You are on page 1of 10

PLANETELE EXTERIOARE SISTEMULUI SOLAR

JUPITER

Jupiter e situata la aproximativ 780 de milioane km fata de Soare, cam de cinci ori mai mare decat distanta de la Pamant la soare. Perioada sa de revolutie este in aproximativ 11.9 ani terestri, iar perioada sa de rotatie este de 9,9 ore. Fata de planetele telurice(Marte,Mercur,Venus si Pamant), Jupiter este o giganta minge de gaz. Nucleul sau este relativ mic,alcatuit din topitura de fier si roci sfaramate. Masa sa este de 318 ori mai mare decat a Pamantului si diametrul sau de 11,2 ori mai mare decat al Pamantului. In atmosfera inalta a planetei Jupiter, gravitatia este de 2.5 ori mai mare decat a Pamantului.

Astfel, aici corpurile au cea mai mare tendinta de a se deplasa in spatiu, pierzandu-si gravitatia. Datorita faptului ca Jupiter este o planeta gazoasa, nu are aceeasi putere de a-si pastra materia la suprafata sa, asa cum pot face planetele telurice, solide, iar datorita acestiu fapt Jupiter arata precum o minge turtita.. la Ecuator diametrul este de 143.000 km, iar diametrul de la poli este de doar 133.700km. Jupiter a fost observata printr-un telescop in 1610, de filozoful si omul de stiinta Galileo Galilei. Pana atunci se credea ca Universul,asu cel putin metagalaxia cuprindea doar planetele si stelele care sunt in jurul orbitei terestre.descoperire facuta de Ptolemeu in secolul al 2-lea. Galileo a observat patru sateliti pe orbita acestei planete. Simpla observare a altor corpuri ceresti in afara de Pamant sau stelele inconjuratoare, a primit denumirea de “revolutia Copernic” dupa astronomul polonez Nicolaus Copernicus.

Jupiter parea ca un cerc colorat cu maro. Undele radio. adica la 399 de zile. in timpul asezarii sale pe aceeasi directie cu Soarele. astfel ca intensitatea energiei solare care ajunge la Jupiter este de numai 4% fata de intensitatea radiatiei solare ce ajunge pe pamint. Satelitii observati de Galileo au fost numiti “sateliti lui Galileo” in onoarea celui care I-a descoperit. Aceasta prielnica perioada. Aceste divergente in miscarea aerului creaza vinturi alternative transformind straturile de nori in foarte bine definite benzi. ceea ce inseamna ca este posibila observarea sa toata noaptea.5 miliarde de ani in urma. in timp ce miscarea aerului inspre pol este de durata mai scurta. descrescind inspre poluri Furtuni puternice apar din senin pe suprafata planetei.Aceasta revolutie a folosit astronomilor si oamenilor de stiinta inca din Antichitate. Furtunile jupiteriene . Mecanisme similare se formeaza si pe Pamint creindu-se vinturile schimbatoare. indicind astfel faptul ca vinturile care inconjoara planeta sint foarte puternice. atunci Jupiter se ridica la apus si apune la rasarit. Sursa radiatiilor excesive este in aparenta caldura acumulata de catre compresia gravitationala a materialului planetei Jupiter.67 de ori mai multe concentratie a radiatiilor fata de cea primita de la Soare. comparativ cu vinturile jupiteriene care sint mult mai puternice formind o ecuatie mult mai stabila fata de cea care se formeaza pe Pamint. Cand a fost pentru prima data observat printr-un telescop modern. La ecuatorul jupiterian systemele individuale de nori variaza 11 inspre est in 24 de ore in concordanta cu rotatia din interiorul planetei. intreaga suprafata a planetei poate fi observata in doua zile. Cu aceasta rapida rotatie.bej si nuante de albastru. Comparativ cu furtunile pamintene care sint conduse de catre caldura solara in atmosfera. Sudiile radiatiei infrarosii de pe Jupiter au demonstrat ca planeta are de 1. Cel mai bine se putea observa atunci cand cand Pamantul si Jupiterul erau aliniate pe aceeasi directie cu Soarele. pana in zilele noastre. De asemenea. Atunci jupiterul este la distanta minima fata de Pamant si astfel apare de aproximativ doua ori mai mare. in care Pamantul prinde Jupiterul in aceata pozitie.5 de minute. Diferenta de temperatura intre stratul superior al atmosferei jupiteriene si cel mai de jos strat al acesteia conduce la circulatia celulelor care transporta caldura dinspre interior spre exterior Masele de aer ale atmosferei jupiteriene se intind de la nord la sud. Jupiter este la o distanta fata de Soare de 5 ori mai mare decit Pamantul.arata ca Jupiterul isi roteste axa polilor magnetici in 9 ore si 55. este posibila doar la mai mult de un an. la momentul formarii planetei cu 4. La ecuatorul jupiterian aceste vinturi ajung pina la 600 km/h (360mph). Aerul miscindu-se inspre ecuator trebuie sa efectueze o ruta ceva mai lunga fata de cea initiala.

Intraga zona a interactiunii particule-cimp este cunoscuta sub numele de magnetosfera. puternicul cimp magnetic al lui Jupiter atrage particulele incarcate cu sarcina. avind o dimensiune asemanatoare cu cea a planetei Mercur. Acest 4 sateliti sint cu mault mai mari decit alti sateliti ai lui Jupiter. initializind o examinare in profunzime a satelitilor. in interiorul orbitei corpurilor ceresti ale lui Galileo. Mai apropiat de Jupiter . (the Great red Spot) Marea Pata Rosie. Acestia creaza un cimp magnetic larg. Jupiter este incercuit de cel putin 28 de sateliti si un numar de sateliti care sint ramasiteleunui discplanetar. cu compoenete fosforice si sulfirice. Naveta spatiala Galileo si-a inceput calatoria in jurul orbitei lui Jupiter in decembrie 1995. Circulatia hidrogenului metalic este generatoare de curenti electrici. In afara de inele si acele mici corpuri ceresti. dar amplitudinea sa se defineste pe sine prin energia acumulata la nivelul superior al atmosferei. impingindu-l cu fata catre Soare tragindu-l in sensul opus. Pentru acest motiv jupiter este una dintre cele mai studiate planete. faimosii galileo Moons – primele corpuri ceresti observate de catre Galileo Galilei in spatiu. Astfel ca. dureaza de cind primul telescop suficient de puternic a fost amplasat pe Jupiter. particule cu sarcina emise de Soare. Motivul pentru care the Great Red Spot nu este inca cunoscut. similar cu cel care incercuia Soarele cu mult timp in urma. la 1 milion de km distanta. probabilitatea ca energii atmosferice de o mai mica intensitate sa fie absorbite creindu-se perturbatiile mai intense. Cureaua groasa hidrogen metalic lichid este creata de presiunea inalta si temperatura joasa datorata circulatiei celulelor. Cea mai renumita furtuna. sateliti. fiind considerat puternic chiar si la o distanta suficient de mare fata de cei 4 mari sateliti ai lui Jupiter. . In afara de corpurile ceresti ale lui Galileo. disturba stratul subtire din exterior.se datoreaza efervescentei gazului cald care se inalta in atmosfera dinspre interiorul planetei. Culoarea rosie este data de impuritatilece absorba culoarea violeta si ultravioleta.

în 1610. 21-23 milioane km.9 ori mai multã energie decât Soarele. . Pasiphae si Sinopa se afla la o distanta de aprox. . 11 milioane km siAnanake. .observã cã planeta pare sã aibã mânere si scrie cã "Saturn are urechi".Galilei. . Leda.are o miscare înceatã de 30 de ani in jurul Soarelui. Huygens. . carme.materialul sãu este mai mult în stare lichidã si gazoasã si de aceea densitatea este foarte micã 70% din cea a apei. Sursa:Compendiu de astronomie autor: Helmut Bernhard.din cele 5 planete din antichitate Saturn a fost cunoscutã ultima.Inelul. 26 min. . Manfred Schukowski 1213B-Huma George Florin Vasilica Planeta Saturn . .are o rotatie rapidã în jurul axei 10 h. Himalia. .este cea mai turtitã planetã.ca si Jupiter este o sursã de cãldurã: radiazã de 2. . 2 familii a cite 2 sateliti au fost localizati la o mare distanta de Jupiter. . . .în 1656.forta de gravitatie la ecuatorul saturnian este mai micã decât pe Terra în ciuda mãrimii. Klaus Lindner. .descoperã inelul planetei.este greu de studiat datoritã iluminatiei slabe.are un diametru ~ 120000 km pe care ar putea fi aliniate 9 planete având dimensiunea egalã cu cea a Pãmântului.se cunosc putine date despre ea dinaintea erei spatiale. Lysithea si Elara sint la o distanta de cca.a doua mare planetã din Sistemul Solar. pe orbita eliptica.Chr. comparativ cu cei mai indepartati care se rotesc in sens invers. . .îsi trage denumirea de la zeul secerisului la romani: Saturn. Cei 12 sateliti apropiati ai planetei precum si inelele se rotesc in aceeasi directie ca si planeta in jurul axei sale.la o distantã de 2 ori mai mare de Pãmânt decât Jupiter. .Ganymede are propriul cimp magnetic si Callisto prezinta anumite modificari ale structurii cauzate de mediul inconjurator.volum de 100 de ori mai mare decât cea a Terra iar masa este de 95 de ori mai mare. rezultã o umflãturã la ecuator unde diametrul este cu 10500 km mai mare decât la poli.

. foarte întunecati. . particulele din inele ar trebui o parte sã cadã pe planetã iar cealaltã sã fie împrãstiatã în spatiu. . atât Rhea cât si Diona sunt plini de cratere. . reflectã aproape în întregime lumina de la Soare lucru care dovedeste cã este aproape în întregime acoperit de gheatã. .Hyperion.cãldura internã a planetei Saturn determinã încãlzirea atmosferei si fenomene meteorologice. cu alti 2 formeazã o centurã de trei.Titan.grosimea lor diferã de la 5-10 km la 10 m.Diona are un tovarãs mai mic Diona B la 377400 km de centrul planetei.5 milioane km de centrul planetei. ca un motor cu reactie. . Thetys. .acestui satelit datoritã eruptiilor din interior i se sfarmã gheata si în jurul sãu se formeazã un microinel reâmprospãtat de gheata ruptã din satelit care se depãrteazã. . .are o gravitatie de 2/3 din cea a lunii si se roteste la ~ 1228000 km.însã în 1975 s-au descoperit douã inele.la marginea primului inel. . are diametrul ~ 400 km. o pãturã de nori mai groasã ar putea mentine solul la o temperaturã favorabilã vietii (~ ca în Antarctica). pietricele si blocuri gigantice. metan si acid cianhidric. .ca structurã sunt formate din particule diverse: praf. cu 25 km/zi am reveni la locul de plecare dupã 95 de ani.are o temperaturã foarte scãzutã de -180ºC. concentrice despãrtite de diviziunea Cassini.combinate cu presiunea luminii solare si câmpul magnetic saturnian. .are o atmosferã de azot. Mimas.8%. inelul A. . . apoi trei (mai târziu) si prin sondele spatiale precum Pioneer 11 câteva mii.de douã ori mai mare ca Enceladus brãzdat de un sant de 3 km adâncime si lat de 20 km.70% . . A. este supranumit "satelitul cu motor" datoritã existentei pe el a unui crater de 130 km diametru cu un vârf înalt de 6 km în centru. .toti cei 5 au fost descoperiti în 1980.cert este cã acestea sunt prea active pentru a fi rãmas neschimbate 4 milioane de ani.urmãtorul este Enceladus ~ 500 km diametru.se roteste la ~ 1.pe la 150000 km de centru se aflã alti 2 sateliti de 180 si 120 km diametru.o altã enigmã este existenta inelelor care reprezintã o sfidare a legii gravitatiei.nu au primit nume ci doar numere de ordine. alcãtuit din gheatã.pe la 300000 km.. orbiteazã un satelit de 30 km diametru. . .primul satelit. . .urmãtorul în ordinea distantei fatã de centru planetei.urmeazã satelitii Diona si Rhea: sfere cu diametru de 1120 km si 1530 km.dacã s-ar cãlãtori pe un inel.presiunea este de 4 ori mai mare ca pe Terra.acestea ridicã câteva enigme cum ar fi natura lor despre care nu se stie nimic. . .are diametrul cu 5800 km mai mare ca a planetei Mercur si ridicã problema vietii. . .Rhea orbiteazã la 527000 km. . . .

Plasat pe o orbită de 19 ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului. Manfred Schukowski 1213B-Huma George Florin Vasilica URANUS Uranus este a șaptea planetă de la Soare și a treia că mărime (după diametru). Uranus este de 2 ori mai mic decât Saturn. Uranus. . dar de 5 ori mai mare decât Terra (Pământul). Cu un diametru de 52.Phoebe. .  .are o emisferã de 5 ori mai strãlucitoare ca cealaltã.Saturn apare ca un minisistem planetar în care Saturn ar fi astrul central.A fost descoperita pe 13 Martie 1781 de catre William Herschel.orbiteazã la 13 milioane de km de Saturn. ca și Neptun. Klaus Lindner.este singurul care se roteste retrograd (în sens invers celorlalti). Este înconjurat de inele întunecate și are 15 sateliți. .este un asteroid care trecând pe lângã Saturn i-a devenit satelit. Uranus este mai mare ca diametru însă mai mică sub aspectul masei decât Neptun. .Iapet.Ultimele cercetãri aratã cã între Titan si Rhea se aflã o centurã de asteroizi.are diametrul de 300 km. .. primește foarte puțină căldură. . .este foarte putin cunoscut. .000 km.se roteste la 3. Sursa:Compendiu de astronomie autor: Helmut Bernhard. .are 1500 km diametru.5 milioane km.

La trecerea lui Voyager 2. pentru că în cazul lui Venus de exemplu.Uranus. Oamenii de știință au numit radiația ultravioletă emanând din această zonă "strălucire de zi". Datorită orientării sistemului uranian și a traseului lui Voyager 2 prin el. un zeu suprem timpuriu. însă axa lui Uranus este aproape paralelă cu elipsa. Uranus (și Neptun) sunt în multe privințe similare sub aspectul miezului cu Jupiter și Saturn mai puțin stratul imens de . fiind însă ignorată. Mecanismul care stă la baza acestor fapte este necunoscut. polul sud al lui Uranus era orientat aproape direct înspre Soare. cu doar 15% hidrogen și puțin heliu (în contrast cu Jupiter și Saturn care conțin mai mult hidrogen). Este posibil ca acest fenomen să fi fost provocat de o ciocnire cu un obiect cosmic imens.Uranus a fost vizitată doar de o navă.Ba chiar este neclar care dintre polii lui Uranus este polul nord. nu este clar dacă rotația este chiar retrogradă (și nu cumva o rotație directă cu o înclinație de aproape 180 de grade). fie este puțin sub 90 de grade și rotația este retrogradă. Aceasta conduce la ciudatul fapt prin care regiunile polare ale lui Uranus recepționează mai multă energie de la Soare decât regiunile ecuatoriale. prima planetă descoperită în vremurile moderne. alții i-au zis „Herschel”. însă nu a intrat în uz până în 1850. Fie înclinația axei sale este puțin peste 90 de grade și atunci rotația sa este directă. Herschel a numit-o „Georgium Sidus” (Planeta Georgiană) în onoarea patronului său. a fost descoperită de William Herschel în timp ce scruta sistematic cerul cu telescopul personal pe 13 martie 1781. descoperirile navetei s-au produs în același interval de timp. Uranus este compusă în mare parte din stânci și felurite ghețuri. deoarece era considerată o altă stea obișnuită (cea mai timpurie semnalare a sa a fost făcută în 1690 când John Flamsteed o considera 34 Tauri). Uranus este totuși mai caldă la ecuator decât la poli. Numele de „Uranus” a fost propus pentru prima dată de Bode în conformitate cu numele altor planete inspirate din mitologia clasică. A fost de fapt văzută de mai multe ori. Problema este că trebuie trasă o linie despărțitoare “undeva”. Caracteristici Mărimea lui Uranus comparată cu a Pământului Majoritatea planetelor se învârt pe o axă aproape perpendiculară pe planul eliptic. Voyager 2 pe 24 ianuarie 1986.Istoric Uranus este zeitatea greacă ancestrală a Raiurilor. Un strat înalt de dispersie de fum și praf gen smog au fost găsite în zona polului luminat de soare al planetei. Uranus a fost fiul și partenerul Gaiei tatăl lui Cronos (Saturn) și al ciclopilor și titanilor (predecesorii zeilor olimpici). Regele George al III-lea al Angliei.

cei 5 foarte mari. în completare la cei 5 mai mari. Un telescop astronomic va arăta un disc mai mic. oficial. Dar sunt foarte mici. Câmpul magnetic al lui Uranus prezintă o ciudățenie și anume: nu este centrat în centrul planetei.Voyager 2 a descoperit 10 sateliți mai mici. 27 de sateliți care au fost botezați după personaje din piesele lui William Shakespeare și Alexander Pope. Cei mai importanţi sateliţi ai planetei Uranus Satelit Distanță (km) Rază (km) Masă (kg) Cordelia 50 13 ? Ofelia 54 16 ? Bianca 59 22 ? Descoperitor Voyager 2 Voyager 2 Voyager 2 Dată 1986 1986 1986 . cei 4 exteriori sunt mai mult eliptici. 15% heliu și 2% metan. este înclinat cu aproape 60 de grade față de axa de rotație. este însă ușor de reperat cu un binoclu (dacă știi unde să te uiți exact). dar pentru a o găsi cu adevărat e nevoie de hărți mult mai precise. Ei formează trei clase distincte: 10 foarte întunecați descoperiți de Voyager 2.Marea parte a lor au orbite aproape circulare în planul ecuatorului lui Uranus (și deci la un unghi mare față de planul ecliptic). ci. Ar putea să existe benzi de culoare ca și pe Jupiter însă sunt ascunse vederii de stratul protector de metan. Până în 2007 Soarele va fi direct deasupra ecuatorului lui Uranus. vizibile numai printr-o mărire semnificativă a imaginilor luate de pe Voyager 2. dimpotrivă. S-ar zice că Uranus nu ar avea un miez stâncos ca și Jupiter și Saturn. Este generat cel mai probabil de o mișcare la adâncimi relativ reduse în interiorul lui Uranus. Sateliții lui Uranus Uranus are.Culoarea albastră a lui Uranus se datorează absorbției culorii roșii a metanului în atmosfera superioară. Există câteva site-uri web care arată poziția curentă a lui Uranus (și a altor planete) pe cer. dar mai degrabă materialul său este mai mult sau mai puțin distribuit uniform. Uranus este uneori abia vizibil cu ochiul liber pe un cer nocturn senin. Observații HST ulterioare arată chiar mai multă activitate.hidrogen metalic lichid. cunoscuți deja. Observații recente ale lui HST arată nori mai mari și mult mai bine pronunțați. Acum este clar că diferențele au apărut datorită efectelor sezoniere.Ca și celelalte planete gazoase. Câțiva nori de metan din atmosferă au indicat prezența unor vânturi de aproape 374 mi/h (aproape 160 m/s) la latitudini medii. Modelul de centuri latitudinale din atmosferele altor planete gigant se menține și la Uranus în ciuda orientării sale. Uranus are grupări de nori care se plimbă rapid. care ar putea cauza efecte mai pronunțate asupra vremii de la zi la noapte. Atmosfera lui Uranus este de aproape 83% hidrogen. și cei proaspăt descoperiți situați însă la distanțe mult mai mari. din moment ce Soarele se află în prezent la o latitudine Uraniană mai joasă. Uranus nu mai este planeta plictisitoare și seacă pe care a văzut-o Voyager. Astfel de hărți pot fi create cu un program planetar cum ar fi „‟Starry Night‟‟.

însă sunt compuse. din particule destul de mari.03 × 1021 ? ? ? ? ? Voyager 2 Voyager 2 Voyager 2 Voyager 2 Voyager 2 Voyager 2 Karkoschka Voyager 2 Kuiper Lassell Lassell Herschel Herschel Gladman Gladman Nicholson Holman Kavelaars 1986 1986 1986 1986 1986 1986 1999 1985 1948 1851 1851 1787 1787 1997 1999 1997 1999 1999 Inelele lui Uranus Asemeni celorlalte planete gazoase.30 × 1019 1. Inelele lui Uranus au fost descoperite primele după cele ale lui Saturn. ajungând la diametre de până la 10 m. descoperit de sondele spațiale încă din 1977. cel mai cunoscut este inelul Epsilon. Uranus are un sistem de inele. ca și cele ale lui Saturn. ca și cele ale lui Jupiter. pe lângă praful fin. relevând faptul că inelele sunt caracteristici ale planetelor gazoase și nu doar lui Saturn.27 × 1021 3.49 × 1021 3.Cressida 62 Desdemona 63 Julieta 64 Portia 66 Rossalinda 70 Belinda 75 1986U10 76 Puck 86 Miranda 130 Ariel 191 Umbriel 266 Titania 436 Oberon 583 Caliban 7169 Stephano 7948 Sycorax 12213 Prospero 16568 Setebos 17681 33 29 42 55 27 34 40 77 236 579 585 789 761 40 15 80 20 20 ? ? ? ? ? ? ? ? 6. Acestea sunt foarte întunecate. Are 11 inele cunoscute. Acest fapt s-a dovedit extrem de important. toate slab conturate. 1213B-Sandra .27 × 1021 1.

Neptun- 1213b-Codrut Savin .