You are on page 1of 5

Noţiuni de metrologie Orice proces fizic este caracterizat de mărimile fizice aferente procesului.

A măsura o mărime fizică înseamnă a compara acea mărime necunoscută (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată drept unitate, după relaţia: X = m⋅ x (1) în care m reprezintă valoarea mărimii necunoscute (X). Această comparație este realizată de un aparat de măsură, ce are memorată unitatea de măsură pe scara gradată. Mărimea de măsurat (X) se mai numeşte şi măsurand. Indicaţia aparatului de măsură (m) este percepută de către un operator (uman sau automat), iar acest rezultat al măsurării este transmis mai departe pentru a fi utilizat în practică (fig.1).
FP obiect de măsură x FP aparat de măsură m operator utilizare rezultat

Figura 1 Schema bloc a lanţului de măsurare

Procesul de măsurare poate fi considerat ca o interfaţă între obiectul de măsură şi domeniul de utilizare a rezultatului măsurării. În tehnică măsurarea se realizează în limitele unei precizii prestabilite. În cercetare se tinde spre obţinerea valorii cele mai precise. Măsurarea este urmată de o acţiune condiţionată de valoarea obţinută din măsurare. Când procesul este condus de către un operator, acesta ia decizii în funcţie de rezultatul măsurării şi comandă procesul tehnologic. Dacă procesul este automatizat, deciziile privind evoluţia procesului pe baza rezultatelor măsurărilor se iau de către un sistem automatizat. În ultimul timp, în cazul proceselor complexe în care apar un număr mare de valori obţinute prin măsurare şi când se ţine cont şi de evoluţia mărimilor măsurate în timp, deciziile privind evoluţia procesului se iau de către un calculator de proces.

unde f este.. deci pentru creşterea preciziei de măsurare. Principalul parametru de calitate al unui AM este precizia. care este funcţie de mărimea de intrare: Y = f(X). de regulă. electromagnetice.factori perturbatori electromagnetici: câmpuri electrice. o funcţie liniară. înaintea operaţiei de măsurare (exemplu: lucrarea de laborator – verificarea metrologică a aparatelor de măsură cu ac indicator). sau semnale perturbatoare transmise prin reţeaua de alimentare (armonici de curent. Y = f (X ) Y = f ( X . Această precizie trebuie verificată... de regulă. În afară de acestea mai trebuie de precizat şi condiţiile tehnice de definire a mărimii X (în general condiţii normale de lucru). Aparatul de măsură (AM) trebuie să fie cât mai adecvat scopului urmărit.V . controlabile toţi factorii de influenţă (factori perturbatori). Cu cât eroarea este mai mică.. Y..C ) j j 1 n 1 p 1 q (2) (3) .factori nedoriţi proprii fenomenului investigat: rezistenţa internă a surselor de tensiune.factori caracteristici mediului în care se face măsurarea: temperatura. rezultatul măsurării este întotdeauna afectat de o eroare.. magnetice. X . cu atât precizia este mai bună. trebuie de eliminat sau de menţinut la nivele constante.. de tensiune) . iar o alegere judicioasă cere cunoaşterea performanţelor şi limitelor aparatului respectiv în condiţiile reale de lucru.... Factorii de influenţă cei mai obişnuiţi sunt: .Din cauza imperfecţiunii aparatului de măsurat (AM) şi a operatorului. iar nivelul acesteea defineşte calitatea de bază a unei măsurări: precizia. dar poate avea orice formă...... presiunea – factori de climă . Rezultatul unei măsurări nu prezintă nici o importanţă practică dacă nu se cunoaşte şi precizia acestuia! Pentru a micşora erorile. aparatul de măsură generează o mărime de ieşire. precum şi datorită prezenţei unor factori perturbatori (FP). C .V . umiditatea. Sub forma cea mai simplă.

iar Sp reprezintă sensibilităţile parazite ale aparatului. În legătură cu aceste două simţuri se cunosc următoarele: . variaţia mărimilor de ieşire poate fi dedusă din variaţia mărimilor de intrare şi a celor de influenţă.Acuitatea vizuală şi cea acustică scad rapid la creşterea gradului de oboseală.. k = 1.. Cele parazite nu sunt cunoscute cu precizie în cele mai multe cazuri.. q Yj = mărimi de ieşire.. l = 1. + ∆V = dX dX dV dV j j j j j 1 n 1 p 1 n 1 p = ∑ Su ∆X + ∑ Sp ∆V i =1 ji i l =1 jl n p l (4) în care termenii Su reprezintă sensibilităţile utile. ci doar ca limită maximă admisibilă. . p Ck = comenzi. + ∆X + ∆V + . unele aparate de măsură utilizate în electroacustică şi în telecomunicaţii au scară logaritmică.. i = 1. Operatorul uman (OM) Cel mai solicitat simţ al acestuia este văzul. prag care defineşte “rezoluţia” operatorului. n Vl = mărimi de influenţă. Sensibilităţile utile trebuie să fie precise ca valoare şi stabile în timp. ..Senzaţia depinde logaritmic de excitaţie. j = 1.Acuitatea vizuală şi cea acustică se îmbunătăţesc prin antrenament. . . gradată în decibeli (dB). Pentru a ţine seama de această particularitate.. m Pentru un set de comenzi dat. aplicând descompunerea în serie Taylor şi reţinând termenii până la ordinul 1: df df df df ∆Y = ∆X + .Există un prag minim de sensibilitate sub care două stări vecine nu mai pot fi deosebite una de alta. iar în cazul măsurărilor acustice se adaugă şi auzul.Xi = mărimi de intrare.

adesea. nu numai măsurarea ci şi reglarea mărimii respective (exemplu: reglarea temperaturii la un cuptor de tratamente termice). Există situaţii când mărimea necunoscută este definită cu o relaţie de forma : X = f (a. sunt mărimi măsurabile direct. b.REGLARE x OM ’ x traductor AM m operator Reglare automată Figura 2 Schema bloc a lanţului de măsurare . se efectuează cu aparate de măsură cu citire directă a rezultatelor măsurării.3).c) (5) în care a. În acest caz în schema măsurării apare. LANŢ DE MĂSURARE . în plus. este necesar ca aparatul de măsură să poată comunica cu acesta.b. după relaţia (1) .reglare a unei mărimi neelectrice Măsurări directe şi indirecte Măsurările după relaţia (1) sunt măsurări directe. Aceasta este realizată de un traductor (termocuplu) (fig.2). între OM şi AM se interpune un dispozitiv care să-l convertească întro mărime electrică X (de exemplu o tensiune). c. Când măsurandul este o mărime neelectrică (de exemplu temperatura).În cazul utilizării operatorului automat. LANŢ DE MĂSURĂ x OM ’ x traductor AM m operator Figura 2 Schema bloc a lanţului de măsurare a unei mărimi neelectrice În cazul mărimilor neelectrice este necesar. un organ de decizie şi acţiune (regulator automat de temperatură) (fig.

se bazează pe o relaţie fizică şi pe măsurarea directă a mărimilor ce intervin în acea relaţie.Măsurările după relaţia (5) se numesc măsurări indirecte. Exemplu de măsurare indirectă: I I = U/R0 R0 U VN .