You are on page 1of 3

Aspecte psihologice generale In lucrarea de fața am amintit faptul ca invatarea acestui element de mare risc este conditionata de o serie

de particularitati de ordin tehnic si factori psihici.ele sunt legate de faptul ca gimnastii au predilectie spre coborarile din gigantica inapoi si mai putin pentru cele din gigantica inainte,lucru ce implica dificultati de ordin tehnic la invatarea acestui element deoarece,vestibulul este mai putin educat in acest sens ,deasemenea sportivul nu are posibilitatea sa se orienteze pentru aterizare deoarece el nu vede aterizare ,miscarea de rotatie fiind pe inainte iar el deschide la un unghi de 20° cu salteaua ,aceste dificultati le putem elimina in antrenament si in concurs prin respectarea tehnicii corecte si prin educarea unor factori psihici ,cum ar fi:concentrarea maxima a atentiei,(ce determina o anumita oboseala psihica)Aceasta oboseala psihica se manifesta prin micshorarea volumului si a intensitatii atentiei,instabilitatea ei,micshorarea tonusului de vointa si a operatiilor memoriei.Deci sufera siguranta executiei din cauza supraincordarilor locale ale aparatului locomotor,legat de denaturarea tehnicii rationale de executie.Acest lucru inseamna invatarea conducerii atentiei ce presupune marirea gradului de autoanaliza a deprinderilor pe baza repetarii si respectarii metodicii rationale. O alta problema este conducerea starii emotionale in antrenament prin efortul de vointa si procedee psihice special ce schimba nivelul incordarii emotionale. O alta problema de mare importanta dat fiind complexitatea actiunilor necesare invatarii acestui element il reprezinta depasirea refluxului de aparare.Sportivul trebuie sa se concentreze sa pastreze capacitatea optima a miscarii,fara a tine seama de pericolul caderii,accidentului.Pentru a invingerea refluxului de aparare o importanta deosebita o are asigurarea in timp a executiei.De eficacitatea ei va depinde invingerea fricii.Acest lucru se poate realiza numai respectand tehnica si metodica invatarii ,prezentata precum si ajutorul direct dat de antrenor sau cu ajutorul instalatiei special(groapa cu bureti,lonja,saltele,etc). Siguranta executiei depinde si de dispozitia executantului.Insuccesele precedente ,incordarile nervoase,oboseala,accidentele precedente,pot influenta executia. Siguranta executiei este legata totodata si de capacitatea gimnastului de a lua decizii corecte si rapide in situatii dificile.Daca de exemplu in uma giganticii pregatitoare nu a reusit sa efectueze actiunile necesare inscrierii pe o traiectorie ce-i pot asigura efectuarea celor 3 rotatii,daca gimnastul crede ca nu are viteza necesara efectuarii rotatiilor in inaltimea optima,daca sportivul nu a deschis la timp,pericolul sigurantei,au aterizarea improprie,el va lua decizii foarte rapide in vederea redresarii situatiei.In aceste situatii,in primul rand gimnastul trebuie sa isi pastreze calmul,sa nu intre in panica.In al doilea rand sa nu-si concentreze atentia asupra a doua actiuni diferitecare reprezinta mijloacele principale pentru a iesi din situatie,ci o parte sa fie distribuita si altor actiuni ,astfel denaturarea acestora va atrage ratarea excutiei.In al treilea rand gimnastul trebuie sa prevada din timp posibilitatea aparitiei diferitelor situatii acute ,sa mediteze asupra lor sis a pregateasca pt fiecare caz solutii tip pe care sa le poata folosi in vederea asigurarii iesirii din impas si prevenirea accidentului.

deci vorbim despre un efort anaerob lactacit iar datoria de oxigen este mare. In urma cercetari am observat ca fiecarui ciclu de rotatie in jurul axului aparatului corespund 2-3 cicluri repiratorii.acest moment se mentine pana se efectueaza cele trei rotatii dupa care urmeaza un ciclu de inspiratie (datorat deconectarii musculaturii ventrale a toracelui)momentul coincide cu deschiderea si pregatirea aterizarii. Aspecte fiziologice generale In acest capitol voi incerca sa surprind cateva aspect generale legate de unele modificari cauzate de miscarea de rotatie si sub actiunile necesare efectuarii coborarii prin trei salturi inainte. Aceste cateva aspect generale prezentate trebuie sa stea in atentia antrenorilor si specialistilor .Se constata in general ca exista o legatura reciproca intre respiratie si miscarile gimnastului care se perfectioneaza necontenit pe masura cresterii maiestriei si stagiului de antrenament(respiratia este adaptata .fiind legata de activitatea musculara ca o consecinta a acestei activitati) .Ultima problem ape care o pun in discutie o constitue comportamentul fața de insucces in antrenament.nici un gymnast nu poate pretinde ca poseda o siguranta absoluta.avand in vedere complexitatea acestei coborari.”nimeni.cea mai completa si de lunga durata o observam in faza actiunii pregatitoare(faza deplasarii libere a corpului de sus in jos sub actiunea gravitatiei).ce necesita o educatie psihologica ce se poate realiza printr-o planificare a pregatirii psihologice. Momentul trecerii corpului prin planul vertical inferior al aparatului coincide de regula cu mentinerea respiratiei datorita presiunii din interiorul cutiei toracice ceea ce dupa mecanismul reflexului preomuscular poate intensifica impulsul centrifugal al musculaturii scheletice si prin aceasta contribuie la mobilizarea posibilitatilor de forta in fața actiunilor de baza a gimnastului.frecventa cardiaca ridicandu-se la 170/180 pulsatii/minut.tulburarea cea mai expresiva a ritmului respirator este urmatoarea: -in prima fază a desprinderii se pare ca gimnastul are un moment de inspiratie urmat de expiratie(foarte scurt)urmand retinerea respiratiei odata cu efectuarea gruparii.La aterizare dupa efectuarea exercitiului.Avand in vedere faptul ca executia coborarii propriu-zise presupune executia a doua gigantici pregatitoare ritmul respirator pentru acesta va fi:de la verticala de sus pana la un unghi de 40 ° avem expiratie in continuare avem inspiratie.intr-o executie”.modificari asupra respiratiei si a circulatiei sanguine.avand in vedere timpul scurt de 30-40 secunde cat dureaza executia la acest aparat si 2-3 secunde cat dureaza coborarea. Fiind un element dinamic .efectuat cu o mare viteza .avand in vedere acestea mi-am propus pe baza cercetarilor din literatura de specialitate sa studiez ritmul respirator in cazul nostru la bara fixa. Cercetarile facute pana in present au aratat ca in timpul efectuarii combinatiilor la diferite aparate.ritmul respirator se caracterizeaza printro serie de particularitati legate de specificul miscarii efectuate de particularitatile constructive ale aparatelor si insusirilor individuale ale organismului gimnastului.

transportul si schimbul de gaze sufera din cauza miscarii rapide.Gimnastii cu inalte calificari ce trec printr-o serie de etape de perfectionare sportiva. .alta cauza fiind oxigenarea insuficienta.G.Acesti gimnasti isi insushesc mai bine deprinderile unei respiratii corecte fara prea multe modificari. al propriului corp.Sangele fiind trimis in mare parte in extremitatile corpului.Eventualele modificari nerationale ale respiratiilor sunt proprice numai gimnastilor cu pregatire si valoare mai slaba.In faza de zbor aceste anomalii sunt diminuate datorita rotatiei in jurul C.Circulatia nu sufera modificari insemnate.G.la verticala de jos si spre creier la verticala de sus.Prin urmare modificari substantiale nu se produc decat la gimnastii cu o pregatiresi valoare mai slaba.primesc o anumita experienta de armonizare a respiratiei odata cu cele mai diverse miscari .Este adevarat ca datorita acestor forte circulatia este ingreunata datorita contractiei musculare ce nu permite irigarea suficienta a musculaturii.gimnastul este adaptat si de asemenea timpul foarte scurt efectuarii coborarii nu poate produce modificari substantiale. In privinta circulatiei este cunoscut faptul ca miscarea de rotatie datorita fortelor centrifuge si a fortei activitatii gravitationale produce unele modificari asupra circulatiei. Prin urmare modificari substantiale nu se produc atat la nivelul respiratiei cat si al circulatiei.