŃiile persistente din canale care apar în unele cazuri de parodontită apicală cronică printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare şi remineralizare E. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de elecŃie folosit în tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple şi complicate deoarece: A. perforarea podelei camerei pulpare C. lezarea parodonŃiului marginal B. contraindicaŃiile ionoforezei în tratamentul endodontic sunt: A.C.B. are acŃiune antitoxica C. canale care secretă abundent E. stări fiziologice congestive: menstruaŃie E.pag. hemofilie B.

C(5. pacienŃi apŃi pentru monitorizare E.D(5.B. gangrena pulpara simplă B. IndicaŃiile antibioticelor sunt următoarele: A. 166) 1163.pag. în parodontitele apicale acute hiperemice E. după spălături cu soluŃii antiseptice A. corpi străini imposibil de îndepărtat din canale A. metode manuale B. A. sisteme de canale după Weine A. metode de preparare ale canalului E.B.B. 201-202) 1165. ionoforeză E. 208) 215 . canale parŃial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutină C. metode sonice C.dinŃi cu valoare protetică care nu pot fi trataŃi prin metode convenŃionale sau prin procedee chirurgicale endodontice D. apexificarea D.E(5. IndicaŃiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt următoarele: A. rezorbtii radiculare interne cu şi fără perforarea rădăcinii E. parodontită apicală cronică C.B. IndicaŃiile ionoforezei se stabilesc după particularităŃile cazului: A.D(5.C.pag. meroda cu laser A. 173) 1162.perforaŃii produse în urma pregătirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea Ńesutului de granulaŃie.C.pag. coafaj direct sau indirect B. eşuarea metodelor uzuale de tratament medicamentos B. metode ultrasonice D.C. în pulpită cronică şi în gangrena simplă D.pag. În prepararea canalelor sunt descrise următoarele metode: A. tipul de reactivitate al pacientului D.D(5. 211) 1164. după extirpări în pulpită purulentă C.B.C.C.pag.

C. Hiperestezia dentinara B.D(5.B. premolarul 2 inferior D.D(5. 3 canale complet separate vâre se deschid fiecare în foramene apicale separate A.pag. 163) 1170. molarul prim superior C. D (5. Când se utilizează metodele electronice pentru odontometrie se impun următoarele măsuri: A. înguste sau numai parŃial cateterizabile. Sistemele de canale sau tipul de configuraŃie după Weine sunt A. gangrena pulpara simplă şi parodontită apicală cronică C.15 216 . se unesc într-un canal unic înainte de apex şi se deschid într-un singur foramen apical C. sistemul giromatic B.C.2 canale independente plecând din camera pulpara. se deschide într-un singur foramen apical B.B. Să nu se folosească hipocloritul de sodiu D.C. eşecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzuale D. Metodele mecanice se bazează pe sistemele: A. Canalul trebuie să fie umed B. incisivii inferiori B. 171) 1169. Diametrul corespunzător al acului C.pag. sonic Air E. care nu pot fi desinfectate prin alte metode E. Să se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0.B.pag. premolarul 1 superior A. sisteme ultrasonice A. 212) 1167. La nivelul căror dinŃi apar anomalii frecvente de canale: A.C. canal principal drept până la apex. 2 canale complet separate care se deschid fiecare în foramene apicale separate D.B. canal Master U C. dinŃi cu canale sinuase.1166. IndicaŃiile ionoforezei sunt următoarele: A. parodontită apicală acută A.pag.D(5. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurcă în foramene apicale separate E. 162-163) 1168. canal Finder D. primul şi al doilea molar inferior E.

Eritromicină C. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucureşti utilizată în tratamentul gangrenei pulpare conŃine: A. Pseudomonas aeruginosa C. Trimcinolon acetonid D.D. Gaiacol A. Fusobacterium D. Carbenicilina combate infecŃiile cu: A.C. 165) 1171. Marfanil C. Formula Cresophenului conŃine: A. Oxid de zinc B. Bacterii gram-pozitive B. Timol E. Incisivii superiori B. Streptomicină E. Dexametazona D.E(5.E(5.E(5. Cloramfenicol 217 .pag.C.E. 184) 1173. Ledermix-ul conŃine: A. Frecvente anomalii de canale prezintă: A. M1 superior D. 192) 1175. 188) 1172. Lărgirea excesivă a apexului B.C.C.pag. Hidroxid de calciu A.pag.pag. Bacterioides fragilis B. Enterobacter E. M2 inferior B.pag. PM1 superior E. Formaldehida C. PM2 inferior C. P-monoclorfenol B.C.D(5.D(5. 162) 1174. Streptomicină B.

E(5.D. în timpul tratamentelor cu antibiotice E. în prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode: A.pag.pag. în cursul tratamentului se aplică pansamente medicamentoase A.C. Ca procedeu suplimentar de dezinfecŃie între şedintele de pansamente cu antiseptice A.pag. 203) 1178.D(5. SoluŃia Chlumsky conŃine: A.C(5. tratamentul mecanic se efectuează până la constricŃia apicală B.D(5. Camfor 60% D. înaintea cateterizarii apexului C. reduc tensiunea superficială a soluŃiilor C. A. sunt toxici citoplasmatici puternici. metode sonice 218 . 176) 1177. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicată în următoarele situaŃii: A.B.D(5. în funcŃie de schema de tratament C. 192) 1176. Mentol B.pag. 182) 1179. înaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalului B. înaintea aplicării primului pansament antiseptic D. Hidrocortizon acetat E. Compuşii cuaternari de amoniu: A. sunt mai activi în mediu acid D. în extirparea pulpara: A.C. Eugenol B. Penicilină G B. sunt detergenŃi cationici B. sunt mai activi în mediu alcalin E. nu este necesară izolarea dintelui E. 166-167) 1180. Alcool 10% E.B. tratamentul mecanic se execută într-una sau mai multe şedinŃe.pag.C. tratamentul se execută într-o singură şedinŃă D. Fenol 30% C.

163) 1182. Care medicaŃie endodontică are capacitate antimicotică: A. DezinfecŃia canalelor în gangrena pulpara simplă 219 . ace Kerr fine şi foarte fine.D.E(5. Chlumsky D. Tricrezolformalina B.pag.E(5. Creozotul de mesteacăn B. ace Hedstrom fine D. metode ultrasonice C. Diatermia cu unde medii este indicată în: A. fulguraŃia transapicală E. A. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu următoarele instrumente: A.pag. 162) 1183. A. freze globulare mici E. 176-181) 1185. metoda clinică B. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt: A. Clorhexidină E. acid sulfuric 20-30 % D. Walkhoff C. EDTA 10 % C.pag. metoda biologică C. fulguraŃia transapicală D. antiformină E. diatermia D.B.B. 162) 1184. metode electronice.E(5.E(5. acid clorhidric 20-30 % C. ace Donaldson fine şi foarte fine C. ace Miller B. metoda cu laser.D(5. acid sulfuric 40 % B. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi următoarele substanŃe A. A. metoda clinico-radiologică E.D. 166) 1181.pag.pag.

D(5.C. Metoda clinică B. Clorfenol E. obturarea radiculară definitivă în aceeaşi şedinŃă A.B. D (5. stabilirea lungimii canalului E. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. 181) 1187. Tricrezolformalina A. 160) 1188. Eugenol C. Pasta iodoformata Walkhoff conŃine: A. cu excepŃia: A.B.D(5. Timol D. crearea accesului la camera pulpara B. Metode electronice E. îndepărtarea dentinei alterate de pe pereŃii canalului D.D(5. Metode sonice şi ultrasonice D. Metode manuale B. Timpii operatori ai tratamentului mecanic în gangrena pulpara sunt.D(5. Oxid de zinc B. Metoda înŃepăturii apicale A. Metode mecanice C. Metodele de măsurare a canalului radicular sunt: A.pag. 203) 1186.C. Metoda cu laser E.pag.C. Iodoform 220 . 166) 1190. Parodontita apicală acută purulentă D. FulguraŃia transapicală a granuloamelor E.pag. permeabilizarea şi evidarea conŃinutului gangrenos C. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor sunt: A. Metoda Prophy-jet A.pag. 163) 1189. Parodontita apicală acută seroasă C.B. Metoda radiologica D.pag.B. Metodă clinico-radiologica C. Parodontitele apicale cronice fistulizate A.

Gradul de curbură al canalului A.B. Tehnica obturaŃiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicată: A. Monoclorfenol C.pag.D(5.pag. Clorfenol C. P-monoclorfenol D.C. dificultatea obturării canalelor curbe D. foramen apical larg 221 . Topografia dinŃilor C.B. timp îndelungat pentru lărgirea canalelor B. Avantajele conurilor de argint: A. Camfor E.pag.D(5. Formol A.D(5. Alegerea acului Lentullo se face după următoarele criterii: A. Timol D. Mentol B. Lungimea canalului E. 243) 1193. Inconvienentele obturării cu gutapercă A.B. Volumul canalelor B.C(5.B. SoluŃia Walkhoff conŃine: A. Lărgire minima a canalui radicular B. obturaŃii de canal incomplete E. dificultatea obturări canalelor înguste C.C. 181) 1191. Flexibilitate mare C.pag. Sunt necomprimabile B. 215) 1195.pag. obruratii de canal tridimensiuonale A. Radiopacitate intensă a conului E. 242) 1194.(5. AcŃiune oligodinamică D. Oxid de zinc E.C. Integritatea fizică a acului Lentullo D. Alcool 10% A. 177) 1192.C.

canale curbe D. Poate produce rezorbtie radiculară internă B. 237) 1198. Formarea de produşi de coroziune citotoxici E. 242) 1196. Tehnica McSpadden D. Sistemul Obtura B. rezorbtii radiculare interne C. Care din următoarele tehnici de obturaŃie de canal se realizează prin injectarea gutapercii ramolite prin încălzire: A. canale înguste E.D(5. Iritarea permanentă a parodonŃiului apical în caz de depăşire a constricŃiei apicale B.C. canale înguste B. Dezavantajele sistemului Obtura: A.B(5. Tehnică destul de laborioasă C. Sistemul FibreFill E. Dificultatea asigurării unui debit uniform al gutapercii în canal D. foramen apical larg E. cu consecinŃe nedorite asupra calităŃii sigilării E. pag.E(5. Condensarea verticală la cald B. Contractarea gutapercii prin răcire. ObturaŃia de canal cu conuri metalice este indicată: A.pag. perforaŃii ale foramenului apical C. Dezavantajele folosirii conurilor de argint în obturaŃia de canal sunt: A. Poate produce anchiloza rădăcinii .E (5.B. Flexibilitate mult mai mare decât a conurilor de gutapercă B. Radioopacitatea intensă a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturaŃie de canal C.B.pag.D(5.C.pag. Sistemul Ultrafil C. canale ovale D.pag.D. 243) 222 . rezorbtii radiculare interne A. canale cu curbură accentuată C. 237) 1199. Dezobturare foarte dificilă D. 245) 1197.

E(5. 30 mm E(5. 10 mm B. Sunt biocompatibile D. 400-600 rotaŃii/minut C. Materialul de sigilare de elecŃie pentru conurile de argint este: A. Avantajele folosirii conurilor de titan în obturaŃia radiculară: A. Au rigiditate inferioară conurilor de argint E. Lipsa coroziunii B.C. 243) *1202. Biocalex-ul B(5. Hand spreaderele au lungimea părŃii active de circa: A.pag.pag. ciment fosfat de zinc B. 20 mm D. 600-800 rotaŃii/minut D. 229) 223 .1200.pag. se recomandă introducerea conului maste: A. 1000-1200 rotaŃii/minut C(5. în lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C.pag. gutapercă ramolită D. Sunt nedeformabile B. Doncolo de limita apicală E. Endometazona E. ObturaŃia de canal cu acul Lentullo se face la o turaŃie de: A. 15 mm C. 800-1000 rotaŃii/minut E. formula Rickert C. 244) *1201. Au rigiditare superioară conurilor de argint C.pag. 223) *1204. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. până la limita apicală stabilită prin odontometrie B. Până în treimea medie a canalului C(5. 200-400 rotaŃii/minut B. 25 mm E. 216) *1203.

10 mm A(5. 7 mm D.4 mm de constricŃia apicală D.pag. La constricŃia apicală B. în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii(McSpadden). 225) *1209. 8 mm E.5-1 mm de constricŃia apicală C. cu 1 număr mai mare B. în tehnica condensarii laterale la rece. La 3-4 mm de constricŃia apicală E. cu 1 număr mai mic D. La 2 mm de constricŃia apicală D. în treimea coronară a canalului E. 235) *1207. La o distansta de 3.*1205.pag.5 mm de constricŃia apicala C.pag. 5 mm 224 . 224) *1206. 224-225) *1208. 4 mm C. La apexul radiologic B(5. La o distanŃă de 0. cu 2 numere mai mic E. La introducerea conului de gutapercă principal în canal. La proba conului master. Alegerea conului de gutapercă principal faŃă de calibrul celui mai gros instrument de lărgire a canalului. La constricŃia apicală B. în treimea medie a canalului B(5. acesta trebuie să se oprească: A.pag. În tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie să se blocheze la distanŃa următoare de constricŃia apicală A. CâŃi mm ai porŃiunii apicale a conului se introduc în cloroform pentru individualizarea formei vârfului A. cu 3 numere mai mic A(5. pe toată lungimea de lucru trebuie să fie A. acesta trebuie să se oprească: A. 2mm B. La 1. cu 2 numere mai mare C.

Leziunile termice ale parodonŃiului sau chiar ale osului alveolar apar în cazul supraîncălzirii gutapercii prin activarea prelungită a butonului de control al încălzirii: A.5 mm D. 0. peste 80 sec E. Mişcările reciproce de rotaŃie a spreaderului din canal au o amplitudine în grade: A. 4 mm C. peste 20 sec E(5. 60 D.B. 70 C. 30-40 E(5. 229) *1211. 80 B. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care să-I permită să ajungă de a lungul conului de gutapercă master până la o distanŃă de constricŃia apicală: A.pag. 50 E. 226) *1212. 2 minute E. 3-4 mm E. 232) *1210. 3mm D. 20 minute A(5. 2-3 mm C. 225) *1213. prin introducerea în cloroform durează A. Ramolirea porŃiunii apicale de 2 mm a conului. peste 120 sec D.pag. 2-3 mm E(5.pag. 1 minut D. peste 110 sec C. 3-4 sec B. pete 100 sec B. 3 minute C. 0.5 mm 225 . 1 mm E.pag. 1-2 mm B.

Timpul în care gutaperca rămâne plastică în canal după îndepărtarea plugger/spreader încălzit este: A. Canale scurte D. Fracturarea unui instrument pe canal E. Rezorbtii radiculare externe D(5.A(5. 228) *1215.10 B. Nr 30 şi 45 E(5. 50 sec E.pag. IndicaŃiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt următoarele: A.Nefolosirea instrumentului endodontic de lărgit. Canale curbe C.pag.pag. 10-15 sec B.25 E. 235) 226 . 60 sec D. 224) *1214. 220) *1217. Nr. 229) *1216.pag. Rezorbtii radiculare interne E.pag. Nr.15 C. de acelaşi calibru cu conul. Canale înguste B. 30 sec C. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutapercă pe toată lungimea de lucru a canalului pot fi următoarele: A.20 D. 70 sec A(5. Nr. Formarea unei căi false D. pe toată lungimea de lucru a canalului B. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu condiŃia unei lărgiri minime a calibrului plugger / spreader A. Formarea unui prag C. Toate de mai sus E(5. Nr.

pag. Lărgirea adecvată a canalului radicular B. Solubilitatea sigilantilor B. calibrat la apex poate produce: A. Solubilizare apreciabilă C. Sigilare imperfectă C. Materialul de obturaŃie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrică de: A. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. Neomogenitatea obturaŃiei D. 214) *1222. Tehnica de cimentare a unui con unic. Plasarea corectă a vârfului canulei E. VariaŃii volumetrice după priză B. facilitează depăşirile în lipsă uunui stop dentinar apical corespunzător 227 . 300-350% D. 237) *1220. Lărgirea excesivă a canalului radicular C(5. Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanŃă de 2-3 mm de la constricŃia apicală E. 219) *1221. 230-260% B(5. Toate de mai sus E(5. 240-270% E.pag. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilării apicale D. 250-280% C. există posibilitatea fracturarii compactoarelor C. PersistenŃa unor porŃiuni relativ întinse ale canalului obturate parŃial cu ciment de sigilare D.*1218. Premiza obligatorie în tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este următoarea: A.pag. 217) *1219. Toate de mai sus E(5. este mai lentă B. obturează cea mai mare parte a spaŃiului endodontic D. Depăşirea frecventă a constricŃiei apicale E. Tehnica de obturaŃie cu paste care se întăresc în canal prezintă următoarele dezavantaje: A. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualre C. 150-200% B.pag.

15 mm C.pag. C(5. C (5. 20mm 228 . PrecizaŃi dezavantajul tehnicii de condensare laterală la rece a gutapercii: A. nu permit rotirea spreaderului în jurul axului sau în ambele sensuri C. 224) * 1227. Dezavantajele utilizării conurilor de argint în obturaŃia radiculară sunt: A. B (5. 10 secunde C. 223) *1225. 234) *1223. Finger spreaderele prezintă următoarele avantaje faŃă de hand spreadere: A. partea activă are forma cilindrică E. ObturaŃie de canal neomogenă E. flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă. are acŃiune oligodinamică discutabilă în condiŃiile unei sigilări perfecte E. permit îndepărtarea cu uşurinŃă din canal cu dislocarea gutapercei B.pag.pag.E. 243) *1224.pag. Succes clinic nesigur D(5. Contraindicata după extirparea devitala B. există posibilitatea apariŃiei unor leziuni termice ale parodonŃiului de susŃinere. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă D. tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală urmărită C. 226) *1226. Care este timpul minim de menŃinere a spreaderului în canal în cazul tehnicii de condensare laterală la rece pentru a mula corespunzător conul de gutapercă: A. 20 secunde E. 25 secunde C(5. Contraindicata în perforaŃia podelei camerei pulpare D. 5 secunde B. lungimea părŃii active este de cca 20 mm. Hand Spreaderele au lungimea părŃii active de circa: A. închidere perfectă a canalelor B. 15 secunde D.pag. radioopacitatea intensă a conului da o falsă impresie de obturaŃie neetanşa D. 10mm B. Contraindicata în parodontitele apicale cronice fistulizate C.

4 mm de constricŃia apicală E. La probă conului master. În lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec. Gangrena pulpara simplă D(5. La constricŃia apicală B. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie C.pag. Parodontite apicale cornice B. 25mm E. Până în treimea medie a canalului C(5.pag. Dincolo de limita apicală E. acesta trebuie să se oprească: A. Parodontite apicale cronice fistulizate D. La 2 mm de constricŃia apicală D. acesta trebuie să se oprească: A. La 3 . La 1. 229) *1230. Curburi accentuate ale treimii apicale C.1 mm de constricŃia apicală C.pag. Până la limita apicală stabilită prin odontometrie B.5 mm de constricŃia apicală C. ContraindicaŃiile Biocalexului A. 198) 229 . se recomandă introducerea conului maste: A. La o distanŃă de 3-4 mm de constricŃia apicală D.5 . parodontite apicale acute E. La o distanŃă de 0.pag. La introducerea conului de gutapercă principal în canal. La apexul radiologic B(5. La constricŃia apicală B.pag. 235) *1231.D. În treimea coronară a canalului E. în tehnica de condensare laterală la rece. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrie D. 223) *1228. 30mm E(5. în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden). În treimea medie a canalului B(5. 224) *1229.

la nivel microscopic. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secunde D. un plan solid de tratament depinde de părerea aparŃinătorilor pacientului D. sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedă B. parodontite apicale cronice fistulizate 230 . tratamentele complexe vor fi eşalonate pe faze E(5. peretele despărŃitor este situat între pulpă şi cavitate B.*1232. fază de diagnosticare. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii D. care nu mai este menŃinut decât de către gingie E. C(5. Planul de tratament în caria simplă A. ContraindicaŃiile Biocalexului sunt: A. peretele de rezistenŃă asigură rezistenŃa cavităŃii D. Hibridizarea plăgii dentinare: A. E. fază deintretinere şi fază de recuperare. 4 mm de constricŃia apicală D.pag. peretele glisant este un perete fracturat.pag.pag. obstacole de material organic pe canale C.obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece. 167) *1234. fază de obturare. parodontitele apicale cronice B. nu este nevoie de un plan de tratament. peretele axial este paralel cu axul lung al dintelui E(5.pag. PereŃii unei cavităŃi: A. 1 mm de constricŃia apicală B. 167) *1235. există două tipuri de planuri de tratament: idealist şi realist C. 2 mm de constricŃia apicală C. dentina opacă (zona reacŃiei vitale) necesită o gravare prelungită (peste 15 secunde) E. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităŃilor MOD C. pur şi simplu se prepară cavităŃile şi se obturează B. răşina adezivă se polimerizează concomitent cu primul strat de compozit C. 5 mm de constricŃia apicală E. reŃeaua de colagen se prăbuşeşte. 346) *1236.secvenŃa planului de tratament: fază de cunoaştere. 232) *1233. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare şi propulsarea să în canal se face până la: A. 10 mm de constricŃia apicală B(5.

pag. este dificil de îndepărtat B(5. 217) 1240. perforaŃii ale foramenului apical C(5. Toate de mai sus E(5.pag.pag. nu asigură obturaŃie omogenă E.B. Metoda ocalexică: A. Tehnică de condensare termomecanică a gutapercii este indicată: A. Adăugarea de dezinfectatnte în pastele de obturaŃie radiculară nu este benefică deoarece A.E.CE. necesită un calibru larg al porŃiunii apicale E. sigilarea imperfectă a 1/3 apicală a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapical D. canale curbe C. 218) *1237. necesită instrumentar endodontic special B. canale înguste B. posibilitatea unor leziuni termice apicale D. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) sunt: A. E indicată în tratamentul gangrenelor D. rezorbtii radiculare interne D. creşte riscul obturaŃiilor de canal cu depăşire B. ObturaŃia segmentară cu gutapercă are ca dezavantaj: A. 235) *1238.pag. 235) 1241. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginale 231 . E bazată pe expansiunea oxidului de calciu B. E indicată în tratamentul parodontilelor apicale cronice E. şanse frecvente de rupere a compactoarelor C. parodontite apicale acute E(5. facilitarea depăşirilor în lipsa unui stop apical corespunzător A.pag. Principiul metodei constă în sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu format C. 241) *1239. foramen apical larg E. este foarte laborioasă B.(5.

produc coloraŃii ale dinŃilor C. Avanatajele obturaŃiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate de A.pag. sunt inactivate rapid în umorile tisulare E. omogenitate deosebită a obturaŃiei C.pag. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de: A. nu poate fi utilizat în canale curbe A. necesită o lărgire excesivă a canalului C. există posibilitatea ataşării unui ajustor ocluzal din silicon C. nu asigură obturaŃie omogenă a canalelor B.D(5.D. consum mai mic de conuri de gutapercă B. 232) 1245. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec prezintă următoarele caracteristici A. încălzirea poate fi calibrată perfect D. Dezavantajele tehnicii de condensare verticală la cald a gutapercii sunt reprezentate de A. frecvenŃa mare a obturaŃiilor cu depăşire comparativ cu alte tehnici B.C.D(5. facilitează dezobturarea uşoară a canalelor D. asigură o bună sigilare E. nu necesită canale cu secŃiune circulară B.E(5. densitate mare a obturaŃiei B.C.pag.C. răcire rapidă E.E(5.D(5. nu se resoarbe D. 239) 1243. nu dau leziuni termice ale parodonŃiului apical E.pag.C.B. este laborioasă E. poate fi efectuată şi în canale curbe. înguste C. irită parodonŃiul apical D. 229) 232 . necesită mult timp D. este simplu şi ergonomic B.C.pag. este bine tolerată periapical în cazul unor mici depăşiri A. 227) 1244. 214) 1242.

1246. Finger-spreaderele prezintă următoarele avantaje faŃă de hard-spreadere A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă B. permit rotirea uşoară în jurul axului propriu în ambele sensuri C. permit îndepărtarea uşoară din canal fără dislocarea gutapercii D. sunt mai subŃiri E. sunt mai flexibile A,B,C(5,pag. 223) 1247. În tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire este necesară respectarea următoarelor reguli obligatorii A. trebuie evitată lărgirea excesivă a canalelor B. plasarea corectă a vârfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicată de prospect D. injectarea gutapercii la consistenŃa adecvată E. proba clinică prealabilă a pluggerelor B,C,D,E(5,pag. 237) 1248. În tehnica Endotec, evitarea obturaŃiei de canal cu depăşire se face prin A. prepararea minimă a canalului B. evitarea lărgirii constricŃiei apicale C. prepararea unui stop apical adecvat D. prepararea unui stop apical ocluzal adecvat E.control radiologic obligatoriu după prima manevră de condensare laterală convenŃională la rece a conului master B,C,E(5,pag. 230) 1249. Introducerea paştelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee A. cu ace Lentullo B. cu ace Kerr C. cu ace Neos-Hawes D. cu conuri de gutapercă E. cu pluggere prin pistonare A,C,D,E(5,pag. 214) 1250. Puseurile acute declanşate de utilizarea Biocalex-ului se rezolvă prin A. tratament antiinflamator B. tratament antibiotic C. îndepărtarea Biocalex-ului din canal D. aplicarea unor paste cu antibiotice şi corticosteroizi E. administrarea de analgetice 233

C,D(5,pag. 219) 1251. Tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii prezintă următoarele avantaje A. asigură o sigilare superioară obturaŃiilor prin cimentarea unui con B. prezintă succes clinic considerabil în timp C. asigură o obturaŃie extrem de omogenă D. simplitatea şi rapiditatea execuŃiei E. nu da fenomene de iritaŃie apicală A,B(5,pag. 224) 1252. Utilizarea Biocalex-ului este indicată în următoarele situaŃii A. gangrena pulpara simplă B. toate formele de pulpită C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice E. parodontite apicale cronice fistulizate A,D,E(5,pag. 218) 1253. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt: A. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm B. De diverse diametre C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D. Sunt netede E. Sunt prevăzute la bază cu un şurub A,B,E(5,pag. 240) 1254. Dezavantajele obturaŃiei canalare cu con de argint sunt următoarele: A. Flexibilitate mult mai mică de cât a conurilor de gutapercă B. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. închiderea deficitară a canalelor D. Falsa impresie de obturaŃie etanşă datorată radioopacitatii conului E. Dezobturare dificilă B,C,D,E(5,pag. 243) 1255. în cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să corespundă la probă următoarelor criterii: A. Cât mai gros în raport cu volumul canaluluii B. Cât mai subŃire în rapaort cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală D. Să nu depăşească constricŃia apicală 234

E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie A,C,D(5,pag. 215) 1256. în cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune benefică prin efectul: A. Bacteriostatic B. Bactericid C. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale D. De stimulare a osteoclastelor E. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare B,C,E(5,pag. 217) 1257. în tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii, conul de gutapercă principal trebuie: A. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru B. Să fie cu un număr mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru C. Să se oprească în canal la o distanŃă de 0,5-1 mm de constricŃie D. Să se oprească la constricŃie E. Să nu opună deloc rezistenŃă la încercarea de propulsie dincolo de reper B,C(5,pag. 224,225) 1258. IndicaŃiile obturaŃiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt: A. Canale înguste B. Canale curbe C. Foramen apical larg D. Delta apicală E. PerforaŃii ale foramenului apical C,E,(5,pag. 241) 1259. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi: A. Amalgamul de argint B. Gutaperca C. Conurile metalice de argint D. Conurile metalice de titan E. Amalgamul de cupru A,B,C,D(5,pag. 240)

235

1260. Printre timpii operatori ai obturaŃiei de canal cu con de gutapercă calibrat se numără şi: A. Individualizarea conului de gutapercă B. Proba clinico-radiologica a conului C. Toaleta finală a canalului prin irigaŃie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B,C,D(5,pag. 221) 1261. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicată în: A. Canale înguste B. Canale foarte largi C. Canale curbe D. Canale cu multe ramificaŃii E. Canale cu deltă apicală A,C(5,pag. 235) 1262. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaŃiei de canal prin: A. Condensare laterală B. Condensare verticală C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă C,D,E(5,pag. 228) 1263. Utilizarea conurilor de titan în obturaŃiile canalare are următoarele avantaje: A. Rigiditate inferioară conurilor de argint B. lipsa coroziunii C. Biocompatibilitate D. Nedeformabile E. Toate acestea B,C,D (5,pag. 244,245) 1264. Avantajele fingerspreaderelor faŃă de handspreadere sunt: A. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă B. permite rotirea cu uşurinŃă a spreaderului în jurul axului sau propriu în ambele sensuri C. permite îndepărtarea cu uşurinŃă din canal D. nu dislocă gutaperca 236

E. presiune laterală mare dezvoltată în timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare A,B,C,D(5,pag. 224) 1265. Avantajele utilizării conurilor de titan sunt următoarele: A. sunt nedeformabile B. închiderea canalului posibilă doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioară conului de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate ,C,D,E(5,pag. 244) 1266. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex: A. simplitatea şi rapiditatea execuŃiei B. solubilitatea sigilantului în majoritatea cazurilor C. conul nu asigură o sigilare uniformă de unul singur D. neconcordanŃă dintre calibrul conului şi instrumentelor provenite de la diferite firme E.prin formă sa finală de pâlnie, calibrul canalului lărgit devine intotdeuna mai mare decât al instrumentarului indiferent dacă este standardizat sau nu B,C,D,E(5,pag. 219) 1267. IndicaŃiile Biovcalexului sunt următoarele: A. gangrena pulpara simplă B. persistenŃa pulpei vii în canal C. parodontite apicale acute D. aplicarea în jumătatea apicală a canalului, mai ales în canale largi, pentru evitarea reacŃiei inflamatorii E. curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului A,E(5,pag. 218) 1268. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanică a gutapercii: A. lărgirea canalului prin telescopare regresivă step -back B. crearea unui stop apical corect în dentină C.lărgirea canalului de o asemenea manieră încât să asigure permeabilitatea şi trecerea uniformă a gutapercii nestânjenite spre apex D. canale înguste E. canale curbe A,B,C(5,pag. 235)

237

1269. SituaŃii mai frecvent întâlnite la probarea conului sunt următoarele: A. neadaptarea festă la calibrul porŃiunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsarii conului pe toată lungimea de lucru a canalului C. depăşirea lungimii de lucru D. discordanŃă de formă dintre vârful conului şi segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis A,B,C,D(5,pag. 220-221) 1270. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturaŃiei de canal se face după următoarele criterii: A. Topografia dinŃilor B. Integritatea fizică a acului Lentullo C. Volumul canalelor radiculare D. Morfologia canalelor radiculare E. Materialul utilizat pentru realizarea obturaŃiei A,B,C(5,pag. 215) 1271. Compactorul original McSpadden prezintă următoarele caracteristici: A. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu bază spre vârf B. AcŃionează ca un şurub cu rasucire inversă C. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu vârful spre bază D. Propulsează gutaperca cu 1mm înainte şi vertical de tija sa E. Propulsează gutaperca cu 1mm înainte şi lateral de tija sa A,B,E,(5,pag. 234) 1272. ContraindicaŃiile Biocalexului sunt următoarele: A. Parodontitele apicale cronice B. Parodontitele apicale acute C. PersistenŃa pulpei vii în canal D. Gangrena pulpara simplă E. Obstacole de material organic pe canale ,B,C(5,pag. 218) 1273. Finger spreaderele prezintă următoarele caracteristici faŃă de hand spreaderele: A. Conferă sensibilitate tactilă B. Permite îndepărtarea din canal fără dislocarea gutapercii C. Permite rotirea cu uşurinŃă a spreaderului în jurul axului sau propriu în ambele sensuri D. Permite rotirea cu uşurinŃă a sprederului în jurul axului sau propriu în sensul acelor de ceasornic E. La îndepărtarea lor din canal se disloca conul de gutapercă 238

A,B,C(5,pag. 223) 1274. IndicaŃiile Biocalexului sunt următoarele: A. Gangrena pulpară simplă B. Parodontitele apicale cronice C. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculare D. Parodontite apicale cronice fistulizate E. Parodontitele apicale acute A,B,C,D(5,pag. 218) 1275. Introducerea pastelor de obturat în canal se poate face prin următoarele procedee: A. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sensul acelor de ceasornic B. Cu ajutorul acelor Kerr C. Cu ajutorul acelor Hawes-Neos D. Cu conuri de gutapercă E. Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor în sens invers acelor de ceasornic A,C,D(5,pag. 214) 1276. ObturaŃia segmentară cu amalgam de argint prezintă următoarele caracteristici: A. Nu necesită canale cu secŃiune circulară B. Nu necesită ciment de sigilare C. Se rezoarbe din canal D. Nu asigură sigilare satisfăcătoare E. Bine tolerată de Ńesuturile apicale A,B,E(5,pag. 239) 1277. Avantajele obturaŃiei radiculare segmentare cu rumeguş de dentină sunt: A. biocompatibilitatea materialului de obturaŃie cu bontul pulpar apical B. perturbarea proceselor de vindecare periapicala în cazul folosirii rumeguşului infectat C. constituie o barieră biologică între materialul inert de obturaŃie şi Ńesutul conjunctiv periapical D. sigilarea prin obturaŃia de canal este corespunzătoare E. stimulează formarea la apex a unui Ńesut fibros. A,C,D(5,pag. 241) 1278. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt: A. neconcordanŃă între calibrul conurilor şi cel al instrumentilor provenite de la diverse firme B. canalul este obturat complet cu ciment de sigilare C. conul asigură o sigilare eficientă şi singur D. solubilitatea sigilantilor, în majoritatea cazurilor 239

E. metoda este simplă. A,D(5,pag. 219) 1279. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden): A. este metoda foarte rapidă, necesitând mai puŃin de 10 secunde pentru obturarea canalului B. etanşeitatea apicală a canalului este mai slabă decât la condensarea laterală la rece C. necesită exersare îndelungată pentru a fi stăpânită D. generează foarte rapid o mare cantitate de căldură în spaŃiul endodontic E. există şanse frecvente de fracturare a compactoarelor. C,,D,E(5,pag. 235) 1280. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec se caracterizează prin: A. posibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din silicon B. calibrarea perfectă a încălzirii (temperatură maximă 155 A°C) C.încălzire în 5 minute cu menŃinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp este activat butonul de control D. răcire lentă prin deconectarea circuitului electric din butonul de control E. este simplu şi ergonomic. A,B,E(5,pag. 229) 1281. în utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei în obturaŃia radiculară, trebuie ca acesta: A. să aibă spirale integre B. să fie uşor îndoit C. să se verifice pătrunderea acului în turaŃie pe canal D. să nu fie ruginit E. să se specifice sensul corect de rotaŃie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei în canal). A,D,(5,pag. 219) 1282. IndicaŃiile utilizării Biocalexului în obturaŃia radiculară sunt: A.curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului B. curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care permit instrumentarea porŃiunii respective a canalului C. parodontite apicale acute D. parodontite apicale cronice fistulizate E. gangrena pulpara simplă. A,D,E(5,pag. 218)

240

1283. PrecizaŃi care sunt avantajele tehnicii Endotec în realizarea obturaŃiei radiculare: A. adaptarea superioară a gutapercei la pereŃii canalului prin ramolire B. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare convenŃionale la rece C. grad de omogenitate deosebită a obturaŃiei D. este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilare E. leziuni termice ale parodonŃiului. A,C,D,(5,pag. 228) 1284. Dezavantajele tehnicii de obturaŃie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex,sunt: A. Solubilitatea sigilantilor B. Premiza sigilării corecte doar în treimea apicală C. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehnici D. Dezobturare dificilă în caz de necesitate E. Premiza sigilării corecte doar în cei 2-3 mm apicali A,C,E(5,pag. 219) 1285. IndicaŃiile tehnicii de individualizare a conului de gutapercă în tehnica cimentării unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. Canalele voluminoase ale monoradicularilor B. Canalele cu apex larg deschis C. Canalele aplatizate în porŃiunea apicală D. Canalele în forma literei "C" E. Canalele ovalare în porŃiunea apicală B,C,E(5,pag. 221) 1286. ObturaŃia de canal cu Biocalex este indicată în: A. Gangrena pulpara simplă B. Granulomul simplu conjunctiv C. Parodontită apicală acută hiperemică D. Granulomul epitelial E. DinŃii cu canale lărgi în treimea apicală A,B,D(5,pag. 218) 1287. În cazul adoptării tehnicii de obturaŃie mixte de canal, conul de gutapercă trebuie să corespundă la proba următoarelor criterii: A. Cât mai gros în raport cu volumul canalului B. Cât mai subŃire în raport cu volumul canalului C. Să ajungă cât mai aproape de constricŃia apicală 241

În tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii. Să se oprească la constricŃie E.1 mm de constricŃie D. Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercă C. Condensare simultană laterală şi verticală D. Bacteriostatic B. Condensare laterală B. De stimulare a activităŃii osteoclastelor E.D.pag. Condensare verticală C. Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru B. Să fie cu un număr mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucru C. 225) 242 . Să nu opună deloc rezistenŃă la încercarea de propulsie dincolo de reper B. De pătrundere în ramificaŃiile canalelor radiculare B. Individualizarea conului de gutapercă B.D.D(5. Să nu depăşească constricŃia apicală E. Să se oprească la 3-4 mm de constricŃie A.D(5. Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi plugger E.C.E(5. Bactericid C. Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acŃiune benefică prin efectul: A. În cazul metodei ocalexice. De stimulare a activităŃii osteoblastelor periapicale D.pag. Să se oprească în canal la o distanŃă de 0.pag.C.E(5.5 . Printre timpii operatori ai obturaŃiei de canal cu un con de gutapercă calibrat se numără şi: A.225) 1291.C. 224 . Toaleta finală a canalului prin irigaŃie endodontică D. Introducerea cimentului de sigilare pe canal E. 217) 1289. Proba clinico-radiologica a conului C.C.(5. 215) 1288. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul B.pag. 221) 1290.pag. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaŃiei de canal prin: A. conul de gutapercă principal trebuie: A.

C. Lipsa coroziunii C. Corespund unei singure dimensiuni ISO D.1292. Canale foarte largi C. Canale înguste B. Nedeformabile E. Toate acestea B. Canale curbe D. 235) 1293.D(5. 240) 1295. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) sunt: A. 240) 1294. Canale cu delta apicală A. Amalgamul de argint B.D. Amalgamul de cupru A. De diverse diametre C. Sunt netede E. Dezobturare dificilă A. Formarea unor produşi de coroziune citotoxici C. Sunt prevăzute la bază cu un şurub 243 .C. Flexibilitate mult mai mică decât a conurilor de gutapercă B.pag.pag. Închidere deficitară a canalelor D. Gutapercă C. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaŃii de canal segmentare pot fi A. 244-245) 1296.(5. Falsa impresie de obturaŃie etanşă datorată radioopacitatii conului E.D. Biocompatibilitate D.B. Conurile metalice de titan E.pag.E(5.C.pag. Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm.C(5. Conurile metalice de argint D.B. Canale cu multe ramificaŃii E. Rigiditate inferioară conurilor de argint B. B. Utilizarea conurilor de titan în obturaŃiile canalare are următoarele avantaje: A. Dezavantajele obturaŃiei canalare cu con de argint sunt următoarele: A. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicata în: A.

IndicaŃiile obturaŃiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt: A. PerforaŃii ale foramenului apical C. 241) 1298. pag.pag. pag. De integritatea fizică D.B. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. Nu interesează lungimea acului E. Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Canale înguste B. Nu este laborioasă A. foarte rapidă B.D(5.pag. Lasarea deschisa a dintelui C. 125) 1299. 234) *1300. NU se indica: A. În cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica. Să fie cât mai gros în raport cu diametrul canalelor A.C(5. Calitatea materialului de obturatie D.B. ObturaŃie densă şi omogenă C. 240) 1297. Tipul de reactivitate individuala D (5. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic E (5. 259) 244 .C. Bună etanşeizare apicală E.B. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice în depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. Delta apicală E.pag. Foramen apical larg D. Drenaj endodontal B. Canale curbe C. Starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. Volumul de substanta care a depasit apexul C.E(5. De topografia dinŃilor C. Avantajele tehnici McSpadden: A. Alegerea acului Lentullo presupune: A. Obturează cea mai mare parte a spaŃiului endondontic D. łine cont de diametrul canalelor B. 251-252) *1301. Forma pe secŃiune a canalului radicular E.E(5.pag.A.

Drenaj alveolar D. 259) *1306. în faza submucoasa E. Administrarea antibioticelor în tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda în urmatoarele circumstante: A. Tratamentul medicamentos cu antiseptice B. cand drenajul este nesatisfacator şi starea pacientului este alterata B. faza endoosoasa. cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. Dezobturarea canalului radicular D. 254) *1307. În parodontita apicala acuta purulenta.* 1302. Expectativa B. pag. Cauterizarea electrica E. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase în cazul depasirii apexului: 245 . Drenaj transosos C. Drenaj endodontic B. Cauterizarea chimica C. pag. ciment fosfat de zinc B(5. MedicaŃie analgetica E. ciment zinc oxid eugenol D. în faza subperiostala D. Administrarea de antialgice E. 257) *1305. NU se practica: A. Daca secretia se mentine în canal şi dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Cand nu se poate face un tratament corect endodontic A(5. în faza endoosoasa. Pansament cu antiseptice E(5. Infiltratia plexala cu novocaina 1% C(5. endometazona E. pasta Walkhoff C. Paste cu antibiotice C (5. pag. pag. În parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie. Interventia chirurgicala C. Dontisolon B. pag. În cazul secretiei seroase moderate pe canal. 256) *1304. este contraindocata: A. în faza endoosoasa. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. 258) *1303. NU se indica: A.

pag. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice în depasirile apicale: A. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcina C. Permeabilizarea apexului C. Osteita paradentara D. de 5 mg / o data pe zi B. pag. Toate de mai sus E(5. pag. Calitatea materialului de obturatie C. pag. Araldit E. 1 tb. pag. 1 tb. Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita: A. consta in: A. forma grava. Aplicarea în alveola de conuri cu antibiotice D. Granulom chistic B. Toate de mai sus E(5. Rasini cu epoxizi C(5. Produsele care contin aldehida formica B. Volumul de substanta care a depasit apexul B. de 5 mg / 3 ori pe zi 246 . Tipul de reactivitate individuala E. 258) *1312. 256) 1311. 1 tb. Parodontita apicala cronica difuza progresiva E.A. 257) *1310. Dintele se alsa deschis D. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale. Toate de mai sus E(5. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos C. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison în tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase: A. 251) *1309. Abces apical cronic C. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator: A. Vecinatatea unor formatiuni nervoase D. Spalaturi endocanaliculare cu solutii antiseptice B. Eugenatul de zinc iodoformat D. Aplicarea de prisnite E. Toate de mai sus E(5. de 5 mg / 2 ori pe zi C. Extractia dintelui B. 251) *1308.

de 5 mg / 5 ori pe zi D(5. N 2 D. aplicarea în canal a unor mese imbibate în solutie de dimercaptopropanol D. Expectativa B. 1 tb. pag. indepartarea pansamentului arsenical C. faza endoosoasă. Starea parodonŃiului apical dinainte de obturaŃie B. 253) *1313. Drenaj alveolar D. este contraindicată: A. Drenaj transosos C. Administrarea de antialgice E. de 5 mg / 4 ori pe zi E. Foredent B. pag. NU se practică A. 257) *1317.forma usoara. 256) 1316. Eugenat de zinc iodoformat E(5. În parodontita apicală acută hiperemică consecutivă depăşirii apexului cu material de obturatie. În parodontita apicală acută purulentă. cuprinde: A. Volumul de substanŃă care a depăşit apexul C. 251-252) *1315. AH 26 C. Pansament cu antiseptice E(5. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice 247 .Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala . Factorii care condiŃionează severitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale NU sunt reprezentaŃi de: A. IntervenŃia chirurgicală C. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice în canal E. InfiltraŃii plexale cu novoacina 1 % C(5. Dezobturarea canalului radicular D. pag. tratament cu diatermie B. 1 tb. Forma pe secŃiune a canalului radicular E.D. pag. pag. Calitatea materialului de obturaŃie D. Cele mai intense fenomene algice apar în obturatiile de canal cu depasire efectuate cu: A. Tipul de reactivitate individuală D(5. Ciment fosfat de zinc E. Drenaj endodontic B. MedicaŃie analgetică E. 251) *1314.

în parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica: A. prin blocaj cu fir continuu A. monodigital D.D (5.E (5. volumul de substanta care a depasit apexul C. administrarea masiva de analgetice D. extractia dintelui C.C (5. pag.B. pag. dintele fiind imobilizat intre police şi index B. tratament cu paste cu antibiotice C. aplicarea în alveola de conuri cu antibiotice B.E (5. 251) 1320. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatos E.B. mese impinse dincolo de apex B.D. Imobilizarea dintelui în vederea drenajului endodontic se poate realiza: A. obturarea imediata coronara a dintelui B. tratament medicamentos cu antiseptice B. rezectia apicala A.C (5. 256) 1322. bidigita.B. pag. 256) 1318. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt: A. pag. palmar C.B. 258) 1319. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. în parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase şi moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice: A. prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentz E.C (5. subdimensionarea conului de gutaperca D. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal în parodontitele apicale cronice sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. extractia dintelui E. calitatea acului Lentullo E. pag. 258-259) 248 . 252) 1321. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. cauterizarea chimica sau electrica D. varsta bolnavului A. calitatea materialului de obturatie A. pozitia dintelui pe arcada E.pag.C.

B. Fenilbutazona D. antibiotice B. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. 249) 1326. antiinflamatoare nespecifice D. 252) 249 . Ampicilina C. drenaj endodontic B. pag. în tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra: A. antialgice E.1323. 253) 1327. pag. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu: A. 257) 1324. ionoforeza endocanalicularacu enzime C. terapia este urmatoarea: A.D (5. extractia dintelui A.E (5. anestezia D. pag. incizia mucoasei D.B. antiacide A.C (5. Tetraciclina A. extractia B. administrarea masiva de aanalgetice pe cale generala E.C. pag. 253) 1325.C. extractia dintelui şi drenaj alveolar E. premolarizarea B. Parodontitele apicale acute cuprind în schema de tratament: A. aplicarea unui aparat fix de imobilizare A. temporizarea interventiei E. anticoagulante C. eliminarea cauzei inflamatiei C. Penicilina B.C (5. în stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie D. pag.D (5. Diclofenac E. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici: A.

B. medicatie analgetica. pozitia dintelui pe arcada C.B.D (5. sexul pacientului C. 250) 1332. 259) 1333. Tratament medicamentos cu antiseptice 250 . în cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica: A. Se mentine o saptamana A.C.D. pag.B.C (5.C. tranchilizanta E. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual) D. se face obturatie de canal în aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. pag. se obtureaza dintele retrograd A. în cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare. D (5. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente în stadiul endoosos cuprinde: A. pag. Se menŃine minimum 72 ore E. 260) 1329. drenajul combionat endodontic şi osteotomie transmaxilara C. extractie şi reimplantare A. Nu se aplica din prima sedinta C. pasta cu antibiotice: A. forma anatomo-clinica de inflamatie E. Se aplica din prima sedinta B. 257) 1330. ObturaŃia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. Se mentine 48 de ore D. pag.E (5. drenaj alveolar prin extractia dintelui D.1328. tratament de gangrena B. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. profesia pacientului B. în cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. 249) 1331. Crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. pag.C (5. Lasarea deschisa a dintelui C. Cauterizarea chimica cu acid tricloracetic A. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistula C. se sutureaza fistula E. Drenajul endodontal B.

pag. onicofagia D.D (5. Tratament medicamentos cu antibiotice C. Incizie mucoperiostala E. Cauterizarea electrica E.B. Drenajul transosos C. în parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa.D (5. 68) *1338. pag. 254. bruxismul B. pag. 87) 251 . Cauterizarea chimica D.257) 1335.B. Tartrul dentar contine: A. respiratia orala şi deglutitia infantila C.C. MedicaŃia analgetica E. 259) 1334. pag. Realizarea unui abces medicamentos A. Drenajul alveolar D. se realizeaza: A. pag. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciu D. periajul dentar traumatic A (3. Mg B. 254) 1336. Cele mai importante parafunctii cu rol în producerea bolii parodontale sunt: A. în parodontita apicala acuta purulenta. Ca D. sugerea degetului E. substantele anorganice sunt compuse din saruri de: A.B. faza subperiostala. pag. se realizeaza: A. Pansament cu antiseptice A. proteine 8-10% B. 93) *1337. Li C (3. Drenaj endodontic B. carbohidrati 10-12% D.D (5. lipide 0. fructoza E. Al C. Toate de mai sus A.5% C. în cadrul maturarii placiibacteriene. glucoza E (3. Fe E. Pansament cu antiseptice C.C. Drenajul endodontic B.

65) *1344. este factorul determinant al bolii parodontale. 84) *1341. pag. 10 minute. Actinobacillus actinomycetemcomitans.*1339. 30 minute. Prevotella intermedia. se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime. pag. E. D. D(3. D. carbonat de Mg C. B. Depunerea tartrului: A. B. C. Bacteroides gracillis. gingivostomatitei ulceronecrotice. 3-4 luni de la initierea depunerii. B(3. B. C. se face printr-o crestere zilnica de 0. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat în producerea: A. Porphyromonas gingivalis.5-1%. E. C. fosfat de Na B. 1-2 luni de la initierea depunerii. doua ore. pag. B(3. carbonat de Ca E. E. C. 60 minute. B. B. 65) *1342. B(3. 2-4 luni de la initierea depunerii. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la: A. 252 . E. parodontopatiei adultului. parodontitei marginala cronica. pag. este influentata în sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic. fosfat de Zn D. parodontopatiei juvenile. 85-89) *1343. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la: A. D. pag. C. sulfat de Ca D (3. gingivitei descuamative. 86) *1340. este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor. Veilonella. D. 3 ore. Tartrul supragingival este format în proportie de 70-90% din componente anorganice: A.

pag. Factorii sintetizati şi eliberati din celula bacteriana cu rol în etiopatogenia parodontitei marginale cronice sunt: A.15%. D(3. lipopolizaharidele.05 . pag. enzimele (colagenaze. C(3. 37-70 % la 9-15 ani C.25%. D. polizaharidele B.15 . pag. Parafunctiile E. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale în forma sa distructiva A. lizozomii E. 0.10%. E. C. Factorul microbian B. Edentatia D. 47-100 % dupa virsta de 40 ani D.10 . 100 % dupa virsta de 9 ani B (3. 0. IgA B.20%. 81) *1349. B(3. 0. 63) *1348. 0. 87) 253 . endotoxinele C.0. 88) *1346. IgG C.25 . Tartrul dentar creste zilnic în medie fata de tartrul depus anterior cu: A.0. E. 6-8 luni de la initierea depunerii. Trauma ocluzala A(3. pag. 4-6 luni de la initierea depunerii. pag. 76-90 % dupa virsta de 40 ani E.0.0.0. 15-20 % la 6-9 ani B. hialuronidaza) D. Caria dentara C.20 . 72-73) *1347. IgE E (3. Tartrul supragingival are o incidenŃa legata de virsta de: A.5%. 88) *1345. în reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor marginale cronice este implicata imunoglobulina A. IgD E.D. 0. B. pag. IgM D.

în plan oblic E. în plan sagital D. consumul de alimente bogate în calciu. deficiente proteice E. Formarea tartrului este favorizată de: A. PP B. baze. acizi. B.sodiu. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu: A. fenoli. 89) *1351. 76) *1352. CompoziŃia plăcii dentare procentual în bacterii este de: A. alimentaŃie bogata în hidrocarbonate C. 60% 254 . aspirina. în plan orizontal C. pag. baze şi nitrati C.B6. Anticorpii din lichidul santului gingival şi tesutul parodontal apartin: A. imunoglobulinelor din clasa Ig M şi A D. Bacteroides gracillis D (3. baze. fenoli D. aspirina. baze. acizi. nitrati. imunoglobulinelor din clasa Ig G şi M E. aspirina. imunoglobulinelor din clasa Ig G şi E C. în plan orizontal şi vertical E(3. 95) *1354. 20% B. imunoglobulinelor din clasa Ig G şi A B. nitrati. imunoglobulinelor din clasa Ig G D (3. aspirina. 65) *1355. Porphyromonas gingivalis. acizi. D. deficienŃa vitaminelor A. Prevotella intermedia. pag. pag.*1350. ln plan vertical B. acizi. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant în aparitia parodontopatiilor marginale cronice: A. C. 92) *1353.fosfor.azotati E. aspirina. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste: A. Veilonella. azotati C (3. aportul de acid ascorbic A (3. 30% C. pag. acizi şi baze B. zinc D. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. pag.

Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoarele A. prezinta un continut scazut de fosfor B. saliva E. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingival D. E (3. K D.C (3. endotoxine B. în cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice A. pag. continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingival E. 98) 1360. 2-3 minute D. 2-3 zile C (3. epiteliul gingival C. B. pag. lichidul santului gingival D. 64) 1357. pag. 100% D (3. gingivoragii E. dioxid de carbon E. Na. edem gingival B. 87) 255 . Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala şi inflamatorie sunt continute în matricea interbacteriana A.C (3. enzime litice C. Factorii umorali de aparare nespecifica în boala parodontala sunt reprezentati de A. cresterea fluxului salivar B. epiteliul jonctional B. 24 ore C. pag. pag. pag. prezinta un continut crescut de sodiu C. 73-74) 1359. În cazul în care agentul cauzal bacterian în inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a acŃionat direct asupra pulpei. epiteliul sulcular D. prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusita B. metaboliti toxici cu greutate moleculara mica A. E (3. 68) 1358. 65) *1356. 2-3 ore E. 20-30 minute B.D. senzatie de uscaciune şi arsura C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita D. 70% E. fenomenele vasculare apar în: A. saruri de P.

D (3. 94) 1366. gingivita hiperplazica D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor E. lezarea gingiei în timpul prepararii cavitatilor B. pag. C (3. pansamente arsenicale incorect etanseizate A. sistemele tampon salivare B. Factorii salivari care se opun formarii şi maturarii placii bacteriene sunt: A. B. aderenta prin mecanism chimic C. pag. proteinei C reactive E. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale. E (3. care poate modifica evolutia inflamatiei septice prin A. 84) 1363. pag. E (3. 91) 1364. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult în sens vertical decit lateral şi aparitia de pungi osoase D. actiunea traumatica a matricei C. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal C. D (3. D. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme: A. colagenazei D. aderenta prin receptori de suprafata specifici A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar B. 67) 1365. parodontopatia distrofica B. gingivostomatita ulcero-necrotica E. aderenŃa prin structuri bacteriene specializate E. endotoxinei C. aderenta prin mecanism electrostatic B.1361. 84) 1362. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult în sens lateral decit vertical şi aparitia de pungi osoase E. B. parodontopatia juvenila B. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin: A. pag. ingrosarea laminei dura A. periaj dentar traumatic D. aderenta prin mecanisme hidrofile D. lactoferina 256 . leucotoxinei B. parodontopatia rapid progresiva la adult C. pag. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreaza A. sinergismului cu specia Capnocytophaga A. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu A.

D (3. 84) 1370. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacteriene D. irita tesuturile parodontale C. pag. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in: A. factori de inhibitie ai hemaglutinarii A. glicoproteine B. numai filamente E. favorizeaza trauma ocluzala E. imunoglobuline E.C. producerea de acid hialuronic D.D (3. 88) 1371. lipide D. Pelicula dobandita. numai coci gram-negativi C. gingivita marginala cronica C. exercita rol mecanic de mentinere a placii bacteriene B.C. favorizeaza aparitia cariilor A.B. tipul de flora existenta în placa bacteriana D.D. numar mare de macrofage A. Flora microbiana intalnita în placa bacteriana subgingivala este formata din: A.B. producerea de lizozim E. 70) 1368.D (3.B. 66) 1369. varsta pacientului A.B. natura alimentelor şi particularitaŃile masticaŃiei E. gingivita hiperplazica idiopatica A.E (3. (3. pag. gingivostomatita ulcero-necrotica E. pag. 90) 257 . localizarea dintelui B. atat flora gram-pozitiva cat şi gram-negativa D. precursor al placii dentare este formata din A. pag. pag. numai coci gram-pozitivi B. parodontitele rapid progresive D. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de: A. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca: A. filamente C. carbohidrati C. coci şi bacili gram-negativi. 69) 1367.C (3. variatiile individuale ale fluxului salivar C.E. parodontita adultului B. coci şi bacili gram-pozitivi. pag.

E. Porphyromonas gingivalis C. obturatii sau coroane inalte A. 91) 1375. are consistenta friabila moale C. pag. bruxism D. cresterea mobilitatii dentare B. Actinomyces viscosus D. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal A. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal A. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle C. este dispus în santul gingival sub marginea gingivala libera C. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere şi ale papilei interdentare C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu D. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme: A. 67) 1376. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin. A. structuri bacteriene specializate D. Prezinta o inflamatie manifesta B. Prevotella intermedia A. (3. 90) 1374. electrostatic B. datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina 258 .E. largirea spatiului dento-alveolar C.B. (3.1372. lovituri accidentale asupra mandibulei în timp ce subiectul Ńine intre dinŃi un obiect dur E.C. Fusobacterium nucleatum E. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferiori D. cresterea numarului de celule din desmodonŃiu E. Apar în cazuri de epilepsie. interpunerea accidentala în cursul masticatiei a unor obiecte B.D.D.B (3. hidrofil C. culoare maroniu inchis spre negru B. Bacterii considerate posibil patogene în parodontite sunt: A. se depune pe suprafaŃa ocluzala a dinŃilor lipsiŃi de antagonisti E.D. Trauma ocluzala acuta directa este data de: A. 84) *1377. hidrofob A. actinomycetemcomitans B. pag. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului D. A. pag. receptori de suprafata specifici şi enzime E.E (3.B. Apar mai ales în administrarea de ciclosporine sau contraceptive E. pag. pag. ingrosarea laminei dura A. E(3. 86) 1373.

Este o forma de gingivita hiperplazica. pag. Parodontita prepuberala E. Este de natura virala D. 120) 259 . 122) 1382. Este o parodontita ulcero-necrotica C. Parodontita rapid progresiva precoce E.E (3. 122) *1379. pag. Apare în cadrul unor boli sistemice E. Este de cauza micotica C. Parodontita distrofica A. Apare în lichenul plan sau alte dermatoze A (3.B. 122) *1378. Este o parodontita rapid progresiva precoce D. Parodontita lent progresiva C. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana) B. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice B. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) în anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal A. Parodontita prepubertala precoce D.C (3. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce C. Parodontita rapid progresiva a adultului D. Parodontite B. Gingivita cronica (simpla. 119) 1381. pag. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti: A. Parodontome D. mecomplicata) A. Parodontita ulcero-necrotica B.A(3. Parodontita juvenila este A. 120) 1380.D.B (3.C. Este o atrofie parodontala E. ca efect secundar al unor medicamente C (3. Parodontoze C. Parodontita juvenila E. Este o parodontita rapid progresiva B. Parodontita rapid progresiva A. pag. Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastatic B. pag. pag. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996) A.

gingivite hiperplazice idiopatice E. Sinusul maxilar B. Epiteliul şi corionul gingival D. în gingivite este afectat A. 122) *1388. pag. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal.C (3. Gingivo-stomatitele acute se clasifica în: A. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana A. 122) 1386. gingivite de pubertate B.B. pag. Prevotella intermedia C. Capnocytophaga B. În gingivita de sarcina.C (3.C. 121) 1384. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile: A.C (3. 122) 1387. gingivite de menopauza D. pag.E (3. stomatite din SIDA A. diabet B. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent în cursul unor boli sistemice ca: A.B. gradul de afectare a structurii parodontiului D.C. raspunsul la tratament E. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in: A. gingivite de sarcina C. gingivo-stomatita herpetica C. boli imune D. insuficienta renala cronica A. pag. sarcina C. aftele recidivante D. evolutia şi prognosticul bolii parodontale C. de consum de nifedipin E. Speciilor de Actinomyces 260 . pag. Parodontiul marginal de invelis C. Sistemul ligamentar supraalveolar E. gingivite din SIDA E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica B. Parodontiul de sustinere B. gradul de manifestare a inflamatiei A.D (3. mecanismul de producere al bolii parodontale B.1383. 121-122) 1385. în lichidul şantului gingival se remarca o crestere importanta aÂ: A.

E (3. 147) *1390. gingivita cronica B. o zona eritematoasa B.D. 150) 1392. pag.E (3. Speciilor de Streptococ E.C. agranulocitoza B. leucemia cronica D. carii recidiva E. 67% E. pag. 145) 1393. boala Behcet B. cavitati carioase aproximale B. pag. obturatii în exces. tipul alimentatiei(bogata în lipide) C. Diagnosticul diferential al candidozei se face cu A. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu A. impact alimentar direct asupra papilei D. candidoza acuta E. 127) 261 . 138) 1391. leziunile difterice B. pag. leucoplazia C. lichenul plan D. o vezicula C. 50% B. pag. o eroziune B (3. 70% D. în contact sau în imediata apropiere a gingiei B. leziunea initiala este A. În gingivostomatita aftoasa recidivanta.D. Candida albicans B (3. 60% C. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni în procent de: A.C (3. gingiviostomatita herpetica E. o ulceratie D. gingivita alergica C. un placard E. 129) *1389. 76% B (3. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt A. pag.

gingia poate prezenta A. hipersalivatie E. dificultatea de a purta protezele mobile C. fisuri dureroase ale comisurilor orale D. În pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii: A. Gingivitele descuamative pot aparea in A. masticatie B. 134) 1399. gingivoragii precoce B. principalele semne clinice sunt A. în gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari A. hipersalivatie E. pag.E (3. 132) 1398.D. abcese de vecinatate D. în gingivita din diabet. ulceratii A.B. 141) 1395. usoara mobilitate patologica E. meningita acuta 262 . senzatie de tensiune B.C (3. trismus B. aparitia polipilor gingivali D. hipertrofie gingivala generalizata C.E (3. Diabet B. sangerari usoare D. sangerari gingivale C.C. 149) 1396. senzatii dureroase la atingere. pag. prurit gingival A. ulceratii C. AIDS E. pag. pag. pemfigus vulgar D. pag. 129) 1397. pungi adevarate B. lichen plan C. edem laringian E.D. în candidoza acuta. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice D. în gingivita hiperplazica din leucemie.1394. leucemii acute şi subacute B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale C. febra C.C (3. hiperplazie gingivala E. subiectiv pot aparea A.E (3. prurit gingival B.

pag. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent: A. prezenta pungilor false156 B. senzatie de egresiune D. 160) *1342. 156) 1344. pag. exista demineralizare D.D. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: A. 143) 1340. principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. În parodontita juvenila. retractii gingivale D. În parodontita marginala cronica profunda la adult.E (3. halistereza E. pag. la menopauza D (3. la copii D. prezenta pungilor parodontale C (3. sangerari gingivale la periaj şi masticatie C. 153) 1343. pag. mobilitate dentara patologica C.D (3. senzatie de egresiune a dintilor B. pag. hiperestezie dentinara E.C. Semnul patognomonic al PMCS este: A.C (3. 1-3 mm B. afectand în special gingia A. la varstnici C. 159) 263 . senzatie de usturime D. leziunile sunt incipiente.C. dupa 20 ani E. halena A B C (3. sangerari gingivale la succiune C. 126) *1341. pag. dupa 40 ani B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. durere localizata B. usor prurit gingival B. tumefactie E. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa. afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A.

liniile oblice externa şi interna C. un virus .HIV B. E.E (3. C. de etiologie microbiana E. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare C. cresta zigomato-molara E. Candidozele orale în SIDA se pot manifesta în urmatoarele moduri A. preferential pe mucoasa boltii palatine. angiomatoza bacilara A. preferential pe gingie.D. pag. 158) *1346. sarcomul Kaposi este localizat: A. preferenŃial pe mucoasa planseului bucal. de etiologie micotica B (3. pag. 164) 1349. candidoza eritematoasa B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva C. pag. leucoplazia viloasa D. gaura palatina mare D.1345. D. La bolnavii SIDA. specii de streptococ D. candidoza hipertrofica linguala D. preferential pe mucoasa jugala. 162) *1348. congenital B. pag. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de A. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori B. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans A (3. 163) *1347. Factorul cauzal în AIDS este reprezentat de A. pag. eritemul gingival linear B. zona mentoniera B. cheilita angulara micotica 264 . ereditar D. spirochete E. sarcomul Kaposi E. B. candidoza pseudomembranoasa C. Sindromul imunodeficientei dobandite este A. preferential pe gingie şi mucoasa boltii palatine E (3. specii de stafilococ C. 163) 1350. În parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A.B (3.

Abcesul parodontal marginal: A. palatinal E. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins B. pag. ereditate C. palatinal. leziuni ulceroase C.E. 163) 1353. poate cuprinde şi mucoasa alveolara B. în stadii avansate. În candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea: A. 174) 1355.D (3. poate cuprinde şi mucoasa palatinala E. poate fi localizat sau generalizat C. pag. şi la nivelul mucoasei jugale A. lingual D. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV: A. 164) 1354. 164) 1351. vestibular. lingual. 163) 1352. vestibular. senzatie de uscaciune a gurii B. sangereaza la atingeri usoare D.C E (3. în stadii avansate se poate extinde şi la nivelul gingiei fixe D. palatinal.C (3.D (3. vestibular B. lingual. pag. zone de culoare rosie D. calitatea smaltului dentar C (3. vestibular. pag. Factorul esential în producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat de: A. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe E. manopere stomatologice intempestive E. este localizat cel mai frecvent palatinal 265 . lingual C. 172) 1356. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal în ordine este: A. palatinal. candidoza bipolara A. se poate extinde. este o complicatie a parodontitei marginale cronice B. hipersalivatie C. pag. vestibular. nu prezinta sangerari C. uneori depapilari zonale E.B C. terenul individual al pacientului B. palatinal D (3. este localizat în special la nivelul mucoasei vestibulare B. pag. lingual. prezenta placii bacteriene D. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV A.

tratamentul consta în drenaj prin punctionare A. factori locali favorizanti B. pag. 6 tipuri de deplasari ale partii active C. sinusita maxilara E.C. 5 tipuri de deplasari ale parŃii active E. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda C. 172) 1358.D (3. instalarea unor boli generale D. 3 tipuri de deplasari ale partii active B.B. 172) 1357. varsta C. prevenirea recidivelor D. (3. hiperestezia dentinara D. tratamentul abcesului parodontal E. pag. Evolutia bolii parodontale este influentata de: A. 212-213) *1360. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale B. abcesul parodontal marginal C. 2 tipuri de deplasari ale partii active D. nu poate fi intalnit niciodata lingual D. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de: A. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre: A. pag. slefuiri ocluzale preventive A (3. septicemie B. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj A. adenite B. efectele secundare ale unor medicamente E. pag. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde: A. Periajul dintilor cu perii actionate electric au în principal: A. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda D.D (3. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale E.C. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda A. 178) 266 . 20 000 – 70 000 cicli pe secunda E.C (3. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda B. pag. formele incipiente de imbolnavire C. 171) *1359. 186) *1361. pag. 4 tipuri de deplasari ale partii active E (3.

Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind: A. alergii C.*1362. tratamentul complicatiilor E. carboximetilceluloza E. azotat de potasiu B. riscul aparitiei de specii rezistente 267 . tratamentul de reechilibrare ocluzala D. 203) 1365. monofluorfosfat de sodiu D. pag. Clindamicina se indică în: A.D (3.B. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase E. sulfat de sodiu B (3. 5-10 minute C. parodontite marginale refractare D. 1-3 minute E. netezirea radacinii A. 3-5 minute B. 5-8 minute A (3. gingivita cronica A. pag. chiuretajul pungilor parodontale D. 5-7 minute D. pag. aparitia de candidoze B. detartrajul furcatiilor radiculare C. 236) 1366.C. infectii cu bacterii gram pozitive B.B. infectii cu germeni anaerobi C.hepatorenale D. tratamentul antimicrobian şi antiinflamator B.C (3. 177) 1367. 191) *1363. tulburari gastrice. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei în parodontitele marginale cronice sunt: A. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt: A. detartraj supragingival B. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate în: A. carbonat de calciu şi magneziu C. pag. pag. 180) 1364. parodontita juvenila E. tratamentul afectiunilor generale A. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de: A.D (3. tratamentul chirurgical C.

pag 28) *1369.C. 1-2 cm. 2-3 cm. 1-2 mm. a (2. găurii palatine posterioare.B.E (3. găurii infraorbitale. abcese parodontale marginale A. (2. pag. Gaura infraorbitală este situată: a) b) c) d) e) la unirea celor 2/3 interne cu 1/3 externă a marginii infraorbitale. prezenta placii bacteriene C.5-1 cm. pag. sub rebordul orbital inferior.C. b. pe aceeaşi verticală care uneşte gaura supraorbitală cu gaura mentonieră. 193) *1368.5-2 cm.c.E. pag 28) 268 .d. Anestezia nervilor alveolari supero-anteriori se face la nivelul: a) b) c) d) e) tuberozităŃii maxilare. Indicatiile clorhexidinei sunt: A. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare A. gingivite acute şi cronice D.e (2. pag 28) 1370. RamificaŃiile nervului infraorbital sunt următoarele: a) b) c) d) e) ramuri palpebrale inferioare ramuri labiale superioare nervii alveolari supero-anteriori ramuri palpebrale superioare ramuri nazale.D (3. a.B. la 6-8 mm.c.b. sub sutura zigomato-maxilară. prevenirea coloratiilor dentare E. găurii palatine anterioare. înăuntrul liniei verticale medio-pupilare. niciuna din variantele de mai sus. prevenirea depunerii placii bacteriene B. pag 28) 1371. b (2.e. La 5 mm. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în canalul infraorbital? a) b) c) d) e) 0. 233) 1367. 0. pe linia verticală care trece între cei doi premolari superiori.

în sus. pe cale orală : a) b) c) d) e) în jos. Teritoriul anesteziat în cadrul anesteziei la gaura mentonieră este următorul: a) b) c) d) e) Procesul alveolar şi fibromucoasa vestibulară. a. în mucoasa fixă. la nivelul găurii infraorbitale se practică : a) b) c) d) e) în fosa canină. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găurii mentoniere. PuncŃia anestezică pe cale orală. peretele posterior al sinusului maxilar şi mucoasa care îl tapetează. oblică.d.b. pag. înapoi şi înăuntru. deasupra şi lateral de vârful rădăcinii caninului. Hemibuza inferioară de partea respectivă.b. înapoi.e. deasupra şi medial de vârfului rădăcinii caninului. înapoi şi înăuntru. pag. a.b. în jos. în sus şi lateral. de partea anesteziată. pag 32) 1376. DinŃii frontali inferiori. aripa nasului. înăuntru şi înainte. în jos. jumătate din buza superioară. în sus şi median. b (2. în afară şi median. înapoi şi în afară. 28) 1373. 33) 269 . Ce structuri anatomice sunt anesteziate în cadrul anesteziei nervului infraorbital ? a) b) c) d) e) dinŃii frontali superiori de partea anesteziată. înainte şi înăuntru. bilateral. (2. pag. DinŃii frontali inferiori de partea anesteziată. a. in fosa canină. înapoi. (2. în afară şi median.e. 28) 1375. în sus şi median. a (2.*1372. mucoasa vestibulară şi periostul în această zonă. între gaura mentonieră şi linia mediană. Tegumentul regiunii mentoniere. Ce direcŃie trebuie să aibă acul seringii când se face anestezia la nivelul găurii infraorbitale: a) b) c) d) e) în sus. în sus. înapoi. pag 28) 1374. în sus. în mucoasa mobilă.(2.c.d.

pag 33) 1379. 48) 1381. 0. nu se practică pentru: a) b) c) d) e) anestezia nervului palatin anterior şi tuberozitatea maxilară anestezia la gaura incisivă şi gaura mentonieră.c. pentru tratamentul nevralgiei trigeminale cu zonă „trigger”.d. c. pag 26. b. Din grupa medicamentelor inductori enzimatici. pag. gaura palatina posterioara şi orificiul infraorbitar anestezia la tuberozitate şi gaura mandibulară. fac parte: a) b) c) d) e) tuberculostaticele. (2. anestezia la gaura palatină anterioară.5-1 cm. pag 48) 1382. citostaticele.b. e (2. Simptomele iniŃiale ale toxicităŃii induse de anestezie asupra SNC sunt: a) b) c) d) e) parestezii ale limbii.5-2 cm. înapoia şi deasupra găurii mentoniere la aproximativ 2 cm. alcoolul. uşoară confuzie. 27. 1-2 cm. pag 33) 1378. Creşterea rapidă a nivelului circulant al anestezicului local poate produce o reacŃie de supradozare prin următoarele: 270 . pentru intervenŃiile chirurgicale pe Ńesuturile moi. c. febră.1377. a. d (2. ce reduc durata efectului anestezic local şi necesită repetarea administrării cu riscul supradozării. 1-2 mm. barbituricele. 28) 1380. a. a. analgezicele. PuncŃia anestezică pe cale cutanată la nivelul găurii mentoniere se face: a) b) c) d) e) în regiunea geniană inferioară. parestezii ale buzelor. labio-mentoniere. ameŃeli. a. şi în afară. urmată frecvent de tulburări vizuale şi auditive. Care este adâncimea maximă permisă de intrare cu acul în gaura mentonieră ? a) b) c) d) e) 2-3 cm. anestezia la nervul bucal şi maseterin. 0. e (2. b. c.. (2. DirecŃia acului în sus. înapoia şi dedesubtul găurii mentoniere. b. înapoi. înapoia comisurii bucale. d.

Unde se practică puncŃia anestezică în cadrul anesteziei nervului palatin mare? a) b) c) d) e) În şanŃul palatin. Anestezia nervului palatin mare nu are ca indicaŃie: a) b) c) d) e) anestezia fibromucoasei palatine. În şanŃul palatin. pag – 26) 1384. 27) 1386. înăuntru şi în afară.e (2.c. în sus. e (2. anestezia molarilor superiori. a. c. în sus. anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 posterioare la nivelul premolarilor şi molarilor. anestezia fibromucoasei palatine în cele 2/3 anterioare. la 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide. în sus.b. anestezia rădăcinii mezio-vestibulare a molarului 1. în dreptul molarului 1. În mucoasa mobilă.b. la 1 cm deasupra coletului molarului 1 superior. Anestezia la nivelul găurii palatine cuprinde următoarele repere: a) b) c) d) e) ultimul molar la 1 cm deasupra coletului. (2.c. în jos. înapoi şi uşor în afară. pag 48) 1383. pag 27) 1387. b) anestezia fibromucoasei în 1/3 posterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) şi a periostului. calea de administrare. în dreptul molarului 2.5 cm înaintea marginii posterioare a palatinului dur. a. pag. vascularizaŃia zonei de anestezie. e (2. înapoi şi înăuntru. Acolo unde mucoasa se infunda în palnie b. în 1/3 anterioară.IndicaŃia anesteziei nervului nazo-palatin este: a) anestezia fibromucoasei în 1/3 anterioară a bolŃii palatine (de la linia mediană la canin) şi a periostului.a) b) c) d) e) cantitatea administrată. b (2. în dreptul molarului 3. pag. în afară şi înainte. DirecŃia acului în cadrul anesteziei nervului palatin mare este: a) b) c) d) e) în sus. unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin. înainte şi în afară. folosirea unor soluŃii prea calde sau prea reci în raport cu temperatura camerei. rapiditatea injectării. 26) 1385.d. 271 . În şanŃul palatin. a. d. la 0.

E. D. pg.5 cm. înaintea marginii posterioare a palatului dur. C. * Alveolita uscata e caracterizata de: A. d) anestezia fibromucoasei în 2/3 posterioară a bolŃii palatine şi a periostului. antibioticul de electie este penicilina. Gaura incisivă se află : a) b) c) d) e) pe linia mediană. fenomene dureroase intense la 2-3 zile postextractional.b. pag 26) 1389. peretii ososi sunt uscati. anestezia se administreaza cu prudenta şi în doze mici. B. palatinal a. * In timpul sarcinii: A. e (2. pg. A (2. E (2. 272 . in hipovitaminoza A. * Extractia dentara la pacientii cu boli cardiovasculare presupune: A. C. toate variantele sunt corecte. între incisivii centrali inferiori. D. D. * Vindecarea plagii postextractionale e mai dificila: A. pg. facem radiografii dentare pentru a vedea daca exista procese periapicale. in bolile cardiovasculare. înapoia şi deasupra coletului incisivilor centrali superiori.c) anestezia fibromucoasei în 2/3 anterioară a bolŃii palatine. B.e (2. la 1 cm deasupra coletului incisivilor superiori. la 0. pag 25) 1388. 67) 1391. e) pentru interventii în regiunea grupului dintilor frontali superiori a. antibioprofilaxia endocarditei bacteriene la pacientii cu risc crescut. lipseste cheagul intraalveolar. C. D. E. gingivo-mucoasa din jurul alveolei e atona. extractia se face “ la cald”. E. intotdeauna se administreaza amoxicilina per os.100) 1392. medicatia se administreaza cu 24 de ore inainte de interventie. la 0. fara tendinta de sangerare. C. nu se fac extractii dentare: B. E. in boli generale associate cu medicatie cronica. D (2. B. la copii şi tineri. antibioprofilaxia este obligatorie la pacientii purtatori de pacemaker. este contraindicate extractia în primele 4 luni de sarcina.5 cm.65) 1390. daca nu se administreaza antibiotice.

pg. „V“ cu unghiul deschis palatinal. * Extractia-rezectie recomandata de Witzel consta in: A. indepartarea radacinii impreuna cu septul interradicular. e mai rapid daca sangerarea e mai mare. C (2. C. C (2. se produce micsorarea reliefului osos cu 0. A (2. palatinal. E. indepartarea radacinii folosind elevatorul. C. pg. E. B. pg. extractia se face sub protectie de antibiotice. micsorarea reliefului osos cu jumatate din lungimea radacinii. D. pg.101) 1393. vestibular. orizontal mezio-vestibular. indepartarea radacinii dupa rezectia în totalitate a peretelui vestibular. * Procesul de vindecare şi remaniere osoasa: A.5 cm. pg. la 6 luni de la infarct. vestibule-oral.91-92) 1394. este contraindicata extractia la acesti pacienti. la 4-6 saptamani postextractional corticala osoasa e rezorbita complet. B. E. * Luxatia molaruluipri superior se face prin miscari de basculare în sens : A. indepartarea radacinii impreuna cu corticala osoasa cuprinsa intre falcile clestelui. presupune acoperirea alveolei cu tesut de granulatie în primele 2 saptamani postextractional. „U“ D.81) 1397. mezio-distal. la 2 luni de la infarct. B. C. B. C. D. D.E (2. “T”. la cel putin 4 luni de la infarct. * La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de: A. * La bolnavii cu infarct miocardic în antecedente. 273 . D. “V” cu unghiul deschis spre vestibular. B. B (2.65) 1396. E. C.83) 1395. extractia dentara se poate efectua: A. indepartarea radacinii dupa realizarea unui sant periradicular.

pg. rizaliza nu este incheiata. B. intretin procese septice locale şi generale. sunt situati ectopic. pg. administrarea tratamentului hemostatic. (2. distructia coronara este accentuate. este contraindicate la gravide. * Extractia dentara: A. D. pg. rotatie în ax. 67) 1399. B. la pacientul cu tratament anticoagulant se face la valori ale INR>1. sindesmotomia. E. nu este obligatorie sutura plagii postextractionale. este contraindicate în leucemia acuta. scaderea dozei de corticosteroizi. luxatia dintelui. * Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire atunci cand: A. nu se efectueaza la pacientii cu HIV/SIDA. E. sunt supranumerari. B. C. C. B (2. tamponament supraalveolar. nu este obligatorie intreruperea tratamentului anticoagulant.E. D. E. pg. intreruperea corticoterapiei. C. E.1 B. C. * Extractia dentara la pacientii cu tratament anticoagulant oral: A.2. B. 274 . 76) 1398. C. la pacientul diabetic extractia se poate face la valori ale glicemiei <200 mg/dl. D. antibioterapie. controlul radacinii. E.66) 1402. A (2. D. D. * La pacientii corticodependenti tebuie luate urmatoarele masuri: A. E (2. *Una dintre manoperele urmatoare nu este recomandata în cazul extractiei dintilor temporari: A. administrarea tratamentului anticoagulant în ziua extractiei. extractia simpla se poate face fara intreruperea tratamentului de fond. se face sub controlul INR la valori INR<=2.90) 1400. A (2.64-65) 1401. este obligatorie antibioterapia. pg. A. anestezia.

fracturile coronare. C. D.100 ml sange. B.(2. D. hemoragia este mica. A (2. dupa 300 ml pierdut dupa 15-20 min. toate acestea. ramurile nervului trigemen. ramurile nervului vag. leziuni nervoase. leziuni osoase. B.98-99) 1405. B. nervul glosofaringian.(2. dupa 1-2 ore. necroza pulpara posttraumatica. leziuni dentare. dinti prezenti în focarul de fractura care impiedica reducerea fracturii.97) 1406. pg. E. D. E. * În cadrul accidentelor post extractonale leziunile nervoase pot interesa: A. apare la cateva zile de la extractie. C. B. ramurile nervului facial. E. D. * Accidentele survenite în timpul extratiei dentare pot fi: A. fisuri ale smaltului. E. E.98) 1407. pg. C. pg. dupa 3-4 zile.92-97) 275 . C. aprox.64-65) 1404. * Hemoragia postextractionala tardiva: A.. (2. consta în persistenta hemoragiei cateva zile postextractional.66-67) 1403.A. B. nu are cauze generale. * Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt: A. (2. E. * Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste: A. C. ramurile nervului hipoglos. pg. D. leziuni ale partilor moi perimaxilare. este obligatorie venoasa continua. C. pg. D. dupa efectuarea chiuretajului alveolar. E (2. luxatie incompleta. pg.

interesand cel mai frecvent molarul doi inferior este lipsa totala a dintelui de pe arcada fara extractia acestuia în antecedente este specifica dentitiei temporare.1408. D. pag 111) * Enumerati factorii generali ce conditioneaza cronologia eruptiei dintilor: chisturi maxilare traumatisme ale germenului dentar febre eruptive malformatii vasculare fracture maxilare C (2. A. C. 1411. D. B. E. C. B.100) 1409. C. 276 . cel mai frecvent fiind incisivii superiori este specifica dentitiei permanente. C. B. A. fenomene dureroase intense aparute la 2-3 zile postextractionale. C. B. hemoragie postextractionala persistenta. B. pag 112) * Pericoronarita supurata a dintilor temporari: instalarea unei gingivostomatite in dreptul dintelui în cauza apare o congestie a gingiei apar tulburari respiratorii determina congestia faciala nu este insotita de stari de febra B (2. A. vasoconstictia prelungita. E. interesand cel mai frecvent molarul doi inferior rareori se instaleza anchiloza osteo-dentara D (2. D. E. pag 110) * Reincluzia dentara: este specifica dentitiei temporare. * Simtomatologia alveolitei presupune: A. D. D. * Dintre tulburarile de eruptie topografice enumeram: incluzia eruptia precoce eruptie tardiva ectopia reincluzia D (2. E. A. E (2. pg. trombi care oblitereaza lumenul capilarelor gingivale. 1412. pag 113) 1410. aparitia imediat postextractional a durerii. E.

1413. pag 136) Factorii care usureaza odontectomia molarului de minte inferior radacini lungi şi subtiri radacini conice şi fuzionate clasa 3 dupa Pell şi Gregory pozitia mezio-angulara pozitia disto-angulara B. A. 1416. C. 1417. B. C. 1415. pag 122) Dificultatea extractiei molarului de minte este reprezentata de: dimensiunea mezio-distala a radacinilor densitatea osului inconjurator natura tesutului acoperitor curbura radacinilor spatiul periodontal A. B. A. pag 141) 1414. D. E. A. D. C. C. C. E. E. pag 141) Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului de minte inferior clasa 1 dupa Pell şi Gregory pozitia disto-angulara pozitia mezio-angulara spatial parodontal larg raport direct cu canalul mandibular B. pag 116) * Complicatile mecanice specifice incluziei dentare sunt reprezentate de: dificultati în protezarea edentatilor tulburari vasomotorii produse de o eruptie dificila nevralgii dentare trismus şi contractura musculara pot determina aparitia unor formatiuni tumorale A (2. E. E (2. D. B. 277 . B. * Osteoscleroza procesului alveolar are drept cause: prezenta unei formatiuni tumorale malpozitii ale dintilor vecini migrari dentare secundare osteita deformanta modificarea axului de dezvoltare a dintelui D (2. E. B. A. D. D. D (2. A. E (2. D.

C. E. D. E (2. A. 1420. A. C. B. E (2. 1422. pag 144) Odontectomia molarului de minte: sutura se va realize în doua planuri plaga postextractionala nu se poate igieniza datorita pozitiei foarte distal sutura se va realiza intr-un plan se incearca evitarea realizarii unui lambou mare ostectomia permite accesul şi indepartarea molarului inclus C. B. B. pag 142) Tulburarile nervoase ale pericoronaritei sunt: asialie otalgii paralizii faciale incongruenta dento-alveolara sialoree A. pag 151) Tulburari asociate incluziei molarului de minte superior: stomatita odontiazica parlizii faciale sialoree sinuzita maxilara odontogena fractura tuberozitatii A. postextractional factura tablei osoase linguale A. E (2. C. D. E (2. E. E. B. A. E. B. A. B. pag 153) 1419. C. D (2. 1421. E. pag 147) Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior: fractura mandibulei deschiderea canalului mandibular şi lezarea pachetului vasculo-nervos hemoragia postextractionala fractura de unghi mandibular. D. D. C. A. B.1418. C. Semnele obiective ale pericoronaritei congestive sunt: mucoasa din dreptul dintelui cauzal este hiperemica este prezenta adenita submentoniera la palpare apare o secretie serosanguinolenta bolnavul acuza dureri spontane este prezenta adenita submandibulara A. D. C. 278 .

D. C. C. Accidente intraoperatorii în odontectomia caninului inclus luxarea procesulu alveolar deschiderea foselor nazale fracturarea apexurilor caninilor în cauza deschiderea sinusului maxilar hemoragii prin sectionarea arterei palatine B. pag 161) 1425. D. pag 163) Redresarea chirurgicala – ortodontica a caninilor inclusi . B. C. B.indicatii: cand exista spatiu suficient pe arcada chiar şi al incluzii profunde chiar daca dintele nu se gaseste în dreptul spatiului sau de eruptive normal la pacienti tineri cand incluzia nu este profunda A. D (2. Odontectomia molarului de minte superior: variant de incizie este cea trapezoidala trepanarea tablei osoase se realizeaza cu un instrument rotativ luxarea dintelui se face cu ajutorul elevatorului drept în sensul oro-vestibular incizia se poate realize similar celei “in baioneta” decolarea muco-periostului se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate în ser fiziologic B. pag 165) Obiectivele rezectiei apicale sunt: perforarea apexului controlul asupra etanseizarii obturatiei de canal dinti cu radacini nedezvoltata unde tehnica apexificarii cu hidroxid de calciu esueaza dezobturarea canalelor radiculare 279 1426. se face anestezia nervului infraorbitar pe cale orala cu o anestezie a nervului incisiv şi a nervului palatin anterior C. incizia de-a lungul dintilor este completata de o incizie antero-posterioara pe linia mediana B. E. B. B. extractia dintelui se face cu ajutorul clestelui ”in baioneta” E. 1427. D (2. pag 152-153) 1424. incizia se practica la aproximativ 3-4 mm de marginea gingivala de-a lungul dintilor dupa care mucoasa va fi decolata cu ajutorul decolatorului D. . D. E. decolarea se face numai cu ajutorul unei comprese imbibate în ser fiziologic A. D. A. E. B. E (2. C. D (2. Odontectomia caninilor superiori inclusi pe cale palatinala: A. D.1423. A. A. A.

pag 174) 1428. E. Printre anomaliile anatomice enumeram: perforatii apicale dinti cu radacini curbe perforatii periapicale hipercementoza prezenta dentine secundare A (2. D. 1430. D. D. A. pag 175) Contraindicatiile rezectiei apicale: fractua radiculara verticala leziuni periapicale cai false. C. . C. C. C.E. C. D. C. E (2. D. E (2. D. A. E. D. pag 176-179) Avantajele lamboului semilunar: nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului nu necesita o anestezie locala extinsa incizia intersecteaza eminentele radiculare dimensiuni limitate ale lamboului pacientul poate mentine o igiena orala buna 280 1429. A. A. pag 174) Leziunile periapicale sunt: fractura radiculara parodontita apicala cronica chisturi radiculare osteita periapicala cronica fractura procesului alveolar B. E. E. pag 175) Tipurile de lambouri pentru rezectia apicala: lambou semilunar in baioneta trapezoidal in “L” lambou gingival “in plic” A. E. B. A. 1431. B. D (2. B. C. perforatii ale podelei camerei pulpare dinti fara valoare protetica resturi radiculare care nu permit restaurare corono-radiculara A. eliminarea denticulilor intercanaliculari B (2. 1432. B. B.

A. pag 391) Tratamentul fracturilor radiculare în 1/3 apicala consta in: imobilizarea monomaxilara rezectia apicala cu tratament endodontic extractia dentara drenaj endodontic coafaj direct B (2. E. B. pag 390) 1434. D. E (2. Care din urmatoarele forme de traumatisme ale tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti nu necesita tratament: A. B. contuzia 281 . D. C. E. C. Dezavantajele lamboului triunghiular: sutura interdentara este mai dificila este indicat pentru dintii cu radacini scurte riscul de intersectare a leziunii este eliminat inciziile trebuie sa fie prelungi în cazul dintilor cu radacini lungi incizia se poate extinde în mucoasa mobile pentru favorizara accesului A. C. A.390) Tratamentul contuziei dentare consta in: extractia dintelui imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarma scoaterea din ocluzie a dintelui expetativa obturatie radiculara D (2. A. 1435. B. 1437. luxatia laterala E. pag. C. A. D.B. subluxatia B. E (2. E. B. luxatia cu intruzie C. E. D. pag 178) Fractura radiculara a dintilor temporari are indicatie de imobilizare tratamentul endodontic extractie reconstrucŃie coronara replantare C (2. luxatia cu extruzie D. pag 177) 1433. D. 1436.

D (2. nu intereseaza niciodata camera pulpara. Luxatiile dintilor temporari necesita: A. D. in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina şi pulpa sunt foarte sensibile la atingere D. Traumatismele tesuturilor parodontale ale dintilor permanenti prezinta: contuzia subluxatia intruzia luxaŃia laterala fractura partial A. C. C. B. pag 389) 1441. in fracturile complicate. E. sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta. C. camera pulpara fiind inchisa C. A. C. E (2. pag 390) 1440. pag 389) Dintre formele clinice ale traumatismelor tesuturilor-parodontale fac parte: avulsia completa luxatia cu extruzie luxatia cu intruzia contuzia parodontala fractura radiculara A. pag 390) 1439. se practica extirparea vitala urmata de obturatie endodontica C. D. A (2. Fisuri ale smaltului: necesita testarea vitalitatii pulpare. 1442. pag 390) 1438. tratamentul de elecŃie este cel de extirpare vitala urmata de reconstrucŃie coronara E. aceasta fiind redusa în volum B. medie şi apicala. D. B. la pacientii adulti. B. sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare. B. B.E (2. se clasifica în cervicala. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dentoparodontale: A. C. A. D (2. la pacienŃii tineri. provoaca tulburari în articulatia dentara. E. E. replantarea imediata dupa expulzie 282 . in cazul fracturilor smaltului şi dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista durere. in cazul fracturilor complicate. A.

C. D (2. B. A. E (2. D. D. B. In luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: A. C (2. A. 1447. A. E (2. E. C. C. B. pag 388) Fractura coronara necomplicata reprezinta fractura smaltului fractura penetranta fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpare fractura smalŃului şi dentinei fara deschiderea camerei pulpare fisura smaltului A. D. C. B. D. pag 391) 1444. pag 388) In etiologia traumatismelor dento-alveolare mentionam: agresiune umana accidente sportive accidente iatrogene accidentele de circulatie supuratiile A. 1446. pag 388) Cum se procedeaza în cazul unei avulsii traumatice unidentare: dintele avulsionat se plaseaza în solutie salina şi se curate de detritusuri alveola este irigata cu ser fiziologic sau lapte alveola se chiureteaza energic şi se aspira cheagul sanguin se efectueaza anestezie dintele se replanteaza A. D. 1445. E. dintele temporar se extrage chiar daca nu impiedica eruptia dintelui permanent B. extractia imediata dupa intruzie tractiune elastica pentru repozitionare expectativa în cazul intruziei antibioterapie în cazul în care apar complicatii septice B. E. C. D.B. A. poate exista o eruptie spontana a dintelui daca el este deplasat vestibular 283 . D (2. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare sunt: fisuri fracturi coronare necomplicate fracturi coronare complicate mobilitate coronara toate acestea A. D. E. C. E. B. B. B. pag 391) 1443.

artera faciala B (2. Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral: febra marcata disfagie tumefactie masiva cu o duritate lemnoasa trismus accentuat halena fetida C (2. pag 390) Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel: contuzie subluxatie luxatie cu intruzie luxatie cu extruzie luxatie cu incluzie A. pag 251) 1451. C. A. C. B. pag 390) 1449. dintele se extrage daca impiedica eruptia dintelui permanent D. D. E. A. D. E. Abcesul palatinal – diagnosticul diferential se face cu: A. muschiul platysma D. C. abces vestibular 284 . epulisul B. B. C. Subluxatia dentara presupune: mobilitate anormala a dintelui durere la percutie deplasarea dintelui nu exista deplasari ale dintelui radiografia este necaracteristica A. B. muschiul maseter B. 1450. D (2. bula lui Bichat E. E. D. daca se produce infectia gingivo mucoasei el va fi extras B. pag 391) 1448. B. muschiul buccinator C. pag 271) 1452. dintele se aduce pe arcada şi se imobilizeaza E. A. D (2. Ce element anatomic imparte spatial genian intr-un compartiment extern şi unui intern: A. E (2. B. C.C.

fibromul E. D. D. pag 244) Abcesul vestibular . A. E. C. odontomul C (2. E. formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale D. C. C. A. A.C. pag 264) Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu submandibular nevralgii de trigemen tumori chistice de planseu bucal flegmonul difuz 285 1454. A. 1456. Semnul patognomonic al unui abces este: induraŃia crepitaŃiile gazoase infiltrat dur. D. dureros fluctuenŃă tegumente cianotice D (2. B. B. C. B. pag 254) Simptomatologia supuratiilor spatiului temporal profund: stare generala alterata asociata cu trismus intens palparea regiunii perituberozitare este nedureroasa disfagie cu odinofagie muscoasa hemiplanseului bucal este congestionata şi edematiata mucoasa este acoperita cu depozite false de membrane A (2. pag 247) Spatiul canin este delimitat superior de: baza craniului tuberozitatea maxilarului marginea infraorbitala muschiul milohioidian osul hiod C (2. E. 1457. E. C. B. B. pag 248) 1453. 1455. A.diagnosticul diferential se face cu: chistul maxilar suprainfectat abcesul de spatiu submandibular adenita supurata submandibulara formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatnale goma lunetica A (2. . D.

C. E. D. C. D. . A. D. E. B. pag 279) Flegmonul: este o colectie supurata limitata este o supuratie difuza cu caracter extensiv existenta unei colectii supurate tegumentele acoperitoare sunt destinse şi cianotice starea generala este marcata de prezenta sindromului toxico-septic B. 1461. D. D. A. B. B (2. pag 271) Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu: chistul maxilar în faza de exteriorizare chisul de maxilar suprainfectat goma luetica formatiuni tumorale ale fibromucoasei palatinale flegmonul difuz hemifacial A. B. D. A.D. A. adenopatii specifice E. A. B. pag 258) 1458. E (2. C. C. 1460. C. stafilococii cutanate labio-mentoniere D (2. Factorii favorizanti ai aparitiei supuratiilor difuze sunt: virulenta crescuta a florei microbiene leziuni traumatice difuzarea unor procese septice antibioterapia corect condusa virulenta scazuta a florei microbiene A (2. B. E. E. 1462. pag 242) Adenita acuta geniana: apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva diagnosticul diferential se face cu tumori de parotida este data de supuratia ganglionului buccinato-comisural local se constata un ganglion cu volum crescut starea generala nu este modificata C (2. pag 247) Spatiul bucal este delimitat: medial de oasele nazale superior de arcul zigomatic anterior tuberozitatea maxilara posterior de rafeul pterigomandibular şi spatiul maseterin 286 1459.

. D (2. D. 1465. D. E. pag 278-279) Osteoperiostita-simptomatologie: odontalgii moderate asociate cu mobilitate dentara durere pulsatila stare generala moderat alterata in dreptul dintelui exista o impastare dureroasa la palpare aparitia unei adenopatii submentoniere A. D. B. Adenita acuta parotidiana: apare cel mai frecvent dupa o adenita acuta congestiva se delimiteaza sub forma unui nodul cu fluctuenta în urma procesului supurativ e un nodul mobil care apoi supureaza diagnosticul diferential se face cu tumorile de parotida diagnosticul diferential se face cu parotiditele acute C. E (2. D.spatiul infratemporal superior . E (2. C. D. C. pag 281) Osteomielita supurata acuta-diagnostic diferential: supuratii periosoase infectii specifice şi nespecifice tumori benigne osteita tumori maligne suprainfectate A. B. A. A. pag 251) 1463. A. pag 281) Osteita-simptomatologie deformarea reliefului facial prezenta unei micropoliadenopatii durere pulsatila iradiata deformare a corticalei vestibulare sau orale tumefactie extinsa de-a lungul substratului osos C. C. E. A.chinga pterigomaseterina inferior . lateral tegumentul B. A. pag 283) Spatiul sublingual-delimitare: superior . C. C. E.arcul mentonier 287 1464. 1466.muschiul milohioidian lateral . B.E. D.mucoasa sublinguala inferior . E. B. B. E. D. D (2. 1467. D (2.

C. A. D. D. C. pag 299) Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute NU se face cu: sinuzita acuta rinogena supuratiile geniene de cauza dentara tumorile maligne de mezo şi suprastructura sinuzita maxilara fungica nevralgii infraorbitare C.semne obiective cefalee matinala laringie recidivante oboseala rinoree purulenta cacosmie subiectiva D (2. 1470. pag 295) Sinuzita maxilara acuta . A.semne subiective tegumente geniene moderat tumefiate halitoza tuse senzatie de plenitudine sau presiune în regiunea geniana durere dentara cu caracter pulsatil D (2. D. E (2. D. pag 299) 288 1469. A. B. B. 1471. pag 259) 1468. A. E. E. A. pag 296) Sinuzita maxilara acuta . B.B. E. D (2. 1472. C. B. D. C. C. D. E (2. . pag 296) Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu: tumorile maligne de mezo şi suprastructura chistul mucos intrasinuzal sinuzita cronica rinogena osteomielita maxilarului supuratiile geniene de cauza dentara D. Factori favorizanti locali: parodontita apicala acuta chisturi radiculare suprainfectate inflamatia cronica sau afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinuzale osteita procesului alveolar chisturi foliculare suprainfectate C (2. E. E. B.

A. A. D. D. E. pag 304) Plastia comunicarii intr-un plan: este mai dificila este cea mai folosita în practica planul oral va fi reprezentat de un lambou palatinal cu pediculul posteritor se utilizeaza lamboul vestibular trapezoidal alunecat se utilizeaza lamboul dreptunghiular palatinal B. D (2. C. pag 299) Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice NU se face cu: sinuzita maxilara alergica sinuzitele maxilare specifice sinuzita acuta rinogena nevralgii infraorbitare sinuzita consecutiva a fracturilor de maxilar C. pag 299) Tratamentul comunicarii oro-sinuzale este sub 2 mm: este necesar un tratament chirurgical se va folosii manevra Valsalva alimentatia în primele 3 zile va fi lichida sau semilichida se evita formarea unui cheag evitarea variatiilor presionale 3-4 saptamani C. E. C. E. E (2. D. pag 450) 289 . E. 1475. B. E (2. A. B. E. 1476. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice: chistul mucos intrasinuzal supuratiile geniene de cauza dentara sinuzita hematogena tumorile maligne de mezo şi suprastructura sinuzitele maxilare specifice A. D. Chisturile de dezvoltare sunt: chistul rezidual chistul radicular chistul osos anevrismal chistul de eruptie defectul osos Stafne D (2. D. B. C. D (2. pag 304-305) 1474. B.1473. C. D. 1477. C. B. A. A.

1478. B. 290 . A. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen primordial unilocular NU se face: A. tumori maligne endoosoase E. A. pag 460-461) Aspectul radiologic al ameloblastomului: radioopacitate multiloculara radiotransparenta uniloculara loculatii de dimensiuni mari cu aspect de “baloane de sapun” loculatii de dimensiuni mici au aspect de “baloane de sapun” nici un raspuns corect C (2. ameloblastomul C. B. C. A. D. 1482. D. fibromul ameloblastic B. chistul rezidual D. pag 475) 1481. A. chistul parodontal lateral D (2. C. Nu fac parte din chisturile odontogene: chistul nazo-palatin chistul gingival al adultului keratochistul odontogen chistul de eruptie chistul folicular A (2. C. E. E. pag 453) 1480. C. Aspectul tipic radiologic al chistului folicular: radiotransparenta uniloculara radiotransparenta multiloculara radioopacitate uniloculara radiotransparenta în “semiluna” radiotransparenta în “raze de soare” A (2. pag 450) 1479. pag 456) Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral NU se face cu: chistul folicular fibromul ameloblasic tumori benigne osoase tumori maligne endoosoase chistul radicular lateral B (2. E. D. B. E. B. D.

pag 450) 291 . Tratamentul ameloblastomului se face: drenaj vestibular drenaj endodontic incizie vestibulara orizontala rezectia marginala toate raspunsurile corecte D (2. B. C.1483. Ameloblastomul extraosos-diagnostic diferential odontomul chistul folicular chistul radicular lateral hiperplazii “epulis-like” parodontopatia marginala cronica profunda D (2. B.semne radiologice: radioopacitate uniloculara radioopacitate multiloculara radiotransparenta uniloculara şi multiloculara radiotransparenta liniara verticala nici un raspuns nu e corect C (2. D. Enumerati chisturile odontogene chistul nazopaltin chistul folicular chistul rezidual chistul de eruptie keratochistul odontogen B. D. Fibromul ameloblastic . E. Diagnosticul diferential al ameloblastomului: chistul rezidual chistul median mandibular cavitatea osoasa idiopatica chistul osos anevrismal chistul radicular D (2. pag 482) 1486. D. D. E. A. A. E. C. A. pag 476) 1485. C. E. B. A. B. pag 475) 1484. pag 483) 1487. B. E. C. E (2. C. A. D. D.

pag 450) 1490. E. B. A. pag 470) 1492. D. C. C (2. B. C. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen se face cu: chistul folicular ameloblastomul hiperplaziile fibromul osifiant fibromul ameloblastic A. E. E (2. E. C.1488. D. D. pag 453) 1489. B. A. C. Tratamentul keratochistului este: chistectomia drenarea endoosoasa rezectia osoasa nu se intervine chirurgical folosirea tuburilor de dren A. D (2. D. Dintre chisturile inflamatorii fac parte: chistul median palatinal chistul radicular chistul gingival al adultului chistul rezidual chistul folicular B. B. B.diagnostic diferential: hipercementoza scleroza osoasa focala hemangioame osoase ameloblastomul fibromul osifiant C. C. E (2. D (2. D. Diagnosticul diferential al chistului rezidual se face cu: supuratiile difuze flegmonul planseului bucal tromboflebite a sinusului cavernos chistul periapical leziuni chistice ale oaselor maxilare D. E. pag 454) 1491. A. Mixomul odontogen . E. B. A. pag 490) 292 . A.

D.1493. D. A. C. D (2. B. E. Tratamentul ameloblastoamelor: rezectia marginala drenaj vestibular sinfizectomia segmentara chiuretajul tumorii reconstructia cu materiale aloplastice A. C. D. D (2. Formele anatomo-patologice ale ameloblastomului sunt: radicular folicular cu celule granulare bazocelular rezidual B. C. D. A. A. B. D. Ameloblastomul unichistic se clasifica in: ameloblastom în situ mural ameloblastom în situ intraluminal ameloblastom invaziv ameloblastom microinvaziv ameloblastomul fibros A. E (2. C. B. B. E. pag 480) 1497. Fibromul ameloblastic: are aspectul unei mase tumorale solide nedelimitata in forme mici este asimptomatic diagnosticul diferential se face cu osteomul diagnosticul diferential se face cu keratochistul odontogen nu are tratament B. D. pag 476) 1496. D (2. pag 475) 1495. E. B. D (2. C. B. pag 475) 1494. pag 483) 293 . A. Diagnosticul diferential al ameloblastomului se face cu: chistul radicular cavitatea osoasa idiopatica fibromul ameloblastic fibromul sau mixomul odontogen malformatii vasculare endoosoase C. C. E. C. E. A.

E. Odontomul: este o tumora neodontogena este considerat o tumora propriu-zisa prezinta o forma compusa asemanatoare unui dinte apare frecvent la adolescent sau tineri diagnosticul diferential se face cu keratochistul C. D. C. C. D. Mixomul odontogen: se prezinta ca o radioopacitate uniloculara se prezinta ca o radiotransparenta multiloculara macroscopic este tipic gelatinos tratamentul mixomului este marsupializarea diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul B. pag 490-492) 1501.diagnostic diferential: osteoblastomul hipercementoza odontomul osteopetroza condromul A. pag 203) 294 . Cementoblastomul . B. C. B. pag 492-493) 1502. C. B. D (2. E (2. E. D. A. E. E. pag 484) 1499. C. E (2.1498. Fibroodontomul ameloblastic . A. D. pag 485) 1500. A. D. B. B. A. E. C (2. C. Hiperplazia inflamatorie: este deobicei localizata în fundurile de sac vestibulare in fazele initiale de evolutie se intervine chirurgical dupa interventie pacinetul nu are voie sa poarte proteza se produce prin traumatizarea acuta a mucoasei fundului de sac este localizata numai în fundurile de sac vestibulare A (2. D.diagnostic diferential osteomul dinti inclusi keratochistul fibromul ameloblastic ameloblastomul C. B. A.

*Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. pag 688) 295 . B. E. *Factorii etiologici ai patologiei articulare: hipoplazia ramului mandibular hiperplazia condiliana hiperplazia ramului mandibular nevralgia trigeminala chisturi benigne B (2. pag 220) 1505.1503. C. D. A. E (2. E. depresiune pretragiana D. se percep miscarile condilului în conductul auditiv extern E. A. E (2. A. D. D. B. D. devierea mandibulei în partea afectata C. pag 683-684) 1506. D. A. C. D. imposibilitatea deschiderii gurii B. B. pag 686) 1507. E. Rezectia modelanta a osteoamelor periferice: se localizeaza la ambele oase maxilare de cele mai multe ori vestibular in marea majoritate a cazurilor se realizeaza tratamentul chirurgical se realizeaza o incizie în “U” cu decloarea unui lambou “in baioneta” indepartarea leziunii se practica cu instrumentar rotativ sub irigare abundenta dupa regularizarea osului se remodeleaza lamboul muco periostal A. C. B. Torusul palatin: este ovalar în treimea anterioara a boltii palatine este alungit în treimea posterioara a boltii palatine este alungit în doua treimi posterioare ale boltii palatine este asimtomatic fiind acoperit de cele mai multe ori de mucoasa normala este necesar tratamentul chirurgical daca nu permite stabilitatea unei lucrari protetice C. E. *Metodele de tratament în sindromul algodisfunctional Nu sunt: modificarea dietei tratament cu agenti fizici tratament chirurgical terapia ocluzala tratament medicamentos C (2. pag 218) 1504. fata este asimetrica C (2. C.

C. A. C. pag 697) 1512. E. C. E. pag 688-693 1510. ameloblastomul D. C. *Simtomatologia luxatiei posterioare: mentonul este deviat de partea leziunii ocluzie incrucisata linia interincisiva este deviate contralateral miscari mandibulare absente nici o varinata nu este corecta D (2. B. carcinomul spinocelular B. Dintre tumorile benigne frecvente la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se numara: A.1508. *Dintre luxatiile temporo-mandibulare NU fac parte: luxatia anterioara laterala luxatia laterala luxatia mediana luxatia anterioara unilaterala luxatia anterioara recidivanta cronica C (2. *Printre semnele radiologice ale artritei traumatice se numara: fracturi subcondiliene fisuri subcondiliene fracturia meniscului articular calcificari ale capsule articulare nu apar modificari osoase E (2. A. E. pag 693) 1511. *Diagnosticul diferential în luxatia anterioara: parestezii faciale paralizii faciale hiperestezii fractura maxilara fractura ramurei bazilare mandibulare B (2. B. D. D. D. condromul C. D. cementoblastomul 296 . E. A. B. B. condromatoza sinoviala E. pag 689) 1509. A.

E. C. A. Dintre leziunile inflamatorii ale articulatiei temporo-mandibulare enumeram: luxatia laterala artrita infectioasa nespecifica capsulita inflamatia meniscului articular artrita hiperuremica (gutoasa) B. E. C. Semnele clinice ale anchilozei extracapsulare sunt: devierea mandibulei de partea afectata ocluzie incrucisata obrajii turtiti miscarile de proptruzie sunt reduse ca amplitudine retrognatism mandibular 297 . D. B. A. A. pag 694) 1513. E (2. B. D (2. E (2. D. pag 699) 1516. D. C. B. Diagnosticul diferential al constrictiei mandibulare se face cu: paralizii faciale trismus anchiloaza temporo-mandibulara unilatereala fractura subcondiliana luxatia anterioara unilaterala B. E. B. B. A. C. D. E. D. pag 699-700) 1517. pag 699) 1515. C (2.B. C. Constrictia mandibulara de cauza periarticulara se datoreaza: interventiilor chirurgicale la nivelul ramurei mandibulare chisturilor benigne cicatricilor cheloide traumatismelor articulare traumatismelor periarticulare D. C. E (2. E. Constrictia mandibulara este de cauza: cutaneo-mucoasa dentara musculara ischemica periarticulara A. A. C. pag 695-698) 1514.

D. D (2. B. pag 705) 1519. A. D. A. D. C. C. B. D (2. C. pag 705) 1520. Indicatiile artroscopiei NU sunt: discoplastii artroplastii infectiile locale sindrom algodisfunctinal plastia tuberculului articular C.A. D. C. pag 705) 1522. A. E (2. E. Indicatiile absolute ale artroscopiei: deplasari anterioare fara reducere ale discului artrite liza aderentelor luxatii cronice recidivante lavajul articulatiei temporo – mandibulare C. D. pag 705) 1521. Indicatiile artrocentezei: supuratii locale artrite luxatii cronice recidivante deplasare anterioarea fara reducerea discului tratamentul tumorilor maligne B. B. A. D. E. B. E. D (2. E. E. Indicatiile condilectomiei sunt: luxatiile cronice recidivante fractura procesului condilian artrita reumatoida severa tumori benigne şi maligne artrita traumatica 298 . pag 702) 1518. Contraindicatiile artroscopiei: infectii locale supuratii locale liza aderentelor anchiloza temporo-mandibulara tratamentul tumorilor maligne A. C. B. E (2. A.

537) 1525. invazie locala şi la distanta. B. B. E. D. C. sunt bine delimitate. disemineaza pe cale limfatica. tutunul. eritroplazia.E (2. C. crestere tumorala lenta. A.A. crestere tumorala tip infiltrativ-distructiv.B (2. D (2. concomitenta tumorala. Dintre leziunile cu potentialde malignizare. Factorii de risc externi incriminati în aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale sunt: A determinismul genetic.D. E. A. forma endofitica. C (2. B. tumefactia. pg. E. Tumorile maligne din sfera oro-maxilo-faciala se caracterizeaza prin: A. rar hematogena. D. pg. leucoplazia patata.D. C.C. toate acestea. agentii infectiosi. Formele de debut ale tumorilor maligne orale sunt: A. alcoolul. B. C. Indicatiile condilectomiei sunt: hipermobilitate mandibulara hiperplazia condiliana artrite infectioase cu liza condilului hiperplazia condiliana inactive artrite posttraumatice B. C.B (2. D. disfagia sideropenica. durerea. pg. A. C. E. D. C. mentionam: A. 551-552) 1527. fibroza submucoasa orala.545-547) 1526. pag 707) 1523. B. pg. pag 707) 1524.553) 299 . radiatiile solare.E (2. forma vegetanta. B. E. D.

ggl situati de-a lungul nervului accesor. C. B. ggl. A. ggl. C. C. situati de-a lungul vaselor transverse ale gatului.) 1529. ggl situati de-a lungul venei jugulare interne. C. D.D. E. Ganglionii cervicali profunzi sunt: A. pag 916) 1532. E. *Etiologia nevralgiei de trigemen: procese expansive tumorale intracraniene pacientii ce au suferit o tonsilectomie lezarea ligamentului stilomandibular compresie pe artera carotida tulburari degenerative ale articulatie temporo mandibulare A (2.559. Etiologia nevralgiei de trigemen: compresia radacinii nervului trigemen la intrarea în craniu prin foramen meningiom anevrisme anomalii vasculare boala Paget osoasa A. B. D (2. B.E (2. pag 916) 1530. C. *Afectiunile dureroase de cauza neurogena sunt: durerea dento-parodontala durerea faciala atipica durerea de natura sinusala nevralgia de trigemen sindromul Ernst D (2. B. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: nevralgia de nerv gloso-faringian nevralgia nervului facial nevralgia occipitala nevralgia vidiana nevralgia nervului laringeu inferior 300 . C. E. D. B. D. ggl. A. pg. A. D.1528. submandibulari. submentali. A. D. E. B. E. C. pag 916) 1531.

odontal. DinŃii izolaŃi. care se vor mobiliza prin solidarizarea de dinŃii sănătoşi. DinŃi cu rezecŃie apicală. chirurgical. necesitând foliere de 0. implante transfixiante. tratament parodontal. Dinti compromişi parodontal. echilibrare ocluzală. parodontal. 113) . B. tratament de echilibrare ocluzală. D. E.A. ortodontic. Solidarizarea dinŃilor stâlpi în tratamentul preprotetic al edentaŃiei parŃiale se indică în următoarele cazuri: A.5-1 mm. 89 ) C 1536.pag. Tratamentul chirurgical. La mandibulă.5-1 mm. E (2. tratament odontal. E. *Succesiunea corectă a etapelor de tratament preprotetic este: A. (7 . numai dacă prezintă o implantare deficitară. protezare provizorie. E. necesitând o foliere de aproximativ 0. Papila incisivă. implante transfixiante. implante transfixiante. ortodontic. echilibrare ocluzală.* Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de: A. pag 918) 1534. Tratamentul ortodontic. C. odontal. 88.5-1 mm.pag. Ordinea va fi aleatorie. din diferite motive în foseta mezială.5-1 mm. Rugile palatine. implante transfixiante. Tratamentul chirurgical al nevralgiei trigeminale. B. C. Tratamentul chirurgical. parodontal. C. C.pag. D. Torusul palatin de dimensiuni medii. B. B 1535. A. numai dacă prezintă mobilitate. ParodonŃiul marginal. parodontal. DinŃi cu rădăcini scurte. necesitând o foliere de aproximativ 0. C 301 . odontal. B. 87. vizeaza: inteparea nervului trigemen extractia dintelui causal producerea paresteziei pe o hemiarcada termocoagularea prin radiofrecventa blocajul clinic anestezic D.protezare provizorie E.5-1mm (7 . B. în funcŃie de preferinŃele medicului.protezare provizorie. tratament ortodontic. D (2. pag 918) 1533. când în edentaŃia terminală pintenul ocluzal se plasează. chirurgical. Rafeul median maxilar. necesitând o foliere de 0. D. D.protezare provizorie. necesitând o foliere de aproximativ 0. (7 . Tratamentul de echilibrare ocluzală. 101). C.

cu excepŃia: A. D 1541. în aceasta situaŃie clinică nu se poate realiza o proteza scheletată. (7 . B. 302 . a II-a în edentatie de cl. rădăcini scurte. (7 .rădăcină este Ńn favoarea rădăcinii E.pag. B. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe şei.pag.pag. 107) . cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei. când raportul coroană. rugile palatine C. care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata. închiderea breşelor suplimentare cu punŃi şi apoi realizarea unei proteze scheletate. rafeul median. papila incisivă B. cel mai frecvent se indică realizare unei punŃi care să închidă breşa laterală şi a unei punŃi cu o extensie distală de pe premolarii limitanti edentatiei terminale. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala şi trannsformarea edentatiei de cl. D. se contraindică realizarea de o proteza scheletată cu două şei. 105) D 1540. închiderea breşei laterale cu o punte şi apoi realizarea unei proteze scheletate. (7 . 5 mm. B.* Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de: A.pag. a II-a complicată cu o breşa laterală atitudinea terapeutică va fi următoarea: A. C. chiar dacă dinŃii au implantare bună. dacă lipsesc doar molarii.* Atitudinea faŃă de breşele suplimentare care complică diferite clase de edentaŃii este următoarea: A. C. creştele alveolare D. confecŃionarea unei proteze acrilice cu mai multe şei. C.* Solidarizarea dinŃilor stâlpi se indică în următoarele cazuri. E. 111) C 1539.* în cazul unei edentaŃii de cl. 3 mm. D. 4 mm. extracŃia dinŃilor restanŃi şi realizarea unei proteze acrilice totale. 101) C 1538 .1537. dinti stalpi izolaŃi fără mobilitate C. I-a. E. când raportul coroană-rădăcină este în favoarea coroanei D. dinti stâlpi izolaŃi cu mobilitate B. tuberculii piriformi E. (7 .* Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de: A.

D 1545. (7 . redimensionarea DVO este necesara în cazul DVO micsorata cand pacientul o solicita E. incisivii laterali superiori. . 81) C.C. doua crosete în edentatiile subtotale cu doi dinti restanti D. B. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri de microproteze: A. 113) C 1542. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze: A.* Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe: A. Tratament nespecific şi specific E. 87) E 1544. refacerea lucrarilor protetice în cazul unei DVO corecte sau marite. Tratament protetic propriu-zis D. caninii superiori. incisivii centrali inferiori. (7 . D.pag. C. 6 mm. coroane mixte mai ales metalo-acrilice 303 . în cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele: A. Tratament preprotetic B. caninii inferiori. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii (7 . trei crosete în edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala (7 . indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice în cazul unei DVO micsorate B. un croset în edentatiile clasa I şi II Kennedy fara brese suplimentare C.E 1546. 7 mm. coroane turnate B. E.* Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde: A. refacerea lucrarilor protetice în cazul unei DVO corecte sau marite. depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresa B. dar nu mai mult de 1 mm D. E. Tratament proprotetic C.D. dar nu mai mult de 2 mm C. 116) A.pag. incisivii centrali superiori. doua crosete în edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletate E. Toate (7 .D.pag.pag.pag. 96) D 1543.

E 1547. fren lingual alungit. creste retentive în diferite regiuni. B. Interventiile chirurgicale asupra osului în edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru: A.D. 93) A. 90) B.D 1550. (7 . Interventiile chirurgicale asupra mucoasei în cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt necesare în mai multe cazuri: A. redimensionarea DVO (7 . C. E. A. slefuiri la nivelul cuspizilor B. condil mandibular articular atrofiat.daca este cazul) prin proteze provizorii E.E 304 . Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea în vedere: A. are rolul asanarii cavitatii bucale D. inlaturarea factorilor de iritatie locala şi mecanica C.E 1548 Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici: A.pag. D. neregularitati osoase. dureroase la palpare.C. torus mandibular şi maxilar de dimensiuni exagerat de mari. (7 . E. este numit şi tratament specific B. bride laterale asimetrice. 90) .C. C. dispozitive radiculare E. depistarea şi inlaturarea contactelor premature şi interferentelor D.C. .pag. fundurilor de sac sau bolŃii palatine.pag.C. fren labial multiplu în dreptul grupului dentar restant.D. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale. 79-80) B.pag. hipertrofii şi hiperplazii existente la nivelul versanŃilor crestelor. realizarea unui plan de ocluzie corect (7 .E 1549. D. .pag.D. coroane de substitutie (7 . B. cuprinde şi realizarea tratamentului parodontal E. 80-81) A. rezectia unghiului gonion mandibular proeminent. mai ales frontal. include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie dacaa aceasta se impune (7 . coroane mixte mai ales metalo-ceramice D.C. se instituie dupa examinarea modelelor documentare C.

raportul coroana-radacina modificat în favoarea coroanei. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica în urmatoarele situatii: A. dinti stalpi cu mobilitate moderata. 101) . (7 . Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali.C. cand dinŃii au anomalii de poziŃie. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii. D. (7 . B. Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive.pag. slefuire la nivelul cuspizilor. fie perfect plana. devitalizari şi amputari coronare. (7 . protezarea acrilica tranzitorie.E 1554 în edentatia partiala. C.D 1552 Restabilirea planului de ocluzie în edentatia partiala se va asigura prin: A. C. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt.D 1553 Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata în urmatoarele situatii: A. B. gingivectomii sau alveoloplastii şi acoperirea cu microproteze. E. B.pag. Retentivitati naturale exagerate.C.B. fata orala. B. cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. (7 . 305 . indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare. D.E 1555 Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata: A. 99) A. extracŃia dintelui migrat.C. C. TendinŃa la carie E. 98) A. pe dinti vecini cu carii în oglinda. 88) A. fie cu prag plasat la 1mm de parodonŃiu marginal. radacini scurte. C. E.1551 . D.pag. E. chiar daca implantarea este buna. fata orala. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali în scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: A.D.pag. B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset. B. C. Mai ales în cazul protezelor scheletate.C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente şi se pot fractura. D.

Mucoasa procesului alveolar în zona linguala. dintii şi insertia planseului bucal în zona linguala centrala. Mucoasa procesului alveolar în zona linguala. 136) . necesitand foliere de pana la 2 mm. (7 . Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere. B. rigidizarea elementelor componente ale protezei E. solidarizarea dintilor stalpi B. 105) A.pag. E. Creste retentive în diferite regiuni. stabilizarea orizontala a protezei B. fara acoperirea zonelor biostatice D. C.E 1557 Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de: A. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea completa a acestor formatiuni anatomice. 90) B. necesitand foliere de 0. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa C.D. mai ales la mandibula C. mai ales în zona laterala.E 1556. rebazarea seilor (7 . Torus maxilar sau mandibular.C.E 1559 Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt: A.5-1 mm. B. captisirea seilor E. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida E.E 1558 Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin: A. necesitand foliere de 0.pag. necesitand foliere de 0. (7 .D. amprente de compresiune. A.pag.D 1560 Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt: A. impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor. Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei. D. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza: A. 113) .C.D.5-1 mm. D.pag. retentivitatile anatomice 306 .C.5-1 mm C. sei terminale minim extinse. Torusul mandibular mic sau mijlociu.D. B. Frenul.pag. NeregularitaŃi osoase dureroase la palpare. 133) A. (7 . impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa D. Torusul mandibular foarte mare. adeziunea dintre mucoasa şi baza protezei B. (7 . E.

E. extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa. C. în edentatiile laterale în foseta meziala a dintelui mezial.D 1563 În cadrul tratamentului proprotetic se realizează: A. B. micsorarea DVO (7 .C. interventii asupra dintilor stalpi.C 1562 . D. B. De obicei. indepartarea lucrarilor protetice incorecte. 307 . în edentaŃiile terminale în fosetele meziale ale dinŃilor stalpi. C. (7 .B. crosetele circulare D. interventii chirurgicale asupra osului.D.pag.pag. asigura intotdeauna o buna mentinere. E. (7 . E. (7 . 111) A. sunt zone protetice pozitive. 89) B. cariorezistanta B. A. D. D. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale. pintenii se pot plasa oriunde. B. extracŃiile dentare. (7 .E 1564 .pag. B. tonicitatea musculara E. în edentatiile laterale în fosetele marginale de langa edentatie.E 1561 Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt: A. 95) A. slefuiri la nivelul cuspizilor. D. 88 A.C.C. în edentatiile terminale în fosetele distale ale dintilor stalpi. C.D 1565 Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica în cazul: A. E. C.B. nu au rol în stabilizarea orizontala a protezei. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze. locul de plasare al pintenilor este: A. Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune: A. sunt zone protetice negative. lustrul perfect al protezei. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie. nu conteaza tipul de edentatie.pag. echilibrarea ocluzala. 120). interventii chirurgicale asupra mucoasei.pag.

pag. marginile sa deranjeze cat mai puŃin miscarile funcŃionale E. nu necesita confectionarea unei linguri individuale C. E.E *1566 în cazul protezelor scheletate amprenta functionala: A. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa: A. reda cu fidelitate forma şi intinderea campului protetic B. precede tratamentele proprotetice E.pag. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. elastomer fluid (7 .C. 346) A *1568. 344-345) A *1567 în protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune: A.pag. în toate cazurile de mai sus E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid. 346-347). 91) B. 354 .C.pag. edentatii clasa I-a şi clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat C. daca în prima sedinta de aplicare se constata ca testul de rotatie este negative. şi vor fi captusite prin metoda directa. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medie D. acopera în intregime campul protetic B. lingura individuala din acrilat corect adaptata marginal B. B *1569 în ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva: A. lipsa de retentivitati naturale. toate de mai sus. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei D. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie C. (7 . impune folosirea unor linguri standard D. lingura individuala cu schelet metalic D.pag. Preliminara 308 . (7 . D *1570 Amprenta documentara se mai numeste: A. edentatii clasa I-a şi clasa II-a la maxilar B. D. elastomer de consistenŃa mare E. (7 . nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei (7 . asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta C.

B. 343) A. în regiunea distala. 343-344) .B.pag. Finala C. .C.pag. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare şi respiratie pe nas D. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare şi respiratie pe nas E.pag. Functionala E. amprenta functionala sau definitiva D. 309 . în regiunea distala.E 1574 Adaptarea lingurii individuale în cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape: A.C.D. anestezie de contact cu spray-uri anestezice (7 . C. sedativa antihistaminica şi antiemetica psihoterapie C. amprenta documentara B. grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica de realizare a lingurii individuale (7 . amprenta functionala – preliminara E.E 1572 în edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprenta: A. D. lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular. lingura va ajunge în zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei.B. marginile amprentei extinse în limitele fiziologice ale campului protetic C. grosime mare a materialului de amprenta D. amprenta preliminara C. margini cu grosime functional modelata prin miscari functionale E. Anatomica (7 .B. B. marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular. amprenta finala (7 . E 1571 Avantajele utilizarii lingurii individuale în amprentarea functionala a edentatiei partiale sunt: A. lingura trebuie sa ajunga în zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei. 347) A. medicatie sedativa antihistaminica şi antiemetica B. 361) A.pag. amprenta functionala de mare fidelitate B.E 1573 Reflexul exagerat de vomă poate fi combatut prin: A. De studiu D.

pag. lingura standard individualizata C. (7 . C. E.pag. D.D. bule de aer. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. reproducerea anatomica a dintilor restanti şi a tesuturilor inconjuratoare. 354) A. silicon de consistenta fluida (7 . 347) A.pag. 352) . B. inregistrarea suprafeŃei mucoasei acoperitoare. D. A. C.C 310 . (7 .pag. stimularea secreŃiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza. (7 . lustruirea dintilor slefuiti la nivelarea planului de ocluzie.E.D 1578 În cazul protezelor partiale acrilice mandibulare. 364) B. E. amprenta functionala se realizeaza cu: A. (7 . imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare.B 1577 Scopul amprentarii functionale în edentatiile terminale clasa l şi clasa a ll-a Kennedy se refera la: A. C. B.E 1576 În tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli: A. în zona linguala laterala. fracturile amprentei. silicon de consistenta medie D. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte. B. sufluri şi retusuri. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei. 321) A.pag.C. marginea lingurii se va opri la 1mm de aceasta. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. reproducerea crestelor edentate.C 1575 Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt: A. D. daca nu se palpeaza linia milohioidiana. E. lingura individuala B.C. imprecizii de amprentare la nivelul dinŃilor restanŃi. silicon chitos E.

pag. insertia ligamentului pterigo-mandibular D. 351-352) A. în edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm B. în edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata.pag. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1.B. marginea gingivala linguala a frontalilor (7 . lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare C. reda forma anatomica a mucoasei crestelor B. Adaptarea lingurii individuale maxilare. în edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate. reproduce anatomic perfect dintii restanti B.5 mm 311 .C.E 1583.D.C. 365).C. Adaptarea lingurii individuale mandibulare în cazul unei edentatii frontale se face astfel incat: A.pag. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi (7 . 346) B.D 1582. reda forma şi latimea fundului de sac D. 364) A. amprenta functionala: A.E 1581 . marginile lingurii sa fie rotunjite. lingura individuala se opreste la 1 mm de: A.E 1580. în zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii B. (7 . linia de reflexie a mucoasei în zona vestibulara labiala C. asigura solicitarea crestei numai în regiunea distala E. A. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat şi un elastomer de consistenta medie (7 . în zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene D.pag. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei E. linia milohioidiana în zona linguala laterala E.1579. în cazul unei edentatii termino-terminale se face astfel incat: A. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor D. linia de reflexie a mucoasei în zona vestibulara laterala B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate C. permite realizarea unui"model corijat"corect E. amprenta functionala compresiva: A.

în timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic de catre medic şi pacient. marginea lingurii va ajunge în zona vestibulara laterala la 1. A III-a la maxilar. 346) . I şi a II-a la mandibula. apare deformarea fundului de sac vestibular.Wash technic) este contraindicata în edentatiile de cl I şi a II-a deoarece: A. (7 .E 1586 Amprenta functionala necompresiva este indicata in: A. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistenŃa medie E. la mandibula conectorul principal va fi aplicat în zone eronate. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica B. B. A.5 mm de linia de reflexie a mucoasei D. utilizarea tehnicii modelului corijat. protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit. marginile amprentei vor fi nemodelate funcŃional. edentaŃie cl.C. E. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale pentru realizarea protezei"echilibrate" A.E 1585. Amprenta functionala de spalare (7 . D. (7 . B.pag. B. 362) . aplicarea de valuri de ocluzie din stents D.C. C. edentatie cl. (7 . 312 . edentatie cl. edentatie cl.pag. marginile amprentei vor fi prea scurte. C.E 1584. 348). I şi a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular.Wash technic): A. în aproape toate cazurile. (7 .pag.D. C. E. marginile lingurii vor fi rotunjite.C.D.D 1587 în cazul metodei de amprentare în doi timpi (7 . D. I şi a II-a la maxilar. prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza C. B. 351) B.pag. edentatie cl. în aproape toate cazurile. marginea lingurii va ajunge în zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei E. B. I şi aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular.

indicat în edentaŃia parŃiala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integre E. E. 144) D *1590. 365 . 364) C.5-1 mm. A. dreptunghiulara (7 .D. în timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre medic. 0. 191 – 192) D 313 .4-0. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm. (7 . în zona linguala laterala. (7 .3mm. B.pag. marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal. semiluna. semipiriforma E. în regiune distala lingura se va opri la 1.C 1588.pag. în cazul unei edentatii de cl. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat.5mm (7 . ovala C. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina în seaua protezei C.pag. 148) B *1591. Crosetul Bonwill este: A.5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular. 1 mm E. E. D.1-0. 0. D. un croset divizat B. C. D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana. lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana. I a. în zona linguala laterala. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de: A. indicat în edentatia partiala clasa I-a Kennedy (7 . lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana.D *1589 Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este A. 0. adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca astfel: A. rotunda B. B.5mm C.pag. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizate D.pag. 1.

cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui B.pag. deformare de catre pacient E. asigura mentinerea directa a protezei C. E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate 314 . în edentatii de clasa a II-a (7 . opri bascularea protezei scheletate D.*1592.pag. 146) D *1594 . inaltimea procesului alveolar este mai mica de 9 mm. inaltimea procesului alveolar nu este importanta. pe canin C. (7 . pe incisivii centrali E. nici una din cele de mai sus (7 . nu rigidizeaza bara linguala (7 . Bara linguala se utilizeaza cand: A. dificultate de lipire C. solidarizeaza dinŃii restanŃi E. 177) D * 1593.pag. nu se utilizeaza în edentatii de clasa a-I-a Kennedy B. C. dezactivare în timp datorita oboselii aliajului B. 142) A *1596 Avantajele crosetelor mixte sunt: A. în edentatii clasa a III-a (7 . inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm. Crosetul Ackers deschis anterior (7 . inalŃimea procesului alveolar este mai mica de 4-5 mm.laterale) D. B. inaltimea procesului alveolar este de 4-5 mm. în edentatii frontale B. D. neutraliza efectul porŃiunii flexibile a braŃului retentiv. se aplica în zona subecuatoriala D. dificultate de sudare D.pag. care solicita orizontal dintele stalp la inserŃia şi dezinserŃia protezei E. 188) C *1595. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp în momentul în care asupra protezei nu actioneaza nici o forta C. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a: A. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte: A.mezial) este indicat: A.

Crosetul continuu asigura: A. Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune: A. elasticitatea bratului retentiv B. în toate formele clinice de edentatie E. A. rigiditatea B. 207) E *1597 . toate (7 . Din categoria conectorilor principali maxilari face parte: A. 157 . creste şi tuberozitati atrofiate C. 143) .C. solidarizarea dintilor restanti (7 . E 1598.pag. bare E. creste şi tuberozitati retentive D.pag.C. rigiditatea barei linguale B. mentinerea indirecta a protezelor terminale D. elasticitatea C. asigurarea confortului pacientului E. Alegerea unui croset se face în functie de: A.pag. rigiditatea bratului retentiv (7 .(7 . asigurarea profilaxiei campului protetic D.pag. solidarizeaza dintii stalpi (7 .E 1601. 156. 138-139) A.C. implantarea dintelui stalp C.frontali sau laterali B. placa palatinala completa D. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp E. tipul de edentatie D. Placa palatinala completa este indicata in: A. stabilizeaza proteza în sens mezio-distal E. nu se indica.B. placuta dento-mucozala C.pag.D 1600.B. intrucat pericliteaza confortul pacientului 315 . 152. 169) A. contribuie la sprijinul dento-parodontal C.D 1599. cand exista putini dinti restanti. placuta mucozala B.

E 1606. sprijin şi stabilizare sunt: A. 154) A. acopera crestele alveolare edentate B.(7 . sunt suportul de fixare a dintilor artificiali C. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti (7 .pag. D. crosetul cervico-alveolar E. 175) A. Intervin în stabilizarea orizontala a protezei C.D.B. Asigura sprijinul parodontal B. Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii A. situatia în care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa. prezenta unui torus palatin mare situat în mijlocul boltii. Mentin bratele crosetului în pozitie constanta E. culise B.pag. magnetice D.E 1603. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in: A. edentatii frontale neprotezate (7 . E.D 1604. cand inaltimea procesului alveolar în zona frontala este de minimum 9 mm E. 146) A. intervin în stabilizarea protezei D. toate tipurile de edentatii.C. capse C. numai în edentatia latero-laterala.pag. Intervin în mentinere D. Seile protezelor scheletate: A.pag. atrofia mare a crestelor alveolare în clasa I şi II Kennedy B. (7 . numai în edentaŃia frontala. C. bare cu calareti 316 .C. 156) A. Sistemele speciale de mentinere. B.B 1602. Placuta mucozala fenestrata este indicata in: A. 272) A. transmit presiunile suportului muco-osos în cazul protezelor cu sprijin dento-parodontal (7 .B.C 1605.B.pag. intervin în mentinerea protezei E. cand inaltimea procesului alveolar în zona frontala este de minimum 9 mm D. cand inaltimea procesului alveolar în zona frontala este de minimum 9 mm C.

Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic E. 515) D * 1608. M.C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic D. Obiectivul determinarii şi inregistrarii R. 211) A. este: A.pag. D.pag. C. Are ca obiectiv transferul şi pozitionarea modelelor preliminare în ocluzor sau articulator (7 . Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile C. Determinarea şi inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este indicata in: A. 515) D *1609 . în edentatia de clasa a IV-a intinsa.pag. D. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie C.(7 . transferul şi pozitionarea modelelor de studiu în ocluzor C. în situaŃia cand contactele dento-dentare sunt stabile. nici o afirmatie nu este corecta (7 . 317 . 521) D * 1610. Situatiile clinice în edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt: A. B.M.I. Este o faza de laborator B. sunt consecinta directa a: A. E. cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala.pag. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti.B. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parŃial E. transferul şi poziŃionarea modelelor funcŃionale în ocluzor sau articulator E. Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. repartizate cate doua bilateral. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie B. Determinarea şi inregistrarea relatiei intermaxilare în edentatia partiala tratata cu proteze scheletate: A. 519) E *1611.E * 1607.pag. traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide. toate formele de edentatie. ambele maxilare edentate total D. (7 . transferul modelelor de studiu în ocluzor B. transferul şi pozitionarea modelelor de studiu în ocluzor sau articulator D. edentatie frontala atat la maxilar cat şi la mandibula (7 . cand exista cel putin patru unitati de masticatie.

DVO este corecta B.B.pag.D. E. D. O.C. 538) A. stabilirea nivelului şi orientarii planului de ocluzie frontal şi lateral pe sablonul superior C. 538) . Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata (7 . V. lacuri fluorurate.E 318 . determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular în zona laterala E. de ocluzie avem nevoie de A.E 1615. IM coincide obligatoriu cu RC D. sabloane de ocluzie.pag. (7 .E 1614. B. miscarilor mandibulare disfuncŃionale. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. C. Cand exista edentatie totala mandibulara şi edentatie termino-terminala maxilara determinarea şi inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A.pag. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide. Pentru inregistrarea R. 515) D 1613. DVO este corecta şi relatia de ocluzie stabila E. 516) A *1612 În edentatia partiala înregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci când: A. inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane în zona laterala E. contractiilor musculare nefunctionale. B. unei D. Cand exista edentatie totala maxilara şi edentatie termino-terminala mandibulara determinarea şi inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A.B.pag. E. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar în zona laterala D.M. coborate. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular în zona laterala D.pag.I. inregistrarea RC şi solidarizarea sabloanelor de ocluzie în zona laterala (7 . (7 . C. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. 517-519) A.B. stabilirea nivelului şi orientarii planului de ocluzie în zona laterala pe sablonul superior C. mase termoplastice. D. Exista ocluzie de obisnuinta C. inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor în zona laterala (7 .C. ceara de ocluzie. pasta de eugenat de zinc.

insuficient ramolit E.V. (7 .D 1619. la determinarea relatiilor intermaxilare: A. în edentatia partiala protezabila mobil cand D. se determina D. în edentatiile de clasa a III-a reduse. imobilizarea dintilor frontali şi refacerea punctelor de contact.E 1617. în edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala sau totala. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei D.pag. Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica: A. nici un raspuns corect (7 . cand opus edentatiei partiale nu se afla o edentatie partiala sau totala. stabilizarea orizontala a protezei. E. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata: A. B. în edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse. rezistentei mici a mucoasei B. I. D. se folosesc sabloane deocluzie B. Determinarea şi inregistrarea R. 519) A. transmiterea fortelor de masticatie şi pe dintii stalpi indirecti.V. în edentatiile de clasa a I-a şi a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente.1616. C. unui val de ocluzie din ceara. 133) . B. E 1620. rigidizarea barei linguale şi a crosetului continuu. în edentaŃiile de clasa a III-a ample. C. (7 .pag. Elementele contra basculante contribuie la: A. D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei E. deplasarile orizontale ale protezei 319 .pag. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine din cauza: A. E.B. 521) A.O.C. toate variantele sunt corecte.O. consistentei neuniforme a valurilor de ceara C.B 1618.pag. nu este pastrata. ca la edentatul total C. 522) B. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat şi cea bimanuala (7 . consistentei uniforme a valurilor de ceara D. M.

durerea nu cedează la antialgice E.Din punct de vedere subiectiv. pag. teste de vitalitate pozitive D. În pulpita acută seroasă parŃială examenul clinic obiectiv pune în evidenŃă: A.pag.D (5. 124) A 1623. deschiderea camerei pulpare după îndepărtarea dentinei alterate C. răspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la intensităŃi crescute ale excitantului E.C. în pulpita seroasă parŃială se caracterizează prin: A.C. pag. desprinderea completa a protezei de pe camp (7 . durerea poate Ńine de la câteva minute la câteva ore D. percuŃia în ax este dureroasă D. degenerescenŃă a fibroblaştilor din focarul inflamator A. răspunsuri slab pozitive la testele de vitalitate termice şi electrice E. pereŃi vasculari îngroşaŃi.D. hiperestezia dentinară E. pulpita acută purulentă totală C. În pulpita acută seroasă parŃială din punct de vedere morfopatologic se constată următoarele: A.C. existenŃa unui proces carios profund cu bogate depozite de dentină alterată B. fără spaŃii între celule endoteliale C. percuŃia transversală nedureroasă 320 . bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale C. existenŃa unui proces carios fără deschiderea camerei pulpare B. localizată la un anumit dinte C.E (5. pag.71) 1624.pag. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale D. vasodilataŃie în teritoriul pulpar.B. mai ales la rece B. pulpita acută seroasă parŃială B. marginaŃie leucocitară intensă B.E (5. durere vie.72) 1626.73) 1627. pulpitele cronice A. persistenŃa durerii câteva minute după îndepărtarea excitantului C.71) 1625. iradiată B.Diagnosticul diferenŃial în hiperemia preinflamatorie se face cu: A.E (5. bascularea prin infundarea seii frontale E. hiperfuncŃie odontoblastică la periferia procesului inflamator E. permeabilitate scăzută a pereŃilor vasculari D.Diagnosticul pozitiv în hiperemia preinflamatorie se pune pe baza următoarelor aspecte: A. durerea este provocată de excitanŃi termici. durere intensă. hipersensibilitatea dentinară D. dispariŃia durerii după îndepărtarea excitantului B.

caracterul intens al durerii C. acru) C.A. vâscozitate pulpară crescută C. percuŃia în ax pozitivă A. durere spontană B. 76) 1633.Tabloul clinic în pulpita seroasă totală este dominat de următoarele aspecte: A. Diagnosticul pozitiv în pulpita seroasă totală se pune pe: A. percuŃia în ax pozitivă B.Din punct de vedere morfoptologic în pulpita acută seroasă totală se constată: A. tendinŃa de iradiere a durerii la dinŃii vecini D. dulce. paag.76) 1631.C (5. 73) 1628. pacientul localizează cu uşurinŃă dintele afectat A. sensibilitate scăzută la testele de vitalitate termice D. apariŃia picăturii de sânge la deschiderea camerei pulpare E. pag. testele de vitalitate relevă o sensibilitate scăzută a pulpei E. permeabilitatea pereŃilor vasculari D. hiperemia preinflamatorie B. durere vie. percuŃia în ax negativă E. 76) 1632.C (5. fibrele de colagen sunt distruse A. caracterul continuu a durerii B.74) 1629.E (5.B. pulpita acută seroasă parŃială C. durerea cedează la analgetice obişnuite E. caracterul iradiat al durerii B. hiposensibilitate la testele de vitalitate termice D. apariŃia picăturii de puroi în momentul deschiderii camerei pulpare B.D (5. vasodilataŃie în întreg teritoriul pulpar B. spontană sau provocată C. pag. pag. proces carios profund. La examenul obiectiv în pulpita seroasă totală se constată: A.E (5. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei seroase totale se face cu: A. pag.C (5. numeroase fibre conjunctive E.B. pag. camera pulpară fiind acoperită de un strat subŃire de dentină C.75) 1630. pulpita acută purulentă parŃială 321 . proces carios profund fără deschiderea camerei pulpare D.B. exacerbarea durerii la diverşi excitanŃi (rece.Diagnosticul pozitiv în pulpita seroasă parŃială se pune pe baza următoarelor semne: A. percuŃia în ax negativă B.

fibrele de colagen sunt distruse D. fibrele nervoase suferă procese degenerative D. colesterol şi acizi graşi B. celulele sanguine se prezintă sub diverse aspecte: integre. odontoblaştii îşi încep activitatea secretorie B. celule sanguine E.78.76) 1634.E (5.Din punct de vedere morfopatologic puroiul din pulpita purulentă este format din: A.77) 1635. mai ales noaptea D. 79) 322 . durerea apare spontan. fibrele nervoase prezintă o detaşare a tecii de mielină E.D.C. leucocite. durerea este iradiată C. depozite de fibrină D. pag. plasmocite C.E (5. apariŃia focarelor de supuraŃie în pulpa radiculară A. fragmentarea membranei celulare C. durerea este diminuată la cald B. limfocite. depozite de fibrină C. fibre conjunctive E. leziunea inflamatorie supurată cuprinde şi teritoriul pulpar radicular C.78) 1636. fragmentarea tecilor de mielină de pe suprafaŃa fibrelor nervoase E. 78) 1637. pulpita cronică deschisă ulceroasă E.germeni microbieni A. E (5.D (5. durerea durează câteva minute B. fibre nervoase demielinizate B. parodontita apicală acută seroasă B. pag. lizate parŃial sau topite în magma purulentă B.Pulpita acută purulentă parŃială se caracterizează din punct de vedere morfopatologic prin următoarele aspecte: A.Membrana piogenă din pulpita purulentă este alcătuită din: A.77. se observă depunerea de dentină secundară C. pag. granulocite vii şi moarte B.D (5. pag. durerea este localizată E.C.Semne clinice subiective în pulpita purulentă parŃială A.C.D (5.C. limfocite D. pag 78) 1638.Aspectul morfopatologic în pulpita acută purulentă parŃială cuprinde: A. pag.D.

caracterul pulsatil al durerii B. 79) 1642. pag. exacerbarea durerii la cald D.după eliminarea picăturii de puroi din camera pulpară apare o uşoară sângerare E. exacerbarea durerii la rece D. pulpită cronică deschisă ulceroasă D. teste de vitalitate intens pozitive A. reducerea intensităŃii durerii la rece E. durere violentă. necroză pulpară 323 . prezenŃa picăturii de puroi la deschiderea camerei pulpare C. exacerbarea durerii la cald A. Diagnosticul pozitiv în pulpita purulentă parŃială se pune pe baza următoarelor semne: A. testele de vitalitate sunt pozitive la intensităŃi mai mari decât cele obişnuite D. pag.C (5. caracterul difuz al durerii C.E (5.1639.D (5. pag.D (5. proces carios profund B. La examenul clinic obiectiv în pulpita purulentă parŃială se constată: A. parodontita apicală acută seroasă C. pulpită seroasă corono-radiculară B. durerea poate dura câteva ore C. sensibilitate scăzută la sondarea camerei pulpare C. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei acute purulente parŃiale se face cu: A.D (5.Diagnosticul pozitiv în pulpita purulentă parŃială este dat de: A. pulpită purulentă corono-radiculară C. parodontita apicală acută purulentă C. 79) 1644. pulpita seroasă parŃială E.C.D. gangrenă pulpară E.B. diminuarea durerii la rece E.B. prezenŃa formaŃiunii polipoase în continuarea pulpei dentare A. exacerbarea durerii la rece A. pag. pulpita purulentă totală D.C.Tabloul clinic subiectiv în pulpita purulentă parŃială este dominat de: A. apariŃia picăturii de puroi la deschiderea camerei pulpare D. apoi iradiată B. posibilitatea de localizare a dintelui B. pulpita seroasă totală B.Pulpita acută purulentă parŃială poate evolua spre: A. prezenŃa sângerării la deschiderea camerei pulpare E. la început localizată. 79) 1643. pag.79) 1641. 79) 1640.

sensibilitate la percuŃia în ax E. pulpita seroasă parŃială E. pag. pulpită cronică închisă polipoasă D. 80) 1647.80) 1648. parodontita apicală acută purulentă B. pulpita purulentă parŃială C. pag. pulpita seroasă totală D.79) 1645. calmarea durerii la cald A.D (5. pulpite cronice ulceroase B. caracterul lancinant al durerii B. teste de vitalitate reduse C. 80) 1646. pag.B. caracterul pulsatil al durerii D.80) 1650. parodontita apicală cronică A. pag. pulpită cronică hiperplazică E.D.C.D (5.C.E (5. apariŃia picăturii de puroi E. pag.C. pulpite cronice polipoase C.Pulpite cronice se clasifică în: A. pulpită cronică deschisă ulceroasă A.Diagnosticul diferenŃial al pulpitei purulente totale se face cu: A. parodontitei apicale cronice B. pag. pulpită cronică închisă scleroatrofică B.Diagnosticul pozitiv în pulpita purulentă totală se pune pe: A.B.B. sensibilitate la percuŃia în ax C. granulom intern Palazzi A.C.Pulpitele cronice deschise pot să succeadă: A.B.B.Pulpitele cronice se clasifică în: A. caracterul pulsatil al durerii D.D (5. gangrenei pulpare simple 324 . pulpite cronice granulomatoase D. pulpită cronică deschisă granulomatoasă C.E (5.80) 1649. apariŃia picăturii de sânge B.C (5. pulpite cronice edematoase E. calmarea temporară a durerii la lichide reci B. Diagnosticul pozitiv în pulpita purulentă totală se stabileşte pe baza următoarelor aspecte clinice: A.

histiocite. durere spontană şi intensă E. pulpitei purulente parŃiale D. camera pulpară deschisă E.La examenul subiectiv în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată: A. pag. a pulpei provoacă o durere destul de vie cu sângerare abundentă B. pulpitei seroase totale C. pag. prezenŃa unui strat superficial ce prezintă zone de necroză D. apariŃia uneori a durerii în actul masticator B.în general această afecŃiune a pulpei nu este dureroasă A. hiperemiei preinflamatorii pulpare E. pulpa prezintă ulceraŃii superficiale D.D. 83. absenŃa sângerării la înŃeparea pulpei cu sonda 325 . înŃeparea cu sonda.D. existenŃa unui proces carios mai vechi cu antecedente dureroase C.80) 1651. teste de vitalitate negative C. pag. camera pulpară este ocupată de o formaŃiune polipoasă de aspect moale C. la examenul microscopic se constată: A. fibrocite şi plasmocite C. lipsa durerii şi apariŃia ei în anumite circumstanŃe D.prezenŃa unui strat profund ce poate prezenta centre de degenerescenŃă calcară. proces carios profund cu bogate depozite de dentină alterată D.C (5. testele de vitalitate sunt intens pozitive A.85) 1655.84) 1652.C. deschidere larga a camerei pulpare E.În pulpita cronică deschisă ulceroasă. La examenul obiectiv în pulpita cronică deschisă ulceroasă se constată: A. pe o secŃiune axială se constată.camera pulpară este ocupată de o formaŃiune polipoasă de aspect moale E.B. în profunzime.85) 1654.D (5.În pulpita cronică deschisă ulceroasă diagnosticul pozitiv se pune pe următoarele semne: A. răspuns pozitiv la percuŃia în ax B. la examenul microscopic.E (5.E (5.Examenul obiectiv în pulpita cronică deschisă ulceroasă evidenŃiază: A. prezenŃa unui strat profund ce prezintă centre de degenrescenŃă coloidă sau grăsoasă A. la palparea cu sonda a pulpei descoperite apare durere vie B. 84) 1653.C. pag. percuŃia în ax pozitivă D.E (5. percuŃia transversală este pozitivă C. pag. un strat superficial reprezentat de un bogat infiltrat celular compus din limfocite. percuŃia în ax şi percuŃia transversală nu dau răspunsuri pozitive C. prezenŃa a cinci straturi diferite B.B. concretizată în formarea de pulpoliŃi E.

Pulpita cronică deschisă polipoasă poate evolua spre: A. carie profundă fără deschiderea camerei pulpare B.85) 1658. pag. gangrena pulpară B. necroză pulpară C. 87) 1661. înŃeparea polipului cu sonda nu provoacă sângerare B. reacutizare E. pag. granulomul intern Palazzi D. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică polipoasă se pune pe: A. prezenŃa unei formaŃiuni polipoase aflată în continuarea pulpei dentare C. celule conjunctive în raport mult mai mare faŃă de fibre decât în pulpa normală E. necroza pulpară E. număr scăzut de celule conjunctive şi puŃine capilare D. o formaŃiune cu aspect polipos constituită din Ńesut de granulaŃie B. transformare granulomatoasă a pulpei şi infiltrat inflamator C. 86) 1659. pag.D.B. la suprafaŃa formaŃiunii granulomatoase se poate constata prezenŃa unui epiteliu pavimentos A. Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise ulceroase se face cu: A. pag.E (5. pag. testele de vitalitate sunt intens pozitive E. pulpita cronică închisă propriu-zisă A.D (5. pulpita cronică deschisă polipoasă C.Diagnosticul diferenŃial al pulpitei cronice deschise polipoase se face cu: A.gangrena pulpară E. pag. gangrenă pulpară D. la înŃeparea formaŃiunii polipoase în profunzime apare sensibilitate D. pulpita acută seroasă D.B.85) 1657. pulpită cronică deschisă polipoasă C. 87) 1660. polipul gingival C.E (5.E (5.D.C.85) 1656.C (5.D (5. pulpită cronică închisă B. pulpita cronică deschisă ulceroasă B.În pulpita cronică deschisă granulomatoasă din punct de vedere morfopatologic se observă: A. pulpită purulentă 326 . pulpită seroasă B.Pulpita cronică deschisă ulceroasă poate evolua spre: A. necroza pulpară B.

se dezvoltă în condiŃiile unei camere pulpare închise D. prezenŃa unei carii secundare sau a recidivei de carie E. pag.E (5. 87) 1662.C (5. scăderea considerabilă a vitalităŃii la diferite teste de vitalitate B. D. exacerbarea unor focare de inflamaŃie pulpară cu caracter subacut B. testele de vitalitate dau răspunsuri pozitive la intensităŃi foarte mari ale excitantului D. în structura pulpei nu apar modificări morfopatologice B. pag. pag.89) 1664. pag. pulpita cronică deschisă ulceroasă E. pulpită cronică ulceroasă E.E (5. parodontita apiclă cronică D.C. pag.Din punct de vedere simptomatologic pulpita cronică închisă propriu-zisă se caracterizează prin: A.E (5. procesul inflamator are o evoluŃie rapidă C.D (5. prezenŃa unui proces carios profund C. parodontită apicală acută A.90) 1666. necroza pulpară A. pulpita cronică deschisă granulomatoasă C.Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică închisă propriu-zisă este dat de: A.C.D (5. parodontită apicală acută circumscrisă C. veche cu procese de carie secundară E. dintele prezintă sensibilitate la excitanŃi termici şi chimici C. necroză pulpară D.C.B. pag. prezenŃa unei obturaŃii ce nu interesează camera pulpară D.D.90) 327 . în majoritatea cazurilor au o evoluŃie asimptomatică din punct de vedere clinic C. gangrenă pulpară A. trepanarea exploratoare a peretelui de dentină pulpar evidenŃiază sensibilitate A. pulpita cronică închisă granulomatoasă B. gangrenă pulpară D. în granulomul intern pulpopatia se dezvoltă aparent steril E.EvoluŃia unei pulpite cronice închise propriu-zise se poaet face spre: A. lipsa aproape totală a semnelor subiective B. granulom intern Palazzi E.Pulpitele cronice închise se caracterizează prin: A. la deschiderea camerei pulpare apare sensibilitate dureroasă crescută A.C.90) 1665. dintele prezintă o obturaŃie mare. În pulpita cronică propriu-zisă diagnosticul diferenŃial se face cu: A.88) 1663.B.

1667. granulomul chistic D. pulpita cronică închisă propriu-zisă E. 92) *1671 Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de: A.Diagnosticul diferenŃial al granulomului intern Palazzi se face cu: A.pag. pulpită cronică închisă propriu-zisă B. 91. sensibilitate crescută a pulpei la agenŃi termici C. lărgire a camerei pulpare observată la examenul radiologic în localizarea coronară a leziunii A. 91. multiplicare activă a Ńesutului conjunctiv cu formare de Ńesut de granulaŃie D. 123) B *1672 Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin: 328 .C. C. regulată ca formă E. E (5. torus mandibular nefoliat D. fractură spontană a dintelui D. 92) 1669.Pulpita cronică închisă hiperplazică poate evolua spre: A. perforaŃie radiculară E. creste edentate mandibulare descendente spre distal B.93) 1670. gangrenă pulpară B.E (5. modificarea conturului camerei pulpare observată la examenul diafanoscopic D. pag. pulpite cronice deschise B. Din punct de vedere morfopatologic în pulpita cronică închisă hiperplazică se observă: A. imaginea radiologică de rezorbŃie a dentinei apare sub forma pete de culoare deschisă. apariŃia zonelor de demineralizare dentinară E. transformare granulomatoasă în pulpa apicală B. transformarea pulpei într-un Ńesut epitelial C. pag.92) 1668.D (5. necroză pulpară C. pag. contacte premature protruzive în relatie centrica C. sensibilitate scăzută a pulpei la testele de vitalitate B. montarea dinŃilor artificiali laterali în afara crestei E.92.D (5. proces alveolar retentiv în zona linguala centrala (7 . necroza pulpară D. pag.Diagnosticul pozitiv în granulomul intern Palazzi este dat de: A.C. micşorarea camerei pulpare şi a canalului radicular A. gangrena pulpară C.91.

136) B *1673 Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul: A. de intensitate variabila în functie de consistenta alimentelor C. rigidizarea protezei (7 .pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2). premolarului 2. 115) A *1674 Distalizarea protezelor scheletate: A. Nu este influentata de functia de încercuire a crosetelor (7 .pag.pag.E 1677. Deplasarea verticală a protezei prin desprindere este favorizata de: 329 . solidarizarea dintilor stalpi C. 123) D 1675 Fortele functionale de masticatie sunt: A. stabilizarea verticala a protezei D. plasarea pintenilor ocluzali în fosetele distale ale dintilor stalpi B. Este oprita de dintii restanti frontali D.B. intermitente B. neutralizarea sistemelor speciale articulate E. cu directie preponderent orizontala (7 . primului molar (7 . C.D 1676 La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la: A.B.pag. transmiterea fortelor de masticatie şi pe dintii stalpi indirecti E. premolarului 1. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide D. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte (7 . molarului 3 (7 .D. E. continue D. cu directie preponderent verticala E. 130) A. imobilizarea dintilor frontali şi refacerea punctului de contact C. Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii laterali E. 110-111) A. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distal C.A. stabilizarea orizontala a protezei B.pag. Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distal B. molarului 2.pag. B. D.

DVO supraevaluata D.D.pag.E 1680.A.E 1678.B. presiuni exercitate cu limba D.B. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti (7 . 111) .pag. intensitatea şi directia fortelor (7 . edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal D. supraextensia seilor E. Deplasarea verticală a protezelor prin înfundare apare in: A.C. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in: A.pag. (7 . rezilienta mucoasei C. au componente predominant oblice şi orizontale (7 . 119). contacte premature protruzive în R.E 1679. rezistenta parodontiului D. au intensitate mare B. deglutitie B.C. 112) A. solicitarea suportului muco-osos depinde de: A. 114) A.pag. B. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal B.E 1681. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal C.D. musculatura coboratoare C. fortele date de alimentele lipicioase B.B. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive în urmatoarele situatii: A.D.pag. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal E. extinderea şi precizia adaptarii seilor E. cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali. DVO marita (7 . echilibrare incorecta a ocluziei E. 117) A. musculaura ridicatoare D. A. La protezele acrilice.B. actioneaza continuu C.D. extinderea bazei protezei B.E 330 . DVO subevaluata E. bruxism C.

dinŃi montaŃi pe mijlocul crestei E. acŃioneaza intermitent.C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale D. sei terminale cu extindere minima D.pag.1682. fricŃunea dintre dinŃii restanŃi şi elementele constitutive ale protezei scheletate. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia în timp a crestelor (7 .E 1685. crosete prea lungi B.E 1683.E *1686.pag.C.pag. Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt: A. (7 . conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentatiei (7 . captusirea seilor E.pag. tonicitatea musculara. au intensitate mare. 550) C 331 . contacte ocluzale functionale C. D. C. 116) A. 120) A. 136) B. retentivitatea tuberozitatilor.pag. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi limitata de: A. sei terminale cu extindere maxima C. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaŃiei E.D. succiunea (7 . 134) A. B. modelarea convexa a versantelor externe ale seilor protetice (7 . Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin: A. B. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand: A. E. D. adeziunea. amprente de compresiune B.B. sei terminale extinse la maximum C. C. sei supraextinse D. amprenta functionala necompresiva la mandibula B. Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate: A. E.B. exista o hiperactivitate musculara. actioneaza continuu. nu se transmit în axul dintilor restanti.B.D 1684.

24 ore E. ce trateaza edentatii terminale se fac: A. Redeterminarea relatiilor ocluzale (7 . Slefuirea fosetei-gazda a pintenului C. 542) C *1691. 546) .pag. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de reexaminare: A. 542) C *1688. doar în relatie centrica C. presiuni pe elementele de menŃinere indirecta E. 72 ore B. 3-4 zile C. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali C. 540) A *1690 Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin: A. contacte interdentare numai pe partea activa D. presiuni pe extremitatea distata a seii D. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca în : A.pag. fara contacte interdentare (7 . D * 1689. atat în intercuspidare maxima cat şi în relatie centrica D. doar în intercuspidarea maxima B. contacte interdentare pe partea activa cat şi pe partea de balans B. Pentru verificarea bascularii laterale în cazul protezelor scheletate. presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali B. o saptamana D. Slefuirea fetei ocluzale a pintenului D. Retusarea cuspidului antagonist B. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba în masticatie protezele uniterminale: A. presiuni vestibulo-orale în zona frontala (7 . contacte interdentare numai pe partea de balans E.*1687.pag. în pozitie de cap la cap 332 . 6 ore (7 .pag. contacte interdentare pe partea pasiva C. Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului E.

poate fi data de contacte premature şi interferente C. sa spele proteza numai seara E. dupa ce tehnica este demonstrata de medic D.E 1696. Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor scheletate în cavitatea bucala: A. 575) C.pag. crearea de contacte simultane pe toti dintii B. toate (7 . crearea de contacte stabile pe dintii naturali şi artificiali C. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor C.pag. nici un raspuns nu este corect (7 . 541) . C *1692 Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt: A. prin presiuni mari B. 572) C. 567) A. 542). plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteaza C. sa foloseasca prafuri abrazive C. crearea de contacte stabile în RC D. se verifica stabilitatea şi mentinerea E.pag.pag. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool (7 .pag. muscand pe proteza în scopul asezarii ei pe campul protetic E. se controleaza montarea şi aspectul dintilor artificiali D. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor (7 . se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilor B. Insertia protezei scheletate se va face: A. E 1693 Dupa aplicarea protezei scheletate în cavitatea bucala pacientul trebuie instruit: A. crearea de contacte stabile în IM E. se apreciaza gradul de finisare al protezei (7 .E 1694 Inainte de aplicarea protezei scheletate în cavitatea bucala: A.E 1695.E. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amprentare 333 . poate folosi un amestec de apa şi otet o data pe saptamina D. proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pina la venirea pacientului B. sa spele proteza cu apa fiarta B.C.

lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire. A.C. Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea în urmatoarele situatii: A. folosind indexul la protezele superioare E. C.D 1700 . E.D 1701. se intalneste la pacientii tineri D. E. folosind indexul la protezele inferioare (7 .pag.B.D. 550) A. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze: A. se poate datora unei mucoase subtiri şi atrofice (7 . departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei. Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face: A. 577) B.D) 1699 .B.pag.C. necesita intotdeauna remontarea dintilor (7 .pag. atrofia în timp a crestei. muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilor B. 543) . D. B. crosete foarte elastice. doar raspunsurile C şi D sunt corecte. D. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor D. (7 . C.D 1698. sei supraextinse peste limitele fiziologice. muscarea limbii se poate datora montarii în pozitie"cap la cap"a cuspizilor linguali C.C. lipsei de stabilitate a protezei. dinŃii artificiali montaŃi în afara muchiei crestelor. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelor C. 551 A. muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazut E.pag. (7 . dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati. B. Margini ascutite ale seilor 334 . 580) A. Acumularea de alimente sub proteza se datoreaza A. necesita localizarea zonei dureroase şi inlaturarea cauzei E.E 1697. cu forte bilaterale simultane B. Conectori principali rigizi B. lipsei de mentinere a protezei.D.pag.B. Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata: A.

C. la nivelul comisurii bucale C.C. la nivelul crestelor (7 . dintii laterali au parodontiu sanatos C. Trauma ocluzala secundara apare cand solicitarile ocluzale actioneaza: A. doar asupra cuspizilor vestibulari inferiori 335 . pacientul are ghidaj canin D. unei dimensiuni verticale prea mici D. 162) E * 1706.pag. lipsei de mentinere a protezei B. B. mai orizontala (8 . în intercuspidare maxima la pacientii cu ocluzie labiodonta.pag. la periferia campului protetic D. Contacte premature şi interferente ocluzale D. în relatie cap la cap D. 553) A. dezocluzia dintilor cuspidati se realizeaza lent daca: A. 160) C *1705 . în relatie mezializata C.D. dintii din portelan nu produc zgomot (7 .pag. la nivelul torusului mandibular B. Producerea unui zgomot se datoreaza: A. în relatie distalizata B. Mucoasa subtire şi atrofica E. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre ei C.pag. 547-548) .E *1704.B 1703. în protruzie maxima (8 . Contur neregulat al crestelor (7 .E 1702 . Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt: A. în relaŃie inversa E.D. C. pacientul are ghidaj de grup lateral E. dintii laterali au cuspizi inalti B. dintii anteriori se gasesc: A.pag. 547) . la nivelul dintelui stalp E. dintii din acrilat produc mai usor acest zgomot E. în miscarea de protruzie. panta palatinala este mai lina.

asupra unui dinte cu paradonŃiu slabit în prealabil E.E 336 . în lateralitate sa existe contact pe partea nelucratoare C. Hipoactivitate musculara D.pag. 158) . Teoria functionalista Pankey-Mann-Schyles afirma urmatoarele criterii ale ocluziei functionale: A. deglutiŃia nu se efectuează în RC D. Afectare parodontala a dintilor anteriori E. Intercuspidarea maxima este anterioara pozitiei de relatie centrica cu 1. stopurile ocluzale din grupurile I şi III sunt de tip tripodic C. doar asupra unui dinte rotit în ax (8 .RC) D.C. în protruzie prezenŃa contactelor la nivelul dinŃilor posteriori E. Nu toti subiectii au Long Centric (8 . doar asupra unui dinte cu radacini curbe D. Sa nu existe interferente pe parcursul long centricului (8 .C. Afectarea parodontala a dintilor laterali C. B 1710 .3 – 1. Miscarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canina C. în propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B.pag. în miscarea de lateralitate nu trebuie sa existe contacte pe partea nelucratoare E. 147) .B. IM nu coincide cu RC B. mişcarea de lateralitate se face întotdeauna cu conducere canină (8 . asupra unui dinte cu paradontiu sanatos C. D * 1708. Abraziunea exagerata a dintilor laterali B. în lateralitate sa se realizeze un ghidaj de grup lateral. Inactivitate musculara (8 . excluzand caninul D. în propulsie sa nu existe contact intre dintii posteriori B. 147) A *1709 Care din următoarele afirmaŃii privind teoria gnatologică sunt corecte : A. Criteriile ocluziei functionale conform teoriei functionaliste sunt: A.D. 146) .5 mm E. pot devia mandibula spre anterior afectand propulsia prin: A.pag.IM) este anterioara pozitiei de relatie centrica (8 . A. Intercuspidarea maxima (8 .pag.pag. 151) D *1707 Contactele premature în R.

D 1714 .pag. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare B. în IM contactele dento-dentare nu este nevoie sa fie intotdeauna aceleasi E. C. forta este exercitata în afara axului lung al dintelui E. Absenta interferentelor pe partea lucratoare în miscarea de lateralitate D. apare pe un parodontiu slabit C. Prin stopuri ocluzale stabile se intelege A. Dezocluzia dintilor cuspidati în miscarea de propulsie (8 . Trauma ocluzala primara se caracterizeaza prin: A. Unor contacte dentare care se fac cuspid pe cuspid E. La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I şi III sa se realizeze contact tripodic (8 .pag. forta are o intansitate normala dar prelungita în timp 337 . în RC contactele dento-dentare trebuie sa fie intotdeauna aceleasi D. Prezentei unui"long centric" B.E 1715 . B.E 1713 . Criteriile ocluziei functionale dupa teoria gnatologica sunt A. Unui trismus centric C.C. apare pe un parodontiu sanatos B. Unor contacte dentare de tip cuspid-foseta (8 . Miscarea de lateralitate sa se realizeze cu ghidaj de grup lateral. A.E 1712.pag.C. Deglutitia sa se efectueze totdeauna în RC B. Toti indivizii sa prezinte point – centric D. 149). inclusiv caninul C. Deraparea mandibulei din relatie centrica se datoreste: A.pag.1711 . Stopuri ocluzale multiple şi stabile în RC C. Mandibula sa nu derapeze în nici un sens (8 . Unor contacte dentare care se fac pe pante inclinate D. A. Daca exista long – centric. 149) . 148) .C. 146) . Contacte ocluzale în suprafata intre dinti E. forta ce se exercita asupra dintelui este normala D. IM şi RC sa se realizeze la aceeasi dimensiune verticala E. Scoala romaneasca considera ca o ocluzie functionala trebuie sa indeplineasca o serie de criterii: A. Coincidenta intre RC şi IM B. Prezenta contactelor ocluzale care impiedica migrarile dentare care compenseaza abrazia dentara C.

mezioversiunea molarilor 2 şi 3 mandibulari B. A.E 1720 .(8 . miscarile de lateralitate în timpul masticatiei se fac fara contacte dento-dentare D. Pulpitele acute B.pag. DistrucŃiile coronare C. abrazia dintilor frontali (8 . cu privire la ocluzie: A.D. grosimea prea mica a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari (8 . inaltimea prea mica a cuspizilor vestibulari maxilari E.C. existenta wide-centricului C.C. Scoala romaneasca de ocluzologie sustine urmatoarele. multiple şi simultane sa se realizeze în RC E. linguoversiunea molarilor 2 şi 3 mandibulari E.simultane şi multiple sa se realizeze în IM (8 .B. 168) . A. Etiologia interferentelor lucratoare în miscarea de lateralitate poate fi: A.pag. Echilibrarea ocluzală necorespunzătoare (8 . Parodontopatia E.D.după Ramfjord şi Ash) : A. EdentaŃia D. 148-149) . 151) . grosimea prea mare a versantelor interne ale cuspizilor vestibulari C.E 1719 .B. B. Factorii care tulbură armonia dintre ghidajul anterior şi mişcările funcŃionale ale mandibulei sunt (8 . A. inaltimea prea mare a cuspizilor vestibulari mandibulari B. existenta long-centricului B.D 1718 . În cadrul fenomenului Thielemann : A.pag.pag.pag. Sindromul molarului de 6 ani se caracterizeaza prin urmatoarele semne patologice: A. 164) . aparitia diastemei D. un ghidaj canin prea deschis D. mobilizarea premolarului unu de parte opusa C. A. stopurile ocluzale stabile.C 1717 . stopurile ocluzale stabile. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de aceeaşi parte 338 .E 1716. 159) .D.

leziuni carioase B.pag. 162-163) . ingustarea spatiului periodontal (8 . mobilitatea unui dinte cu punga parodontala de 2 mm B. B *1724 . E *1723 . Toate raspunsurile sunt corecte. mobilitatea patologica a unui dinte în cursul unei miscari mandibulare cu contacte dentodentare sesizata prin palpare E. Limitarea unei miscari mandibulare. Durerea iradiata (8 . rarefacŃia pereŃilor sinusali E. Semnele musculare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Când există interferenŃe bilaterale sunt afectaŃi incisivi din ambele părŃi (8 . Fremitus-ul este: A. mobilitatea fiziologica a dintelui în alveola C. De regulă DVO este păstrată 339 . 188. Se opreşte la ecuatorul dinŃilor D. Devierea de la traseul normal al unor miscari mandibulare.pag. mobilitatea unui dinte în ax D. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un incisiv maxilar de aceeaşi parte C. (8 .189) . miofasciala). sunetul pe care il fac dintii la intercuspidare maxima în situatia unor contacte premature (8 .pag.C *1721 .referita. Accentuează curba transversală de ocluzie C. Semne radiologice ale disfunctiei mandibulo-craniene sunt: A. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar maxilar este afectat un incisiv maxilar de partea opusă E. 187) .pag. Reduce lăŃimea suprafeŃelor ocluzale la dinŃii laterali B. leziuni periapicale odontogene C. necroza pulpara D. D * 1722.B. E. 189-190) . C. B. Hipertrofii musculare. B. Abraziunea patologică generalizată: A. D. Când interferenŃa este cauzată de un ultim molar mandibular este afectat un incisiv maxilar de partea opusă D.

miloliza B. 184) . poate fi generalizata sau localizata B. 183-188) . o hipoplazie radiculară E. intercuspidare de necesitate (8 . A. (8 .E 1729. fenomenul tieleman E. fonatie nesatisfacatoare acuzata de pacient C. 178. 183-184) . Semnele dentare în disfunctia mandibulo-craniana sunt: A.SAM): A. odontalgii. o faŃetă de abrazie B. mobilitatea dentara C. fizionomie nesatisfacatoare acuzata de pacient D.pag. factorii ocluzali nu intervin în patologia SAM C. A 1727 . De regulă se însoŃeşte de rezorbŃia procesului alveolar (8 .C. D *1725 . fatetele de uzura semnifica un contact prematur sau o interferenta. disfunctie ocluzala E. Despre abrazia patologica sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. în urmatoarele situatii: A. în patologia de origine ocluzala nu se intervine în sensul terapiei ocluzale specifice. Sindromul algodisfunctional miofascial (8 . A. este o entitate patologica din cadrul disfunctiei temporo-mandibulare B. 179. o leziune cuneiformă situată strict în smalŃ D. nu beneficiaza de tratament ocluzal 340 .E 1728 . forma generalizata apare cel mai des în bruxism C. (8 . 183) .E. C *1726 . 181) .B.pag. Miloliza reprezintă : A. dizarmonii ocluzale B. abrazia patologica sectoriala D. o leziune carioasă C.pag.pag.pag. o hipercementoză radiculară (8 . fatetele de uzura sunt mai mate decat restul dintilor E. forma generalizata este şi excentrica D.

D. D. B.C 1732 . 188) . daca obstacolul este intre varfurile cuspidiene se reduc ambele stopuri ocluzale D. Miloliza. Slefuirea selectiva în miscarea de lateralitate: A. E.pag. B. B. 181-182) .pag. C. se reduce din versantele cuspidiene C. Scleroza osoasa subcorticala (8 . se manifesta prin durere. A.D. largirea spatiului periodontal C. Atrofia tuberculilor articulari.pag. 183-184) .D 1730 . Subluxatii ale condilului mandibular. E.E 1733 . (8 .pag. intrerupere D. Hiperestezie dentinara.C.E 1734 . resorbŃia limbusului alveolar E. A. pentru obstacolele lucratoare se slefuieste dupa regula BULL E. NeregularitaŃi ale contururilor osoase. Spatiu articular largit. Fisuri/fracturi coronare. 231-232) . pentru obstacolele nelucratoare se slefuieste dupa regula LUBL. Semnele parodontale ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. are punct de plecare articular. (8 . Modificarile laminei dura ca semn radiologic al disfunctiei craniomandibulare sunt: A. ingrosare B.C. A. trebuie sa pastreze stopurile ocluzale B. 191) . (8 .pag. rarefactie osoasa periapicala (8 . Fisura Stillman.B. Semnele dentare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. Abraziunea patologica. A. spasme. redoare si/sau oboseala musculara E. Tremele secundare. Semnele paraclinice articulare ale disfunctiei temporo-mandibulare sunt: A. 341 . Fenomenul Thieleman. C.B 1731 . C. Necroza pulpara. D. A.

Gutierele ocluzale au rol in: A.D. retractie parodontala E. E.pag.E * 1738. A.C. 181) .C.D 1736 . DVO nu este modificata D. E situat sub linia oblica interna 342 . E situat în zona linguala centrala C. Muschii valului palatin B. DVO este micsorata C. Apare dupa o extractie dificila B. pun în repaus condilii mandibulari prin scaderea DVO E. mobilitate B.B. 178.D.pag.pag. Fremitus.E 1735.E 1737 . amendarea artralgiilor temporomandibulare B. fremitus C. impiedica trauma ocluzala (8 . Aspectele patologice ale unui contact prematur se manifesta prin: A. Ridicatorul propriu al buzei superioare E. A. 184). A. este în concordanta cu varsta biologica (8 .B. 187-188) . apare în bruxism B. Pungile parodontale. 227) . amendarea mialgiilor ocluzogene C. (8 . A *1739 .pag.C. este neconforma cu varsta biologica E. 34) .pag. impiedica abrazia dentara D. Rizorius (6 . zgomot clar la percutie D.B. Abrazia patologica generalizata: A. Orbicularul D. La maxilar muschii dislocatori ai protezei totale sunt: A. 210. Buccinatorul C. A. Torusul mandibular prezinta urmatoarele caractere: A. modificarea dinamicii mandibulare (8 .

pag. C *1741 . Prin câmp protetic se înŃelege A. 19) . trebuie evitata de catre baza protezei. este situat în regiunea posterioară a apofizelor alveolare B. Mucoasa pasiv-mobila: A. Nu creaza dificultati în protezare (6 . este una de inchidere marginala C. 40) . C *1742 . nu poate fi mobilizata de medic C. E situat lingual în dreptul premolarilor E. (6 . Este aderenta de periost B. Torusul palatin A. Cu cât este mai îngusta succiunea este mai buna E. Poate fi mobilizata de miscarile functionale ale pacientului C.pag. mucoasa fixă E. D *1740 . este situata la distanta de fundurile de sac vestibulare (6 . cat şi una de inchidere marginala D. zona de succiune C. Zona tuberculului piriform: A. este atat o zona de sprijin. totalitatea Ńesuturilor care vin în contact cu proteza D. mucoasa mobilă (6 . are ca limita anterioara fata meziala a molarulu de 12 ani E. Nu are tesut submucos lax.pag. Are o latime de 4 mm D.D. are o laŃime intre 1-5mm E. Mucoasa pasiv mobila are urmatoarele caracteristici: A.pag. zona de sprijin B.pag. are o latime intre 1-3mm D. este foarte aderenta la periost B. are rol în menŃinerea şi stabilizarea protezei C. este o zona de sprijin B. 25). 27) . B *1743. este situat pe sutura palato-maxilară 343 . C *1744 . 25) . deoarece este un element negativ (6 .

Rascroirea bazei protezei la acest nivel (6 . zona de succiune D. Mucoasa pasiv mobila: A.D. zona de sprijin B. A. zona de menŃinere E. Fibromucoasa palatina (6 . Are o latime intre 1 şi 3 mm. are tesut submucos lax. Amprenta compresiva C.pag. D.D. Teritoriul biologic pe care se aplica proteza mobilizabila E. Conduita terapeutica în cazul torusului mandibular poate sa fie de: A.E 1749 . Campul protetic edentat total este format din A. B.C. 25) . în profunzime. Este situata în apropierea fundurilor de sac vestibulare. se asociază cu o boltă adâncă (6 . 344 . 19) . Folierea modelului preliminar D. B. este vizibil de la inspecŃie sau la palpare E.D 1748 . zona de adeziune C. Mucoasa mobila ce se aplica pe fata externa a protezei în vecinatatea marginilor. Totalitatea tesuturilor care vin în contact cu proteza respectiva C. Face trecerea spre fibromucoasa palatina. C.pag. (6 . Mucoasa pasiv mobila. Prin cresterea laŃimii favorizeaza fenomenul de succiune. 27-47) . D 1745 . Exereza chirurgicala B. C.pag.C 1747.B. 19) . Ce se intelege prin expresia"camp protetic"la edentatul total: A. 20) .pag.D 1746 . A. Folierea modelului final E. E. A. zona de stabilitate (6 .pag. Fibromucoasa ce vine în contact cu placa palatinala. Mucoasa zonei de succiune este alcatuita din: A. B. Totalitatea tesuturilor din cavitatea bucala B. Crestele edentate restante D.

Câmpurile deformabile “moi” A. bride. fibre ale muschiului maseter E. A. Este delimitata posterior de tuberculul mandibular. Care din urmatoarele afirmatii sunt caracteristice unui camp protetic moale maxilar: A. Zona de succiune mandibulara: A.pag. Se intinde în majoritatea cazurilor pana la nivelul crestei milohioidiane.pag.E 1754 . B. Lueta. D. substratul osos prezinta o rezorbtie accentuata C. (6 .pag.C 1750 .pag. C. muschiul genioglos C. Poate prezenta cute. A. aderenŃa mucoasei la periost este slaba E. pentru amprenta se recomanda tehnici speciale (6 . Este reprezentata de mucoasa pasiv mobila E. (6 . se datorează purtării îndelungate a unor proteze incorecte B. E.D.D. C. muschiul palatoglos (6 .D 1752 . E. prezinta o mucoasa groasa şi aderenta B. în zona tuberculului piriform.B. necesită excizia chirurgicală preprotetică 345 . (6 . Zona de sprijin mandibular: A.pag. 27. longitudinale datorita atrofiei rapide. Crestele alveolare. Prezinta deseori deasupra liniei oblice interne proeminente osoase rotunjite. D. A. B. Este zona de trecere dintre mucoasa fixa şi cea mobila. 19) . Cuprinde şi suportul osos. 28) . 25) . Este situata la periferia campului protetic edentat total. 29) .D. muschiul buccinator B. C. prezinta o mucoasa cu un tesut submucos abundent D. Cuprinde torusul mandibular situat deasupra liniei oblice externe. C. 28.B.C. elementele negative sunt reprezentate de: A. fibre tendinoase din muschiul temporal D. 40) . Situarea cat mai aproape de fundul de sac vestibular defavorizeaza aparitia succiunii.E 1753 .E 1751 .

25) . Creste edentate cu versante neutre B. necesita folierea modelului C. Bolta palatina în forma de"V" C. materiale reziliente (6 . Bolta palatina plata D. se întâlnesc frecvent la pacienŃii edentaŃi care nu poartă proteze E. A. siliconi pasta C.C *1755 .pag. pe toata suprafata C. necesită tehnici speciale de amprentare D. materiale termoplastice D. E * 1757.C. C * 1758. asigura un sprijin mai bun protezei E. numai în 2/3 anterioare (6 .pag. necesita reducere chirurgicala (6 . numai în 1/3 posterioara D. tuberculul piriform va fi acoperit de lingura: A. în zona frontala un fren inserat aproape de muchia crestei poate fi: A. nu impiedica protezarea D.pag. în timpul amprentarii. 47) . nu va fi acoperit E. Adeziunea buna a protezelor totale este asigurata de: A. 46) . Creste edentate cu versante neretentive E. numai în 2/3 posterioare B. Tubercul piriform oblic (6 . Prezenta bridelor longitudinale la periferia campului protetic necesita amprentarea cu: A. gips E.pag. ) . E *1759 . alginat B. C * 1756. Torusul mandibular proeminent: A. asigura mentinerea protezei pe camp B. 48) .pag. se asociază cu o boltă palatină plată (6 . corectat chirurgical 346 .

Mucoasa fixa cu rezilienta mare 347 . utilizat pentru mentinerea protezei (6 .pag. 47) . ocolit doar de lingura individuala C. Elemente nefavorabile ale campului protetic edentat total sunt: A. A *1760 . bolta palatină este plată C. 46) . amprentare cu materiale bucoplastice (6 . TuberozităŃile procidente necesită: A. B 1764. nu se indeparteaza niciodata chirurgical B. 46) .pag. C * 1763. La protezele totale. corectare chirurgicală D. torusul palatin este situat în 1/3 mijlocie a bolŃii palatine B.pag. B *1762 . 47) .pag. adeziunea este maximă în următoarele condiŃii: A. amprentare cu orice material B. ocolit doar de proteza finita D. crestele edentale au versant neutru D. se amprenteaza cu alginat C. acoperit de macheta din ceara E. amprentare compresiva D. creasta milohioidiană este rotunjită (6 . amprentă cu materiale de consistenŃă redusă E. E *1761.B.pag. se amprenteaza cu elastomeri siliconici de consistenta medie D. torusul mandibular este mic E. amprentare cu materiale termoplastice E. Atitudinea fata de mucoasa balanta consta in: A. amprentare de despovarare şi materiale fluide C. 46) . Mucoasa rezilienta necesita: A. se amprenteaza cu ghips E. foliere pentru prevenirea basculării protezei şi a fracturării ei C. lingură distanŃată sau perforată (6 . amprentarea cu materiale ce devin elastice B. se amprenteaza cu materiale bucoplastice (6 .

Dureri la nivelul ATM B. Mentinerea protezelor totale se rezolva prin: A.B.D.E 1768 . MenŃinerii şi stabilităŃii protezei îi este favorabilă: 348 . Limba cu insertie anterioara E.pag. Amprentarea fidela a tuberozitatlor C. toleranta tisulara a materialului folosit în confectionarea protezei C. existenta unor obiceiuri vicioase (6 . Tuberculul piriform cu directie orizontala (6 . Amprentarea fidela a crestelor edentate retentive B. permite protractia la modelarea marginii linguale a amprentei (6 . Amprentarea fidelaa a boltii palatine D. 46) .E 1767.C. aspectul bazei şi marginilor protezei D. B. Creste edentate retentive D. 45) . Examinarea vechilor proteze poate da indicatii despre: A.E 1769 . 46-48) . Palparea în cazul examenului clinic al pacientului edentat total poate pune în evidenta: A.B. Amprentarea fidela a zonei de succiune E. Pozitia limbii este favorabila protezarii atunci cand: A. nu acopera versantele externe ale protezei D.pag. A.C 1765. durata purtarii protezelor E. materialul de amprentare utilizat B. are o insertie anterioara C. B.B.pag. Realizarea paralelismului intre substratul osos şi suprafata mucozala a protezelor (6 . nu permite protracŃia la modelarea marginii linguale a amprentei E. Gradul de rezilienta al mucoasei fixe (6 . C. Amplitudinea deschiderii mandibulei D.D 1766 . Starea grupurilor ganglionare C.pag. Deformari osoase E. 48-49) . are o insertie posterioara B. A. Mucoasa fixa cu rezilienta mica C.pag. 46) .

groasă. tuberozitate procidentă E. 46) . creasta milohioidiană proeminentă. 47) .E 349 . acoperit de o mucoasă subŃire. bridele canine E. C. Se recomandă ca lingura individuală şi proteza finită să ocolească următoarele formaŃiuni ale câmpului protetic edentat total: A. 47) . 46-47) . sensibilă D. torusul palatin proeminent B. adeziunea este bună în următoarele situaŃii: A. torusul palatin este situat doar în 1/3 ant. stabilitatea în sens antero-posterior (6 .C 1770 .pag. ascuŃită D. în unele situaŃii C. B.pag. B. un torus mandibular mic. torusul mandibular proeminent C. B. tuberozităŃile procidente (6 .pag. 46) . B.E 1772 . creasta edentală este retentivă B.sagitală) B. bolta este plată D. retentivă frontal vestibular (6 . adeziunea D. succiunea E. a palatului E. bolta palatină în formă de "U” C.pag. creasta milohioidiană proeminentă (6 .D. bolta palatină este în formă de "U” C.D 1773 .pag. bridele longitudinale ale mucoasei B. creasta f. La proteza totală maxilară. mucoasa de coloraŃie normală. un fren inserat aproape de muchia crestei. stabilitatea transversală C. o creastă foarte retentivă frontal vestibular B. aderentă D. bolta palatină plată va asigura: A. sprijinul (6 .C 1771 . în edentaŃia totala. o creastă moderat retentivă E.A. Necesită corectare chirurgicală următoarele elemente ale substratului osos al câmpului protetic edental total: A. bolta palatină e în formă de "V” (6 .

*1774 . Fisch) B. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare 350 . periferia câmpului protetic în zona V laterală maxilară C.pag.pag. rezolvarea integrală a problemelor de fonaŃie D.pag. Amprenta preliminară cu protezele vechi. rezolvarea integrală a problemelor de fizionomie E. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone E.p. realizarea unui model preliminar pe care se va confecŃiona lingura individuală mandibulară C. nişa lui Ney şi Bowen E. marginile lingurii vor trebui bine răsucite la nivelul formaŃiunilor mobile (6 . nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. periferia câmpului protetic în zona V laterală mandibulară D. siliconii C. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte: A. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa externă a lingurii D. utilizează ca material de amprentare: A. D *1778. rezolvarea parŃială a sprijinului protezei totale B. alginatul D. În tehnica de amprentare mucostatică: A. Testul Herbst de deschidere largă a gurii modelează: A.pag. periferia câmpului protetic în regiunea celui de-al doilea molar (6 . 104) . zona vestibulară frontală maxilară şi mandibulară (6 . A *1775. 105) . mase termoplastice (6 . A *1777. marginile lingurii vor fi mult scurtate şi distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni B. se confecŃionează pe modelul funcŃional B. 114) . 122) . A *1776 . se va aplica un rulou de ceară pe faŃa internă a lingurii E. Eisenring şi p. gipsul E. Care sunt obiectivele amprentării preliminare în cadrul tratamentului edentaŃiei totale: A. marginile lingurii vor trebui prelungite până în fundul de sac C. se confecŃionează numai din placă de baza (6 . materiale cu vâscozitate lent progresivă B. se confecŃionează numai acrilat D.

Rezolvarea parŃială a problemelor fonatorii. marginile prea subŃiri (6 . (6 . B *1781. alginatul D. B *1782. gipsul E. se confecŃionează pe modelul funcŃional B. 100) . mase termoplastice (6 . alginat.pag. necesitatea de a se turna imediat E.(6 . stents. Rezolvarea integrală a stabilităŃii D. materiale cu prize retard B. La alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în considerare ca un câmp protetic dur permite amprentarea cu: A. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. supraextinderea marginilor C. orice tip de material de amprentare.pag. 62-63) . Rezolvarea parŃială a stabilităŃii C. C *1780.pag. B *1779. Rezolvarea integrală a sprijinului B.pag. C. lipsa de precizie B. 64) . ghips. (6 . 67) . Metoda de amprentare Schreinemakers se realizează utilizând ca material de amprentare: A. E. manipularea dificilă D. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner 351 . Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte: A. 108) . Rezolvarea parŃială a problemelor de fizionomie E. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproşa A. hidrocoloizi reversibili. siliconi C. Reprezintă un scop al amprentării în edentaŃia totală: A. D. B. C *1783.pag.

Amprentele compresive în edentaŃia totală sunt indicate: A.C. Este o amprenta cu gura deschisă 352 . Lingura maxilară să fie prevăzută cu mâner şi butoni de presiune E.B. se confecŃionează numai din placă de bază (6 .D. 104) . 519) . (6 . B. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală C. C *1784. în situaŃia când contactele dento-dentare sunt stabile. E.D. 122) . Când materialul de amprentă are o consistenŃă fluidă E.pag.pag. Determinarea şi înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie este indicată în: A. când există cel puŃin patru unităŃi de masticaŃie.pag.E 1788.pag. când pe arcada antagonistă se află o edentaŃie parŃială. E 1785. edentaŃia de clasa a III-a când există destul de mulŃi dinŃi restanŃi. Folieri în zona exostozelor (6 . în caz de torus este recomandată distanŃarea în acea zona D. Lingurile individuale sunt prevăzute cu valuri de ocluzie E. Amprentarea se face prin mişcări cu gura închisă şi mişcări cu gura deschisă (6 . Pentru confecŃionarea şi adaptarea lingurii individuale sunt indicate: A. Când materialul de amprentă are o consistenŃă mare (6 . C. 106) . Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil B.pag. D.E 1786.E 1787. B. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală B. repartizate câte două bilateral. nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone E. C. A. Amprentarea se face sub presiune ocluzală C. Lingurile individuale sunt adaptate până în dreptul mucoasei pasiv-mobilă D. în edentaŃia de clasa a IV-a întinsă. Tehnica de amprentare Herbst în edentaŃia totală se caracterizează prin: A. toate formele de edentaŃie. Amprentele cu gura închisă în edentaŃia totală trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. 110-111) . ConfecŃionarea în contact intim cu suprafaŃa câmpului protetic C. Amprentarea se face sub presiune normală B. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă mică D.

E 1792.D 1790. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finală funcŃională E. înălŃime corectă a marginilor şi o extindere maximă a plăcii B. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcŃionale periferice B.B. protezele confecŃionate după aceste tehnici au margini mai lungi (6 . poate fi confecŃionată din acrilat autopolimerizabil B. se efectuează sub presiunea ocluzală din timpul masticaŃiei D.după concepŃia clinicii de protetică dentară Bucureşti) A.pag.pag. Amprentele “cu gura închisă” se caracterizează prin următoarele A. A. refacerea integrală a funcŃiei fizionomice (6 . copierea cu maximum de exactitate a suprafeŃei zonei de sprijin C. să vină în contact intim cu zone de mucoasa subŃire şi sensibile ale zonei de sprijin C. 113-114) . A.D 1791. respectarea libertăŃii mişcărilor musculare şi realizarea închiderii marginale a protezei E.pag. lingura maxilară va fi prevăzută cu butoni de presiune (6 . Mişcările de modelare sunt efectuate de medic (6 . se efectuează cu portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie B. Recomandările privind confecŃionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total (6 . 64) .D.pag.pag. grosimea corectă a marginilor şi rezolvarea problemelor de fizionomie C.C. la lingura superioară mânerul este plasat pe linia mediană şi este vertical D. la lingura inferioară mânerul se plasează pe linia mediană cu înclinare orală E. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice E. Obiectivele amprentei finale (6 .C. Este o amprenta mucodinamică C. despovărarea zonelor cu rezilienŃă crescută (6 . 110) . 122-123) . Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile D.B. B. A. realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puŃine manopere de adaptare E. se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzător C. A.B. presiuni egale asupra părŃilor moi şi tari D. reproducerea cât mai fidelă a poziŃiei funcŃionale a porŃiunilor mobile de la periferia câmpului protetic D. Amprenta preliminară urmăreşte realizarea următoarelor obiective: A.C 1789. 104) .formulate de fraŃii Green) A.C 353 .

periferia câmpului protetic în zona V laterală mandibulară D. se confecŃionează numai din placă de baza (6 . rezolvarea parŃială a sprijinului protezei totale B. marginile lingurii vor fi mult scurtate şi distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni B. periferia câmpului protetic în regiunea celui de-al doilea molar (6 . se va aplica un rulou de ceară pe faŃa internă a lingurii E. zona vestibulară frontală maxilară şi mandibulară (6 . A *1795. În tehnica de amprentare mucostatică: A. D *1797. alginatul D. materiale cu vâscozitate lent progresivă B. 104) . Testul Herbst de deschidere largă a gurii modelează: A. A *1794. se va aplica un rulou de ceară pe faŃa externă a lingurii D. rezolvarea problemelor legate de rapoartele intermaxilare (6 .pag.pag. 105) . 114) . 64) . A *1796. marginile lingurii vor trebui bine răsucite la nivelul formaŃiunilor mobile (6 . utilizează ca material de amprentare: A. Eisenring şi p. marginile lingurii vor trebui prelungite până în fundul de sac C. nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte: A. gipsul E. B 354 . Fisch) B. mase termoplastice (6 . realizarea unui model preliminar pe care se va confecŃiona lingura individuală mandibulară C.p. pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone E. se confecŃionează numai acrilat D. siliconii C.*1793.pag. nişa lui Ney şi Bowen E. rezolvarea integrală a problemelor de fizionomie E. 122) . rezolvarea integrală a problemelor de fonaŃie D. Amprenta preliminară cu protezele vechi. Care sunt obiectivele amprentării preliminare în cadrul tratamentului edentaŃiei totale: A.pag. periferia câmpului protetic în zona V laterală maxilară C.pag. se confecŃionează pe modelul funcŃional B.

materiale cu prize retard B. Rezolvarea parŃială a stabilităŃii C. C. 100) . siliconi C. 108) . 62-63) . La alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare în edentatia totala se va lua în considerare ca un câmp protetic dur permite amprentarea cu: A. (6 . gipsul E. C *1802. supraextinderea marginilor C. 67) . nu pot fi confecŃionate distanŃat faŃă de model în anumite zone 355 . mase termoplastice (6 . B *1801. C *1799. lipsa de precizie B.pag. marginile prea subŃiri (6 . nu este necesară adaptarea lor în cavitatea orală C. se confecŃionează pe modelul funcŃional B.*1798. alginatul D. B. necesitatea de a se turna imediat E. orice tip de material de amprentare.pag. Rezolvarea parŃială a problemelor de fizionomie E. alginat. Rezolvarea integrală a stabilităŃii D.pag. manipularea dificilă D. Rezolvarea parŃială a problemelor fonatorii. Rezolvarea integrală a sprijinului B. Metoda de amprentare Schreinemakers se realizează utilizând ca material de amprentare: A. E.pag. hidrocoloizi reversibili. stents. ghips. (6 . D. Care din următoarele afirmaŃii privind lingurile individuale sunt corecte: A. B *1800. sunt prevăzute întotdeauna cu mâner D. Reprezintă un scop al amprentării în edentaŃia totală: A. Amprentei preliminare cu alginat i se poate reproşa A.

C. Este o amprenta mucodinamică 356 . C *1803. 122) .pag. în edentaŃia de clasa a IV-a întinsă. Determinarea şi înregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul şabloanelor de ocluzie este indicată în: A. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă mică D. 106) . B. 519) . C. 104) . repartizate câte două bilateral. Tehnica de amprentare Herbst în edentaŃia totală se caracterizează prin: A. Lingura maxilară să fie prevăzută cu mâner şi butoni de presiune E. când există cel puŃin patru unităŃi de masticaŃie. când pe arcada antagonistă se află o edentaŃie parŃială.pag.pag. Când materialul de amprentă are o consistenŃă mare (6 . în caz de torus este recomandată distanŃarea în acea zona D. Este o amprenta cu gura deschisă B. A.E 1806.E 1807. se confecŃionează numai din placă de bază (6 . E *1804. C. Realizarea ei din acrilat autopolimerizabil B. Folieri în zona exostozelor (6 .E 1805. 110-111) . (6 . edentaŃia de clasa a III-a când există destul de mulŃi dinŃi restanŃi. Amprentele cu gura închisă în edentaŃia totală trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală C. în situaŃia când contactele dento-dentare sunt stabile. E.B. Amprentarea se face prin mişcări cu gura închisă şi mişcări cu gura deschisă (6 . Lingurile individuale sunt prevăzute cu valuri de ocluzie E.pag. Lingurile individuale sunt adaptate până în dreptul mucoasei pasiv-mobilă D. toate formele de edentaŃie.D. Pentru confecŃionarea şi adaptarea lingurii individuale sunt indicate: A.E. Amprentarea se face sub presiune ocluzală C. D. ConfecŃionarea în contact intim cu suprafaŃa câmpului protetic C. Amprentele compresive în edentaŃia totală sunt indicate: A.pag. Când mucoasa fixă prezintă rezilienŃă normală B. Amprentarea se face sub presiune normală B. Când materialul de amprentă are o consistenŃă fluidă E. B.

64) .C. 110) . se efectuează cu portamprente individuale prevăzute cu valuri de ocluzie B. A. să vină în contact intim cu zone de mucoasa subŃire şi sensibile ale zonei de sprijin C.pag.B. Recomandările privind confecŃionarea lingurii individuale la protezarea edentatului total (6 . realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puŃine manopere de adaptare E. la lingura superioară mânerul este plasat pe linia mediană şi este vertical D. A. în adaptarea lingurii se pune accent pe repere anatomice E.D.pag. grosimea corectă a marginilor şi rezolvarea problemelor de fizionomie C. Lingura individuală se delimitează până în dreptul mucoasei pasiv-mobile D. reproducerea cât mai fidelă a poziŃiei funcŃionale a porŃiunilor mobile de la periferia câmpului protetic D.C.pag. Mişcările de modelare sunt efectuate de medic (6 . înălŃime corectă a marginilor şi o extindere maximă a plăcii B. B.formulate de fraŃii Green) A. refacerea integrală a funcŃiei fizionomice (6 .pag.pag. Amprenta preliminară urmăreşte realizarea următoarelor obiective: A.C 357 .D 1810.după concepŃia clinicii de protetică dentară Bucureşti): A. amprentarea cu fidelitate a zonelor funcŃionale periferice B. A. poate fi confecŃionată din acrilat autopolimerizabil B. determinarea dimensiunii verticale precede amprentarea finală funcŃională E. A.D 1809.C 1808. la lingura inferioară mânerul se plasează pe linia mediană cu înclinare orală E.E 1811 . 104) .B. protezele confecŃionate după aceste tehnici au margini mai lungi (6 . Amprentele “cu gura închisă” se caracterizează prin următoarele: A. respectarea libertăŃii mişcărilor musculare şi realizarea închiderii marginale a protezei E. lingura maxilară va fi prevăzută cu butoni de presiune (6 . se pot utiliza vechile proteze cu relief ocluzal corespunzător C. 113-114) .C. Obiectivele amprentei finale (6 . despovărarea zonelor cu rezilienŃă crescută (6 . se efectuează sub presiunea ocluzală din timpul masticaŃiei D. copierea cu maximum de exactitate a suprafeŃei zonei de sprijin C. 122-123) . presiuni egale asupra părŃilor moi şi tari D.

Care dintre următoarele afirmaŃii privind controlul machetelor protezelor totale sunt corecte: A. Buzele trebuie să fie răsfrânte. 211) . (6 . C. C. recomandă următoarele: A. Frush şi Fisher care au facut o serie de studii privitoare la dentogenie. RotaŃia incisivului central sau a lateralului pentru a i se vedea cât mai mult din faŃa mezială este recomandată în special pentru bărbaŃi.* 1812. Anomaliile în poziŃionarea dinŃilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade. înalŃimea frontalilor superiori trebuie să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului B.pag.pag. A *1813 . Testul BUCHMAN-ISMAIL se referă la: A. Buzele nu se ating. ŞanŃurile naso-labiale şi para labiale trebuie să prezinte adâncituri mai accentuate decât înainte. E. La controlul estetic al machetei protezei totale când pacientul este examinat cu gura închisă se au în vedere urmatoarele aspecte: A. cei şase dinŃi frontali maxilari nu trebuie să ocupe spaŃiul dintre cele două linii ale caninilor. controlul componenŃei verticale a relaŃiilor intermaxilare B. dinŃii laterali maxilari să fie montaŃi pe tuberozităŃi C.pag. lateralul accentuează sau maschează expresia centralului. 212-213) . controlul componenŃei orizontale a relaŃiilor intermaxilare C. 207) . controlul adaptării machetelor E. A * 1814.pag. (6 . toate variantele sunt posibile (6 . forma şi culoarea incisivului central domină fizionomic ceilalŃi dinŃi frontali. linia mediana interincisivă nu corespunde cu cea trasată pe model E. 214) . C *1815 . Coborarea celor doi incisivi centrali conferă un aspect de agresivitate. B. corespondenŃa dintre linia mediană şi linia interincisivă 358 . A *1816 . Buzele trebuie să fie proeminente D. D. Diastemele şi tremele realizează de cele mai multe ori un aspect plăcut. PoziŃia. La controlul bazelor din ceară ale machetelor protezelor totale se urmăreşte: A. E. dinŃii laterali să nu fie montati pe mijlocul crestei D. Buza superioară trebuie să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea ei B. controlul adaptării şabloanelor de ocluzie D. (6 .

5mm C. ocuparea de către frontalii superiori a spaŃiului dintre liniile caninilor C.E 359 . A.D.pag.pag. realizarea unitaŃilor masticatorii de căte trei dinŃi E. Să cuprindă şanŃurile pterigomaxilare şi restul zonei de închidere palatinală posterioară.E 1819 .C.E 1820 . D 1818 .D. dacă este pozitivă unilateral. Versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate uşor concav.pag. (6 . spaŃiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pană de ceară moale (6 . B. A. Gradul de foliere la nivelul torusului trebuie corelat cu diferenŃa de rezilienŃă dintre mucoasa crestei edentate şi mucoasa torusului (6 . Zonele de despovărare: A. 208-209) . papilele interdentare sunt modelate concav D. Să intre până în fundurile de sac ale modelelor funcŃionale. 207-209) . Ceara este bine să aibă o culoare cât mai apropiată de cea a gingiei. D. dacă este pozitivă angrenajul dinŃilor este corect D. 220) . Grosimea zonei de despovarae variază între 0. respectarea regulii lui POUND la montarea dinŃilor laterali (6 .C. Să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform. C. modelarea convexă a papilelor interdentare D. dacă este pozitivă bilateral. marginile distale ale machetei inferioare acoperă 2/3 anterioare ale tuberculului piriform C. Grosimea zonei de despovarare variază între 1 mm şi 1. Proba spatulei efectuată la proba machetelor protezelor totale : A. E. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav E. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex (6 . 207). Bazele din ceară ale machetelor protezelor totale trebuie să indeplinească urmatoarelem aspecte: A.B. La controlul bazelor din ceară a machetelor se are în vedere dacă în mod normal: A. Sunt zonele unde baza protezei nu trebuie să vină în contact intim cu mucoasa B. C *1817. dacă este negativă angrenajul dinŃilor este incorect C. se realizează încercând introducerea unei spatule între dinŃii zonei frontale B. spaŃiul dintre arcade poate fi amprentat cu o pană de ceară moale E. 215) . B.pag. Grosimea poate fi transmisă laboratorului prin hasurare pe model E. marginile machetei se opresc la o distanŃă de 1 mm faŃă de fundurile de sac ale modelelor funcŃionale B.pag.B.25 mm şi 1 mm D.

D 1823 . muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie să ajungă cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori. E.pag. 217) . Linia mediană interincisivă superioară trebuie să se suprapună pe planul medio-sagital al feŃei. Curbura vestibulară să fie simetrică. C. Montarea dinŃilor frontali pe o curbură vestibulară necorespunzătoare. să se respecte libertatea mandibulei în propulsia de fonaŃie.în propulsie să existe contacte şi la nivelul ultimilor dinŃi. SituaŃiile care pretind remontarea dinŃilor sunt următoarele: A. E.B. B *1825.1821 următoarele aspecte: A. (6 . să coincidă poziŃia de IM cu cea de RC. adaptarea mecanică a pieselor protetice B. Curbura incizală să se încadreze în armonia feŃei şi să fie aproximativ paralelă cu marginea liberă a buzei inferioare. A.pag. La controlul fonetic al machetelor trebuie să urmărim: A. 211-212) . retuşarea marginilor protezei (6 . controlul lor intrabucal E. Montarea dinŃilor laterali în afara crestelor. A. (6 . E.B. Care este cea mai simplă metodă de evitare a depunerilor tartrice pe proteze: A.pag. Raporturi mandibulo-maxilare necorespunzătoare. 223. (6 . roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil. B.pag. D. Linia interincisivă superioară nu corespunde cu linia interincisivă inferioară când la mandibulă pacientul prezintă dinŃi în zona frontală. spălarea protezei cu pastă de dinŃi B.C. spălarea protezei cu apă şi săpun 360 . D. D.224). B.E *1824 . D. C.D 1822 . controlul lor extrabucal C. Aplicarea protezelor în cavitatea bucală este precedată de: A.C. LaŃimea celor şase incisivi centrali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale. NeconcordanŃa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feŃei. adaptarea biologică a pieselor protetice D. FaŃa ocluzală a dinŃilor laterali superiori trebuie să fie vizibilă. B. 218) . C.

223) . se folosesc anestezice de contact pentru a înlătura senzaŃia de vomă. verificarea poziŃionarii corecte a dinŃilor B. 232) . D. 226) . controlul menŃinerii B. B *1826 .pag. controlul fonaŃiei (6 . După aplicarea protezei totale în cavitatea bucală pacientul va primi următoarele recomandări. se controlează stabilitatea protezei maxilare începând cu deschiderea uşoară a gurii. se aplică mai întâi proteza superioară. A. verificarea polimerizării protezei C. decelarea asperităŃilor de pe faŃa mucozală (6 . prima manoperă care se face este: A. B. C. consumarea alimentelor de consistenŃî crescută în primele zile (6 .C.pag. B.pag. C. verificarea fonaŃiei E. controlul esteticii frontale a protezei maxilare E. aprecierea menŃinerii prin presiuni digitale pe faŃa ocluzală a dinŃilor laterali (6 . D.pag. verificarea prelucrării protezei D. protezele se Ńin în cavitatea bucală doar în timpul zilei. folosirea hipocloriŃilor alcalini. folosirea acizilor diluaŃi D. folosirea enzimelor E.pag. D * 1828. E. consumarea alimentelor şi a băuturilor calde pentru reapariŃia simŃului gustativ. La controlul extraoral al protezelor totale nu se urmăreşte: A. La controlul intrabucal al protezelor se procedează astfel: A. controlul stabilităŃii C. se aplică mai întâi proteza inferioară. C 361 . igienizarea protezei cu ajutorul periuŃei şi a pastei de dinŃi. D *1827. aprecierea exactă a porŃiunilor ce declanşează dureri D. La aplicarea protezelor totale noi în cavitatea bucală. B *1829 . 233) . E. (6 . 224) . folosirea arcadelor artificiale în aceeaşi manieră ca şi dinŃii naturali.

pag. cuspizii activi nu se şlefuiesc niciodată (6 . poate apărea alterarea gustului C.pag. atrofiei uşoare a crestei alveolare (6 .C. nu se recomandă consumarea mâncărurilor şi băuturilor calde (6 . 228) . Alterarea gustului la pacientul purtător de proteze totale: A. consumarea alimentelor se face cu uşurinŃă D. B. determină consumarea cu dificultate a alimentelor (6 . se poate datora dispariŃiei papilelor gustative B. nedegajarea frenului bucal D. senzaŃia de vomă apare când DVO este mărită E. cuspizii palatinali superiori sunt prezervaŃi C. se şlefuiesc cuspizii vestibulari inferiori B. B. nefolierii torusului palatin C. unor erori de amprentare D. 232) . dispare într-o zi sau cel mult două E. B.E 1833 .E 1831 .D 1832 . existenŃa unor margini vestibulare prea lungi (6 . montarii dinŃilor laterali pe mijlocul crestei B.B. Desprinderea protezei constatată la aprecierea menŃinerii protezei totale mandibulare presupune: A. 225) .pag. 226) . cuspizii vestibulari superiori şi vestibulari inferiori au valoare secundară E. montarea dinŃilor frontali prea vestibular C. unei mucoase fixe foarte reziliente E. existenŃa unor margini vestibulare prea subŃiri B. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei D. nefolierea torusului palatin E.C. A.C. A. Pentru înlăturarea contactelor premature în RC la edentatul total: A.B. se poate datora modificărilor papilelor gustative C. cuspizii vestibulari superiori şi linguali inferiori au valoare secundară D. pacienŃii pot avea senzaŃie permanentă de vomă B.C 362 . 232) .pag.1830 .pag. ApariŃia basculării transversale la proteza totală maxilară se datorează: A.D 1834 . În primele zile după protezarea pacientului edentat total: A.

1835 . Retuşurile din baza protezei totale pot fi făcute cu: A. freze extradure B. pietre montate C. netezite cu polipant D. freze de oŃel E. hârtie abrazivă (6 ,pag. 230) . B,C 1836 . MenŃinerea protezei pe câmp este periclitată de: A. existenŃa unor margini vestibulare prea lungi sau prea groase B. răscroirea prea largă la nivelul plicilor şi frenurilor C. montarea dinŃilor frontali prea vestibular D. montarea dinŃilor laterali înafară crestei E. montarea dinŃilor înăuntrul crestei (6 ,pag. 225) . A,C *1837 . Materialele utilizate la căptuşirile rigide sunt: A. Materiale fotopolimerizabile B. Materiale rigide reversibile C. Elastomeri D. Acrilate autopolimerizabile E. Hidrocoloizi reversibili (6 ,pag. 242) . D *1838 . Termenul de"rebazare"se referă la: A. Refacerea incompletă a bazei protezei cu schimbarea parŃială a dinŃilor B. Refacerea completă a bazei protezei cu schimbarea partială a dinŃilor C. Refacerea incompletă a bazei protezei cu schimbarea totală a dinŃilor D. Refacerea completă a bazei protezei cu păstrarea totală a dinŃilor E. Refacerea culorii bazei protezei (6 ,pag. 241) . D *1839 . Căptuşirea definitivă cu materiale reziliente este indicătă la pacienŃii: A. a căror mucoasă nu tolerează contactul cu suprafaŃa protetică dură B. cu plagi postextracŃionale recente C. necooperanŃi, irascibili D. cu handicapuri fizice E. cu mucoase groase (6 ,pag. 244) . A 363

*1840 . Căptuşirea directă presupune: A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresivă; B. acoperirea bazei şi marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil; C. ambalarea protezei fără a se turna în prealabil un model; D. utilizarea de materiale reziliente; E. amprentarea cu un cauciuc siliconic (6 ,pag. 243) . B *1841 . Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicată când: A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect; B. baza protezelor este impregnată, deteriorată; C. ocluzia este dezechilibrată; D. dinŃii laterali sunt montaŃi în afara crestei; E. dimensiunea verticală este supraevaluată (6 ,pag. 241) . A *1842 . Acrilatele autopolimerizabile: A. se intrebuinŃează numai la căptuşirile directe B. se intrebuinŃează numai la căptuşirile indirecte C. atât la captusirile directe cât şi la cele indirecte D. se intrebuinŃează mult mai puŃin E. se intrebuinŃează mult mai mult (6 ,pag. 242-243) . C 1843 . Căptuşirea definitivă cu materiale reziliente este indicată la pacienŃi cu: A. Mucoasa balantă B. Mucoasă normală C. Torus mandibular proeminent D. Atrofie osoasă medie E. Torus mandibular proeminent şi sensibil (6 ,pag. 248) . A,C,E 1844 . Căptuşirea directă presupune: A. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat termopolimerizabil B. Acoperirea protezei cu un strat de acrilat autopolimerizabil C. îndepărtarea unui strat superficial de acrilat de pe faŃa mucozală a protezei D. îndepărtarea unui strat superficial de acrilat de pe faŃa externă a protezei E. Lifirea unei fâşii de leocoplast pe feŃele laterale ale dinŃilor 364

(6 ,pag. 242) . B,C,E 1845 . Căptuşirea indirectă: A. Se realizează doar de către medic B. Se realizează doar de către tehnician C. Se realizează atât de către medic cât şi de tehnician D. Se realizeazaă cu acrilat autopolimerizabil E. Utilizează materiale de amprentă gen siliconi (6 ,pag. 242-244) . C,D,E 1846 . Căptuşirea protezelor totale poate fi: A. ParŃială, interesând zonele de închidere marginală deficitară B. ParŃială, interesând zonele de sprijin C. Totală, interesând întreagă faŃa internă mucozală D. Totală, interesând şi dinŃii artificiali E. ParŃială, utilizând ceară (6 ,pag. 241-248) . A,C 1847. ContraindicaŃiile căptuşirilor sunt: A. Ocluzie echilibrată B. DV supraevaluată C. Proteze noi D. Pe câmp protetic cu stomatopatii E. DinŃi laterali corect montaŃi (6 ,pag. 242) . B,D 1848 . Fractura protezelor totale poate apărea la: A. Proteze la care s-au montat dinŃii superiori cu diastemă B. Proteze la care s-au montat dinŃi la nivelul tuberculilor piriformi C. ExistenŃa unor antagonişti componenŃi ai unor proteze fixe D. Atrofia inegală a câmpului protetic E. Prognatism mandibular (6 ,pag. 240-241) . A,C,D 1849. Cauzele fracturării protezei totale sunt: A. existenŃa unui torus palatin proeminent B. atrofia inegală a câmpului protetic C. existenŃa unei arcade antagoniste integre sau cu lucrări protetice fixe D. montarea dinŃilor înafara crestei E. nerespectarea regulilor de igienizare 365

(6 ,pag. 240-241) . A,B,C 1850 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptuşirii directe a protezelor totale: A. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală B. îndepartărea stratului superficial acrilic de pe faŃa lustruită C. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor D. neacoperirea feŃei externe a protezei E. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale. (6 ,pag. 243 ) . A,C,E 1851 . Care dintre următorii timpi operatori aparŃin căptuşirii indirecte a protezelor totale: A. îndepartarea stratului superficial acrilic de pe faŃa mucozală B. acoperirea feŃelor laterale ale dinŃilor C. vaselinarea mucoasei cavităŃii orale D. aplicarea în proteză a materialului de amprentă E. modelarea funcŃională cu gura închisă. (6 ,pag. 244) . A,D,E 1852 . În edentaŃiile laterale se respectă următoarele reguli de montare: A. nu se realizează treme B. dinŃii artificiali vor ocupa întreg spaŃiul edentat C. montarea se face strict pe mijlocul crestei D. volumul dinŃilor artificiali în sens vestibule-oral mai ales în regiunea molară inferioară trebuie să fie mai mare ca cel al dinŃilor naturali E. relieful ocluzal se realizează standard indifferent de antagonişti (6 ,pag. 284) . A,B,C 1853 . În edentaŃiile terminale se respectă urmatoarele reguli de montare a dinŃilor: A. dinŃii artificiali vor fi montaŃi pe mijlocul crestei B. laŃimea dinŃilor în sens vestibule-oral va fi proporŃională cu laŃimea crestei C. cu cât crestele sunt mai înguste, dinŃii vor fi mai laŃi D. numărul dinŃilor artificiali nu depinde de arcada antagonistă E. întotdeauna e necesară montarea molarului trei (6 ,pag. 284) . A,B *1854 . Coroanele turnate cu grosime dirijată au contactul cu bontul dentar: A. în zona coletului B. pe feŃele aproximale C. pe suprafaŃa ocluzală 366

D. pe toate feŃele bontului dentar E. pe suprafaŃa ocluzală şi pe zona coletului dentar (1 ,pag. 223) . E *1855 . Inlay-ul din sticla ceramică se confecŃionează: A. utilizând tehnica cerii pierdute B. prin turnare C. prin ardere succesivă D. prin tehnica picurării de ceară E. prin ardere pe suport metalic (1 ,pag. 208) . A * 1856. SuprafaŃa preparată pentru faŃete de compozit se va situa: A. în grosimea dentinei B. în grosimea smalŃului C. în smalŃ şi în dentină D. pe suprafeŃele proximale în aria de contact E. la limita joncŃiunii amelo-dentinare (1 ,pag. 212) . B * 1857. Una dintre contraindicaŃiile coroanelor de înveliş se referă la: A. dinŃi cu distrucŃii coronare întinse sau cu obturaŃii multiple; B. abrazii patologice; C. fracturi de cuspizi şi pereŃi ai dinŃilor din zona de sprijin; D. dinŃi cu tratamente endodontice incorecte şi/sau cu patologie periapicală; E. refacerea ariilor de contact interdentar. (1 ,pag. 222) . D * 1858. Amprenta pentru realizarea unei incrustaŃii compozite se ia cu următoarele materiale: A. alginat B. gips C. siliconi de condensare D. siliconi de adiŃie E. materiale termoplastice. (1 ,pag. 195) . D * 1859. Onlay-urile se indică în situaŃiile: A. leziuni coronare întinse, cu cuspizii vestibulari şi/sau orali intacŃi; B. leziuni coronare reduse, cu afectare unui cuspid vestibular; 367

C. leziuni coronare reduse, cu afectarea unui cuspid oral; D. leziuni ale molarilor de minte netrataŃi endodontic; E. în orice leziuni coronare. (1 ,pag. 193) . A * 1860. RetenŃia incrustaŃiilor intracoronare se realizează prin: A. refacerea strânsă a punctelor de contact interdentar B. brunişarea incrustaŃiei C. gravaj acid D. încastrarea incrustaŃiei într-o cavitate autoretentivă E. bizotarea marginilor cavităŃii (1 ,pag. 192) . D 1861 . Coroanele de înveliş acrilice: A. Sunt utilizate doar ca restaurări provizorii B. Sunt bune tolerate de parodonŃiul marginal C. Suferă în timp modificări cromatice D. Pastrează relativ bine stopurile ocluzale E. Se descimentează cu uşurinŃă de pe bont (1 ,pag. 230) . A,C,E 1862 . Coroanele turnate cu grosime dirijată: A. Impun un consum mare de aliaj metalic B. Au contact cu bontul la nivelul coletului C. Transmit direct bontului dentar variaŃiile termice din mediul bucal D. Au pereŃi laterali de grosime uniformă E. Prezintă dificultăŃi în ablaŃie (1 ,pag. 223) . B,D 1863 . IndicaŃiile coroanei Jacket ceramice sunt: A. Fracturi dentare localizate în treimea mijlocie a coroanei B. Discromii ale dinŃilor frontali C. Leziuni carioase proximale extinse ale frontalilor D. DistrucŃii ocluzale avansate la nivelul molarilor E. Tineri cu exigente fizionomice deosebite (1 ,pag. 229) . B,C 1864 . Inlay- urile ceramice sunt indicate: A. Numai pe dinŃii vitali B. Când adâncimea cavităŃii nu depăşeşte 2 mm 368

C. Când antagoniştii sunt restauraŃi cu ceramică D. Numai în cavităŃi cu formă retentivă E. Când există exigente estetice deosebite (1 ,pag. 201) . C,E 1865 . FaŃetele ceramice sunt indicate: A. în anomalii de formă B. distrofii dentare ale feŃei vestibulare C. închiderea unei diasteme D. prezenŃa de fisuri amelare E. în predispoziŃia la carie (1 ,pag. 211) . A,B,C,D 1866 . IndicaŃiile coroanelor parŃiale: A. element de agregare în edentaŃiile laterale extinse B. elemente de agregare în edentaŃiile frontale reduse C. creşterea rezistenŃei la fracturare a dinŃilor prin protejare matalică a Ńesuturilor dentare restante D. dinŃi devitali E. dinŃi cu diplazii de smalŃ pe faŃa vestibulară. (1 ,pag. 215) . B,C *1867. Dezavantajele preparării limitei cervicale a bonturilor dentare în forma escavată chanfrein constau în: A. Dificultatea de realizare clinică B. Sacrificiul mare de Ńesuturi dure dentare pe care îl reclamă C. Conturul şters al limitei de preparaŃie D. Oferă retenŃie redusă în cazul coroanelor dentare care au dimensiuni reduse E. Nu oferă o grosime suficientă marginilor restaurării (1 ,pag. 573- 574) . D * 1868. Cea mai avantajoasă preparare la colet este: A. preparaŃia fără prag (1 , tangenŃială, în muchie de cuŃit) B. preparaŃia chanfrein C. preparaŃia în prag drept D. pragul cu bizou E. pragul cu unghi intern rotungit (1 ,pag. 572). B * 1869. Dezavantajele preparării cu prag sunt: A. Limita de preparare nu este precisă; 369

B. Pragul circular impune un sacrificiu mare de Ńesuturi dure dentare; C. Unghiul intern de 90º nu concentrează stresul în Ńesuturile dentare; D. Pericolul de a supracontură suprafeŃele cervicale este mare; E. Nu oferă tehnicianului suficient spaŃiu pentru componenta estetică. (1 ,pag. 571) . B *1870. Plasarea marginilor restaurării în şantul gingival este indicată: A. Când s-a practicat alungirea chirurgicală a coroanei clinice; B. La dinŃii scurŃi, pentru îmbunătăŃirea stabilităŃii; C. Pentru îmbunătăŃirea formei de retenŃie; D. Când s-a produs o lărgire exagerată a şanŃului gingival, în cursul amprentării; E. Când creasta gingiei libere se află adiacent smalŃului, şanŃul gingival fiind îngust. (1 ,pag. 602) . C *1871 . Dezavantajele charfrein-ului sunt: A. închidere marginală deficitară B. grosimea insuficientă a marginilor restaurării C. unghiul intern rotunjit impiedică acumularea de stress D. prepararea este laborioasă E. la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot apărea probleme legate de retenŃie. (1 ,pag. 574) . E *1872 . RetenŃia unei proteze parŃiale fixe se bazează mai mult pe: A. tipul fixării B. grosimea stratului de ciment C. geometria bontului D. materialul din care se confecŃionează restaurarea E. numărul posibilelor axe de inserŃie. (1 ,pag. 549). C 1873 . Avantajele preparării limitei cervicale a bonturilor dentare sub formă de prag cu bizou sunt: A. Nu lezează parodonŃiul marginal în cursul preparării B. Uşurinta în realizare C. Limita preparării este netă, clară D. Oferă tehnicianului spaŃiu suficient pentru modelarea machetei E. Bizotarea elimină smalŃul nesusŃinut de la marginea cervicală a bontului (1 ,pag. 572) . C,D,E

370

1874. Avantajele preparării coletale a bonturilor dentare fără prag (1 , tangenŃial ) sunt: A. Limita precisă de preparaŃie B. Sacrificiu mai redus de Ńesuturi dure dentare C. Margini ale restaurării suficient de groase D. Evită supraconturarea protezelor fixe aferente E. Preparare clinică simplă (1 ,pag. 575) . B,E 1875 . Prepararea suprafeŃei ocluzale a bonturilor dentare: A. Va reproduce stilizat forma anatomică initială a acestei feŃe B. Este mai accentuată la nivelul cuspizilor de ghidaj C. Nu se face prin aplatizare D. Se face întotdeauna printr-o reducere uniformă a Ńesuturilor dure E. Va cuprinde şi bizotarea cuspizilor de sprijin (1 ,pag. 564-566) . A,C,E 1876 . Elementele adiŃionale de retenŃie (1 , şanŃuri, casete) ale microprotezelor la substructură organică sunt eficiente dacă: A. au unghiuri bine exprimate B. au pereŃii perpendiculari pe direcŃia forŃelor de dislocare C. sunt plasate în axa de inserŃie D. au un diametru mare orientat paralel cu axa dintelui E. sunt plasate pe direcŃia de rotaŃie a microprotezei pe bont (1 ,pag. 559) . A,B,C 1877 . Principiul de conservare a structurilor dentare înseamnă: A. evitarea preparării exagerate a bontului B. îndepărtarea unei cavităŃi uniforme de Ńesuturi dentare C. protejarea parodonŃiului marginal în timpul preparării D. restaurarea va fi concepută încât să consolideze şi să protejeze Ńesuturile restante E. respectarea integrităŃii marginale a preparăŃiei. (1 ,pag. 546) . A,D 1878 . Stabilitatea unei restaurări protetice fixe depinde de următorii factori: A. topografia bontului pe arcadă B. lungimea bontului C. diametrul bontului D. convergenta ocluzală a suprafeŃelor axiale E. proprietăŃile fizice ale cimentului de fixare. (1 ,pag. 556) . B,C,D,E 371

*1879 .pag. E. D. Caracteristicile restaurărilor protetice fixe sunt: A. refacerea fonaŃiei D. 477) . (1 . B *1880 . C. Acoperirea lor cu coroane de înveliş. se realizează după tehnici indirecte. B. eficienŃa masticatorie redusă. (1 . integrarea în cadrul ADM este mai îndelungată. Utilizarea coroanelor parŃiale. 482) . menŃinere stopurilor ocluzale şi DVO B. E. (1 . consolidarea substratului intraalveolar al dinŃilor stâlpi E. menŃinerea poziŃiei initiale a dinŃilor stâlpi C. doleantele pacientului (1 . A *1881 .pag. B.pag. restabilirea ocluziei este relativă. numărul dinŃilor stâlpi D. 455) . topografia breşei edentate C. C. pinlay-uri. 475) . solicită dinŃii stâlpi prin trasmiterea presiunilor masticatorii în afara axului dintelui. Restaurările protetice fixe totale se realizează în următoarele situaŃii clinice: A. întinderea breşei edentate B. D. prezenŃa pe arcada a minimum 4-6 dinŃi restanŃi cu dispoziŃie topografică favorabilă şi implantare bună D. Dacă dinŃii frontali cu malpoziŃii discrete sunt utilizaŃi că stâlpi. Restaurările protetice fixe din zona laterală maxilară trebuie să corespundă următoarelor A.pag. Redresare ortodontică. edentaŃii biterminale 372 . A *1882 . tipul de proteză parŃială fixă realizată E. C *1883 . AmputaŃie coronară şi realizare unui DCR angulat. edentaŃii frontale întinse cu lipsă de substanŃă osoasă B. pinledge-uri. se recomandă: A. edentaŃii laterale întinse C. Numărul elementelor de agregare depinde de: A. prevenirea atrofiei osului alveolar la nivelul crestei edentate. ExtracŃia şi inserarea unui implant imediat.

absenŃa unui incisiv central maxilar E. D 1887 .pag. edentaŃii termino-laterale (1 .C 1888 . Devitalizarea în scop protetic a viitorilor dinŃi stâlpi poate fi impusă de: A. sprijin dentar D. 439) .E. orientarea rădăcinilor (1 . topografia dintelui pe arcada D.pag. 488) . au efect profilactic 373 . 417) . existenŃa unor radiotransparenŃe periapicale E. migrări dentare C.dento-parodontal şi implantar) E. 414) . C *1884 .pag. D *1885 . absenŃa unui incisiv lateral maxilar (1 . Restaurările protetice fixe totale au următoarele avantaje: A. particularităŃile tehnologice ale viitoarelor elemente de agregare D. nu favorizează retenŃia de placă dentară şi alimente dacă sunt corect realizate B. ContraindicaŃiile punŃilor adezive sunt A.pag. prezenŃa tremelor mari D.dento-parodontal şi muco-osos) C. sprijin muco-osos B. sprijin mixt (1 . aria radiculară utilă (1 . numărul rădăcinilor B. Care din următoarele carecteristice sunt proprii restaurărilor protetice fixe? A. sprijin mixt (1 . motive de paralelism B. lungimea rădăcinilor C. existenŃa unor simptome de imflamaŃie pulpară (1 . suprafeŃe de smalŃ reduse B.B. Implantarea dinŃilor depinde de următorii factori: A. 496) A.lungimea rădăcinii inclusă în osul alveolar) E. sprijin intramucos (1 . C * 1886. refac protetic corespunzător edentaŃiile parŃiale D.pag. prezenŃa diastemelor C. nu irită parodonŃiul marginal C.

fie prin intermediul implantelor osteotolerate şi parodonŃiu D. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini B.B. lipire. Au un volum ce se înscrie în cel al arcadelor dentare. patru implante (1 . E. numărul de dinŃi restanŃi B. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici: A.pag. statusul parodontal (1 . se pot igieniza mai uşor decât protezele mobilizabile (1 . (1 . volumul lor este mai mic sau cel mult egal cu al dinŃilor stâlpi E. 489) . proteza Kemmeny C.pag. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini. transmit presiunile masticatorii la creasta edentată prin intermediul corpului de punte D.pag.E 1893. C. înşurubare (1 .D. lipsa spasmelor musculare C. conturarea feŃelor axiale trebuie realizată astfel încât sa nu permită acumularea de placă 374 . A. distribuŃia dinŃilor restanŃi pe arcada D.E 1890 . A. Presiunile masticatorii sunt transmise fie prin intermediul dinŃilor naturali şi parodonŃiului. D. Transmit presiunile masticatorii substratului osos. fie prin intermediul dinŃilor. Transmit presiunile masticatorii osului doar prin intermediul dinŃilor naturali şi parodonŃiului. B. cât şi muco-osos. se realizează prin tehnici indirecte C. cât şi pe implante. restaurare fixă metalo-ceramică agregată pe cei doi canini şi cei doi premolari unu D.D. 482) . fie prin intermediul mucoasei crestelor alveolare. 415) . Restaurările protetice fixe: A.pag. sunt proteze parŃiale rigide.C. parodonŃiului. În cazul absenŃei a patru incisivi mandibulari se poate alege următoarea soluŃie terapeutică definitivă: A. 474) . 414) . Se pot agrega atât pe dinŃi naturali. şi pe toŃi premolarii E. Planul terapeutic al unei edentaŃii parŃiale este condiŃionat de: A. sunt fixate pe dinŃii stalpi prin cimentare.E.E 1891 . Restaurările protetice fixe totale trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A.D 1889 .C.E 1892 . stopurile ocluzale E.pag. B.C. A. deformabile B.

Metodă de conducere bimanuală a mandibulei în RC prezintă uramătoare avantaje: A. 154) .astfel aliajul de lipitură va respecta spaŃiul papilei interdentare C. (1 .B. grosimea materialului trebuie să permită imprimarea dinŃilor pe o adâncime de 1. versanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor superiori E. B. obligatoriu se realizează dintr-o bucată. 148) . Depinde de capacitatea operatorului de a aplica forŃe dirijate 375 . Long centric-ul: A. (1 . C. versanŃii vestibulari ai cuspizilor vestibulari inferiori C.21. (1 . D. D *1895 . suprafaŃa ocluzală nu se va realiza din ceramică.pag. D *1897 . versanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari inferiori B. vâscozitatea scăzută a materialului în momentul înregistrării poate determina ghidaje forŃate D.pag. este decelabil la 10-13% dintre indivizi. Materialul cu care se înregistrează ocluzia în protetică fixă trebuie să prezinte urmatoarele caracteristici: A.75 mm E. marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari D.pag. presupune alunecarea anterioară a condililor pe pantele tuberculilor articulari. intermediarii vor realiza un contact cât mai redus cu creastă E. se caracterizează prin distanŃa sagitală între relaŃia centrică şi intercuspidarea maximă de 0. o rigiditate iniŃială pentru a putea fi introdus cu uşurinŃă în cavitatea bucală B. versanŃii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor şi molarilor superiori. se caracterizează printr-o distanŃă sagitală între relaŃia centrică şi intercuspidarea maximă de maxim 1 mm (1 . A.D *1894. sunt indicate pentru înregistrare materiale care se întăresc perfect C. D *1896 . 489) .pag. priza materialului trebuie să se producă după îndepărtarea din cavitatea bucală. 160) .aceasta mărind presiunile ocluzale transmise dinŃilor stâlpi.5-2 mm E.C. SuprafeŃele dentare de ghidaj pe care alunecă suprafeŃele de sprijin în cursul mişcărilor mandibulare sunt reprezentate de: A. se caracterizează prin existenŃa poziŃiei de relaŃie centrică realizată anterior intercuspidării maxime. ambrazurile cervicale trebuie să permita o igienizare corectă D.

relaxarea unilaterală a muşchilor mobilizatori ai mandibulei C. A.pag.pag. Utilizarea hârtiei de articulare albastră pentru contactele în ORC (1 . 157) A. Depinde de poziŃia capului şi fotoliului dentar D. Dintre factorii care modifică în cursul vieŃii relaŃiile de ocluzie se numără: A. Uzura accentuată a arcadelor dentare D. 144) . EdentaŃia terminală bilaterală intinsă B. Efectuarea deodată a elementelor de agregare D. Folosirea unor şabloane de ocluzie confecŃionate după prepararea dinŃilor B. Utilizarea hârtiei de articulare roşie pentru contactele în ORC C. În practică marcarea contactelor dento-dentare presupune: A. înlocuirea contactelor dento-dentare antagoniste necontrolabile printr-un singur punct de sprijin E.B. Da rezultatele cele mai sigure şi repetabile E. reglarea înclinării pantei tuberculului articular D. Utilizarea hârtiei de articulare albastră pentru contactele în PIM B. 148) . Restaurări definitive 376 . Metoda de înregistrare grafică a relaŃiei centrice se bazează pe următorul principiu: A. D 1899. Depinde de instruirea operatorului C.pag. 155) . Prepararea seriată a dinŃilor şi conservarea stopurilor ocluzale de pe aceştia cu chei din silicon E. Restuarări provizorii C.pag. Necesită asistenŃa pentru realizare (1 . Uzura redusă a arcadelor dentare E.E 1900 . menŃinerea condililor mandibulei în poziŃie constantă în mişcarea de protruzie şi laterotruzie a mandibulei (1 .C. contracŃia izometrică a muşchilor coborâtori ai mandibulei B. Pentru memorarea RIM în cursul unui tratament protetic în care vor fi desfiinŃate temporar stopurile ocluzale stabile se procedează la: A.C 1901 . Procese patologice acute dento-parodontale C. CoincidenŃa culorilor de marcare a PIM şi ORC = point centric D. A *1898 . Utilizarea hârtiei de articulare roşie pentru contactele în PIM E.B. Tratamente protetice incorecte (1 .

145) . Jig-ului universal. E. În cursul mişcărilor mandibulare. 160) .E 1903 . (1 . Cu cimeturi ionomere de sticlă se pot lipi: A. Localizatorului centric.B.pag.pag. folosirea modeluluii cu bont mobil E. coroane mixte cu conŃinut crescut de metale nobile 377 . A *1906 . B. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari ai premolarilor şi molarilor maxilari D. B.(1 . A. realizării de către tehnician a unei turnături prea etanşe B. ActivităŃi parafuncŃionale C. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari (1 . 982) .pag. EdentaŃii parŃiale reduse D. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari C. Riglei Woelfel. coroane mixte cu schelet metalic din aliaje nenobile B. Cauzele în care coroana sau elementele de agregare nu se adaptează corect pe bont se pot datora: A. 152) .D 1902 . Dispozitivului Pedro Saizar. VersanŃii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor şi molarilor maxilari B. A.pag. B. folosirea modelelor cu pinuri Dowel (1 . Migrari orizontale sau verticale ale dinŃilor E.C 1904. Printre cauzele care conduc la o ocluzie instabilă sunt: A. C. D. Tehnica de determinare a relaŃiei centrice cu ajutorul miniplatoului incisiv presupune utilizarea: A.pag. EdentaŃii parŃiale întinse B. Jig-ului anterior. Marginile incizale ale incisivilor şi caninilor mandibulari E. utilizarea unor aliaje neadecvate restaurării D. 145) . tehnicianul nu a folosit lacuri de distanŃare pe exteriorul machetei C.B. suprafeŃele dentare de ghidaj sunt reprezentate de: A.D. InserŃia unor proteze mobilizabile defectuoase (1 .C 1905 .

se poate fixa în cazul în care dinŃii stâlpi sunt devitali E. se poate remedia prin descimentarea restaurării într-o şedinŃă ulterioară C. A *1907 . (1 . completată vestibular cu material fizionomic. 983) . se analizează cauzele care au dus la eşec şi se remediază situaŃia prin adaptarea ocluzală D. utilizarea unei matrici metalice (1 . se poate fixa în cazul în care dinŃii stâlpi sunt implante deoarece aceştia nu pot fi afectaŃi de carie. nu se poate remedia deoarece ar fi necesară sacrificarea unor Ńesuturi dure sănătoase. B. În cazul în care eşuează fixarera unei PPF: A. eroarea este de obicei irecuperabilă B. în cazul bonturilor vitale prin utilizarea unei soluŃii de 10% de poli-acid acrilic B. 986) . se realizează adaptarea ocluzală chiar dacă se perforează coroana E. adeziune crescută la preparaŃie şi coroana 378 . CurăŃirea bontului în vederea cimentării definitive se face astfel: A. În mod tradiŃional. A * 1908. inserarea unui fir de matase dentară B.C. ştergerea cu apă oxigenată 3% şi ulterior cu neofalină C. utilizarea instrumentarului de consultaŃie (1 .sonda. Avantajele cimentului CIS sunt: A. 1001) .pag. trebuie refăcută C.pag.pag.pag. (1 . calitatea contactelor interdentare se verifică prin: A. ştergerea cu alcool D. 982) .5 µm C.-O-Si-) aplicat pe exterior (1 . incrustaŃii ceramice E. în cazul utilizării cimenturilor ionomer de sticlă izolarea trebuie să fie perfectă (1 . coroane integral ceramice D. trebuie refăcută şi indicat tehnicianului să graveze mai mult modelul de lucru D. B *1909 . utilizarea unei matrici de celuloid cu grosime de 18. 995) . incrustaŃii din RDC datorită stratului de silan (1 . oglidă dentară) E. A *1910 .pag. În cazul în care o coroană de inveliş este prea scurtă ea poate fi: A. utilizarea unei benzi de hârtie de articulaŃie cu grosime de 25 µm D. B 1911 . uscarea cu un jet de aer cald E.

(1 . 983) . verificarea adaptării proximale. în unele situaŃii mai deosebite E. arii de contact prea strânse E.pag. E.B.C.B 379 . foliei de ceară C. doar pe baza informaŃiilor pacientului (1 . cervicale şi ocluzale B. care favorizează impactul alimentar asupra gingiei D. A. evidenŃiază un contact: A. A. se indică corect cu instrumentar rotativ abraziv (1 .B.D 1915. aderenŃa la suprafeŃe C. A. A.D 1914 . se poate determina cu hârtie de articulaŃie. verificarea cimentării definitive (1 . B.zona care"înalŃă") (1 . 982) .pag. Cimentarea provizorie presupune: A. 988) . plusuri pe suprafaŃa internă a componenŃei metalice D. resturi de ciment provizoriu C. strâns. care determină senzaŃie de tensiune în arcada B. matrice.C. toleranŃa pulpară bună E.pag.C. Neadaptarea cervicală a coroanelor pe bont poate fi determinată de: A. cu ajutorul unei benzi de celuluiod cu o grosime de 120 µm E.D 1912 . verificarea aspectului fizionomic şi al fonaŃiei. aderenŃa la ceramică dentară (1 . cu ajutorul instrumentarului de consultaŃie D. hârtiei de articulaŃie B. 984) . normal. asigurarea unei perioade de vindecare a posibilelor leziuni gingivale C.pag.D 1913. rata scăzută la carie secundară D. evitarea perioadei de adaptare a Ńesuturilor moi D. 995) . adaptare corectă evidenŃiată prin control tactil şi vizual. Verificarea proximală a adaptării protezelor fixe pe câmpul protetic. prea slab. când poate fi depăşit cu dificultate de către firul de mătase C. fir de mătase.B. Adaptarea ocluzală se controlează cu ajutorul: A. finisarea şi lustruirea lucrării înainte de cimentare B.pag.

a extins până la joncŃiunea amelodentinară D.Semnele clinice ale cariei incipiente se prezintă astfel: A.C. ExistenŃa unor contacte ocluzale prea slabe care nu apasă sufficient coroana pe bontul dentar (1 .E 1918 . Este specifică persoanelor în vârstă (4 pag.pag. Este o carie incipientă oprită în evoluŃie prin suprimarea zonei de retenŃie E.C 1921. A. Localizare pe suprafeŃele libere ale dinŃilor expuse autocuraŃirii şi curăŃirii artificiale B. 146) A. Ca şi o zonă de smalŃ care şi-a pierdut transluciditatea din cauza demineralizări C.E 1919. Ca şi o cavitate cu dentină dură pigmentată E. 144) A. Ca şi o cavitate cu o cantitate redusă de dentină ramolită D.B.B. Resturilor de ciment provizoriu B.pag. Nu poate fi detectată prin palparea cu sonda (4 pag. În cazul protezelor cu sprijin implantar (1 . ExistenŃei unei arii proximale de contact prea strânse E. 988) . Demineralizarea s.D.pag.D 1920. Ca şi o pată albă cretoasă pe suprafaŃa netedă a smalŃului B.1916. Minusuri pe suprafaŃa bontului dentar D. Îndepărtarea depunerilor de placă dentară şi a resturilor organice cu gume şi pulbere de piatră ponce B. Verificarea vindecării unor leziuni gingivale situate sub corpul de punte D.Caria cronică staŃionară se caracterizează prin: A. Uscare cu jet de aer E. CurăŃirea cu alcool şi ulterior ştergere cu neofalină C. 983) . Testarea microbiologică a prezenŃei streptococului mutans şi al lactobacilului 380 . Se evidenŃiază ca şi o pată albă opacă atunci când dintele este uscat C. 1001) . A. CondiŃionarea bontului în funcŃie de vitalitatea lui (1 . Proteze fixe metalo-ceramice E. Plusurilor pe suprafaŃa internă a componentei metalice C.Programul de evaluare a riscului la carie preconizat de Krasse prevede: A.D 1917 . Pregătirea bontului pentru cimentarea de durată se realizează prin: A. Restaurări unitare protetice B. Neadaptarea cervicală a coroanei pe bont se poate datora A. CurăŃirea cu apă oxigenată 3% şi ulterior ştergere cu neofalină D. Verificarea adaptării restaurării C. ContraindicaŃiile cimentării provizorii sunt: A. A.

C. pata albă cretoasă D. cu dentină alterată. 143)A.C 1925.B. 148) A.D 1923.C 1921. leziunea care se poate remineraliza dacă sunt luate măsuri profilactice imediate (4 pag. EvidenŃierea plăcii mucobacteriene E. păstrată şi după priză D. rezistenŃă la compresiune optimă C.D. deschisă la culoare şi umiditate crescută (4 pag. PrezenŃa unor şanŃuri şi gropiŃe adânci B. Necesita un tratament profilactic (4 pag. Lipsa de continuitate a smalŃului detectată vizual sau tactil B. Dentina colorată brun cenuşiu (4 pag. 297)A.E 1922. efect bacteriostatic B.B. RadiotransparenŃă sub smalŃul ocluzal E.Procesele carioase simple cavitare se caracterizează prin: A.C. alcalinitate crescută. 144)B. prima manifestare evidentă a activităŃii carioase în smalŃ B. Întocmirea bilanŃului fluorului (4 pag. Analiza dietei C.Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt: A. de consistenŃă crescută şi de culoare brună C.E 1924. stimulează indirect depunerea de dentină secundară (4 pag. RadiotransparenŃă sub smalŃul ocluzal C.Caria incipientă reprezintă A.ŞanŃurile şi gropiŃele care nu prezintă carii se caracterizează prin: A. Analiza salivei D. Lipsa radiotransparenŃei sub smalŃul ocluzal D. mai frecventă la adulŃi şi vârstnici D. o carie incipientă oprită din evoluŃie E. 143) A.C. Caria cronică cu evoluŃie lentă este A. leziunea carioasă care se întinde până la joncŃiunea smalŃ-dentină E. caria superficială care afectează smalŃul. cu modificări structurale minime C. La palpare cu sonda aceasta poate agăŃa E.C. SubstanŃa dentinară moale la palparea cu sonda D. cu dentină alterată. rezistenŃă faŃă de acŃiunea de solubilizare a lichidelor bucale E. 149) A.E 381 . Dureri provocate care dispar în câteva minute dupa îndepartarea excitantului C. mai frecventă la copii şi tineri B.

PoziŃia dintelui antagonist D. Demineralizare insuficientă a dentinei B. Care dintre următoarele afirmaŃii legate de primerii autogravanti sunt adevarate A. Extinderea cariei B. Uscarea cavităŃii după spălarea acidului D. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga dentinară (4 pag. Demineralizare excesivă a dentinei C.C. Creşterea timpului de utilizare al acizilor peste cel indicat de producător (4 pag. aderă fizic şi chimic de Ńesuturile dentare E. Utilizarea de acizi cu concentraŃie mai mare E. Masa moleculară 382 . 294)B. In concepŃia actuală a tratamentului cariei dentare simple extensia preventivă se utilizează în funcŃie de următorii factori: A.C.37% de acid fosforic E. au aceeaşi putere de penetraŃie în smalŃ ca şi agenŃii convenŃionali B. 328)B. încetinesc pătrunderea în canaliculele dentinare ai produşilor de coroziune ai amalgamului C. Materialul de restaurare folosit C. Forma dinŃilor E.C 1929. Necesită o uscare moderată C. nu au aceeaşi putere de penetrare în smalŃ ca şi agenŃii convenŃionali C.D 1930. utilizarea lor realizează o economie de timp D. 328)B. 342)A. Nu există riscul de supraumectare D. Permite verificarea eficienŃei prin aspectul alb-cretos al smalŃului demineralizat uscat B.C. pătrund în plaga dentinară pe o adâncime de 1µm în 30" (4 pag.E 1927. Tipul dietei (4 pag. rezisŃă în mediul oral D. folosesc ca şi agent de condiŃionare sol. Largă utilizare (4 pag. izolează termic B.Colabarea fibrelor de colagen şi pierderea retenŃiei oferite de acestea se produce după: A.ParticulărităŃile hibridizării dentinei uscate sunt următoarele: A.E 1931. Marja foarte mică de toleranŃă tehnică E. 171)A.Viteza de difuziune a răşinii adezive într-un substrat depinde de: A.E 1928.B.B.Avantajele lacurilor dentare sunt: A.1926.

E 1936. primerii autogravanŃi ai compomerilor au o activitate acidă slabă E.D.E 1932. se obŃin prin adausul de grupări acide carboxilice la lanŃul principal al monomerului răşinilor convenŃionale B. crearea condiŃiilor pentru aplicarea estetică şi funcŃională a materialului de obturaŃie (4 pag. necesită o uscare intensă de circa 30 secunde după lavajul acidului D.D 1934. 172)C. Timpul de acŃiune E. cavitaŃi compuse: implică două suprafeŃe E.E 1937. element de sigilare a plăgii dentinare B. dentina uscată este rehidratată cu un primer dizolvat în apă E. permite verificarea eficienŃei gravării acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalŃului demineralizat uscat B. 330)A. oferirea protecŃiei necesare pentru glandele salivare majore E.C.Primeri autogravanŃi A. sunt răşini compozite modificate prin adaosul de poliacizi D. nu există riscul de supraumectare C. graŃie acidităŃii reduse.eficienŃa primerilor autogravanŃi ai compomerilor poate fi crescută printr o gravare acidă convenŃională prealabilă aplicării primerului (4 pag. demineralizează parŃial doar parŃial DDR şi dentina subiacentă 383 .B. refacerea stării de sănătate a odontoblaştilor şi neuronilor pulpari B. cavităŃi complicate: implică suprafeŃe care au suferit atacuri de carie complicată (4 pag.Clasificarea cavităŃilor în funcŃie de numărul suprafeŃelor implicate A. 342)A. cavităŃi multiple: implică trei sau mai multe suprafeŃe ale dintelui B. Vâscozitate D. Afinitatea pentru substrat ( 4 pag. mai puŃin suprafaŃa ocluzală C. au constituit prilejul folosirii pentru prima dată a linerilor autoagravanŃi C.D. permit păstrarea cepurilor de DDR.B. Compomerii A. îndepărtarea tuturor Ńesuturilor alterate D.E 1935. cavităŃi imbricate: implică trei sau mai multe suprafeŃe ale dintelui. cavităŃi simple: implică o singură suprafaŃă D.B. Hibridizarea dentinei uscate A. 346) A.C.refacerea porilor iniŃiali ai matricei dentinare demineralizate este grabită prin aplicarea primerilor în soluŃie apoasă (4 pag. refacerea încrederii în sine şi a confortului psihologic al pacientului C. Temperatura C. 171) C.Obiectivele preparării cavităŃilor A.

Acrilat C. lungesc timpul de lucru prin faptul că trebuie lăsaŃi să acŃioneze un minut D.E 1942. 182)C. 319)A.Spatularea pe o plăcuŃă de sticlă răcită măreşte rezistenŃa la compresiune permiŃând includerea unei cantităŃi mai mari de pulbere E.La ce materiale de obturaŃie se indică bizotarea cavităŃii : A.E 1939. tumefactie circumscrisa. sinusita maxilara E. in abcesul parodontal marginal apar A.E 1940. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrograde D. 345) A. hiperestezia dentinara D.Adeziunea chimică la dentină este superioară bazelor din ciment policarboxilat D. adenite B.D 1938. lucioasa 384 . se vindeca spontan dupa 1-2 saptamani B. produce abcese ale lojilor profunde E. oral. percutie verticala dureroasa D.C. Silicat E.B.Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de A. produce. dinti limitanti cu carii profunde complicate E.C 1941.B. septicemie (3 pag. Netrat. jena dureroasa la masticatie B. Compozite D.C. cresc riscul colabării fibrelor de colagen prin umectarea prea intensă (4 pag. abcesul parodontal marginal C. pag. rotunda sau ovalara C. PorŃelan B. osteite sau osteomielite (3 pag. RezistenŃa la compresiune creşte cu până la 75% în interval de 1 an 4. 172) Raspuns.Ameliorarea adeziunii se realizează prin condiŃionarea plăgii dentinare cu acizi poliacrilici sau cristalizarea unor soluŃii de fosfat de calciu C.B. fistulizeaza C. 173) Raspuns.B. mucoasa acoperitoare intinsa rosie. IncrustaŃii (4 pag. Obiectiv. Adeziunea chimică şi coeficientul de dilatare termică previn microinfiltraŃia marginală B. elimină consecinŃele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produşi reziduali de demineralizare E.Cimenturile cu ionomeri de sticlă prezinta urmatoarele proprietati: A. abcesul parodontal marginal A.

A. abcesul parodontal marginal palatinal se insoŃeste de celulita buzei superioare E. osteite/osteomielite ale oaselor maxilare B. drenajul pe cale naturala al pungii este blocat (3 pag. colita 385 .B.D 1945.D.Subiectiv. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale C.D. gastrita B. consistenta abcesului vestibular si lingual este moale D.B.C. durerea poate aparea si spontan D.B. dintele afectat prezinta de obicei carie C. pulpite cronice B. 173) Raspuns. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numara A. parodontite apicale acute retrograde E. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicular D. pulpite acute C.C. drenajul pe cale naturala al pungii este redus E.E 1947. Abcesul parodontal apare atunci cand: A. Abcesul parodontal marginal prezinta A. 173) Raspuns. nu exista simptomatologie subiectiva B. celulite D. durerile sunt intense. jena dureroasa la masticatie C. adenite E. 173) Raspuns.E 1946. in abcesul parodontal marginal apar A. violente E. aspect lobulat al papilelor (3 pag.E 1948. percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasa (3 pag.E 1944.E 1943.C. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt: A.D. 173) Raspuns. 172) Raspuns.B. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu: A. uneori. o tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apical B. tromboflebita sinusului cavernos (3 pag.(3 pag. 175) Raspuns. scade rezistenta organismului B. osteite (3 pag. parodontite apicale cronice D. sinusite frontale C.

C. prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivale (3 pag. trauma ocluzala 386 . apar la coletul dintilor D. aparate ortodontice (3 pag. 175) Raspuns.B 1952.A. colecistita D. interventii chirurgicale parodontale C. flebita E. prezenta obturatiilor fizionomice C. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au: A. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori: A. 172) Raspuns.E 1951. 174) Raspuns.B. prezenta aparatelor protetice B. apar frecvent vestibular E.E 1953.A. apar frecvent la caninii inferiori B. periaj profesional D. abcesul parodontal marginal B. Lacunele cuneiforme A. obturatii debordante D. 174) Raspuns.D 1954. gingivo-stomatita ulcero-necrotica C. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui E. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuse D. manevre terapeutice incorecte C. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de: A.E 1949.C. tulburari ale sistemului neurovegetativ B. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. planarea radiculara (3 pag. pericoronarita acuta D. microproteze cu adaptare defectuoasa la colet E. hiperestezia dentinara (3 pag. 172-173) Raspuns.C. apar pe suprafata radiculara (3 pag. prezenŃa recesiunilor gingivale E. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa: A.C. retractii gingivale B. blocuri masive de tartru B. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiulara C.A. aplicarea acidului in vederea realizarii obturaŃiilor fizionomice E.E 1950. septicemia (3 pag.B. 173) Raspuns.

A. medie D. 173) Raspuns. redusa C.C. 175) Raspuns. sinuzita maxilara (3 pag. gingivita acuta ulcero-necrotica (3 pag. noma E.D 1955. 172) Raspuns.C. parestezii D.E 1959. pancreatita C. 174) Raspuns. pulpite acute laterograde sau retrograde E. regurgitatiile acide (3 pag.B. meningita C. adenite B. tromboflebita sinusului cavernos D. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt: A. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este: A.D.E 1958.C. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi: A. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi: A. rectocolita ulcero-hemoragica D. intensa uneori E.B.B. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoase D. necroze pulpare C.sau anaclorhidrie gastrica E. 175) Raspuns. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara: A. abcesul parodontal marginal B.D 387 . septicopioemii si septicemie (3 pag. abces cerebral ( 3 pag 175 ) Raspuns.A.C.A. colecistita prin piofagie in conditii de hipo.E 1957.D 1956. gastrita cronica B.A. pulsatila B. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare D. iradianta (3 pag. meningita C. eroziunilor chimice acide E. noma E. celulite B.

172) Raspuns. B. 173) Raspuns.D 1962. 172) Raspuns. Tumefactia din abcesul parodontal: A. E. D. B. D. mucoasa acoperitoare e intinsa. Abcesul parodontal marginal: A. E. E.D 1965. (3 pag. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B.C. (3 pag. de intensitate medie B. D. localizata. este rotunda. este localizat mai ales vestibular.A.D 1961. depresibila E. are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual. cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. uneori si spontana. 173) Raspuns. (3 pag. Abcesul parodontal marginal: A. Abcesul parodontal marginal: A.A.cariile localizate sub coletul anatomic al dintelui 388 . este o complicatie a parodontitelor marginale cronice. de regula. C. C.5 cm diametru. 172-173) Raspuns.E 1963. consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale.D 1964.B. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale. este localizat mai frecvent vestibular. percutia verticala a dintilor limitrofi e. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii: A. are dimensiuni variabile. se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie.C.1960. rosie D.A. prezinta jena dureroasa la masticatie. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala. nu poate avea mai mult de 1.A.D. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual. dar poate fi intalnit si lingual sau palatinal C.C. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde.B. C. jena dureroasa la masticatie. mai dureroasa decit cea transversala ( 3 pag. dintii limitanti prezinta procese carioase extinse C. nu este insotit de adenopatie regionala. este ovalara. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. lucioasa. este circumscrisa. B. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala. (3 pag. se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde: A.A.

adenopatii loco-regionale frecvente. parodontite apicale subacute sau cronice (3 pag.B. 175) Raspuns. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale.D 1966. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt: A. Lacune cuneiforme C.B. resorbtia osului alveolar E.D. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. In abcesul parodontal marginal.B 1968.E 1970. 172) Raspuns. Tromboflebita sinusului cavernos (3 pag. Hiperestezia dentinara B. 173) Raspuns.A. gingivostomatita ulcero-necrotica E. parodontitele apicale pe cale retrograda D. Sinuzita maxilara D. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi : A. toate de mai sus (3 pag. lacunele cuneiforme E. obiectiv se constata: A. abcesul lojii sublinguale E. hiperestezia dentinara C.D. necrozele pulpare C.D 389 .A. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. Celulite E. este localizat numai vestibular C.E 1967.A. hiperestezia dentinara D.C. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D.B. necroze pulpare C. leziunile aftoaase. tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivale B.E 1969. 172) Raspuns. cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E.C. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. pulpite acute totale B. (pag.C. prezenta leziunilor hiperkeratozice C. pericoronaritele D.A.C. ( 3 pag 172) Raspuns. abcesul parodontal marginal B. 172) Raspuns. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate A. abcesul cerebral (3 pag.

mobilitatea fiziologica E.E 1975. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente. tumefactie circumscrisa rotunda B. chiuretaj gingival in camp inchis E. igiena orala (3 pag. Adenita D.D. gradul de inflamatie al gingiei marginale B. ComplicaŃiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt: A. 173) Raspuns.E 1973. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt: A. Septicopiemia E.A. D. retractii gingivale prin involutie B.A. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa: A.E 1976. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative C. Osteita maxilară C. cariile situate sub coletul anatomic al dintelui 390 .D 1974. “de prundis” B. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de: A.A. indemni de carie B.B. chiuretaj gingival D. cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungii (3 pag.C 1972. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale. 174) Raspuns.C. 171) Raspuns.C. in general. dintii limitanti sunt.B. planarea radacinilor (3 pag. apar frecvent adenopatii locoregionale E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala (3 pag.1971.B. În abcesul parodontal marginal: A. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax D. In abcesul parodontal marginal: A. suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular. C. 172) Raspuns. mobilitatea patologica D. gradul de resorbtie osoasa C. 175) Raspuns. evacuarea exudatului purulent este împiedicată de edemul marginii gingivale libere E. jena dureroasa la masticatie C. dupa detartraj C. Celulita B. Sinuzita maxilară (3 pag.

Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre: A. 186) Raspuns. localizate de intensitate mare D. sub forma de jena dureroasa la masticatie C. simulante cu fenomene de otita (3 pag.E 1977.B *1982. reducerea drenajului pe cale naturala C. 2 tipuri de deplasari ale partii active D. exacerbarea virulentei germenilor B.A *1980.E 1978.A. edemul marginii gingivale produs prin impact alimentar (3 pag. 20 000 – 70 000 cicli pe secunda E. abcesul cerebral (3 pag. in absenta tartrului D. 5 tipuri de deplasari ale parŃii active E. intense (mai rar) B.B. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt: A. 4 tipuri de deplasari ale partii active (3 pag. azotat de potasiu B. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de 391 .A. manevre terapeutice corecte E. 45 000 – 60 000 cicli pe secunda C. 20 000 – 45 000 cicli pe secunda B. 212-213) Raspuns. Abcesul parodontal marginal se produce prin: A.D. 173) Raspuns. 3 tipuri de deplasari ale partii active B. 6 tipuri de deplasari ale partii active C. sinusita maxilara E. 191) Raspuns. sulfat de sodiu (3 pag.A. 20 000 – 80 000 cicli pe secunda (3 pag. 20 000 – 60 000 cicli pe secunda D. 173) Raspuns.D.B.D. 173) Raspuns. monofluorfosfat de sodiu D. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal: A. In abcesul parodontal marginal durerile sunt: A.E *1979.E *1981. carbonat de calciu si magneziu C. carboximetilceluloza E. uneori violente si iradiaza in zonele invecinate E.

75%. 180) Raspuns.A *1984. 50%.E *1985. cresterea energiei de suprafata a smaltului D. 10%. Timpul de periaj corespunzator este de: A. in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostatica (3 pag. (3 pag.C 392 . D. E. 182) Raspuns. 194) Raspuns. activarea unor enzime microbiene E. 1 minut. 5-7 minute. B. cresterea glicolizei microbiene B. 5-10 minute. 1-3 minute E. 5-10 minute. 182) Raspuns. cresterea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor C. C. D. C. 25%. Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de: A. 192) Raspuns. 4-7 minute. C. 2-3 minute. B.A *1983. actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativi E.A * *1986. inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii (3 pag. efectul este datorat puternicei incarcaturi anionice C.D *1987. 1-2 minute. 195) Raspuns. Un periaj corespunzator se face in: A. 3-5 minute. (3 pag. 5-7 minute D. este un antiseptic de electie impotriva placii microbiene B.A. (3 pag. Clorhexidina: A. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 ore D. 5-10 minute C. 5-8 minute (3 pag. 15 minute. Fluorurile au un efect antimicrobian printr-o serie de mecanisme precum: A. 3-5 minute B. 3-5 minute. D. E. B. 65%. E.

(3 pag. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase E. în funcŃie de vârsta pacientului (3 pag.5 la 6. alexidina E. tricrezolul C. detartrajul furcatiilor radiculare C. controlul adaptării obturaŃiei faŃă de suprafaŃa dentară D. acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in A. detartraj ultrasonic C. îndepărtarea obturaŃiei B.5 C. PrezenŃa unei inflamaŃii a papilei interdentare. la utilizarea firului interdentar E. D. 227) Raspuns. sângerarea uşoară la atingere în vecinatatea unei obturaŃii obligă la: A. la efectuarea unei radiografii (3 pag. 227) Raspuns. infectii cu bacterii gram pozitive 393 .D *1990. chiuretajul pungilor parodontale D. Clindamicina se indica in A. Alaturi de clorhexidina actiune particulara antiplaca microbiana mai au: A.A. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaza proteinele microbiene: A. formaldehida B. acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necrotic B. clorura de zinc (3 pag. detartraj supragingival B.D 1993.C *1991. în funcŃie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de către papila interdentară D. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec. în funcŃie de posibilitaŃile financiare ale pacientului B. permanganatul de potasiu. 203) Raspuns. apa oxigenata D. produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpetice E. 190) Raspuns. netezirea radacinii (3 pag. Alegerea mijloacelor secundare de îndepărtare a plăcii bacteriene se face: A. în funcŃie de dexteritatea pacientului C. 217) Raspuns.D *1989.C 1992.*1988. în funcŃie de scorurile indicilor de placă şi tartru E.

prevenirea coloratiilor dentare E. 193) Raspuns.B.B. tratamentul chirurgical C.C 1998. tulburari gastrice. Indicatiile clorhexidinei sunt A.E 1997.hepatorenale D. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprind A. chiuretajul radicular C. mononucleoza infectioasa C. 233) Raspuns.B.B. leucemie limfoida D. tratament cu aloperinol (3 pag. 235) Raspuns. detartraj subgingival in pungi parodontale B. tratamentul de reechilibrare ocluzala D. sinuzite E. 236) Raspuns. 177) Raspuns. chiuretajul tesutului de granulatie al pungii parodontale D.C. herpes B.B. tratamentul complicatiilor E. gingivite acute si cronice D. riscul aparitiei de specii rezistente E. infectii cu germeni anaerobi C. aparitia de candidoze B. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator B.A. lustruirea suprafetelor dentare (3 pag.D 1995. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare (3 pag.C.C 1994.A. parodontite marginale refractare D.C. Produsul Augmentin este contraindicat in A. alergii C.B. gingivita cronica (3 pag. 205) Raspuns.A. tratamentul afectiunilor generale (3 pag. indepartartea tartrului si placii supragingivale E.A. abcese parodontale marginale (3 pag. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt A.E 394 . parodontita juvenila E.D 1996.C. prevenirea depunerii placii bacteriene B.A.A.B. prezenta placii bacteriene C.

prevenirea depunerii placii bacteriene B.E 2001. igienizare C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica D. reducerea glicolizei C. recesiuni parodontale B.C. detartrajul santului gingival B. tratamentul de biostimulare (3 pag.B. 193) Raspuns. 178) Raspuns.E 2002.C. bactericid E. stomatite acute (3 pag. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt: A. 229) Raspuns.E 2004. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice D. reechilibrare ocluzala D. gingivite acute B. detartrajul subgingival din pungile parodontale C.1999. 193) Raspuns.A.A. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative C.D. depuneri crescute de tartru supragingival E. Spalaturile cu cloramina B se recomanda in A. 193) Raspuns.B.E 2000. Efectele antimicrobiene ale fluorurilor sunt: A.C.E 2003.D. pungi parodontale cu exudat purulent C. gingivite cronice si parodontite marginale cronice (3 pag. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt: A. proceduri chirurgicale B.A. indepartarea depozitelor moi 395 . tartru supragingival E. indepartarea tartrului supragingival C.C. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale (3 pag.B. diminuarea energiei de suprafata a smaltului (3 pag.A. tratamentul complicatiilor acute E. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale D. inactivarea unor enzime microbiene D.C. modificarea permeabilitatii de membrana B. gingivite acute D. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt: A. abcese parodontale marginale E. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde A.

E. 232) Raspuns. un antibiotic obtinut prin semisinteza B.C.A. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale. Ampicilina este: A. tulburari digestive C. gingivo-stomatita ulcero-necrotica (3 pag. similara cu penicilina.E 2009. obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbii E.C.A. este supra. reactii alergice D. C. stomatita micotica a nou-nascutilor B.E 2005. se poate practica in conditii obisnuite.E 2007. 205) Raspuns.A. Nistatina are urmatoarele indicatii: A. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar (3 pag.C. chiuretajul radicular (3 pag.E 396 .C. scaderea depunerii de tartru supragingival B. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari. ampicilina C.B. este o manopera sangeranda. copii si adulti C. cefalosporinele (3 pag. 195) Raspuns. (3 pag. 239) Raspuns. benzilpenicilina D. o fluoximetilpenicilina C.B. eritromicina E. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt: A. 235) Raspuns.D 2006. un antibiotic aminoglicozidic ( 3 pag.si subgingival. D.A. streptomicina B. coloratii galben-maronii ale dintilor.B. dar cu un spectru antibacterian mai larg E. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi. Detartrajul: A.D. stomatita micotica sub placa protetica D. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti E.D 2008.D. Printre efectele secundare ale clorhexidinei se numara: A. B. fara pregatire speciala.B.B. penicilina D. 193) Raspuns. E.

A.C.E 2011. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt: A. tulburari hepatorenale. eliberarea lichidului din santul gingival.2010. obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbii C.D. reactii alergice E. stimularea sintezei proteice. atasarea de glicoproteinele salivare 397 . stimularea circulatiei la nivelul gingiei.A. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative. depunerea crescuta de tartru supragingival B. (3 pag. aparitia de candidoze B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt: A. 179) Raspuns. inhibarea sintezei protetice D. depunerea crescuta de tartru supragingival B. coloratii galben-maronii ale dintilor.C.E 2014. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive D. 233) Raspuns. cresterea tonusului functional.B. E. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice C. efectului antimicrobian de inhibare a endotoxinelor B. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar D.E 2013. inhibarea sintezei acizilor nucleici E. sinuzita maxilara.D 2015.A. coloratii galben-maronii ale dintilor C.A.A.B. D. (3 pag. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi.B. retractie gingivala E. (3 pag. inhibarea sintezei peretelui celular B.B. 193) Raspuns. B. C. tulburari gastrice si intestinale E. alergii C.D 2012. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare: A. senzatia de gust metalic si alterat D. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare: A.C. 193) Raspuns. Antibioticele actioneaza asupra microorganismelor prin: A. (3 pag. (3 pag. Actiunea antiplaca a clorhexidinei se datoreaza A. 232) Raspuns.

(3 pag. abcese parodontale marginale E.D 2017.C. Detartrorul ultrasonic (3 pag. Clorhexidina este indicata in A. maladii cardiace congenitale. retractii gingivale reduse B.A. 193) Raspuns. Firul de mătase D. 192) Raspuns. Care dintre următoarele sunt mijloace secundare. Scobitorile din lemn C. gingivite acute D. prevenirea aftelor recidivante C. 195) Raspuns. nici una din cele de mai sus (3 pag.B. leucemie limfoidă D.A.B. tratament cu alopurinol (3 pag. în mononucleoză infecŃioasă C. este un antibiotic din grupa macrolidelor B. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice profunde. reprezintă una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontale B. Care dintre următoarele afirmaŃii în legătură cu detartrajul. este un antibiotic aminoglicozidic 398 . anemie E. Care dintre următoarele afirmaŃii în legătură cu Neomicina este adevărată A. este contraindicată A. abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si dentare D.A.D 2018.D 2019. alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterian E.C. Duşurile şi irigaŃia bucală B. etc) E. în herpes B.C. este o manoperă sângerândă D.C.D 2016.C. distrugerea echipamentului enzimatic bacterian (3 pag.B. necesită protecŃie de antibiotice la pacienŃii cu risc (RAA. sunt adevărate: A. ajutătoare de îndepărtare a plăcii microbiene şi a resturilor organice? A. tehnicile moderne prevăd în exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic. Stimulatorul gingival E. necesită dexteritate din partea practicianului C. 187-189) Raspuns.E 2020. 235) Raspuns.C.

D. Detartrajul subgingival C. are spectru asupra bacililor D. în parodontopatii degenerative de involuŃie B.A. este un antibiotic cu spectru larg B. este bactericid faŃă de bacteriile anaerobe E. 179) Raspuns.B.B. 237) Raspuns. este indicat: A.A. actiune eficienta asupra treponemelor şi protozoarelor (3 pag.E 2022. 244) Raspuns.D.C. Produsul Romazulan. AcŃiunile de igienizare în cadrul profilaxiei parodonŃiului marginal efectuate de către medic sunt următoarele: A.A.D 2024. creşterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelor E. 245) Raspuns. glosite şi cheilite (3 pag. Lustruirea suprafeŃelor dentare detartrate E.C. creşterea numărului de lifocite T (3 pag. este bacteriostatic D.E 2023. 243) Raspuns. 236) Raspuns.B. creşterea rezistenŃei antiinfecŃioase B. Tratametul cu produse imunobiologice urmăreşte: A.D. abcesul parodontal C. creşterea valorii complementului seric C. înaintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale cronice C. după detartraj şi extracŃii dentare D. este un chimioterapic de sinteză C.E 399 . Detartrajul supragingival B. abcesul apical B. Aplicarea de substanŃe antimicrobiene şi antiinflamatoare (3 pag. creşterea formării de anticorpi aglutinanŃi D. spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi în special E. după intervenŃii de chirurgie parodontală E.B. Produsul Cantastim este indicat: A.C. după drenarea abcesului parodontal marginal (3 pag.B. după atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necrotice E. în perioada de vindecare după tratament chirurgical D.C.B. prezintă oto şi nefro toxiitate (3 pag.D 2025. Periajul gingivo-dentar D. Care dintre următoarele afirmaŃii este adevărată în legatură cu Metronidazolul: A.E 2021.

Koehler B. neomicina B. hiperestezie dentinara C. Weissenfluh si Munchansen (3 pag. coroanele de invelis din doua bucati (3 pag. tetraciclina C. contagioase D. dintilor cu sindrom Dubreuille C.D 2027. coroanele metalice supragingivale C. abcese parodontale marginale B. Elbrecht E. bolnavi cu boli infectioase.E *2029. metronizadol (3 pag. 280-281) Raspuns.C. la hemofilici (3 pag.C. pacienti cu reflex de voma exagerata B.A.A *2031. 313) Raspuns. copii mici E. Jeanneret C.C. coroanele acrilice B. dinŃilor cu anomalii de poziŃie 400 . Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sunt A. coroanele turnate cu grosime dirijata E.A.E 2028. prednison E. Mamlock D. prevenirea depunerii placii microbiene (3 pag.A. gingivite cronice si parodontite marginale cronice E. vaselina D.B *2030. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate C. 214) Raspuns. dintilor cu volum coronar mic D. gingivite acute D. 193) Raspuns. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete: A. Clorhexidina se indica in: A.2026. coroanele metalice subgingivale D. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine: A. 224) Raspuns.D.

preferam coroana fara grosime dirijata B. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. dinti cu volum coronar mare. se prefera coroana subgingivala D. la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. in sens vestibulo-oral D.C *2032. dintilor cu amelogeneza imperfecta (3 pag. cu reactivitate normala B. fracturi) E. 1. la cca.C *2033. 1.45 ° fata de planul sagital sau frontal (3 pag. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica. dinti cu pulpa dentara sanatoasa.E. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. Imobilizarea temporara se mentine: A. dinti cu pungi parodontale minime (3 pag. directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A.B *2034. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. 284) Raspuns.5-2 saptamani (3 pag. nici una dintre acestea (3 pag. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B.E *2036. 280-281) Raspuns. 1-5 saptamani E. in sens mezio-distal C. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal. 1. virsta pacientului B. 290) Raspuns. sexul pacientului 401 . 292) Raspuns. 290) Raspuns. se prefera coroana de invelis din doua bucati C.5-2 luni D. 1-5 luni B. In cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: preferam coroana cu grosime dirijata A. dinti cu procese carioase mici C. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili. subluxatii.5-3 luni C.D *2035.

este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. imobilizare parapulpara. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. (3 pag. coroane acrilice reunite intr ele C. gutiere din rasini acrilice auto. D.sau termopolimerizabile C.C *2041. aur B.A *2039. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. va avea o latime de 8-10 mm D.A *2040. imobilizare dento-dentara. placa palatina Hawley E. favorizeaza o buna igiena bucala. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. imobilizare pe dinti vitali. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (3 pag. 313) Raspuns. atela acrilica si ligatura de sarma. ligaturi metalice din sarma de vipla. C.C. sunt fizionomice. E. atela Steiger D. imobilizare temporara. starea generala de sanatate a pacientului D. imobilizare intraradiculara.D *2037. C.sau fotopolimerizabile: A. B. 289) Raspuns. punti stabilizatoare D. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (3 pag. E. D. (3 pag. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari. Ligaturile cu fir de matase: A. (pag. 306) Raspuns. 294) Raspuns. ligaturi metalice din sarma B. nu favorizeaza retentiile alimentare. cupru. starea organului pulpar E.E *2038. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica. B. coroane metalice totale sau partiale reunite 402 . 296) Raspuns.

acutizarea bolii parodontale E.D *2047. tratamentul ocluziei prabusite C. tratamentul anodontiei D. 282) Raspuns.D *2046. 280) Raspuns. corespunzator relatiei habituale D. mobilitatea patologica (3 pag.5-2 luni 403 . coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.E *2045. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A. 2 saptamani B. 1. cronicizarea bolii parodontale D. 4 saptamani C. corespunzator relatiei centrice B. Coronoplastia reprezinta A. Tratamentul ortodontic urmareste: A. 8-9 luni (3 pag. tratamentul ocluziei deschise E. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: A. cu relief "in oglinda" (3 pag.5-2 saptamini C. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (3 pag. 5 saptamani D. recesiune B.E. 296) Raspuns. tratamentul ocluziei adanci B.A *2044. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A. adaptarea obturatiilor ocluzale C. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E. 1.5-2 zile B. refacerea cuspidajului ocluzal (3 pag. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. 1. corespunzator relatiei posturale C. 296) Raspuns.D *2043. 1. 281) Raspuns. resaparea coronara E.5-2 luni E.A *2042. persistenta pungilor C. (3 pag. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. 280) Raspuns. adaptarea microprotezelor de invelis D.

fibrele transgingivale D. 1. Intracoronară E. inclusiv cei cu implantare normala B. multidirectionala E.C *2049. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. cat mai putin extinsa C. (3 pag. Pericoronară (3 pag. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. 294) Raspuns.C.C *2048.B.D. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti.E 404 . Extracoronară C. fibrele dento-gingivale B. fibrele apicale. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinŃii angrenaŃi prevede imobilizarea: A. 6 luni (3 pag. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. 292) Raspuns. Permanentă B.A. 284-286) Raspuns. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. 55) Raspuns. asigură nutriŃia şi regenerarea osului alveolar.B 2051. înlesneşte proliferarea epiteliului joncŃional şi sulcular în desmodonŃiu E.5-2 ani E. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A.D. împiedică fixarea şi menŃinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupŃiei active B. fibrele circulare E.E 2052. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. unidirectionala D. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (3 pag. 44) Raspuns. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B. Prin sisteme fixe D. 284) Raspuns.C *2050. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (3 pag. fibrele dento-alveolare C. (3 pag.

D. Imobilizarea prin ligatura de sarma A.C.E 2055. rigiditate C. este un sistem de imobilizare permanent B. se poate folosi doar la dintii laterali (3 pag. se poate folosi doar la frontalii superiori D.5 .A. se face pentru 1.D 2057. aspect fizionomic (3 pag. rezistenta B. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. 312) Raspuns.C. 283) Raspuns. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B. dinti cu volum coronar mare D. stoparea miscarilor in plan vetical (3 pag. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A.A.B. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C.obturatii voluminoase B. risc redus de descimentare D. 281) Raspuns.D 2058. dinti cu procese carioase mari. scos din ocluzie C. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (3 pag. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale 405 . dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A.avantaje A.E 2054. este un sistem de imobilizare temporar C. paratul sina de imobilizare Mamlock . repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E.C. se poate folosi doar la frontalii inferiori E.A. 290) Raspuns.2 luni C. permite pastrarea vitalitatii dentare E. se face pentru 2 saptamani B.E 2056.B. in contact strans cu creasta edentata E.2053. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. mai ingust in sens vestibulo-oral D. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (3 pag. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. 298) Raspuns.B.

D. ocluziei adanci C.C 406 .cu mobilitate redusa E. de data recenta. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B.A.E 2060.C. retrognatiei mandibulare E. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A.E 2059. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. implica controale periodice (3 pag.B. se refera la ligaturi de sarma B. se refera la atele acrilice C. ocluziei deschise D.C. 292-293) Raspuns. dintii laterali fara mobilitate (3 pag. inghesuirilor B. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. 292) Raspuns. la nivelul dintilor frontali inferiori D.E 2063. diastemei patologice rezultata prin migrari (3 pag.D. 306) Raspuns. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda.B. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D.C.B.D. la nivelul frontalilor superiori (3 pag. dintii cu fatete de uzura C. trebuie sa produca deplasari dentare D. reducerea in inalŃime a coroanei dentare E. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. 303) Raspuns.A.D 2061. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. Principiul tensiunii controlate A. se indica pentru imobilizarea permanenta B. poate fi urmata de o imobilizare de durata (3 pag. pe fata orala a dintilor E.A.D 2062. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. pentru a restabili relatia de postura (3 pag. Se considera improprii pentru imobilizare A. Coronoplastia este indicata: A. 280) Raspuns. 282) Raspuns. trebuie sa nu produca deplasari dentare E.

C 2067. 285) Raspuns. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. ceramice B. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. 281) Raspuns. 279) Raspuns. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (3 pag.D. terapie chirurgicala (3 pag. degenerescenta reticulara E. este localizat la nivelul coletului clinic E. este situat apical la dintii pluriradiculari (3 pag. tratamente ortodontice D. restaurari protetice C. ajustarea prin slefuire ocluzala B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. 289) Raspuns.E 2065.B. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. hiperemie D. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime C. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. care sa respecte organul pulpar 407 . meiopragie C. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. halistereza B. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B.2064. terapie de reactivare E. Hipomoclionul este: A.A. 311) Raspuns.A. In cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (3 pag.B. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. ansele de sarma: A.C 2069.C.B 2066.E 2068.A. vacuolizari (3 pag. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D.

C 2071. Imobilizarea temporara poate fi: A. 295) Raspuns. intr-un timp scurt B. cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E.D 2073. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D.C 2072. imobilizari partiale C.C. relativ nedeformabil prin intindere.A. in general. provizorie cu caracter de scurta durata C.A. 298) Raspuns. se executa printr-o tehnica simpla.C 2070.B.A. 287) Raspuns. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A.B. sunt mai greu de realizat C. imobilizari dento-maxilare (3 pag. imobilizari dento-dentare E. discontinua. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. toate de mai sus (3 pag. dupa nevoie. imobilizari bidentare si pluridentare B. este bine suportata de pacient. au preŃ de cost ridicat E.C. imobilizari totale D. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice 408 . nu pot fi mentinute timp indelungat (3 pag. rezistente E. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E.D 2074. sunt putin rezistente B.B. cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. foloseste un material ieftin. continua. Sistemele intracoronare: A.C. se pot fractura D.B. usor de procurat. are un grad ridicat de fizionomie (3 pag. de regula sirma de vipla C.B. 314) Raspuns. cu caracter neregulat de mentinere (3 pag. 296) Raspuns. metalice.

virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (3 pag. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D.B. angrenarea multidirectionala B. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. vestibulo-orale: A. 284) Raspuns. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. B. calitatea implantatiei E.A. favorizeaza retentiile alimentare. C.A.D. 292) Raspuns.A.E 2075.D. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii.E 2078. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii. 306) Raspuns.B. (3 pag. principiul biologic E. D.D 2076.B. 291) Raspuns.C. pot produce blocaje in zona frontala superioara. Atele acrilice duble.A.B. D. 281) Raspuns. numarul dintilor restanti B.A. C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E.B. opinia pacientului. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala. pozitia si directia lor de implantare C.C 409 . determina inflamatii gingivale. au o realizare rapida.C. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (3 pag. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. extinderea maxima C. fac parte: A. (3 pag. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei. principiul reciprocitatii (3 pag.D 2077. starea generala in limite normale. B. E.B. E.

D.C. 292) Raspuns.C. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali. pe dinti care au suferit migrari patologice. (3 pag. prin remodelarea coroanei dentare. D. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase.A. produce inaltari semnificative ale ocluziei. E.A. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II. Se considera improprii pentru imobilizare: A. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. Gutiera din material acrilic: A. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici. (3 pag. C. C.E 2081. C. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei.D 2084. 281) Raspuns. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. B. B. tratamentul ocluziei deschise. C. 284) Raspuns. 410 . La restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. D.D 2080. poate fi mentinuta 4-6 saptamani. B. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor. presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor.B. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale. B. B.B. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp. Extinderea maxima a imobilizarii: A.C. (3 pag. poate fi sau nu cimentata. (3 pag. (3 pag. E.A.2079. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm. E. C. B.D 2082. dintii intre care nu exista puncte de contact.B. dintii cu carii de colet sau supracingulare. 280) Raspuns.C 2083. orespunde principiului de angrenare multidirectionala. uneori prin devitalizare. 305) Raspuns. E. E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. poate fi mentinuta pana la 3 luni. D. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. D. relieful ocluzal: A.

C. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse.E 2088.C.B. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D.D.C 2086.C. B. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. (3 pag. poligonul de imobilizare este mai mare.75 mm. (3 pag. (3 pag. (3 pag.25 mm C.D. D.E 2085. E.A. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. se realizeaza cu aparate ortodontice E.E 411 . punti stabilizatoare E.C. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. ata cat dureaza tratamentul ortodontic. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor.E 2089. 309) Raspuns. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. 284) Raspuns. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. aloarea unei imobilizari creste daca: A. (3 pag. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. valoarea ei fiind astfel maxima. 295-296) Raspuns. D. E. ortodontice C.C. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1. este un mijloc de imobilizare permanenta B. Imobilizarea temporara: A.D 2087.A.D.A. (3 pag. 282) Raspuns. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata. se face cu sarma de vipla de 0.C.sau termopolimerizabile B. imobilizarea pe o perioada de timp. coroane acrilice reunite intre ele D. benzi metalice. 299) Raspuns.B. gutiere din rasini acrilice auto. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. 311) Raspuns. se aplica pe dintii laterali D. se solidarizeaza toti dintii unei arcade. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei.

A. foarfeca de sarma 412 . 2 pense hemostatice C.E 2091. este un mijloc de imobilizare temporara C. aspect fizionomic D.2090.A. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. cleste crampon B. Flexibilitate E. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (3 pag.D. are rigiditate deosebita D. prezinta aspect fizionomic E. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici. 312) Raspuns. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B.E 2092. Rezistenta B.D.B. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. Risc redus de decimentare C. se practica: A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B.A.B. tratamentul proceselor carioase D. angrenarea multidirectionala a dintilor B.295) Raspuns. extinderea sistemului de imobilizare E.C.E 2095.C 2093.B. 312) Raspuns. 284-287) Raspuns. restaurari protetice C. starea pulpei dentare D.C. (3 pag. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini. starea de edentatie partiala sau totala C. 294. Sina Mamlock: A. Pret de cost redus (3 pag.E 2094. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. 279) Raspuns.C. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. tratamente ortodontice E. imobilizari (3 pag.D.ferm implantati.A.din vecinatatea zonei afectate D. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. suportul imobilizarii (3 pag. are durabilitate mare. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A.

poate fi mentinuta 1-1.D 413 . dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. transparent C.B. in laboratorul de tehnica E. Jeanneret B. In cercetarile de fotoelasticitate.B. opac B.E 2096. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. 299) Raspuns.C 2098. se realizeaza in cabinetul dentar C. ce contine glicol D. 313) Raspuns. 312) Raspuns. birefringent E. poate fi mentinuta 4-6 luni D. 305) Raspuns.A. 2 pense anatomice E. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A.B.D 2100.B.D.5 luni B. 308) Raspuns. are risc mare de decimentare D. are durabilitate mare B. fara devitalizare B. Truemann-Witkowsky-Wolff (3 pag.D. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A.D 2097. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. Gutiera ca element de imobilizare: A. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C. are aspect fizionomic (3 pag. in cabinetul dentar (3 pag. inert (3 pag.C.C. este destinata imobilizarii definitive (3 pag. 283) Raspuns. Steiger D. modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. Weissenfluh si Munchansen E. Elbrecht C. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E.E 2099. are rigiditate deosebita E. lampita cu spirt (3 pag.A.

sunt mai agreate de pacient D. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A.A. este confortabila D.C 2102. Sina mobila de imobilizare: A. atrofii ale odontoblastilor C. 287) Raspuns. respecte organul pulpar (3 pag. se faca cat mai departe de axul de rotatie E.B. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. 288) Raspuns. permita o buna intretinere B.E 2105. meiopragie vasculara (3 pag. dinti cu pungi parodontale foarte profunde 414 . dinti cu recesiuni mari E. este neconfortabila E.B. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. ingrosarea peretelui vascular D. halistereza septala E. 289) Raspuns. 288) Raspuns. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. se realizeaza in laborator C.E 2103.D. nu necesita prepararea dintilor E. dinti cu procese carioase mari B.C.C.C 2106. buna intretinere igienica B.D. dinti cu anomalii se forma C. ofera "perioade de odihna parodontala" (3 pag. restabileasca functiile D. Sistemele mobile de imobilizare: A.A. integrare biologica superioara (3 pag.2101. sistemul de imobilizare trebuie sa: A. Din punct de vedere biologic. nu genereze trauma ocluzala C. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E.A.B 2104. dinti cu volum coronar mic D. produce solicitari nefiziologice C. vacuolizari ale odontoblastilor B. se realizeaza in cabinet B. este realizata extemporaneu (3 pag. 287) Raspuns. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C.

Risc de decimentare redus B. imobilizarea tranzitorie B. 292) Raspuns. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile. Sina de imobilizare Mamlok: A.C. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B.(3 pag.C. realizeaza aspect fizionomic D. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. Bun aspect fizionomic (3 pag. 290) Raspuns. reducerea diastemei patologice D. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni E.A.C 2112. la nivelul dintilor frontali superiori C.E 2111.A. tratamentul ocluziei deschise 415 . 312) Raspuns. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (3 pag. Bună rigiditate C. 295) Raspuns. Mare durabilitate D. 312) Raspuns.C. 306) Raspuns.E 2107. imobilizarea de observatie (3 pag.D 2110. imobilizarea de diagnostic E. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. nu asigura integrarea biologica rapida E. aplicata in special pe fata linguala (3 pag. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. imobilizarea diagnostica D.B.D. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D.A.E 2108. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C.A. CalităŃile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A.E 2109. imobilizarea de tranzitie C.B. Sentiment de confort E. aur platinat 10% (3 pag. la nivelul dintilor frontali inferiori D. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. tratamentul ocluziei adanci acoperite C.B. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. este rezistenta B.

coroane semifizionomice (3 pag. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (3 pag. 311) Raspuns. 416 .reilefului ocluzal .E 2114. E. B.pag 8) *2118.D. B.fetele orale . Răspuns A (9 .adancimii santului ocuzal . B. ca tratament parodontal specific (3 pag.imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune . C.alimentatia necorespunzatoare . bioterapia de reactivare C.E.pag 7) *2117. imobilizare. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A.D. coroane metalice totale reunite intre ele B.felele distal . Singura metoda eficinta de prevenire a cariei dentare este: A.adanci si largi .A. coroane ecuatoriale reunite D.E 2113.A.fetele vestibulare .concentratia crescuta a florului in smaltul ocluzal .fetele meziale. C. E.evazate . 5 ) *2116Cel mai bun mediu pentru dezvoltarea cariilor este reprezentat de santurile: A. D. coroane de substitutie reunite E.B. D. D. 279) Raspuns. C.C. chiuretajul subgingival E.pag. coroane partiale reunite intre ele C. Răspuns D (9 .C.santurile si fosetele ocluzale . restaurari protetice B. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D.E 2115*In practica stomatologica se recunoaste ca reprezinta zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase: A. Răspuns C (9 .adanci si inguste .periajul . 282) Raspuns.in forma de clopot . Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreaza: A.in forma de cupa .A.

C.materile de ampentare . E.o technical de izlolare de mediul inconjurator .materiale de sigilare granulare fotopolimerizabile la lumina vizibila .fostor . B. E. C. . E. D.M. Răspuns A (9 . o technica de coafaj . D.pret redus . B.reducerea efectului microbian . D.rasina bis-GMA .pag 17) *2122 . Răspuns B (9 . Răspuns A (9.rasina poliuretanica . C.pag 14) *2120.alimentatie echilibrata . Cele mai apropiate de cerintele ideale ale materialelor de sigilare sunt: A.o metoda terapeutica .reducerea timpului de prize .sigilarea santurilor si fosetelor .pag 19) *2123. D (9 .prezentarea la medical dentist .hidroxidul de calciu . D.o technical de periaj .materiale de ambalare .B.pag 13) *2119. B.Unul din avantajele folosirii laserului pentru initierea reactiei de priza a sigilantilor este: A.apa de gura . Pentru imbunatatirea protectiei anticarioase au fost concepute rasini de sigilare care elibereaza: A.fluor . E.potasiu .pag 16) 2121 .pasta de dinti cu continut de fluor .*La baza celor mai multe materiale de sigilare sta dimetacrilatul sau: A. C. B.o lucrare protetica . C. 417 . D.pasta T. E. B.iod . Sigilarea reprezinta: A.ciment fostat de zinc . Răspuns C (9 .cresterea rezistentei la carie .rasina acrilica .marirea timpului de lucru .calciu . C. E. D.

Se obtin rezultate mai bune prin sigilarea cu glass ionomer pe: a.31) *2128.capacitatea continua de a elibera ioni ce calciu . E.Materialul de sigilare realizat la Institutul de chimie”Raluca Ripan”se numeste: a. d. b.acid fosforic . B.Răspuns D (9 . C. B.32-35% . Răspuns C (9 . Concentratia de acid fosforic folosita pentru demineralizarea smaltului este: A. Pulberea de la Fuji Ionomer tip 3 contine: A.14% .coloreaza dintele in mov . B. Răspuns A (9.incisivi .canini .Sigildent . D.o sticla pe baza de ciment oxid fosfat .creste rezistenta la fractura .pag.creste gradul de autocuratire a dintelui . C.pag. e.27% .capacitatea continua de a elibera ioni de fluor .43% . E.pag 26) *2125.premolari .pag .Sigident . 28) *2127 . 28) *2126 . d. e. c.Cimenturile glass ionomer au 2 calitatii importante:adeziunea chi minica la structurile dure dentare si: A. b.Sigilar . Răspuns C (9 .Sidental . D.37% .pag 21) *2124 .cazeina .o sticla pe baza de fluoro-alumino-silicat . Răspuns A (9. 32) 418 . Răspuns C (9 . c.molari partial erupti .molari inclusi . D. C.Sigilant .pag.o sticla pe baza de fluoro-calciu . E.

E.*2129.60 secunde. c. 33) *2130. 35) *2132. E.pag. b. C. Aplicarea sigilantului se face cu: A. C. Răspuns D (9 .sonda .sonda . D. D. B.controale periodice . e. Dupa demineralizare.spatula bucala .120 secunde .mat. E. 35) *2131. B.controlul sigilarii .instrumentarul recomandat si livrat de producator . C. B. In mod clasic se recomanda ca demineralizarea pentru dintii temporari sa fie de: a.32 secunde . Răspuns D (9. E. C.alb lucios .excavator .opac-rozaliu . Răspuns B (9.aplicarea sigilantului . D. 40) *2134. 419 .izolare . Răspuns E (9. Verificarea suprafetei sigilate se face prin palpare cu: A. In mod classic se recomanda ca demineralizarea pentru dintii permanenti sa fie de: A.fuloar de cement .pag.pag. D.pag.40 secunde . C.mat.periuta . D.fuloar cement .120 secunde .brun .30 secunde .pregatirea sigilantului si: A.12 secunde .60 secunde .pag.100 secunde .cu luciu .spalare si uscare smaltul trebuie sa aiba aspect: A. B.spatula bucala .spalare si uscare . Techinica sigilarii presupune 3 faze importante:curatirea suprafetei dentare. 38) *2133 .65 secunde . d. B.opac fara luciu . Răspuns A (9 .

pag.ortopantomograma .fetele vestibulare a incisivilor .Vitrebonding .santurile vestibulare ale molarilor .pag.sonda”agata” dar nu sunt alte semne de carie.spatula bucala.freza de lustruit .fosetele ocluzale ale premolarilor .suprafetelor ocluzale unde exista procese carioase . D.suprafetelor ocluzale neretentive .sonda .Vitbong .saturile orale ale molarilor . B. 51) *2139 . Răspuns D (9 . Eventualul exces se indeparteaza cu o : A.radiografii bite-wing .sonda.fosetelor fara modificari de culoare .Care dintre urmatoarele NU reprezinta o indicatie majora a sigilarii: a. Cimentul glass ionomer fotopolimeizabil.santurile ocuzale ale molarilor . A (9 .freza cilindrica. C. D.pensa . B. C.santurilor largi .Enameloplastia se recomnda in cazul: A. 420 . d.pag.E. c. B. Răspuns C (9 . Sigilarea se recomanda cand: a. 56) *2140.pag. Sigilarea cu microneadaptari se controleaza cu: A. 43-44) *2138. C.radiografii retro-alveolare . e. B. E. 41) *2135.Vittelbond . C. Răspuns C (9 . b. D.pag. Răspuns B (9 .Vite .reintarit cu rasina este: A. Răspuns E (9 .suprafetelor ocluzale cu santuri adanci si inguste cu modificari de culoare .pag. E. E. E.Vitrebond . 43) *2137 .pensa . D. 42) *2136.freza coninvers.

d. e. E.b.58) *2143Techinca prin care se combina sigilarea santurilor si fosetelor cu tratamentul unei carii minime ocluzale poarta denumirea de: A. E. b. c. Răspuns A (9 . B.NU reprezinta timp operator al technicii de obturatie preventive cu rasina: A. C. c. C.pacientii cu activitate carioasa crescuta . B (9 . C.pacientii cu deficinte . 56) *2141 .dintele prezinta procese carioase .Exista mai multe tipuri de obturatii preventive cu rasina in numar de: a. 56) *2142.6 .Sigilarile se recomnda la: A.pag.obturatie ptreventiva .12 ani . B (9 .pag..3 .sigilare .demineralizarea suprafetei de smalt .santurile ocluzale sunt largi .pacientii necooperanti .pacientii in varsta .Varsta la care se efectueaza sigilarile este de: A. 63) *2145.sonda nu “agata” .uscare .pacientii ce prezinta semene de activitate carioasa moderata . 63) 421 .obturatie de canal . B.pag. E.spalare . izolare .pag. D. e.6-15 ani . D (9 . B (9 .pag.2 . B.7ani .pag.obturatie simpla .5 . D. C.4 . B.6-12ani . D.coafaj direct . E.cand fosetele nu sunt modificate la culoare .62) *2144. d. B (9 . D.6 ani .obtutarea canelor radiculare .

C.alimentatie neadcvata .izolare . E.sigilarea santurilor si fosetelor . E. D.Cea mai eficinta metoda profilactica impotrica cariilor ocluzale este: A.capacitatea de retentive a microorganismelor ca intr-o nisa retentive .copii cu policarii .de pe suprafetele ocluzale ale premolarilor . C. E.pregatirea conservatoare a cavitatii . C.santuri in forma de”y” . C. D. C.copii neadapatati .santuri in forma de :”W” . D. 7) 2149.controlul sigilarii .handicapati psihic . B.*2146. Nu reprezinta timp operator al technicii de obturatie preventive cu glass inonomer: A.igena buco-dentara .santuri in forma de “V” .imposibilitatea realizarii unei curatiri foarte bune .Sigilarea este o metoda de prevenire a cariei: A.santuri in forma de “I” . 8) 2150.Technica odontomiei profilactice se aplica la: A.Cele mai frecvente santuri ocluzale din punct de vedere morfologic sunt: A.cantitatii mai mare de smalt intre suprafata dintelui si jonctiunea smalt-dentina . B (9 . B. E.igena alimentatiei . D.pag.de pe suprafetele vestibulare ale incisivilor . BCD (9 . 11) 2151.varstnicii .periajul professional al antagonistlui dintelui de sigilat .folosirea apei de gura .de pe suprafetele vestibulare sau orale ale molarilor .pag.pag.controale periodice .Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoresc interactiunii mai multor factori: A. B. B. 70) 2148.copii cu o igena orala buna . 422 .concentratiei mai mici a florului in smaltul ocluzal . D.spalare cu apa .santuri in forma de “M” . AC (9 . C. A (9 . 67) *2147.pag. B. E. ABC (9 pag. B.

de pe fetele proximale ale caninilor . ABCD (9 .D. 17) 2157. b.absortia scazuta a apei .igena buco-dentara .La baza celor mai multe materiale de sigilare sta: A. 16) 2156.pag.contralele de specialite . D.rezistenta la uzura . C. ACD(9 . ABCD (9 .fluorizarea generala si locala . E.pag.igena alimentatiei .sigilarea . C.Avantajul folosirii laserului sunt: A. B. 14) 2152. c.expansiune termica mare . 16) 2155.Metodele de prevenire a cariei dentare incluse de OMS sunt: A. 14) 2154. D.timp de prize lung .rezistenta inalta la uzura .igena buco-dentara .pag. B.pag.contralele de specialite . ABDE (9 .alcoolul medicinal .dimetacrilatul .pag. E. D. B.rasina bis-GMA . d.Nu sunt propietatile ideale ale unui sigilant: A. 14) 2153.timp de lucru mediu .penetratie inalta . E. C.Propietatiile unui material de sigilare ideale sunt: a.hidroxidul de calciu .penetratie scazuta . 423 . CDE (9 . e.igena alimentatiei . C. E. D.fluorizarea generala si locala . timp de prize lung . E.sigilarea . B.Metodele de prevenire a cariei dentare incluse de OMS sunt: A.reducrea timpului de prize .pag.de pe suprafetele orale ale incisivilor superiori . ACD (9 .uretan dimetacrilatul .timp de lucru mediu .

Fissure Sealant . E.pag. E.Intre sigilantii granulari autopolimerizabili se enumara: A. D. B.controlul asupra energei de radiatie specific . BCDE (9 .B. ACE (9. C.pag. D.pag. 26) 424 .Prisma-Shield .Nuva-Cote . D.reducerea timpului de prize .cresterea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata .Nu reprezinta propietatii ale Sigilar-ului: A. E. B. BCD (9 .rezistenta scazuta . 21) 2161. 26) 2162. C.Stratus Armor2 . E. BC (9 . B.Kerr Pitt . D.Intre sigilantii granulari polimerizabili la lumina vizibila: A. E.pag.adeziune redusa .cost minim . B.pag.cresterea timpui de prize .fluiditate .Estiseal .hidrofilie redusa . C. ABCD (9 .Estiseal L-C . 19) 2159.cresterea rezistentei la intindere .Kerr Pitt . C.rezistenta .timp de lucru crescut .pag.Printre propietatile Sigilar-ului se enumera: A.smaltul expus laserului are rezistenta crescuta la factorii cariogeni . C. ABCD (9 .scaderea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata .cresterea rezistentei la intindere si a rezistentei de legare . E. 21) 2160.Helioseal . B. D. D.adeziune buna . 19) 2158.Nuva-Cote .hidrofilie redusa .Nu reprezinta avantaje folosirea laserlui ca initiator de prize a sigilantilor: A.timp de lucru convenabil . C.este chitos .

priza rapida .cand avem un capuson de mucoasa . D. C.pag. C. E. ABC (9 . pag. AD (9 .2163. 28) 2164.sensibilitate in mediul umed . B.eliberare continua de ioni de flour . periajul cu paste cu fluor .izolare . B. 32-33) 2167.pag.manevrare mai usoara .avem santuri in forma de”I” . B.apicare greoaie .caracteristicii: A.adaptare marginala buna . D.Cimenturile glass ionomer modificate cu rasina au ca.Calitatiile importante ale glass ionomerilor sunt: A.cost redus .preparea unui process carios .pag. B.cand conditiile de izolare sunt precare .timp de lucru lung . C. 29) 2165.timp de prize lung .molarilor permanenti .verificarea sigilarii .disponibil si pe galben .capacitatea de a elibera fluor . BCDE (9 .timp de prize mai redus . D. D. 425 . Avantajele folosirii cimentului Fuji Ionomer Type 3 sunt: A. 32) 2168.cand suprafata ocluzala a dintelui prezinta procese carioase .curatarea suprafetei dentare . 29) 2166. E. D. B. D.timp de prize lung .pag. C. C. E. Nu reprezinta timpii operatori ai sigilarii cu rasini compozite: A. E.finisare slaba . C.suprafata neteda .modificari minime de culoare .biocompatibilitate buna .Dezavantajele glass ionomerilor sunt: A. Se recomanda folosirea cimentului glass ionomer in cazul: A. B.inchidere marginala excelenta .adeziune chimica la structurile dure dentare . ABC (9 . E. E. ABCDE (9 .aplicare greoaie .

controale periodice .pag.sigilarea este omogena . b. D. C.verificarea sigilarii . D. C.Timpii operatori ai technicii de sigilare cu ciment glass ionomer pot fii: A. ABC (9 .aplicarea materialului .atat clinic cat si paraclinic .pregatirea antagonistului .pag. C. B.pag. 33) 2171. 426 .Contoalele periodice ale sigilarilor se efectuaza: A.preparea unei cavitatii . ABCD (9 . E.curatarea suprafetei dentare . 33) 2169.Nu reprezinta timpii operatori ai sigilarii cu ciment glass ionomer: a. 33) 2170. B.Timpii operatori ai sigilarii cu rasini composite sunt: A. B. B. D.la 6 luni . ABCD (9 .pregatirea dintelui . E.materialul nu se pregateste prin amestecarea unor parti component .izolare .izolare . C.doar control cu clinic .BD (9 . ABD (9 .obtutarea unei cavitati .izolare .posibilitatea redusa de incorporare a bulelor de aer . ADE (9 .curatirea suprafetei dentare . 40) 2172. 42) 2174. D.preparea unei cavitati . E.sigilarea este mai rezistenta . C.controlul in relatie ocluzala .extractia dintelui .Avantajele folosiri materialului de sigilare autopolimerizabil sunt: A.In technica sigilarii cu rasina sunt ca faze importante: A.curatitea suprafetei dentare . E. B.pag. E. c.pag.se modeleaza greu ocluzal . 41 ) 2173. D.demineralizare .la 12 luni .prin diferite procedee si utilizarea unor substante chimice .pag.aplicarea sigilantului .

agentul de mineralizare .santuri si fosete adanci cu proasta coalescenta . D.medicul stomatolog . B. 44) 2176. C. E.santuri unde se suspecteaza ca ar fi cariate . 56) 427 .gradul de curatenie si de uscare a smaltului .dintii sunt erupti suficent pentru a se obtine o suprafata uscata.pag.dinti inclusi . C. C. 45) 2178.fotopolimerizare corecta .pag. AB (9 .santuri si fosete in forma de amphora . B. D. e. ABCDE (9 . D.pag.santuri si fosete adanci . Factorii ce au un rol important in legarea materilului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata pot fii: A.aplicarea materialului de sigilat .suprafete ocluzale cu santuri adanci .dintii cu procese carioase .pag.Sigilarea nu se recomanda in: A.concentratia demineralizantului .demineralizare .Sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice: A. ACD (9 . santuri si fosete adanci in forma de “I” .topografia suprafetei de smalt demineralizata . E. BCD (9 . D.pag. B.Enameloplastia se foloseste cand avem: A.Factorii important in reusita sigilarii pot fi: A.izolare riguroasa .demineralizare necorespunzatoare .suprafete ocluzale cu santuri largi .timpul de mineralizare .un process carios . 45) 2177.spalarea atenta a smaltului . D. C. E. ABC (9 . C. 56) 2179. 43) 2175.d.santuri si foseste adanci in forma de picatura .dintii ce nu sunt erupti si nu se poate obtine o suprafata uscata .santuri ce prezinta modificari de culoare .pag. E.dintii procese carioase . B. E. B. CDE (9 .

D. C. B.Technica obturatiei preventive cu rasina cuprinde: A.tratementul unei carii minim invasive ocluzale de smalt sau dentina .aplicarea obturatiei de baza cu hidraxid de calciu sau cement glass ionomer .Tipul 2 de obturatie preventive cu rasina presupune: A. E.indepartarea testului alterat . 62) 2183.Perioada optima de sigilare este: A.o enameloplastie .Techinica obturatii preventive cu rasina este: A. C. ABCDE (9 . B.2180.indepartarea cat mai conservatoire a tesutului alterat . E.extirparea nervului . 63) 2184.pacinti ce consuma zilnic mari cantitati de dulciuri .pacinti cu carioactivitate redusa . 58) 2182. D.varsta de11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari .Tipul 1 de obturatie preventive poate consta in: A.pag.spalare si uscare . B.varsta de6-7 ani pentru molarii 1 permanenti .izolare . 56) 2181. ABD (9 .o combinatie dintre 2 procedee .pacinti clinic fizic . BD (9 .varsta de 8 ani pentru molarii 1 permanenti .pag. ACDE (9 .o extirpare vitala .pacinti carioactivi cu un nivel crescut de streptococ mutans .spalare si uscare .varsta de 10-12 ani pentru premolari . E. E.psihic sanatosi .obturarea cavitatii cu material compozit . D. C.Grupul persoanelor cugrad inalt de risc la care se indica efectuarea de sigilari cuprinde: A.demineralizarea suprafetei de smalt .pacinti handicapati psihic si fizic . C. C. 428 .o technical de coafaj . B. ACD (9 . D.indepartarea dentine alterate nu in totalitate .izolare .varsa de 3-4 ani molarii temporari .demineralizare .izolare .pag. E.pag. C. B. B. 65) 2185.pag. D.

periostale a câmpului protetic. BCE (9 . Raspuns:e pag 61 *2190. fază clinică prin care se reproduce în vitro imaginea suprafeŃei Ńesuturilor moi pe care se va sprijini proteza.Ce este amprentarea câmpului protetic edentat total? a. D.adeziune excelenta la smalt si dentina.periaj professional cu pasta de piatra ponce .nu se face demineralizare .rezistenta scazuta la abraziune . prin amprentare trebuie să se respecte libertatea de mişcare a muşchilor periprotetici. B. C.Avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomer sunt: A. 429 .pag.posibila actiune cariostatica prin eliberare de fluor . d.pag. b. prin amprentare trebuie să se asigure transmiterea armonioasă a presiunilor asupra zonei labiale în scopuri estetice.periaj professional cu paste ce contin fluor. d. E. B. E. C.Obturatiile preventive cu glass ionomer presupune: A. E.aplicare intr-un singur timp .D. BCDE (9 . fază clinică prin care se reproduce în vitro doar imaginea componentei osteo. 67) 2187. c. fază clinică. C pag.Care din principiile formulate de fraŃii GREEN. e.demineralizarea smaltului . c. prin amprentare se determină grosimea fundurilor de sac necesare conformării marginilor protezelor totale. fază clinică prin care se reproduce în vivo imaginea componentei osteoperiostale şi fibromucoase a câmpului protetic. fază clinică prin care se reproduce în vitro aspectul suprafeŃei Ńesuturilor câmpului protetic cu suprafaŃa de sprijin şi zonele marginale ale viitoarei proteze.spalare cu apa . pregatirea conservatoire ca cavitatii . 60 *2189. 65) 2186. nu se poate realiza? a.pag. când vrem să transmitem uniform presiunile pe întreaga suprafaŃă osoasă a zonei de sprijin. care stau la baza tehnicilor de amprentare la edentatul total. prin amprentare trebuie să se obŃină o suprafaŃă protetică întinsă la maximum. b. ABC (9 . e. În ce situaŃii se utilizează procedeul de amprentă compresivă la edentatul total? a. prin care se reproduce în vitro imaginea reliefului osos şi a vestibulului bucal.aplicarea glass ionomerului . prin amprentare se determină înălŃimea şi forma marginilor protezelor totale. 68) *2188.utilizarea de bonding ca agent de legatura . D.

deschiderea treptată a gurii de la moderat la larg. c. d. Testele pentru funcŃionalizarea amprentei la mandibula edentată total. închiderea ți deschiderea gurii. e. Testul 1 de succiune la lingura individuală mandibulară: a. c. b. sugerea degetului. b. umezirea buzelor. verifică închiderea marginală totală. umezirea buzelor. când amprentăm suprafaŃa maximă accesibilă a câmpului protetic cu siliconi de adiŃie. mimarea fluieratului. e. verifică succiunea la nivelul tuberculului piriform. mimarea surâsului forŃat. deschiderea largă a gurii. d. surâs forŃat. e. se cere pacientului să mimeze fluieratul. deschiderea treptată a gurii până la valoarea medie. Raspuns:c pag 124 *2193. protracŃia limbii spre vârful nasului. verifică succiunea la zona linguală centrală. balansarea limbii pe mucoasa jugală şi comisuri. Raspuns:b pag 128 *2194. Verificarea realizării închiderii marginale la lingura individuală mandibulară. d. e. tracțiune asupra mânerului în sens vertical. cântatului. întredeschiderea fantei labiale. când avem un câmp protetic cu mucoasă subŃire. Raspuns:c pag 106 *2191. presiuni pe mâner în sens meziodistal. protracŃia limbii la nas. fluierat. c. când există rezorbŃii şi atrofii marcate. deglutiŃia. pentru edentatul total. deglutiŃia. e. când utilizăm siliconi de condensare de consistenŃă medie. suptului şi deglutiŃieI. se cere pacientului să deschidă larg gura. tracŃiuni din aproape în aproape pe marginea vestibulară a lingurii.Identificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel: a. d. se cere pacientului să umezească cu limba roțul buzelor.b. se face prin următorul test: a. umezirea buzelor. mimatul râsului. d. supt şi mimarea tusei. c. c. retracŃia limbii. 430 . Raspuns:d pag 114 *2192. tracŃiuni verticale pe mâner. tracŃiuni oro-vestibulare pe mâner. constă în presiuni pe mâner în sens vestibulo-oral. tracŃiuni vestibulare pe mâner. comandate de medic vor cuprinde: a. puŃin deformabilă. b. lingura trebuie să se desprinde cu uțurință. b. protracŃia maximă a limbii.

Conform concepției Clinicii de Protetică din Bucurețti amprenta preliminară are următoarele caracteristici: a. la pacienŃii cu o salivă redusă cantitativ. d. d. realizarea închiderii marginale. e. Complement multiplu Care sunt recomandările făcute de HUTU pentru utilizarea alginatelor în amprentarea preliminară la edentatul total? a.e pag 99 2199. Raspuns:a pag 128 *2196. b. e.Raspuns:b pag 127 *2195. b. la pacienŃii cu probleme psihice. c.În primul timp al amprentei finale se urmărețte: a. b. Raspuns:b pag 105 *2197. rectificarea sprijinului ți adeziunii. lingura standard trebuie să preseze anumite zone ale câmpului protetic.c. d. lingura universală nu este prevăzută cu sistem de retenție. lingura universală trebuie să adere stârns la câmpul protetic. 431 . după confecționarea protezei se adaptează perfect. c. c. Raspuns:c pag 121 2198. după confecționarea protezei aceasta nu necesită o lungă perioadă de individualizare marginală. la pacienŃii care deŃin câmpuri retentive.La verificarea amprentei preliminare din alginat la edentatul total se pot decela frecvent următoarele defecte: a. modelarea marginală este efectuată de medic. rezolvarea problemelor de fizionomie. neaderenŃa marginilor amprentei de lingura universală. la pacienŃii care au hipersalivaŃie. c. Amprenta mucostatică se caracterizeaza prin: a. obținerea tonicității musculare favorabile. este o metodă larg utilizată. lingura standard trebuie să fie mai largă peste 5 mm. rezolvarea problemelor de fonație. la pacienŃii cu reflexe exagerate de vomă pentru că materialele au timp de priză redus. Raspuns:b. modelarea marginală se lasă pe seama fluidității materialului de amprentare. e. d. b. lingura universală trebuie să menajeze un spațiu de 3-5mm între pereții ei si versantele oaselor edentate. e.

d pag 108 432 . d. 5 – 6 mm în medie. c. b. c. Raspuns:c. e. materialul este utilizat doar pentru căptuşiri de proteză.Care este grosimea marginilor amprentei „prefuncŃionale” cu siliconi. 1 – 2 mm în punga buccinatoare maxilară şi 3 – 4 mm sublingual. la edentatul total? a.d pag 100 2201. respectarea libertăŃii de mişcare a musculaturii periorale. 5 . care poate fi utilizată ca de rezervă. margini subŃiri şi balante. c. materialul de amprentă fisurat. tracŃiuni ale limbii. e. presiuni cu degetul subnazal.6 mm în punga buccinatoare maxilară şi 2 -4 mm sublingual. b. b. d. e. d.e pag 104 2203. adaptarea lingurii individuale.c pag 102 2202. b. Raspuns:a. repartizarea unor presiuni egale pe structurile câmpului protetic. Obiectivele amprentării finale la edentatul total sunt: a. 3 – 4 mm în punga buccinatoare maxilară şi 1 – 3 mm sublingual. acest gen de amprentă nu se practică. dacă există o proteză totală veche. 2 – 3 mm în medie. centrarea defectuoasă a lingurii şi distribuŃia asimetrică de material de amprentare. la pacienŃii foarte sensibili la durere. tracŃiuni ale buzelor.b. Raspuns:b.Ce indicaŃii poate avea amprenta preliminară la edentatul total cu materiale cu vâscozitate lent progresivă? a. d. Raspuns:b. realizarea doar a dezideratelor estetice ale pacientului. la pacienŃii purtători de proteze parŃială. e. c. Raspuns:a. nesusŃinute de lingura standard. tracŃiuni şi rotaŃii ale nodului comisural. masajul obrazului asociat cu presiuni pentru zonele Eisenring şi Fish. d.d pag 99 2200. c. obŃinerea înălŃimii corecte şi a extinderi maxime a bazei protezei. e. imediat după extracŃia ultimilor dinŃi. Modelarea marginală executată de medic la amprentarea edentatului total constă în: a. neacoperirea tuturor zonelor. reprezentarea parŃială a zonei de sprijin a câmpului protetic şi a conturului marginal.c.

prin relevarea detaliilor retentivităŃilor anatomice din zona de sprijin a câmpului protetic. prin plasarea amprentei între chingile musculare ce înconjoară câmpul protetic. pacientul va funcŃionaliza marginal amprenta prin Ńuguierea buzelor. b. prin mişcările lente ale muşchilor periprotetici. în zona vestibulară centrală.Cum putem rezolva prin amprentare unele problemele de stabilitate ale protezelor totale ? a.Cum se modelează zona linguală centrală a amprentei funcŃionale la edentatul total. la deschiderea moderată a gurii ? a. după concepŃia Clinicii de Protetică Dentară din Bucureşti? a. Raspuns:a.e pag113 2208. pacientul nu va funcŃionaliza marginal amprenta.2204. c.c pag 62 2205. b. d. utilizarea de linguri individuale din răşini fotopolimerizabile. b. e. în zona premolarilor. prin extinderea amprentei în scopul măririi suprafeŃei de sprijin. prin amprentarea cu mai multe materiale de amprentă. c. modelaje realizate prin mişcări efectuate de medic. prin mişcări de umezire a buzei inferioare şi palpare a mânerului lingurii. unde se va modela marginal amprenta funcŃională.d pag112 2207. utilizarea de linguri individuale cu borduri de ocluzie. modelaje realizate fonetic. amprenta finală se ia cu linguri cu borduri de ocluzie. d. deci cu gura închisă. b. în zona primilor molarilor. amprenta maxilară se ia după cea mandibulară. e. 433 . prin plasarea lingurii şi amprentei într-o zonă funcŃională neutră a câmpului protetic.d pag109 2206. pacientul va funcŃionaliza marginal amprenta prin fonaŃie. c. în zona tuberculului piriform.După Herbst. Raspuns:a. în zona caninilor. d.c.Modelările automatizate ale marginilor amprentei funcŃionale la edentatul total presupun: a.Amprenta finală a câmpului protetic edentat total după metoda Schreinemakers va avea următorii parametri obligatorii: a. Raspuns:a. d. utilizarea de linguri individuale din răşini autopolimerizabile. c. prin mişcări de protracŃie şi retracŃie maximă a limbii. e. b. Raspuns:b. la edentatul total. c. e.

După HUTU. aplicarea de material bucoplastic pe faŃa vestibulară externă a lingurii modelată prin deschiderea şi închiderea gurii. c. d.c. c. Raspuns:b. Care sunt acestea? a. b.Efectuarea închiderii marginale la nivelul tuberculului piriform după şcola bucureşteană se va face după secvenŃa: a. grosimea marginilor amprentei. timpul III de rezolvare a unor probleme de fizionomie şi fonaŃie. Raspuns:c. d.Problemele de menŃinere ale protezei totale. materialul termoplastic aplicat şi comprimat pe faŃa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 1-2 mm în fază plastică. b. d. timpul I de realizare a sprijinului şi adeziunii. amprenta finală la edentatul total are trei etape ce urmăresc anumite obiective. reliefarea retentivităŃilor anatomice din spaŃiul retrozigomatic şi conturarea zonei Ah.d. d. dinamizat prin compresiune şi deschidere maximă a gurii.câmp protetic. e . prin verificarea contactului marginii lingurii cu mucoasa planşeului bucal în poziŃia de repaus a limbii.d pag 63 2212. întinderea. care se pot rezolva odată cu amprentarea ar fi legate de: a. b. închidere. timpul I de realizare a închiderii marginale. b. deci a pacientului. timpul III de obŃinere a tonicităŃii musculare favorabile.Care sunt etapele amprentării preliminare. Raspuns:b. e. 434 . e. c.d pag 128 2211. a materialului de amprentare şi a lingurilor universale. e. tonicitatea musculară.d. alegerea şi verificarea lingurii individuale. adeziune la interfaŃa proteză. modelarea vestibulară a zonei este reglată de aceleaşi mişcări doar că este necesară opunerea medicului la mişcări. forŃa elastică. prin mobilizarea lingurii la mişcările comandate de medic. lingual sunt necesare mişcările de protracŃie a limbii şi deglutiŃie. la edentatul total? a. cu respectarea funcŃionalităŃii părŃilor moi periprotetice. Raspuns:c. exactitatea amprentei şi întinderea suprafeŃei plane orizontale cu care vine în contact proteza. materialul termoplastic aplicat pe faŃa mucozală a zonei tuberculului piriform în grosime de 34 mm în fază plastică.e pag 126 2210. capilaritate. pregătirea amprentării. alegerea tehncii de amprentare. timpul II de realizare a funcŃionalizării marginale. pregătirea ambientului pentru amprentare. dinamizat prin deschiderea maximă a gurii.d pag 125 2209. c.

Raspuns:a.c pag67 2216. c.d. dacă este de răsunet. b. deglutiția. b. firma producătoare. proceduri mai lente sau mai rapide de amprentare. verifică închiderea marginală la nivelul tuberculului piriform. Raspuns:c.Mițcările test preconizate de HERBS pentru adaptarea lingurii individuale maxilare la edentatul total cuprind: a. zona linguala centrală. se efectuează presiuni pe mânerul lingurii în sens oro-vestibular. e.b. d.c pag 125 2215. b.e. zona vestibulară laterală. c. gradul de retentivitate a reliefului câmpului protetic. d. zona linguală laterală. verifică închiderea în zona linguală centrală. Raspuns:a.e pag 113 2214.Zonele „cheie” mandibulare la nivelul cărora se realizează închiderea marginală sunt: a. e. e. mimarea fluieratului. ridicarea vârfului limbii. zona vestibulară centrală. c.b. b.e pag127 2217.Testul 3 de succiune la lingura individuală mandibulară: a.e pag 64 2213. verifică închiderea la nivelul tuberculilor piriformi. verifică închiderea marginala în vestibulară centrală. d. c. d.Testul 2 de succiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmărețte: a. sistemul de amprentare: cu lingura universală sau cu vechea proteză. proiectarea lingurii individuale şi indicaŃii pentru laborator.Care sunt factorii de care depinde alegerea materialului de amprentare preliminară la edentatul total? a. 435 . umezirea buzelor. se efectuează presiuni pe mânerul lingurii în sens vestibulo-oral. Raspuns:b. e. Raspuns:a. calitatea şi grosime fibromucoasei. deschiderea maximă a gurii. b. verifică închiderea marginala în zona linguală centrală. zona tuberculuilui piriform.

e. d. c. au marginea linguală mai scurtă spre mezial. sunt amprente mucostatice. mobilă față de periost.Care dintre următoarele afirmații cu privire la amprenta finală în edentația totală sunt adevărate: a. constă în presiuni pe mâner în sens vestibulo-oral ți tracțiune verticală. b. e.c. amprentele de despovărare sunt indicate pentru pacienți incapabili să modeleze funcțional marginile amprentei. presiunea de amprentare este excercitată de pacient. d. Raspuns:c.d.Care din următoarele afirmații privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte? a. e. e. au marginea linguală mai lungă spre mezial. e. numai mițcări de închidere . amprentele compresive sunt indicate pentru câmpuri protetice cu mucoasa rezilientă. c. d.e pag 105. necesită linguri individuale prevăzute cu roluri de ocluzie. d. b.b.e pag 128 2218. Raspuns. în special ale limbii. mițcări efectuate de pacient. mițcări comandate de medic. au marginea linguală mai scurtă spre distal. alegerea lor se face cu ajutorul unui compas.106 2219. au marginea linguală mai lungă spre distal. realizează proteze cu margini lungi. b. 436 .c.e pag 107 2221.Care sunt grupele de mițcări utilizate pentru amprentarea mucodinamică în edentația totală? a. tehnica mucodinamică utilizată pentru amprentare folosețte o asociere de materiale de consistență diferită. Care sunt cararcteristicile metodelor de amprentare cu gura închisă la edentatul total? a. lingura se desprinde cu uțurință. d. Raspuns:a. numai mițcări ale limbii.deschidere a gurii. tehnicile de amprentare „cu gura închisă” au ca neajuns imposibilitatea unor mițcări funcționale mai ample. verifică închiderea marginală totală. b. Raspuns:b. necesită determinarea în prealabil a dimensiunii verticale. mițcări efectuate de medic. amprenta mucostatică duce la realizarea unor proteze cu margini lungi ți groase.e pag 66 2220. c. c.

materialele de tip Stents. linia mediană. b. se fac analize secvenŃiale pentru a preciza sediul mucoasei pasiv mobile de la periferia câmpului protetic. d. se face: a. c. b. pentru amprentarea finală a maxilarelor edentate total la care câmpul protetic este acoperit de o mucoasă fixă . Raspuns:c. e. linie continuă a celui mai mare contur al amprentei preliminare. c.d pag 110 2222. limita vestibulară este marcată la 1 mm în interiorul amprentei preliminare. limita vestibulară este marcată la 3 mm în interiorul amprentei preliminare.d pag 68 2225. comparând datele de pe amprentă cu cele ale cavităŃii bucale. pastele ZOE.slab aderentă la planul osos subiacent. ce marchează şanŃurile pterigopalatine. d.b. linia curbă cu concavitatea posterioară din fundul sac oral de o parte şi alta a liniei mediene pe parcursul total a 3 cm. curbă cu concavitatea posterioară la mijlocul versantului oral al crestei alveolare. d. Raspuns:a. e. b. c. convexitatea maximă a marginii amprentei în zona linguală centrală. materialele cele mai indicate vor fi: a.5 cm dreapta. se face în laborator. pe parcursul a 1. gipsul. c. curba cu concavitatea posterioară pe parcursul a 3 cm stânga şi 3 cm dreapta în fundul de sac lingual. care sunt reperele de demarcaŃie ale zonei linguale centrale la edentatul total? a.5 cm stânga şi 1. se fac analize secvenŃiale pentru a preciza sediul mucoasei mobile de la periferia câmpului protetic. e.După metoda lui Schreinemakers. 437 .b. Delimitarea lingurii individuale pe amprenta preliminară la edentatul total. marcarea punctiformă a foveelor palatine şi a plicilor pterigopalatine. nu se practică o astfel de delimitare în cabinet. După Schreinemakers. linie convexă situată posterior de foveele palatine ce se uneşte cu alte două curbe convexe spre distal. Raspuns :a.Raspuns :a. e. elastomerii de sinteză fluizi. b. Conform concepției Clinicii de Protetică Dentară din Bucurețti.c pag128 2223. în cabinet.c. care sunt etapele de trasare a limitelor câmpului protetic maxilar edentat total? a. d. siliconii de consistență medie.c pag 67 2224.

e pag 68 2226. utilizarea numărului de aur. Răspuns: c pag.c. Modelările automatizate ale marginilor amprentei presupun: a.Raspuns:a. deschiderea moderată a gurii.d pag 109 *2228. Mițcările comandate de medic sunt: a. b. b. mițcarea în sens frontal.Care dintre următoarele operaŃiuni NU fac parte din faza de determinare a relaŃiilor intermaxilare la edentatul total a. aspect îmbătrânit. c. e. deglutiŃia. mițcarea limbii. c. 438 . determinarea relaŃiei centrice. Răspuns:b pag. b. b.Care dintre următoarele semne clinice este consecinŃa supraevaluării DVO a. c. Raspuns :a. d. memoria tisulară. apariŃia perleche-ului la nivelul comisurilor.131 *2229. presupune existența unor linguri foarte bine adaptate. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feŃei. d. d. e.Care dintre următoarele metode nu favorizează conducerea mandibulei în relaŃie centrică a. purtarea ei în cavitatea bucală. e. folosesc materiale bucoplastice. determinarea curburii vestibulare a şablonului inferior. e. balansarea mandibulei. vizibilitatea exagerată a dinŃilor. memoria ocluzală. deschiderea mare a gurii. folosesc materiale termoplastice.b. d. c. b. verificarea şabloanelor de ocluzie. vizibilitatea redusă a roşului buzelor.e pag 108 2227.b.142 *2230. c. accentuarea şanŃurilor perilabiale. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior. d.c.b. Raspuns :a. amprentele sunt prevăzute cu borduri de ocluzie.

4 zile. pe şablonul superior se plasează bordură de ocluzie. d. *2231. d.135. 2 zile. în fonaŃie. apăsând simultan pe faŃa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2. pe şablonul inferior se plasează bordură de ocluzie. 1 zi. b. 2 ore. d. apăsând alternativ pe faŃa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul molarilor 2. Răspuns: b pag 144-145. oboseala pterigoidienilor externi.143 *2235. c. incisivii inferiori îi depăşesc pe cei superiori. e. b.Tehnica memoriei ocluzale de favorizare a conducerii mandibulei în RC se caracterizează prin: 439 . e. Răspuns: b pag. în fonaŃie.e. c. apăsând simultan pe faŃa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilor.Testarea mişcării de basculare a şablonului de ocluzie în jurul unui ax median se face astfel: a. apăsând alternativ pe faŃa ocluzală a valurilor de ocluzie în dreptul premolarilor. piramidele de ceară se vor turti corespunzător DVO: Răspuns: a pag. incisivii inferiori nu îi depăşesc pe cei superiori. apăsând pe faŃa ocluzală a valurilor de ocluzie în zona incisivă.Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la testul Ismail de determinare a DVO este falsă: a. d. 4 ore. c. pe şablonul inferior se plasează 3 piramide de ceară moale. cuspizii vestibulari ai premolarilor inferiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor superiori. pacientul este pus să execute o deglutiŃie. cu RIM incorecte. 142 *2234. b. protezele nu vor fi purtate cel puŃin: a. cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori îi circumscriu pe cei ai premolarilor inferiori. *2233. Răspuns: d pag. b. c. nu există un determinant fonetic. e. Pentru ştergerea reflexelor determinate de protezele vechi. e. Răspuns: b pag.Determinantul fonetic în realizarea curburii vestibulare a şablonului superior se referă la faptul că: a. 133 *2232. instabile.

efectuarea deglutiŃiei. gnathion. electromiografic. planul bazal mandibular. e. c. Răspuns: b. cu ajutorul riglei Gyzi. plasarea a câte un molar bilateral în valul de ocluzie. testul Ismail. planul Simon. 139 – 140 440 . e pag. c.136 *2237. plasarea caninilor în valul de ocluzie. b. d. d. planul Camper.a. Răspuns b pag. metode antropometrice. b. metode funcŃionale. Răspuns: b pag.Vizualizarea globală a orientării planului de ocluzie în regiunea frontală şi laterală se poate face cu: a. planul Andersen. c. planul Camper. planul Deryfus. b. c.145. b. nasion. PoziŃia de repaus a mandibulei se poate determina prin: a. d.b. b. e. d.d pag. Răspuns: c pag. Răspuns: a. c. e. planul Dreyfus. trezirea vechiului reflex molar al pacientului. *2236. planul Frankfurt. ophrion. planul Simon.138 2239. nasospinalis anterior. atingerea luetei cu oglinda. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feŃei se măsoară între punctele: a. e. gonion. e. planul Fox. 137 2238. d. Planul de ocluzie este paralel în zona laterală cu: a.

e. înregistrarea minimului de activitate la nivelul muşchilor masticatori. c.Determinarea DVO se face prin: a. Răspuns: a.2240. Răspuns: d pag. b. verificarea şabloanelor de ocluzie. metoda Willis. amprenta finală. aspect îmbrătânit. oboseală musculară permanentă. e. metoda Willis. 141 . c. utilizarea numărului de aur. b. e. zgomot de castagnete. e. pag. d pag 139-140 2242. deglutiŃie. Răspuns: b. scăderea valorii spaŃiului de inocluzie din DVR. d. utilizarea numărului de aur. d. pronunŃarea repetată a fonemei M. b. d. vizibilitatea exagerată a dinŃilor. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al feŃei. electromiografic. pronunŃarea fonemei M. pag. c pag.140 2241. cu ajutorul spaŃiului minim de vorbire. Răspuns: a. Determinarea poziŃiei de repaus a mandibulei prin metode antropometrice se face prin: a. testul Ismail. 143 441 . deglutiŃie. e.131 2244. e. b.142 2243. c. Determinarea poziŃiei de repaus a mandibulei prin metode funcŃionale se face prin: a.b. determinarea relaŃiei centrice. proba machetei. facies crispat. pronunŃarea repetată a fonemei S. testul Ismail. b. d. Care dintre următoarele semne clinice este consecinŃa subevaluării DVO: a. c.Care dintre următoarele manopere se execută în faza de determinare a relaŃiilor intermaxilare: a. d.d. Răspuns: a. d. c.

e. Conducerea mandibulei în relaŃie centrică poate fi favorizată de următoarele metode: a. c.144-145 2247. b.144-145 2246. bază din acrilat sau placă de bază. e pag. c. este rigidă. e. c. b. Răspuns: a. e pag. b. momentul psihologic. e. stents. pronunŃarea fonemei M. d. memoria ocluzală. este deformabilă la temperatura cavităŃii orale. memoria tisulară.Conducerea mandibulei în relaŃie centrică poate fi favorizată de următoarele metode: a.132 2248. e. Răspuns: a. mâner având forma şi poziŃia unui incisiv central. Răspuns: a. d. d. ceară roz mai dură. d pag 132 442 . ceară albă sau ivory. b. memoria tisular.Bordurile de ocluzie se pot confecŃiona din: a. d. reflexul canin. perforaŃii pentru retenŃia materialului. butoni de presiune. b. Şablonul de ocluzie este format din: a.2245. c. c. homotropia linguo-mandibulară. e. ceruri bucoplastice. oboseala pterigoidienilor interni. Răspuns: a. pag. d. b. d. d pag. c. marginile pătrund în fundurile de sac. polieteri. bordură de ocluzie. este nedeformabilă. oboseala maseterilor. Răspuns: a. Baza şablonului de ocluzie prezintă următoarele caracteristici: a. se confecŃionează din ceară.131 2249. e. reflexul molar. b.

Răspuns: b.2250. în RC condilii mandibulari nu se palpează. d. Valul de ocluzie al şablonului superior trebuie să respecte următoarele cerinŃe: a. să fie strict pe creastă în regiunea laterală. Răspuns: a. e. c. căptuşire în cavitatea orală cu alginat. Răspuns: a. b. c. borduri de ocluzie montate în afara crestei. d pag. e. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziŃie protruzivă. căptuşire în cavitatea orală cu pastă ZOE. d. c pag. model deformat. 132 2252.133 2254. d. în RC condilii mandibulari se palpează.Bascularea şablonului superior în jurul unui ax median poate fi determinată de: a. pag. e. c. să fie strict pe creastă în regiunea frontală. b. d. borduri de ocluzie montate pe mijlocul crestei. rugi palatine şterse. Răspuns:b.5 cm de tuberozităŃi. Răspuns: a. pag. c. e. să fie în afara crestei în regiunea frontală. să fie în afara crestei în regiunea laterală. se va opri la 1. 133 2253.5 cm de tubercului piriform. d. c. e. b. e. palparea contrecŃiei simetrice a muşchilor geniohioidieni. b. 134. să fie strict pe creastă în regiunea laterală. 2251. torus palatin proeminent. închiderea gurii se face mereu în aceeaşi poziŃie retrudată.Verificarea poziŃionării mandibulaei în relaŃie centrică se poate face în felul următor: a. să fie strict pe creastă în regiunea frontală. b. c. căptuşirea pe model cu pastă ZOE. să fie situat anterior de papila incisivă în zona frontală. b. d pag. d. căptuşire pe model cu paste siliconate. b. căptuşire în cavitatea orală cu paste siliconate. Valul de ocluzie al şablonului inferior trebuie să respecte următoarele cerinŃe: a. se va opri la 1. 146 443 . să fie în afara crestei în regiunea laterală. ÎmbunătăŃirea menŃinerii şablonului se poate face prin: a.

înălŃimea dinŃilor frontali să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului. e. mijlocul crestei edentate. Răspuns: d 444 . 135 *2258. 207 *2259. curba Monson. d. 150.Curburile caracteristice planului de ocluzie sunt: a. linia surâsului. Răspuns: b pag. curba incizală.Derapajul anterior sau antero-lateral al şablonului inferior se poate datora: a. Răspuns: b. curba Wilson. dinŃii laterali să respecte regula POUND. b. curba Spee. pag. linia fulcrum. linia caninilor.Care dintre următoarele linii de referinŃă NU se verifică la controlul ocluzorului şi al modelului: a. d. e. linia surâsului. linia caninilor. e. c. 2257. c. Răspuns: a. unui contact iniŃial între cele două borduri în regiunea distală. curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică. d. c. e. dinŃii să realizeze unităŃi masticatorii.Liniile trasata de către medic pe valurile de ocluzie în etapa de determinare a RIM sunt: a. Care dintre următoarele verificări NU face parte din controlul extraoral al arcadelor artificaile ale machetelor protezelor totale: a. c.146 2256. Răspuns: b pag. curbura sagitală. b. unui contact între bordura inferioară şi baza superioară. papilele interdentare să fie modelate convex. montării valului superior excentric. d. curba Gauss. e. b. linia mediană. d pag. linia mediană.2255. b. e. c. c. linia Ala-Tragus. b. unui contact tardiv între cele două borduri antagoniste. unui contact între bordura superioară şi baza inferioară. d. c.

c.Care dintre următoarele repere nu trebuie să apară la controlul intraoral cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale? a. e.Care dintre următoarele afirmaŃii referitoare la controlul estetic din profil al machetelor protezelor totale este falsă? a. c. c. lăŃimea celor şase frontali superiori să se încadreze între cele două comisuri bucale. Răspuns: c pag. linia mediană interincisivă să se suprapună pe planul medio-sagitala al feŃei. buza superioară să fie mai proeminentă decât buza inferioară în cazul montării cu supraocluzie frontală.Care dintre următoarele verificări NU se realizează în cadrul controlului extrabucal al bazelor de ceară a machetelor protezelor totale: a. versantele vestibulare să fie modelate convex. 445 . Răspuns: d pag. c. Răspuns: c pag. coborârea incisivilor centrali imprimă o notă agresivă. 211 *2262. *2260. 213 *2264. d. buza inferioară este mai proeminentă în cazul montării inverse. buza inferioară să fie mai proeminentă în cazul montării cap la cap. marginea vestibualră a machetei superioare să nu bombeze sub pragul narinar. e. diastemele şi tremele cresc rezistenŃa mecanică a protezelor totale. lăŃimea celor şase frontali inferiori să se încadreze între cele două comisuri bucale. b. *2261.pag. versantul lingual al machetei protezei inferioare să fie modelat concav. b. faŃa ocluzală a dinŃilor laterali superiori să nu fie prea vizibilă. papilele interdentare să fie modelate convex. pronunŃarea de cuvinte care conŃin fonema S. papilele interdentare să fie modelate concav. d. anomaliile de poziŃionare a dinŃilor trebuie reproduse simetric. e. macheta să acopere două treimi anterioare ale tubercului piriform. curbura vestibulară să fie simetrică. Răspuns: b pag. buzele să fie în acelaşi plan în cazul montării cap la cap. 211 – 212 *2263. b. d. vestibularizarea caninului imprimă o notă veselă. b. diastemele şi tremele scad rezistenŃa mecanică a protezelor totale.Frush şi Fischer au făcut următoarea recomandare privind animarea dinŃilor protezelor totale: a. e. d.Testul Buschman-Ismail de control al componentei verticale a relaŃiilor intermaxilare a machetelor protezelor totale se referă la: a. 206. 207 – 209.

torusul palatin. alegerea unei garnituri de dinŃi necorespunzătoare. e. pronunŃarea de cuvinte care conŃin fonema S. dinŃii laterali să respecte regula POUND. dinŃii să realizeze unităŃi fonetice de câte 3 dinŃi. tuberozităŃile maxilare. picurarea de ceară moale pe faŃa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de deglutiŃii. picurarea de ceară moale pe faŃa ocluzală a lateralilor inferiori urmată de efectuare de deglutiŃii. e. d. 214 *2265. 220 2268. b. picurarea de ceară moale pe faŃa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de deglutiŃii. d. două treiemi anterioare ale tuberculului piriform. c.Testul Silverman de control al componentei verticale a relaŃiilor intermaxilare a machetelor protezelor totale se referă la: a. c.Care dintre următoarele situaŃii nu necesită remontarea dinŃilor protezelor totale: a. picurarea de ceară moale pe faŃa linguală a frontalilor inferiori urmată de efectuare de deglutiŃii. b. montarea dinŃilor laterali pe mijlocul crestei. Răspuns: a pag.b. 214 *2266. Răspuns: d pag. c. b. crestele edentate regulate. Răspuns: c. d. neconcordanŃa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feŃei. zona linguală centrală. curbura realizată de cei şase frontali să fie simetrică. pag. 446 . c. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior. Răspuns: b pag. 218 *2267. d. e. montarea dinŃilor laterali în afara crestelor. c. rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzătoare.Care dintre următoarele zone ale câmpului protetic edentat total necesită despovărare: a. b. e. papilele interdentare să fie modelate convex.Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte: a. plasarea de piramide de ceară pe şablonul superior. pronunŃarea de cuvinte care conŃin fomema M. pronunŃarea de cuvinte care conŃin fomema M. d.

a. cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte: a. dinŃii laterali să fie montaŃi pe mijlocul crestei. c. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex. curbura vaestibulară să fie simetrică. b.Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte: a. c pag. c. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe model. b. RC să coincidă cu IM.d. versantele linguale ale machetelor să fie modelate concav. montarea dinŃilor să respecte axul interalveolar. c. buzele sunt răsfrânte în RC. d. d. e pag. Răspuns: a.Controlul extraoral al bazelor din ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte: a.e pag. d. b. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav. papilele interdentare să fie modelate concav. b. Răspuns: b. papilele interdentare să fie modelate convex. e.c. în regiunea laterală. e.209 2271. c. cu gura întredeschisă al machetelor protezelor totale urmăreşte: a. 211 2273.b.Controlul estetic. b. linia interincisivă să se suprapună pe planul medio-sagital al feŃei.207 2270. e pag. 207 2269. înălŃimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului. lăŃimea celor 6 frontali să se încadreze între cele 2 comisuri. buza superioară să fie simetrică în ceea ce priveşte plenitudinea. b.e pag. 447 . e. în RC buzele sunt răsfrânte şi proeminente. cu gura închisă al machetelor protezelor totale urmăreşte: a. Răspuns: a. Răspuns: a. roşul buzelor să aibă un aspect acceptabil. 207 .e. e. Controlul estetic din faŃă. d. buza superioară este mai proeminentă decât cea inferioară în montarea cu supraocluzie frontală. dinŃii să realizeze unităŃi masticatorii de câte 5 dinŃi. versantale vestibulare ale machetelor să fie modelate concav. Răspuns. marginea vestibulară a machetei superioare să nu bombeze mult sub pragul narinar.Controlul estetic din profil. buzele sunt în acelaşi plan în montarea cap la cap. buza superioară să fie simetrică. 211 2272.

vestibularizarea caninului conferă o notă de agresivitate. c. linia coletului dinŃilor frontali se plasează la acelaşi nivel.dinŃii superiori sunt prea scurŃi. d.Pentru îmbunătăŃirea aspectului fizionomic al protezelor totale Frusch şi Fisfher recomandă: a. diastemele cresc retistenŃa mecanică a protezelor totale. Frusch şi Fischer recomandă: a. d. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaŃiu prea mare. Răspuns: b. planul ocluzal să nu atârne. coborârea celor doi incisivi centrali imprimă o notă de agresivitate. c. e pag. d 448 . curbura incizală este mai accentuată la femei. d. anomaliile în poziŃionarea dinŃilor nu trebuie reproduse simetric. e. fonema V seamănă cu F – dinŃii superiori sunt prea scurŃi. e pag. Răspuns: b. coborârea incisivilor frontali imprimă o notă veselă. e. Răspuns: a. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi spaŃiul retroincisiv este un spaŃiu prea mare. fonema F seamănă cu V – dinŃii superiori sunt prea lungi.La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaŃii: a. fonema F seamănă cu V . 217 – 218 2277. fonema S are o emisie ca un zâzâit – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaŃiu prea mic. linia coletului dinŃilor frontali nu se plasează la acelaşi nivel. fonema S are o emisie şuierată – între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaŃiu prea mic. linia interincisivă superioară să se suprapună pe planul medio-sagital al feŃei. e. Pentru îmbunătăŃirea aspectului estetic al protezelor totale. b. d.211 – 212 2274. Răspuns:a. c. c pag. b. 213 2276. fonema V seamănă cu F – dinŃii superiori sunt prea lungi. anomaliile în poziŃionarea dinŃilor trebuie reproduse simetric. e.La controlul fonetic al machetelor protezelor totale pot apărea următoarele situaŃii: a. b. c. c. şanŃurile nazo-labiale şi paralabiale să fie şterse în totalitate. curbura incizală este mai accentuată la bărbaŃi. e. fonema K este alterată – proteza este prea extinsă în regiunea posterioară Răspuns: a. b. 213 2275. fonema F seamănă cu V – dinŃii superiori sunt prea laŃi. d. c.c. d pag. d.

următoarele informaŃii: a. b. linia molarilor. 218 2278. concordanŃa dintre RC şi IM. c. fonema T se aude ca D – dinŃii superiori sunt vestibularizaŃi. 218 2280. linia caninilor. montarea dinŃilor laterali în afara crestelor. rapoarte mandibulo-maxulare necorespunzătoare. alegerea unei garnituri de dinŃi necorespunzătoare din punct de vedere al culorii dinŃilor. zonele retentive care pot crea probleme la inserŃia protezei. d. b. forma şi profunzimea zonei de închidere vestibulară anterioară. e. d pag. c. b. e. c. La controlul ocluzorului şi modelelor protezelor totale. Care dintre următoarele situaŃii constatate la proba machetelor protezelor totale necesită remontarea dinŃilor artificiali: a. În faza de verificarea a machetelor din ceară a protezelor totale se transmit pe model către laborator.206 2282. b. b. linia mediană. linia mediană interincisivă să corespundă cu cea de pe model. fonema D se aude ca T – dinŃii superiori sunt oralizaŃi. fonema D se aude ca T – dinŃii superiori sunt vestibularizaŃi. La controlul fonetic al protezelor totale pot apărea următoarele situaŃii: a. c. fonema D se aude ca T – proteza este prea groasă în zona rugilor palatine. d pag. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte: a. d.pag. d. dinŃii frontali să respecte regula lui POUND. Răspuns: a. d pag. 2279. c. forma şi profunzimea zone de închidere palatinală posterioară. linia surâsului. montarea dinŃilor laterali pe mijlocul crestelor. tangenta la versantul vestibular al crestei. c. linia surâsului. Răspuns: a. zonele de despovărare. 219 2281. c. fonema T se aude ca D – dinŃii superiori sunt oralizaŃi. 449 . Răspuns: b. e. 218. pe model trebuie să fie trasate următoarele linii: a. Răspuns: a. curbura realizată de cei 6 dinŃi frontali să fie asimetrică. e. d. d. b. e pag.

d pag. 207-209 2286. c. d. Răspuns: a. linia coletului trebuie plasată la acelaşi nivel. coletul caninul superior este mai sus decât al centralului. Care dintre următoarele afirmaŃii privind montarea dinŃilor protezelor totale maxilare sunt adevărate: a. să cuprindă şanŃurilr pterigomaxilare. e. dinŃii să realizeze unităŃi masticatorii de câte 3 dinŃi. frontalii superiori să ocupe spaŃiul dintre cele două linii ale caninilor. versantele linguale să fie modelate concav. coletul centralului superior este mai sus decât al lateralului.Care dintre situaŃiile următoare constatale la proba machetelor protezelor totale NU necesită remontarea dinŃilor artificiali: a. Controlul bazelor de ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte: a. Răspuns: a. 213 2287. Răspuns: b. neconcordanŃa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feŃei. 207 2284. coletul centralului superior este mai sus decât al caninului.Controlul bazelor de ceară al machetelor protezelor totale urmăreşte: a. e pag. Răspuns: b. Controlul extraoral al arcadelor artificiale ale machetelor protezelor totale urmăreşte: a. b. e.d pag. c. c pag. să acopere tot tuberculul piriform. înălŃimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului. să depăşească linia milohioidiană. c. Răspuns: c. dinŃii laterali să respecte regula lui POUND. 450 . b. papilele interdentare să fie modelate convex. d. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate concav. c. b. să acopere 1/3 anterioară a tuberculului piriform. e. înălŃimea frontalilor superiori să se încadreze între planul de ocluzie şi planul Camper. papilele interdentare să fie modelate concav. linia coletului nu rebuie plasată la acelaşi nivel. să acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform.d. d pag. să acopere tot tuberculul piriform. dinŃii frontali să ocupe spaŃiul dintre liniile caninilor. e. b. d. să acopere apofizele genii inferioare. c. 207 2285. c. e. d. 207 2283.

Aplicarea protezelor în cavitatea bucală este precedata de: adaptarea mecanică a pieselor protetice. e. nici una din variante nu este corectă. d.M ce deviază mandibula rectiliniu. toate tehnicile sunt corecte. BULL. d. toate tehnicile sunt corecte. d. concordanŃa dintre linia interincisivă superioară şi linia mediană a feŃei. a. d. pag. c. b. spre anterior pe o distanŃă de 1 mm vor fi şlefuite dupa tehnica: LUBL. MUDL. d. 227 Răspuns: C a. BULL. 218. c pag. montarea frontalilor superiori în linie dreaptă.M care deviază mandibula înafară spre obraz se va şlefui după tehnica: LUBL. MUDL. controlul lor extrabucal. c. MUDL. 223. a. pag. pag. retuşarea marginilor protezei. M care deviază proteza oblic spre limbă se va şlefui după tehnica: LUBL.b. ExistenŃa unui contact prematur în I. e. toate tehnicile sunt corecte. c. b.ExistenŃa unui contact prematur în I. controlul lor intrabucal. c. Răspuns: b. 226 Răspuns: B *2290. 451 . b. adaptarea biologică a pieselor protetice. nici una nu este corectă. nici una nu este corectă. a. pag. BULL. montarea dinŃilor laterali în afara crestei. e.Contactele premature înregistrate în I. montarea dinŃilor laterali pe mijlocul crestei.224 Răspuns: B *2289. e. e. b. *2288. c. 227 Răspuns: A *2291. sagital.

b. c. amilaza. nici una. MUDL. EDTA.*2293. lipază. SoluŃia Mc Collum conŃine: a. spălare cu apă şi săpun. 224 Răspuns: D *2297. b.5%. spalarea protezei cu pasta de dinti b. lipaza. celuloza. LUBL. 233 Răspuns: B 452 . Care este cea mai simpla metoda de evitare a depunerilor tartrice pe proteze: a. d. e. păstrate uscate. acid fosforic 7. d.Pentru suprimarea contactelor premature în propulsie se va utiliza tehnica: a. spălare cu alcool şi clătire cu apă. b. protează. 227 Răspuns: D *2295. folosirea enzimelor e. BULL. florura de benzol – Konium 2. pag. celuloza. pag. păstrate în alcool pentru a se dizolva eventualele urme de monomer. pag. dezinfectarea protezelor cu soluŃie de cloramina. spalarea protezei cu apa si sapun c. citrat de Na. pag. d. celuloză. nu este necesară igienizarea. vaselinate şi puse în apă. păstrate în apă pentru a se dizolva eventualele urme de monomer. Până la aplicarea lor în cavitatea bucala protezele vor fi: a. acid acetic. bicarbonat de Na. 232 Răspuns: C *2296. EDTA. tripsina. d. e. c. e. e. folosirea acizilor diluati d. DUML. acid clorhidric 5%. păstrate în apă oxigenată pentru a se dizolva eventualele urme de monomer. c. bicarbonat de Na. spălare cu pasta de dinŃi şi clătire cu apă. folosirea hipocloritilor alcalini. pag. 232 Răspuns: A *2294. b.6%. tripsina. c.Igienizarea protezelor de către pacient se realizează prin: a.

b. montarea dinŃilor frontali prea vestibular. se poate datora acoperirii papilelor gustative de placa protezei. controlul mentinerii. dispare într-o zi sau cel mult două. c. 232 Răspuns: ABCD 2299. existenŃa unor margini vestibulare prea subŃiri. pag. D. 225 Răspuns: BCE 2302. BULL. DUML. d. se poate datora modificărilor papilelor gustative. pag. LUBL. e. se poate datora dispariŃiei papilelor gustative. e. c. e. determină consumarea cu dificultate a alimentelor. d. Alterarea gustului la pacientul purtător de proteze totale: a. c. E. controlul fizionomiei şi fonaŃiei. pag. montarii dintilor laterali pe mijlocul crestei. pag. verificarea prelucrării protezelor. controlul stabilităŃii. Desprinderea protezei constatată la aprecierea menŃinerii protezei totale mandibulare presupune: A.2298. aprecierea porŃiunilor ce declanşează dureri şi corectarea lor. B. lingual inferior. C. e. MUDL. ApariŃia basculării transversale la proteza totală maxilară se datorează: a. nefolierii torusului palatin. 227 Răspuns: BE 2301. d. vestibular superior. 224 Răspuns: ACDE 453 . 226 Răspuns: BCD 2300. existenŃa unor margini vestibulare prea lungi. unor erori de amprentare. nedegajarea frenului bucal. nefolierea torusului palatin. atrofiei usoare a crestei alveolare. c. unei mucoase fixe foarte reziliente.După aplicarea protezei totale în cavitatea bucală se urmăreşte: a. pag. b. d. b. Dacă există un contact prematur ce deviază mandibula spre obraz la pacientul purtător de proteze totale şlefuirea se face după tehnica: a. b.

senzaŃia de vomă apare când DVO este mărită. 232 Răspuns: ABD 2305. b.2303. B. d. pag.În primele zile după protezarea pacientului edentat total: a. la nivelul crestelor edentate neretentive pag.După aplicarea protezelor totale leziunile apar în special: a. C. pag. la nivelul bridelor vestibulare laterale d. b. pag. e. în zona Ah b.La controlul extrabucal al protezei totale finite se urmăreşte: A. îndepărtarea eventualelor urme de ulei prin spălare minuŃioasă. verificarea prelucrării corecte a protezei. c. consumarea alimentelor se face cu uşurinŃă. dorinŃa de eşec a pacientului. nu se recomandă consumarea mâncărurilor şi băuturilor calde. pretenŃiile absurde ale pacientului. echilibrarea ocluzală. c. prezenŃa unor leziuni pe mucoasă. 231 Răspuns:CE 2307.Neadaptarea psihică a pacientului la protezele totale are ca şi cauze: a. c.La pacientul vârstnic edentat total apar modificări ale tractului digestiv: a. d. toleranŃă tisulară scazută. b. d. 230 Răspuns: ACE 454 . în zona linguală centrală c. e. verificarea montării corecte a dinŃilor. D. e. scăderea activităŃii enzimatice. 223 Răspuns: ACD 2306. pag. slabă comunicare cu medicul. poate apărea alterarea gustului. scăderea secreŃiilor glandulare. E. pacienŃii pot avea senzaŃie permanentă de vomă. menŃinerea şi stabilitatea protezei pe model. pe tuberculul piriform cu mucoasa rezilientă e. 230 Răspuns: ABCD 2304. creşterea numărului papilelor gustative. creşterea producŃiei de HCl din sucul gastric. creşterea elasticităŃii şesuturilor.

c. 234 Răspuns: BCE 2310. cuspizii vestibulari superiori şi linguali inferiori au valoare secundară. restabilirea dimensiunii verticale. freze de oŃel. 228 Răspuns:BC 2311. netezite cu polipant. peroxizi alcalini. pag. pietre montate. pag. PacienŃilor protezaŃi total li se recomandă: a. d. pag. e. c. mesele să fie copioase şi rare. consistenŃa alimentelor să fie întotdeauna redusă. pag. cuspizii activi nu se şlefuiesc niciodată. d. pasta de dinŃi. masticaŃia să fie perfectă. e. mesele să fie reduse ca volum şi dese. c. se şlefuiesc cuspizii vestibulari inferiori. masticaŃia să fie superficială. c. freze extradure.Pentru curăŃirea protezelor totale se recomandă: a.2308. e. prezenŃa ragadelor comisurale. b. b. Refacerea funcŃiei fizionomice la edentatul total cu ajutorul protezelor totale constă în: a. Pentru înlăturarea contactelor premature în RC la edentatul total: a. cuspizii palatinali superiori sunt prezervaŃi. acid acetic. d. d. cuspizii vestibulari superiori şi vestibulari inferiori au valoare secundară. hârtie abrazivă. accentuarea şanŃurilor peribucale. b. b. pag. 230 Răspuns: BC 455 . soluŃie Mc Collum. roşu de buze diminuat. Retuşurile din baza protezei totale pot fi făcute cu: a. vizibilitatea plăcută a dinŃilor. b. e. 233 Răspuns: BC 2312. acid clorhidric 15%. e. 231 Răspuns: CD 2309. c. d.

D. b. tulburările funcŃionale complexe pe care le-a generat starea de edentaŃie totală. încrederea în medicul dentist. b. 228. d. Adaptarea psihică a pacienŃilor la proteza totală este condiŃionată de: a. 224 Răspuns: ABCD 2316. E. C. Cauzele neadaptării psihice a pacienŃilor la tratamentul prin proteză totală Ńine de: a. e. efectuarea unei masticaŃii superficiale pentru a asigura o bună digestie. vârsta înaintată a pacientului. experienŃe stomatologice negative ale pacientului. starea emoŃională a pacientului. Efect anestezic puternic. aprecierea exactă a porŃiunilor ce declanşează dureri. Toxicitate sistemică medie. influenŃa negativă a anturajului. Să nu producă iritaŃii locale. echilibrarea ocluzală.2) 456 . Anestezicul local utilizat în medicina dentară trebuie să îndeplinească urmatoarele calităŃi: A.2313. d. reacŃiile motorii de răspuns care se modifică odată cu vârsta. După aplicarea protezei totale în cavitatea bucală se urmăreşte: a.229 Răspuns: AD 2315. D. B. tipul de sistem nervos al pacientului. IndicaŃiile date pacientului privind masticaŃia cu protezele totale sunt: a. consumarea de alimente dure în primele zile după protezare. secŃionarea alimentelor cu ajutorul cuŃitului. pag. d. adaptarea biologică nu implică acceptarea psihică a protezelor. b. e. e. realizarea adaptării biologice. 231-232 Răspuns: BD 2317. controlul menŃinerii stabilităŃi. IncidenŃa scăzută a efectelor adverse. 228. consumarea de alimente moi în primele zile după protezare. d. pag. b.(pag. incizia alimentelor dure. c. c. e. Răsp. c.229 Răspuns:ABCE 2314. controlul fizionomiei şi fonaŃiei.E. C. slaba comunicare dintre medic şi pacient. c. pag. pag. InducŃie suficient de lungă.

20) 2322. C. Anestezia submucoasă. D. Felipresina. 457 . Inserarea implanturilor dentare. D. Anestezia intraosoasă.E. Seringa trebuie să stea în câmpul vizual al pacientului.15) 2320.C. C. D. Noradrenalina. Acul se introduce cu bizoul spre Ńesuturile moi. D. Anestezia plexală este des folosită pentru: A.(pag. C. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa vestibulară a molarilor.B.E. RezecŃii apicale. B. Adrenalina. A. Anestezia . Clorprocaina. Articaina.D.(pag. D.C. Anestezia locală prin infiltraŃie conŃine: A. A. Răsp. 1ml/minut.(pag.E. A. Teritoriul anesteziat cuprinde fibromucoasa palatină a molarilor. A. E. D. ExtracŃii dentare. E.2318.E. Răsp.C.E. Lidocaina. Răsp. Teritoriul anesteziat cuprinde molarii superiori de pe partea respectivă. E.8) 2319.20) 2321.la tuberozitate. B.B. D. IntervenŃii chirurgicale parodontale.21) 2323. C. Anestezia cu protoxide de azot. B. C.(pag. E. CerinŃele tehnicii anesteziei locale prin infiltraŃie: A. C. Mepivacaina. B. B. Acetilcolina. Neo-cobefrinul. Anestezicul se injectează lent. Piperocaina. Locul puncŃiei trebuie umezit cu saliva pacientului. Anestezia paraapicală supraperiostală. SubstanŃe anestezice locale utilizate în mod curent în medicina dentară: A. Extirparea tumorilor mari şi mijlocii din zona laterală a mandibulei. E. Anestezia intradermică.B. Răsp. Anestezia nervilor alveolari supero-posteriori implică: A. AgenŃii vasoconstrictori adjuvanŃi ai anestezicelor locale sunt: A. InfiltraŃia anestezicului în lungul liniei de incizie. Răsp. B.(pag.

Răsp. în afară şi înăuntru.D (pag 29) 458 . Anestezia ramurei inferioare a nervului oculomotor comun. Jenă la deglutiŃie. D.B. Paralizia de facial. Anestezia nervului auriculo temporar. Nervi alveolari supero-anteriori. Răsp. (pag 28) 2327. E. E.A. În sus. Anestezia nu se instalează. PuncŃia efectuată mai jos de spina Spix va determina: A. în afară şi înainte. Răsp. Marginea anterioară a ramului mandibular.D. C. B. B. Teritoriul anesteziat cuprinde peretele posterior al sinusului maxilar şi mucoasa sinusală adiacentă pe partea respectivă. Pareza tranzitorie a nervului facial. C. A. C. Palpebrale inferioare. Labiale superioare.E. D.(pag. Răsp. E. C. (pag 28) *2325. Planul ocluzal al molarilor inferiori. Răsp. În sus. Dacă substanŃa anestezică este injectată în grăsimea orbitară poate apare: A. Înapoi. PărŃile moi labio-jugale Ńinute în tensiune. D. Toate răspunsurile sunt corecte. Lipsa temporară a vederii.C. Nazale.E. În anestezia la gaura infraorbitară acul străbate părŃile moi şi ia contact cu osul dându-i-se o direcŃie în trei axe: A. Nervul infraorbitar se exteriorizează la nivelul găurii infraorbitale dând ramuri: A. E (pag 28) 2326. cu indexul mâinii stângi se reperează: A. E.B. Creasta temporală a mandibulei. în afară şi înăuntru. Răsp. Creasta zigomato-alveolară.B. E. Labiale inferioare. B.B. C. înapoi şi înafară. A. B.A. În anestezia la spina Spix pe partea dreaptă.E. D. D. B.24) 2324. În sus şi în afară.C. Diplopie tranzitorie. (pag 29) *2328. Paralizia pleoapei inferioare. În sus.

anestezie la gaura infraorbitară şi la gaura incisivă. Parestezii preexistente. hemofilia. ( pag 65) 2332. C. A. B.D. ContraindicaŃiile absolute ale extracŃiei dentare sunt: A. C.B. C. Necroza mucoasei. Răsp. B. ComplicaŃiile locale ale anesteziei loco-regionale: A. elevatorul curb cu partea activă orientată spre distal. Pentru extracŃia molarului doi mandibular mişcarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. Răsp. Apare la o săptămână după puncŃia anestezică. Injectitele postanestezice: A. B. anestezie plexală vestibular şi plexală palatinal.C.C.E. vestibular. E. E. Răsp. elevatorul Lecluse. infiltraŃie plexală şi infiltratie palatinală. (pag 39) 2330. Răsp. Injectite postanestezice. (pag 75) 2333. elevatorul drept. Determină disfagie. Trismusul persistent. D. A. (pag 77) *2334. D. A. Mai frecvent apar la gaura nazopalatină. C. Pentru extracŃia molarului de minte superior cu o singură rădăcină se pot folosi doar elevatoarele: A. B. D.E. E. B. (pag 40) 2331. elevatorul-picior de ciută. Alveolită post extractională. A.C. D. C. distovestibular. B. D. A.B. Răsp. insuficienŃa cardiacă. C. Se tratează în servicii de specialitate OMF. 459 . lingual. leucemia acută.2329. infarctul miocardic recent. elevatorul curb cu partea activă orientată spre mezial. Sunt produse de puncŃiile anestezice septice. leucemia cronică. anestezie la tuberozitate şi anestezie la gaura incisivă. E. anestezie plexală şi la gaura incisivă. E. Pentru extracŃia caninilor superiori se poate efectua urmatoarea anestezie: A.

D. Răsp. extracŃia cu ajutorul elevatoarelor. extracŃia cu cleştele de rădăcini. C. C. Răsp. (pag 79) 2336.D. distal. rădăcini scurte. (pag 80) 2337. A. E. Osul alveolar la nivelul molarului de minte mandibular erupt este mai subŃire: A.D. Răsp. rădăcinile molarului de minte inferior sunt recurbate spre mezial.E. rădăcini deformate prin hipercementoză. în Y dublu. B. extracŃia prin odontectomie. C. Răsp. (pag 82) 2339. B. A. B. (pag 81) 2338.B. retromolar. D. E. B. în T. în Y. B. D. extracŃia cu ajutorul sindesmotoamelor. (pag 86) 460 .B. rădăcini situate profund intraalveolar ce nu pot fi extrase cu elevatoarele. axul dintelui. E.D. D. vestibular. în V. (pag 79) *2335. C. meziovestibular. rădăcini cu anchiloză dentoalveolară. extracŃia prin alveolotomie. E. Rădacinile dentare pot fi extrase prin următoarele tehnici: A. E.B. lingual. B. E. C. A. ExtracŃia prin alveolotomie este indicată în urmatoarele situaŃii: A. rădăcinile molarului de minte inferior sunt drepte. rădăcinile molarului de minte inferior sunt fuzionate şi drepte. Răsp. Răsp. rădăcini situate sub lucrările protetice conjuncte. rădăcinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal. în L. rădăcinile molarului de minte inferior sunt divergente. D. A. mezial. ExtracŃia cu elevatorul Lecluse are următoarele indicaŃii: A. B. SeparaŃia radiculară în cazul molarilor superiori are forma în: A. C.

E. Alveolotomia cu rezecŃie marginală limitată a tabliei osoase vestibulare este indicată în: A. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din următoarele tipuri de lambouri: A. E.B. D. C.2340. particularităŃi ale dinŃilor învecinaŃi. resturi radiculare divergente. lamboul ―plic.B.D. C. se menŃine pansamentul supraalveolar o oră. B. B.D. B. spălătul dinŃilor după 2 ore de la extracŃie. După extracŃia dentară simplă se recomandă pacientului urmatoarele: A. E. particularităŃi morfologice ale structurilor de vecinătate. rădăcini situate în imediata apropiere a marginii alveolare. A. în ziua intervenŃiei dietă semilichidă. E. se va evita consumul de băuturi carbogazoase în primele zile după extracŃie. În producerea accidentelor şi complicaŃiilor extracŃiei dentare sunt implicaŃi următorii factori: A. rădăcini situate profund intraalveolar. D.D. rădăcini cu hipercementoză. rădăcini convergente. Factorii favorizanŃi în fractura coronară a dintelui extras sunt: A. D. (pag 87) 2342. lamboul dreptunghiular. (pag 86) *2341.B. Răsp. C. rădăcini situate în vecinătatea sinusului maxilar. E. resturi radiculare convergente. D. A. D. B. (pag 87) 2343. lamboul trapezoidal. Alveolotomia cu rezecŃie marginală parŃială / totală a tabliei osoase vestibulare este indicata în: A. anchiloze dentoalveolare pe toata lungimea rădăcinii. E. C. distrucŃii mari coronoradiculare prin procese carioase. resturi radiculare mici situate profund. greşeli de tehnică. B. lamboul triunghiular. lamboul rectangular. B. Răsp. D. C.E. A. Răsp. Răsp.E. particularităŃi morfologice ale dintelui extras. 461 . A. (pag 91) 2344. Răsp. rădăcini divergente. clătirea gurii cu soluŃie de clorhexidină la o oră după extracŃie. leziuni patologice preextistente. (pag 92) 2345. prezenŃa unor lucrări protetice adjuncte.

E.D.D.D. E. C.E. Răsp.E. corticala linguală la nivelul premolarilor inferiori. A. fractura procesului alveolar. lezarea arterei alveolare inferioare. extracŃii laborioase cu traumatizări ale mucoasei şi ale pereŃilor osoşi. E.E. cudate-în baionetă. D.C. hemoragie diurnă. D. A. persistenŃa Ńesutului de granulaŃie în alveolă. E. podeaua sinusului maxilar (când are raport strâns cu rădăcinile dinŃilor sinusali). D. B. prezenŃa unor obturaŃii voluminoase. rădăcini scurte şi drepte. A. Alveolita este favorizată de: A. D.C. hemoragie tardivă. B. priza incorectă a cleştelui. Răsp.B. corticala vestibulară la nivelul grupului frontal inferior. B. B. corticala vestibulară la nivelul molarului de minte inferior. luxaŃia dintelui învecinat. nerespectarea regulilor de asepsie şi antisepsie. rădăcini curbe. B. Răsp. E. (pag 92) 2347. A. Răsp. C. (pag 98) 2349. Factorii de risc în fractura radiculară a dintelui extras sunt: A.C. Răsp. infecŃii preexistente acute sau cronice. hemoragie precoce. pansament compresiv intraalveolar prelungit. rădăcini divergente. A. Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent în cazul extracŃiilor din zone cu corticala subŃire: A.C. A. C. C. Răsp. (pag 94) 2348. E.D. În funcŃie de momentul apariŃiei hemoragiei postextractionale aceasta se clasifică astfel: A. consumul de alimente fierbinŃi. os alveolar dens. (pag 99) 2350. corticala vestibulară la nivelul incisivului lateral superior. (pag 100) 462 . manevre brutale în timpul luxării. Factorii locali implicaŃi în hemoragiile postextracŃionale ar putea fi: A. D. D. C.D. pansament compresiv supraalveolar prelungit. anchiloza dentoalveolară. hemoragie imediată-prelungită.B. (pag 92) 2346. hemoragie persistentă nocturnă.

Răsp.B. În plan sagital după PETERSON se descriu: A. D. C. C. (pag 119) 2354.D. incluzia vestibuloangulară (38% din cazuri) odontectomie dificilă. bazei apofizei condiliene. incluzia dinŃilor permanenŃi. incluzii dentare superficiale. incluzii dentare submucoase.D. C. lungimea rădăcinii. A.B. B. incluzia verticală (38% din cazuri) odontectomie dificilă. B. Dechaume clasifică incluzia după dinŃii interesaŃi: A.B. B. incluzia orizontală (35% din cazuri) odontectomie dificilă. B. E. zonei frontale superioare. D. relaŃia cu linia oblică internă a mandibulei. relaŃia cu ramul mandibular. incluzia mezioangulară (35% din cazuri) odontectomie relativ uşoară.2351. incluzii dentare simetrice sau asimetrice. incluzii dentare profunde. incluzia caninilor superiori. D. 463 . relaŃia cu molarul de minte de 6 ani. B. (pag 131) 2355. (pag 117) 2353. A. După criteriul topografic incluziile pot fi: A. În general morfologia rădăcinii influenŃează dificultatea extracŃiei molarului de minte prin: A. Răsp. incluzia dinŃilor supranumerari. (pag 116) 2352.B.D. Examenul radiologic cu film ocluzal este indispensabil în incluziile situate la nivelul: A. zonei premolare. D. densitatea osului înconjurător. Răsp. E. morfologia rădăcinii. (pag 131) 2356. A. C. B. E. B.E. incluzia linguoangulară (6 – 8% din cazuri) odontectomie uşoară. C. D. C.E. Răsp. curbura rădăcinilor-creşte dificultatea extracŃiei. Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte sunt: A. incluzia dinŃilor temporari. E. A. zonei molare. Răsp. ramului ascendent al mandibulei.C. E. incluzia molarilor de minte inferiori. lăŃimea rădăcinii în porŃiunea apicală. incluzii dentare intraosoase.

inapetenŃă. spaŃiul parodontal larg. (pag 136) 2357. A.D.E. febră înaltă.C. E. jenă în deglutiŃie. de intensitate variabilă. C. B. Răsp. A. spaŃiul periodontal-când spaŃiul este mai larg. (pag 141) 2359. rădăcini lungi şi subŃiri. de la o pulpită seroasă totală de vecinătate.B. pe cale sangvina în cursul bolilor infecŃioase. trismus discret. poziŃia disto-angulară.D. incluzie osoasă parŃială. poziŃia mezio-angulară. C. frisoane D.C.În pericoronarita supurată bolnavul poate prezenta: A. cu atât este mai uşoară extracŃia. rădăcini convergente. B. E.B. jenă în respiraŃie. E. dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor-cu cât aceasta este mai mică la nivel cervical.E. C. dureri spontane sau provocate. A. adinamie. Răsp. A.D. Răsp. relaŃia intimă cu canalul alveolar inferior. C. (pag 141 124) 2358. febră uşoară (37. B. D. C.E.D. În pericoronarita congestivă bolnavul acuză: A. D. B. Factorii care uşurează odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. rădăcini recurbate spre distal. E. printr-un traumatism care produce o soluŃie de continuitate şi o comunicare a sacului coronar ci cavitatea bucală. (pag 142) 2361. de la o pungă parodontală de vecinătate. B.5ºC).B. A. (pag 143) 464 . rădăcini conice sau fuzionate. E.C. D. Răsp. E. extracŃia se poate efectua mai usor. Răsp. A. jenă în deglutiŃie. (pag 141) 2360. Factorii care îngreunează odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. Răsp. D. InfecŃia sacului pericoronar a molarului inclus se poate face: A. de la un focar de osteomielită. os rigid şi dens.

sinalgii dento-cutanate. D.E. spaŃiu retromolar insuficient. tratament cu agenŃi fizici. (pag 146) 2367.E.B. B. A. B. ComplicaŃiile tumorale asociate incluziei molarului de minte inferior pot fi: A. În pericoronarita supurată procesul septic se poate propaga la os pe cale: A.B. decapuşonare. C. otalgie. medulară. C. B. în podeaua orbitei. incluzie verticală. E. C. (pag 143) 2363. antiinflamatoare şi antalgice.B. ligamentară. nevralgii dentare. chist dermoid. trismus. pulpară.E. A. Răsp. B. C.În pericoronarita acută congestivă se recomandă: A.D. Răsp. periostală. (pag 146) 2366. incluzii ectopice.E. direct prin sacul pricoronar. în apofiza coronoidă. D. C. chist folicular. C. deasupra molarului de 12 ani. capuson de mucoasă subŃire. E. chist nazopalatin. D. Răsp. Răsp.ContraindicaŃiile decapuşonării sunt: A. sindroame algodisfunctionale ATM. în pereŃii sinusului maxilar. ameloblastom.C. (pag 145) 2365. A. D.Molarul de minte superior poate fi inclus şi la distanta (heterotopic): A. D. odontom. E. incluzie osoasă parŃială sau totală. D. Răsp.2362.B. 465 . A. (pag 125 145) 2364. E. antibiotice cu spectru larg. B. irigaŃii cu solutii antiseptice. A. B. E. Tulburările senzitive apărute în cursul erupŃiei dificile a molarului de minte inferior sunt: A.

incluzie intermediară sau transinusală (vestibulo-orală). incluzie ectopică. incluzie verticală. (pag 157) 2369.B.C. E. neurorafia pentru nervul secŃionat. vârsta avansată. Răsp. incluzia nu este profundă.D. Redresarea chirurgical-ortodontică este indicată: A. E. hemoragie masivă. dintele se găseşte în dreptul spaŃiului sau normal de erupŃie. B. Răsp. împingerea dintelui în spaŃiul pterigomandibular. Răsp. în fosa nazală NU. C. E. incluzia caninului superior se poate clasifică astfel: A.În cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce următoarele accidente: A.D. Anatomo-clinic. B. împingerea dintelui în sinusul maxilar.C. C. C. firele de sutura neresorbabile se menŃin 48 ore. B. Fracturile de mandibulă sunt întâlnite mai frecvent: A. C. incluzie palatinală. sutura secundară se realizeaza în primele 2-3 zile de la traumatism.C. D. diabetul zaharat. (pag 165) 2371. (pag 314) 2373.B. B. Răsp.E. incluzie vestibulară B. (pag 126 160) 2370. A.B. hemoragii locale.E. D. C. sutura primară a plăgii. E. A. D. A. A. D.D. B. D.B. la sexul feminin. dintele are puŃine anomalii de formă sau volum. comunicare orosinusală postextracŃională. 466 . corpi străini restanŃi în plagă. utilizarea Bulei Bichat. refacerea canalului Stenon.Principii generale ce trebuie respectate în tratamentul plăgilor OMF: A. la pacienŃii tineri. Răsp. Factorii de risc pentru vindecarea întârziată a plăgilor sunt: A. fractura tuberozităŃii maxilare. (pag 153) 2368. (pag 314) 2372. dintele are o poziŃie orizontală. A. E. mezializată sau distalizată. Răsp.

tasare. musculatură. Răsp. odontectomia molarului 3. B.C. E. prezenŃa mugurilor dentari. la sexul masculin. C.B. D. B. B. A. A. B. D. Răsp. Fracturile corpului mandibular sunt următoarele: A. presiune.B.D. C. Deplasările secundare sunt determinate de: A. fracturi paramediene. E. fracturi mediene. (pag 316) 2377. Factorii particulari ce determină scăderea rezistentei mandibulei sunt: A. purtătorii de proteze mobile. C. Răsp. E. (pag 316) 2376. C. fracturi subcondiliene.C. armele de foc. E. D. E. expulzie dentară.C. C. flexie. localizarea liniei de fractură. accidente rutiere. energia cinetică mare. starea generală a pacientului. (pag 127 315) 2374. Răsp.E. C. la adultul tânăr. hemofilia A.D. (pag 318) 2378. fracturi laterale. la sugari. C. D. B. D.B. A. E. implanturi dentare. leziunile mucoasei orale. statusul dento-parodontal. fracturi ale unghiului.D. B. (pag 321) 467 . (pag 316) 2375. statusul dentar. fracturi dentare. B. Răsp. agresiunile umane.Fracturile de mandibulă se produc prin următoarele mecanisme: A.B. Principalele cauze a fracturilor de mandibulă sunt: A. D. la nivelul apofizei coronoide. Răsp.

D. D. E. Răsp. D. jenă în respiraŃie. E. Fractura crestei alveolare. subcondiliană joasă. C. LeFort I. B. D. examene imunologice. (pag 362-363) 2384. (pag 333) *2382. 468 . simptomatologie clinică.B. investigaŃii radiologice. Răsp. Fracturile parŃiale ale maxilarului sunt: A. Diagnosticul fracturilor de mandibulă se stabileşte pe: A. B. C.2379.B. A. A. Fractura tuberozităŃii. B. (pag 322) 2381. investigaŃiilor radiologice. intracapsulare. traversa palatină. Diagnosticul fracturilor de maxilar se stabileşte pe baza: A. E.B. D. Zonele de minimă rezistenŃă ale etajului mijlociu al feŃei sunt: A.C.E.C. ale coronoidei. examen anatomopatologic. mobilitatea osoasă anormală. stâlpul pterigoidian. examen microbiologic. oblice ale ramului vertical. A. fracturi ale oaselor lungi. D. B. examenul sângelui. Fracturile condilului mandibular sunt: A. E. şocul traumatic. DisjuncŃia intermaxilară. stâlpul canin. Răsp. Răsp. mobilitatea molarului 3 inferior. pereŃii osoşi dintre stâlpi şi traverse. ale colului condilului. C. Semnele clinice comune fracturilor de mandibulă sunt: A. C. E. semnelor clinice orale. epistaxis. rebordul orbitar superior. Răsp. (pag 361) 2383. C. E. (pag 128 321) 2380. perforaŃii ale bolŃii palatine. C. B. E. B. A. tulburari ale ocluziei dentare.

(pag 390) 2390. C. B. Răsp. A. fracturi de mandibulă. C. E. B. extracŃia dintelui în totalitate. osul malar.B.B. E. D. apofiza coronoidă. În luxaŃia cu intruzie se produce: A. B. (pag 390) 2389. A. D. A. Răsp. B. Complexul zigomatic este alcătuit din: A. B. luxaŃia dentară. (pag 369) 2385. contuzia parodontală.D. deplasarea în condilul mandibular. D. C. (pag 382) 2387. D. intruzia dentară.379) 2386. E. CT cu reconstrucŃie tridimensională. imobilizare. extracŃia segmentului coronar mobil. fractură radiculară. Fracturile radiculare a dinŃilor temporari au indicaŃie de: A. arcada temporo-zigomatică. supravegherea evoluŃiei. B. radiografii ale ATM. (pag 388) 2388.C. D. E. Leziunile dentare posttraumatice sunt: A. radiografii retrodentare. C. A. deplasarea dintelui spre vestibular. marginea superioară a orbitei. expulzia dentară.B. incidenŃă semiaxială Hirtz. E. fisură coronară. fracturi coronare. ortopantomografia.Răsp. Răsp. deplasarea în osul alveolar. Traumatismele Ńesuturilor parodontale se clasifică în: A. A.B.C. tuberozitatea maxilară. fractura coronară fară expunerea pulpei dentare.C. 469 .C. Răsp. (pag 129. Răsp. avulsia completă. A.B. C. C. tratament endodontic. Tipuri de investigaŃii radiologice obligatorii în fracturile de malar: A.

drenaj.E. E. incisivul lateral superior. E. înăuntrul muşchiului buccinator. C. în lungul liniei oblice interne. D.C. B. B. B. SpaŃial corpului mandibulei. incisivul central superior.C. B. Răsp.D. deplasare în coronoidă. 470 . D. E. B. InfecŃiile periosoase pot fi cantonate în: A.D. rădăcina vestibulară a molarului unu superior. B. B.E. Incizie. deplasarea în fosa nazală. Răsp. Bolta palatină. D. (pag 345) 2392. Limba. Răsp. colecŃia purulentă poate fi situată: A. B. Răsp. caninul superior. Abcesul spaŃiului palatinal are ca punct de plecare: A. O colecŃie supurativă bine delimitată. în afara muşchiului buccinator. (pag 247) 2394. (pag 130 390) 2391. PuncŃie. B.E. D. D. C. SpaŃiul genian este împărŃit de muşchiul buccinator în: A. Antibioterapie susŃinută. Răsp. Compartimentul extern. (pag 247) 2393.D. Asociat cu sindromul toxico – septic. E. SpaŃiul vestibular. extensivă. O inflamaŃie seroasă reversibilă. în dreptul premolarilor inferiori. Flegmonul este: A. (pag 248) 2395. O supuratie difuză. Tratamentul cauzei. Răsp. Loja maseterină. la nivelul muşchiului maseter. B. C. C. ExtracŃia dintelui cauzal cu rol de drenaj al puroiului. (pag 253) 2396. E. B. premolarul unu superior. C. În cazul abcesului migrator al obrazului. E.C. Tratamentul abcesului vestibular consta în: A. Prezinta în periferie o membrană piogenă.

B. A. Răsp. Răsp. D. Compartiment sinusal.E. E. Flegmonul difuz hemifacial. C. C. PuncŃia sinusului maxilar. C.B. Abces sublingual. D. Incizie vestibulară la molar. E. C. (pag 257) 2398. D. SupuraŃiile spaŃiului maseterin au ca etiologie: A. B.D. Abcesul spaŃiului pterigomandibular. Răsp. B. Compartimentul intern. PuncŃiile anestezice. A. (pag 261) 2401. (pag 258) 2399. Incizie cutanată. SupuraŃiile submandibulare pot fi drenate prin: A. Abcesul spaŃiului submentonier. (pag 131 251) 2397. B. Litiază salivară. Diagnosticul diferenŃial al supuraŃiei submentoniere se face cu: A. Cauzele infecŃiei lojei submandibulare sunt: A. Angina Ludwig. Osteomielita ramului ascendent. Compartimenul superior. E.C. B. Incizie laterocervicală. E. Adenita supurată. Piodermita. E.B. Răsp.B. Răsp. ImunodeficienŃă. Adenita supurată. C.D. B. Osteonecroza mandibulei. (pag 260) 2400. (pag 270) 471 . D. B. Compartiment maxilar. Generale. Procese septice ale molarilor inferiori. Răsp. D. C. SupuraŃiile difuze ale teritoriului OMF sunt: A. E. B.C. D.C. Stafilococii cutanate. InfecŃii la molarii inferiori. Abcesul spaŃiului mentonier. Incizie intraorală paralinguală.E. Incizie transfrenulară. Tumori chistice osoase infectate. A.

ComplicaŃiile grave ale infecŃiilor OMF sunt: A. B. limfom non Hodgkin. Tromboza sinusului cavernos.C. B. (pag 275) 2403. B. A. B.D.E.B. (pag 278) 2404. A. molarul 3. AfecŃiuni de origine dentară ale sinusului maxilar (pag 291 . E. (pag 285) 2406.E. C. C. molarul 2. InfecŃiile specifice OMF: A. E. E.B. Meningita. molarul 1. D. D. Răsp. displazia fibroasă. E. specifice.D. Răsp. submaxilita acută litiazică.C. B. abcesul spaŃiului submandibular. (pag 282) 2405. Răsp.B. inflamaŃia cronică sau afectiuni alergice ale mucoasei rinosinusale. fumatul şi expunerea la mediul cu noxe. Răsp.309) DinŃii cu rapoarte sinusale sunt: A. Răsp. (pag 133-194) 2407. A. D. adenopatia metastatică cervicală. leucemia cronică. sclerodermia. D. C. D.D. obstrucŃia ostiumului din meatul nazal mijlociu prin mecanism inflamator sau mecanic. E. diminuarea rezistenŃei generale a organismului la infecŃii. Limfadenita. Abcesul cerebral. C. premolarul 2. B. C.B. A. sifilisul. C. cronice nesupurate. 472 . incisivul lateral.Clasificarea osteomielitelor după Laskin: A. Diagnosticul diferenŃial al adenitei acute supurate submandibulare se face cu: A. osteoperiostite. D. tuberculoza. acute supurate. alveolite. actinomicoza. C. Mediastinită.Factorii favorizanŃi locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentară pot fi: A.2402.

(pag 134 296) 473 . B.B. E. pulpita totală purulentă. febră 37-38 gradeºC. streptococii. B. D. simultan cu creşterea secreŃiei de mucus. rinoree purulentă anterioară sau posterioară. ulcerativă. E. D. A. catarală. C. În sinuzita maxilară acută. A.C. B. cacosmie subiectivă. obstrucŃie nazală.E. Răsp. perforarea spaŃiului subantral prin chiuretaj intempestiv. împingerea rădăcinii sub mucoasa sinusală. cronică.B. chisturi foliculare suprainfectate.Germenii microbieni cel mai frecvent implicati intr-o sinuzita maxilară de cauză dentară sunt: A. AfecŃiunile dentoparodontale ale dinŃilor sinusali ce pot determina sinuzite maxilare sunt: A. alveolita postextractională.C. C. parodontită apicală acută sau cronică a dinŃilor sinusali. (pag 295) 2408. (pag 296) 2411. Semnele obiective clinice majore specifice sinuzitei maxilare acute sunt: A. E.E. (pag 295) 2410. congestivă.D. supurată. D. procesul inflamator trece prin 3 faze succesive: A. (pag 95) 2409. Răsp. împingerea unei rădăcini în sinusul maxilar în timpul extracŃiei denatre. stafilococii. B.Accidentele şi complicaŃiile extracŃiei dentare ce pot determina sinuzite maxilare sunt: A. comunicare orosinusală neobservată sau incorect tratată.E. C. A. Răsp. pneumococii. durerea unilaterală localizată la nivelul etajului mijlociu al feŃei cu iradieri. chisturi radiculare suprainfectate. Răsp. chisturi nazoalveolare suprainfectate. B.C. D. enterococii. A.E. D. Răsp. C. E.E. C. (pag 296) 2412. scăderea motilităŃii ciliare.E. candida albicans. A. A. E. Răsp.

304) 2418.D. B. osteomielită maxilarului. rinoscopie anterioară. uneori cu aspect aerat.B. sângerare mai abundentă din alveolă. B. (pag 299) 2416. O lună şi jumătate.Pentru a putea cataloga drept cronică. Răsp. C. opŃiunea (experienŃa) chirurgului. O lună. C. radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale feŃei. (pag 135. cauza comunicării orosinusale. 2 luni.D. Mai mare de 3 luni.B. E. examenul CT sau RMN. chistul mucos intrasinusal. sinuzita cronică rinogenă. A. Sinuzita maxilară cronică de cauza dentară trebuie diferenŃiată de: A.D. A. Sinuzita maxilară acută de cauză dentară trebuie diferenŃiată de: A. Răsp. prezenŃa sau absenŃa dinŃilor. Răsp. D. eliminarea prin alveolă a unui continut lichidian serocitrin. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicării orosinusale se va realiza în funcŃie de: A. mărimea şi localizarea defectului. E. C. radiografii cu film muşcat. Răsp. D. C. B. E. durata unei suferinŃe sinusale trebuie să fie mai mare de: A. E. examen bacteriologic al puroiului şi antibiogramă.*2413.B.E. D.Examenele paraclinice complementare în sinuzita maxilară de cauza dentară constau în: A. 2 săptamâni. E. proba Valsalva pozitivă. D. examinarea dintelui extras releva rizaliza apexurilor. B. sinuzita acută rinogenă.D. supuraŃiile geniene de cauza dentară. vechimea comunicării orosinusale. A. (pag 297) 2414. B. (pag 303) 2417. 474 .B. C. sinuzita cronică rinogenă. E. D. Răsp. la explorarea alveolei cu un stilet butonat se evidenŃiază o senzaŃie de-cădere în gol. A. (pag 297-299) 2415. Comunicarea orosinusală imediata în timpul extracŃiei dinŃilor cu raport sinusal trebuie diagnosticată imediat pe baza următoarelor criterii: A.

sinuzita maxilară alergică. A. (pag 136 452) 2423. C. D. Răsp. D. Chistul radicular.E.D. Chistul rezidual. prescrierea unui decongestiv nazal. chisturile maxilarelor. Răsp. cu contur neregulat. cu resorbŃia rădăcinilor dinŃilor adiacenŃi.D. D. A. sinuzita acută rinogenă. C. B. chistul mucos intrasinusal. E. Dacă deschiderea sinusală este medie de 2-6 mm se impun următoarele măsuri: A. Chist osos esential. Cheratochisturi. E. E.Dacă plastia comunicării orosinusale nu s-a efectuat imediat postextracŃional sau în primele 7-10 zile. C. (pag 299) 2419.B. Chistul median palatinal. O lună NU. Chistul globulo-maxilar. Chisturi. administrare de antibiotice. tumori benigne şi osteopatii ale oaselor maxilare Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. C. B. B.B. D.B. D.E. Chisturile neodontogene sunt: A. A. (pag 304) *2420. (pag 308) 2421. în formă de pară. 3-4 luni DA. 2 luni NU. (pag 450) 2422. C. E. Chistul anevrismal. unice sau multiple zone de radiotransparenŃă.D. 2 săptămâni NU. B. Chistul nazopalatin. E.C. C. E.B. aceasta se va temporiza: A. A. D. Răsp. Chistul colateral inflamator. Chistul nazo-labial. Răsp. aplicarea unei meşe iodoformate supraalveolare timp de 5-7 zile. B. sutura marginomarginală a gingivomucoasei alveolare. conŃinând cantităŃi variabile de material opac. 6 săptămâni NU. cură radicală a sinusului maxilar.Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A. Răsp. E. 475 .

C. (pag 464) 2424. (pag 464) 2428.B.C. A. Chistul nazolabial este: A. C. A. Chistul globulomaxilar este: A. D. se exteriorizează frecvent în palatul anterior. Peretele chistului radicular este format din: A. chist radicular pe incisivul central superior.Răsp. înconjoară coroana unui dinte inclus. B. chist neodontogen. (pag 456) 2426. dintele cauzal erupt. cel mai frecvent chist neodontogen. Răsp. 476 .D. adenomul pleomorf de buză superioară. cristale de colesterină. D.C. D. E. Răsp. C. chist dezvoltat pe meziodens Răsp. apare la copii mai frecvent. E. D. strat conjunctiv fibros.C.E. supuraŃie nazogeniană. A. B. D. radiotransparenŃă uniloculară. provine din vestigiile epiteliale localizate între incisivul lateral şi caninul superior. E. chist radicular sau parodontal. Diagnosticul diferenŃial al chistului nazoplalatin se face cu: A. zone de calcificare (corpi Rushton). tumoră malignă. (pag 137. abcesul vestibular. A. se dezvoltă pe seama incisivului central superior. B. C.C. E. chist odontogen. Răsp. E. B. epiteliu pavimentos stratificat. chist de dezvoltare. Aspectul radiologic tipic al chistului dentiger este: A.D. apare frecvent la copii. radiotransparenŃă multiloculară. chist odontogen. C. fibre dense de colagen. B.E. B. 465) 2429. B. Chistul nazopalatin este: A. C. (pag 469) 2425. este rezultatul transformării unor resturi epiteliale. Răsp. (pag 464) 2427. C.D. absenŃa dintelui cauzal.

A. Răsp. A. B. nu are relaŃii cu dinŃii. îndelungată.E. (pag 470) 2434. dureroasă. Etapele de evoluŃie ale chistului radicular sunt: A. D. E. C. Răsp. chistul dermoid. (pag 465) 2430. A. (pag 138. Răsp. dintele cauzal rămâne vital. Răsp. chisturile osoase. defect osos. de exteriorizare. scurtă. D.E. radiotransparenŃă rotundă sau ovală. Răsp. C. B.Tratamentul chirurgical al chistului rezidual constă în: A. are contur policiclic.D.C. (pag 469) 2433. sigilarea suprafeŃei de secŃiune a rădăcinii dentare. Diagnosticul diferenŃial al chistului residual se face cu: A. (pag 467) 2432. pseudochist. (pag 466) 2431. B. 470) 2435. B. Diagnosticul diferenŃial al chistului radicular se face cu: A. rezecŃie de mandibulă cu plastie osoasă. Chistul radicular are următorul aspect radiografic: A. Răsp. tumora a oaselor maxilare. chist parodontal. B. chist radicular persistent după extracŃia dentară. chistul periapical. intraosoasă asimptomatică. chist radicular persistent după tratamentul endodontic. sinusul maxilar normal. E. C. rezecŃie de condil. E. D. E. chistul persistent după odontectomia mnolarului 3 inferior. B. are formă de inimă. chistul mucoid. chistul folicular. D. A. tratamentul cavităŃii osoase postchistectomie. Chistul rezidual este: A. radiotransparenŃă periapicală. C.D. chistectomie. C. D.C.C. E. E. B. 477 .C.

C. A. chist rezidual. (pag 474) 2438. C. Răsp. Radiografic. leziuni nonosteogene. E.B. Răsp. E. tumori epiteliale. E. leziuni osteogene maxilare. chistul osos anevrismal. E. D. (pag 484) 2439. E. carcinom adenoid chistic. D. Răsp. Extraosos (periferic). C.B. C.D. Răsp. B. D. E. Diagnosticul diferenŃial al torusurilor se face cu: A. Intraosos solid (multichistic). radioopacitate cu structuri asemănătoare unui dinte. Răsp. keratochist odontogen primordial. displazii. chist parodontal.B. odontomul se prezintă astfel: A.D. radiotransparenŃă bine delimitată.C. A. masa calcificată aparent amorfă. abcesul palatinal. A. leziuni traumatice.C. (pag 506) 478 . carcinoame osoase. Tumorile benigne neodontogene sunt: A. C. tumori ectomezenchimale.B. Formele anatomoclinice ale ameloblastomului sunt: A. C. tumori mixte (epiteliomezenchimale). leziuni tumorale. A. radiotransparenŃă în-bule de săpun. C. leziuni osteogene. B.C. 493) 2440. tumori cu celule gigante. A. Clasificarea OMS (1992) a tumorilor odontogene: A. D. Cu celule gigante. epulis.B. (pag 470) 2436. Răsp. Angiomatos. B. exostoze mandibulare. ( pag 474) 2437. Intraosos unichistic. (pag 139. dinte inclus. D. A. B. B. D.

raport nefavorabil coroană-rădăcină. B. 479 . B. E. conservarea dinŃilor pe arcada după eşecul unui tratament endodontic. lamboul semilunar. C. decolarea lamboului este dificilă. Răsp. lamboul intrasulcular trapezoidal.E. D. tensiunea în lambou este mare. A. (pag 175) 2443.E. A. A. 178) 2445.C.2441. D.D. controlul asupra etanşeizării obturaŃiei corecte de canal. E. stoparea difuzării agenŃilor microbieni din spaŃiul endodontic prin obturaŃia corectă de canal. leziuni periapicale de dimensiuni mici. C.C. ContraindicaŃiile absolute ale rezecŃiei apicale sunt reprezentate de: A.D. (pag 179) 2446. parodontopatia marginală cronică (dinŃi cu implantare compromisă). leziuni periapicale situate în proximitatea sinusului maxilar. interesarea festonului gingival este completă.C. lamboul dreptunghiular. accesul chirurgical este foarte bun. Tipurile de lambouri utilizate în rezecŃia apicală sunt: A.B. E. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. dinŃi fără valoare protetică. Răsp. Contraindicatiile relative ale rezecŃiei apicale sunt reprezentate de: A. fractură radiculară transversală în 1/3 apicală. D. C. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (pag 173. A. este indicat pentru abordul mai multor dinŃi. (pag 174) 2442. A. B. D. Răsp. E. accesul şi vizibilitatea rădăcinilor sunt minime. E. corticala vestibulară groasă. tensiunea supra lamboului este foarte mică. lamboul intrasulcular triunghiular. C. D. lamboul trapezoidal (Ochsenbein-Luebke). Răsp.B. C. (pag 175) 2444. conservarea dinŃilor pe arcada în cazul parodontitelor marginale cronice avansate. D. Dezavantajele lamboului gingival în plic sunt: A. decolare facilă. 195) RezecŃia apicală are urmatoarele obiective: A. Răsp. 177. B. pacienŃi cu imunosupresie. fractura radiculară verticală. C. B. îndepărtarea apexului şi a Ńesuturilor patologice periapicale.D. (pag 140. sutura interdentară este uşoară. corticala vestibulară subŃire. B.E.

480 . planul de secŃiune va fi bizotat spre vestibular (45º). este necesară neaparat rezecŃia apexului până la limita geodei osoase rezultate după chiuretarea procesului patologic.D. E. C. B. Prepararea cavităŃii retrograde se poate face cu: A. dacă accesul nu este suficient nu este permis a se prelungi incizia. B. C. planul de secŃiune va fi bizotat spre palatinal (45º). E. Răsp. B. (pag 141 184) 2450. E. piesă de turbină miniaturizată şi freza con invers. rareori mai mult. dacă este necesar se vor depărta şi buzele sau mucoasa jugala cu un alt instrument pentru a nu se produce leziuni ale acestora cu instrumentarul rotativ.E. inciziile verticale nu trebuie practicate în concavitatile dintre eminenŃele radiculare. D. planul de secŃiune va fi întotdeauna orizontal NU. Principiile generale în secŃionarea şi îndepărtarea apexului în cadrul rezecŃiei apicale propriu-zise includ: A.D. Principiile generale privind incizia şi crearea lambourilor în rezecŃia apicală presupun următoarele: A. D. (pag 180 181) 2448. A. piesă dreaptă şi freză con invers. B. obturarea retrogradă a dintelui. D. A. E.D. sonda dentară. Principiile generale în depărtarea lamboului presupune: A. C. escavatorul dentar. Chiuretajul periapical în cadrul rezecŃiei apicale are ca scop: A. depărtatorul se va sprijini pe os şi niciodată pe lambou.C. (pag 186) 2451. incizia verticală nu se va extinde în mucoasa mobilă. ultrasunete. Răsp. C. mesarea cavităŃii postoperatorii. A. incizia poate să intersecteze o cavitate osoasă deja existenta sau care urmeaza a fi creata intraoperator. incizia se va realiza printr-o mişcare fermă şi continuă. Răsp. se va rezeca un segment apical de 1-3 mm.B. Răsp. lamboul trebuie depărtat în tensiune. repoziŃionarea lamboului este dificilă. D. obturaŃie corectă endodontică. B. baza lamboului trebuie sa fie mai mică decât marginea sa liberă. A. D. rezecŃia bizotată a 1/3 apicale a rădăcinii. E. depărtatorul poate fi plasat şi pe structuri anatomice adiacente (exemplu pe nervul mentonier). (pag 183) *2449. îndepărtarea în totalitate a Ńesutului patologic periapical. (pag 179) 2447. A. Răsp. C.E.

B. Chiuretajul periapical are următoarele etape: A. D. Răsp. fuloar. C. D. înlăturarea materialului de obturaŃie în exces. A. C.C.B. să fie insolubil şi stabil volumetric.E. îndepărtarea unor chisturi de dimensiuni mici. E. (pag 189) 2452. B. rezecŃia apexului. B. C. D. D. B. A. să inhibe creşterea microbiană. A. (pag 194) 2457. E. Peste 12 luni. hematom. să stimuleze regenerarea tisulară periradiculară. A.C. decolarea lamboului. să fie biocompatibil. edem. Materialul ideal pentru obturaŃia retrogradă ar trebui să îndeplinească simultan următoarele deziderate: A. sonda dentară. B. (pag 190) 2453. chiuretarea oricărui proces apical. freză rotundă. Pentru realizarea obturaŃiei retrograde se poate apela la: A. E. (pag 190) 2454. (pag 193) *2456.Răsp. D.C. să nu fie radioopac. obturaŃia radiculară cu materiale neresorbabile. C. hemoragie tardivă. B. o lună. 3 săptămâni. E. freză con invers. fractura rădăcinii. incizia mucoasei. Răsp.D. E. plugger. C. Răsp. Răsp. necroza osului. două luni. Chiuretajul periapical este intervenŃie chirurgicală ce are drept scop: A. Regenerarea osoasă după rezecŃia apicală are loc progresiv într-o perioadă de: A. 3-12 luni. 481 . (pag 193) *2455. ComplicaŃiile postoperatorii imediate ale rezecŃiei apicale sunt următoarele: A. Răsp. D. C.

D. E. Apare la vechii purtători de proteze. E.C. D. rezecŃia 1/3 cervicală a rădăcinii. Este întotdeauna bilateral. În frenul hipertrofic ce produce diastema se excizează papilla interincisivă. molar superior. (pag 219. C. asimptomatică. 194) 2460. Trebuie conservat deoarece permite stabilizarea protezelor.E.C. incisiv central superior. A. premolar superior. (pag 198) 2461.B. rezecŃia totală a coroanei şi menŃinerea rădăcinii. rezecŃia 1/3 apicală a rădăcinii. (pag 143. 220) 482 . D. B. (pag 194) 2458. D. Există posibilitatea formării hematomului. Vindecarea la nivelul osului alveolar se obŃine per primam.E. AmputaŃia radiculară este aplicabila la următorii dinŃi: A. După îndepărtarea torusurilor. Frenectomia: A. D. B. B. B.D. Răsp. D. E. (pag 194) *2459. Are o creştere lentă. Răsp. Tratamentul constă în incizie-în felie de portocală perituberozitară.E. osteotomia. Se practică pentru frenul labial hipertrofic. Răsp. pag 204 205) *2462. C. A. secŃionarea porŃiunii coronoradiculare afectate şi extracŃia acesteia. Răsp. Torusul mandibular: A. molar inferior. incisiv central inferior. rezecŃia apexului. rezecŃia parŃială a coroanei cu menŃinerea porŃiunii radiculare. E. Tratamentul este numai chirurgical. AmputaŃia radiculară constă în: A. D. Fibromatoza tuberozitară: A. (2. C. A. B. este importantă menŃinerea surplusului de mucoasă. C. C. E.C. toaleta plăgii şi sutura. B. Este o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolară maxilară. Răsp. Favorizează creşterea distanŃei intermaxilare. Apare datorită prezenŃei molarilor de minte incluşi. C. E. Răsp. Se practică pentru frenul lingual.

B. Sunt repoziŃionate inserŃiile muşchilor din planşeul bucal. Intraoperator. Favorizează stabilitatea protezelor mobile.E. A. Poate desfiinŃa şanŃul pelviliingual. C.E. Este necesară utilizarea grefelor osoase. Răsp. B. C. C. E. Postoperator nu este necesară utilizarea de proteze modelante. Este realizată prin decolarea periostului de pe os. A. B. C. Are o creştere rapidă. A. RezecŃia modelantă a apofizelor genii hipertrofice: A. Pentru regularizarea suprafeŃei osoase se utilizează pile de os. B. D. Răsp. Permite conservarea osului alveolar. incizia este plasată la nivelul mucoasei palatinale. Indicată atunci când osul alveolar are contur corespunzător protezării. Favorizează stabilitatea protezelor mobile. Este posibilă doar daca lungimea mucoasei mobile maxilare este satisfăcătoare. C. (pag 216) 2467. E.C. A. Este necesară utilizarea de grefe de piele. Răsp. Face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulare.D. Creasta oblică internă ascuŃită la edentaŃi: A.C. Nu determină repoziŃionarea inserŃiilor muscular. (pag 209) 2465. De cele mai multe ori este acoperit de mucoasă cu aspect normal. A. Poate face imposibilă aplicarea unei proteze mandibulare. Determină adâncirea şanŃurilor periosoase.D. Regularizarea reliefului osos nu poate fi realizată cu instrumentar rotativ. Nu este necesar un conformator chirurgical. E. Se realizează concomitant cu extracŃia dentară. (pag 207) 2466. D. Prin această tehnică se conservă Ńesutul submucos. Are întotdeauna o forma sferică. B. Răsp. Este necesară în situaŃia atrofiei accentuate a crestei alveolare mandibulare. C. Torusul palatin: A. Este localizat pe linia mediană la nivelul palatului. E. B. 483 . D. Poate fi necerară rezecŃia modelantă a acestei creste. Permite o mai bună adaptare a protezelor mobile. Utilizarea grefelor de piele determină obŃinerea unor rezultate superioare.2463.C. Poate fi realizată numai la pacinŃi cu atrofie osoasă moderată. D. Vestibuloplastia la maxilar: A. D. D.B.D. Plastia şanŃului pelvilingual: A. E. Răsp. (pag 144 210) 2464. (pag 211) *2463. ExtracŃia alveoloplastică: A. E.

o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolară mandibulară. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate despre frenul lingual: A. o hipoplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea anterioară. poate conŃine fibre musculare din muşchiul genioglos. o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din regiunea retromolară maxilară. A. este o hiperplazie de iritaŃie. E. C. cu suprafaŃa neregulată. B. mucoasa acoperitoare este netedă. (pag 203) 2472. B. Frenectomia. DesfiinŃează şanŃul retrotuberozitar. determină tulburari de fonaŃie. C. afectează stabilitatea lucrărilor protetice fixe.C. A. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate despre fibromatoza tuberozitară: A.D. B. Frenoplastia în M. cauzată de regulă de traumatismele masticatorii. A. 484 . Răsp. nu reduce distanŃa intermaxilară. Frenoplastia în Z. este constituit din Ńesut conjunctiv dens. D. Există riscul hemoragiilor masive ale plexului venos pterigoidian. are consistenŃă elastică sau fermă. C.E. (pag 198) 2470. E. (pag 204) 2473. Răsp. acoperită de o mucoasă albicioasă. Frenoplastia cu vestibuloplastie. este localizată de obicei în fundul de sac vestibular. E. Nici un Răspuns corect. C. Tratamentul chirurgical pentru frenul labial este: A. D. (pag 218) 2468. Se realizează numai sub anestezie locală.B.C. pentru leziunile cronice tratamentul este medicamentos şi chirurgical. D. A. B. Fibromatoza tuberozitară este: A. examenul histopatologic în cazul leziunilor cu evolutie îndelungată nu este obligatoriu. C. E. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate despre hiperplazia inflamatorie (de proteză): A. D. Se îmbunătăŃeşte închiderea marginală a protezei totale. C. D.B. C. Se poate anticipa adâncimea şanŃului realizat postoperator. (pag 217) 2469. A. (pag 200) 2471. B. Răsp. Răsp. postoperator nu se aplică obligatoriu proteza veche rebazată. poate conŃine fibre musculare din muşchiul hipoglos. În tuberoplastie: A. E.D.B.Răsp. B. Răsp.

este obligatoriu efectuarea unei ortopantomografii. este o zonă de hiperplazie. Răsp. afectează planul muscular subjacent. Răsp.D. preoperator nu trebuie evaluat suportul osos. E. E. A. este caracterizată printr-o creştere asimptomatică. modificarea postoperatorie a adâncimii şantului vestibular din cauza bridelor cicatriceala şi stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare. E. Răsp.B. (pag 208) 2477. postoperator poate fi modificată estetica buzei. 206) 2475. spina nazală proieminentă. prin aceasta intervenŃie se conservă Ńesutul submucos. durerea postoperatorie. pacienŃi cu atrofie moderată. E. edemul ca urmare a traumatismului operator cu apariŃia trismusului. (pag 146. A. C. E. modificarea inserŃiei muşchilor geniogloşi E. D. Hiperplazia gingivală: A. B. 210) 485 . poate fi localizată sau generalizată. pacienŃi cu şant neutru. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate despre creasta balantă: A. lentă a gingiei. A. Următoarele afirmaŃii sunt adevărate despre vestibuloplastia maxilară: A. C. o condiŃie clinică obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile labiale sa fie satisfăcătoare B. A. în absenŃa tratamentului nu se asociază cu resorbŃia osoasă a procesului alveolar. Principalul dezavantaj al vestibuloplastiei mandibulare este: A. B. incizia iniŃială se realizează perpendicular pe festonul gingival. B. C. pacienŃi cu atrofie severă. nu are aspect inflamator C.B. este localizată de obicei în zonele laterale edentate. B. C. (pag 210) *2478. nu reduce distanŃa dintre tuberozitate şi apofiza coronoidă. D.B.B. D. Răsp. (pag 206) *2476. o condiŃie clinică obligatorie este ca lungimea mucoasei mobile linguale şi a frenului să fie satisfăcătoare C.D. (pag 204) 2474. (pag 147. IndicaŃiile vestibuloplastiei la maxilar sunt: A. este indicată la pacienŃii cu atrofie medie. este localizată numai la mandibulă. pacienŃi cu şant vestibular de 10 mm. A. Răsp. dinŃii cu mobilitate crescută se extrag la finalul interventiei chirurgicale. Răsp. D.E. D.

E. Ramura a-II-a. B. E. Răspunsul pozitiv la tratamentul medicamentos. atacuri dureroase stereotipice la fiecare individ. A. între 70 şi 75 ani.D. Răsp. prezenŃa-ticului dureros al feŃei.C. Răsp. Vârsta medie la debutul nevralgiei idiopatice de trigemen este: A. Cauzele frecvente ale declanşării nevralgiei esenŃiale (idiopatică) de trigemen sunt: A. procese tumorale intracraniene. Semnele vegetative. C. B. B.B. B. Durerea cu caracterele ei bine conturate. între 40 şi 50 ani. B. Răsp. topografia durerii. neurinom de acustic. D. A.E. D. C. D. C. D. A. Ramura a-IV-a. Nevralgia de trigemen este de cauză: A. 486 . E. C. între 65 şi 70 ani. Psihogenă. E. (pag 916) *2482. 917. E. Răsp. C.E. CombinaŃia dintre aceste ramuri. C.2479. (pag 916) *2481. D. Neurogenă. Somatică. (pag 148. (pag 916) 2480. (pag 917) 2483. E. anomalii vasculare. Topografia durerii. B. Ramura a-III-a. Diagnosticul clinic pozitiv al nevralgiei trigeminale esentiale se pune pe interogatoriul ce cuprinde urmatoarele elemente: A. Prin compresia nervului trigemen. Iradierea durerii. Occipitală. 918 ) 2484. Răsp. B. Ramura a-I-a. compresiunea vasculară a nervului trigemen. scleroză multiplă. D. între 20 şi 30 ani. Nevralgia trigeminală idiopatică are predispoziŃie pentru: A. B. Criteriile de diagnostic ale nevralgiei idiopatice de trigemen sunt: A. între 52 şi 58 ani. prezenŃa zonelor trigger.

Răsp. D. prezenŃa în criză a ticului dureros. extracŃia dentară. Nevralgia trigeminală secundară se datorează: A. (pag 917) 2487. leziuni structurale demonstrate al ganglionlui Gasser. cauzelor dentare. blocaj chimic anestezic asociat cu hipnotice. infiltraŃia ganglionului Gasser. C. numai medicaŃie anticonvulsivantă. Răsp. B. tratament medicamentos. Răsp.C.D. Examenul mişcării de propulsie nu poate fi făcut la pacienŃii cu ocluzie: A. C. scleroză multiplă ( la tineri).B. Tratamentul asociat în nevralgia de trigemen constă în: A. C. (pag 918) 2488. D. A. E. (pag 149.B. infiltraŃii anestezice asociate cu sedative. prezenŃa unor leziuni cauzale. E. A. sialadenectomie. Examenul ocluziei la edentatul parŃial cuprinde: A. Răsp. Tratamentul nevralgiei de trigemen: A. Diagnosticul nevralgiei de trigemen simptomatice se stabileşte pe baza următoarelor criterii: A. B. iradierea durerii. C. (pag 917) 2485. tratament chirurgical. neurinom de trigemen. D. electroliza. Răsp. Psalidodontă. caracteristicele clinice ale durerii. Ocluzie inversă. Răsp. 487 . B. E. Ocluzie deschisă. D. Ocluzie adâncă în acoperiş. (pag 917) 2486. explorarea unghiului pontocerebelos. B. D. A.C.D. 919) 2489. E.52 2490. C. Examenul mişcării de propulsie. ortopantomografie.C.E pag.B.E. B. E. craniotomie occipitală. leucemie. A. Labiodontă. 918. B.D.

Răsp. B. Este direct proporŃionala cu lungimea rădăcinii. Analiza rapoartelor de ocluzie.B. B. ConfecŃionarea şablonului de ocluzie. B. E. Stabilirea planului de tratament preprotetic. Răsp. Desenarea viitorului schelet al protezei. ConfecŃionarea lingurii individuale. Modelul de studiu ți diagnostic nu serveşte la: A. Examenul mişcării de lateralitate. Paralelograful Soyer. Este mai mica dacă rădăcinile sunt divergente. E. E.58 *2494. La colet mezial. C.B.56 2492. Apical mezial.D. B. C. În categoria paralelografelor cu braŃ orizontal fix intră: A.A pag. Este invers proporŃionala cu suprafaŃa de implantare. D. B.A. D.65 2495.A pag.B. La colet distal. InspecŃia crestelor alveolare. Paralelograful Jeneka. Aspectul planului de ocluzie. C. Planuri de ghidare. La un molar inferior care se înclină mezial. E. D. 488 .53 2491. Axa de inserŃie a protezei parŃiale este condiŃionata de următorii factori: A. Paralelograful Krupp.D. C.E pag.E pag. Paralelograful tip NEY. Apical distal. C. Zonele de interferenŃă osoasă. RezistenŃa mecanică a dinŃilor stâlpi: A. D. C.C. lamina dura apare mai groasă: A. E. Paralelograful Dentaurum. pag. Este mai mare la monoradiculari.A. Răsp. În zonele unde se produce tracŃiunea fibrelor parodontale. Fizionomie. Dimensiunea verticala a etajului inferior in poziŃia de IM. Răsp.57 *2493. D. Este mai mare la pluriradiculari. Răsp.

La mandibulă zonele de interferenŃa muco-osoasă pot exista în următoarele regiuni: A. Marginea disto-vestibulară a premolarilor inferiori. B. Utilizarea sistemelor speciale de menŃinere. în dreptul molarilor. Împarte dintele în două zone. Regiunea vestibulară a crestelor. E. E. Regiunea linguala centrală.75 2496. B. MasticaŃie. Regiunea vestibulara a crestelor.E pag. 489 . Se trasează cu ajutorul minei de grafit.D pag81 2499.B. Răsp. Apare când arcada dentară nu mai este integră. Plastia şanŃurilor vestibulare. sunt reprezentate de: A. Zonele retentive dentare necesară aplicării croşetelor. B pag. Torusul mandibular. Zonele de interferenŃă ale dinŃilor stâlpi cu braŃele croşetului. Răsp.88 2500. în edentaŃii frontale. D. Acoperirea dinŃilor cu microproteze este indicată în următoarele situaŃii: A. C. D. Răsp. Şlefuiri la nivelul cuspizilor. Acoperirea dinŃilor cu microproteze. Are un traiect concav către gingival pe feŃele vestibulare şi orale. Are un traiect drept pe feŃele proximale ale dinŃilor stâlpi. D. DinŃi mobili. E. B.D pag.C.B.A. E.D. Zona retromilohioidiană.78 2497. C. E.A. Marginea mezio-vestibulară a molarilor superiori.D pag. RezecŃia torusurilor mandibulare exagerate. ExtracŃia resturilor radiculare nerecuperabile. FeŃele distale ale caninilor superiori înclinaŃi către posterior.C. Marginea meziolinguala a molarilor inferiori. C.B.A.79 2498. Răsp. DinŃi stâlpi cu smalŃ gros şi sănătos. Abraziune marcată. FeŃele proximale ale dinŃilor frontali înclinaŃi către edentaŃia frontală. Răsp.D. C. Următoarele operaŃiuni se fac în cadrul tratamentului preprotetic: A. C. B. D. B. D. Ecuatorul protetic : A.A.

D. Crestele edentate. Răsp. D. Sunt sensibile la palpare. Necesită foliere de 0. Stabilizarea orizontală a protezei. Micşorarea deplasărilor protezei. 490 .A.E. III. Intervin în fonaŃie. E. Când osul alveolar prezintă pe radiografie spaŃii trabeculare mici. E.C.B. D. Răsp. Răsp.98 2501.B. În cazul edentaŃiei parŃiale tratată adjunct solidarizarea dinŃilor stâlpi de dinŃii vecini este indicata în următoarele situaŃii: A. E. La maxilar zonele protetice negative sunt reprezentate de: A.C. C.D pag. Rădăcini scurte.C. Sunt zone protetice pozitive.105 2503.C. B. Când raportul coroană rădăcină este modificat în favoarea coroanei.DinŃii restanŃi asigură: A.D. Ax de inserŃie facil. Închiderea breşelor suplimentare ca complica diferitele clase de edentaŃii prin punŃi are următoarele avantaje: A.114 2505. C. E.A. MenŃinerea directă a protezei. C.40 mm. DinŃi izolaŃi fără mobilitate.30-0. B. Pierderi reduse de substanŃă dentară. DinŃi cu mobilitate redusă grd. D. Nu trebuie acoperite de proteză.D. Zonele lui Schroder. B.E Pag. Papila incisivă. Simplificarea planului protezei. Atrofia suportului muco-osos este mai mică. MenŃinerea indirectă a protezei.C. B. Rugile palatine: A. Tuberozitatea maxilară. Creasta milohioidiană. D. C. B. 99 2502. C. Efectul fizionomic este mai bun în zona frontală. E. Răsp.D pag. Răsp.E pag. Sprijinul muco-osos al şeilor. Sprijinul parodontal.E pag. 113 2504.

EdentaŃii subtotale când existe doi dinŃi restanŃi. Serveşte la confecŃionarea modelului de diagnostic şi de studiu. 119 2509. C. C. E. Amprenta de studiu. Molarului I si II. Molarului I. Foloseşte linguri standard. Răsp.343 491 . a-II-a complicată cu o breşă laterală. Amprenta funcŃională.E pag. În zona dinŃilor 5-6 la pacientul cu arcade integre. Ancorarea protezelor scheletate cu doua croşete se face în următoarea situaŃie: A. B.D pag. Amprenta preliminară. În zona frontalilor la pacientul cu arcadele integre. C.B. E. a-I-a fără modificări. Cl. D.Zona masticatorie stabilă se găseşte: A.E pag343 2510. Cea mai mare forŃă de masticaŃie apare la nivelul: A. La nivelul zonelor de sarcină primare.B. E.D.A. D.D. D. B pag. C.B. 115 2508.D. D. B. B.A. a-IV-a redusă. La nivelul dinŃilor restanŃi ce fac triturarea alimentelor în edentaŃia parŃiala netratată.E pag 113 *2506. Amprenta documentară din edentaŃia parŃială tratată mobilizabil se caracterizează prin: A. Doar afirmaŃiile B si C sunt adevărate. Este luată înainte de tratamentul preprotetic.B. Amprenta finală. Serveşte la confecŃionarea modelului de lucru. C. Premolarilor Răsp.C. Răsp. Cl. În edentaŃia parŃială tratată cu proteze parŃiale mobile se folosesc următoarele tipuri de amprente: A. Cl. Răsp. Premolarului I. 115 2507. Răsp. B. EdentaŃii subtotale când exista un singur dinte stâlp. E. Amprenta anatomică.Răsp. E. D.C pag. Premolarului II ți molarului I. Foloseşte ca material de amprenta alginatul. B.

B. Răsp. Mixt articulat.E pag.B.a-II-a Kennedy se pot folosi următoarele tipuri de amprente funcŃionale: A. Amprenta funcŃională sub presiune masticatorie. C. Mixt rigid.B.E pag 352 2515. Amprenta funcŃională cu ceară fluidă.345 2512. D.A.C.a-II-a Kennedy mandibulare. amprenta funcŃională necompresivă se foloseşte dacă protezele au sprijin: A. C. E. Psihoterapie. Amprenta funcŃionala compresivă cu gura deschisă. E. D. Reflexul exagerat de vomă poate fi combătut prin: A. C. EdentaŃii de clasa a-IV-a când procesele alveolare sunt retentive. Realizarea scheletului metalic după o amprenta unică. E.347 2513.C. Răsp. E. Doar afirmaŃiile A si B sunt corecte.346 2514.A. EdentaŃii de clasa a-III-a reduse. 492 . B. Metoda amprentei tandem. Aplicarea lingurii iniŃial anterior şi apoi distal. B. EdentaŃii de clasa a-II-a când şeile laterale sunt sprijinite pe bare. EdentaŃii de clasa a-II-a când şeile nu ajung în fundurile de sac.a-I-a ți cls. E. Mixt elastic. B. Amprenta funcŃională cu ceară fluidă folosită în edentaŃia parŃială cuprinde următoarele etape: A.PrecizaŃi în ce situaŃii este indicată pentru realizarea protezelor scheletate amprenta funcŃională de spălare: A. EdentaŃii de clasa a-I-a. C. Amprenta funcŃionala necompresivă. ConfecŃionarea peste şeile metalice a două portamprente din acrilat autopolimerizabil. În cazul edentaŃiilor de cls. ConfecŃionarea lingurii individuale din acrilat. Răsp. D. Amprenta funcŃională de spălare. D. În edentaŃiile cls. Tapetarea şeilor cu un strat de gutapercă neagră. C. Amprenta preliminară. pag.2511. D. MedicaŃie parasimpaticolitică.D. C.B. Răsp.D pag. B. Clătirea înainte de amprentare cu apă rece şi bicarbonat de sodiu. Toate afirmaŃiile sunt corecte.a-I-a ți cls.

Răsp. Schimbarea degetelor care menŃin lingura. C. Următoarele afirmaŃii privind conectorii principali maxilari sunt greşite: A.A.D pag. ApariŃiei plăcii bacteriene. Bara linguală. C. E pag 361 *2517. D. Lipsei elementelor de stabilizare. B. Sistemele speciale. Limita posterioară se afla întotdeauna înaintea liniei Ah. Elementele contrabasculante. Toate afirmaŃiile sunt greşite. Răsp. Tonicitatea musculară. Nerespectarea proporŃiilor apei şi pudrei. E. 493 . Grosimea lor este cuprinsă între 0.356 2516. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate apărute în timpul „prizei” materialului se datorează: A.D pag. Adaptării precise a conectorului principal pe dinŃi. C.A. Mişcarea lingurii pentru a fi adusă in poziŃia corectă. Răsp. E.B. Răsp. Cei sub forma de bare sunt utilizaŃi frecvent. E. B. Unor zone de grosimi neuniforme ale alginatului.150 2518. E.4-0.A. Placa dento-mucozală mandibulară. C. D. B. Elementelor de sprijin parodontal.B pag 161 2520. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra Ńesuturilor se datorează: A. Croşetele. Conectorul principal dentar. B. PlăcuŃa mucozală cu lăŃime redusă. D. D.A. Răsp. În cazul inserŃiei înalte a planşeului bucal asociat cu dinŃi restanŃi frontali înalŃi şi verticali este indicat următorul conector principal: A.6 mm. C. D. 150 2519. FaŃă de parodonŃiul marginal se opresc la o distanŃă de 1 mm. Sunt laŃi şi de grosime mică. B. Turnării modelului cu ghips prea vâscos. Atrofiei crestelor alveolare. E. Lustrul perfect al protezei.D pag. Mijloacele principale de menŃinere sprijin şi stabilizare sunt: A.

Conductibilitate termica scăzută. 494 . B.A. căptuşiri. 162 2521. Următoarele tipuri de croşete sunt folosite mai ales pe premolari A. 193 2522. Sunt numite şi croşete bară. Următoarele afirmaŃii privind croşetele Roach sunt false: A. Răsp. Molarii maxilari. Croşetul U.D pag. Croşetul S. Pe molarii izolaŃi se folosesc următoarele tipuri de croşete A.B. B. Răsp. D.E pag. E. Croşetul inelar.C. D.197 2525. Croşetul R.268 2526. B. SuprafeŃe externe bine lustruite. Croşetul unibar.B. Sunt mai vizibile decât croşetele circulare. Croşetul în semi T este indicat mai frecvent pe: A. C. Premolarii inferiori. GheruŃe meziodistale cu dublă extremitate liberă. Răsp.E pag. Croşetul R.C.C pag. E. Răsp.A. Canini superiori. Adaptare intimă la Ńesuturile cu care vin în contact. Sunt în număr de 7.A. rebazări. E. Şeile protetice trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: A. B. Greutate crescută. E. BraŃul retentiv pleacă din şaua scheletului metalic.A. B. E.A. D.B. D. C. Răsp. D. Sa permită efectuarea de reparaŃii.197 2524. C.C pag. Premolarii superiori. Croşetul I. C. C. InserŃia protezelor prevăzute cu acest tip de croşete e mai uşoară ca dezinserŃia. Molarii mandibulari. Croşetul L. Şeile total metalice (fără ochiuri): A.D pag. Au fața mucozală la distanŃă de creastă. 195 2523.A.Răsp. Croşetul semi T.

E. E.274 2527. 495 . tratate cu proteze scheletate. Prezintă conductibilitate termică mare. ConsistenŃă rigidă pentru înregistrare. C. D. O înregistrare corectă a RIM de ocluzie comportă: A. În edentaŃiile de clasa a-IV-a reduse. E. D.B.D. Sprijinul mixt este asigurat de: A. Lipsa modificărilor volumetrice. B. E. Răsp. Sistemele de telescopare. Nu pot fi căptuşite în cazul atrofiei crestelor. Croşetele elastice. Cuprinderea tuturor dinŃilor restanŃi. Clasa a-I-a. B. B.A. Clasa a-II-a.E pag. Răsp. Clasa a-IV-a. D. C. IndentaŃii adânci.E pag.D. Manevrare facilă pentru medic. Prezintă pe faŃa externă retenŃii pentru acrilat. Clasa a-III-a. PoziŃionarea manuală a modelelor.E pag 286 2528. Numai când există patru unităŃi masticatorii repartizate bilateral. B. Sistemele de culise. Răsp. C. Amortizorii de forŃe. Clasa a-II-a.E pag 517 2530.C. Sunt folosite în edentaŃiile laterale. D.E pag. Clasa a-IV-a redusă.516 2529.D. înregistrarea şi determinarea RIM se face prin următoarele metode: A. Clasa a-I-a.C. C. D.B. Determinarea RIM prin poziŃionarea manuală a modelelor poate fi folosită în edentaŃiile: A. Răsp. E. Metoda de determinare şi înregistrare a RIM prin poziŃionarea modelelor cu ajutorul materialelor de înregistrare nu este indicată în edentaŃiile: A.B. Clasa a-III-a. C.D. Clasa a-IV-a extinsă.517 2531. Ruptorii de forŃe.D. Răsp.

C. Răsp. În menŃinerea indirectă intervin cu rol secundar: A. B. Cu ajutorul şabloanelor de ocluzie. E.D pag 125 2535. C. B. Clasa a-II-a. Creste descendente spre distal la mandibulă. Răspunsurile A ți C sunt corecte. D. PlăcuŃa dento-mucozală. Răsp. 123 2534. B. Răsp. Clasa a-IV-a întinsă. C. Răsp. Clasa a-III-a. Croşetul continuu.E pag 522 2533.B.B. D. Răsp. AfirmaŃiile B ți C sunt greşite.A. C.D pag. 127 2536. 496 . GheruŃe incizale.C. D. E. Clasa a-I-a.C. D. D. E. C.E pag. Pintenii supracingulari de pe canini.A. Creste descendente spre distal la maxilar. Clasa a-I-a. Mărirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale. Clasa a-IV-a redusă. Clasa a-IV-a redusă. E. Contacte premature protruzive. Pintenii ocluzali situaŃi în foseta distală a premolarilor secunzi. Creste ascendente spre distal la mandibulă. Bascularea prin desprindere a şeii apare în edentaŃia: A. Lustrul perfect al protezei. Clasa a-IV-a întinsă.A. Determinarea funcŃională a RIM.D pag 522 2532. B. Determinarea funcŃională a RIM nu poate fi utilizată în edentaŃiile : A. C. E. PoziŃionarea cu ajutorul materialelor de înregistrare a poziŃiei de IM. Modelarea fără retentivităŃi a şeilor protezei.D. Clasa a-III-a. B. Deplasarea mezială a protezelor scheletate este favorizată de: A. Clasa a-II-a.B. În edentaŃia de clasa a-I-a asimetrică elementele contrabasculante sunt reprezentate de: A.

D.D pag 126 2537.C pag. D. 497 . 3-4 zile.E pag. E. E.C. C. Contacte premature şi interferenŃe ocluzale. B. Răsp. Extinderea la maximum a şeilor terminale.A. muşcarea limbii se datorează montării dinŃilor artificiali: A. În poziŃia cap-la-cap.C. Modelarea fără retentivităŃi a şeilor. 546 2540. Apă şi oŃet. Stabilirea şedinŃei de reexaminare a pacientului purtător de proteze parŃiale scheletate se face după: A. C. E.D pag 545 *2539. Prafuri abrazive. C. Răsp. Diminuarea basculării prin înfundare a protezelor scheletate se face prin: A. Conectori principali la maxilar cu lăŃime mai mică decât întinderea edentaŃiei.B. neîntinse la amprentare.A. În cazul protezelor parŃiale mobilizabile. B. Pliuri longitudinale de mucoasă. Pe mijlocul crestei. D. Răsp. B. D.547 2541. durerile de la periferia câmpului protetic pot fi cauzate de: A. E. 24 ore. Pintenii supracingulari de pe canini. O săptămână. Prea vestibular. B.B. B.A. Căptuşirea şi rebazarea şeilor. Apă fiartă. E. Alcool. D. Răsp. Prea lingual. Conectori principali elastici. Croşetele circulare deschise edental. Atrofii ale crestelor. Răsp. CurăŃirea protezelor scheletate se poate face: A. Pliuri acrilice pe faŃa internă a şeilor. 72 ore.E pag136 2538. În cazul protezelor parŃiale mobilizabile. D. Amprente compresive. C. C. Săpun de toaletă. Toate afirmaŃiile de mai sus sunt greşite.

Maxim 3 zile. Desprinderea protezei în timpul masticaŃiei. Răsp. D. D.C. ConfecŃionarea şeilor din acrilat autopolimerizabil. B.A.B. AfirmaŃiile A ți C sunt corecte. E. 3-5 săptămâni. E.D pag 551 *2544. Unei DVO prea mari. Croşete foarte elastice. B. E. Unor şei mandibulare groase linguo-distal. Ambalarea machetei în cuvetă.C. Muşcarea obrajilor. Timpii rebazării protezelor scheletate sunt: A. Lipsa de menŃinere a protezei parŃiale mobilizabile în timpul masticaŃiei este cauzată de următoarele cu o excepŃie: A. Îndepărtarea unui strat de acrilat de pe faŃa mucozală şi de la marginile şeilor. MasticaŃie ineficientă. E. Unor dinŃi artificiali prea laŃi. În cazul protezelor parŃiale mobilizabile orbicularul buzelor se adaptează la dinŃii artificiali într-o perioada de: A. Plusuri acrilice pe faŃa internă a şeilor. C. Răsp. C. D. Răsp. 549 2542. C.552 2546. C. În cazul protezelor parŃiale mobilizabile senzaŃia de greaŃă poate apare datorită: A. C. B.C pag. DinŃi artificiali prea vestibularizaŃi. D. E. E pag. 498 . 24 ore. Răsp. Unui conector principal situat în zona anterioară a palatului. Dureri la nivelul papilei incisive. 72 ore. Turnarea modelului în doi timpi. B. Căptuşirea protezelor cu materiale reziliente.A. 550 2543.B pag. 552 *2545. GreutăŃi în fonaŃie. Margini groase ale protezei. Montării dinŃilor frontali prea oral. Amprentarea prin tehnica cu gura închisă.E pag. 7 zile. Răsp.E. Montarea dinŃilor artificiali prea lingualizaŃi la protezele parŃiale mobilizabile poate determina: A. B. D.

D. E. B. 562 2547.D pag. Proteza s-a deplasat la ambalare. B. Folosirea unei cantităŃi adecvate de acrilat. E. Evitarea aerului comprimat daca conŃine apa sau ulei.A. Răsp. Legătura slabă cu acrilatul şeilor.Cauzele porozităŃilor din acrilatul autopolimerizabil folosit la readaptarea protezelor scheletate sunt: A. C.564 2549. Golurile apărute la nivelul marginilor protezei scheletate căptuşite se pot remedia prin: A.B. Polimerizarea nu s-a făcut sub presiune. Neutralizarea forŃei de masticaŃie. Răsp.C. Răsp. Dezavantajele materialelor reziliente de căptuşire sunt: A. B. E. Utilizarea unei prese de căptuşire speciale. Miros şi gust neplăcut. D. Produc dureri la nivelul crestelor. Umezirea suprafeŃelor de acrilat cu monomer. Se căptuşesc numai cele cu sprijin dento-parodontal. Răsp.A. E. Următoarele afirmaŃii privind căptuşirea protezelor scheletate sunt greşite: A.C. pag 565 499 . Presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale şeilor. Utilizează numai metoda indirectă. Scheletul nu a avut puncte de sprijin pe dinŃi. D. C.A. C. pag564 2550. Nerespectarea proporŃiei polimer-monomer.D pag. Se face dacă dinŃii artificiali sunt în bună stare şi montaŃi corect.E pag. Constă în înlocuirea acrilatului şeilor. B. E. Umectarea suprafeŃelor de acrilat cu monomer.A.Răsp. 560 2548. C. D. Necesitatea căptuşirii se apreciază prin testul de rotaŃie al protezei. D. Schimbarea culorii în timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful