You are on page 1of 52

BAZELE CONTABILITATII

CAP.I- CONTABILITATEA ŞI SISTEMUL INFORMAŢIONAL ECONOMIC
1.1. Sistemul informaţional economic

Organizarea şi conducerea oricărei activităţi economice implică cunoaşterea cât mai completă a datelor, reglementărilor şi contextului în care se desfăşoară activitatea, adica deţinerea a cât mai multor informaţii referitoare la acea activitate. Informaţia reprezintă o ştire, o comunicare despre o persoană, un obiect de activitate, un fenomen, etc. Informaţia se concretizează în imagini, simboluri, propoziţii, cifre, formule, etc. Informaţiile reprezintă elemente noi în comparaţie cu alte cunoştinţe anterioare, mărind gradul de cunoaştere al celui care le primeşte. Sistemul informaţional economic reprezintă ansamblul metodelor şi mijloacelor utilizate într-o unitate pentru culegerea, prelucrarea, analiza şi valorificarea informaţiei economice, necesare conducerii pentru luarea deciziilor. Datele despre procesele economice se consemnează în documente scrise sau pe alţi suporţi şi sunt transmise şi prelucrate în cadrul unităţii,spre a putea fi utilizate de conducerea de la diverse niveluri. Principala sursă de informaţii a sistemului informaţional economic o reprezintă evidenţa economică. Evidenţa economică este un sistem de înregistrare, urmărire şi control, conform unor principii prestabilite, a mijloacelor economice şi a surelor de provenienţă a acestora, a procesului economic şi a rezultatelor obţinute. Evidenţa economică trebuie să asigure înregistrarea tuturor elementelor din patrimoniul unităţii, modificarea acestor elemente ca urmare a proceselor economice, determinarea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor activităţii, urmărirea respectării legalităţii. Evidenţa economică are trei forme: - evidenţa operativă - evidenţa statistică - evidenţa contabilă. a) Evidenţa operativă are ca obiect înregistrarea operaţiilor economice în momentul şi la locul producerii lor. Ex. : înregistrarea consumurilor de apă, energie electrică, termică, etc. cu ajutorul contoarelor; prezen ţa la lucru a salariaţilor cu ajutorul condicilor de prezenţă, fişelor de pontaj, consumul de materiale cu ajutorul bonurilor de

consum etc. Aceste informaţii se transmit conducerii în mod operativ . Ele pot sta si la baza înregistrării în evidenţa contabilă sau statistică. b) Evidenţa statistică utilizează mijloace specifice pentru înregistrarea, prelucrarea informaţiei economice sub formă de tabele, reprezentări grafice,indici, etc. Obiectul statisticii este mai amplu, cuprinzând fenomenele demografice, culturale, naturale,sociale, etc. c) Evidenţa contabilă are ca sarcină înregistrarea cronologică şi sistematică a proceselor ce afectează patrimoniul unei unităţi,cum sunt: existenţa şi mişcarea mijloacelor economice materiale, a disponibilităţilor financiare, a veniturilor şi cheltuielilor, a obligaţiilor faţă de furnizori, angajaţi, stat, actionari,etc. Înregistrarea informaţiei în evidenţa contabilă se face pe bază de documente scrise, si numai în etalon monetar. De aceea contabilitatea sete considerata prin excelenta o evidenta valorica.

1.2. Funcţiile contabilităţii Evidenţa contabilă are 4 funcţii : a) funcţia de înregistrare – constă în înscrierea în documente a informaţiei referitoare la patrimoniul unităţii şi la modificările elementelor patrimoniale. Toate intrările şi ieşirile de valori materiale si băneşti trebuie înregistrate la data producerii lor, fără nici o excepţie. b) funcţia de informare – prin prelucrarea, după principii şi reguli proprii contabilităţii, a informaţiilor înregistrate, se obţin date despre existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale, despre valoarea producţiei obţinute şi cheltuielile efectuate, despre profitul sau pierderea realizată de unitatea economică. Funcţia de informare este perfectibilă permanent. Dezideratul de atins este furnizarea de informaţii cât mai operative, de calitate, la un preţ scăzut. c) funcţia de control – informaţiile furnizate de contabilitate trebuie să ofere o imagine clară, fidelă a oricărui element patrimonial şi a mişcărilor acestuia, asigurând posibilitatea unui control permanent a modului de gestionare a patrimoniului, atat din partea conducerii unitatii, cat si a actionarilor,a organelor de control fiscal, al bancilor,etc. Documentele contabile sunt documente oficiale, care pot servi ca proba in justitie. d) funcţia de previziune – informaţiile de sinteză din contabilitate stau la baza elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli, a programului de dezvoltare, la motivarea deciziilor privind activitatea viitoare a unei unităţi.

CAP.II- OBIECTUL ŞI PRINCIPIILE CONTABILITĂŢII

2.1. Obiectul contabilităţii Prima definiţie dată contabilităţii, implicit obiectului său, aparţine lui Luca Paciolo care în lucrarea sa publicată la Veneţia în 1494 intitulată “Summa de arithmetica geometria proporţioni et proportionalita” consideră că obiectul contabilităţii este “tot ceea ce după părerea negustorului îi aparţine pe lume, precum şi toate afacerile mari şi mărunte în ordinea în care au avut loc”. De-a lungul istoriei obiectul contabilităţii a fost definit în funcţie de trei concepţii: a)- concepţia administrativă b)- concepţia juridică c)- concepţia economică a) Potrivit concepţiei administrative, contabilitatea are ca obiect reflectarea şi controlul, în expresie valorică, a faptelor administrative, in vederea sorijinirii conducerii pentru a obtine cu minimum de eforturi, maximum de efecte economice. Sensul acordat noţiunii de administratie este cel de conducere a activităţii şi de gestionare a patrimoniului agenţilor economici. b) Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii îl formează patrimoniul unui subiect de drept, privit prin prisma relatiilor juridice, adica drepturile şi obligaţiile pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice, în corelaţie cu bunurile sau valorile corespunzătoare. c) Concepţia economică defineste ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui (capitalul fix şi circulant) şi al modului de dobândire (capital propriu sau imprumutat). Directiva a IV-a a Comisiei europene şi normele I.A.S.C. (Comitetul Internaţional pentru Standarde de Contabilitate) afirmă: “contabilitatea unor întreprinderi trebuie să permită furnizarea documentelor de sinteză periodice, sincere, care să prezinte o imagine fidelă asupra patrimoniului, situaţiei financiare şi asupra rezultatelor respectivei întreprinderi, pentru ca această informaţie să fie utilă ansamblului utilizatorilor acesteia atunci când ei iau decizii economice.” Sfera de acţiune a contabilităţii o constituie regiile autonome, societatile comerciale, instituţiile publice, unităţile cooperatiste, asociaţiile şi alte unităţi cu personalitate juridică, precum şi persoanele fizice ce desfăşoară activităţi comerciale. 2.2. Principiile contabilităţii Practica în domeniul contabilit ăţii şi cercetarile ştiinţifice au condus la elaborarea unui set de principii contabile fundamentale, ca bază teoretică pentru realizarea obiectului contabilităţii. Principiile contabilităţii sunt: a) principiul prudenţei; b) principiul permanenţei metodelor;

c) principiul independenţei exerciţiilor; d) principiul continuităţii activităţii; e) principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere; f) principiul necompensării. a) Principiul prudenţei – consta in aprecierea rezonabilă a faptelor, astfel încât să se evite riscul de transfer asupra viitorului, a incertitudinilor prezente susceptibile să greveze patrimoniul şi rezultatele întreprinderii. Aplicarea acestui principiu determina înregistrarea în contabilitate a oricăror pierderi probabile şi necontabilizarea profiturilor sperate chiar dacă acestea sunt foarte probabile. Aplicarea practică a acestui principiu este în avantajul investitorilor şi al creditorilor unei întreprinderi. Supraestimarea rezultatelor unei întreprinderi ar da o imagine fals ă asupra activităţii acesteia, atrăgând investitori care riscă să-şi piardă fondurile. De asemenea, ar conduce la acordarea de dividende mai mari decât cele reale, mărind pierderile din perioada următoare. b) Principiul permanenţei metodelor – constă în aplicarea consecventa a regulilor şi metodelor de evaluare, înregistrare în contabilitate şi de prezentare a elementelor patrimoniale, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Aplicarea acestui principiu presupune alegerea din mai multe metode permise de lege a uneia singure şi aplicarea ei in mod consecvent. Schimbarea unei metode utilizate cu o alta este permisă doar în cazuri temeinic argumentate. Ex.: amortizarea mijloacelor fixe se poate face după metoda lineară, degresivă sau accelerata. Alegerea metodei este la latitudinea unităţii. Odată aleasă insa, ea nu poate fi schimbată, decat în cazuri excepţionale şi bine justificate. c) Principiul independenţei exerciţiilor – aplicarea principiului este legată de delimitarea activităţii unei întreprinderi în perioade numite exerciţii. În mod normal, exerciţiul financiar are o durată de 1 an şi coincide cu anul calendaristic (1 ian. – 31 dec.). Fac excepţie de la regulă, exerciţiile unităţilor patrimoniale nou infiintate, al caror exercitiu financiar începe de la data înmatriculării la registrul comerţului si al celor care se desfiinţează prin lichidare, faliment, etc. – al caror exerciţiu se încheie la data radierii din registrul comerţului. Esenţa principiului independenţei exerciţiului financiar constă în faptul că veniturile şi cheltuielile se înregistrează in exercitiul in care au fost generate şi nu cu ocazia încasării sau plăţii lor. Exemplu: O S.C. livrează mărfuri în valoare de 5.000 lei în data de 15.12.2007,
iar încasarea o face la 12.01.2008; înregistrarea la venituri. a celor 5.000 lei se face în dec.2007.Data înregistrării este data la care se transferă dreptul de proprietate asupra mărfurilor înscrise în factură. Cheltuielile se înregistrează în luna în care au avut loc consumurile şi nu în luna în care se achită valoarea acestora (ianuarie 2007). Exemplu: O S.C. consumă energie electrică în dec.2007 în valoare de 200 lei. Factura întocmită de furnizor după citirea contorului are data de 05.01.2008 iar achitarea se face în 15.01.2008. Înregistrarea celor 200 lei in cheltuielile S.C. se face în luna dec.2007.

d) Principiul continuităţii activităţii – se presupune că unitatea patrimonială îşi va continua în mod normal funcţionarea într-un viitor, fără a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibila a activităţii. Aplicarea acestui principiu are efecte asupra modului de evaluare a elementelor patrimoniale.In cazul continuitatii activitatii, elemntele patrimoniale se evalueaza la valoarea de utilitate. In cazul nocontinuitatii activitatii ele se evalueaza la valoarea de lichidare. Pentru aprecierea starii de noncontinuitate se folosesc diverse criterii, cum sunt: -pierderea clientelei: -lipsa stocurilor necesare continuarii activitatii: -lipsa capacitatii de autofinantare: -conflicte sociale grave (greve repetate), etc. e) Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere Conform acestui principiu bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă bilanţului de închidere al exerciţiului precedent. Prin aceasta se interzice corectarea unor erori cu ocazia preluării soldurilor din bilanţul de inchidere în cel de deschidere. f) Principiul necompensării Conform acestui principiu nici o compensare nu poate fi făcută între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, sau între posturile de cheltuieli şi cele de venituri ale contului de profit si pierdere. Sunt de asemenea interzise compensarea pierderilor de la un contract cu profiturile de la alt contract, chiar dacă sunt încheiate de la acelaşi beneficiar. Sunt interzise compensarea creanţelor cu datoriile ,chiar faţă de acelaşi terţ. 2.3. Evaluarea patrimoniului în contabilitate Întrucât înregistrările în contabilitate se fac în etalon monetar este necesară stabilirea valorii de înregistrare a elementelor patrimoniale, adică evaluarea acestora. Există patru momente ale evaluării elementelor patrimoniale: a)la data intrării în patrimoniu; b)la data inventarierii; c)la data închiderii anuale a conturilor; d)la data ieşirii din patrimoniul. a) La data intrării în patrimoniu elementele de activ şi de pasiv se evaluează astfel: - bunurile intrate cu titlu oneros (contra plată), la costul de achiziţie; - bunurile produse în întreprindere, la costul de producţie; - bunurile intrate cu titlu gratuit (donatii primite), la valoare de utilitate; - creanţele şi datoriile, la valoarea lor nominală (cea înscrisă în contract, factură etc.). Costul de achiziţie al unui bun se obţine prin adunarea la preţul de

atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de înregistrare. iar dacă este definitiv (ireversibil) se contabilizează ca o creştere a datoriei. plusul de valoare se înregistrează astfel: .).atunci când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de înregistrare.) Evaluarea la data ieşirii din patrimoniu: Ieşirea din patrimoniu poate avea loc prin: vânzare. . corectat cu indicii de uzură fizică şi morală.dacă creşterea este ireversibilă. b. pentru fiecare element patrimonial. etc. în cazul pasivelor (datoriilor firmei): a. diferenţa se va contabiliza prin sistemul provizioanelor. c) Evaluarea la data închiderii anuale a conturilor se face înaintea închiderii conturilor şi întocmirii bilanţului contabil. legea prevede posibilitatea aplicarii uneia . în cazul activelor: a. distrugeri ca urmare a unor calamităţi.în cazul bunurilor supuse uzurii fizice şi morale.atunci când valoarea de inventar (valoarea de utilitate) este mai mică decât valoarea de înregistrare. se contabilizează prin sistemul amortismentelor. Costul de producţie al unui bun se obţine prin cumularea costurilor de achiziţie ale materialelor consumate cu celelalte cheltuieli efectuate pentru producerea bunului respectiv (salarii. a comisioanelor şi onorariilor achitate. d. care este identică cu valoarea de utilitate. se înregistrează prin sistemul de provizioane. Valoarea de utilitate a unui bun o reprezintă preţul presupus a fi acceptat la plată de un eventual cumpărător. astfel: se compară valoarea de înregistrare cu valoarea de inventar (valoarea de utilitate).atunci când valoarea de inventar (valoarea de utilitate) este mai mare decât valoarea de înregistrare. deoarece în condiţiile economiei de piaţă unele elemente patrimoniale identice pot avea valori de intrare diferite.pentru celelalte bunuri şi creanţe în cazul cărora minusul de valoare nu are caracter definitiv. se înregistrează ca o creştere în datorie. b) Evaluarea la data inventarului se face la valoarea de inventar. Această valoare se determină ţinând seama de preţul pieţei practicat de furnizorii de bunuri similare. se face o analiză: . La ieşirea din patrimoniu. procedându-se după cum urmează: 1. servicii prestate de terţi. evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de înregistrare (valoarea de intrare). precum şi de utilitatea acestuia pentru întreprindere. minusul de valoare având caracter definitiv. plusul de valoare nu se înregistrează. 2. b. Pentru a se evita caracterul arbitrar al alegerii valorii de intrare şi implicit de ieşire. ţinând seama de starea şi locul în care se găseşte bunul respectiv. -dacă creşterea este reversibilă. minusul de valoare. amortizarea utilajelor etc. donaţii.cumpărare plătit furnizorului. casare. a taxelor fiscale nerecuperabile şi a cheltuielilor accesorii implicate de transportul şi montarea bunului respectiv. dacă nu este definitiv nu se înregistrează.

– 5 mc x 520 lei/mc -05. 3.700 10.600 lei 2 mc x 540 lei =1.din urmatoarele metode: 1.10. începând cu ultimul lot intrat.000+ 2. în ordinea cronologică inversă intrării lor în patrimoniu.00 lei/mc .10 CUMP = 15 + 5 10.22.700 lei 2 mc x 520 lei = 1.08.09.400 lei 5 mc x 540 lei = 2. LIFO – consta in evaluarea cantităţilor ieşite la valoarea de intrare a fiecărui lot.300 + 4. începând cu primul lot aflat în stoc.09. Explicaţii: 1.05. metoda ultimul intrat.10 CUMP = 20 + 10 = 30 = 20 14.10.la 12. 10se dau in consum 17 mc 10 mc x 500 lei = 5.00 lei/mc = 490.09 .la 12.700 05.040 lei TOTAL = 8. Exemplu:O SC de construcţii aprovizionează cherestea răşinoase: .400 08. valoarea cantitatilor ieşite fiind stabilită prin înmulţirea cu acest cost unitar mediu ponderat. metoda costului mediu ponderat. – 5 mc x 540 lei/mc .600 22.10 se dau in consum 17 mc 10 mc x 440 lei = 4.600 + 2.10.000 lei 5 mc x 520 lei = 2.080 lei TOTAL = 8.09. Costul mediu ponderat – consta in calcularea unui cost unitar după fiecare intrare în patrimoniu.600 7.. în ordinea intrării acestora.09.140 lei 3.300 = 506. – 5 mc x 520 lei/mc . FIFO – consta i evaluarea cantităţilor ieşite la valoarea de intrare aferentă fiecărui lot iesit.680 lei 2. metoda primului intrat.67 lei/mc = 515.15. – 5 mc x 540 lei/mc -08. – 10 mc x 440 lei/mc (din producţie proprie) . 2. – 10 mc x 500 lei/mc .10. VSI + VI unde: Vsi=valoarea stocului existent Vi=valoarea cantitatii intrate CUMP = QSI + QI Qsi= cantitatea existenta in stoc Qi= cantitatea intrata Exemplu: date identice din exemplele anterioare: 5. – 10 mc x 500 lei/mc -22. Exemplu: O SC de construcţii aprovizionează cherestea răşinoase: -15.CUMP = = 10 + 5 15 7. primul ieşit (LIFO). primul ieşit (FIFO). – 10 mc x 440 lei/mc (din producţie proprie) .

00 lei/mc = 8.netipizate.la 12. în contabilitate se întocmesc alte documente prin care se prelucrează şi se sintetizează aceste informaţii. la imprimantă. . Diferenţele între preţul standard şi preţul real efectiv.documente justificative. Documentele netipizate sunt acte care se întocmesc în funcţie de condiţiile şi preferinţele fiecărei unităţi patrimoniale. Documentele contabile sunt acte scrise în care se consemnează în etalon bănesc operaţiile economice ce produc modificări ale patrimoniului. la data şi locul producerii acestor operaţii.DOCUMENTELE CONTABILE 3. la preţ standard.’’ Documente justificative conţin în principal următoarele elemente: . vizat. . CAP.tipizate. calculat în baza preţurilor medii de înregistrare ale bunurilor respective.1.numărul.. justificând înregistrarea ei în contabilitate.documentele justificative angajează răspunderea persoanelor ce le-au întocmit. Documente justificative Sunt acele înscrisuri întocmite la locul şi la data producerii operaţiei economice în care se consemnează informaţii referitoare la acea operaţie.documente de evidenţă contabilă (registrele contabile).părţile ce participă la efectuarea operaţiei. aprobat ori înregistrat în contabilitate.conţinutul operaţiei.1.1.data documentului. Pe baza informaţiilor scrise în documente.denumirea şi adresa unităţii ce întocmeşte documentul. .documente de sinteză şi raportare (situaţiile financiar-contabile). documentele contabile se împart în trei categorii: . . formă şi dimensiuni sunt prestabilite prin reglementări legale. . În raport cu modul de întocmire şi funcţia lor informaţională.10 : 17 mc x 490. Definiţie si clasificare Înregistrările în contabilitate se fac numai pe baza unor acte scrise. Conform Legii contabilităţii: .denumirea.III. Detalierea acestei metode se va face în capitolul consacrat contabilităţii stocurilor.330 lei Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a unor elemente de natura stocurilor se mai poate face. atât la intrarea cât şi la ieşirea din patrimoniu. . se înregistrează separat şi se repartizează asupra ieşirilor. Acesta este un preţ prestabilit. Din punct de vedere al modului de prezentare. . 3. . Documentele tipizate sunt cele ale căror conţinut. documentele contabile pot fi: . Documentele contabile. Pot fi scrise de mână. etc. . la maşina de scris. în plus sau în minus.

pe baza documentelor justificative. Registrele contabile se întocmesc în cadrul compartimentului financiar-contabil.1. Excepţie fac asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice independente. în mod cronologic. .2. conţinutul. Progresul rapid al informaticii a condus la aparitia unor documente nescrise. in care se inregistreaza operatii de aceeasi natura. Registrul cartea-mare – se întocmeşte la sfârşitul lunii pe baza înregistrărilor din registrul jurnal. Registrul jurnal poate fi utilizat fie sub forma unui singur registru-jurnal general. Aceste documente trebuie să fie completate citeţ. pentru operatiunile prin conturile bancare. inclusiv semnatura fiind electronica. în care se înregistrează în detaliu toate elementele patrimoniale stabilite prin inventariere faptică. toate operaţiile economice ce au loc în unitatea patrimonială.fie sub forma unor registre-jurnal auxiliare. fie prin intermediul unor documente cumulative.registrul cartea-mare. Este interzisă lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise. Serveşte la întocmirea balanţei lunare de verificare a conturilor.date cantitative si valorice.registrul-jurnal. Registrele contabile Operaţiile consemnate în documentele justificative sunt înregistrate cronologic în registrele contabile. Conform acesteia. prelucrate si stocate in format electronic. 3. El grupează rulajele debitoare ale fiecărui cont în corespondenţă cu conturile creditoare.Astfel se pot utiliza registre-jurnal pentru vanzari. -semnăturile persoanelor împuternicite să avizeze. care se referă la operaţii de aceeaşi natură. Spaţiile libere se .termenul legal de efectuare a operaţiei. fără ştersături.este un document contabil obligatoriu. şi modul de completare fiind reglementate de Legea contabilităţii. cu ocazia inventarierii anuale a contului.etc. care grupeaza mai multe documente justificative din aceeaşi zi. cu mijloace mecanice sau automate. Registrul-jurnal – este un document contabil obligatoriu. Înscrierea datelor în documentele justificative şi în registrele contabile se poate face manual. Înregistrarea în contabilitate a operaţiilor economice consemnate în documentele justificative se face cronologic în ordinea datei de întocmire sau de intrare în unitate a acestor documente. în care se înregistrează prin articole contabile. există trei registre contabile obligatorii: . pentru operatiunile cu numerar prin casa.Rulajele din registrele auxiliare se preiau in registrul-jurnal general. Registrul-inventar . Înregistrările se pot face fie prin document. care înregistrează operaţiile consemnate în documentele justificative cu ajutorul registrului jurnal de încasări şi plăţi. pentru cumparari. elaborate. . forma. transmise.registrul-inventar. răzături sau modificări. aprobe sau confirme executarea operaţiei.. .

Pentru eliminarea pierderilor de timp nejustificat şi chiar a pierderii fizice a documentelor este recomandabilă întocmirea unui grafic de circulaţie a documentelor în fiecare unitate patrimonială. documentele contabile parcurg un drum prestabilit. unde se trimite fiecare exemplar. În caz de pierdere sau distrugere a documentelor contabile. oportunitatea.balanţa de verificare lunară a conturilor. existenţa numărului de exemplare stabilit. membrii consiliului de administraţie.bilanţul contabil. cu excepţia bilanţurilor contabile şi a statelor de plată care se păstrează timp de 50 ani. Verificarea de fond se face de persoana împuternicită să efectueze controlul financiar şi are loc înaintea efectuării operaţiei. documentele contabile se păstrează în arhivele unităţilor patrimoniale timp de 10 ani. -situaţia de calcul a impozitului pe profit. existenţa semnăturilor persoanelor autorizate să aprobe respectivele operaţiuni. de sanatate. la bugetul asigurarilor sociale.. registrul comerţului.1. pentru fiecare document. Conform acestora. aprobare. Păstrarea documentelor contabile este reglementată de Legea contabilităţii şi Legea arhivelor. 3. . menţionând pe ele . . care este circuitul de avizare. Utilizatori interni: organele de decizie aflate la diverse niveluri ale unit ăţii (şefii de compartimente. adunarea generală a acţionarilor). -declaratiile lunare privind obliatiile de plata la bugetul statului. -alte declaratii privind vanzarile si cumpararile. Din momentul întocmirii şi până în momentul arhivării. furnizorii sau clienţii. şi arhive generale. etc.etc. 3. în care se păstrează toate documentele unei unităţi patrimoniale pe durata prevăzută de lege. În el se prevede cine întocmeşte documentul şi în câte exemplare.2. băncile. se va proceda la reconstituirea lor în termen de 30 zile de la constatare. de somaj. directorii.barează. completarea tuturor datelor cerute de document. Principalele documente de sinteză şi raportare sunt: . Documentele contabile se păstrează în arhive. în care se păstrează documentele din anul precedent şi curent. legalitatea realitatea operaţiunii consemnate în document. Utilizatori externi: administraţia financiară. unde se prelucrează şi unde se arhivează. Verificarea. circulaţia şi păstrarea documentelor contabile Înregistrarea în contabilitate a documentelor justificative este precedata de verificarea documentelor din punct de vedere al formei si al fondului.3. ce pot fi arhive curente.reconstituit’’. Documentele de sinteză şi raportare Culegerea şi prelucrarea informaţiilor în contabilitate are ca scop sintetizarea datelor şi transmiterea lor utilizatorilor interni şi externi. Verificarea din punct de vedere al formei se refera la utilizarea modelului de document corespunzator operaţiei consemnate. Verificarea de fond a documentelor vizeaz ă necesitatea.

Elementele de activ au întotdeauna o sursă de provenienţă.lichidităţile. Bilanţul contabil – procedeu al dublei reprezentări a patrimoniului Bilanţul contabil este punctul de pornire şi de încheiere al tuturor înregistrărilor contabile dintr-un exerciţiu financiar. cuprinde în principal: 4terenurile..bi lanx’’ (cu două talere). prescurtat active. Asupra datoriilor unităţii nu se poate acţiona direct ci doar prin intermediul elementelor de activ. ulterior răspândit în italiană prin . faţă de angajaţi până la plata salariilor. numită activ.. materialele. de aceea aceste elemente sunt denumite pasive . Aceste bunuri.bilanţ’’ provine din latinescul . bilanţul contabil este documentul oficial de gestiune care trebuie să dea o imagine fidelă. faţă de bugetul de stat până la data achitării. în scopul realizării activităţii şi obţinerii de profit. Partea din patrimoniul unităţii asupra căreia se poate acţiona. faţă de furnizorii de materiale sau servicii.4.capitalul social. 5creanţele. BILANŢUL CONTABIL 4. adică poate fi activată pentru realizarea obiectului de activitate. De aici derivă denumirea de elemente de activ. .1. clădirile. bai si creanţe sunt în permanenţă activate pentru realizarea activităţii curente a întreprinderii. Capitalul social reprezintă partea din valoarea activelor pusă la dispoziţia societăţii comerciale de către asociaţi sau acţionari. pentru livrările efectuate şi facturate acestora. mărfurile si alte bunuri asupra carora unitatea are drept de proprietate. bilanţul contabil are două părţi: .bilancia’’ care semnifică o balanţă cu două talere aflate în echilibru. clară şi completă a patrimoniului. . Datoriile unităţii patrimoniale pot fi faţă de bănci sau alte instituţii de credit. Conform Legii contabilităţii.datoriile unitatii.pasivul – în care se înregistrează obligaţiile acesteia. Termenul . care reprezintă dreptul de a încasa sume de bani de la clienţi sau alti debitori.activul – în care se înregistrează drepturile unităţii . Principalele surse sunt: . a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.. pe durata existenţei societăţii. Deoarece pasivul bilanţului cuprinde capitalul social şi celelalte datorii ale . Pentru reflectarea patrimoniului. care includ banii in numerar din casieria unitatii şi disponibilităţile băneşti din conturile bancare. faţă de alte persoane fizice sau juridice. Cele două părţi ale bilanţului contabil sunt egale între ele (total activ = total pasiv). Patrimoniul unei unităţi este ansamblul drepturilor şi obligaţiilor acelei unităţi. utilajele.

Aceste utilizări pot fi: . bilanţului contabil descrie modul de finanţare al întreprinderii (originea fondurilor sau resurselor financiare) şi utilizarea dată acestor resurse. de valori materiale sau de creanţe care măresc valoarea activului. În această viziune bilanţului contabil arată astfel: ACTIV (UTILIZĂRI) . . Valoarea elementelor de pasiv B. În această optică. Astfel. grupându-le în funcţie de durata de timp în care acestea sunt destinate să fie utilizate în activitatea societăţii. o societate comercială colectează fonduri de la investitori sau de la alti creditori. Pierderi B. Activul descrie utilizarea dată acestor fonduri.Utilizări permanente (pe termen lung): terenuri. Cu banii încasaţi se reia ciclul de aprovizionare. Fiind o diminuare a activului. utilaje împrumutate) . rezultatul va fi o diminuare a valorii activului. Acest surplus se înscrie în pasivul bilanţului. Această activitate se poate finaliza cu un surplus de bani. desfacere. pe care apoi le furnizează clienţilor săi. Valoarea elementelor de activ A. pierderea se înscrie în activul bilanţului contabil.finanţări interne – denumite capitaluri proprii. clădiri. lichidităţi PASIV (RESURSE) .Datoriile (capitaluri Pasivul descrie originea resurselor.Capitalul propriu . transformându-le în produse finite sau servicii.societăţii comerciale faţă de alte persoane fizice sau persoane juridice decât asociaţi (acţionari). deosebindu-le după modul lor de finanţare: . reprezentând pierderea din acea activitate. mărfuri.finanţări externe – denumite capital împrumutat. producţie. O prezentare schematică a bilanţului unei societăţi comerciale se prezintă astfel: BILANŢ ACTIV PASIV A. creanţe. Profit O altă definiţie a bilanţului contabil pleacă de la prezentarea unei întreprinderi ca un centru de colectare şi utilizare a fondurilor. pe care le prelucrează.Utilizări temporare: materii prime. Atunci când valoarea mijloacelor materiale şi băneşti consumate pentru realizarea activităţii sunt mai mari decât valoarea celor obţinute din acea activitate. această egalitate se poate scrie astfel: ACTIV = PASIV ACTIV = CAPITAL SOCIAL + DATORII => CAPITAL (PATRIMONIU NET) = ACTIV – DATORII Unitatea patrimonială utilizează elementele de activ pentru a-şi desfăşura activitatea. ca profit. cu care cumpără mijloace de producţie şi materiale diverse.

. Exemplu de întocmire a bilanţului unei S.imobilizări’’ deoarece imobilizează resursele financiare o perioadă lungă de timp.000 lei.temporare – care se înnoiesc permanent prin activitatea normală a întreprinderilor. din care achită 5. capitole şi posturi de bilanţ. pe care îi depun în contul noii societăţi.permanente – concretizate în terenuri.000 lei Piese de schimb: 3. Aici intră toate elementele ciclului de exploatare.000 lei În practică există două forme de bilanţ: .mijloace circulante’’. Bilanţul contabil întocmit după aceste operaţii se prezintă astfel: BILANŢ ACTIV PASIV Cladire: 15.000 lei PASIV După constituire. II – imobilizări corporale (mijloace fixe) .cap.L.bilanţ orizontal – sub forma unui tabel cu două părţi egale (activul şi pasivul) ..: .000 lei pe care le achită cu ordin de plată prin bancă în ziua cumpărării. întâi activul apoi pasivul. datorii În cadrul fiecărei grupe există capitole care detaliază elementele din cadrul unei grupe.I.000 lei Capital social: 12.000 lei urmând a se plăti în termen de 6 luni. etc. capitaluri proprii . În oct. de cel puţin un an.cap. Bilanţul întocmit după vărsarea acestor bani în contul noii societăţi se prezintă astfel: BILANŢ ACTIV Bani în cont: 12.II.imobilizări necorporale (circulante) ..000 lei Capital social: 12.: bani în pachete de acţiuni la .cap. de la materiale cumpărate pentru a fi prelucrate.. Ex. De asemenea cumpără piese de schimb auto în valoare de 3.000 lei Bani în cont: 4.bilanţ vertical – prezintă tot sub forma unui tabel. societatea cumpără un garaj cu preţul de 15.II.000 lei TOTAL: 22. până la produse finite.în activ: . grupând elementele patrimoniale cu caracteristici generale comune. . Grupa este cea mai sintetică treaptă a bilanţului. restul de 10. Atât activul cât şi pasivul sunt structurate pe grupe.R.2007 trei persoane se asociază pentru a cumpăra şi a exploata un atelier de reparaţii auto. I .000 lei Datorii construcţie:10.grupa I din activ (active imobilizate) cuprinde: . urmată de transformarea acestora în creanţe ca urmare a vânzării şi apoi în lichidităţi ca urmare a încasărilor. active circulante . Ele sunt denumite în contabilitate .I. care se utilizează o perioadă lungă de timp.în pasiv: . Principalele grupe sunt: .000 lei TOTAL: 22.000 lei. mijloace fixe. III – imobilizări financiare (ex. Aceste utilizari temporare sunt numite generic . Fiecare dintre ei aduce ca aport la constituirea societăţii suma de 4000 lei. active imobilizate .

. pentru impozitele.2. mărind un . precum şi pentru profitul realizat.alte firme) Postul de bilanţ în cadrul unui capitol cuprinde elemente patrimoniale de bază cu numeroase caracteristici comune. Tipuri de modificări bilanţiere determinate de operaţiunile economice Plecând de la definirea bilanţului ca o imagine a dublei reprezentări a patrimoniului.mijloace fixe 4. conform contractelor de împrumut. bugetul asigurărilor sociale. taxele şi contribuţiile prevăzute de actele normative în vigoare. conform contractului de societate. În pasivul bilanţului se reflectă: . pentru capitalul subscris şi nevărsat.drepturile de creanţă ale unităţii patrimoniale faţă de: •asociaţi. Conţinutul juridic al bilanţului Atât activul cât şi pasivul bilanţului reflectă structura juridică a patrimoniului. pentru produsele sau lucrările executate şi facturate. el trebuie să reflecte toate modificările determinate de operaţiile economice. •bugetul statului. şi neîncasate încă la data întocmirii bilanţului pe baza contractului de societate şi facturilor emise şi acceptate de beneficiar. În funcţie de modul în care acţionează asupra posturilor din bilanţ.: Cap. conform contractelor de cumpărare.Operaţii care produc modificări numai în activul bilanţului.terenuri 2. 4. •clienţi.drepturile de proprietate ale societăţii faţă de bunurile şi disponibilităţile băneşti pe care le-a dobândit. pentru sumele împrumutate de la aceştia. •furnizori. Relaţiile economice dintre o societate comercială si alte persoane fizice sau juridice determină modificări ale elementelor patrimoniale care în final se reflectă în bilanţ.3. Ex. În activul bilanţului se reflectă: . •bănci sau alţi creditori. operaţiile economice se pot grupa în 5 categorii: 1. pentru bunurile sau serviciile achiziţionate pe credit comercial. pentru capitalul social pus la dispoziţia societăţii conform actului constitutiv.obligaţiile stabilite prin contrate sau izvorâte din acte normative faţă de: •asociaţi sau acţionari. alte fonduri speciale. II (imobilizări corporale) cuprinde două posturi: 1.

000 lei 2.000 lei 2100 lei 29.000 lei 3.. de la un client.100 lei Capital social: Datorii construcţie: Furnizori: Profit: TOTAL: PASIV 12.000 lei pe care le va achita ulterior.100 lei 2.000 lei 29.100 lei Exemplu: Încasarea sumei de 1.000 lei 4. determină majorarea postului . Operaţii care produc modificări atât în activ cât şi în pasiv.. Această operaţie determină creşterea postului de capital social. Exemplu: Adunarea generală a asociaţilor decide majorarea capitalului social cu 2.000 lei . Operaţii care produc modificări numai în pasivul bilanţului.100 lei 0 lei 5.000 lei 1.100 lei 3.000 lei şi micşorarea postului . BILANŢ ACTIV Construcţie: Piese de schimb: Bani în cont: Clienţi: Bani în casă: Mărfuri: TOTAL: 15.000 lei 10. totalul rămânând neschimbat.000 lei 2100 lei 29.000 lei 3. mărind un post din pasiv cu o sumă şi micşorând alt post din pasiv cu aceeaşi sumă.000 lei 1.clienţi’’ cu aceeaşi sumă.000 lei 100 lei 29.mărfuri’’ de . Această operaţie determină creşterea postului din activ .post din activ cu o sumă şi micşorând alt post din activ cu aceeaşi sumă.numerar în casă’’ cu 1. În acest caz totalul activului cât şi al pasivului cresc cu aceeaşi sumă. totalul pasivului rămânând neschimbat.000 lei 3.000 lei 5..000 lei 29.000 lei 5.000 lei 5.000 lei 4. in numerar.000 lei 4.000 lei 10.000 lei 5. BILANŢ ACTIV PASIV Construcţie: Piese de schimb: Bani în cont: Clienţi: Bani în casă: Mărfuri: TOTAL: 15. concomitent cu micşorarea postului de profit. Pentru exemplificarea acestor modificari plecam de la urmatorul bilant: BILANŢ ACTIV Construcţie: Piese de schimb: Bani în cont: Clienţi: Bani în casă: Mărfuri: TOTAL: 15. Exemplu: Societatea achiziţionează de la un furnizor mărfuri în valoare de 3.000 lei 29.100 lei Capital social: Datorii construcţie: Furnizori: Profit: TOTAL: 14.000 lei 5.100 lei 1.100 lei Capital social: Datorii construcţie: Furnizori: Profit: TOTAL: PASIV 12.100 lei 1. mărind concomitent şi cu aceeaşi sumă un post din activ şi unul din pasiv.000 lei din profitul realizat.000 lei 10.

concomitent cu creşterea postului din pasiv . În acelaşi timp totalul activului cât şi cel al pasivului cresc cu 3.000 lei şi a postului din activ .000 lei.000 lei 1. la care se adaugă TVA de 19% în valoare de 380 lei.000 lei 3. Operaţii care produc diminuări concomitent şi cu aceeaşi sumă atât ale unui post din activ cât şi ale unuia din pasiv. Această operaţie determină creşterea postului din activ ..000 lei 3.000 lei.400 lei 1.furnizori’’ la 7.000 lei la 8. Concomitent atât totalul activului cât şi totalul pasivului cresc cu suma de 2.la 5.000 lei 8..000 lei 4.mărfuri’’ cu 2.500 lei 4.100 lei 1. BILANŢ ACTIV PASIV Construcţie: Piese de schimb: Bani în cont: Clienţi: Bani în casă: Mărfuri: TVA: TOTAL: 15.000 lei 10. BILANŢ ACTIV PASIV Construcţie: Piese de schimb: Bani în cont: Clienţi: Bani în casă: Mărfuri: TOTAL: 15.000 lei 8. Exemplu: Societatea achită 600 lei din disponibilul din bancă unui furnizor..000 lei 3.000 lei 8.000 lei la 8. Această 5.000 lei 10. Concomitent total activ şi total pasiv scad fiecare cu câte 600 lei.bani în cont’’ cu 600. micşorând totalul activului şi cel al pasivului cu aceeaşi sumă.lei concomitent cu diminuarea postului din pasiv .400 lei 1.100 lei operaţie determină micşorarea postului din activ .furnizori’’ cu 2.000 lei 9. atât în activ cât şi în pasiv Exemplu: Achiziţionarea de la un furnizor a unor mărfuri în valoare de 2..880 lei Capital social: Datorii construcţie: Furnizori: Profit: 14.000 lei 100 lei 32..000 lei 10.880 lei Operaţiile economice care determină modificări ale bilanţului în funcţie .000 lei 3.000 lei 3.380 lei.000 lei 380 lei 33.000 lei 32. Totalul sumei datorate furnizorului.000 lei.100 lei 1.. Operaţii complexe care determină modificarea concomitentă a mai multor posturi din bilanţ.400 lei.TVA’’ de la 0 la 380 lei.000 lei 7.furnizori’’ de la 5.000 lei 31. BILANŢ ACTIV Construcţie: Piese de schimb: Bani în cont: Clienţi: Bani în casă: Mărfuri: TOTAL: 15.380 lei.400 lei 100 lei 31.780 lei 100 lei TOTAL: 33. conform facturii este de 2.500 lei Capital social: Datorii construcţie: Furnizori: Profit: TOTAL: PASIV 14.380 lei.100 lei 1.000 lei 10. concomitent cu creşterea postului din pasiv .000 lei.100 lei Capital social: Datorii construcţie: Furnizori: Profit: TOTAL: 14.

fără a modifica totalul bilanţului. •informaţii suplimentare privind metodele de evaluare a posturilor din bilanţ. Reguli privind întocmirea. •anexe. •nu sunt admise compensări între conturile ce se înscriu în bilanţ. •contul de profit şi pierderi. la evenimentele deosebite care au intervenit în activitatea unităţii. respectiv între venituri şi cheltuieli din contul de profit şi pierderi. cheltuielile aferente exerciţiului şi rezultatul exerciţiului (profitul sau pierderea). care prezintă activitatea unităţii patrimoniale în anul pentru care a fost întocmit bilanţul. precum şi în situaţia încetării activităţii unităţilor patrimoniale. •provizioanele constituite.4. la activitatea sucursalelor şi subunităţilor proprii. puse de acord cu situaţia reală a elementelor patrimoniului stabilite pe baza inventarierii. •stocurile şi producţia în curs de execuţie. 4. Bilanţul se verifică de către cenzori sau auditori. La întocmirea bilanţului contabil se au în vedere următoarele reguli: •posturile înscrise în bilanţ să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate. si se semneaza de experţi . Bilanţul contabil se compune din: •bilanţul propriu-zis. situaţia existentă la data întocmirii raportului şi evoluţia previzibilă.operaţii permutative care determină modificări doar în activ sau doar în pasiv.operaţii modificatoare care afectează atât activul cât şi pasivul. publicarea şi păstrarea bilanţului contabil Legea contabilităţii prevede obligativitatea întocmirii bilanţului contabil anual. la cifra de afaceri. •modul de repartizare a profitului. mărind sau micşorând totalul bilanţului cu suma creşterii sau micşorării. •raportul de gestiune. •obiectivele imobilizate şi amortizarea aferentă acestora. Anexele la bilanţ sunt formulare care prezintă în detaliu informaţii referitoare la: •creanţele şi datoriile societăţii pe tranşe de vechime. . El mai conţine precizări referitoare la participarea la capitalul altor societăţi comerciale.de efectul asupra celor două părţi ale bilanţului se împart în: . Raportul de gestiune este un raport scris. metode utilizate pentru calculul amortismentelor şi provizioanelor. eventuala justificare a cazurilor de modificare a metodelor utilizate. elaborat de administratorul societăţii. Contul de profit şi pierderi este un formular care prezintă informaţii detaliate referitoare la veniturile realizate.

prezintă situaţia patrimoniului în mod static. produse finite. care asa cum s-a aratat. etc. După aprobarea sa de către adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor. la un moment dat nereflectând dinamica operaţiilor economice.contabili. bilanţul se predă la arhivele statului împreună cu registrele. •rezultatul activităţii. de unde derivă însăşi denumirea acesteia. faţă de bugetul statului. împrumuturi de la bănci. disponibilităţi băneşti. materiale. În caz de încetare a activităţii. statele de salarii şi alte documente prevăzute de lege. Un exemplar din bilanţ se depune in termenul legal la Direcţia Generală a Finanţelor Publice judeţene şi a mun.V.). etc. datoriile faţă de furnizori. se reflectă în bilanţul contabil. . care poate fi profit sau pierdere.: mijloace fixe. Noţiunea şi conţinutul economic al contului Operaţiile economice determină modificări ale patrimoniului.: capitalul social. Pe de altă parte. un exemplar la Registrul Comerţului iar al treilea exemplar se păstrează în arhiva unităţii patrimoniale timp de 50 ani.CONTUL ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE 5. el se publică în Monitorul Oficial în condiţiile prevăzute de lege. Acest procedeu poartă denumirea de cont şi este cel mai reprezentativ instrument al contabilităţii. precum şi comercializarea acestora. CAP.). •un proces economic care reflectă transformarea mijloacelor economice prin consumurile de materiale şi de muncă şi obţinerea de produse lucrări sau servicii. face imposibilă redactarea unui număr atât de mare de bilanţuri succesive. Contul este definit ca un instrument al contabilităţii care reflectă existentul iniţial şi modificările succesive ale unui element patrimonial de activ sau de pasiv. •o sursă economică care reflectă provenienţa mijloacelor economice (ex. Multitudinea acestor operaţii. bilanţul. în cursul unei perioade de gestiune. Bucureşti. Din aceste motive a fost necesar ă utilizarea unui instrument special al contabilităţii care să redea toate modificările patrimoniale determinate de operaţiile economice dintr-o perioadă de timp.1. Conţinutul economic al contului este determinat de elementul patrimonial care se reflectă cu ajutorul său şi care poate fi: •un mijloc economic cu o anumită destinaţie (ex.

Titlul sau denumirea contului – arată denumirea elementului patrimonial a cărui evidenţă o ţine. El se stabileşte ca diferenţă între . Există rulaje debitoare (totalul sumelor înregistrate în debit) şi rulaje creditoare (totalul sumelor înregistrate în credit). preluat din posturile bilanţului. rulajul debitor. În stânga se înscrie debitul iar în dreapta creditul. de la începutul exerciţiului de gestiune. se obţine totalul sumelor creditoare. În cazul în care existentul iniţial este creditor. dintr-un element patrimonial a cărui evidenţă o ţine. Adunând la existentul iniţial din debitul unui cont. totalul sumelor debitoare sau creditoare va fi egal cu rulajul debitor respectiv creditor al contului. Ex. În cursul exerciţiului.Casa'' DEBIT CREDIT Debitul şi creditul sunt denumiri convenţionale. dată celor două părţi ale contului. 5. se înregistrează în conturile corespunzătoare toate modificările mijloacelor şi surselor determinate de operaţiile economice în perioada respectivă. 2. Persoana care dă bani împrumut şi are dreptul să îi ceară înapoi se numeşte creditor. Cele două părţi opuse ale contului.. . În cazul în care existentul iniţial este 0(zero).Total sume’’ se obţine prin adunarea existentului iniţial cu rulajul de acelaşi fel al contului. Mişcarea sau rulajul contului reprezintă totalul sumelor înregistrate într-o anumită perioadă de timp (de regulă o lună) în debitul sau creditul unui cont. 3. încheiat la acea dată.contul materiale – ţine evidenţa materialelor .contul casa – ţine evidenţa numerarului din caseria unităţii Alături de denumire se ataşează şi un simbol cifric care faciliteaza identificarea conturilor si utilizarea tehnicii de calcul în evidenţa contabilă. În fiecare cont se înregistrează existentul de mijloace şi de surse.. prin calculul: EXISTENT INIŢIAL + INTRĂRI (CREŞTERI) – IEŞIRI (DIMINUĂRI) = EXISTENT FINAL Existentul final se înscrie în bilanţul încheiat la sfârşitul exerciţiului în posturile corespunzătoare fiecărui cont sau grupe de conturi. Aceste denumiri îşi au originea în relaţiile financiare stabilite între două persoane. pe baza documentelor justificative.: . se obţine totalul sumelor debitoare. La finele exerciţiului se determină existentul de la sfârşitul perioadei. Ele nu cuprind existentul iniţial. Denumirea şi simbolul conturilor sunt reglementate în mod unitar prin Planul de Conturi General elaborat de Ministerul Finanţelor. 4. 5. debitul şi creditul 531 .Între bilanţ şi conturi există o strânsă legătură. iar persoana care ia bani împrumut şi trebuie să îi dea înapoi se numeşte debitor.2 Structura contului Contul are în structura sa următoarele componente principale: 1. Soldul contului arată existentul la sfârşitul unei perioade de timp. istorice.

soldul este zero.P.2007 11.2007 cu foaia de vărsământ nr. Data. se achită suma de 80 lei unui angajat al firmei.200 300 220 456 6 5.11.2007 este de 2.2007 cu fila de CEC 772248 se ridică din contul de disponibilităţi la bancă.2007 15. punctul de plecare este bilanţul.2007 cu chitanţa nr. 721315 se depune la bancă suma de 450 lei.11.11.430 6 (D) SOLD 200 5. cu consemnarea documentului justificativ care stă la baza înregistrării şi eventual a conturilor corespondente.V.000 lei. salarii în sumă de 4..2007 10. Când totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare.430 5. este cea în care operaţia economică a avut loc.11. Explicaţia operaţiei este o descriere foarte scurtă a conţinutului operaţiei care se înregistrează. Reguli de funcţionare ale conturilor Prin regulile de funcţionare ale conturilor se stabileste precis partea fiecărui cont.11.C.2007 se achită conform statului de plată. 506722 Depunere numerar bancă F.236 5. 6.000 lei necesară salariilor.11. •În data de 12. şi care este consemnată în documentul justificativ al acelei operaţii.2007 cu dispoziţia de plată către caserie nr.2007 11.2007 Avans deplasare D. •În 15. Se efectueaz ă în cursul lunii noiembrie următoarele operaţii: •În data de 10. 506722 se încasează de la un client suma de 236 lei.2007 Sold iniţial Ridicare numerar CEC 777248 Achitat salarii conform stat plată nov.11.11.totalul sumelor debitoare şi totalul sumelor creditoare.CASA’’ EXPLICAŢII DEBIT 5.11.2007 16.11.000 236 5.900 lei. soldul final este creditor. reprezentând contravaloarea unei prestaţii.11. Data şi explicaţia operaţiei. soldul final este debitor.436 CREDIT 4. Exemplu de înregistrare a operaţiilor într-un cont Existentul de numerar în caseria S. 721315 RULAJE TOTAL SUME SOLD FINAL CONTUL: 531 . Când totalul sumelor debitoare este mai mare decât totalul sumelor creditoare.11. pentru că el este modelul economic pentru dubla reprezentare a .3. 28. suma de 5. debit şi credit în care se înregistrează soldul iniţial precum şi creşterile sau micşorările elementului al cărui evidenţă o ţine acel cont. la data de 01.900 80 450 5. DATA 01. reprezentând avans de deplasare. Pentru stabilirea regulilor de funcţionare ale conturilor. •În data de 16. •În data de12.28 Încasare prestări servicii CH. Când totalul sumelor debitoare este mai mic decât totalul sumelor creditoare.

.in . când soldurile finale ale conturilor sunt preluate în posturile bilanţului.500 .2007 PASIV 550 1. Între bilanţ şi cont există o legătură în dublu sens şi anume: . Sumele inscrise in posturile din activul bilantului se inscriu.Împrumuturi bancă’’ C SI = 1. .Clienţi’’ C D PASIV . Conturile de activ sunt cele care ţin evidenţa elementelor de activ iar cele de pasiv.Capital social’’ C SI = 550 ..Materiale’’ SI = 400 150 RD = 150 RC = 0 TSD = 550 TSC = 0 Sold final = 550 D .Disponibil la bancă’’ SI = 250 250 RD = 0 RC = 250 TSD = 250 TSC = 250 Sold final = 0 D SI = 150 .300 TOTAL: 2.de la conturi spre bilanţ...500 400 250 150 2.de la bilanţ spre conturi.C. la începutul exerciţiului. când sumele înscrise în posturile din bilanţ sunt preluate ca solduri iniţiale în conturi.patrimoniului. cele care ţin evidenţa elementelor de pasiv..500 D . la sfârşitul exerciţiului.. Considerăm un exemplu de bilanţ simplificat la începutul exerciţiului unei S. ca solduri initiale.500 250 Pentru fiecare din posturile acestui bilanţ se deschide câte un cont: BILANŢ ACTIV D .: ACTIV Mijloace fixe: Materiale: Disponibil la bancă: Clienţi: TOTAL: 1..01.Mijloace fixe’’ SI = 1.Furnizori’’ SI = 250 150 C C D D C 250 RD = 250 TSD = 250 RC = 150 TSC = 400 Sold final = 150 C Se observă că posturilor din bilanţ de activ şi de pasiv le corespund conturi care se împart şi ele în conturi de activ şi de pasiv.300 Capital social: Împrumuturi bancă: Furnizori: BILANŢ LA 01.

. deoarece Tsd>Tsc. urmând ca doar soldurile finale de la sfârşitul exerciţiului să fie preluate în bilanţul de închidere. Analizând conturile afectate de modificări ca urmare a operaţiilor economice efectuate de societate. 1 Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita cu valoarea existentului din activ iar conturile din pasiv încep să funcţioneze prin a se debita cu valoarea din pasiv. Scăzând sumele se obţine SF = 550 lei. . diferenţa este 0.furnizori’’.. După înregistrarea în conturi a soldurilor iniţiale şi a modificarilor determinate de operaţiile economice exmplificate. Soldul final este debitor..Aceasta este prima regula de functionare a conturilor. este aprovizionarea cu materiale de la furnizori în val. Astfel contul .. de 150 lei. reprezentând soldul final (SF = 0) . care se formuleaza astfel: Regula nr. respectiv in debitul contului.materiale’’ cu valoarea de 150 lei iar în pasiv o creştere a obligaţiei faţă de . se stabileşte soldul final al fiecărui cont scăzând din totalul sumelor mai mari totalul sumelor mai mici. Aceste modificări nu se reflectă direct în bilanţ ci se preiau prin intermediul înregistrărilor în conturi. În cursul exerciţiului de gestiune operaţiile economice determină modificări ale elementelor de activ şi de pasiv.iar în pasiv. creşterile sau majorările elementelor de activ iar conturile de pasiv se mai debitează cu intrările.debitul conturilor de activ.furnizori’’ cu aceeaşi sumă.Cea de-a treia regula.contul . Următoarea operaţie este achitarea din disponibilul la bancă a sumei de 250 lei unui furnizor. in creditul conturilor de pasiv.2 Conturile de activ se mai debitează cu intrările. Pentru a se aduna această creştere la soldul iniţial al acelor elemente. Din acest exmplu rezulta a doua regula de functionare a conturilor: Regula nr. suma de 150 lei trebuie înregistrată pe aceeaşi parte a contului ca şi existentul iniţial. iar sumele din posturile de pasiv se inregistreaza.disponibil la bancă’’ se creditează cu 150 lei iar contul . referitoare la iesiri sau diminuari este formulata astfel: Regula nr.C.. creşterile sau majorările elementelor de pasiv. diminuarea obligaţiei faţă de furnizori de la 400 lei la 150 lei...materiale’’ si in creditul contului . Prima operaţie după începerea exerciţiului de gestiune 2007 al S. Această operaţie determină o creştere în activ la . se constată următoarele: -contul .materiale’’: este un cont de activ şi are TSD = 550 lei şi TSC = 0.furnizori’’ se debitează cu aceeaşi sumă. a disponibilului la bancă cu 250 lei.. in activ. Diminuarea se înscrie în partea opusă a contului faţă de cea în care se înscrie majorarea. ca solduri initiale. Această operaţie determină o diminuare.disponibil la bancă’’: este tot un cont de activ şi are TSD = 250 lei şi TSC = 250 lei..3 Conturile de activ se creditează cu ieşirile (diminuările) elementelor de activ iar conturile de pasiv se debitează cu ieşirile elementelor de pasiv.

referitoare la soldurile finale ale conturilor este formulata astfel: Regula nr. Soldul final este creditor deoarece Tsc>Tsd.200 Schematic regulile de funcţionare ale conturilor pot fi reprezentate astfel: BILANŢ ACTIV D Regula nr.500 150 2. Scăzând sumele se obţine SF = 150 lei. se mai creditează cu creşterile de pasiv din cursul exerciţiului şi se debitează cu ieşirile sau micşorările elementelor de pasiv.1: Regula nr. se mai debitează cu creşterile de activ din cursul exerciţiului şi se creditează cu ieşirile sau micşorările elementelor de activ. La sfârşitul exerciţiului au întotdeauna sold creditor sau sunt soldate.2007 ACTIV Mijloace fixe: Materiale: Disponibil la bancă: Clienţi: TOTAL: 1. Cele patru reguli de funcţionare ale conturilor pot fi reformulate în două reguli generale. Cea de-a patra regula. una pentru conturile de activ şi cealaltă pentru conturile de pasiv Regula I Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita cu soldul iniţial. La sfârşitul exerciţiului au întotdeauna sold debitor sau sunt soldate. BILANŢ LA 31.4.200 Capital social: Împrumuturi bancă: Furnizori: TOTAL: PASIV 550 1.500 550 0 1500 2. Regula II Conturile de pasiv încep să funcţioneze prin a se credita cu soldul iniţial. Acest bilanţ devine bilanţ de deschidere la data de 01.•contul . Soldurile finale se înscriu în posturile bilanţului de închidere a exerciţiului 2007 care se întocmeşte la data de 31.furnizori’’: este un cont de pasiv şi are TSD = 400 lei şi TSC = 250 lei.2008..12.2007.Conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau sunt soldate (SF = 0) iar conturile de pasiv au întotdeauna sold final creditor sau sunt soldate.01. Sumele înscrise în posturile sale se preiau ca solduri iniţiale în conturile ce se vor deschide pentru exerciţiul 2008.12.2: PASIV C D SI C C SI D .

Încasarea în contul de la bancă a sumei de 1.000 lei.000 3.000 SF = 4.000 3.500 12.000 RD = 7.Capital social’’ C SI = 5. 4.Regula nr.000 TSD = 7.Mijloace fixe’’ C 3.bancă’’.2007 ACTIV Mijloace fixe: Mărfuri: Casa: Bancă: Clienţi: TOTAL: 3. 2..000 4.000 1.000 500 TSC = 9.000 3.000 2. 4: SF D SF C Exemplu: Bilanţul de închidere al unei S.000 500 RC = 7. Achitarea cu numerar din casă a altor datorii în sumă de 1.000 SF = 5.000 RC = 0 TSD = 2..000 5.500 . Achitarea sumei de 500 lei la furnizori din casă.500 12. Rambursarea sumei de 2.000 2. este următorul: BILANŢ LA 31.000 RC = 2.Împrumuturi bancare’’ C SI = 3. ACTIV SI = SF = D .500 SF = 9.000 RD = TSD = ..Alte datorii’’ C SI = 1. 2008..000 D .000 1..Furnizori’’ C SI = 2.000 RD = 2. 3.Casa’’ C 500 D .000 RD = 1.000 2.000 TSD = 6.000 500 2.000 lei cu numerar.Bancă’’ C D PASIV .C.000 D SF = SI = ..500 D .500 500 7. 5.000 SF = SI = 4.12. 3: Regula nr..000 TSC = 2.000 4.500 lei.500 TSC = 4.500 1..000 RC = 4.000 D 2.500 1.000 lei din împrumuturile bancare din contul . 6.000 Capital social: Împrumuturi bancare: Furnizori: Alte datorii: TOTAL: PASIV 5. Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori în valoare de 7.Mărfuri’’ C SI = 500 7.500 .000 D 5.000 În anul următor.000 TSC = 3. Vânzarea unor mărfuri în valoare de 4.000lei de la clienţi..societatea execută următoarele operaţii economice: 1.

iar conturile între care se stabileste o astfel de corespondenţă poartă denumirea de conturi corespondente. intocmit pe baza soldurilor finale ale conturilor..2008 ACTIV Mijloace fixe: Mărfuri: Casa: Bancă: Clienţi: TOTAL: 3.500 RC = 0 TSC =1.Clienţi’’ C RD = 1.000 Capital social: Împrumuturi bancare: Furnizori: Alte datorii: TOTAL: PASIV 5.000 TSC = 1.000 3. reunindu-le într-un sistem coerent şi logic.000 4. rezultă că cel puţin două conturi vor fi afectate de o operaţie economică. şi anume în debitul unui cont şi în creditul altui cont. Stabilirea corectă a corespondenţei conturilor este foarte importantă pentru întocmirea unui bilanţ care să reflecte în mod fidel şi real patrimoniul.000 D 1.500 RC = 2. operaţiile economice pot determina modificarea a două sau mai multor posturi din activul sau pasivul bilanţului sau concomitent a unuia sau mai multor posturi din activ şi a unuia sau mai multor posturi din pasiv. BILANŢ LA 31. Ea a determinat apariţia noţiunii de contabilitate în partidă dublă. Legătura reciprocă între debitul unui cont şi creditul altui cont.500 1. Ea determină o legătură strânsă între conturi.000 1.000 500 15.000 9.000 0 15.000 . Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor Aşa cum s-a arătat.500 TSD = 1.000 Bilanţul la închiderea exerciţiului 2008. asigurând continuitatea dublei reprezentări a patrimoniului prin bilanţ.000 TSC = 2.RD = TSD = SF = SI = 4.000 6.500 4.4.000 5. Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă şi cu aceiaşi sumă a unei operaţii economice în două conturi. Pentru că înregistrarea modificarilor respective se face cu ajutorul conturilor.500 SF = 500 va fi: 1. Exemple de duble înregistrări: .12. stabilită cu ocazia înregistrării operaţiilor economice în contabilitate pe baza dublei înregistrări.000 4. poartă denumirea de corespondenţă a conturilor.000 RC = 1.500 SF = 0 RD = 0 TSD = 1. De aceea corespondenţa conturilor este reglementată prin Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile elaborate de Ministerul Finanţelor în aplicarea Legii contabilităţii.

2007 salarii în sumă de 20. Aplicând regulile de funcţionare ale conturilor.MATERIALE’’ C D .CASA’’ C 150 150 150 150 5.redactarea formulei contabile.FURNIZORI’’ C D .. încasare.000 Sf: 0 Sf: 5.000 lei a datoriei către salariaţi.1. debit sau credit în care urmează să se înregistreze operaţia respectivă. prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor:r e. Conform regulilor de funcţionare ale conturilor.Stabilirea operaţiei economice elementare ce urmează a se înregistra (operaţie de aprovizionare.CASA’’ pentru numerarul din caserie şi 421.PERSONAL RENUMERAŢII DATORATE’’ C D 531.000 lei angajaţilor săi.furnizori’’. a fiecărei operaţii economice.000 20.furnizori’’. achită în 10... plată. Ea presupune rezolvarea succesivă a următoarelor probleme: a.000 . contul 531. diminuarea numerarului se înregistrează în creditul contului . d.. Formula şi articolul contabil Înregistrarea operaţiilor economice în contabilitate se face pe baza unei analize contabile a fiecărei operaţii.. conturile care ţin evidenţa acestor elemente sunt: 531. ambele crescând cu suma de 150 lei.Stabilirea elementelor de activ şi de pasiv care se modifică ca urmare a operaţiei şi a sensului acestor modificări. pe baza documentelor justificative.000 20.furnizori’’. Analiza contabilă a acestei operaţii este următoarea: aa. vânzare..C..Casa’’/ 20.. formula contabilă se scrie ca o relaţie de egalitate între cele două conturi corespondente: 20.. determină modificări la elementul .casa’’ şi în debitul contului . operaţia elementară este o plată a unor obligaţii ale S. c.. în identificarea elementelor care se modifica si a sensului acestei modificari (crestere sau diminuare).materiale’’ şi în creditul contului .Personal renumeraţii datorate’’ = 531. c. iar contul 421. 2.11.000 lei şi concomitent o scădere în pasiv cu 20.. reprezentând salarii pentru munca depusă de aceştia.000 /421. în stabilirea conturilor corespondente şi a părţii acestora. suma de 150 lei se înregistrează în debitul contului .000 SI: 25. Scopul analizei contabile îl reprezintă stabilirea corectă a formulei contabile de înregistrare sau a unei operaţii economice.).Achiziţionarea de materiale de la furnizori în valoare de 150 lei determină modificări la elementul de activ . b. Exemplu: O S. Analiza contabilă constă în cercetarea. consum..5.stabilirea contului care se debiteaza si a celui care se crediteaza..CASA’’ C SI: 20.Personal renumeraţii datorate’’ este de pasiv şi conform regulii conturilor de pasiv se debitează cu diminuările datoriilor faţă de salariaţi. operaţia determină o scădere (diminuare) în activ a numerarului din caseria unităţii cu 20..materiale’’ şi la elementul de pasiv .C.Casa’’ este de activ (pentru că ţine evidenţa unui element de activ) şi conform regulii conturilor de activ se creditează cu diminuările de numerar...Achitarea sumei de 150 lei furnizorului în numerar. D . etc..identificarea conturilor care tin evidenta elementelor care se modifica: d. e.casa’’.000 D 421..Personal renumeraţii datorate’’ pentru datoriile faţă de salariaţi. b.

Formula contabilă compusă cuprinde mai mult de două conturi corespondente. se obţine articolul contabil. respectiv două sau mai multe conturi care se debitează în corespondenţă cu un cont care se creditează. cu diferente favorabile de curs valutar: 1.Personal renumeraţii datorate’’ = 531. care este consemnată în documentul justificativ.000 190 371 (MĂRFURI) 4426 (TVA DEDUCTIBIL) Ex. sau doua sau mai multe conturi care se creditează în corespondenţă cu un singur cont creditor. Ex. 2. apoi în fişa fiecărui cont: ţ ţ Simbolul contului D C 421 531 20.. Formula contabilă simplă cuprinde doar două conturi corespondente (unul în debit şi unul în credit).11.2007 8 Achitat salarii pe luna octombrie 2007 În funcţie de numărul conturilor corespondente. precum şi explicaţia pe scurt a operaţiei înregistrate.000 /421.2: inregistrarea incasarii unei facturi in valuta.050 5124 = % (CONTURI LA BĂNCI ÎN DEVIZE) 411 (CLIENŢI) 1..190 1.Casa’’/20. (înseamnă următoarele) în dreptul semnului de egalitate în partea în care sunt mai multe conturi.000 1.11. Stat de salarii pe luna octombrie 2007 10.. Formula contabilă compusă se scrie prin înscrierea semnului .2007–Achitat alariu/octombrie 2007: 20.000 765 (VENITURI DIN DIFERENŢE 50 DE CURS VALUTAR) În funcţie de scopul pentru care se întocmesc.%. În exemplul de mai sus articolul contabil este următorul: 10. Dacă la formula contabilă se adaugă data efectuării operaţiei. formulele contabile pot fi simple sau compuse..1: Cumpărarea de mărfuri de la un furnizor se înregistrează astfel: FURNIZORI % = 401 1. formulele contabile se .Deci formula contabilă este modalitatea de exprimare grafică în conturi a unei operaţii economice pe baza principiului dublei reprezentări şi a dublei înregistrări a patrimoniului.000 Acest articol contabil se scrie în registrul jurnal în ordinea cronologică a operaţiei.

000 1.. Ele se întocmesc pe un formular denumit . avand sold final debitor sau creditor.conturi care nu respectă strict o regulă de funcţionare.000 MARFURI = FURNIZORI 1. după funcţia contabilă conturile se împart în : ..000 lei trebuia 800 lei): D MĂRFURI C D MĂRFURI C 1..conturi de activ .. Formulele contabile de înregistrare curentă se utilizează pentru înregistrarea operaţiilor consemnate în documentele justificative. Aceste sume se scad din rulajele conturilor corectand înregistrarea anterioară greşită.000 Inregistrarea de stornare: -200 MARFURI = FURNIZORI -200 5.) . după sfera de cuprindere conturile se împart : a.conturi de pasiv . a)..notă contabilă'' şi pentru a fi distinse de cele curente au sumele debitoare şi creditoare scrise cu roşu sau în chenar. .conturi bifuncţionale . Formulele contabile de stornare se utilizează doar pentru anularea unei înregistrări greşite total sau parţial.Clienţi''. •după conţinutul economic.împart în: •formule de înregistrare curentă. Ex.conturi care funcţionează stict după regulile conturilor de pasiv. ele putand functiona după regula conturilor de activ.000 800 sau RD = 800 RD = 800 Inregistrarea curenta gresita: 1. •formule de stornare. O înregistrare greşită la . etc.conturi sintetice –conturi definite prin planul de conturi. .Materiale''. .Disponibil la bancă''.conturi care funcţionează strict după regulile conturilor de activ. . sau dupa regula conturilor de pasiv. •după sfera de cuprindere.. avand sold final debitor sau creditor b). Conturile se pot clasifica după trei criterii: •după funcţia contabilă. Clasificarea conturilor şi planul de conturi Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate constituie sistemul de conturi.sunt o dezvoltare a conturilor sintetice .conturi analitice .6.MĂRFURI'' (în loc de 1. care ţin evidenţa unor elemente patrimoniale omogene (ex.

etc. Aceste conturi dau informaţii despre operaţiile desfăşurate cu fiecare client în parte spre deosebire de contul sintetic . . Ex. Acest plan de conturi împarte conturile în 9 clase. materialele primite spre prelucrare. Fiecare clasă de conturi cuprinde cel mult 10 grupe de conturi numerotate de la 0 la 9.G.. debitori. x y z.simbolul clasei şi poate fi de la 1 la 9. fondurile unităţii. Simbolul unui cont este format din trei cifre. •a doua cifră . Clasa 8 cuprinde conturile în afara bilanţului şi conturile de închidere şi de deschidere ale bilanţului. După conţinutul economic.Planul de conturi general'' aprobat prin H. garanţiile băneşti depuse de administratori sau gestionari. Clasa 9 cuprinde conturile utilizate de contabilitatea internă de gestiune şi cu ajutorul lor se ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare activitate. produs. etc. de venituri. lucrare sau serviciu. de exemplu: mijloacele fixe primite în chirie.conturi pentru drepturi de crean ţă . Succesiunea claselor urmează în general formarea resurselor şi a mijloacelor economice ale unităţii şi utilizarea acestora în ordinea descrescătoare a lichidităţii lor. . determinat de natura elementelor patrimoniale cărora le ţin evidenţa. .cum ar fi conturile de clienţi. c)..).Clienţi'' care oferă imaginea globală a operaţiilor cu clienţi. etc.conturi care ţin evidenţa bunurilor şi mijloacelor băneşti ale unităţii. de rezultate.Clienţi'' poate avea conturi analitice deschise pentru fiecare client.704/1993 cu modificări ulterioare.individualizând componentele unui element omogen. contul . datoriile.. Informaţiile furnizate de această contabilitate sunt destinate conducerii unităţii. Totalitatea conturilor utilizate în contabilitate în România sunt definite şi clasificate prin . O grupă de conturi cuprinde cel mult 10 conturi numerotate de la 0 la 9. Conturile în afara bilanţului ţin evidenţa unor valori materiale sau băneşti.care cuprind conturile de cheltuieli. lucrare sau serviciu. a unor creanţe sau obligaţii care nu fac parte din patrimoniul unităţii (nu sunt proprietatea unităţii.simbolul grupei şi poate fi de la 0 la 9. conturile se împart în: .conturi pentru procesele economice .conturi de surse economice . determinându-se costul de productie si rezultatul aferent fiecărui produs. . Primele 7 clase sunt destinate contabilităţii financiare şi ele stau la baza întocmirii bilanţului. •prima cifră .conturi de mijloace economice . Majoritatea conturilor sintetice pot avea şi conturi analitice..cum sunt capitalul. Crearea şi utilizarea acestora este la latitudinea fiecărei unităţi şi depinde de specificul şi necesarul în informaţii al conducerii.

Conturile de capital Crearea unei întreprinderi presupune mobilizarea unor mijloace importante. Ambele sunt conturi de pasiv. Un astfel de cont x y z se numeşte cont sintetic de gradul întâi. În aceste cazuri. Ele sunt destinate in special societatilor comercile mijlocii sau mari..1. Contul 1011. Acestea se numesc conturi sintetice de gradul doi şi sunt practic o dezvoltare analitică a conturilor sintetice de gradul întâi. CAP. Contul 1011.Capital subscris vărsat’’ se creditează cu valoarea capitalului vărsat în corespondenţă cu debitul contului 1011.Capital social’’ Contul 101. obligaţiile S.Capital social’’ cuprinde două conturi sintetice de gradul II: 1011. subscrierea capitalului conform actului constitutiv..Capital subscris nevărsat’’ începe să funcţioneze prin creditarea sa cu valoarea capitalului subscris de către asociaţi sau acţionari în corespondenţă cu debitul contului 456.. atât materiale cât şi financiare. Contabilitatea capitalului se ţine cu ajutorul contului sintetic de gradul I. faţă de deţinătorii acţiunilor sau părţilor sociale pe durata existenţei societăţii respective. 2. Constituirea capitalului unei S. mai mulţi întreprinzători pun mijloacele de care dispun la dispoziţia noii întreprinderi. 101. iar celelalte din actiuni.. există şi capitalul public. valoarea acestora reprezentând capitalul social al întreprinderii.simbolul contului şi poate fi de la 0 la 9.Capital subscris vărsat’’.Decontări cu asociaţii/actionarii privind capitalul’’.•a treia cifră . În afara acestor două forme de capital privat. Atunci când aceste mijloace aparţin unei singure persoane.C.C. vărsarea capitalului la termenul şi în cuantumul prevăzut în actul de constitutiv. Indiferent de forma S. valoarea acestora formează capitalul individual şi aparţine întreprinzătorului individual.C. capitalul exprimă sub formă valorică.CONŢINUTUL ECONOMIC ŞI FUNCŢIILE PRINCIPALELOR CONTURI 6.. poate avea loc în cel mult două etape: 1..Capital subscris nevărsat’’..Capital subscris vărsat’’. Planul de conturi conţine şi conturi care au simbolul format din patru cifre.. Cele mai frecvente tipuri de societati comerciale sunt societatile cu raspundere limitata (SRL) si societatile pe actiuni (SA). De cele mai multe ori însă începerea activităţii unei întreprinderi necesită mijloace ce depăşesc posibilităţile unei singure persoane.. Capital subscris nevărsat’’ şi 1012. Primele au capitalul social format din parti sociale. care aparţine statului. Contul 1011 se debitează cu valoarea capitalului vărsat în corespondenţă cu creditul contului 1012.. .VI.

.000 12.000 / 212 .i urmează să aducă fiecare ca aport la capitalul noii societăţi următoarele: .suma de 6. Subscrierea capitalului pe baza actului constitutiv: 24.000 36.000 lei.R.Vărsarea efectivă a capitalului . aducerea mărfurilor în magazin şi operarea transferului proprietăţii asupra clădirii în actele de carte funciară: % = 456 / 24. Imobilizările sunt bunurile şi valorile destinate să servească o perioadă mai .000 II.2.Disponibil la bancă'' 24.Popescu ..000 36.000 / 456 = 1011.000 / / 212 = 162 / 12.L.000 III. Popescu.C.000 lei pe care l-a achitat parţial (8. .suma de 3.Înregistrarea preluării datoriei aferente spaţiului: 12. Georgescu) se decid să înfiinţeze o S. Conturile de imobilizări Capitalul S.000 7..000 / 513 .Mărfuri'' 9.Ionescu .000 6.000 lei).N. .000 / 371 . Conform actului constitutiv. Exemplu de creare a unei S.000 lei la bancă şi va aduce aport în natură mărfuri în valoare de 7.000 20..000 lei BILANŢ ACTIV Bani: Mărfuri: Clădiri: TOTAL: 9. Capitalul subscris al noii societăţi se compune din: •bani = 9.C.000 lei •clădiri = 8.R.Mijloace fixe'' 7.'' / 24.000 8.000 Capital social: Datorii: TOTAL: PASIV 24.Se mai creditează cu valoarea majorărilor de capital social şi se debitează cu valoarea diminuărilor de capital social.: Trei asociaţi (Ionescu.000 / 1011 = 1012 / 24. poate fi plasat în diverse bunuri sau valori necesare realizării obiectului de activitate.L. Soldul creditor al acestui cont reprezintă valoarea capitalului social subscris şi vărsat la data soldului.Georgescu – un spaţiu evaluat la 20.depunerea banilor în contul firmei.000 lei •mărfuri = 7.000 I. rămânând ca diferenţa să o achite în termen de 3 ani.S.000 lei în contul noii societăţi.

terenuri. lunar. Cheltuielile de constituire sunt ocazionate de înfiinţarea societăţii şi cuprind: •taxele si alte cheltuieli ocazionate de infiintarea si inmatricularea societatii.C. cuprind: •cheltuieli de constituire: •cheltuieli de dezvoltare.lungă de timp (peste 1 an) şi care nu se consumă la prima utilizare.El trebuie recunoscut in bilant daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru persoana juridica si costul sau poate fi evaluat in mod credibil. Imobilizările necorporale.1. Brevetele de invenţie sunt acte care dau dreptul inventatorului să-şi exploateze invenţia în exclusivitate un număr de ani. El se compune din clientelă. clădiri). Există trei tipuri de imobilizări: •necorporale. •fondul comercial. •programele informatice. Acest drept poate fi cumpărat de S. întrucât nu au un corp material. denumite şi imateriale (nemateriale). pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. Concesiunile cuprind imobilizările preluate cu acest titlu de către unitatea primitoare (ex. •brevetele. cheltuieli de proiectare şi construire a unui nou model de autoturism) şi ele se amortizează în maximum 5 ani. Fondul comercial reprezintă diferenţa dintre valoarea reală şi valoarea de înregistrare a unor imobilizări corporale. Cheltuielile de dezvoltare sunt cele efectuate pentru dezvoltarea în viitor a activităţii (ex. •licenţele. •cheltuielile de prospectare a pieţei. •mărcile de fabricaţie sau de comerţ. Ele se amortizează pe durata prevăzută în contractul de concesiune. Acest drept aparţine în exclusivitate fabricantului sau comerciantului care l-a utilizat prima dată.Contabilitatea imobilizărilor necorporale Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar. 6. de la inventator pentru a aplica invenţia în producţie.2. •concesiunile. Valoarea acestor cheltuieli se poate trece în cheltuielile de exploatare în mod eşalonat. Marca de fabrică sau de comerţ este dreptul de a aplica un desen specific sau un nume pe un produs. •cheltuielile de publicitate iniţială pentru vanzarea de actiuni. •financiare. vad . într-o perioadă de maximum 5 ani. •corporale. fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii. Denumirea lor provine din faptul că imobilizează resursele financiare o perioadă lungă de timp. •imobilizarile necorporale in curs de executie.

Vi AA = Dn Amortizarea anuală a imobilizărilor necorporale se calculează prin împărţirea valorii de înregistrare la durata normală de folosinţă estimată în ani: Exemplu: O licenţă pentru Windows ... şi anume: •201 .. se debiteaz ă cu valoarea imobilizărilor necorporale intrate în patrimoniu. Ele se creditează cu ocazia ieşirii imobilizărilor necorporale din patrimoniu în corespondenţă cu debitul conturilor: •280 . Amortizarea imobilizărilor necorporale este expresia uzurii morale a acestora sau recuperarea într-un timp determinat a valorii lor.fond comercial.cheltuieli de cercetare-dezvoltare..cheltuieli de constituire. concesiuni şi alte drepturi şi valori similare. •456 . •în cazul celor aduse ca aport la capital de către asociaţi. în corespondenţă cu creditul conturilor care arată sursa de provenienţă a acestor imobilizări. cu valoarea neamortizată a imobilizărilor ieşite din patrimoniu.Decontări cu asociaţii privind capitalul''.Furnizori de imobilizări''. cumpărată cu 360 lei se amortizează în 3 ani: VI = 360 lei Dn = 3 ani ⇒ A a=360 lei : 3 ani = 120 lei/an A lunara= 120 lei : 12 luni = 10 lei/luna . prin creditul contului 404 .brevete. prin creditul contului 456 . prin creditul contului 721 . Programele informatice achiziţionate de la terţi sau create în unitate se amortizează pe durata probabilă de utilizare. şi anume: •în cazul celor achiziţionate de la furnizori.. cu valoarea rămasă a imobilizărilor necorporale retrase de asociaţi. •în cazul celor realizate din producţie proprie. •205 . •6583 . •208 . etc..Venituri din producţia de imobilizări necorporale''. Contabilitatea imobilizărilor necorporale se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 20. dar nu mai mult de 3 ani. cu valoarea amortizării înregistrate până la data ieşirii.Amortizări privind imobilizările necorporale''. •207 . Soldul debitor reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a imobilizărilor necorporale existente în patrimoniu la acea dată. •203 . Toate sunt conturi de activ. reputaţia unui local comercial.Decontări cu asociaţii privind capitalul''.comercial.Cheltuieli privind activele cedate si alte opera ţii de capital''.alte imobilizări necorporale.

Contul 280..2. Exemplu: O S. Amortizarea imobilizărilor corporale este operaţia prin care se recuperează . nu se mai înregistrează amortizarea. Terenurile nu se amortizează.... 2805.Brevete'' 360 /404 = 512 / 360 404 .2805'' C 10 : 10 360 Scoaterea LICENTEI din contabilitate: 360 / 2805 = 205 / 360 6. iazurilor.800 lei). etc.Furnizori'' 512 . Se creditează cu valoarea amortizării calculate şi incluse pe cheltuieli din debitul contului 681 .. Contabilitatea imobilizărilor corporale Din categoria imobilizărilor corporale fac parte terenurile şi mijloacele fixe.. 2803.Disponibil la bancă'' Înregistrarea amortizării lunare: 10 / 681 = 2805 / 10 . în schimb se amortizează investiţiile pentru amenajarea lor (ex: lucrările de îmbunătăţiri funciare precum şi investiţiile pentru amenajarea lacurilor..Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele''. •au o valoare de înregistrare mai mare decât limita prevăzută de lege (informativ...C. Înregistrarea în contabilitate: 360 /205 = 404 / 360 unde: 205 .se repetă timp de 36 de luni După 3 ani contul va fi: D . a achiziţionat licenţa Windows cu 360 lei pe bază de factură achitată prin bancă.2. Mijlocul fix este obiectul (complexul de obiecte) care funcţionează independent şi care îndeplineşte cumulativ două condiţii: •au o durată mai mare de funcţionare mai mare de un an..Amortizări privind imobilizările necorporale'' care se defalcă pe conturi sintetice de gradul II. Se debitează doar la data ieşirii din patrimoniu a imobilizărilor necorporale cu valoarea amortizării înregistrate până la acea dată. Contabilitatea amortizării imobilizărilor necorporale se ţine cu ajutorul contului 280 .). limita = 1. la costul de achiziţie sau la valoarea actuală (de piaţă).Amortizări privind imobilizările necorporale'' este cont de pasiv.208). După aceasta chiar dacă imobilizarea rămâne în patrimoniu şi se utilizează în continuare. în corespondenţă cu creditul contului de imobilizări ieşite din patrimoniu (201 .).Amortizarea imobilizărilor necorporale se înclude lunar pe cheltuielile de exploatare până se atinge valoarea de înregistrare. Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu. etc. corespunzătoare fiecărui cont de imobilizări necorporale (2801.

A luna = 2.uzura fizică şi morală ca urmare a utilizării acestora sau a trecerii timpului.0 când Dn = 5 . estimată în ani.960) CA = 20% şi conform legii.266/1994 privind aprobarea clasificaţiei şi a duratelor normale de folosinţă a mijloacelor fixe.400 X 30% = 5. Amortizarea anuală se calculează astfel: CA 100 100 CA = Dn A A = Vi unde CA .cota de amortizare anuală Exemplu: Considerăm un mijloc fix cu valoare de înregistrare de 12. Conform acestei legi în România pot fi utilizate următoarele metode de amortizare: a)amortizarea liniară .520 1.5 ani. calculate proporţional cu durata normală de utilizare a mijloacelor fixe.960 1.400 lei/an : 12 luni = 200 lei/luna.400 lei/an.000 VALOARE RĂMASĂ NEAMORTIZATĂ 8. •2. un coeficient de 1.000 X 30% = 8.G.960 12. •2.10 ani.4000 5. b)amortizarea degresivă .000 lei şi durata normală de funcţionare de 5 ani CA = 100 = 20(%) 5 Aa=12.6000 2.5 când Dn > 10 ani.constă în includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe. Cu datele din exemplul precedent: AN BAZĂ DE CALCUL 1 2 3 4 5 TOTAL 12.000x20% = 2.880 :3 =1.5 când Dn = 2 .15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.764.000 AMORTIZARE ANUALĂ 3.960 1. completată cu H.5 cotă de amortizare se aplică la valoarea .880 X 30% = 1.constă în multiplicarea cotelor de amortizare anuală cu unul din următorii coeficienţi: •1. Durata de utilizare a mijloacelor fixe şi metodele de amortizare sunt stabilite prin Legea nr.

500 3.500.500 1..000 X 50% = 6.rămasă Amortizarea degresivă se calculează până în anul în care amortizarea calculată în regim degresiv este mai mică sau egală cu suma obţinută prin împărţirea valorii rămase neamortizate la numărul anilor rămaşi până la expirarea duratei normale de utilizare...000 1. sau retrase de asociaţi prin contul 456. Contul 212 se creditează cu valoarea mijloacelor fixe vândute sau scoase din folosinţă prin debitul contului 281. După aceea se trece pe amortizare liniară. c)amortizarea accelerată .500 1. Amortizarea pentru ceilalţi ani se calculează în regim linear prin împărţirea valorii rămase neamortizate la numărul anilor rămaşi.Imobilizări corporale în curs''. Se debitează cu valoarea amortizării aferente mijloacelor fixe ieşite din patrimoniu prin creditul contului 212.500 12.constă în includerea în primul an... Evidenţa amortizării imobilizărilor corporale se ţine cu ajutorul contului 281. •212 .000 TOTAL AMORTIZARE ANUALĂ 6. Contul 211 se creditează cu valoarea terenurilor vândute în corespondenţă cu debitul contului 672.Mijloace fixe''..000:4 =1.Cheltuieli privind operaţiile de capital''.Amortizări privind imobilizările corporale'' cu valoarea amortizării înregistrate până la acea dată şi prin debitul contului 672 cu valoarea neamortizată până la data ieşirii din patrimoniu. a unei amortizări anuale de 50% din valoarea de înregistrare a mijlocului fix. AN 1 2 3 4 5 BAZĂ DE CALCUL 12.Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele''.000 1.500 3. se debitează cu valoarea terenurilor sau a mijloacelor fixe achiziţionate de furnizori 404 . în cheltuielile de exploatare.terenuri''.000 VALOARE RĂMASĂ NEAMORTIZATĂ 6..Amortizări privind imobilizările corporale'' ..500 1.Imobilizări corporale'' şi anume: •211 .Furnizori de imobilizări''.mijloace fixe'' Toate sunt conturi de activ.000 4. ..Decontări cu asociaţii privind capitalul'' şi cu valoarea amenajărilor de terenuri şi a mijloacelor fixe executate în regie proprie şi puse în funcţiune prin creditul contului 231. cu valoarea celor aduse ca aport la capitalul social de către asociaţi prin creditul contului 456.500 0 Contabilitatea imobilizărilor corporale se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 21..000 1....care este cont de pasiv şi se creditează lunar cu valoarea amortizării calculate şi trecute pe cheltuieli prin debitul contului 681.500 4.

: la furnizorii de energie electrică.2. Aa= 1. Creanţele legate de participaţii reprezintă împrumuturile acordate de unitatea deţinătoare de titluri de participaţie unităţii emitente a titlurilor În alte titluri sunt cuprinse garanţiile şi cauţiunile depuse de o unitate patrimonială la terţi (ex.Titluri de participare''. dar neachitate prin creditul contului 269.440 / 404 = 512 / 1. . 12 luni = 40 lei / luna. Titlurile de participare reprezintă acţiunile. vinde calculatorul unui client cu 400 lei.. Contabilitatea imobilizărilor financiare Imobilizările financiare cuprind: •titlurile de participare. gaz metan.3. achiziţionează un calculator cu 1440 lei care are durata normală de utilizare de 3 ani. pe care o unitate patrimonială le deţine în vederea realizării de venituri financiare (dividende) fără a putea interveni în unitatea emitentă.440 960 / 281 480 / 658 6. •262 . etc. Imobilizările financiare nu se amortizează...C..440 / 212 = 404 / 1. Evidenţa imobilizărilor financiare se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 26. Titlurile imobilizate ale activităţii de portofoliu constau în acţiunile.vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare''. etc. Toate conturile din grupa 26 sunt de activ cu excep ţia lui 269 care este de pasiv. •269 . Înregistrarea în contabilitate se face astfel: 1.Conturi curente la bănci''.200 x 33. Se creditează cu valoarea titlurilor vândute prin debitul contului 673. 6.Inregistrarea vanzarii calculatorului si a scoaterii sale din evidenta: 400 / 411 = 758 / 400 % = 212 / 1.Exemplu: O S. 40 / 681 = 281 / 40 Dupa 2 ani.3 % =480 lei/an A lunara = 480 lei .).3%.Casa''. părţile sociale sau alte titluri de valoare pe care o unitate le deţine în capitalul altei unităţi patrimoniale şi care oferă unităţii deţinătoare posibilitatea de control sau o influenţă notabilă asupra activităţii unităţii emitente precum şi obţinerea de dividende.440 Aa= Vi x Ca Ca = Dn : 100 = 3 ani : 100 = 33. părţile sociale.Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu''. Din această grupă fac parte 5 conturi dintre care: •261 . •creanţe imobilizate..C. Ele se debitează cu valoarea de achiziţie a titlurilor cumpărate şi achitate prin creditul conturilor din care se face plata: 531 .. şi cu valoarea celor cumpărate. S. •alte titluri.3. Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie .440 1.

bunuri cumpărate cu scopul de a fi revândute în aceeaşi stare. preţul mediu ponderat sau preţul standard corectat cu diferenţele de preţ. nu fac parte din categoria mijloacelor fixe pentru că nu îndeplinesc cumulativ cele două condiţii prevăzute de lege (fie au o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege. •producţia în curs de fabricaţie se evaluează la costul de producţie. echipamente de lucru şi protecţie. care pot fi: •semifabricate . etc. servesc în procesul de producţie ca şi mijloace fixe (nu se consumă la prima utilizare. . •cele din producţia proprie. LIFO. folosind una din următoarele metode: FIFO. fie pentru a fi consumate la prima lor utilizare. •produse finite . Materiile prime . Produsele. Materiale consumabile . Mărfurile . Contabilitatea stocurilor se poate ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric. integral sau parţial. Din categoria obiectelor de inventar fac parte: scule. în stare finită sau transformată.reprezintă o categorie aparte de stocuri. ele pot fi livrate ca atare clienţilor. dispozitive. la costul de producţie.bunuri destinate fabricării produselor şi care se regăsesc în produsul finit. piese de schimb.Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie cuprinde ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale destinate fie pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie.produsele care au străbătut întregul proces tehnologic. fie au o durată de funcţionare mai mică de un an). b). deşeurile şi alte materiale valorificabile. Din categoria stocurilor fac parte: a). etc. Spre deosebire de produsele semifabricate. e). Conform Legii contabilităţii contabilitatea stocurilor se poate organiza alegând una dintre cele două metode permise: •metoda inventarului permanent. •produse reziduale . lucrările sau serviciile care au străbătut o parte a procesului tehnologic dar nu sunt finalizate sau recepţionate. furaje. d).constau din rebuturile nerecuperabile. dar care pot fi livrate ca atare şi clienţilor. c). materiale pentru ambalat. La intrarea în patrimoniu bunurile din categoria stocurilor se evalueaz ă şi se înregistrează astfel: •cele achiziţionate de la furnizori. la preţul de achiziţie. aparate de măsură şi control. Producţia în curs de execuţie . ci treptat în timp).produsele care au trecut prin una sau mai multe faze de prelucrare şi care urmează să mai treacă prin alte faze ale procesului tehnologic. putând fi stocate (depozitate) sau livrate clienţilor. seminţe. Obiectele de inventar . verificatoare. f). La ieşirea din patrimoniu bunurile din categoria stocurilor se evaluează la valoarea de înregistrare.reprezintă produsele.bunuri care participă sau ajută la procesul de producţie fără a se regăsi în produsul finit: combustibilul.

prin creditul contului 456.Cheltuieli cu materiile prime''. scăzându-se din cheltuielile lunii respective.cheltuieli cu materiile prime''.Obiecte de inventar''.2007 materii prime în valoare de 10.. La sfârşitul lunii valoarea materiilor prime neconsumate stabilite prin inventariere se înregistrează în debitul contului 300..Materii prime'' care este cont de activ..se debitează cu: •valoarea materiilor prime achiziţionate de la furnizor pe bază de factură.Mărfuri''.: 300..•metoda inventarului intermitent..Mărfuri''. Această clasă conţine grupe de conturi corespunzătoare principalelor categorii de stocuri (ex. . Exemplu: O S. fişe de magazie.se creditează cu: •valoarea materiilor prime consumate în procesul de producţie. Contului 300 . prin creditul contului 401. contul 300. Metoda inventarului intermitent constă în înregistrarea în contabilitate a tuturor intrărilor direct pe cheltuieli.Materii prime''. vom analiza funcţionarea contului 300 .Materii prime'' prin creditul contului 600. 301.C.). cu excepţia conturilor de diferenţe de preţ..Cheltuieli privind materiile prime''. Pentru exemplificarea funcţionării conturilor de stocuri. La începutul lunii următoare valoarea acestor bunuri se trece din nou pe cheltuieli. etc.000 lei. 321. personal gestionar. prin debitul contului 600.. Această metodă nu permite cunoaşterea permanentă a stocurilor din evidenţa contabilă ci doar la finele lunii prin constatare faptică.Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie''. debitându-se contul 600 şi creditându-se contul 300. Metoda inventarului permanent constă în înregistrarea în contabilitate a fiecărei operaţiuni de intrare sau de ieşire.Decontări cu asociaţii privind capitalul''.. •valoarea materiilor prime revândute. Contabilitatea stocurilor se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 3 .Materii prime'': .Furnizori''. Această valoare se înregistrează în conturile de stocuri.Materii prime''.Materiale consumabile''. Conturile de stocuri sunt de activ. În cazul aplicării metodei inventarului permanent. În cazul aplicării metodei inventarului intermitent.12... a contului ce ţine evidenţa uzurii obiectelor de inventar şi a conturilor de provizioane. la fel ca şi valoarea celor intrate în acea lună.). În schimb are avantajul de a elimina documentele şi munca de evidenţă a stocurilor (recepţii. La începutul lunii următoare valoarea stocului se trece din nou pe cheltuieli. valoarea bunurilor neconsumate stabilindu-se prin inventariere faptică la sfârşitul fiecărei luni. prin debitul contului 371. •valoarea materiilor prime aduse ca aport la capital.. fapt ce asigură stabilirea şi cunoaşterea din contabilitate în orice moment a stocurilor. 371. valoarea materiilor prime intrate se înregistrează direct în debitul contului 600... etc... are în stoc la 01. Soldul debitor reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc. bonuri de consum. În cursul lunii decembrie .

000 45.000 TSD = 25.000 / 300 = 600 / 15.000 SD = 15.000 RD = 15.000 D 300. lucrări executate şi servicii prestate. bugetul statului..000 TSD = 55. conform bonurilor de consum.4.Cheltuieli cu materiile prime'' SI = 10. a. materii prime în valoare de 45.000 40.000 10.Materii prime'' C D 600.000 40. Conturile de terţi Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor unităţii patrimoniale în relaţiile acestora cu furnizorii.Materii prime'' C SI = 10.000 TSC = 40.Înregistrările în contabilitate în cazul aplicării inventarului intermitent: 10. Tot în luna decembrie se dau în consum.000 45. pentru aprovizionările cu bunuri sau pentru lucrările executate şi serviciile prestate de furnizori.. personalul angajat.000 TSC = 10.000 lei.000 C 6. Evidenţa furnizorilor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 40 “Furnizori şi conturi asimilate”. .000 RC = 40.achiziţionează de la furnizori.000 15.000 / 300 = 401 / 45.000 RC = 10. diverşi alţi debitori sau creditori.000 15.4.000 40. pe bază de facturi.000 b. Din această grupă.000 / 600 = 300 / 40.000 / 600 = 401 / 45. cu facturi.Înregistrările în contabilitate în cazul aplicării inventarului permanent: 45. clienţii. Contabilitatea furnizorilor şi a clienţilor Această contabilitate ţine evidenţa operaţiunilor patrimoniale privind livrările de mărfuri şi produse. cel mai frecvent utilizat este contul 401 “Furnizori”. asociaţii sau acţionarii. Contul 401 “Furnizori” este un cont de pasiv care ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii interni şi externi. 6.000 lei. asigurările sociale.000 D 300.1.000 SD = 15.000 RD = 45. materii prime în valoare de 40..000 / 600 = 300 / 10.

Soldul debitor reprezintă valoarea facturilor emise şi neîncasate de la clienţi la data stabilirii soldului. prin debitul conturilor de stocuri din clasa 3 în cazul inventarului permanent sau prin debitul contului de cheltuieli din clasa 6 în cazul inventarului intermitent.valoarea la preţul de vânzare a produselor facturate clienţilor. prin creditarea conturilor de venituri din clasa 7. Se debitează cu: . lucrările sau serviciile executate şi facturate.000 . prin creditarea contului 531 “Casa”.000 Contabilitatea lui B: 5.000 5. mărfurilor. prin debitarea contului 512 “Conturi curente la bănci” sau în numerar. prin debitarea contului 531 “Casa”. •valoarea la preţul de achiziţie a lucrărilor executate şi serviciilor prestate de furnizori. Se creditează cu: •sumele încasate de la clienţi din bancă. a lucrărilor executate sau serviciilor prestate. B A Contabilitatea lui A: 5. grupa 70 intitulată “Venituri din vânzări de produse. materialelor consumabile. Contul 411 “Clienţi” este un cont de activ care ţine evidenţa decontărilor cu clienţii interni sau externi pentru bunurile livrate. prin debitarea contului de cheltuieli din clasa 6. prin creditarea contului 512 “Conturi curente la bănci”. •numerar din casieria unităţii. Contul 401 se debitează cu: •sumele achitate furnizorilor prin bancă.000 / 301 = 401 / 5. Soldul creditor reprezintă obligaţiile de plată neachitate faţă de furnizori la data stabilirii soldului. Contabilitatea clienţilor se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 “Clienţi şi conturi asimilate”. obiectelor de inventar. Cel mai utilizat este contul 411 “Clienţi”.000 Societatea A achită suma de 5 mii lei cu ordin de plată prin bancă: 5.000 / 411 = 701 / 5. mărfuri şi din alte activităţi”.Contul 401 se creditează cu: •valoarea la preţul de achiziţie a materiilor prime. Exemplu: Societatea comercială A cumpără de la societatea comercială B materiale în valoare de 5 mii lei.000 /401 = 512 / 5.000 / 512 = 411 / 5.

Contul 421 “Personal – remuneraţii datorate” este un cont de pasiv. sporuri. Contabilitatea decontărilor cu personalul se ţine cu contul din grupa 42“Personal şi conturi asimilate”. •contribuţiile pentru fondul de pensii. Evidenţa acestora se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 43 intitulată “Asigurări sociale. cheltuieli cu salariile şi de aceea ele se înregistrează în debitul contului 641 “Cheltuieli cu remuneraţiile personalului”. contribuţia de 1 % la fondul de şomaj 80 lei. contribuţii de 9. conform contractelor de muncă. avansuri acordate în cursul lunii de 3 mii lei.660 / 421 = % 425 / 3. prin creditarea contului 444 ”Impozite pe salarii”. Contabilitatea decontărilor cu personalul Aceasta cuprinde drepturi reprezentând salarii. •contribuţiile la fondul de şomaj. al asigurărilor de sănătate şi al fondului de şomaj. calculate pe statul de plată al salariilor. premii.6. •în contul bancar personal.340 6.5 % pentru pensia suplimentară 760 lei. prin creditarea contului 512 “Conturi curente la bănci”. •cu restul din salarii achitat angajaţilor în numerar. Contabilitatea decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale Aceasta cuprinde obligaţiile salariaţilor şi ale unităţilor patrimoniale pentru constituirea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale.000 4.4. Aceste sume reprezintă pentru unitate. Se debitează cu: •sumele reţinute din salarii pe statul de plată. prin creditarea contului 431 “Asigurări sociale”.4.340 / 421 = 531 / 3. cel mai frecvent utilizat este contul 421“Personal–remuneraţii datorate”. indemnizaţii pentru concediile de odihnă şi pentru incapacitate temporară de muncă datorate de unitatea patrimonială personalului angajat.3.C. Din această grupă. prin creditarea contului 437 “Ajutor de şomaj”. prin creditul contului 425 “Avansuri acordate personalului”. întocmeşte un stat de salarii conform căruia salariile brute sunt de 8 mii lei. Se creditează cu: •totalul drepturilor salariale cuvenite angajaţilor. prin creditarea contului 531 “Casa”. impozit pe salarii 820 lei: 8.2. protecţie socială şi conturi . •impozitele reţinute din salarii. Exemplu: O S.000 431 / 760 437 / 80 444 / 820 3. reprezentând avansuri acordate în cursul lunii.000 / 641 = 421 / 8.

•contribuţia unităţii la asigurările sociale şi de sănătate. respectiv 531 “Casa”.880 480 160 6.820 / 431 240 / 437 820 / 444 Asigurări de sănătate 6 % = Fond de şomaj 2 % = % 431 / 2.S.asimilate” din care fac parte conturile 431 “Asigurări sociale” şi contul 437 “Ajutor de şomaj”. •sumele datorate de unităţi pentru constituirea fondului de ajutor de şomaj prin debitul contului 645. În cazul achitării prin bancă. Disponibilităţile băneşti al bănci reprezintă banii scripturali de care o unitate patrimonială dispune pentru a-şi achita datoriile faţă de terţi. prin creditul contului din care se face plata (531 "Casa" sau 512 “Disponibil la bancă”). se utilizează ordine de plată specifice operaţiilor cu banca de trezorerie.220 / 645 = % = 2. prin debitul contului 421 “Personal – remuneraţii datorate”. a creditelor bancare pe termen scurt şi a altor valori de trezorerie. Se debitează cu: . a disponibilelor băneşti din bănci şi din caseria unităţii. reprezentând contribuţia la ajutorul de şomaj. prin debitarea contului 421 “Personal remunerat şi datorate”.A.5.580 2. Conturile de trezorerie Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa şi mişcării titlurilor de plasament. Achitarea în numerar a acestor obligaţii se face prin depunerea numerarului la casieria trezoreriei de care aparţine unitatea. sau .sumele plătite de unitatea patrimonială la bugetul asigurărilor sociale şi al asigurărilor de sănătate. anterior): Contribuţia la asigurările sociale C. Contul 437 “Ajutor de şomaj” Se creditează cu: •sumele reţinute de la salariaţi. = 1. prin debitul contului 645 “Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”. Contul 431 “Asigurări sociale” Se creditează cu: •contribuţia reţinută de la salariaţi pentru asigurări sociale. Se debitează cu: . în vederea realizării unor venituri financiare pe termen scurt. 512 “Conturi curente la bănci”.060 437 / 160 512 / 3. Titlurile de plasament constau în acţiuni sau obligaţiuni achiziţionate de unitatea patrimonială. amândouă fiind conturi de pasiv. (vezi ex.sumele plătite la bugetul fondului de şomaj prin creditul conturilor prin care se face plata.

Conturi curente la bănci''.. pentru efectuarea altor plăţi cu numerar. •cu banii numerar ridicaţi din conturile bancare. Furnizorul poate încasa suma doar pe baza unor documente prezentate băncii unde este deschis acreditivul.N.. . sau a altor titluri de plasament deţinute temporar de unitatea patrimonială. Pentru sumele băneşti deţinute în conturile bancare unităţile beneficiază de dobânzi acordate de bănci. .Casa'' ce ţine evidenţa numerarului în lei sau în devize din caseria unităţii.grupa 50 .R.... Avansurile de trezorerie sunt sume în numerar plătite în avans de unitatea patrimonială unor angajaţi ai săi pentru efectuarea de achiziţii în numerar. judiciare. fiscale. Înregistrarea operaţiunilor în devize se face la cursul comunicat de B.pentru a-I transforma în numerar.Acreditive'' .Titluri de plasament'' .Conturi curente la bănci''.Casa'' şi contul 512.cuprinde conturi care ţin evidenţa acţiunilor sau obligaţiunilor proprii sau emise de alte unităţi.care cuprinde contul .Casa'' . la o bancă agreată de ambele părţi. precum şi contul .grupa 51 .Conturi de trezorerie'' care conţin patru grupe de conturi: ...cuprinde contul . Contul 531. o sumă de bani reprezentând contravaloarea unor produse sau servicii pe care urmează să le primească de la acest furnizor. a creditelor bancare pe termen scurt şi a dobânzilor aferente acestora.cuprinde conturi pentru evidenţa efectelor comerciale în curs de încasare.Avansuri de trezorerie''..Acreditive'' şi contul .Avansuri de trezorerie''. pentru deplasări. Conturile cele mai frecvent utilizate din această clasă sunt: contul 531..grupa 53 .. a disponibilităţilor băneşti în lei şi în valută din conturile bancare. altor hârtii cu valoare nominală.. ..Alte valori'' ce ţine evidenţa timbrelor poştale. Acreditivul este un instrument de decontare prin care un client pune la dispozi ţia furnizorului său. prin care se dovedeşte livrarea produselor sau executarea lucrării. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti la bănci sau în caseria unităţii se ţine separat în lei şi separat în devize. iar pentru operaţiile de încasări sau plăţi efectuate de în conturile bancare unităţile plătesc băncilor comisioane bancare. sau la un curs prestabilit de unitate.Conturi la bănci'' . în ziua efectuării operaţiei.Casa'' este un cont de activ. Se debitează cu: •sumele încasate în numerar în caseria unităţii reprezentând valoarea mărfurilor vândute cu numerar. prin creditul contului 512. prin creditul contului 707. Contabilitatea mijloacelor de trezorerie se asigură cu ajutorul conturilor din clasa 5 intitulată ..grupa 54 . prin creditul contului 542... Se creditează cu sumele plătite în numerar din caseria unităţii pentru: . •cu avansurile de trezorerie neutilizate şi restituite la caserie.Venituri din vânzarea mărfurilor''.

•obligaţii la bugetul statului achitate cu numerar..Avansuri de trezorerie''.Clienţi''. Soldul debitor al contului 512 arată sumele existente în conturile de disponibilităţi bancare la data stabilirii soldului. •valoarea creditelor bancare pe termen scurt (sub 1 an) încasate. •valoarea creditelor bancare pe termen lung şi mediu încasate.500 Se primeşte cu ordin de plată de la un client suma de 50.. prin debitul contului 542.Credite bancare pe termen lung şi mediu''. •rambursarea creditelor bancare..000 / 542 = 531 / 1... Se debitează cu: •sumele încasate de la clienţi în conturi din bancă.000 lei prin contul de la bancă: 50.000 Se achită o obligaţie faţă de un furnizor de 1. Furnizori''... •Sumele achitate la buget prin debitul conturilor din grupele 43 şi 44.Credite bancare pe termen scurt''..Casa''.C. •achitarea salariilor personalului..Conturi curente la bănci'' ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor efectuate din disponibilităţile din conturile bancare ale unei unităţi patrimoniale. La acestea băncile ataşează documentele justificative ale operaţiunilor de încasări sau plăţi consemnate în extrasul de cont.000 Din această sumă se plăteşte unui angajat un avans de deplasare de 1. prin creditul contului 411. prin debitul contului 401.000 C .000 531. prin debitul contului 401. •avansuri de trezorerie. Evidenţa operativă a încasărilor.Furnizori''. Contul 512.Personal renumeraţii acordate''. El se confruntă cu rulajele şi soldul contului 531.Credite bancare pe termen scurt''.000 lei: 1.. Evidenţa operativă a decontărilor prin conturile bancare se ţine cu ajutorul extraselor de cont întocmite şi eliberate de fiecare unitate bancară.•achitarea facturilor emise de furnizori.Credite bancare pe termen lung şi mediu'' sau 519. prin creditul contului 519.500 lei 1. Se creditează cu: •sumele plătite din conturile bancare reprezentând achitarea facturilor către furnizori. Înregistrarea în contabilitate a acestei operaţii: 5. plăţilor şi soldului de numerar se ţine cu ajutorul registrului de casă care se completează zilnic de către casier..000 / 512 = 411 / 50.000 D 5.. prin creditul conturilor din grupa 44.000 lei.000 / 531 = 512 / 5. Exemplu: O S. ridică de la bancă în numerar suma de 5. prin debitul contului 461.Casa'' este debitor şi reprezintă valoarea numerarului existent la data soldului în caseria unităţii.Casa'' 1. Soldul contului . prin debitul conturilor 162.500 / 4011 = 531 / 1.. prin creditul contului 162.

lucrări sau servicii. sconturile acordate clienţilor. Conturile de cheltuieli de venituri şi de rezultate Scopul creării şi funcţionării unei S. excepţionale. Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul de materii prime şi materiale. obiecte de inventar. Veniturile unităţii patrimoniale sunt: . taxele şi accizele). Sconturile . Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vânzarea produselor finite sau semifabricate.sume înregistrate pe cheltuieli. amortizările şi provizioanele.reduceri acordate clienţilor dacă achită facturile până la un anumit termen. dobânzile . etc.1. transformându-le în produse. S. .sume încasate sau de încasat din livrările de bunuri sau servicii sau din executarea unor obligaţii legale sau contractuale. Pentru realizarea acestui scop. salariile angajaţilor. Conturile de venituri sunt structurate ca şi cele de cheltuieli pentru a permite compararea lor şi determinarea rezultatelor. a mărfurilor. din vânzarea lucrărilor sau serviciilor. Venituri financiare cuprind veniturile din participaţii. din producţia stocată şi din producţia de imobilizări pentru nevoi proprii. reprezentând evaluarea pierderilor probabile dar incerte.valoarea imobilizărilor obţinute din producţie proprie. dividende. penalităţile. serviciile prestate de furnizori. impozitele şi taxele. În această categorie intră: consumurile de materii prime. rezultând profitul net.500 6. lucrări şi servicii executate de terţi. Ele cuprind dobânzile aferente creditelor primite.C. d)Cheltuiala cu impozitul pe profit care se calculează conform legii şi se scade din profitul brut. consumă mijloacele economice pe care le are şi forţa de muncă angajată. este realizarea unui profit. materiale. c)Cheltuieli excepţionale care apar în mod excepţional cum sunt: amenzile. despăgubirile plătite. din vânzarea cărora se obţin veniturile societăţii. În funcţie de legătura cu activitatea de bază a unităţii. minusurile de active neimputabile. financiare. în aplicarea principiului prudenţei. munca prestată de angajaţi sau de colaboratori. Provizioanele . b)Cheltuielile financiare care nu sunt legate de activitatea curentă de bază a unităţii şi de activitatea financiară.valoarea producţiei stocate sau în curs de execuţie.valoarea provizioanelor diminuate sau anulate.500 SD = 2.6. diferenţele nefavorabile de curs valutar. pe cele trei tipuri de activităţi: de exploatare. . amortizarea imobilizărilor şi consumurilor de fonduri băneşti rezultate din reglementările legale (impozitele. energie şi apă. conturile de cheltuieli se împart în: a)Cheltuielile de exploatare care cuprind consumurile determinate de activitatea normală de exploatare a unităţii.C. .

În debitul lor se înregistrează cheltuielile efectuate în corespondenţă cu creditul conturilor de stocuri din clasa 1. La sfârşitul lunii. La sfârşitul fiecărei luni el se creditează cu veniturile înregistrate în cursul lunii în conturile de venituri din clasa 7 şi se debitează cu cheltuielile înregistrate în conturile din clasa 6. Şi ele se împart în venituri din provizioane constituite pentru activitatea de exploatare financiară sau excepţională. valoarea donaţiilor primite. ce poate avea sold creditor sau debitor. iar soldul debitor. lucrărilor sau serviciilor facturate clienţilor. toate conturile de venituri se soldează prin debitarea lor în corespondenţă cu creditul contului 121. lucrărilor sau serviciilor facturate.din vânzarea mărfurilor. care este bifuncţional. de decontări. veniturile din sconturile obţinute de la furnizori. 3.din vânzarea produselor finite. Atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile. Conturile de venituri se creditează cu valoarea bunurilor.000 . sau de trezorerie.000 lei 411 = 701 / 5.Clienţi''. 5. Contul 711 se creditează cu valoarea produselor.Venituri şi pierderi''. La sfârşitul fiecărei luni toate conturile de cheltuieli se soldează prin creditarea lor în corespondenţă cu debitul contului 121 . lucrărilor sau serviciilor realizate sau în curs de execuţie.încasate de la bănci.C. diferenţe favorabile de curs valutar. În situaţia inversă.din dobânzi încasate. cu o singură excepţie. Venituri excepţionale cuprind valoarea despăgubirilor încasate de la clienţi (furnizori).000 lei 531 = 707 / 3. realizează în cursul lunii ianuarie 2008 următoarele venituri: .. valoarea imobilizărilor vândute. clasa 5.. în corespondenţă cu contul 411. rezultatul este profitul exerciţiului. veniturile din provizioane care apar ca urmare a diminuării sau anulării provizioanelor constituite în exerciţiile anterioare. Contabilitatea cheltuielilor se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 6 iar cea a veniturilor cu ajutorul conturilor din clasa 7. Rezultatul unui exerciţiu de gestiune îl reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile aferente acelui exerciţiu. Evidenţa rezultatului exerciţiului se ţine cu ajutorul contului 121. Excepţie face contul 711. 100 lei 512 = 707 / 100 .Profit şi pierderi''. contul 711. Exemplu: O S. Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ.. clasa 4. rezultatul este pierderea aferentă exerciţiului respectiv. Se mai creditează cu valoarea imobilizărilor realizate pentru nevoi proprii din venitul conturilor de imobilizări (clasa 2)..Profit şi pierderi'' care este un cont bifuncţional.000 . Soldul creditor reprezintă profitul net cumulat la începutul anului până la finele lunii în care s-a stabilit soldul. care se transferă în debitul sau creditul contului 121. pierderea cumulată înregistrată de la începutul anului până la data stabilirii soldului.. prin debitul conturilor de stocuri (clasa 3) şi se debitează cu valoarea produselor. Conturile de venituri sunt conturi de pasiv. prin creditul conturilor de stocuri.Venituri din producţia stocată''.

000 3.000 . 2.000 / 707 607 / 2.000 100 / 766 641 / 1. În mare el are următoarea structură: CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ( LEI ) Nr.100 6.500 lei 641 = 421 / 1.500 645 / 750 671 / 250 D___________ 121______________C 6.cheltuieli cu salariile.500 .000 6.cheltuieli excepţionale (amenzi).500 8.cheltuieli cu mărfurile vândute. 1 2 3 4 EXPLICAŢII AN PRECEDE NT 100 AN CUREN T 8.750 100 Venituri exploatare (70-75) Venituri producţie stocată (711) Cifra de afaceri (70) Cheltuieli exploatare (60-65) Profit Pierder i Venituri financiare (76) Cheltuieli financiare (66) Rezultate financiare 6 7 8 . crt.500 / 121 = % 5.cheltuieli cu materiile prime.000 lei .600+250= 1.000 lei 601 = 301 / 2.850 lei x 16%= 296 lei 691 = 441 / 296 121 = 691 / 296 Ca formular de sinteză şi de raportare. 2.000 8.250 1. 250 lei 671 = 531 / 250 Închiderea se face cu contul 121 % = 121 / 8. 750 lei 645 = 431 / 750 . 1.000 / 701 600 / 2.600 Se impozitează profitul brut + amenzile x 16% =1.cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socială.100 Sc=1.000 lei 607 = 731 / 2.Cheltuielile înregistrate în cursul aceleiaşi luni: . contul de profit şi pierderi face parte din bilanţ alături de bilanţul contabil propriu-zis şi de anexele la bilanţ.

850 AN CUREN T 250 250 8. Soldurile iniţiale ale conturilor se preiau din bilanţ.9 Nr. din activul bilanţului. din pasivul bilanţului. 1+6+10) Cheltuieli totale (nr. crt. respectiv soldurile debitoare ale conturilor de activ.BALANŢA DE VERIFICARE A CONTURILOR Înregistrările în contabilitate pe baza dublei înregistrări presupun debitarea unuia sau mai multor conturi concomitent cu creditarea unuia sau mai multor cu aceeaşi sumă.100 6.303 Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Profit Pierder i - 13 14 Venituri totale (nr. iar soldurile iniţiale creditoare ale conturilor de pasiv. În consecinţă totalul sumelor din debitul conturilor debitoare trebuie să fie egal cu totalul sumelor înregistrate în conturile creditoare.VII. 10 11 Rezultate curente (nr. 4+7+11) Profit Pierder i Impozit pe profit Profit 16 Pierd eri - - CAP. Suma soldurilor iniţiale debitoare trebuie să fie egală cu suma soldurilor iniţiale creditoare.600 296 1. 5 + 8) EXPLICAŢII AN PRECEDE NT - 1.. crt.500 1. crt. crt. ACTIV Σ SID BILANŢ = PASIV Σ SIC .

Între două bilanţuri anuale balanţa de verificare este cel mai important document oferit de contabilitate pentru analiza economică a activităţii unei unităţi patrimoniale. pe perioade mai scurte de gestiune din cadrul unui an.TOTAL ACTIV RD TSD = = = TOTAL PASIV RC TSC În cazul înregistrărilor contabile pot apare erori de înregistrare sau de calcul...Capital social’’ 121 . În prima coloană se înscriu simbolul şi denumirea conturilor utilizate de unitatea respectivă. sintetizând informaţiile contabile. BALANŢA DE VERIFICARE LA 31.Amortizarea mijloacelor fixe’’ . totalul sumelor debitoare nu va mai fi egal cu totalul sumelor creditoare. Consecinţa acestor erori va fi faptul că totalul rulajelor debitoare nu va mai fi egal cu cel al rulajelor creditoare. totalul sumelor şi soldurile finale. . . fiecare coloană având două subcoloane. Ia prezintă rulajele cumulat de la începutul anului până în luna pentru care se întocmeşte balanţa..Profit şi pierderi’’ 212 .Mijloace fixe’’ 281 .. Următoarele coloane conţin soldurile iniţiale.2007 Ş SOLDURI INIŢIALE DEBITOARE 101 . rulajele. în ordinea crescândă a simbolului conturilor.12. TOTAL 50000 CREDITOARE 1000 20000 RULAJE DEBITOARE 20000 CREDITOARE 19000 18000 2000 TOTAL SUME DEBITOARE 58000 62000 CREDITOARE 20000 61000 26000 SOLDURI FINALE DEBITOARE 62000 CREDITOARE 20000 3000 26000 80000 80000 120000 120000 410000 410000 1250000 1250000 Datele pentru completarea balanţei de verificare se preiau fişele de cont. . iar cea din dreapta pentru sume creditoare. Balanţa de verificare este un instrument al contabilităţii care se prezintă sub forma unui tabel cu mai multe coloane. rezultă că s-au efectuat înregistrări greşite sau calcule eronate care trebuie depistate. . În cazul în care în oricare dintre coloane sumele debitoare nu sunt egale cu cele creditoare. cea din stânga pentru sume debitoare. balanţa de verificare are şi o funcţie de informare. iar totalul soldurilor finale debitoare nu va mai fi egal cu totalul soldurilor finale creditoare. Pe lângă funcţia de verificare a corectitudinii înregistrărilor contabile.

dar în prezenţa acestora. •parţială – când cuprinde doar o parte a elementelor patrimoniale (de exemplu o gestiune care poate fi un magazin. asigurându-se verificarea corectitudinii gestionării valorilor încredinţate. comiterea unor spargeri. După periodicitatea cu care se efectuează inventarierea poate fi: •anuală – care este obligatorie conform legii şi care este generală. Inventarierea propriu-zisă – constă în stabilirea concretă a existenţei elementelor patrimoniale şi a mărimii acestora.).). Toate inventarierile trebuie efectuate inopinat. un depozit. verificându-se exactitatea acestora. o caserie. cantitativ şi valoric la o anumită dată a elementelor patrimoniale. Inventarierea cuprinde următoarele etape: 1. fără anunţarea în prealabil a gestionarilor. cântărire.VIII. •ocazională – determinate de evenimente deosebite ce intervin în activitatea societăţii (ex: înlocuirea gestionarilor. etc. a valorii de utilitate a acestora.). etc. Inventarierea este procedura de stabilire faptică.2. elementele patrimoniale ce urmează a fi inventariate de către fiecare comisie. •periodică – care poate fi lunară. a creanţelor şi dotărilor se face prin confirmarea scrisă a soldurilor de către debitori sau CAP. 2. cât şi de pasiv. Bunurile de natura imobilizărilor şi a stocurilor se inventariază prin numărare. sau prin calcule geometrice. atât de activ. gestiunile de mărfuri. trimestrială şi se efectuează în cazul elementelor patrimoniale la care există un risc ridicat de apariţie a unor diferenţe (ex: numerarul din caserie care se inventariază de două ori pe lună. în cazul celor cu volum mare. Inventarierea disponibilităţilor băneşti deţinute în bănci.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI . Organizarea şi efectuarea inventarierii Răspunderea pentru organizarea şi efectuarea inventarierii revine conducerii unităţii. Noţiunea de inventariere Toate operaţiile care afectează patrimoniul unei unităţi trebuie consemnate în documentele operative şi înregistrate în contabilitate. Diverse motive obiective sau subiective pot determina apariţia unor diferenţe între datele înregistrate în contabilitate şi situaţia reală a patrimoniului. distrugeri provocate de calamităţi. Tot în această etapă se efectuează şi înregistrările la zi în contabilitate. în cazul fuzionării societăţilor comerciale. măsurare.1.8. etc. data începerii şi data încheierii inventarierii. etc. Pentru depistarea şi înregistrarea acestor diferenţe este necesară efectuarea periodică a inventarierii patrimoniului. Pregătirea inventarierii – constă în emiterea deciziilor de inventariere prin care se numesc membrii comisiilor de inventariere. 8. După sfera de cuprindere inventarierea poate fi: •generală – cuprinde totalitatea elementelor patrimoniale.

nefiind deductibile fiscal (nu se scad din profitul impozabil). Stabilirea diferenţelor se face prin compararea soldurilor din contabilitate cu valorile constatate prin inventariere.creditori. Minusurile imputabile se înregistrează debitându-se contul 461 . semnăturile comisiei de inventariere şi a gestionarului. cantitatea şi valoarea existentă faptic. ..Debitori diverşi’’ şi creditându-se contul de stocuri la care a fost constatat minusul. 3. Minusurile constatate sunt de două feluri: imputabile persoanelor vinovate sau neimputabile. care cuprind denumirea fiecărui element. prin corespondenţă. Diferenţele constatate faţă de contabilitate pot fi în plus sau în minus. Elementele patrimoniale inventariate se înscriu în listele de inventariere. Stabilirea şi regularizarea rezultatelor inventarierii. Minusurile neimputabile se înregistrează în conturile de cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune (671). Plusurile din inventar sunt considerate ca provenind din diminuarea consumurilor şi în consecinţă se înregistrează în creditul conturilor de cheltuieli.