P. 1
Asigurari si Reasigurarii

Asigurari si Reasigurarii

|Views: 218|Likes:
Published by Ungureanu Ionut

More info:

Published by: Ungureanu Ionut on Apr 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2015

pdf

text

original

ASIGURARI SI REASIGURARI 1

Prof. univ.dr. Serghei Margulescu

2009
1

Cuprins Unitatea de invatare 1. TIPOLOGIA RISCURILOR ŞI FORME DE PROTECŢIE 1.1 Tipologia riscurilor 1.2 Forme de protecţie împotriva riscurilor Unitatea de invatare 2. DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR Unitatea de invatare 3. ELEMENTELE ASIGURĂRILOR ŞI CARACTERISTICILE CONTRACTULUI DE ASIGURARE 3.1 Elementele asigurărilor 3.2 Caracteristicile contractului de asigurare Unitatea de invatare 4. ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 4.1Consideraţii generale 4.2 Forme ale asigurărilor de viaţă 4.3 Condiţii contractuale şi clauze suplimentare Unitatea de invatare 5. ASIGURĂRILE DE ACCIDENTE Unitatea de invatare 6. ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE 6.1 Consideraţii generale 6.2 Categorii de asigurări private de sănătate Unitatea de invatare 7. ASIGURAREA DE PROPRIETĂŢI ŞI BUNURI. 7.1 7.2 Tipuri de bunuri Elemente specifice contractului de asigurări de bunuri

Unitatea de invatare 8. ASIGURAREA DE PROPRIETĂŢI ŞI BUNURI – TIPURI DE ASIGURARI. 8.1. Asigurarea clădirilor, a altor construcţii şi a conţinutului acestora împotriva incendiului şi a altor calamităţi. 8.2. Asigurarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor împotriva avariilor accidentale. 2

8.3. Asigurarea lucrărilor de construcţii-montaj şi a răspunderii constructorului. 8.4. Asigurarea bunurilor şi valorilor împotriva furtului prin efracţie sau acte de tâlhărie. 8.5. Asigurarea geamurilor, oglinzilor şi altor bunuri casabile. 8.6. Asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice. 8.7. Asigurarea animalelor. 8.8. Asigurarea culturilor agricole.

3

Cuprins Unitatea de invatare 1. TIPOLOGIA RISCURILOR ŞI FORME DE PROTECŢIE 1.1 Tipologia riscurilor 1.2 Forme de protecţie împotriva riscurilor

• • •

Diferentierea tipurilor de riscuri Intelegerea riscurilor asigurabile Intelegerea formelor de protecţie împotriva riscurilor

4

Unitatea de învăţare 1. TIPOLOGIA RISCURILOR ŞI FORME DE PROTECŢIE 1.1 Tipologia riscurilor Riscul este definit în general ca un pericol potenţial sau ca o pierdere posibilă. Natura acestor pericole sau pierderi se referă la: - viaţa sau integritatea corporală a oamenilor; - pierderi materiale ale persoanelor fizice sau juridice; - pierderi financiare ale persoanelor fizice sau juridice. Evenimentele sau cauzele ce pot determina apariţia acestor efecte nedorite pot fi grupate în două categorii: a) evenimente independente de voinţa oamenilor sau de activitatea acestora. Le numim evenimente obiective şi ne referim la catastrofele naturale; b) evenimente legate de comportamentul oamenilor, individual, colectiv sau la nivel social-economic. Sunt factori restrictivi ce pot fi localizaţi în două grupe: catastrofe tehnice şi riscuri financiare. Diversitatea şi multitudinea acestor evenimente generează în permanenţă pentru viaţa oamenilor sau tranzacţiile economice în care sunt implicaţi aceştia, adesea într-o proporţie substanţială, atât riscuri cât şi incertitudini. Menţionăm distinct cele două noţiuni, cea de risc şi cea de incertitudine, deoarece din punct de vedere probabilistic ele se diferenţiază şi această distincţie devine importantă şi în unele sectoare ale economiei, inclusiv în sfera serviciilor de asigurare. Riscul se referă la situaţiile în care probabilităţile apariţiei diferitelor evenimente pot fi calculate pe baza unei date statistice anterioare. Se creează astfel posibilitatea unui calcul raţional privind selectarea unei alternative. Din contră în cazul incertitudinii nu se poate determina cât de cât riguros probabilitatea obţinerii diferitelor rezultate posibile. Lipsa sau insuficienţa datelor privind frecvenţa şi intensitatea evenimentelor din perioada precedentă face imposibil calculul probabilităţilor obiective ale acestora şi alegerea raţională între alternative. Probabilităţile obiective pot fi înlocuite cu probabilităţi subiective ce pot diminua într-o anumită măsură gradul de incertitudine, acoperind din distanţa ce separă incertitudinea de risc. Anumite tehnici de extragere de probabilităţi subiective din mediul economic sau al altor tipuri de activităţi favorizează acest demers. Din fericire incertitudinea nu apare în mod tipic în domeniile legate de asigurări. Ea caracterizează unele riscuri speciale pe care asiguratorii le preiau ocazional şi pe baza unei analize distincte. Acceptarea incertitudinii nu trebuie văzută doar în potenţialul de a genera în mod aleatoriu pierderi. O anumită incertitudine este prezentă în multe situaţii şi acceptarea lor poate constitui chiar o sursă de profit, inclusiv în cazul unor produse noi din sfera asigurărilor. În sfera asigurărilor sunt prezente riscuri diversificate aferente atât persoanelor fizice cât şi celor juridice. Persoanele fizice sunt afectate de riscuri specifice evenimentelor de viaţă (deces, boală, invaliditate) sau de riscuri de natură financiară, ambele categorii având ca factori determinanţi catastrofe naturale, accidente tehnice, acţiunea altor persoane. La nivelul persoanelor juridice pot fi analizate de asemenea mai multe categorii de riscuri. O primă delimitare se poate realiza între riscurile speculative şi riscurile pure, pe baza următoarelor caracteristici: 5 00.00

a) Riscurile speculative sunt determinate de activitatea pe care un agent economic o desfăşoară, ele fiind acceptate sau nu în funcţie de gradul de aversiune pe care îl are decidentul faţă de risc. Riscurile pure nu sunt acceptate pentru că apariţia lor face ca agentul economic să suporte o pierdere şi niciodată aceste riscuri nu reprezintă o sursă de câştig. b) Riscurile speculative sunt delimitate de sfera de activitate, agentul economic putând să decidă angajarea activităţii sale în limitele unui buget corespunzător (pentru publicitate, cercetare, etc.). Riscurile pure nu sunt şi nu pot fi delimitate pentru că agentul economic nu poate să evalueze şi să decidă, înainte de apariţia unui fenomen, care sunt pagubele care se pot produce şi mărimea lor, existând posibilitatea ca fondurile constituite de agentul economic pentru acoperirea pagubelor să fie mai mici decât nivelul acestora. c) Riscurile speculative se realizează în timp şi sunt datorate activităţii agentului economic, deci preîntâmpinarea şi restricţionarea stărilor de risc se poate realiza după o anumită perioadă, fapt care dă posibilitatea stabilirii unor concluzii privind mărimea şi intensitatea riscurilor prezente şi viitoare. Riscurile pure nu se realizează în timp, sunt imprevizibile, apar fără manifestarea unor semnale precedente, nu sunt total dependente de activitatea desfăşurată. d) Riscurile speculative sunt controlabile, agenţii economici putând să-şi dea seama de fenomenele care pot apare în activitatea desfăşurată, luând în consecinţă măsurile care se impun şi considerate raţionale de către aceştia. Riscurile pure sunt greu de controlat, iar posibilităţile de intervenţie sunt reduse. Riscurile speculative sunt dependente de apariţia sau existenţa unor factori: - decizia puterii publice (fiscalitatea, drepturile şi obligaţiile sociale comerciale); - tehnici de producţie (brevete, informaţii); - factori financiari (buget, contabilitate, investiţii); - factori umani (vârstă, sex, nivel de pregătire); - factori organizatorici şi de structură (organizare, fuziune, absorbţie). Aceşti factori sunt controlabili, iar riscurile pot fi diminuate sau limitate prin aplicarea unor tehnici specifice de gestiuni şi marketing. Riscurile pure sunt consecinţa unor evenimente accidentale sau fortuite. La prima vedere s-ar părea că provin ca urmare a întâmplării, prin acţiunea unor forţe exterioare, necontrolate, care produc evenimente de forţă majoră (uragane,inundaţii) sau au ca suport comportamentul psihologic al omului în sistemul economic şi social existent (război, atentate, vandalism). De fapt ele au o anumită probabilitate de apariţie. Dificultatea constă în stabilirea timpului de apariţie şi a intensităţii fenomenelor, de a găsi mijloacele de intervenţie şi protecţie şi de a le aplica. Concluzia generală care se deduce este faptul că în timp ce riscurile speculative provin din voinţa agenţilor economici şi sunt rezultatul activităţii pe care o desfăşoară, riscurile pure sunt determinate de factori externi şi nu depind de voinţa acestora. În prezent riscurile pure sunt frecvent conectate la riscul decizional, iar realizarea sau creşterea probabilităţii de apariţie poate avea la bază o decizie strategică eronată a agenţilor economici. Deci creşterea vulnerabilităţii este rezultatul interdependenţei dintre riscurile pure şi riscurile speculative. Riscul speculativ la origine apare într-o anumită perioadă de funcţionare a societăţii comerciale şi este determinat de strategia agenţilor economici. El poate fi generat şi de relaţiile conjuncturale externe (concurenţă, sabotaj, dispariţia unui client important, oprirea

6

Astfel. de cele mai multe ori în timp. Pierderile financiare. produc consecinţe diferite putând afecta: persoanele. explozii). Anumite riscuri. Riscuri statice – considerate drept riscuri asigurabile deoarece producerea lor generează numai pierdere sau menţinerea status-ului.). Riscuri dinamice – identificate cu riscurile comerciale tipice care pot genera profituri sau pierderi. cutremure. urmare a posibilităţilor financiare reduse de efectuare a reviziilor. etc. etc. fiind deci neasigurabile.psiho-sociali – acte de vandalism. 7 . au la bază riscurile speculative şi riscurile pure existente sau probabile. nu pot să genereze câştiguri. . ele apar ca fiind neasigurabile din punct de vedere al asiguratorilor.tehnico-economici – privesc patrimoniul întreprinderilor şi pot afecta direct. Riscul pur este consecinţa unor factori externi cum ar fi: .activităţii principalului furnizor. Riscurile care afectează persoanele sunt legate de condiţiile de muncă şi/sau de rezultatele activităţii pe care le oferă sau impune agentul economic. reparaţiilor. sabotaje. Riscurile care afectează securitatea financiară a agenţilor economici. modificarea unor regulamente. un risc fundamental presupune elementul de catastrofă. ca urmare a caracteristicilor şi intensităţii de acţiune a fenomenelor. Riscurile fundamentale – sunt acele riscuri care. securitatea financiară a firmei şi care generează dificultăţi în derularea corespunzătoare a activităţii agenţilor economici. Cele mai multe riscuri asigurabile sunt riscuri particulare. uragane. utilajelor. Riscurile particulare – sunt riscurile ale căror consecinţe sunt relativ limitate sub aspectul întinderii efectelor. bunurile altor întreprinderi. climă. riscurile sunt de două tipuri: 1. Din punct de vedere al teoriei managementului riscului. Sursa de realizare este apariţia evenimentelor care pot determina pagube materiale (degradarea maşinilor. O altă clasificare a riscurilor presupune delimitarea lor în funcţie de implicaţii şi natură: 1. Atunci când riscurile fundamentale au un potenţial de dezastru foarte mare. direct şi în timp. Ele se referă la accidentele de muncă care atrag responsabilitatea administraţiei. din punct de vedere strict al afacerilor. fizic. afectează o mare parte a societăţii sau a lumii şi nu numai anumite persoane.. Aceste riscuri pot avea ca sursă şi accidente cauzate de salariaţii însăşi sau de terţe persoane sau de acţiunea factorilor naturali. . ca rezultat al diminuării lichidităţii şi creşterii obligaţiilor neonorate. 2. afectează buna funcţionare a activităţii agenţilor economici. Dat fiind extinderea foarte mare a efectelor în spaţiu şi.naturali – variaţia anormală de temperatură. prin efectele producerii lor. rezultând o pierdere pentru un număr relativ mic de persoane. Este esenţial de menţionat că asiguratorii sunt constituiţi pentru a obţine profituri pe termen lung şi de aceea nu pot fi obligaţi să accepte preluarea unor riscuri care. se consideră că ele sunt probleme ale societăţii întregi care trebuie rezolvate la nivelul guvernelor sau chiar la nivel internaţional. constatate de decidenţi. 2. confiscarea de active ca urmare a unei decizii publice.

La baza criteriilor de selecţie a riscurilor se află cumularea de evenimente independente. revoluţie. sacrificiul în avaria comună. de dimensiunea posibilă a daunei şi de politica de subscriere a asiguratorului. De aceea o societate de asigurări obişnuită se ocupă cu evenimente repetate în care probabilitatea fiecărui subiect asigurat de a deveni un pretendent la despăgubire este independentă de probabilitatea oricărui alt subiect de a deveni. explozie. În funcţie de criteriile de asigurabilitate. Ele se subdivid în: riscuri generale – care sunt incluse de regulă în aşa-numitele condiţii generale de asigurare: incendiu. la solicitarea expresă a asiguraţilor. pentru fiecare risc. cunoscute de către acesta şi ascunse asiguratorului. mucegăire. alterare.). Riscuri neasigurabile (excluse) – sunt acele riscuri pe care asiguratorii nu le acceptă. erupţie vulcanică. Aici se includ acele evenimente a căror producere este certă sau se apropie de certitudine. companiile de asigurări trebuie să ia în considerare şi unele efecte induse de comportamentul uman şi care pot definite drept hazard moral şi selecţie adversă. Totodată. insurecţie. includerea unui anumit risc într-una din categoriile menţionate nu are neapărat un caracter permanent. riscuri speciale – care se pot produce ca urmare a acţiunii oamenilor (război. sau cele care sunt cauzate de către asigurat. Legat de selecţia riscurilor. în funcţie de natura bunurilor asigurate şi de riscurile incluse în asigurare. etc. greve. 8 . Ele nu sunt incluse în condiţiile generale menţionate mai sus. cu cât este mai mare numărul de evenimente independente care sunt puse în comun. Această cerinţă a independenţei explică de ce poliţele de asigurare normale exclud războaiele şi alte situaţii în care anumite cauze comune acţionează asupra tuturor unităţilor asigurate.) sau cele care ţin de natura mărfii (ruginire. Aceste riscuri se asigură separat. etc. cutremur de pământ. Riscuri asigurabile – acelea pe care asiguratorii le preiau şi pentru care oferă protecţie asiguraţilor. cu atât este mai puţin probabil să apară rezultate extreme. 2. coclire. contra unei prime de asigurare suplimentară. Selecţia riscurilor Legat de diversitatea tipologică a riscurilor apare ca necesitate principiul selecţiei categoriilor de riscuri acceptabile pentru o societate de asigurări. coliziune. Riscurile sunt grupate şi sunt oferite de cele mai multe ori în “pachet” sub forma “condiţiilor de asigurare” care poartă diferite denumiri. O cauză comună care afectează în mod serios toate unităţile asigurate în acelaşi mod este mai puternică decât principiul pe care se bazează asigurarea. riscurile pot fi: 1. individual. spargere. este posibilă trecerea acestuia dintr-o categorie în alta. de asemenea. pretendent la despăgubire. Fiecare societate de asigurări are libertatea de a-şi grupa riscurile după cum consideră că este optim pentru asiguraţi şi pentru ea însăşi. de regulă. În general.Din punct de vedere al impactului asupra asigurabilităţii. etc. stare de război declarat sau nedeclarat.

................. Selecţia adversă se referă la tendinţele oamenilor care sunt expuşi riscului mai mult decât media populaţiei de a decide să se asigure într-o proporţie mai mare decât cei mai puţin expuşi riscului........ furtul autoturismului............... ale celor mai mari catastrofe.... c) Volumul de daune asigurate ce cade în sarcina catastrofelor naturale îl depăşeşte pe cel al daunelor determinate de catastrofele tehnice................. Cei din urmă renunţă în bună măsură la asigurare ceea ce face ca primele de asigurare antecalculate să devină subdimensionate............................................. Companiile de asigurări încearcă să surmonteze aceste dificultăţi prin definirea unui număr corespunzător de grupe distincte prin expunerea la risc şi calculul unor prime de asigurare diferenţiate............................ .............. . furtunii.................................. b) Catastrofele naturale produc mai multe victime comparativ cu cele tehnice...... se poate remarca un aproximativ echilibru între efectele despăgubite ale celor două tipuri de catastrofe).......... În primul caz se constată că evenimentul împotriva căruia ne-am asigurat capătă o probabilitate mai mare de a se produce comparativ cu situaţia în care nu ne-am fi asigurat (de exemplu incendiul......................... Acest raport devine statistic evident din ultimul deceniu al secolului precedent (până atunci...... Obiectivul societăţilor de asigurare va fi...... Pe termen scurt ele diferă de la o regiune la alta şi de la un an la altul..........)....... ceea ce diminuează efectul pozitiv al reducerii dispersiei din interiorul fiecărei grupe.............. Pe termen mai lung se pot desprinde următoarele concluzii: a) Sub raport numeric catastrofele tehnice sunt mai numeroase decât cele naturale...... ci ca rezultat al unui grad de distrugere mai mare favorizat de neglijenţa celor asiguraţi (spre exemplu ignorarea unor principii de construcţie mizând pe faptul că vei asigura ulterior acea construcţie împotriva trăsnetului.......... furtul bunurilor din casă. Revenind la analiza riscurilor să menţionăm că se analizează de multe ori comparativ catastrofele naturale şi catastrofele tehnice........ dar ale căror efecte sunt amplificate de neglijenţa premergătoare a asiguraţilor..............)........................ ......... Rezultatul este perceptibil în statistica riscurilor ce depind de activitatea oamenilor sau a celor independente de aceasta. în pierderi de vieţi omeneşti şi daune totale sau daune asigurate............ Descrieti doua situatii in care „hazardul moral” si respectiv „selectia adversa” actioneaza asupra comportamentului dumneavoastra........................................... . Statistica internaţională oferă date cuprinzând numărul şi efectele..................... ca rezultat al acţiunii selecţiei adverse..................................... În cel de-al doilea caz rata daunei creşte nu datorită probabilităţii crescute de producere a evenimentului (dacă vorbim de calamităţi naturale)............................... Calculul primei de asigurare funcţie de riscul mediu al populaţiei îi avantajează pe cei din grupa de risc mai mare şi îi dezavantajează pe cei din grupa de risc mai mic cărora le este oferită o asigurare prea scumpă.............. 9 00:30 ......... respectiv în anii ’70 şi ’80.... de a găsi un echilibru între cele două tendinţe..................... ..... O soluţie practică este şi atragerea în asigurare a unor grupuri mai numeroase în detrimentul eforturilor de mobilizare a clienţilor marginali sau grupurilor mai mici dar cu riscuri specifice ridicate..... etc........................ cutremurului etc............Hazardul moral este reprezentat de acea schimbare de comportament a persoanelor asigurate care îi face să se preocupe mai puţin de prevenirea riscurilor împotriva cărora sau asigurat........ Gestionarea mai multor grupe de risc creşte costurile operaţionale ale asiguratorilor..............

necesităţii de a asigura o lichiditate sporită a fondului. ceea ce presupune o pierdere de randament comparativ cu plasamentele pe termen mai lung. Există tendinţa. Este o modalitate specifică sectorului economic de stat. 4.impozitului pe partea de profit din care se constituie fondul de rezervă (spre deosebire de primele de asigurare aferente asigurărilor propriu-zise care. Fondurile de rezervă (şi/sau de asigurare) centralizate se constituie în bugetul de stat sau în bugetele locale din contribuţii mult mai mici din partea agenţilor economici comparativ cu efortul acestora în cazul constituirii propriilor fonduri de autoasigurare. Trecerea riscului asupra altor persoane ce doresc să-l preia. fiind denumite şi fonduri de autoprotecţie sau de autoasigurare. dar şi de costurile de constituire şi menţinere a acestor fonduri. diminuării sau acoperirii efectelor distructive ale evenimentelor se pot constitui următoarele tipuri de fonduri: a) fonduri de rezervă individuale. din resurse proprii. această cale subminează preocuparea conducerii societăţilor comerciale pentru buna gestionare a bunurilor şi prevenirea pe această cale a pagubelor. 2. pentru reducerea pe cât posibil a efectelor distructive ale acestora. Timpul de reacţie înseamnă de multe ori reducerea efectelor materiale sau financiare ale producerii evenimentelor nedorite. 3. suficient de mare. a eventualelor pagube. Avantajul acestor fonduri este disponibilitatea lor imediată. Evitarea sau prevenirea riscului. nu sunt impozabile). ceea ce echivalează cu luarea acelor măsuri care să facă imposibilă producerea unui anumit risc. costuri ce sunt superioare celor aferente unei asigurări propriu-zise.2 Forme de protecţie împotriva riscurilor Acţiunile persoanelor fizice sau juridice în direcţia diminuării sau acoperirii riscurilor se pot încadra în următoarele categorii: 1. respectiv când acestea nu pot fi implementate datorită unor factori precum natura şi mărimea riscului. Acest avantaj este însă contrabalansat de perioada îndelungată de constituire a unui nivel adecvat. capacitatea economică a persoanei fizice sau juridice interesate sau costul prohibitiv al soluţiilor respective. c) fonduri de asigurare propriu-zise. Prin efortul financiar mic pe care îl presupune.1. Limitarea pagubelor produse de evenimente prin măsurile luate de persoanele interesate. Fondurile de rezervă individuale se constituie la nivelul persoanelor fizice sau juridice. Pentru susţinerea acţiunilor întreprinse de persoanele fizice sau juridice în scopul prevenirii riscurilor. Crearea de rezerve în vederea acoperirii. al unor astfel de rezerve băneşti. Aceste costuri cresc datorită: . fiind ale costurilor de producţie. după producerea evenimentelor. . întrun fel naturală şi explicabilă. de a utiliza această modalitate consecutiv celor precedente. b) fonduri de rezervă centralizate. 10 00:35 55 .

..........................................utilizarea fondului de asigurare se face pe principiul mutualităţii.... Compensarea celor care suferă pagube se realizează din fondurile create prin contribuţia tuturor deţinătorilor de poliţe.............. ...................Fondurile de asigurare propriu-zise constituie cea mai importantă formă de asigurare din cele trei şi singura de altfel care întruneşte caracteristicile asigurării....................constituirea fondului de asigurare este condiţionată de existenţa unei comunităţi de risc formate din persoanele fizice şi juridice ameninţate de existenţa unor riscuri comune şi care acceptă participarea cu prime de asigurare.................................. ............... de către organizaţiile respective........................................................................................................ ........constituirea fondului îmbracă în mod necesar forma bănească deoarece numai în acest mod se pot satisface operativ reconstituirea unor bunuri sau satisfacerea altor necesităţi a căror structură materială nu poate fi cunoscută dinainte....... Specific aici este constituirea descentralizată a fondurilor prin colectarea primelor de asigurare sau cotizaţiilor de la cei interesaţi a se asigura şi utilizarea centralizată a acestor resurse......................................... Se caracterizează această modalitate de asigurare prin următoarele: ........................................ în folosul celor afectaţi de anumite evenimente...... în sensul că daunele financiare ale asiguraţilor sunt distribuite între toţi asiguraţii................................ De ce fondurile de asigurare propriu-zise constituie cea mai importantă formă de asigurare si de ce a-ti alege aceasta modalitate de protectie impotriva riscului ? .... Aceste fonduri se constituie prin intermediul unor organizaţii specializate ce îmbracă forma societăţilor comerciale de asigurare sau a organizaţiilor mutuale de asigurare... 00:45 00:55 05 11 ................................. ........mărimea acestor prime sau cotizaţii trebuie să fie considerabil mai redusă faţă de mărimea pagubei posibile astfel încât această modalitate să fie mai atractivă şi mai eficientă comparativ cu modalităţile alternative.... . ....... .....................

Ce tipuri de fonduri pot fi constituite pentru surmontarea efectelor producerii anumitor riscuri si care sunt avantajele si dezavantajele lor. Care sunt riscurile specifice persoanelor fizice. •Riscurile asigurabile sunt acelea pe care asiguratorii le preiau şi pentru care oferă protecţie asiguraţilor. Ce sunt riscurile asigurabile. Ce reprezinta „hazardul moral” si „selectia adversa”. Ce forme de protectie impotriva riscurilor pot fi adoptate de catre persoanele fizice. Care sunt riscurile specifice persoanelor juridice si ce deosebiri exista intre riscurile pure si cele speculative. Ce inseamna „selectia riscurilor” pentru un asigurator. •Fondurile de asigurare propriu-zise constituie cea mai importantă formă de asigurare din cele trei şi singura de altfel care întruneşte caracteristicile asigurării. Specific aici este 12 01:15 05 . respectiv riscurile neasigurabile. •Selecţia adversă se referă la tendinţele oamenilor care sunt expuşi riscului mai mult decât media populaţiei de a decide să se asigure într-o proporţie mai mare decât cei mai puţin expuşi riscului. Aceste fonduri se constituie prin intermediul unor organizaţii specializate ce îmbracă forma societăţilor comerciale de asigurare sau a organizaţiilor mutuale de asigurare. respectiv juridice. •Hazardul moral este reprezentat de acea schimbare de comportament a persoanelor asigurate care îi face să se preocupe mai puţin de prevenirea riscurilor împotriva cărora s-au asigurat.Explicati si exemplificati diferenta dintre notiunile de „risc” si „incertitudine”.

05. 20 din 2008 privind asigurările RCA.1995). Gustavson S – Risk and Insurance. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M. ALL Beck. Malvern Pensylvania. Greene M. Ed.12.06. 11. Pensylvania 1996. Trieschmann J. New York. 13. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M. Sibiu. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor. John Wiley & Sans. de către organizaţiile respective. Bucureşti 2004 2. Ed. Ed. nr..O. 473 din 26. SouthWestern Publishing Co.O. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M. 148 din 10.O. 5.2004 4. Legea nr. nr. 12. Ferguson Cheryl – Personal Insurance. 1193 din 14. 1993 10. Ed. IIA Malvern. nr. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M.11. Bucuresti. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări. Ed. Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M. Margulescu Serghei -. 1992 8. Cincinnati. 2007. 13 . 14.2004) 15.Asigurari si reasigurari.2004).2004) 16. Ordinul CSA nr. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options.04. Ed. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M.505 din 4. Manilton K – Personal Insurance: Life. Economică Bucureşti.O. 7. Bucureşti 2000 3.O. Health and Retirement. 976 din 25. nr.2001 6. Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România. Underwriting and Marketing Practices. Editia a III-a. 454 din 27. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale. Economică.06. 303 din 30.10. Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M. 18. 9.2008). nr.O.12. American Institute for CPCV.2000).O. patrea I din 10.1995.O. alunecarilor de teren sau inundatiilor (M. 1.2002). nr. Etape.2004) 17.constituirea descentralizată a fondurilor prin colectarea primelor de asigurare sau cotizaţiilor de la cei interesaţi a se asigura şi utilizarea centralizată a acestor resurse. în folosul celor afectaţi de anumite evenimente. Hallman V. nr. Cartea Studenteasca. Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări.

DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR 14 . Cuprins Unitatea de invatare 2.19. Revista PRIMM – Asigurari si pensii.

• • Intelegerea asigurarii Intelegerea criteriilor de clasificare si tipurilor de asigurari 15 .

expuşi la anumite riscuri.societăţi comerciale de asigurare. Această definiţie pune în evidenţă caracteristica esenţială a asigurării. oferta de asigurare. Toate aspectele ce ţin de organizare şi funcţionare sunt strict reglementate de lege şi monitorizate de o autoritate a pieţei de asigurări deoarece se cer protejate interesele unui număr considerabil de asiguraţi. la formarea fondului comun de asigurare. Din acest fond se dezdăunează cei care înregistrează pierderi materiale sau financiare din categoria celor prevăzute în statutele 00:00 05 16 . Definiţia reflectă natura obligaţiilor bilaterale esenţiale între cele două părţi contractante. Societăţile comerciale de asigurări îşi desfăşoară activitatea pe principiul obţinerii de profit. Ea se particularizează diferenţiat la nivelul celor două categorii distincte de asigurători: . Fiecare membru al asociaţiei are o dublă calitate: şi de asigurat şi de asigurător. fără a urmări şi obţinerea de profit. de luptă colectivă împotriva hazardului. Cei care participă la acest joc complex sunt. aceea de a fi o operaţiune complexă. sub forma modalităţilor şi instrumentelor de asigurare concepute. dar nu ne sugerează în nici un fel că numai un număr mare de astfel de contracte poate să genereze un fond de asigurare suficient de mare. denumită în continuare indemnizaţie. rezultată din contractul de asigurare încheiat în condiţiile prezentei legi. Numărul participanţilor este mai restrâns şi categoriile de riscuri mai puţin diversificate. Cu cât numărul de participanţi este mai mare. prin contribuţii individuale suficient de mici astfel încât să se asigure atractivitatea şi eficienţa acestui joc colectiv de ajutor mutual. Asociaţiile mutuale îşi desfăşoară activitatea în scopul într-ajutorării reciproce a membrilor fondatori. asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului. Asigurătorii generează. organizând pe principiul mutualităţii un număr mare de asiguraţi. Definită astfel. ceea ce este mai aproape de realitate decât imaginea de joc al hazardului între două părţi contractante. beneficiarului asigurării sau terţului păgubit despăgubirea ori suma asigurată. asiguraţii şi asigurătorii. cu atât şi eficienţa acestei lupte este mai mare. . Fiecare participă cu contribuţia care i-a fost stabilită. iar acesta se obligă ca.asociaţii mutuale de asigurare. asigurarea capătă percepţia de utilitate publică sau de grup. generic vorbind. în limitele şi la termenele convenite”. să plătească asiguratului. 136 din 1995 privind asigurările şi reasigurările în România modificată prin legea 172 din 2004.Unitatea de învăţare 2. Asiguraţii sunt persoanele fizice sau juridice care doresc să se asigure. antialeatorie. la producerea riscului asigurat. Aceştia generează cererea de asigurare ca funcţie a unor factori de natură economică şi socială. asigurarea se defineşte astfel: “Prin contractul de asigurare. în beneficiul lor sau al altor persoane. În legea nr. pe care o inspiră definiţia contractului de asigurare din legislaţiile diverselor ţări. îi indemnizează pe aceia dintre ei care suferă pierderi la producerea acestor riscuri din fondul comun constituit din primele de asigurare sau cotizaţiile încasate. DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA ASIGURĂRILOR Asigurarea poate fi definită ca fiind operaţiunea prin care un asigurator.

O menţiune distinctă trebuie făcută referitor la corporaţia Lloyd’s din Anglia deoarece prin forma de organizare reprezintă mai mult decât o simplă societate comercială de asigurări. dar nu numai. Organizaţia Lloyd’s a fost creată spre sfârşitul secolului al XVII-lea de armatori şi oameni de afaceri care frecventau cafeneaua lui Edward Lloyd din Londra în scopul de a se informa asupra navelor. Clasificarea asigurărilor se poate face după mai multe criterii. Asigurarea nu se poate face decât prin intermediul unei companii de curtieri Lloyd (Lloyd’s Brokerage Company). cheltuielile de administraţie şi beneficiile. l-a promovat în Franţa. pe ramuri de asigurare (maritimă. Cei din urmă sunt obligaţi să depună la Lloyd o garanţie în valoare de 15% din suma asigurărilor pe care le acoperă personal.000 şi sunt grupaţi în sindicate. După zona geografică de cuprindere: 1 Denumirea provine de la numele bancherului italian Lorenzo Tonti care a inventat sistemul în secolul al XVII-lea şi după ce l-a experimentat în Italia. o comunitate de subscriitori de asigurări şi o piaţă de asigurări (inclusiv un centru mondial de informaţii maritime). astfel: A. Compania Lloyd’s nu are însă rolul pasiv de a pune la dispoziţia subscriitorilor birourile necesare încheierii asigurărilor. nu are contracte directe cu asiguraţii. C. O categorie aparte de asociaţii mutuale o constituie tontinele1. 2. B. După domeniul la care se referă: 1. Curtierul (brokerul) Lloyd reprezintă interesele asiguratului şi prezintă cererea lui de asigurare în primul rând subscriitorilor Lloyd. Activitatea ei se îndreptase între timp preponderent spre zona asigurărilor maritime. Asigurări generale (non-viaţă). De fapt nici membrii săi. mărfurilor transportate şi tranzacţiilor comerciale perfectate. denumiţi subscriitori. ci întocmeşte şi controlează respectarea condiţiilor şi procedurilor de perfectare a contractelor şi celor legate de solvabilitatea membrilor subscriitori. Lloyd’s nu este o societate propriu-zisă de asigurări deoarece ea nu efectuează asigurări în nume propriu şi nici nu îşi asumă răspunderi pentru asigurările încheiate de membrii săi.). La fiecare poliţă pot să subscrie chiar şi zeci de subscriitori. 2. La sfârşitul anului se procedează la regularizarea contribuţiilor funcţie de mărimea efectivă a despăgubirilor. Ei varsă primele de asigurare colectate la fondul central de prime din care se plătesc despăgubirile. Asigurări de viaţă. Ea cuprinde o corporaţie profesională. etc. Ei preiau riscurile pe cont propriu. aviaţie. Asigurări facultative (contractuale). După forma juridică de realizare a asigurării: 1. auto.acestor asociaţii. Ea a fost recunoscută ca o instituţie de interes general pentru comerţul maritim printr-un act al Parlamentului britanic din 1871. 17 . Subscriitorii contribuie şi la fondul central de rezervă destinat acoperirii eventualelor pierderi ale vreunui membru. Asigurări obligatorii (prin efectul legii). Tontinele sunt asociaţii constituite pentru o perioadă determinată de timp (de exemplu 15 ani) în decursul căreia membrii ei subscriu la fondul comun o cotizaţie anuală ce variază funcţie de vârstă pentru a capitaliza acest fond şi a-l distribui ulterior supravieţuitorilor sau beneficiarilor desemnaţi. cu răspundere personală nelimitată. Numărul de subscriitori depăşeşte cifra de 10.

asigurări de incapacitate temporară din accident. După localizarea raporturilor juridice: 1. II. A2. Asigurări de mijloace de transport terestru (altele decât feroviare). asigurări de boli grave. A d). asigurări de naştere. Asigurări externe. prevăzute la lit. asigurarea de viaţă cu rambursarea primelor. II şi III. asigurări de incapacitate permanentă din accident. 3. Asigurări de viaţă. D. Clasele de asigurări de viaţă: I. . cu excepţia celor prevăzute la pct. Asigurări de sănătate. după cum urmează (din anexa 1 la Legea 403/2004): A1.despăgubiri în natură. când acestea sunt subscrise suplimentar unui contract de asigurări de viaţă.despăgubiri în natură. . prevăzute la lit. Asigurări permanente de sănătate. 18 . b) şi c). anuităţi şi asigurări de viaţă suplimentare. A a). altele decât cele cu motor. d) asigurări permanente de sănătate.despăgubiri financiare. Legislaţia românească s-a adaptat recent celei europene şi prin definirea aceloraşi tipuri şi clase de asigurări. asigurarea de căsătorie.daune survenite la mijloacele de transport terestru cu motor. . A a) şi b). Asigurări de viaţă Tipuri de asigurări care au o bază contractuală: a) asigurări de viaţă care includ: asigurarea la termen de supravieţuire. asigurarea la termen de supravieţuire şi de deces (mixtă de viaţă). asigurarea de naştere. prevăzute la lit. asigurări de spitalizare. asigurarea de deces. .despăgubiri pentru vătămări corporale suferite de persoane în timpul transportului.despăgubiri mixte (financiare şi în natură).daune survenite la mijloacele de transport terestru. III. Asigurări directe. Asigurări generale Clasele de asigurări generale: 1. asigurări de vătămări corporale. Asigurări interne.despăgubiri financiare. asigurări de cheltuieli medicale. Asigurări de accidente (inclusiv accidentele de muncă şi bolile profesionale). pentru care se acordă: .despăgubiri mixte (financiare şi în natură). Clasificarea asigurărilor după domeniul acoperit presupune două categorii mari de asigurări – de viaţă şi generale – care conţin la rândul lor mai multe clase de asigurări. 2. 2. A. Asigurări de viaţă şi anuităţi care sunt legate de fonduri de investiţii. care acoperă: . asigurări de şomaj. asigurări de incapacitate temporară din boală. b) anuităţi: c) asigurări de viaţă suplimentare: asigurări de deces din accident. pentru care se acordă: . Asigurări indirecte. Asigurări de căsătorie.1. IV. 2. . asigurări de incapacitate permanentă de boală. .

Alte asigurări de bunuri.daune survenite la mijloace de transport fluvial. altele decât cele menţionate la pct.daune survenite la mijloace de transport lacustru. care acoperă: 19 . .energie nucleară.daune survenite la mijloacele de transport feroviar care se deplasează sau transportă mărfuri ori persoane. . . . Asigurări de incendiu şi alte calimităţi naturale. Asigurări de mijloace de transport maritim.daune suferite de proprietăţi şi bunuri (altele decât bunurile cuprinse în clasele 3. 6. Asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian. care acoperă: . care acoperă: . 16. care acoperă: .daune survenite la mijloace de transport maritim. . Asigurări de garanţii pentru: . care acoperă: . 9.daune suferite de mărfuri. care acoperă: .explozie.4. 8. Asigurări de răspundere civilă generală.surpare de teren. 11.alte fenomene naturale în afara furtunii. . 14.daune suferite de proprietăţi şi bunuri (altele decât bunurile cuprinse în clasele 3. Asigurări de mijloace de transport aerian.daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport aerian (inclusiv răspunderea transportatorului). lacustru şi fluvial (inclusiv răspunderea transportatorului). Asigurări de bunuri în tranzit. lacustru şi fluvial. Asigurări de răspundere civilă pentru autevehicule.credit ipotecar.garanţii indirecte.vânzare în rate. care acoperă: . cauzate de: . 5. 15. 6 şi 7). 4. care acoperă: . 7. 5.daune survenite la mijloacele de transport aerian.daune care rezultă din folosirea autovehiculelor terestre (inclusiv răspunderea transportatorului). Asigurări de mijloace de transport feroviar. 10. Asigurări de credite care acoperă următoarele riscuri: . Asigurări de pierderi financiare. . 5. 4. Asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport maritim. 11 şi 12. . bagaje şi alte bunuri transportate. 12. .daune din prejudicii produse terţilor. 10.daune care rezultă din folosirea mijloacelor de transport maritim. care acoperă: . 13.credit agricol. atunci când aceste daune sunt cauzate de grindină sau îngheţ.furtună. 8.insolvabilitate. care acoperă: . .garanţii directe. altele decât cele prevăzute la pct. 6 şi 7). care acoperă: . .credit de export.incendiu. lacustru şi fluvial. furt. .

apărarea ori reprezentarea asiguratului într-o procedură penală. 7 şi 12 se acordă sub denumirea “Asigurări maritime şi de transport”.pierderile financiare necomerciale. el este un risc asigurabil deoarece contractul de asigurare se încheie pentru o anumită durată. 1 (a patra liniuţă). b) clasele nr. Autorizaţiile de funcţionare acordate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pot fi acordate simultan pentru mai multe clase de asigurare şi vor purta denumiri condensate. Deci elementul de incertitudine se referă la momentul producerii riscului şi nu la însuşi riscul. . . g) clasele nr. d) clasele nr. . şi . 3. 1 (a patra liniuţă). c) clasele nr.riscurile aferente cheltuielilor curente. Asigurări de asistenţă a persoanelor aflate în dificultate în cursul deplasărilor sau absenţelor de la domiciliu ori de la locul de reşedinţă permanentă.pierderile de rentă sau alte venituri similare. 7 şi 11 se acordă sub denumirea “Asigurări de aviaţie”. conform clauzelor contractului de asigurare.pierderi datorate condiţiilor meteorologice nefavorabile. 11.riscuri de şomaj. . fără ca autorizaţia să prevadă aceste riscuri.alte pierderi financiare. . 4. pe perioada contractuală evenimentul asigurat se poate produce sau nu. administrativă sau împotriva unei reclamaţii îndreptate împotriva acestuia. 6. durata şi tipul de risc. e) clasele nr. Clasificarea asigurărilor în asigurări de viaţă şi asigurări non-viaţă (generale) ţine seama de trăsăturile riscurilor asigurate. ca de exemplu: a) clasele nr. f) clasele nr. cum ar fi: recuperarea pagubei suferite de asigurat printr-o procedură civilă sau penală.sunt legate de riscul principal. .nerealizarea beneficiilor. În timp ce asigurarea de viaţă este un contract pe o durată mai mare (minim 5 ani). . altele decât cele menţionate anterior. 17. 1 şi 2 se acordă sub denumirea “Asigurări de accidente şi boală”. . iar momentul în care se produce decesul este incert. 8 şi 9 se acordă sub denumirea “Asigurări de incendii şi alte daune la proprietăţi”. 7 şi 10 se acordă sub denumirea “Asigurări auto”. .insuficienţa veniturilor.cheltuielile cu procedura judiciară şi alte cheltuieli. Deosebirile dintre ele provin din natura relaţiei contractuale. .. Asigurări de protecţie juridică. care acoperă: . 10.pierderile comerciale indirecte. Deşi acest eveniment este cert. 12 şi 13 se acordă sub denumirea “Asigurări de răspundere civilă”. 18. . 5. Altă deosebire se referă la durata contractului. riscul care se asigură este decesul. 1 (a patra liniuţă). Asiguratorul autorizat să subscrie un risc principal dintr-o clasă poate să subscrie riscuri cuprinse într-o altă clasă.deprecierea valorii de piaţă. 14 şi 15 se acordă sub denumirea “Asigurări de credite şi garanţii”.privesc obiectul care se află sub incidenţa riscului principal.cheltuieli comerciale neprevăzute. La asigurările non-viaţă. dacă acestea: . contractele de asigurări non-viaţă sunt 20 . În cazul asigurărilor de viaţă.sunt garantate prin contractul care reglementează riscul principal.

dar .în contractul de asigurare pe viaţă există .nu există conceptul “supraasigurare” .scopul: protecţia financiară a familiei sau .portofoliul asigurătorului are un caracter . respectiv menţinerea situaţiei patrimoniale şi financiare a asiguratului .decesul este un eveniment sigur. De asemenea.sunt contracte pe termen scurt (până la 12 (minimum 3-5 ani.beneficiarul poliţei este o terţă persoană în . Uneori Uneori apare şi beneficiarul care încasează contractantul asigurării este altă persoană contravaloarea despăgubirii decât asiguratul .în cazul producerii evenimentului asigurat .nu sunt contracte de indemnizaţie sunt contracte de indemnizaţie (despăgubire) (despăgubire) . generând periodic redusă a contractului încasări pentru asigurător .nu există conceptul “supraasigurare”. Această clasificare determină şi limite diferite de capital pentru constituirea societăţilor de asigurări pentru cele două categorii. întregul sistem de administrare sunt foarte diferite. asigurătorul şi beneficiarul.sunt contracte pe termen mediu sau lung . posibilă . reprezentând limita maximă a indemnizaţiei . indiferent de încheierii contractului în funcţie de întreaga modificarea lui pe parcursul relaţiei perioadă de expunere contractuale .încheiate pe termen scurt (de regulă pentru un an sau pentru un anumit eveniment care poate dura chiar câteva ore). până la 35-40 ani sau luni. probabilă. cazul decesului asiguratului aceeaşi persoană cu asiguratul . modul de stabilire a primelor de asigurare şi a rezervelor şi.beneficiarul despăgubirii este. dar nu se acceptă . în general.asigurătorul va trebui să se preocupe 21 .scopul: compensarea pierderilor materiale dependenţilor (pot fi combinate cu sau financiare generate de producerea posibilitatea economisirii sau investiţiei) evenimentului asigurat. numai două părţi: asiguratul şi asigurătorul.se asigură riscul de deces ca acoperire .în contractul de asigurare există de regulă obligatoriu trei părţi implicate: asiguratul. de obicei. Prezentarea comparativă a asigurărilor de viaţă şi non-viaţă Asigurări de viaţă Asigurări non-viaţă .primele de asigurare se plătesc pe toată . administrarea contractului.stabilirea sumei asigurate se determină în . reînnoibile) chiar mai mult) .în cazul producerii evenimentului asigurat asiguratorul plăteşte beneficiarului suma asiguratorul despăgubeşte asiguratul în asigurată limita sumei asigurate. cu excepţia riscului principală de deces în acoperirea principală . ca eveniment momentul producerii este incert este incertă.producerea riscului asigurat.evaluarea riscului (underwriting) se face la .evaluarea riscului se face în momentul vârsta de intrare în risc.primele de asigurare se plătesc pe durata durata contractului.se asigură alte riscuri. tipurile de rezerve care trebuie create.limita despăgubirii nu poate depăşi funcţie de nevoia de protecţie şi valoarea bunului în momentul producerii posibilităţile financiare ale asiguratului riscului .

După forma juridică de realizare a asigurării vorbim de asigurări obligatorii (prin efectul legii) şi asigurări facultative (contractuale). ca asigurări obligatorii avem asigurările de răspundere profesională.reasigurarea se încheie pe aceeaşi valoare pe toată durata contractului de asigurare sau reasigurare.este fără termen.se stabilesc rezerve matematice pentru crearea fondului asigurărilor de viaţă din care se plătesc sumele asigurate . Asigurarea contractuală (facultativă) are la bază un contract de asigurare între asigurat şi asigurător. forma de asigurare obligatorie este asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse din accidente de autovehicule. de către asigurător stabilite prin lege şi agreate de asigurat (uneori negociate) . răspunzând astfel mai bine necesităţilor şi intereselor acestuia.riscul este relativ constant pe întreaga durată a contractului . Suma supusă riscului scade periodic permanent de găsirea de noi afaceri. În altele. În cele mai multe ţări (ca şi în România).intră în vigoare numai după îndeplinirea momentul în care asiguratul intră în posesia condiţiilor prevăzute în contractul de bunului respectiv sau intră în categoria celor asigurare. din . datorită creării rezervelor matematice .expunerea la risc este în scădere pentru asigurător de-a lungul contractului. în primul rând plata primei de cu răspundere civilă legală faţă de terţe asigurare persoane 22 .este în general limitată în timp pe o există bunul asigurat sau răspunderea civilă perioadă clar definită prin contract legală . cuprinzând de regulă numai bunurile şi răspunderea civilă de acelaşi fel o parte a bunurilor sau persoanelor asigurabile. inclusiv pentru răspunderea civilă .intră în vigoare în mod automat. cuprinzând toate .sunt la opţiunea asiguratului . datorită creării rezervelor matematice. Asigurarea prin efectul legii (obligatorie) este stabilită prin reglementările legale şi se realizează automat dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege privind bunurile sau persoanele care intră sub incidenţa acestora. Prezentare comparativă a asigurărilor obligatorii şi a celor facultative Asigurări obligatorii Asigurări facultative . asiguratul şi asigurătorul. Este forma de asigurare mai flexibilă decât asigurarea prin efectul legii deoarece se încheie ca urmare a nevoii de protecţie a asiguratului.nu este totală.drepturile şi obligaţiile părţilor sunt contractante.este o asigurare totală.relativ stabil pe o perioadă îndelungată .sunt impuse prin lege . în baza legii.se stabilesc rezerve tehnice pentru crearea fondului de asigurare din care se vor plăti indemnizaţiile . Suma expusă riscului este relativ constantă B. Ea are la bază anumite interese care aparţin societăţii în ansamblul său şi nu necesită acordul de voinţă al persoanelor fizice sau juridice vizate. datorită duratei reduse a contractelor . fiind o expresie a voinţei părţilor. acţionând tot timpul cât . sunt formulate.drepturile şi obligaţiile părţilor .reasigurarea se încheie pentru suma expusă riscului care scade în fiecare an.

primele de asigurare. Includem aici şi coasigurarea............ În asigurările directe se stabilesc raporturi juridice între asiguraţi........riscurile asigurate se pot produce pe acelaşi teritoriu..... asigurarea construcţiilor şi a răspunderii civile a constructorului pentru obiectivele realizate în străinătate etc... despăgubirile sau sumele asigurate se exprimă şi se plătesc.......bunurile.... de regulă...................... sub .. .............. fără a depăşi valoarea reală a bunurilor de acelaşi fel bunului C.......... în moneda naţională.................. Dupa ce criterii se poate face clasificarea asigurărilor .......suma asigurată se stabileşte la propunerea formă normativă.................riscul asigurat se poate produce pe teritoriul altei ţări..... ................ asigurarea mijloacelor de transport în trafic internaţional..obiectul asigurării se află în altă ţară..................... fie în baza contractului de asigurare facultativ..... Asigurările interne sunt cele în care: .. ..... persoane fizice sau juridice (excluzând societăţi de asigurări) şi asigurători fie în baza legii.......... asigurarea creditelor de export..primele de asigurare.... .................................................. ............. Asigurările externe sunt cele în care: ........................................................... ........... După zona geografică de cuprindere vorbim de asigurări interne şi asigurări externe................... În categoria asigurărilor externe intră: asigurarea pe timpul transportului extern a mărfurilor ce fac obiectul comerţului internaţional.. la valoarea minimă a asiguratorului........ ............. Se urmăreşte cedarea către reasigurător a unei părţi din răspunderea pe care asiguratorul şia asumat-o printr-o asigurare directă....... în baza unor contracte bilaterale între asigurat şi fiecare coasigurător în parte............. adică asigurarea aceluiaşi risc în cote-părţi cu mai mulţi asigurători...... D... de regulă......... în baza unui contract de reasigurare....... asigurarea de răspundere civilă avută în afara ţării.................. în valută......... ............... .. ............ despăgubirile şi sumele asigurate se exprimă şi se plătesc.... iar cealaltă de reasigurător.... După localizarea raporturilor juridice vorbim de asigurări directe şi asigurări indirecte..........părţile contractante domiciliază în aceeaşi ţară....................răspunderea civilă legală a asiguratului rezident se manifestă în altă ţară..........................suma asigurată se stabileşte prin lege............. ......................... personale şi răspunderea civilă care fac obiectul lor se află în aceeaşi ţară............. În acest fel reasiguratorul ajunge să suporte o parte din riscul la care este expus un asigurat fără să încheie cu acesta vreun contract...una din părţile contractante sau beneficiarul asigurării domiciliază în altă ţară....... 23 01:00 ......... . Asigurările indirecte sunt perfectate între două societăţi de asigurare dintre care una are statutul de reasigurat...

7. 9. 5.Prezentati 10 caracteristici ce diferentiaza asigurările de viaţă de asigurarile non-viaţă: 1. 01:15 01:25 05 24 . 8. 4. 6. 10. 3. 2.

expuşi la anumite riscuri. tontine. •După localizarea raporturilor juridice vorbim de asigurări directe şi asigurări indirecte.Definiti categoria de „asigurare”. cererea si oferta de asigurari si reasigurari. intr-o economie moderna. îi indemnizează pe aceia dintre ei care suferă pierderi la producerea acestor riscuri din fondul comun constituit din primele de asigurare sau cotizaţiile încasate. Punctati deosebirile dintre societatile comerciale de asigurare. •După zona geografică de cuprindere vorbim de asigurări interne şi asigurări externe. Cine constituie. Definiti raportul contractual de asigurare. definite prin Legea 403/2004. •Asigurarea poate fi definită ca fiind operaţiunea prin care un asigurator. 01:45 05 25 . •Clasificarea asigurărilor după domeniul acoperit presupune două categorii mari de asigurări – de viaţă şi generale – care conţin la rândul lor mai multe clase de asigurări. organizatia Lloyd’s. Prin ce se caracterizeaza asigurarile prin efectul legii (obligatorii) si respectiv asigurarile contractuale (facultative). Care sunt principalele deosebiri dintre asigurarile de viata si asigurarile generale (nonviata). • După forma juridică de realizare a asigurării vorbim de asigurări obligatorii (prin efectul legii) şi asigurări facultative (contractuale). asociatiile mutuale de asigurare. Ce sunt asigurarile directe. Care sunt clasele de asigurari de viata si respectiv clasele de asigurari generale. respectiv asigurarile indirecte. Ce sunt asigurarile interne si asigurarile externe. organizând pe principiul mutualităţii un număr mare de asiguraţi.

Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M.05.O. Hallman V.12.Asigurari si reasigurari. Revista PRIMM – Asigurari si pensii. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale. 20 din 2008 privind asigurările RCA. Malvern Pensylvania. Cincinnati. 2007. Etape. Ed.O. 148 din 10. 18. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M. Trieschmann J.2004). Ordinul CSA nr. alunecarilor de teren sau inundatiilor (M. Editia a III-a. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M. Bucureşti 2004 2. 454 din 27.O. 473 din 26. nr. Ed.1 Elementele asigurărilor 3.2 Caracteristicile contractului de asigurare 26 .2004) 17.505 din 4. Sibiu. Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări.06. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options.2001 6. Economică.1. Ferguson Cheryl – Personal Insurance. SouthWestern Publishing Co. Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România. Bucureşti 2000 3. 5. 12. Gustavson S – Risk and Insurance.12. patrea I din 10. Manilton K – Personal Insurance: Life. nr. Pensylvania 1996. ELEMENTELE ASIGURĂRILOR ŞI CARACTERISTICILE CONTRACTULUI DE ASIGURARE 3.O. 1193 din 14. Bucuresti. American Institute for CPCV. IIA Malvern. nr. Ed. Economică Bucureşti. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări. Ed. Greene M. nr.2004 4. nr. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M. ALL Beck. 1992 8.O. Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M. 19. 13.2008).11. 976 din 25.1995.2004) 15. Ed. 7.10. Underwriting and Marketing Practices. nr.1995).2002).06. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M.O. 303 din 30. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor. 11. 1993 10. Margulescu Serghei -. Legea nr.04. Ed.2004) 16.O. 14. Cuprins Unitatea de invatare 3.. Health and Retirement. Cartea Studenteasca. New York.2000). nr. 9. John Wiley & Sans.O.

Suma asigurată. Interesul în asigurare. Riscul. Despăgubirea de asigurare. Prima de asigurare. Obiectul asigurării.• • Intelegerea elementelor asigurarii: Subiectul asigurării. Durata asigurării. Intelegerea caracteristicilor contractului de asigurare 27 . Paguba sau dauna.

cu drepturi egale asupra sumei asigurate sau cu drepturi diferenţiate. În general. beneficiarul este desemnat prin condiţiile contractului de asigurare. de a plăti suma asigurată la producerea unui anumit eveniment în viaţa persoanei respective sau de a plăti despăgubiri pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde. între care se nasc raporturi juridice pe temeiuri legale sau contractuale.1 Elementele asigurărilor Conţinutul complex şi formele în care se perfectează asigurările sunt foarte variate. îşi asigură bunurile împotriva anumitor calamităţi naturale sau accidente. în schimbul primei de asigurare plătite asiguratorului. Aceşti subiecţi sunt: a. simultan. fără să fie neapărat parte în contractul de asigurare. îşi asumă răspunderea: de a acoperi pagubele bunurilor asigurate provocate de anumite calamităţi naturale sau accidente. beneficiarul asigurării – este persoana care are dreptul să încaseze asigurarea sau despăgubirea. dacă s-a dispus astfel. ele au anumite elemente comune: 1.: un agent economic poate să încheie asigurarea pentru salariaţii săi – transportaţi la şi de la locul de muncă). fără a obţine prin aceasta calitatea de asigurat (ex. La asigurările de bunuri apare ca asigurat atât persoana fizică. cât şi persoana juridică. La asigurările de bunuri. c. asiguratorul – este persoana juridică (societatea de asigurări) care.persoana fizică sau juridică care se asigură pentru prejudiciul pe care îl poate produce unor terţe persoane. în baza legii. în schimbul primei de asigurare încasate de la asiguraţi. în timp ce la asigurările de persoane pot fi asigurate doar persoanele fizice.persoana fizică care se asigură împotriva unor evenimente care pot să apară în viaţa sa. rolul de contractant şi de beneficiar al asigurării.persoana fizică sau juridică care. contractantul asigurării – persoana fizică sau juridică care poate încheia asigurarea. La asigurările de răspundere civilă. ELEMENTELE ASIGURĂRILOR ŞI CARACTERISTICILE CONTRACTULUI DE ASIGURARE 3. ori .Unitatea de învăţare 3. Cu toate acestea. În alte situaţii. beneficiarul asigurării este terţa persoană care a suferit paguba. prin declaraţie scrisă comunicată societăţii de asigurare sau prin testament. Subiectul asigurării – asigurarea implică o serie de părţi sau subiecte. asiguratul – poate fi: . 00:00 28 . noţiunile de contractant şi beneficiar se întâlnesc numai în asigurările de persoane. Există situaţii în care beneficiarul poate fi desemnat explicit în contractul de asigurare sau acest lucru se face în cursul executării contractului. persoane fizice sau juridice. asiguratul îndeplineşte. precum şi . pot exista mai mulţi beneficiari. d. faţă de alte persoane. b. De asemenea.

Interesul în asigurare este motivat de risc. pe care îl deţine sau îl posedă. dar poate constitui şi efectul unui act educaţional.. Riscul – noţiunea de risc este esenţială şi caracteristică în ansamblul elementelor generale ale asigurărilor. mai multe sensuri: 29 . Reiese că. etc. evenimentul sau un grup de fenomene sau evenimente care.) sau cu caracter permanent (ex. cu sumele datorate de asigurat terţului păgubit sau vătămat pentru acoperirea prejudiciului de care este răspunzător. prejudicii bunurilor asigurate. interesul se referă la patrimoniul celui responsabil. de mediu. viaţa. tehnico-economic. În asigurarea de persoane. persoane – acestea pot constitui obiect în asigurare prin faptul că asiguratorul garantează persoanei fizice – ca asigurat – sau unei terţe persoane – ca beneficiar în asigurare – plata sumei asigurate. Noţiunea de risc asigurabil are. a bunului asigurat sau valoarea patrimonială ce poate fi pierdută de asigurat ca urmare a sinistrului.2. într-un context social. etc. ameninţat a fi micşorat în caz de sinistru. Riscurile pot fi provocate de forţele naturii. odată produs. capacitatea de muncă. Interesul asigurabil apare ca o opţiune pentru o măsură de prevedere şi ca un mijloc de economie pe termen lung. interesul este în strânsă legătură cu evenimentele sau riscurile sub incidenţa cărora se află persoanele. Riscul asigurabil este fenomenul. accidente. Interesul reflectă valoarea pecuniară. sănătatea. datorită unor calamităţi. se produc pagube. răspundere civilă – asiguratorul preia asupra sa obligaţiile de despăgubire pe care asiguratorul le-ar putea avea faţă de o terţă persoană fizică sau juridică. datorită efectelor sale. 4. b. 3. incendiu etc. în cazul în care. de forţe umane ca urmare a unor interese individuale deosebite. care ar putea afecta bunurile. În asigurările de răspundere civilă. Riscurile mai pot fi provocate de imperfecţiunile comportamentului uman. a forţei financiare a persoanei fizice sau juridice în mediul de referinţă. obligă pe asigurator să plătească asiguratului despăgubirea sau suma asigurată. Interesul în asigurare – reflectă manifestarea de voinţă favorabilă promovării raporturilor de asigurare între părţi. c. Riscul are semnificaţii multiple: pericol sau primejdie posibilă sau eveniment incert. În asigurarea de bunuri interesul asiguratului se naşte din raporturile persoanei cu privire la un anumit bun asigurabil. a influenţelor economice etc. căreia asiguratul i-a produs un prejudiciu. de asemenea. interesul asiguratului trebuie să aibă un caracter economic şi să fie evaluabil în bani. de regulă. la ivirea evenimentului în funcţie de care s-a perfectat asigurarea. Riscurile pot fi provocate.: uzura). acestea putând acţiona cu caracter accidental (forţă majoră. expusă pierderii. bunuri – asigurările de bunuri implică plata unor despăgubiri de către asigurator în favoarea asiguratului. Obiectul asigurării – poate fi reprezentat de: a. posibil şi viitor.

La asigurările de persoane. în vederea cuprinderii lor în asigurare. cu un grad de precizie sporit. . pentru că altfel nu se poate manifesta interesul pentru asigurarea lui.risc asigurabil folosit în sensul de probabilitate de producere a evenimentului. este partea din valoarea asigurării pentru care asiguratorul îşi asumă răspunderea. • înregistrarea fenomenului să se poată realiza în evidenţa statistică. În cazul asigurărilor de persoane. seism etc. Valoarea de asigurare poate fi mai mică sau cel mult egală cu valoarea bunului respectiv. purtând denumirea de normă de asigurare. înregistrată în evidenţa contabilă sau stabilită la preţul de vânzare-cumpărare practicat pentru acel bun pe piaţă. Evaluarea în vederea asigurării reprezintă operaţia prin care se stabileşte valoarea bunurilor. Suma asigurată este limita maximă a răspunderii asiguratorului şi ea nu poate depăşi valoarea reală a bunului asigurat. Un bun poate fi asigurat împotriva unuia sau mai multor riscuri. dimensiune a răspunderii asumate de asigurator prin încheierea unei asigurări. supraevaluarea duce la slăbirea preocupării asiguraţilor pentru prevenirea pagubelor. cu atât este mai mare pericolul de producere a pagubei şi apare mai necesară asigurarea. incendiu. 30 . restrictiv sau alternativ. conduce la pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă a asiguratului. acordarea unei despăgubiri cu care asiguratul să-şi poată acoperi întreaga pierdere.. Astfel. . caracter întâmplător. La cele facultative. Existenţa unor date referitoare la producerea riscului pe o perioadă cât mai îndelungată. suma asigurată se stabileşte în funcţie de înţelegerea dintre asigurator şi asigurat. Cu cât acest eveniment are o frecvenţă mai mare. aceasta fiind prevăzută de lege.un alt sens este posibilitatea de distrugere parţială sau totală a bunurilor de unele fenomene imprevizibile (grindină. Fenomenul care a fost deja produs se numeşte caz asigurat sau sinistru. cu o anumită regularitate în producere şi un grad de dispersie teritorială cât mai mare. în toate cazurile. în momentul încheierii asigurării. asiguratul nu-şi poate stabili suma asigurată. odată produs. • fenomenul trebuie să aibă. dar posibil de realizat. Această valoare este necesar să fie stabilită în deplină concordanţă cu valoarea reală a bunului respectiv. iar subevaluarea nu permite. permite stabilirea. deoarece orice exagerare. 5. a primei de asigurare. nu se poate constitui nici mutualitatea necesară formării unui fond de asigurare de dimensiuni corespunzătoare. cu condiţia ca asiguratorul să fie de acord. • producerea fenomenului să nu depindă de voinţa asiguratului sau a beneficiarului asigurării. să fie posibilă. în caz de pagubă. într-un sens sau în altul. poate avea consecinţe negative pentru asigurat. Suma asigurată – conform contractului de asigurare. În asigurările obligatorii. implicit.). aceasta se stabileşte în funcţie de propunerea asiguratului. Valoarea în asigurare este un element pe care îl întâlnim numai în asigurările de bunuri.Riscul asigurat mai poate fi întâlnit şi în sensul de mărime. a răspunderii asiguratorului şi. în cazul producerii fenomenului pentru care s-a încheiat asigurarea. pentru care se încheie asigurarea. ci numai acelea care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: • producerea fenomenelor. riscul asigurabil este elementul neprevăzut. În asigurare nu pot fi cuprinse toate fenomenele care produc pagube. care.

atunci despăgubirea este şi ea egală cu paguba suferită de bunul respectiv. Prima de asigurare – suma de bani pe care o plăteşte asiguratorul pentru ca acesta să constituie fondul de asigurare necesar plăţii indemnizaţiilor în cazul producerii riscului asigurat. Despăgubirea nu poate depăşi suma asigurată şi este mai mică sau egală cu valoarea pagubelor. contractele de asigurări durează între câteva luni şi un an. cu scopul de a compensa paguba produsă de riscul asigurat. . ca urmare a producerii unui fenomen împotriva căruia s-a încheiat asigurarea. sumă asigurată. În practica curentă se utilizează trei principii valabile la acordarea despăgubirii: • principiul răspunderii proporţionale – despăgubirea este stabilită în aceeaşi proporţie faţă de pagubă în care se află suma asigurată faţă de valoarea bunului asigurat.6. La acest principiu. dar şi nivelul primelor de asigurare este mai mare.m. la bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este mai redus (ex. dacă aceasta este mai mare decât franciza. aşa cum au fost stabilit prin contractul de asigurare. în limita sumei asigurate. 8. Paguba sau dauna – reprezintă pierderea. Astfel. Despăgubirea de asigurare – suma de bani pe care asiguratorul este obligat să o plătească. Durata asigurării este specifică asigurărilor specifice facultative: la asigurările de bunuri. 7. pentru că pagubele sunt compensate într-o măsură mai mare. Valoarea primei de asigurare se stabileşte înmulţind suma asigurată cu cota-primă. în funcţie de principiul de răspundere al asiguratorului care a fost aplicat la acoperirea pagubei. raportul dintre suma asigurată şi valoarea bunului nu mai influenţează nivelul despăgubirii. Aceasta nu poate fi decât mai mică sau cel mult egală cu valoarea bunului asigurat. numită franciză. Aceasta poate fi: . În cazul în care suma asigurată este egală cu valoarea reală a bunului asigurat. Societatea de asigurare are obligaţia să mai constituie şi alte rezerve sau fonduri prevăzute prin dispoziţiile legale.atinsă sau simplă – asiguratorul acoperă în întregime paguba. • principiul primului risc – se aplică mai des.totală – bunul a fost distrus în întregime. exprimată valoric. o parte din pagubă va cădea în răspunderea asiguratului. Astfel. la asigurările de viaţă – durata este mai extinsă (5 – 30 ani). paguba poate fi: . stabilită la 100 u. Valoarea sumei asigurate este considerată ca reprezentând maximum de pagubă previzibilă pentru bunul respectiv. până la nivelul sumei asigurate. suferită de un bun asigurat. Principiul primului risc este mai avantajos pentru asigurat decât principiul răspunderii proporţionale. • principiul răspunderii limitate (clauza cu fanciză) – se caracterizează prin faptul că despăgubirea se acordă numai dacă paguba depăşeşte o anumită valoare prestabilită. Durata asigurării – perioada de timp cât există raportul de asigurare între asigurat şi asigurator.parţială – pierderea este mai mică decât valoarea bunului asigurat. Durata asigurării exercită o influenţă deosebită asupra mărimii primei de asigurare. 31 . Despăgubirea este egală cu paguba. 9.: la asigurarea clădirilor).

................ • caracter aleatoriu – pentru că efectele acestui contract......... .................... Contractul de asigurare are următoarele caracteristici juridice: • caracter consensual........................... • caracter oneros – pentru că părţile urmăresc realizarea anumitor scopuri....... a unor interese materiale....................... iar asiguratorul se obligă să acopere riscul prin despăgubire........ formându-se prin simplul acord de voinţă al părţilor........ .... organele de supraveghere a societăţilor de asigurare impun încadrarea contractului de asigurare..... în toate cazurile. 00:40 3...... asiguraţii având latitudinea să le accepte sau nu....... a cărui definitivare are loc cu acordul părţilor............................ de obiectul şi riscurile asigurate etc....... ............ dar......... în funcţie de forma de asigurare...... şi anume: asiguratul se obligă să facă declaraţii reale...... în anumite coordonate juridice de fond şi formă.................. adică înscrisul prin care se manifestă voinţa asiguratului de a încheia contractul..... Trebuie remarcat faptul că reglementările în materie diferă de la o ţară la alta.............................................. Contractul de asigurare are valenţele unui contract de aderare: formalizarea clauzelor din contract aparţine societăţilor de asigurare... să plătească asiguratului sau beneficiarului despăgubirea sau suma asigurată............................................ Indiferent de tipul de franciză... indiferent de volumul pagubei...... a unor contraprestaţii băneşti... iar acesta se obligă ca.............. .................... în totalitate......2 Caracteristicile contractului de asigurare Legea asigurărilor defineşte contractul de asigurare ca acel contract prin care asiguratul se obligă să plătească asiguratorului o primă.... În cazul asigurărilor de bunuri.. pentru părţi... la producerea acelui risc...................... incert.. în limitele şi la termenul convenit........... Dovada încheierii contractului şi existenţa lui se poate face prin poliţa sau certificatul de asigurare.. nu se acordă despăgubire dacă valoarea pagubei se încadrează în limitele francizei....... 00:50 32 .. Asiguratorul asigură numai partea din pagubă care depăşeşte franciza......... • caracter succesiv – contractul de asigurare comportă o realizare în timp variabilă............. să plătească primele de asigurare.......... depind de un eveniment viitor................... a căror înfăptuire are loc pe toată durata de valabilitate a contractului............................. Explicaţi cele trei principii de despagubire: ........... în cadrul naţional...... din pagubă............................... prin conţinut şi structură... societatea de asigurare aduce în discuţie un proiect de contract.................... • caracter sinalagmatic – părţile au obligaţii reciproce........deductibilă sau absolută – aceasta se scade......... interdependente una faţă de cealaltă............

.......... chiar dacă plata primei de asigurare are loc prin divizare.......... contract de asigurare................ Stabilirea primei anuale are în vedere întreaga durată a contractului de asigurare...... Contractul de asigurare îşi defineşte specificul în funcţie: de ramura de asigurare.................................... răspunderea asumată...................... de riscurile asigurate şi de caracterul asigurării........................................ iar pe de altă parte din partea asiguratorului în legătură cu: clauzele impuse................. din partea asiguratului......... apoi în legătură cu realitatea pagubelor reclamate pentru stabilirea despăgubirilor.... aleatoriu...... contractul de asigurare este guvernat de condiţiile iniţial stabilite.......................... 01:00 5 01:10 5 33 ........... între care faptul că........... • la ordin................ ...... după caz: • nominal......... .................. ........................................ contractare.. sinalagmatic............. • la purtător....... Contractul de asigurare implică buna-credinţă..................................................... pe de o parte.............. modul de evaluare a pagubelor şi stabilirea despăgubirii................. pe întreg parcursul perioadei de realizare......................... Acest document poate fi....................... Explicaţi caracterul consensual. unicitatea contractului generează consecinţe juridice........... cu ocazia perfectării asigurării...................................................... ... oneros si succesiv al contractului de asigurare .........................Contractul de asigurare este unic în raport cu întreaga perioadă de asigurare..... În fapt. Înscrisul constatator al asigurării poartă denumiri diferite: poliţă de asigurare...........................

caracter întâmplător. 01:30 5 •În asigurare nu pot fi cuprinse toate fenomenele care produc pagube. permite stabilirea. pentru care se încheie asigurarea. 34 . ci numai acelea care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: •producerea fenomenelor. pentru că altfel nu se poate manifesta interesul pentru asigurarea lui. implicit. Care sunt caracteristicile contractului de asigurare. a răspunderii asiguratorului şi. să fie posibilă. Care sunt principiile de despagubire si in ce situatii se aplica acestea. • înregistrarea fenomenului să se poată realiza în evidenţa statistică. în toate cazurile. a primei de asigurare. cu un grad de precizie sporit. • fenomenul trebuie să aibă. nu se poate constitui nici mutualitatea necesară formării unui fond de asigurare de dimensiuni corespunzătoare. cu o anumită regularitate în producere şi un grad de dispersie teritorială cât mai mare.Detaliati elementele asigurarilor. Ce conditii cumulative trebuie sa indeplineasca un fenomen pentru a putea fi cuprins in asigurare. Existenţa unor date referitoare la producerea riscului pe o perioadă cât mai îndelungată.

Indiferent de tipul de franciză. Valoarea sumei asigurate este considerată ca reprezentând maximum de pagubă previzibilă pentru bunul respectiv. indiferent de volumul pagubei. 35 . Asiguratorul asigură numai partea din pagubă care depăşeşte franciza. raportul dintre suma asigurată şi valoarea bunului nu mai influenţează nivelul despăgubirii. În cazul în care suma asigurată este egală cu valoarea reală a bunului asigurat. până la nivelul sumei asigurate.• producerea fenomenului să nu depindă de voinţa asiguratului sau a beneficiarului asigurării. nu se acordă despăgubire dacă valoarea pagubei se încadrează în limitele francizei. pentru că pagubele sunt compensate într-o măsură mai mare.: la asigurarea clădirilor). o parte din pagubă va cădea în răspunderea asiguratului. la bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este mai redus (ex. Astfel. din pagubă. La acest principiu.atinsă sau simplă – asiguratorul acoperă în întregime paguba. . dar şi nivelul primelor de asigurare este mai mare. Principiul primului risc este mai avantajos pentru asigurat decât principiul răspunderii proporţionale. numită franciză. dacă aceasta este mai mare decât franciza. • principiul primului risc – se aplică mai des. în toate cazurile. în limita sumei asigurate.deductibilă sau absolută – aceasta se scade. •În practica curentă se utilizează trei principii valabile la acordarea despăgubirii: • principiul răspunderii proporţionale – despăgubirea este stabilită în aceeaşi proporţie faţă de pagubă în care se află suma asigurată faţă de valoarea bunului asigurat. • principiul răspunderii limitate (clauza cu fanciză) – se caracterizează prin faptul că despăgubirea se acordă numai dacă paguba depăşeşte o anumită valoare prestabilită. atunci despăgubirea este şi ea egală cu paguba suferită de bunul respectiv. Despăgubirea este egală cu paguba. Aceasta poate fi: .

Hallman V.1. nr. Cartea Studenteasca. 148 din 10. 1993 10. 5. Sibiu. Malvern Pensylvania. 1193 din 14. Ed. ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 36 . 2007. Ed.Asigurari si reasigurari.2004) 17. Revista PRIMM – Asigurari si pensii.O. Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M. Health and Retirement. 303 din 30. patrea I din 10. Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări.O.O.2004). Ed. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M. Pensylvania 1996.O.2004 4.505 din 4.06. Underwriting and Marketing Practices. nr. 13. SouthWestern Publishing Co. 454 din 27. Greene M. Bucureşti 2004 2.12. IIA Malvern. Trieschmann J.12. John Wiley & Sans. Legea nr. alunecarilor de teren sau inundatiilor (M. nr. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options. 473 din 26. 9. Economică. 976 din 25. nr. Editia a III-a.10.O.04.11.O. 1992 8. Manilton K – Personal Insurance: Life. 11. 20 din 2008 privind asigurările RCA. American Institute for CPCV. Ed. 19.2002). 14.2004) 15. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M.. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale.O. Ed. nr. 7. Ordinul CSA nr. Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România. nr.O.2008). Cuprins Unitatea de invatare 4.2000). Bucuresti. New York. Bucureşti 2000 3. Margulescu Serghei -. Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M. Ferguson Cheryl – Personal Insurance.2001 6.2004) 16. Etape. Economică Bucureşti. Gustavson S – Risk and Insurance. Ed. 12. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor. ALL Beck.1995. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M.05.06. 18.1995). Cincinnati. nr.

3 Condiţii contractuale şi clauze suplimentare • • • Intelegerea formelor simple. ale asigurarilor de viata Intelegerea asigurarilor de tip „unit-linked” Intelegerea variantelor de asigurari de viata oferite de asiguratori. 37 .1Consideraţii generale 4.4.2 Forme ale asigurărilor de viaţă 4. traditionale.

prin prisma protecţiei pentru riscuri de accidente. suma asigurată cuvenită beneficiarului nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului. un grup profesional). Asigurări de persoane. asiguratul sau beneficiarul de asigurare poate fi indemnizat pentru toate contractele de asigurare încheiate cu diferite societăţi de asigurare. prin prisma protecţiei de risc.1 Consideraţii generale Asigurările de persoane au drept scop protecţia persoanelor fizice împotriva unor riscuri care pot afecta integritatea corporală sau viaţa asiguratului. asigurări de deces. mai ales. 3. cu consecinţele financiare corespunzătoare asupra celui 38 00:00 . Ambele categorii de asigurare au ca obiect persoanele fizice. iar în al doilea caz. în ipoteza producerii evenimentului asigurat. asigurări de sănătate (de boală). ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 4. la producerea evenimentului asigurat. altele decât cele de viaţă. care pot fi: 1. Asigurări de viaţă. condiţionat de vârstă. 4. asiguratorul nu plăteşte suma în cazul în care evenimentul asigurat s-a produs prin comiterea de către asigurat a unor fapte penale în mod intenţionat sau a fost cauzat de acţiuni de război. 8. prin mecanismul asigurării şi prin tehnicile de asigurare. Între asigurarea de viaţă şi alte asigurări de persoane. În funcţie de riscul acoperit. de către asigurat. unul sau mai multe contracte de asigurare împotriva aceluiaşi risc sau a unui complex de riscuri. Riscul nu este viaţa asiguratului. asiguratul poate să încheie. Între cele două ramuri specifice de asigurări există o serie de elemente comune: 1. starea sănătăţii. asigurările de persoane pot fi structurate în: A. pentru sume variate (acest tip de asigurare se încheie. pot avea ca referinţă grupuri de persoane (familia. 2. boala şi alte riscuri. există şi deosebiri. este vizată viaţa. beneficiarul de asigurare este exclus din această calitate dacă a provocat intenţionat decesul asiguratului. Protecţia prin asigurarea persoanelor se realizează de către societatea de asigurare. 3. suma asigurată se stabileşte în mod forfetar. B. respectiv: 1. după caz. 7. 6. 5. în funcţie de posibilităţile şi necesităţile sale financiare. 2. în anumite forme de asigurare. suma asigurată se plăteşte asiguratului indiferent de drepturile care i s-ar cuveni din alte contracte de asigurare. au ca titular persoana. asigurări de supravieţuire. În primul caz. Astfel.). deşi înrudite prin subiectul asigurării. prin garantarea plătii unei indemnizaţii. în general. dar. 2. asigurări de accidente. acestea se deosebesc prin riscul sau complexul de riscuri asigurate şi. etc.Unitatea de învăţare 4. asigurări mixte de viaţă. Este motivul pentru care asigurările de accidente şi asigurările de sănătate sunt cuprinse în categoria asigurărilor generale (non-viaţă). ci producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri.

.......... o anumită sumă...................... tradiţionale... care să satisfacă cele mai diferite preferinţe................................... asigurarea de supravieţuire.. Suma acumulată de asigurat pe parcursul valabilităţii contractului rămâne de drept asigurătorului..... însă......... asigurătorul este exonerat de orice obligaţie faţă de asigurat...... .......... ....... Există şi o soluţie care..... asigurarea de deces.......2 Forme ale asigurărilor de viaţă Asigurarea de viaţă se defineşte ca fiind contractul în virtutea căruia societatea de asigurări se angajează... pentru a beneficia de o asemenea protecţie............. plata primelor la o anumită perioadă de timp: pe o durată de n ani.......... Asigurările mixte de viaţă: pentru a veni în sprijinul asiguraţilor............... Explicaţi asemanarile si deosebirile dintre asigurarile de viata si asigurarile de accidente si de sanatate....... 00:10 4. decurgând din contractul respectiv... dacă..................... Astfel.......... decesul din astfel de cauze este preluat opţional şi în contractele de asigurări de viaţă........ denumit asigurare mixtă de viaţă...... .. Dacă la expirarea contractului asiguratul este în viaţă......... plătind primele datorate..... Asigurările de supravieţuire: cÎn perioada de valabilitate a asigurării......................... limitează totuşi......... într-o formulă asigurarea acoperă riscul de deces la orice dată ar surveni aceasta................... în schimbul primelor încasate de la o persoană fizică sau juridică (contractantul) să plătească asiguratului sau unui terţ beneficiar....... 00:15 39 . Asigurările de deces (de viaţă): Asigurarea de deces încheiată pe termen limitat obligă pe asigurător să achite suma înscrisă în contract dacă decesul asiguratului a avut loc în perioada de valabilitate a acestuia............................................. 3.................. sumă care devine exigibilă la expirarea contractului........... acesta a decedat anterior expirării termenului de valabilitate a contractului..... Deoarece şi decesul poate fi în unele circumstanţe consecinţa unui accident sau a unei boli... în cazul decesului asiguratului şi/sau al supravieţuirii lui după vârsta înscrisă în contract.. asigurătorul se consideră eliberat de angajamentul luat prin contract....... până la ieşirea la pensie a asiguratului etc. Potrivit condiţiilor contractuale.... asiguratul intră în posesia sumei asigurate numai în cazul în care este în viaţă la expirarea contractului. asigurătorii folosesc diverse forme de asigurare.asigurat şi familiei sale.............. până la data x.... asiguratul......... acumulează o sumă la dispoziţia sa.............. În acest scop...... ............... după decesul prematur al asiguratului........... Formele simple...... Cum decesul este un eveniment viitor şi sigur........ ... nu are nici o obligaţie faţă de moştenitorii asiguratului................ asigurătorul oferă un “produs” care acoperă ambele riscuri de deces şi de supravieţuire printr-un singur contract.. ca urmare... asigurarea mixtă de viaţă.......................... dar incert ca dată...................................... asiguratul se angajează să plătească prime toată viaţa................. 2............................ ale asigurărilor de viaţă sunt următoarele: 1......

iar în cel din urmă caz 40 . dar şi varianta cu plata limitată ca durată şi cu menţinerea valabilităţii asigurării până la vârsta de 95 sau 100 ani a asiguratului. Pe durata contractului asiguratul poate să modifice beneficiarul sau beneficiarii asigurării. Este adevărat că asiguratul câştigă în ambele împrejurări. ceea ce dă posibilitatea chiar clientului să restructureze unele aspecte ale contractului. Acest deziderat s-a transpus în practică pe două căi: . a) utilizări în scop personal: Este cazul asigurărilor permanente de viaţă (viagere) care oferă asiguratului. dar lucrul acesta îl obţine cu preţul aferent acoperirii celor două riscuri distincte. adică cu suportarea primelor datorate atât pentru riscul de deces. Formele tradiţionale de asigurări de viaţă nu ofereau posibilitatea satisfacerii de către asigurat a unor cheltuieli inopinate pe seama poliţei de asigurare. În plus se poate oferi şi posibilitatea de a obţine împrumuturi în baza poliţei. se oferă asigurarea permanentă de viaţă obişnuită. De asemenea poliţa poate fi răscumpărată parţial. în care primele se vor plăti toată viaţa. În ce priveşte prima modalitate de diversificare a contractelor. spre deosebire de asigurarea temporară de viaţă. Mărimea primelor de asigurare poate fi de asemenea flexibilizată. asiguratul încasează personal suma asigurată prevăzută în contract. oferite ca atare. nu dispare caracterul contradictoriu al celor două riscuri. beneficiarul asigurării intră în posesia sumei asigurate.Datorită acoperirii celor două riscuri alternative într-un contract de asigurare unic. Pentru asigurările de viaţă (de deces): Principala componentă inovativă o constituie ataşarea posibilităţii de economisire. ci se creează numai impresia că asiguraţii câştigă în cazul producerii oricărui risc: în cazul decesului asiguratului. iar în caz de supravieţuire. .prin restructurarea contractelor de către asigurători. valoarea sumelor asigurate micşorându-se cu valoarea răscumpărării. cât şi pentru cel de supravieţuire. conform legilor în vigoare. conform noilor cerinţe sau posibilităţi financiare. se pot menţiona următoarele căi: 1. Flexibilitatea contractului se obţine şi la capitolul sumei asigurate la deces care poate fi constantă.prin oferta de clauze opţionale suplimentare pentru produsele oferite. b) utilizări pentru alţi beneficiari: Beneficiarii asigurării de viaţă (deces) sunt cei desemnaţi în poliţă să primească indemnizaţia de asigurare sau dacă nu sunt menţionaţi. de la bun început sau pe parcursul derulării acestuia. în diverse scopuri şi cu mai multe variante de utilizare a resurselor acumulate. Din punctul de vedere al duratei de plată a primelor. avantajul capitalizării primelor de asigurare. S-au realizat însă variante ce dau dreptul la retrageri parţiale din economiile acumulate. existând variante cu prime fixe (nivelate) sau cu prime variabile (primele cresc în mod normal odată cu avansarea în vârstă a asiguratului). indemnizaţia va fi plătită moştenitorilor legali ai asiguratului. Societăţile de asigurări au căutat să facă cele trei produse de bază tot mai atractive pentru asiguraţi. la nivelul prevăzut iniţial. sau crescătoare. cumulând o parte din valoarea capitalizată. ceea ce a generat produse noi de asigurare.

fie pe seama primelor achitate treptat pe perioada de valabilitate a contractului. Asigurările de viaţă de tip unit-linked sunt asigurări pe bază de investiţii. sincronizată eventual cu ieşirea la pensie a asiguratului. fără evaluare medicală. b) investiţii. Suma asigurată pentru supravieţuire. dar raportat la ea societatea de asigurări oferă clientului: . din care asiguratul primeşte apoi o cotă-parte (un anumit număr de “unituri”). Aceste rente pot constitui o pensie suplimentară. datorită mecanismului investiţional. să majoreze atât suma asigurată la supravieţuire. eşalonată pe o perioadă mai scurtă (în sume mai mari) sau mai lungă de timp (în sume mai mici). nu poate fi. Plata rentelor poate fi structurată de asigurat să înceapă imediat după expirarea contractului sau la o dată ulterioară. Prima pe care o plăteşte asiguratul este investită într-unul sau mai multe fonduri de investiţii puse la dispoziţie de către asigurător. asigurări de tip unit-linked.o rată garantată a dobânzii. . ci şi posibilitatea investirii. 20 sau 30 de procente. 3.o participare la profit. în general în mărime de 90% din dobânda câştigată ca urmare a investirii soldului contului de participare la profit (rezerva matematică plus sumele alocate la aniversările anterioare ale contractului) plus 90% din dobânda câştigată peste cea garantată ca urmare a investirii rezervei matematice. dacă a ataşat la încheierea contractului această opţiune. Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondurile şi structura în care se vor investi primele plătite de el. Aceste asigurări sunt denumite. care presupune plăţi periodice cu titlu de rentă. b) Componenta de investiţii a apărut şi în România începând cu anul 1998. fiind ataşată asigurărilor de viaţă. cât şi suma asigurată la deces. Pentru asigurările de viaţă: Variantele de diversificare au mers pe următoarele direcţii: a) economisire. cu 10. un sprijin financiar pentru copii. o constituie asigurarea de rentă. modificată pe parcursul contractului.poate modifica de asemenea procentele de alocare a beneficiului în caz de deces între aceşti beneficiari. spre deosebire de suma asigurată pentru deces. Pentru asigurările de supravieţuire: Principala componentă inovativă adăugată variantei clasice de plată integrală a sumei asigurate la expirarea poliţei. c) pachete bancare. fie în rente eşalonate pe durata studiilor. a) Componenta de economisire este aferentă riscului de supravieţuire. în general. din fondul constituit fie pe seama unei prime unice achitate de asigurat la încheierea contractului. c) utilizări pentru copii: Aceste asigurări de viaţă sunt menite să ofere la decesul asiguratului în perioada de valabilitate a contractului. prin preluarea de către asigurător a plăţii primelor restante până la sfârşitul perioadei contractuale de plată a acestora şi plata sumei economisite fie printr-o singură tranşă. 2. care oferă nu numai protecţia prin asigurare. având posibilitatea ca pe parcursul derulării asigurării să schimbe 41 . La fiecare a treia aniversare a contractului clientul are posibilitatea.

iar valoarea contului este reprezentată de echivalentul valoric al unit-urilor deţinute în fondurile financiare ale asigurătorului. beneficiarul va încasa valoarea maximă dintre suma asigurată şi valoarea contului sau la momentul respectiv. Aceste produse pot avea în structura lor următoarele componente: Protecţia. în funcţie de vârsta sa şi de prima plătită. închise. Dacă în cazul asigurărilor de viaţă tradiţionale riscul investiţiei aparţine companiei de asigurări (în consecinţă. iar pe perioada protecţiei suma asigurată (aleasă de client) este garantată de asigurător. la asigurările unit-linked riscul investiţiei aparţine contractantului. în momentul în care clientul doreşte retragerea de lichidităţi sau atunci când întrerupe contractul şi doreşte să obţină echivalentul valoric al contului său. pentru care plata primelor eşalonate se face până la împlinirea vârstei de pensionare. iar prima de asigurare plătită va fi destinată în întregime achiziţionării de unituri în fondurile financiare. clientul poate modifica oricând mărimea primelor de asigurare. reprezentând un portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate de asigurător exclusiv în scopul asigurării. regăsindu-se în mărimea preţului de vânzare. Unele societăţi plătesc rentele pe o perioadă garantată indiferent dacă asiguratul decedează sau nu în acest interval.această structură. Aceste fonduri sunt fonduri interne. iar banii plătiţi de client sub forma primelor de asigurare sunt transformaţi în funcţie de acest preţ. Valoarea unui unit se stabileşte săptămânal. lunar. asigurătorul va investi banii cu mare prudenţă. deşi nu aduc profituri mari. iar această sumă este garantată pe toată durata contractului şi poate fi modificată oricând. semestrial. sunt sigure). care este reprezentată de o asigurare de viaţă pe termen nelimitat. la momentul evaluării fondurilor. trimestrial. Astfel. preţ care este folosit în evaluarea costului asigurării de viaţă. Preţul de cumpărare reprezintă preţul la care clientul poate cumpăra unit-uri în fondurile financiare menţionate. 2. atunci când se doreşte mărirea părţii de investiţie. prima de asigurare nu este fixă. Condiţia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a cumpăra o asigurare de viaţă. 42 . Componenta rentelor – apare doar în cazul asigurărilor unit-linked la care există posibilitatea transformării contului şi constă în transformarea la sfârşitul perioadei de plată a primelor (la vârsta pensionării) a valorii contului contractantului în rente lunare. Produsele unit-linked prezintă următoarele trăsături: 1. Contractantul asigurării va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurărilor unit-linked. Plata primelor se poate face anual. unde suma asigurată este stabilită de către client între o valoare maximă şi una minimă. clientul poate alege suma asigurată între un minim şi un maxim stabilite în funcţie de vârsta asiguratului şi de valoarea primei plătite. Contractantul poate alege procentul în care prima se va aloca între diferitele fonduri şi poate în orice moment să schimbe gratuit aceste procente de alocare. În cazul decesului asiguratului. beneficiile obţinute din investiţii depind de performanţa fondurilor de investiţie create şi puse la dispoziţie de asigurător. de obicei în depozite bancare şi obligaţiuni de stat care. dar şi în orice moment. Investiţia – constă în cumpărarea de unităţi de cont (unit-uri) în fondurile financiare constituite de asigurător. plătibile atât timp cât asiguratul este în viaţă.

7. Ofertele companiilor de asigurări includ. potenţialul client ar trebui să compare primele de asigurare practicate pe piaţă. clientul are dreptul să facă retrageri periodice prin reducerea contului sau reduceri care se pot face sub formă de cote procentuale sau în sumă fixă. cât şi valori de răscumpărare bune. Între două poliţe cu aceeaşi sumă asigurată. În alegerea unei asigurări de viaţă de tip investiţional nu trebuie uitat că riscul investiţiei aparţine clientului. poliţa cu cea mai mare valoare de răscumpărare este. În cazul asigurării de tip unit-linked. contractul unit-linked se transformă într-un contract cu suma asigurată redusă. dar explicaţiile suplimentare şi ajutorul primite de la un consultant nu sunt de neglijat. Deşi s-ar putea ca asigurătorul să prezinte o ilustrare a valorii sumelor acumulate pe parcursul derulării contractului. 4. Costul va fi acelaşi. Aceste proiecţii cuprind atât valori garantate. ca şi în cazul celorlalte asigurări de viaţă. 6. de regulă. cu aceeaşi rată de acumulare şi cu aceeaşi primă de asigurare. Acesta poate selecta din oferta de programe de investiţii concepute de asigurător pe cele mai puţin riscante (având în componenţă numai titluri de stat şi depozite bancare) sau risc moderat sau cu un risc ridicat (formate de exemplu din 30% obligaţiuni şi 70% acţiuni cotate pe pieţele internaţionale). de regulă o dată pe an. clientul poate oricând să retragă o cotă din numărul unit-urilor în contul său. plata primelor de asigurare este eşalonată şi există posibilitatea modificării frecvenţei de plată la fiecare aniversare a contractului. contractantul asigurării are dreptul. cum ar fi acumularea banilor la poliţele de asigurare mixtă de viaţă. 5. atât timp cât contul nu este nul. cota exprimată ca procent sau sumă fixă. şi cea mai bună.3. 8. aceasta nu este neapărat şi suma care va fi primită în cazul răscumpărării poliţei. în cazul în care clientul nu mai poate plăti primele de asigurare. Elementele care nu sunt garantate. se bazează pe experienţa şi previziunile pe care le face compania de asigurări. c) Asigurările mixte de viaţă cu pachet bancar opţional este o modalitate de a cupla asigurarea cu unele servicii şi produse bancare precum utilizarea contului curent. în cazul unui contract cu suma asigurată redusă. Este de reţinut că este vorba numai despre nişte estimări şi că sumele respective nu sunt garantate. În general. bineînţeles). adică noua sumă asigurată va fi egală cu valoarea contului contractantului la momentul încetării plăţii primelor. Poliţa se poate cumpăra fie direct de la compania de asigurări. probabil. Poliţele de asigurare de viaţă cu acumulare de capital trebuie să aibă atât o creştere suficient de mare (excluzând rata inflaţiei. a cardurilor de debit şi accesarea creditului ipotecar pe termen mai lung. cât şi valori care nu sunt garantate. grafice şi cifre ce reprezintă proiecţii în viitor ale derulării contractului de asigurare. 43 . să aleagă un agent sau broker şi să verifice dacă societatea de asigurări este una pe care se poate baza pe termen lung. să transforme unit-uri între fondurile financiare în care se află banii săi. pentru alegerea unei poliţe de asigurare de viaţă din oferta diversificată a societăţilor de asigurări. se pot adăuga clauze suplimentare cu deosebirea că prima corespunzătoare clauzelor se va deduce lunar din contul contractantului prin reducerea numărului de unit-uri. fie prin intermediul unui agent de asigurări sau broker.

.. Agenţiile de rating pot oferi o indicaţie deosebit de preţioasă în acest sens...................................... ..... mai ales când plata primelor de asigurare este preluată................... cu condiţia ca fiecare în parte să-şi exprime acordul la această asigurare....... de regulă................................. dacă aceste există. valori care în primii ani de contract sunt mai mici decât suma primelor de asigurare plătite..... .................... In ce consta componenta investitionala a asigurarilor de tip „unitlinked” ? .................. ..... destul de mult până la declararea falimentului unei companii de asigurări....Înainte de semnarea unei cereri de asigurare............ Asigurările colective de viaţă prezintă următoarele avantaje: ....................prezintă avantajul că evită selecţia riscurilor specifică asigurărilor individuale şi din acest motiv asigurarea de grup este mai ieftină decât asigurarea individuală............ De regulă.. se cer menţionate şi asigurările colective (de grup)...................................................... Există constituit............ este necesară verificarea cu atenţie a solidităţii şi bonităţii companiei..................... ........ În contextul diversificării poliţelor de asigurare de viaţă......... Aceste asigurări se încheie fie de către angajatori (în calitate de asiguraţi) în beneficiul propriilor angajaţi (în calitate de beneficiari ai asigurării) fie de către societăţi comerciale sau bancare în favoarea unui grup generic de clienţi debitori...................................... durează.. Acest acord este necesar şi datorită faptului că deseori o parte din prima de asigurare este suportată de angajat............................ dar din acest fond vor fi plătite numai valorile de răscumpărare ale poliţelor................... Pentru a se evita astfel de neplăceri. în asigurarea colectivă sunt cuprinse toate persoanele care alcătuiesc grupul respectiv............ pe lângă asigurările individuale la care ne-am referit până acum....constituie pentru multe firme o modalitate suplimentară de stimulare şi fidelizare a personalului.................. parţial sau integral de către angajator...... stabilirea celor care au dreptul la despăgubiri şi plata efectivă a acestor bani..... 4..................... În plus.................. .............................. ar trebui verificată compania de asigurări aleasă......... un fond special pentru protecţia asiguraţilor în caz de faliment al societăţilor de asigurări.....este o cale de asigurare a riscului financiar de neplată pe motiv de deces a ratelor scadente la vânzările în rate sau leasing.............3 Condiţii contractuale şi clauze suplimentare 01:00 44 01:10 .............................. unele companii de asigurări cu un management defectuos pot întâmpina probleme financiare şi chiar pot intra în faliment. iar în cazul clienţilor debitori prima poate fi plătită integral de aceştia...... conform legii..... .................... Din păcate....

. Dacă rata de primă nu se achită nici în acest termen contractul prevede următoarele variante: a) dacă este asigurare fără constituire de rezervă de prime. . cu cât solicitantul este mai în vârstă.Practicarea sporturilor periculoase. cursele de maşini. Anumite meserii prezintă rate ale accidentelor relativ mari.Domiciliul. pentru a i se determina condiţia fizică. climei. alcoolicii care au urmat cu succes un tratament sau nu au mai consumat alcool pentru un anumit număr de ani pot fi asiguraţi la cote de primă standard. primă şi sumă asigurată de un set de factori de subscriere. În general. . cancer. .Starea sănătăţii în trecut. În caz de neplată la termen a unei rate scadente de primă. Femeile au o speranţă de viaţă mai mare decât bărbaţii. cu atât prima este mai mare. . greutate şi talie. Ratele de mortalitate variază în lume datorită standardelor diferite de viaţă. Unele sporturi sunt periculoase şi pot creşte riscul de deces. în timp ce altele expun muncitorii la anumite tipuri de boli profesionale. diabet şi alte boli greu de tratat). Ratele de mortalitate sunt substanţial mai mari pentru persoanele supraponderale. condiţiilor de salubritate. Menţinerea în asigurare se pune în cazul asigurărilor cu plata eşalonată a primelor. . De aceea. ca falimentul. compusă din valoarea celei dintâi rate de primă plus taxa de poliţă. asiguratul are dreptul să o plătească într-un termen de păsuire stabilit (de exemplu 90 zile). Statura se referă la legătura dintre înălţime.Sexul. fermele şi alte meserii în care muncitorii sunt expuşi la praf şi substanţe toxice. . femeilor li se aplică de obicei prime de asigurare mai mici decât bărbaţilor. Este cazul asigurărilor temporare de deces. solicitanţii sunt chestionaţi cu privire la bolile existente în familia lor (boli de inimă. construcţiile. Totuşi. Solicitantul poate avea în vedere să locuiască într-o ţară străină sau să călătorească şi trebuie chestionat în legătură cu acest lucru. solicitanţii sunt întrebaţi dacă fumează sau când au întrerupt fumatul.Condiţia fizică. solicitantul ar putea fi supus la anumite teste. răspândirii bolilor.Obiceiuri.Vârsta.La asigurările de viaţă asigurătorii condiţionează acceptarea clienţilor în asigurare şi selectează cerinţele de durată a asigurării. Asigurările sunt de regulă disponibile în două variante.Fumatul.Ocupaţia. testul SIDA. contractul se reziliază. Aceste teste includ: analiza sângelui. Aceste activităţi includ schiul nautic. Rata mortalităţii este corelată cu vârsta. . dacă au beneficiat de tratament pentru consumul de droguri sau alcool sau dacă în trecut li s-a refuzat solicitarea pentru asigurarea de viaţă sau li s-a oferit această asigurare la cote de primă mai mari decât cele standard. planorismul. . Intrarea în asigurare este condiţionată apoi de plata unei sume denumită anticipaţie. Ţinându-se seama de faptul că anumite afecţiuni ale sănătăţii sunt ereditare. Locurile de muncă cu un grad ridicat de pericol includ: exploatările miniere. testele de urină pentru a detecta bolile de rinichi. Solicitanţii sunt întrebaţi dacă au suferit anumite boli în trecut. fabricile de cherestea.Antecedente în familie. o electrocardiogramă pentru detectarea bolilor de inimă. Datorită faptului că fumătorii au rate de mortalitate mai mari decât nefumătorii. Sunt luaţi în considerare şi alţi factori.Statura. 45 . războaielor şi altor factori. precum: . În funcţie de suma asigurată dorită. la aceeaşi vârstă. . inclusiv problemele financiare serioase. Solicitanţii sunt chestionaţi cu privire la folosirea alcoolului şi a drogurilor. cu primă unică sau cu primă eşalonată.

Contractul continuă cu o valoare redusă. dar apare numai din al patrulea an de asigurare în cazul contractelor cu primă eşalonată. Dreptul la suma asigurată rezultând din rezerva de prime este imprescriptibil. fie printr-o combinaţie a celor două modalităţi. fie prin prelungirea duratei asigurării cu timpul cât nu s-au plătit prime. Reactivarea contractului este prevăzută în contractele cu constituire de rezerve de primă.dacă decesul asiguratului a survenit cu ocazia comiterii cu intenţie a unor fapte penale.transformarea contractului în contract liber de plata primelor. pe toată durata acestuia sau numai la aniversarea contractului. Modificările contractului pot fi operate şi la solicitarea asigurătorului. Acest drept îl are.reevaluării medicale cu ocazia creşterii sumei asigurate la deces sau/şi a ataşării de asigurări sau opţiuni suplimentare.reevaluării riscului din punct de vedere ocupaţie/hobby/sport. la solicitarea clientului (după primii 3 ani). contractul de asigurare rămâne în vigoare pentru restul sumei asigurate. Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească suma asigurată cuvenită beneficiarului asigurării. Suma se plăteşte eventualilor alţi beneficiari sau moştenitori. .la contractele cu primă eşalonată: 95% din rezerva de poliţă şi participarea la profit la care se adaugă primele plătite şi neconsumate şi se scad primele datorate şi neplătite. dar opţiunile suplimentare vor fi reziliate. Valoarea de răscumpărare există de la început pentru contractele cu plata anticipată şi integrală a primei de asigurare. . . Valoarea de răscumpărare se calculează astfel: . Suma aferentă combinaţiilor câştigătoare de la tragerile la sorţi se achită imediat de către asigurător. Reevaluarea contractului se poate face pe parcurs în baza: . Asiguratul care a încetat plata primelor are dreptul să reactiveze contractul fie prin plata primelor restante. după caz. La unele asigurări mixte de viaţă suma asigurată poate fi plătită înainte de expirarea termenului de valabilitate al contractului. iar prima de asigurare se reduce corespunzător. beneficiarul desemnat sau moştenitorii legali. 46 .rezilierea cu valoare de răscumpărare (după primii 3 ani). . Asigurătorul nu plăteşte suma asigurată: . asiguratul.dacă beneficiarul a produs intenţionat decesul asiguratului. prin sistemul tragerilor de amortizare.b) la toate celelalte tipuri de asigurări de viaţă se constituie rezerve de prime şi contractele prevăd: .rezilierea fără valoare de răscumpărare (în primii 3 ani). . în baza declaraţiei asiguratului cu privire la schimbările intervenite faţă de declaraţia iniţială.la contractele cu primă unică şi la contractele cu sumă asigurată redusă sau libere de plata primelor: 95% din rezerva de poliţă şi participarea la profit. Valoarea de răscumpărare este suma pe care asiguratul este îndreptăţit să o primească în cazul denunţării unilaterale a contractului sau a întârzierii plăţii primelor dincolo de limitele admise. Dacă amortizarea este parţială.

.. dar fără schimbarea persoanei asigurate. Se are în vedere ajustarea. ordine de plată sau transfer bancar........................ Se poate face în sensul creşterii........ dar fără a coborî sub minimul preconizat în contract........................... 47 .......... Contractantul poate majora cu 10.. 2........................ ....................... după caz....... b) Schimbarea beneficiarilor asigurării.. schimbarea beneficiarilor se face în baza solicitării scrise a contractantului şi cu acordul asiguratului............ Dacă persoana contractantului este diferită de cea a asiguratului. ca de exemplu prin cupoane.............. .... pe baza unei noi evaluări a riscului de către asigurător şi fără ca asiguratul să fi depăşit vârsta de 65 ani............. fără evaluare medicală......... Pot fi modificate în acelaşi timp şi procentele de alocare ale beneficiarului în cazul decesului asiguratului.........asigurare suplimentară de deces din accident..... sau în sensul reducerii sumei asigurate................pentru suma asigurată la supravieţuire procentul de ajustare se aplică la prima de asigurare.......... Modificări posibile pe toată durata contractului: a) Schimbarea contractului asigurării............ .................... Caracteristic asigurărilor suplimentare este faptul că pot fi denunţaţi unilateral oricând pe durata contractului şi că îşi încetează valabilitatea la transformarea contractului de asigurare în contract liber de plata primelor sau la rezilierea lui.. cât şi componenta de economisire a contractului............................... e) Ataşarea de asigurări şi opţiuni suplimentare.....1........ Modificări posibile la aniversarea contractului: a) Adaptarea la inflaţie..............................asigurare suplimentară de invaliditate permanentă şi deces din accident. In ce situatii asigurătorul nu plăteşte suma asigurată prin asigurarea de viata ? .................. Se poate exercita în general la fiecare a 3-a aniversare a contractului... .......asigurare suplimentară de invaliditate permanentă din accident......opţiunea de scutire de plată a primelor........................ ........................... ..... iar suplimentul de primă va fi folosit pentru a cumpăra o sumă asigurată suplimentară........................ ............pentru suma asigurată la deces procentul de ajustare se aplică la suma asigurată...asigurare suplimentară de sănătate (spitalizare sau chirurgie din accident sau îmbolnăvire)......... cât şi a sumei asigurate la supravieţuire............................... Acestea pot fi: ......... d) Schimbarea frecvenţei de plată a primelor de asigurare....... atât a sumei asigurate la deces. 02:00 5 ...... 20 sau 30 de procente atât componenta de protecţie............................. dar acest calcul se face diferit: .... Este importantă această posibilitate în contextul în care asiguratul sau contractantul iniţial nu mai pot face faţă plăţii primelor şi această obligaţie financiară este preluată de o altă persoană...... b) Modificarea sumei asigurate la deces..... c) Schimbarea modalităţii de plată se poate face între variantele disponibile la un moment dat........................... d) rezilierea asigurărilor suplimentare........ .. c) Creşterea garantată a sumei asigurate.......

asigurarea de deces si asigurarea mixta de viata. Modificari posibile ale contractului. Care sunt factorii de subscriere analizati de asigurator. Definiti formele simple ale asigurarilor de viata: asigurarea de supravietuire. Prin ce se caracterizeaza asigurarile colective de viata.02:05 05 Punctati deosebirile dintre asigurarile de viata si asigurarile de persoane. Caracterizati asigurarile de viata de tip „unit-linked”. Care sunt conditiile de intrare si mentinere in asigurare. Ce este valoarea de rascumparare a contractului. Ce elemente trebuie urmarite in diferentierea ofertelor de asigurari de viata ale companiilor concurente. Care sunt caile de diversificare a contractelor simple de asigurari de viata. 48 .

Ed. Ed. Ferguson Cheryl – Personal Insurance. Margulescu Serghei -. •Pentru a veni în sprijinul asiguraţilor. Bucureşti 2004 2.Asigurari si reasigurari. Cartea Studenteasca. Ed. Pensylvania 1996. de deces şi de supravieţuire. Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România. 5. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări. Ed. •Asigurările de viaţă de tip unit-linked sunt asigurări pe bază de investiţii. Condiţia pentru a putea participa la aceste fonduri de investiţii este de a cumpăra o asigurare de viaţă. Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări. ci şi posibilitatea investirii.2004 4. Editia a III-a. Ed. 02:25 05 1. denumit asigurare mixtă de viaţă. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale. din care asiguratul primeşte apoi o cotă-parte (un anumit număr de “unit-uri”).•Asigurarea de deces încheiată pe termen limitat obligă pe asigurător să achite suma înscrisă în contract dacă decesul asiguratului a avut loc în perioada de valabilitate a acestuia.2001 6. având posibilitatea ca pe parcursul derulării asigurării să schimbe această structură. Bucureşti 2000 3. Sibiu. care oferă nu numai protecţia prin asigurare. •Asigurarea de deces încheiată pe termen limitat obligă pe asigurător să achite suma înscrisă în contract dacă decesul asiguratului a avut loc în perioada de valabilitate a acestuia. Economică. Ed. ALL Beck. Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondurile şi structura în care se vor investi primele plătite de el. IIA Malvern. Etape. Economică Bucureşti. Underwriting and Marketing Practices. asigurătorul oferă un “produs” care acoperă ambele riscuri. 49 . 2007. printr-un singur contract. Prima pe care o plăteşte asiguratul este investită într-unul sau mai multe fonduri de investiţii puse la dispoziţie de către asigurător. Bucuresti.

O. Cuprins 50 . American Institute for CPCV. Trieschmann J. Gustavson S – Risk and Insurance.1995).12.O. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M. Ordinul CSA nr. nr. New York.O. nr. 9. Malvern Pensylvania. Legea nr.2000). John Wiley & Sans.O. Greene M. 1993 10.04. nr.O. 12. 13.1995. Health and Retirement. nr. Revista PRIMM – Asigurari si pensii. 14. 1992 8.11. SouthWestern Publishing Co. Manilton K – Personal Insurance: Life. Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M.505 din 4.10. Hallman V. 473 din 26. 976 din 25. 19.12.2002). Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M.2004) 15. 18.2004). 454 din 27.05.O. 11. 303 din 30. Cincinnati.06.O. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options. 148 din 10. nr. 20 din 2008 privind asigurările RCA.O. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor.2008). 1193 din 14. alunecarilor de teren sau inundatiilor (M.2004) 17. nr. nr.7.. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M. patrea I din 10.06.2004) 16.

Unitatea de invatare 5. ASIGURĂRILE DE ACCIDENTE • • Intelegerea riscurilor acoperite prin asigurările de accidente Intelegerea continutului diverselor variante ale asigurărilor de accidente 51 .

). mai sunt cuprinşi. Asigurarea de accidente “standard” se încheie de persoane în vârstă de la 16 ani împliniţi. acoperă riscurile de invaliditate permanentă şi de deces provocate de accidente. pe lângă asiguratul principal. Câteva dintre asigurările la care ne referim. La asigurarea familială de accidente. ca şi în România (prin Legea 346/2002). după caz. Condiţia de vârstă minimă (de 16 ani împliniţi) se mai cere la asigurarea de accidente “Turist”. La aceasta din urmă. În cele ce urmează ne vom referi doar la asigurările de accidente practicate de societăţile private de asigurări. în vârstă de la 5 la 16 ani neîmpliniţi. ca parte componentă a domeniului mai larg al asigurărilor de accidente. f) asigurarea facultativă a vânătorilor. în excursie etc.Unitatea de învăţare 5. precum şi asigurarea de răspundere civilă legală ca urmare a avarierii sau distrugerii unor bunuri din culpa elevului ori a studentului asigurat. Sfera cea mai largă de cuprindere o prezintă asigurarea complexă a elevilor şi studenţilor. fără excepţie. suplimentară. concepute ca asigurări complexe. Această clasificare se referă la produsele de asigurare oferite de sectorul privat al asigurărilor. de trei luni. fără adaos de primă. în tabără. pentru cazurile de invaliditate temporară din accident. de un an. sau un multiplu al acestora. suma asigurată se plăteşte: 52 00:00 . de o lună. ca urmare a unui accident produs în perioada de valabilitate a asigurării. în multe ţări. la facultate. care include asigurarea bunurilor casnice şi gospodăreşti luate oriunde de elevul ori studentul asigurat în afara domiciliului (la şcoală. indiferent de numărul lor. soţia (soţul). Asigurările de accidente se încheie în următoarele variante: a) asigurarea de accidente. precum şi la asigurarea familială de accidente. Ea a devenit în România obligatorie din anul 2005 pentru toţi cei care utilizează forţă de muncă angajată cu contract individual de muncă. ASIGURĂRILE DE ACCIDENTE Asigurările de accidente sunt asigurări de persoane care fac parte din categoria asigurărilor generale (non-viaţă). asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. d) asigurarea complexă a elevilor şi studenţilor.). acoperă în plus bunurile casnice şi gospodăreşti (asigurările de accidente familiale. precum şi copiii. asigurarea de accidente a elevului şi studentului asigurat. a fost inclusă în sistemul asigurărilor sociale garantate de stat. nu sunt stabilite condiţii de vârstă. “Turist” etc. g) asigurarea facultativă. În mod distinct. c) asigurarea de accidente “Turist”. denumită de noi “standard”. rareori de până la doi ani. b) asigurarea familială de accidente. Asigurările facultative de accidente. La celelalte variante de asigurări de accidente. e) asigurarea de accidente a călătorilor transportaţi de întreprinderile particulare cu autovehicule proprii. asigurătorul plăteşte suma asigurată în caz de invaliditate permanentă sau de deces al asiguratului. În baza contractului de asigurare de accidente “standard”. Durata asigurării este. precum şi răspunderea civilă a asiguraţilor.

Suma asigurată. de regulă. La asigurarea de accidente “Turist”. deces şi răspundere civilă legală. La majoritatea tipurilor de asigurări de accidente contractele se încheie pentru sume fixe (mărimi standard sau un multiplu al acestora). Asigurarea de economie şi invaliditate permanentă din accidente se încheie cu persoane în vârstă de la 16 ani. în legătură cu activitatea de vânătoare şi b) accidente ale vânătorilor sportivi întâmplate în legătură cu activitatea de vânătoare. în caz de invaliditate permanentă a acesteia (acestuia) şi de deces al asiguratului principal. La asigurarea complexă a elevilor şi studenţilor. în caz de invaliditate permanentă a acestuia. în caz de deces al asiguratului. în vârstă cuprinsă între 24 şi 65 de ani. precum şi în caz de invaliditate permanentă a asiguratului provocată de accidente. Durata de plată a primelor este egală cu cea de valabilitate a asigurării. Primele de asigurare se plătesc anual sau în rate lunare. invaliditate permanentă. stabilite de medic.a) asiguratului principal. pe care asigurătorul urmează să o suporte pentru zilele de spitalizare a asiguratului. pe o durată de 4 sau 5 ani. această sumă se achită de asigurător indiferent de plăţile făcute anterior pentru invalidităţi permanente. de invaliditate sau de deces al copiilor şi de deces al soţiei (soţului). Primele de asigurare se stabilesc. Această dublă funcţie se realizează prin faptul că suma asigurată se plăteşte. contractele se încheie pentru sume asigurate. c) copiilor. în caz de invaliditate permanentă din accident sau de distrugere a bunurilor casnice şi gospodăreşti. anticipat. cât şi unul de protecţie a asiguraţilor. sunt asiguraţi pentru cazurile de: a) răspundere civilă ca urmare a vătămării corporale sau a decesului terţelor persoane. suma asigurată se plăteşte asiguratului. în calitate de beneficiari. dar nu mai mult decât până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Asigurarea de care ne ocupăm acoperă următoarele evenimente: a) accidentele produse în timpul obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. b) soţiei (soţului) asiguratului principal. La expirarea contractului. membri ai Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi. stabilite la niveluri diferite. în caz de deces simultan al părinţilor. 53 . pentru sume fixe pe durate de 5-10 ani. în funcţie de riscul asigurat. stabilite în mod distinct pentru invaliditate permanentă. suplimentară. deces şi răspundere civilă. la expirarea asigurării. suma asigurată se plăteşte beneficiarului asigurării. stabilită de asigurat. Asigurarea managerilor pentru riscurile de accidente se încheie cu persoanele desemnate în calitate de manageri ai unor societăţi comerciale. pentru invaliditate temporară din accident. mai mari pentru invaliditate permanentă şi mai mici pentru deces. care posedă permise de vânătoare. La asigurarea facultativă a vânătorilor. precum şi pentru cele de convalescenţă. pe perioada de valabilitate a contractului. asiguratului aflat în viaţă. suma asigurată se stabileşte sub forma indemnizaţiei zilnice de spitalizare. vânătorii sportivi cu domiciliul în România. La acest tip de asigurare. La asigurarea facultativă. contractul se încheie pentru sume asigurate fixe. în calitate de beneficiar. Tipul de asigurare la care ne referim constituie atât un instrument de economisire. suma asigurată de plată se majorează cu o anumită cotă procentuală de excedent. în calitate de beneficiar. în raport cu sumele asigurate. stabilite în mod distinct pentru: bunuri casnice şi gospodăreşti. nu poate fi mai mică decât cea stipulată de asigurător în Condiţiile speciale. inclusiv în cadrul deplasărilor în interes de serviciu în ţară sau străinătate.

Toate aceste asigurări au un caracter facultativ. stabilită de asigurător în raport cu suma asigurată. societatea de asigurare încheie şi anumite asigurări colective (de grup) de persoane. e) în caz de pierderi de venituri ale societăţilor comerciale. produse ca urmare a erorilor involuntare de management. până la 75% din suma asigurată. iar după cel de-al doilea an de asigurare – suma asigurată majorată cu cote de excedent. survenită în urma unui accident produs în legătură cu activitatea profesională. pentru accidente ale angajaţilor (membrilor) lor. contractată de persoane juridice. Redăm. ca şi la cererea şi în contul firmelor străine. de care ne-am ocupat până aici. c) asigurarea pentru cazurile de accidente a persoanelor transportate cu autovehiculele persoanelor juridice. se încheie la cererea şi în contul persoanelor juridice cu sediul în România. în funcţie de gradul de invaliditate. dacă asiguratul va fi în viaţă – suma asigurată majorată cu o anumită cotă de excedent. principalele caracteristici ale acestor asigurări. b) asigurarea personalului navigant profesionist. în raport cu suma asigurată. pentru cel mult 180 de zile. anticipat. În baza contractului de asigurare. dar în legătură cu activitatea profesională desfăşurată. toţi angajaţii de o anumită profesie (ocupaţie) sau numai unii dintre aceştia. a personalului nenavigant angajat şi a elevilor din aeronautica civilă. inclusiv ca urmare a unui efort fizic sau intelectual excesiv. d) pierderile de venituri ale societăţii comerciale. începând cu cel de-al doilea an de asigurare. în caz de pierdere de venituri de către societatea comercială în cauză. c) incapacitatea temporară de muncă. Sumele asigurate se stabilesc 54 . o anumită indemnizaţie zilnică. fără a putea depăşi suma asigurată. e) asigurarea turiştilor pentru cazurile de accidente. precum şi a sportivilor din cadrul aeronauticii sportive. în total sau în parte. precum şi în caz de răscumpărare a asigurării. fără plata transportului sau numai cu plata carburantului. succint. şi societăţii comerciale la care a fost angajat asiguratul ca manager. cu vârsta asiguratului la încheierea contractului şi cu durata acestuia. f) la expirarea asigurării. independent de vârsta acestora. produse ca urmare a erorilor de management. Suma asigurată se plăteşte: asiguratului în caz de invaliditate permanentă sau temporară şi de supravieţuire a acestuia. asigurătorul se obligă să plătească: a) în caz de invaliditate permanentă ca urmare a unui accident – suma asigurată. ca urmare a erorilor involuntare de management. În afara asigurărilor individuale de persoane. după caz. contractată de persoane juridice. Asigurarea pentru cazurile de accidente ale angajaţilor (membrilor). Printre acestea se numără: a) asigurarea pentru cazurile de accidente ale angajaţilor. d) asigurarea călătorilor pentru cazurile de accidente. beneficiarului asigurării în caz de deces al asiguratului. c) în caz de deces al asiguratului din alte cauze – suma asigurată. ca urmare a unui accident. b) în caz de deces al asiguratului din accident – dublul sumei asigurate. Sunt primiţi în asigurare. se achită anual. d) în caz de incapacitate temporară de muncă a asiguratului. Prima de asigurare.b) decesul produs din alte cauze decât accidentele.

Dacă invaliditatea permanentă este parţială. aparatelor. atacul din partea altei persoane sau a unui animal. mecanismelor. Contractul de asigurare poate fi încheiat şi cu limitarea răspunderii asigurătorului la accidente suferite de asiguraţi. b) personalul navigant angajat la unităţile aeronautice civile şi sportive. trăsnetul. Potrivit contractului.de către persoanele juridice care încheie asigurarea (denumite contractante). inclusiv în deplasările în interes de serviciu. în baza obligaţiilor contractuale de muncă sau la şi de la locul de muncă ori în alte interese ale persoanelor juridice respective. alunecarea. în limita sumei asigurate pentru invaliditate permanentă totală. o parte din această sumă. armelor sau a oricăror instrumente ori scule. Este vorba de: a) personalul navigant profesionist din aeronautica civilă. de comun acord cu asigurătorul. arsura. suma asigurată poate fi aceeaşi pentru toţi asiguraţii sau se stabilesc sume asigurate pentru fiecare asigurat în parte. sumele asigurate vor fi aceleaşi pentru toţi asiguraţii care exercită aceeaşi profesie. În acest context. Asigurarea se face pentru aceeaşi sumă pentru fiecare persoană. precum şi explozia. inclusiv înţeparea. majorată cu 25%. de acces şi interioare pe care sunt admise autovehiculele. forestiere. de comun acord cu asigurătorul. corespunzătoare gradului de invaliditate permanentă stabilit. Asigurarea este valabilă numai dacă transporturile se efectuează pe drumuri publice. dacă decesul sau invaliditatea s-a ivit în decurs de un an de la data accidentului. Asigurarea se poate încheia în două moduri. Asigurarea personalului navigant. ca urmare a unui accident produs în timpul valabilităţii contractului de asigurare. d) persoanele care desfăşoară activitate de lansări cu paraşuta din turnuri în cadrul unităţilor de aeronautică sportivă. tăierea şi altele asemenea. asigurătorul se obligă să plătească întreaga sumă asigurată în caz de deces şi de invaliditate permanentă totală. 55 . asigurătorul plăteşte. acţiunea curentului electric. sau b) cu indicarea numărului total al angajaţilor asiguraţi. comunale. îngheţul. Aici mai sunt cuprinse evenimente întâmplate ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport sau din cauza accidentelor suferite de acestea. care execută zboruri în interes de serviciu. Sumele asigurate se stabilesc de către unităţile aeronautice civile sau sportive. insolaţia. Asigurarea de accidente a persoanelor transportate cu autovehiculele persoanelor juridice. ca urmare a unui accident întâmplat în legătură cu zborul (cu lansarea cu paraşuta din turnuri). noţiunea de accidente cuprinde o gamă largă de evenimente întâmplate în timpul funcţionării sau folosirii maşinilor. este rezervată anumitor categorii de personal din aeronautica civilă şi din cea sportivă. lovirea. asfixierea şi intoxicarea din cauze subite. În prima ipoteză. numai ca urmare a executării de către aceştia a obligaţiilor lor de serviciu. şi anume: a) cu indicarea numelui şi a profesiei angajaţilor asiguraţi. persoana juridică contractantă are obligaţia să asigure pe toţi angajaţii având aceeaşi ocupaţie. prăbuşirea de teren. degenerarea. Sunt cuprinse în asigurare numai persoanele care au calitatea de angajaţi ai persoanelor juridice contractante şi care sunt transportate cu autovehicule proprii. c) sportivii care se formează sau se antrenează în cadrul unităţilor de aeronautică sportivă. cu respectarea itinerariilor stabilite în foile de parcurs. înecul. căderea oricărui obiect sau a asiguratului. În cea de-a doua ipoteză. pe profesii (ocupaţii). şi se plătesc în caz de deces sau de invaliditate permanentă.

Asigurarea călătorilor pentru cazurile de accidente se încheie cu persoane juridice. Sumele asigurate pe fiecare călător şi la fiecare călătorie în parte se stabilesc astfel: a) pentru deces sau invaliditate permanentă. În această asigurare nu este cuprins personalul mijlocului de transport când călătoreşte în această calitate. totală sau parţială. avarierea sau distrugerea bagajelor înregistrate. Asigurarea are caracter facultativ şi protejează turiştii care participă la programe turistice interne şi externe pentru: a) deces sau invaliditate permanentă din accident. Răspunderea asigurătorului începe din momentul eliberării legitimaţiei de călătorie sau a documentelor care dă dreptul la călătorie. Asigurarea poate fi încheiată şi numai pentru cazurile de accidente corporale. pentru: a) cazurile de accidente corporale. precum şi în transporturile aeriene publice. titlurile. iar pentru bagajele sau bunurile călătorilor – din momentul încărcării acestora în mijlocul de transport şi încetează din momentul descărcării bunurilor din mijlocul de transport. documentele. în limitele unui anumit procent din suma asigurată. cu mijloace de transport la care sunt admişi călătorii care circulă pe drumuri publice. de aur sau de argint. dacă decesul sau invaliditatea s-a produs în decurs de un an de la data accidentului. hârtiile de valoare. prima se calculează de fiecare persoană şi transport efectuat. nu sunt cuprinse nici anumite bunuri. Asigurarea turiştilor pentru cazurile de accidente se încheie cu persoane juridice. precum şi pentru pierderea. iar cel de-al doilea – de fiecare loc şi transport. autorizate să efectueze transport de călători. obiectele de valoare artistică. ca urmare a accidentelor. 56 . b) pentru cheltuielile medicale necesare tratării invalidităţii permanente. Primele de asigurare se includ în preţul călătoriei. la nivelul propus de societatea de transport şi agreat de asigurător. Călătorii sunt asiguraţi pentru cazurile de deces şi de invaliditate permanentă.La contractarea asigurării persoana juridică în cauză are posibilitatea să opteze pentru una din următoarele forme de plată a primelor: a) pe bază de tabele (liste nominale) ale angajaţilor transportaţi. adăugând la costul legitimaţiei de călătorie sau al transportului o cotă procentuală din acest cost. pe căi ferate sau pe apă. şi care se anexează la foaia de parcurs şi b) în funcţie de capacitatea (numărul de locuri) autovehiculelor şi de numărul de transporturi. obiectele de platină. ca urmare a unui accident produs în timpul călătoriei şi în legătură cu aceasta. cetăţeni români sau străini. cum ar fi: banii. b) cheltuielile medicale necesare tratării invalidităţii permanente. ştiinţifică sau istorică. manuscrisele. pietrele preţioase. în limitele unui anumit procent din suma asigurată (mai mic decât în cazul precedent). precum şi a bunurilor aflate asupra călătorilor. Prin această asigurare facultativă sunt protejaţi călătorii (inclusiv copiii care călătoresc gratuit conform tarifelor de călătorie) pe timpul transportului organizat de societatea de transport. În primul caz. interne şi externe pentru turişti. utilitare sau de serviciu. mărcile poştale şi altele asemenea. autorizate să organizeze acţiuni turistice. avarierea sau distrugerea bagajelor înregistrate şi a bunurilor aflate asupra călătorilor. registrele. actele. c) pentru pierderea. totală sau parţială. întocmite înainte de efectuarea transporturilor.

..... Asigurarea se poate încheia fie într-o formă limitată la riscul de deces sau invaliditate permanentă din accident....................................................... ca urmare a avariei ori a distrugerii unor bunuri.................... c) avariere.... ......... Primele de asigurare se includ în preţul programului turistic............................... Turiştii sunt asiguraţi pentru cazurile de deces şi de invaliditate permanentă totală sau parţială......... d) cheltuieli legate de transportul corpului neînsufleţit al asiguratului decedat de la locul unde a survenit decesul şi până la locul de înhumare................. e) sume pe care turistul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare pentru prejudicii de care răspunde şi care au fost produse din fapta sa culpabilă.... oricare dintre riscurile enumerate mai sus.... 01:00 5 01:05 05 57 ..........b) cheltuieli medicale (medicamente şi spitalizare) impuse de tratarea invalidităţii.. în sume absolute pentru riscurile de deces şi de invaliditate permanentă...................... a incendiului ori a calamităţilor naturale întâmplate în timpul sejurului.......................... mai cuprinde.............. survenite ca urmare a unui accident............. Sumele asigurate pe fiecare turist şi de fiecare program turistic se stabilesc de către societatea de turism contractantă.... distrugerii sau pierderii acestora......................... fie într-o formă mai largă care... în limitele fixate de asigurător.. adăugând la costul acestuia cote procentuale din acest cost..................... ................................................................... calculate în mod diferenţiat pentru programele turistice interne sau externe.. Enumerati 7 tipuri de asigurari de accidente............................................................ ....... ............ şi în procente din suma asigurată pentru invaliditate permanentă....... ca urmare a unui accident produs în perioada participării la programul turistic... dacă decesul sau invaliditatea s-a ivit în decurs de un an de la data accidentului........... ca urmare a accidentelor de circulaţie pe timpul transportului..... la cerere......... ca urmare a unui accident............. pe lângă aceste două riscuri.................... distrugere sau pierdere a bagajelor................... ................ Bagajele sunt asigurate pentru pagubele suferite în urma avarierii............................................

Care este obiectul asigurarii si modul de plata a indemnizatiei in cazul asigurarii familiale de accidente. Care este obiectul asigurarii si modul de plata a indemnizatiei in cazul asigurarii de accidente „Turist”. Care este obiectul asigurarii si modul de plata a indemnizatiei in cazul asigurarii managerilor pentru riscurile de accidente. acoperă riscurile de invaliditate permanentă şi de deces provocate de accidente. Ce prevederi contine asigurarea standard de accidente. Care este obiectul asigurarii si modul de plata a indemnizatiei in cazul asigurarii de accidente a angajatilor unei firme.).Definiti asigurarile de accidente. precum şi răspunderea civilă a asiguraţilor. Care este obiectul asigurarii si modul de plata a indemnizatiei in cazul asigurarii calatorilor pentru cazurile de accidente. acoperă în plus bunurile casnice şi gospodăreşti (asigurările de accidente familiale. •Asigurările facultative de accidente. “Turist” etc. 01:25 05 58 . •Câteva dintre asigurările concepute ca asigurări complexe. fără excepţie. Care sunt cele mai uzitate tipuri de asigurari de accidente.

O.05. 9. Cartea Studenteasca. Trieschmann J. Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M. Ed.. Legea nr.O. 7. nr.2004) 17. 303 din 30.2004) 16. nr. Economică Bucureşti. nr.04. 148 din 10.06. Ordinul CSA nr. Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M. 1993 10. Editia a III-a. alunecarilor de teren sau inundatiilor (M. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options. nr. Underwriting and Marketing Practices.11. ALL Beck.1 Consideraţii generale 59 . Pensylvania 1996.O. Manilton K – Personal Insurance: Life. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M. Health and Retirement. Economică. 18. 1992 8.2004).2000).1. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M. 14. New York. 1193 din 14.12. 20 din 2008 privind asigurările RCA. American Institute for CPCV. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale. Sibiu.1995). 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor.12. Malvern Pensylvania.O. Bucuresti. 5. Etape. ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE 6. Cincinnati. 11. Ed. Ed. John Wiley & Sans. Ed.2008).2004 4.06. 454 din 27. nr. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M. Ferguson Cheryl – Personal Insurance. 473 din 26. 13. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări. Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări. 12. Ed. Margulescu Serghei -.2002).O. nr. 976 din 25. Hallman V.10. patrea I din 10. IIA Malvern. nr. Revista PRIMM – Asigurari si pensii. SouthWestern Publishing Co. Gustavson S – Risk and Insurance.2001 6. Greene M. Cuprins Unitatea de invatare 6. Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România. Bucureşti 2004 2.2004) 15.505 din 4.O. Bucureşti 2000 3.O. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M. 2007.1995. Ed. 19.Asigurari si reasigurari.O.

6.2 Categorii de asigurări private de sănătate • • Intelegerea continutului asigurarii private de sanatate Intelegerea categoriilor de asigurări private de sănătate 60 .

convenţii sau protocoale internaţionale de cooperare în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale sunt eligibili pentru serviciile oferite de sistemul de asigurări private de sănătate şi fără îndeplinirea cerinţelor obligatorii ale asigurărilor sociale de sănătate. Asigurările private de sănătate de tip suplimentar suportă total sau parţial plata pentru serviciile care excedează pachetului de servicii de bază din sistemul asigurărilor sociale de sănătate privind furnizarea unui grad ridicat de confort. care acoperă asiguraţilor serviciile medicale în condiţiile legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.Unitatea de învăţare 6. pot să încheie contracte de asigurare privată de sănătate pentru angajaţii lor. precum şi cetăţenii statelor cu care România a încheiat acorduri. spitale. în funcţie de riscul individual. autorizată. Angajatorii. prestatoare de servicii medicale poate încheia contracte cu societăţile de asigurări private de sănătate. Sunt eligibile pentru serviciile oferite de sistemul de asigurări private de sănătate orice persoane. după caz. pot înfiinţa cabinete medicale. în scopul atragerii. Orice unitate publică sau privată. farmacii şi alte unităţi de servicii medicale.1 Consideraţii generale Asigurările private de sănătate sunt definite în România prin Legea 212/2004. servicii medicale speciale în străinătate şi alte servicii. înţelegeri. individual sau de către o terţă persoană. suplimentar celui de asigurări de sănătate obligatoriu. reşedinţa pe teritoriul României care. cetăţeni străini sau apatrizi cu domiciliul sau. Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene. În sistemul asigurărilor private de sănătate alegerea furnizorilor de servicii medicale de către asigurat şi asigurător este liberă. asigurări de tip complementar. selecţionării şi stabilizării personalului angajat. încheie contracte cu societăţi de asigurări private de sănătate. Societăţile de asigurări private de sănătate. cetăţeni români. Asigurările private de sănătate oferite de societăţile de asigurări private de sănătate sunt servicii medicale şi farmaceutice ce se stabilesc de câtre fiecare societate de asigurări private de sănătate sub formă de pachete de servicii. accesul rapid la servicii medicale în cazul listelor de aşteptare. autorizate. Asigurările private de sănătate de tip substitutiv suportă total sau parţial plata pentru orice tip de servicii. persoane fizice sau juridice. Asiguraţii sunt persoanele fizice care au un contract de asigurare privată de sănătate încheiat cu un asigurător. autorizate. dacă acordurile. acordate ca beneficii adiţionale la drepturile salariale ale acestora. ASIGURĂRILE DE SĂNĂTATE 6. denumite în continuare asigurători. înţelegerile. 00:00 61 . după îndeplinirea cerinţelor obligatorii ale asigurărilor sociale de sănătate. Asigurările private de sănătate pot fi. Asigurările private de sănătate pentru plata serviciilor medicale constituie un sistem facultativ. şi achită prima de asigurare. Asigurările private de sănătate de tip complementar suportă total sau parţial plata serviciilor excluse parţial de către asigurările sociale de sănătate din pachetul de bază. convenţiile sau protocoalele încheiate între România şi ţara respectivă nu prevăd altfel. suplimentar şi substitutiv. individual sau în grup.

.......... ..... ..asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate..........asigurarea medicală pentru intervenţii chirurgicale................ cu excepţia cazurilor prevăzute de lege......................asigurarea colectivă de sănătate.............. ............................ ...... 00:15 00:20 62 ............. Informaţiile cuprinse în contract au caracter confidenţial şi nu pot fi divulgate de societatea de asigurări private de sănătate unor terţi...... .. ........ precum şi efectuarea unui examen medical pentru evaluarea stării de sănătate a solicitantului de către un furnizor de servicii medicale desemnat de acesta............................Activităţile de asigurări private de sănătate se derulează pe bază de contract cu furnizorii de servicii medicale şi farmaceutice şi cu persoane fizice sau juridice....asigurarea medicală pentru boli incurabile...... sunt deductibile fiscal........... Asigurătorii trebuie să precizeze în contractul de asigurare pachetul suplimentar de servicii.......... drepturile şi obligaţiile contractuale......................... Asigurătorul poate solicita informaţii privind starea de sănătate a asiguratului..........asigurarea medicală extinsă.........2 Categorii de asigurări private de sănătate Principalele categorii de asigurări private de sănătate practicate sunt următoarele: . Asiguraţii au dreptul de a fi informaţi în detaliu de societatea de asigurări private de sănătate despre serviciile medicale acordate... pe principiul mutualităţii........................................................ .. prin contribuţia unui număr de asiguraţi expuşi la producerea unor riscuri... un fond de asigurare......................... şi îi indemnizează pe cei care apelează la utilizarea pachetului suplimentar de servicii medicale pe seama fondului alcătuit din primele încasate................ ........ primele de asigurare... suplimentar si substitutiv...asigurarea asistenţei medicale pe termen lung....................... Asigurarea privată de sănătate este operaţiunea prin care un asigurător constituie..asigurarea pentru invaliditate temporară din boală....... în calitate de asiguraţi sau asigurători........ serviciile medicale excluse sau cele pentru care se aplică restricţii.................. ................................ ... 6............asigurarea intervenţiilor stomatologice...................... Prezentarea cu rea-credinţă de informaţii false de către solicitantul de asigurare privitor la starea de sănătate poate conduce la rezilierea contractului....................................asigurarea medicală standard.... ..................... ...asigurarea venitului în perioada de incapacitate de muncă... Cheltuielile cu asigurările private de sănătate... precum şi pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activităţii desfăşurate..... ....... efectuate de persoana fizică sau de către angajator........... Definiti asigurarile private de sanatate de tip complementar................. ........

Ca şi în alte tipuri de contracte de asigurări de sănătate. transplant de organe vitale. De exemplu. . Sumele asigurate plătite pot îmbrăca următoarele forme: . . etc. reprezentând o indemnizaţie pe zi de spitalizare sau sumă fixă pentru intervenţii chirurgicale. Riscul de deces nu este asigurat. Prin această formă de asigurare se oferă asiguraţilor protecţie pentru bolile incurabile cum sunt: cancer. de a trăi mai bine.de spitalizare. a costurilor tratamentului medical ca rezultat al unei boli sau vătămări corporale în perioada asigurată sau acoperirea pentru boală sau compensarea veniturilor pe perioada de boală. . diagnostic şi/sau taxe la specialişti (radiologie. pur şi simplu.compensarea cheltuielilor de spitalizare sub forma unor indemnizaţii pentru servicii de spitalizare private.sume fixe.).indemnizaţie pentru maternitate. datorită riscurilor diferite. Nivelul primei de asigurare are în vedere şi categoriile ocupaţionale.servicii private de ambulanţă. infarct miocardic.de tratament la domiciliu după externare. Suma asigurată poate fi: . Scopul plăţii acestei sume este de a compensa cheltuielile cu tratamentul medical sau. . mai frecvent. forfetare. 50% din suma asigurată se plăteşte în momentul diagnosticării şi 50% după producerea decesului. Sumele pot fi egale sau. . dacă spitalizarea depăşeşte un anumit număr de zile consecutive (de obicei 3 sau 5). numai după expirarea căreia acoperirea devine efectivă. . în funcţie de ocupaţie. .consultaţii la un medic generalist. Factorii determinanţi în calculul primei de asigurare sunt următorii: 63 . .sumă ce se plăteşte separat şi în plus faţă de orice altă sumă. Suma asigurată se va plăti asiguratului la momentul diagnosticării uneia dintre bolile grave. accident vascular cerebral. . Costurile acoperite pot fi: .de convalescenţă. bypass arterial coronarian. tratament medical/chirurgical.intervenţii chirurgicale. se stabileşte o perioadă de aşteptare. ecografic.sumă plătită la momentul diagnosticării bolii. incluse pe o listă. etc. aceasta poate fi de 3-6 luni.consultaţii. până la vârsta de pensionare. oncologie. .Asigurarea medicală standard Este o formă de asigurare destinată acoperirii totale sau parţiale a costurilor de spitalizare.sumă plătită anticipat la diagnosticarea unei astfel de boli şi restul la momentul decesului. Asigurarea medicală pentru boli incurabile Este o formă de asigurare ce poate fi o acoperire principală sau ca o clauză adiţională. Primele de asigurare sunt diferite pentru bărbaţi şi femei. insuficienţă renală cu dializă. diferite pentru fiecare tip de diagnostic. incurabile. invaliditate. .închirierea unui scaun cu rotile.

. ca urmare a survenirii unei îmbolnăviri sau vătămări corporale deosebit de 64 . Această formă de asigurare poate să apară ca un produs distinct sau ca o clauză adiţională ce se poate ataşa la un produs deja existent. iar cea minimă este stabilită de asigurător pe baza datelor statistice privind costul intervenţiilor chirurgicale. Persoana asigurată poate fi orice persoană fizică ce se încadrează în limitele de vârstă stabilite de asigurător (de exemplu.date statistice privind cauzele deceselor. Asigurarea medicală extinsă – scopul este de a preveni ruinarea financiară a asiguratului. conform acestor criterii. În cazul unei intervenţii chirurgicale asupra unei persoane aflate în perioada asigurării. care pot fi asiguraţi odată cu unul dintre părinţi în baza aceleiaşi poliţe..sistemul internaţional de clasificare a bolilor. numărul de intervenţii chirurgicale pe tipuri. Asigurarea medicală pentru intervenţii chirurgicale Asigurarea se încheie pentru orice intervenţie chirurgicală efectuată de asigurat. Prima de asigurare ia în considerare unii factori specifici. .frecvenţa apariţiei bolilor respective. în cazul în care asiguraţi sunt şi copiii. Conform statisticilor bărbaţii sunt mult mai expuşi la atacuri de cord între 40-50 de ani. 16-57 de ani). incidenţa principalelor boli conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. în acest sens. În cele mai multe cazuri. De obicei. societăţile de asigurare acceptă şi copiii asiguratului. Clientul poate decide asupra nivelului acestor sume între anumite limite minime şi maxime. Intervenţia chirurgicală trebuie justificată de către un medic specialist. sumele asigurate pot fi multiplicate de câteva ori. Primele pot fi diferite pentru bărbaţi şi femei. suma asigurată va fi plătită. care sunt destul de diferite între bărbaţi şi femei. Suma asigurată va fi plătită în situaţia în care asiguratul suportă o intervenţie chirurgicală. pe baza unor liste anterior elaborate de către asigurător. Sumele asigurate sunt fixe şi se stabilesc în funcţie de tipul intervenţiei chirurgicale. date privind starea de sănătate a populaţiei. beneficiarul este părintele care va încasa suma respectivă. în special între 30-60 de ani. indicatori de morbiditate. Beneficiarul poliţei este stabilit de către contractantul asigurării. sau în caz de deces al asiguratului. vârsta. în spital. în timp ce femeile sunt mai expuse la cancer. Contractul se poate încheia de persoane fizice sau juridice în calitate de contractanţi. ca rezultat al unei boli sau accident survenite în perioada de valabilitate a asigurării. asiguratul rămânând protejat în continuare. el este asiguratul însuşi sau. Limita maximă este suma asigurată pentru acoperirea principală.definirea medicală şi stabilirea criteriilor privind definirea bolilor acoperite. . Poliţa expiră la termenul menţionat. inclusiv copiii acestuia.dacă persoana este fumătoare sau nu.vârsta maximă de intrare şi de ieşire din risc. Operaţiile pentru care se plătesc sumele asigurate pot fi clasificate în funcţie de gravitate. . Evenimentul asigurat este orice operaţie chirurgicală efectuată asiguratului sau copiilor datorită unei boli sau a unui accident intervenite în cadrul perioadei de asigurare. .

transportul cu salvarea. În completarea asigurărilor de sănătate de sine stătătoare practicate sub forma contractelor menţionate mai sus. pe baza căreia se plătesc despăgubiri în bani pentru îngrijirea medicală pe termen lung. Deoarece ea este foarte scumpă. Asigurătorul suportă cheltuielile privind: . putând. Asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate este disponibilă în varianta pentru turism sau pentru afaceri. Ea acoperă îmbolnăvirea neaşteptată şi imprevizibilă. Asigurarea venitului în perioada de incapacitate de muncă – este o formă a asigurării de sănătate care plăteşte o indemnizaţie periodică unei persoane care este în incapacitate de a lucra. detecta sau preveni probleme dentare serioase. Principalul avantaj al asigurării dentare este acela că îi ajută pe angajaţi să poată plăti costul tratamentelor stomatologice. de care persoana asigurată beneficiază într-un sanatoriu. ceea ce a amplificat extrem de mult gradul de adaptare la cerinţele clientului şi volumul acestei pieţe. spital sau locuinţă. .grave. spitalizare. asigurarea îi încurajează pe asiguraţi să meargă cu regularitate la dentist.repatrierea bolnavului sau a corpului său neînsufleţit. în pachete de bază sau sub formă de clauze opţionale (beneficii suplimentare). . De asemenea.vizite medicale. majoritatea asiguraţilor optează pentru includerea ei în planuri de asigurare colectivă. astfel. medicamente. multe persoane în vârstă au cumpărat asigurări pe termen lung pentru a achita notele de plată implicate de o spitalizare prelungită într-un sanatoriu sau spital. Asigurarea asistenţei medicale pe termen lung este un anumit tip de asigurare a cheltuielilor medicale. care va fi interesat să fie asigurat de către firmă. societăţile de asigurări oferă componente de asigurări de sănătate. ca urmare a unei îmbolnăviri sau vătămări corporale. precum şi deteriorarea danturii ca urmare a unui accident. Asigurarea aceasta este folosită de agentul economic pentru a atrage un personal calificat. Asigurarea dentară – este un tip de asigurare de sănătate care acoperă tratamentele stomatologice curente. .tratament stomatologic de urgenţă. prejudicierea corporală ca urmare a unui accident şi decesul din cele două cauze de mai sus. ataşate asigurărilor de viaţă şi asigurărilor de accidente. Asigurarea asistenţei medicale pe termen lung. 65 . Ca rezultat. Asigurarea colectivă de sănătate – este contractată de către agenţii economici care dispun de capacitatea financiară de a plăti un preţ ridicat încheierii unei asemenea asigurări. Costul acestor servicii este foarte mare.

.................................................................................................................. Care sunt principalele prevederi ale Legii 212/2004 privind asigurarile private de sanatate...... Definiti asigurarile private de sanatate de tip complementar................................................................................................................. .............................................................................................................. Care este obiectul asigurarii si continutul indemnizatiei in cazul asigurarii medicale standard........................................................................ 66 .............................. 00:40 5 00:45 05 Delimitati asigurarile private de sanatate de asigurarile sociale de sanatate................ ............ .........Enumerati 10 categorii de asigurări private de sănătate . suplimentar si substitutiv............................ . Care sunt principalele categorii de asigurari private de sanatate............................................................

Care este obiectul asigurarii si continutul indemnizatiei in cazul asigurarii medicale pentru interventii chirurgicale. dacă spitalizarea depăşeşte un anumit număr de zile consecutive (de obicei 3 sau 5).Riscul de deces nu este asigurat. •Asigurarea medicală standard este o formă de asigurare destinată acoperirii totale sau parţiale a costurilor de spitalizare. Care este obiectul asigurarii si continutul indemnizatiei in cazul asigurarii medicale pentru calatorii in strainatate. în funcţie de riscul individual. a costurilor tratamentului medical ca rezultat al unei boli sau vătămări corporale în perioada asigurată sau acoperirea pentru boală sau compensarea veniturilor pe perioada de boală. 01:05 05 •Asigurările private de sănătate oferite de societăţile de asigurări private de sănătate sunt servicii medicale şi farmaceutice ce se stabilesc de câtre fiecare societate de asigurări private de sănătate sub formă de pachete de servicii.Care este obiectul asigurarii si continutul indemnizatiei in cazul asigurarii medicale pentru boli incurabile. 67 .

Ed. Ferguson Cheryl – Personal Insurance. 1193 din 14. ALL Beck.O.505 din 4.2008). 454 din 27.1995). 7. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale. Ed.O.2004) 17. New York. nr.06. Malvern Pensylvania. Cuprins Unitatea de invatare 7. John Wiley & Sans. nr.12. Trieschmann J. SouthWestern Publishing Co.O.O. Cincinnati. Greene M.O. 12. Pensylvania 1996. Bucuresti. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M. nr. 1992 8. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options.2004) 16. Manilton K – Personal Insurance: Life. Legea nr. 2007. Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M.12.O. ASIGURAREA DE PROPRIETĂŢI ŞI BUNURI. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări. Bucureşti 2004 2.2004 4. 68 . 303 din 30. nr.2004). Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări. 14. Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M. 11. nr. Ed. American Institute for CPCV. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M.2004) 15. IIA Malvern. 18.2001 6.O. Margulescu Serghei -. Economică Bucureşti. Underwriting and Marketing Practices. Revista PRIMM – Asigurari si pensii.2002).. Gustavson S – Risk and Insurance. Cartea Studenteasca. patrea I din 10. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M. Ed. Economică. 148 din 10. 976 din 25. Etape. 1993 10. Bucureşti 2000 3.2000). 19.O. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor. 9.11. Hallman V.06.10. Editia a III-a. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M. 473 din 26. Ed.Asigurari si reasigurari. 5. Ordinul CSA nr.1995. Sibiu. 20 din 2008 privind asigurările RCA. nr. 13. Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România. Ed. alunecarilor de teren sau inundatiilor (M.1.04.05. nr. Health and Retirement. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M.

aceştia conştientizează importanţa asigurării.7. de exemplu. 69 00:00 . vor pierde într-un incendiu toate bunurile pe care le posedă.1 Tipuri de bunuri De-a lungul timpului. Până când nu suferă o pagubă. distruse sau pierdute. Asigurarea de bunuri compensează cheltuielile impuse de repararea sau de înlocuirea acelor bunuri care sunt avariate. prin intermediul căreia se acoperă o parte a riscurilor cu care se confruntă persoanele sau firmele în activitatea lor de zi cu zi. ASIGURAREA DE PROPRIETĂŢI ŞI BUNURI 7.2 Elemente specifice contractului de asigurări de bunuri • Intelegerea contractului de asigurări de bunuri Unitatea de învăţare 7. Asigurarea este una dintre aceste metode. Foarte puţini oameni se întreabă cum se vor descurca în momentul în care.1 Tipuri de bunuri 7. Numai atunci când se confruntă cu un astfel de risc. cele mai multe persoane nu realizează necesitatea unei asigurări. oamenii au căutat să descopere şi să aplice diverse metode de protecţie împotriva producerii unor evenimente ce pot determina avarierea sau distrugerea bunurilor şi proprietăţilor pe care le deţin.

. măsurare. . recoltele neculese).bunuri individual determinate (acele bunuri care se individualizează prin însuşiri proprii.imobile prin destinaţie (animale afectate la cultură. transformabile). deci sunt inalienabile). facultative. Anterior au funcţionat unele asigurări obligatorii: până în 1990 acestea au cuprins bunurile aparţinând unităţilor cooperatiste din agricultură precum şi clădirile şi animalele aparţinând populaţiei. În perioada 1990-1995 a continuat asigurarea prin efectul legii. 1.bunuri nefungibile (care nu pot fi înlocuite cu altele. poate fi înlocuit cu altul fără a afecta valabilitatea plăţii). 4. în execuţia unei obligaţii. .mobile prin anticipaţie (bunuri care prin natura lor sunt imobile. dar pentru clădirile şi construcţiile aparţinând persoanelor fizice. chiar dacă asiguratul nu ajunge în situaţia de a fi despăgubit. individualizarea se face prin cântărire. speciale). 2. . . în schimb. acţiunile care ţin a revendica un imobil). După cum pot fi sau nu înlocuite în execuţia unei obligaţii civile: . în execuţia unei obligaţii). 5. combustibilii. După cum folosirea lor implică sau nu consumarea sau înstrăinarea lor: .bunuri scoase din circuitul civil (bunuri care nu pot forma obiectul actului juridic civil.bunuri determinate generic (acele bunuri care se individualizează prin însuşiri speciale sau ale categoriei din care fac parte. începând cu anul 1996. Bunurile imobile pot fi: . pot fi dobândite sau înstrăinate prin act juridic civil). numărare etc. Bunurile mobile pot fi: .bunuri aflate în circuitul civil (acele bunuri care pot face obiectul actelor juridice.bunuri fungibile (acel bun care.mobile prin determinarea legii (valori mobiliare). servituţile.imobile prin obiectul la care se aplică (sunt imobile prin obiectul la care se aplică uzufructul bunurilor imobile. el obţine. instrumentele de arat). După modul cum sunt determinate: .Atunci când riscul nu se produce în perioada asigurată. 70 . În funcţie de natura lor şi de clasificarea dată de lege. . .). alimentele).imobile prin natura lor. nu putem afirma că primele plătite sunt pierdute. Prin “bun” se înţelege o valoare economică care este utilă pentru satisfacerea nevoii materiale şi spirituale a omului şi este susceptibilă de apropiere sub forma dreptului de proprietate. bunurile pot fi mobile sau imobile.mobile prin natura lor (bunuri corporale. un beneficiu psihologic (starea de siguranţă pe care o oferă asigurarea). dar pe care părţile unui act juridic le consideră ca mobile prin ceea ce vor deveni: fructele. După regimul circulaţiei lor juridice avem: . Asigurările de bunuri în România sunt. 3.bunuri consumptibile (acele bunuri care nu pot fi folosite fără ca cea dintâi întrebuinţare a lor să nu implice consumarea substanţei sau înstrăinarea lor: banii.

... soft).............. 6.. timbre)... c) Mijloace de transport – terestru.. maritim.... 8.... drepturi de proprietate intelectuală (documente....2 Elementele specifice contractului de asigurări de bunuri 71 00:20 ..bunuri divizibile (se pot împărţi fără să-şi schimbe prin aceasta destinaţia economică)...... ...................... maşini).. După modul de percepere: .......... fără a servi la întrebuinţarea unui bun)....... maşini...........bunuri corporale (bunuri care au o existenţă materială....................... ..............................bunuri sesizabile (bunuri ce pot forma obiectul executării silite a debitorului)............ După corelaţia dintre ele: . 7... putem determina trei categorii de bunuri: a) Proprietăţi şi bunuri – în care includem clădiri............................ fluvial sau aerian............. .................... manuscrise..................... construcţii şi conţinutul lor. 00:10 7.......... maritim....bunuri divizibile (care nu pot fi împărţite fără să-şi schimbe prin aceasta destinaţia economică)......................................bunuri insesizabile (bunuri care nu pot fi urmărite pentru plata unei datorii)............. animale şi producţie agricolă. b) Bunuri în tranzit – mărfuri care fac obiectul contractelor de transport terestru... fiind perceptibile simţurilor umane).............bunuri accesorii (bunuri care sunt destinate să servească la întrebuinţarea altui bun principal)....... În contextul asigurărilor............................. terenuri............................ .... ......bunuri principale (bunuri care pot fi folosite în mod independent..................... După cum sunt sau nu supuse urmăririi şi executării silite pentru plata datoriilor: .... inventar gospodăresc.......................... fluvial sau aerian. instalaţii............... .....bunuri neconsumptibile (bunurile care pot fi folosite repetat... hârtii de valoare (bani..................... opere de artă...... ......... ..... bunuri casabile............... pe baza clasificării oficiale din Legea 403/2004.....bunuri incorporale (reprezintă valori economice care au o existenţă abstractă)... Exemplificati bunurile mobile si bunurile imobile. titluri financiare... fără a fi necesară consumarea substanţei sau înstrăinarea lor: construcţii............ După cum pot fi sau nu împărţite fără să-şi schimbe destinaţia: ......... 9................................. .... utilaje.............

Prin contractul de despăgubire. o despăgubire. prin interes asigurabil se înţelege valoarea pecuniară a bunului. Asiguratul este persoana fizică sau juridică ce are un interes patrimonial faţă de bunul asigurat şi care. . asiguratul trebuie să aibă un interes patrimonial licit în conservarea bunului respectiv. expusă pierderii. deoarece.poliţa de asigurare. adică să aibă de suferit în urma distrugerii obiectului asigurat. Asigurătorul este persoană juridică care se obligă să plătească asiguratului o anumită sumă de bani la producerea evenimentului prevăzut ca risc asigurat în contractul de asigurare. . din statutul de proprietar al persoanei care 72 . Altfel spus. asiguratul este îndreptăţit să încaseze indemnizaţia de despăgubire doar dacă a suferit o daună şi doar în măsura în care a suferit efectiv o pierdere financiară.bunul menţionat trebuie să constituie obiectul asigurării. Interesul asigurabil este o cerinţă de bază pentru existenţa oricărui contract de asigurare. O persoană are un interes asigurabil dacă producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiară sau un prejudiciu persoanei respective. în contract. cu obiectul asigurării. recunoscută legal. Nici o instanţă de judecată nu poate sili o societate de asigurări să plătească despăgubiri către sau în interesul asiguratului. Deci în asigurarea de bunuri. Regula generală în asigurările de bunuri este ca interesul asigurabil să existe atât în momentul încheierii asigurării. interesul asigurabil decurge. Acest principiu presupune ca. în baza contractului de asigurare. . este îndreptăţită la încasarea despăgubirii la producerea evenimentului desemnat în poliţă ca risc asigurat. sau valoarea patrimonială ce poate fi pierdută pentru asigurat sau beneficiar. contractul de asigurare de bunuri este un contract de despăgubire. societatea de asigurări se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească asiguratului sau beneficiarului desemnat în poliţă. pot exista prevederi care limitează suma asigurată. Din contractul de asigurare fac parte integrantă: . prin intermediul contractului de asigurare.declaraţia de interes patrimonial faţă de obiectul asigurat. În cazul asigurării de bunuri. Condiţiile esenţiale pentru existenţa unui interes asigurabil în cazul unui bun. cedează riscul asigurătorului. Astfel. Contractele de asigurare de bunuri au la bază principiul despăgubirii – un principiu fundamental al asigurării.documentul justificativ care să ateste efectuarea plăţii primei de către asigurat.În cazul asigurării de bunuri. sunt: . pe care asiguratul o poate suferi în caz de pierdere sau de degradare a bunului asigurat. Beneficiarul este terţa persoană care. ca urmare a producerii evenimentului asigurat. asigurătorul să plătească suma totală necesară pentru refacerea situaţiei financiare a asiguratului care a suferit o daună. cât şi în momentul producerii riscului asigurat. dacă acesta nu are un interes asigurabil.asiguratul trebuie să fie într-o relaţie directă.condiţiile generale şi specifice. Nu este obligatoriu ca în baza unui contract de despăgubire. de regulă. prin încasarea indemnizaţiei de despăgubire. .trebuie să existe posibilitatea producerii unei daune ce poate fi evaluată în bani. asiguratul revine în situaţia financiară pe care a avut-o înainte de survenirea evenimentului asigurat. .

decât proprietarul.Proprietatea în comun – o persoană care deţine în comun cu una sau mai multe persoane un bun sau o clădire. vopsire sau expunere spre vizionare. . o asigurare în numele ambelor părţi.Proprietate aflată în custodie – custodele are un interes asigurabil în ceea ce priveşte proprietatea sau bunul pe care îl deţine în custodie. din cauza degradării.bunurile primite spre păstrare. . În asemenea cazuri se încheie. . . însă. deci. În general. În principiu nu se pot asigura bunurile care. în cazul în care încheie o astfel de asigurare. ▪ riscuri comerciale şi industriale – asociate clădirilor ce folosesc ca unităţi de producţie şi comercializare şi bunurilor aflate în acestea. 73 .bunurile ce fac obiectul unor contracte de concesionare. el o încheie în numele şi în folosul proprietarului şi. ▪ explozie. ▪ trăsnet. ambele părţi au un interes asigurabil: debitorul ipotecar în calitate de proprietar şi societatea ipotecară în calitate de creditor. Există însă situaţii în care şi alte persoane. fiind obligată să le ofere partea ce li se cuvine din despăgubire.bunurile primite în folosinţă. ▪ grindină. de obicei. ci doar poate pretinde proprietarului restituirea primelor de asigurare.bunurile în proprietatea persoanelor fizice sau juridice. închiriere sau locaţie de gestiune. Aceasta va putea beneficia de despăgubire doar în limita dreptului său de proprietate. . nu poate pretinde încasarea despăgubirii în urma producerii unui risc asigurat. persoana respectivă va fi singura care va fi despăgubită. pot avea un interes asigurabil.Proprietatea închiriată – chiriaşul nu este obligat să încheie un contract de asigurare a proprietăţii închiriate. Obiectul asigurării în contractele de asigurări de bunuri şi clădiri poate fi reprezentat de: . ceea ce determină existenţa unui interes asigurabil al acestora faţă de bunul respectiv. . în asigurarea de bunuri riscurile preluate în asigurare de societăţile de asigurare sunt: ▪ incendiu. separare. Persoanele din familia proprietarului – persoanele din familia proprietarului pot beneficia din utilizarea obiectului asigurării. are dreptul legal de a asigura bunul sau clădirea respectivă la întreaga valoare. în caz de distrugere totală a bunului sau clădirii asigurate. nu mai pot fi folosite potrivit destinaţiei.Proprietate ipotecată – în cazul unui contract de ipotecă. Riscul asigurat În asigurarea de bunuri există o clasificare a riscurilor în: ▪ riscuri civile – asociate clădirilor care folosesc ca locuinţe şi birouri şi bunurile din acestea. ▪ ploaie torenţială. prelucrare. deoarece este responsabil din punct de vedere legal pentru orice daună produsă bunului respectiv. iar dacă încasează valoarea totală a despăgubirii.doreşte să se asigure. ea va acţiona ca agent al celorlalţi proprietari. curăţare. Acest lucru nu înseamnă ca. în situaţii precum: .

În cazul asigurării de bunuri. ▪ avalanşe de zăpadă. Unele societăţi de asigurare oferă asigurare pentru maşini. cu plata primei corespunzătoare sau le refuză.poliţe de asigurare standard (care în general. Valoarea cu 74 . ▪ scurtcircuit etc. pentru unele bunuri. ▪ explozii. Suma asigurată reprezintă partea din valoarea expusă la risc pentru care asigurătorul îşi asumă răspunderea în cazul producerii riscului asigurat. În astfel de poliţe sunt acoperite riscuri cum sunt: ▪ ruperi sau deformări în timpul funcţionării. şi câteva riscuri suplimentare). fără însă ca ea să poată depăşi valoarea bunului în momentul încheierii asigurării sau. în funcţie de propunerea asiguratului. acoperă riscurile de incendiu. pe lângă riscurile prevăzute în poliţa standard. Unele societăţi tratează aceste riscuri ca fiind de sine stătătoare. în cazul asigurărilor de bunuri. . se procedează la evaluarea de asigurare. Bunurile sau alte valori (numerar. ▪ ciocniri sau izbiri cu alte corpuri.poliţe de asigurare împotriva incendiului. . pentru cazurile de avarie accidentală.poliţe de asigurare extinse (care acoperă. Evaluarea de asigurare reprezintă operaţiunea prin care se stabileşte valoarea bunurilor în vederea cuprinderii lor în asigurare. ▪ greutatea stratului de zăpadă cu gheaţă. este necesar să se cunoască cât mai precis valoarea acestuia. ▪ căderea pe clădiri a altor corpuri. . ▪ lovirea de către un autovehicul. în timp ce altele le asigură complementar.▪ inundaţie. ▪ efectele unor substanţe chimice. timbre poştale) pot fi asigurate şi în vederea furtului sau jafului. La asigurările obligatorii de bunuri. ▪ prăbuşiri şi alunecări de teren. ▪ cutremur. suma asigurată poate fi egală sau mai mică decât valoarea bunurilor respective. Cele mai multe societăţi de asigurări oferă produse de asigurare de bunuri pe mai multe niveluri. sumele stabilite de asigurător. deoarece asigurarea este astfel concepută încât să nu permită sub nici o formă acordarea unei despăgubiri mai mari decât pierderile efective suportate de asiguraţi. ci doar excluderile). iar cele facultative. trăsnet. utilaje şi instalaţii. există: . explozie şi căderi corpuri). deoarece indemnizaţia de despăgubire plătită de asigurător în caz de producere a evenimentului asigurat se stabileşte în funcţie de valoarea bunurilor asigurate. în funcţie de riscurile acoperite. Suma asigurată reprezintă limita maximă a răspunderii asigurătorului şi constituie unul dintre elementele care stau la baza calculului primei de asigurare. Pentru ca un anumit bun să fie cuprins în asigurare. ▪ furtună. Astfel. Suma asigurată nu poate să depăşească valoarea de asigurare (valoarea reală a bunului în momentul încheierii contractului de asigurare). suma asigurată se stabileşte pe baza normelor de asigurare. Pentru stabilirea sumei asigurate.poliţe de asigurare “toate riscurile” (în care nu sunt numite riscurile acoperite.

inventariate separat sau identificate şi. Aceste două metode sunt similare.pentru hârtii de valoare – preţul pieţei sau. de obicei. cotaţia la închiderea bursei din ultima zi lucrătoare. astfel.la materiile prime.pentru bani în numerar. Bunurile personale nu sunt.pentru bunuri casabile – valoarea de înlocuire. subevaluarea bunurilor nu permite. Astfel. aceste limite sunt considerate limite separate.pentru colecţii şi obiecte de artă – valoarea de circulaţie (de piaţă). în sensul că se acoperă fiecare articol asigurat sau fiecare incident până la o anumită limită a sumei asigurate.la mijloacele fixe şi obiectele de inventar – valoarea din nou a acestora (valoarea de înlocuire). Pentru prevenirea subasigurării.care sunt cuprinse bunurile în asigurare trebuie să fie stabilită în deplină concordanţă cu valoarea reală a acestora. . . întrebuinţarea şi starea de întreţinere a bunurilor respective. O limită specifică este o valoare bănească ce fixează limita superioară a despăgubirii pe care o va plăti asigurătorul. determinată pe bază de cataloage şi/sau expertize. în condiţiile în care contractul de asigurare a fost încheiat pentru o sumă inferioară valorii bunului. deoarece orice subevaluare sau supraevaluare poate avea consecinţe negative fie pentru asigurător. . “pe articol” sau “pe incident”. Limitele separate pot fi aplicate fiecăruia dintre cele câteva articole sau categorii de bunuri. . În concluzie. . produse finite.la clădiri şi construcţii – valoarea de înlocuire (costul construirii sau achiziţionării clădirilor/construcţiilor respective sau a unora similare din punct de vedere al parametrilor funcţionali sau constructivi. din care s-a scăzut uzura în raport cu vechimea. Limitele de sumă asigurată se pot aplica unui singur articol (clădire) sau unei categorii de bunuri (bunurile personale). Pe de altă parte. . în timp ce în altele se prevăd limite de suma asigurată “pe incident”. precum şi altele asemenea – preţul pieţei. Atunci când o poliţă conţine mai multe limite specifice. despăgubirea datorată se reduce proporţional cu raportul dintre suma asigurată şi valoarea curentă a bunului respectiv (principiul proporţionalităţii). pentru fiecare pagubă asociată unui anumit bun sau unei anumite categorii de bunuri. în caz de pagubă. fie pentru asigurat. la preţurile uzuale de pe piaţa locală) din care se scade uzura în raport cu vechimea. timbre şi librete de economii – valoarea nominală. mărfuri şi altele asemănătoare – preţul de cost sau preţul de achiziţie al acestora. înainte de data completării cererii de asigurare. Conform acestei metode. în unele poliţe se specifică o limită de suma asigurată pentru fiecare bun asigurat (“pe articol”). majoritatea societăţilor de asigurări utilizează metoda penalizării. acordarea unei despăgubiri cu care asiguratul să poată compensa în întregime pierderea suferită. perle. materiale. În asigurarea de bunuri se folosesc o varietate de limite în ceea ce priveşte suma asigurată.pentru metale nobile neprelucrate. prin valoarea bunurilor la data asigurării se înţelege: . limitele de sumă asigurată din cadrul poliţei se aplică 75 . după caz. pietre preţioase. Astfel. Cea mai utilizată metodă pentru determinarea valorii curente a unui bun constă în scăderea deprecierii estimate (procentul cu care a scăzut valoarea iniţială a bunului respectiv datorită uzurii) din valoarea de înlocuire a bunului respectiv la costurile curente. . gradul de întrebuinţare şi starea de întreţinere a clădirii/construcţiei asigurate. bunuri din metale nobile. supraevaluarea bunurilor poate conduce la slăbirea preocupării asiguratului pentru prevenirea pagubelor. bijuterii.

nepericuloase). asigurarea de bunuri se încheie pe o perioadă de un an. a căror neîndeplinire poate conduce la rezilierea contractului sau la refuzul asigurătorului de a plăti despăgubirile.tuturor bunurilor neidentificate aparţinând categoriei de bunuri acoperite. În general. Există o relaţie directă între riscul preluat în asigurare şi mărimea primei de asigurare. ▪ asiguratul a dat răspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a comunicat asigurătorului schimbările esenţiale la împrejurările privind riscurile. şi încetează la ora 2400 a zilei la care încetează asigurarea. iar asiguratul nu a achitat o rată la termenul stabilit şi nici în termenul de graţie oferit de asigurător. ci trebuie să fie specificat momentul precis (ora) de intrare în vigoare sau de expirare a perioadei de valabilitate a contractului de asigurare. în cadrul aceleiaşi poliţe. Cota de primă este diferenţiată în funcţie de felul bunului asigurat. societăţile de asigurare diferenţiază bunurile asigurate pe clase de risc. În cazul asigurărilor de bunuri. În baza contractului de asigurare. a magazinelor şi depozitelor. poate exista situaţia în care bunurile sunt identificate. întocmindu-se o listă în care fiecare obiect este inventariat şi precis identificat prin descrieri. care este determinată pe bază de date statistice şi pe baza inspecţiei de risc. dar. cu condiţia ca prima de asigurare să fi fost achitată. situaţie ce apare în următoarele împrejurări: ▪ prima de asigurare se plăteşte în rate. Răspunderea asigurătorului începe la ora 000 a zilei menţionate în poliţă ca reprezentând începutul asigurării.pe grupuri de bunuri (locuinţe. Prima de asigurare este un element foarte important al unui contract de asigurare şi reprezintă suma de bani pe care o primeşte asigurătorul de la asigurat. explozibile. După încheierea contractului de asigurare. oraşe. la cererea asiguratului. număr de serie etc.pe tipuri de localităţi (municipii. Obligaţiile asiguratului. Într-un contract de asigurare nu este suficientă doar stabilirea datei de începere şi de încetare a contractului de asigurare. Există obligaţii corespunzătoare perioadei anterioare producerii unei daune şi obligaţii referitoare la procedura ce trebuie urmată de asigurat la producerea unei daune. Uneori. mobilier. comune). de fapt. iar pentru fiecare clasă se stabileşte o cotă de primă specifică. Prima de asigurare se stabileşte aplicându-se cota de primă la suma asigurată şi se plăteşte anticipat integral sau în rate. În cazul unităţilor de producţie. valoarea riscului. în schimbul preluării în asigurare a riscului la care acesta este expus. în acest caz. Răspunderea asigurătorului mai încetează şi în cazul în care contractul de asigurare este reziliat. inflamabile. deoarece aceasta exprimă. Perioada asigurată reprezintă perioada pentru care asigurătorul este obligat să acopere daunele în baza poliţei. 76 . În cele mai multe cazuri. sunt acoperite atât bunurile identificate. aparatură audio-video). se poate încheia şi pe perioade mai scurte. . cotele de prime asigurate sunt diferenţiate: . asiguratul trebuie să îndeplinească o serie de obligaţii specificate în condiţiile de asigurare. producerea evenimentului asigurat a devenit imposibilă. iar pentru bunurile neidentificate se aplică o singură limită în mod colectiv tuturor articolelor din cadrul acestui grup.. cotele de primă se diferenţiază în funcţie de natura produselor folosite în procesul producţiei (combustibili. Însă. pentru fiecare bun identificat se stabileşte o limită de sumă asigurată. de frecvenţa şi de intensitatea producerii riscurilor asigurate. se stabileşte o limită de sumă asigurată pentru fiecare bun identificat. cât şi cele neidentificate.

este problema instanţei de judecată de a decide. în funcţie de circumstanţe. modificare ce poate agrava riscul asigurat. el neputând încasa de două ori aceeaşi despăgubire. asiguratul este obligat: . pentru acelaşi bun sau care acoperă aceleaşi riscuri.să conserve dreptul de regres al asigurătorului împotriva celor vinovaţi de producerea daunei.să înştiinţeze imediat asigurătorul. dacă aceasta împiedică o investigare şi o soluţionare promptă. sau dacă ar fi fost practic posibilă o înştiinţare mai rapidă. cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi împrejurările producerii evenimentului asigurat şi la pagubele provocate. De asemenea.să ia. . salvarea. . asiguratului îi revine obligaţia de a notifica asigurătorului. În înştiinţare trebuie precizate: . se declanşează automat mecanismul despăgubirii prin cerere de despăgubire înaintată de asigurat asigurătorului. Asiguratul este obligat să ia. Aceasta înseamnă că înştiinţarea trebuie făcută cât mai repede posibil. despre producerea pagubei.felul bunurilor avariate sau distruse. Atunci când se produce un risc asigurat. după caz. cauzele şi împrejurările producerii evenimentului asigurat. unităţile de pompieri sau alte organe de cercetare. în caz de incendiu. în limita sumei asigurate. 77 . . Asiguratul are şi obligaţia de a permite reprezentantului asigurătorului să efectueze inspecţia de risc ori de câte ori consideră că este necesar şi să pună la dispoziţia acestuia toate informaţiile necesare pentru evaluarea riscului. . depozitarea şi păstrarea resturilor valorificabile în condiţii corespunzătoare specificului fiecăruia. De asemenea. În acest caz. la data formulării cererii de despăgubire. Întârzierea poate fi dăunătoare asigurătorului. .seria. pe seama asigurătorului şi în limita sumei asigurate.să înştiinţeze imediat. În cazul în care. În cazul producerii unui risc asigurat.locul. prin protejarea.Una dintre obligaţiile asiguratului este aceea de a întreţine şi de a folosi bunurile asigurate în bune condiţiuni şi în conformitate cu dispoziţiile legale. . asigurătorul va contribui la despăgubire în mod proporţional.să contribuie alături de asigurător la determinarea naturii şi a cuantumului pagubei. este importantă măsura în care capacitatea asigurătorului de a-şi apăra interesele a fost afectată de întârziere. Dacă anunţul nu a fost făcut suficient de prompt. toate măsurile şi să se conformeze tuturor recomandărilor făcute de asigurător pentru prevenirea producerii pagubelor. furt. numărul şi data emiterii poliţei de asigurare. în scris. El trebuie să furnizeze toate informaţiile şi probele documentare solicitate de asigurător şi să permită acestuia să facă toate investiţiile necesare. asiguratul trebuie să declare existenţa acesteia. mai există o asigurare. data.mărimea probabilă a pagubei. .locul unde se află resturile avariate sau distruse. explozie. măsuri pentru limitarea pagubelor. zile) sau poate prevede ca notificarea să fie făcută “imediat”. Perioada de timp în care asiguratul este obligat să anunţe societatea de asigurare despre producerea daunei variază de la o societate la alta şi poate fi exprimată sub forma unei perioade efective de timp (ore. în urma căruia asiguratul înregistrează o pagubă. Constatarea şi evaluarea daunei. organele de poliţie. în scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate. pe cheltuiala sa. ora. Plata despăgubirii. . orice modificare faţă de datele comunicate la încheierea asigurării. în conformitate cu prevederile legale şi/sau recomandările producătorului. personal sau printr-o persoană împuternicită. transportarea.

încât refacerea prin reparare sau restaurare nu mai este posibilă sau încât cheltuielile implicate ar depăşi suma asigurată.După efectuarea inspecţiei de daună şi după verificarea încadrării în riscurile acoperite prin poliţă. . . restaurare acesta poate fi adus la starea în care se afla înainte de producerea evenimentului asigurat. Prin paguba parţială se înţelege: • la clădiri – distrugerea sau deprecierea parţială a clădirii în aşa fel încât.la clădiri – costul reparaţiei. suma asigurată şi nici valoarea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat. la aceeaşi dată. b) în caz de daună parţială: . reparare. a resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica. . • la bunuri a căror cantitate se exprimă în diverse unităţi de măsură – acea parte din cantitatea totală care a fost distrusă în întregime sau a dispărut.la celelalte bunuri – costul reparaţiilor părţilor componente sau a pieselor avariate. la aceeaşi dată. aceasta poate fi adusă la starea în care se află înainte de producerea evenimentului asigurat. • la bunuri a căror cantitate se exprimă în diverse unităţi de măsură – deprecierea acelei părţi din cantitatea totală care a rămas după producerea evenimentului asigurat şi care diminuează valoarea bunurilor respective. se evaluează dauna şi se stabileşte valoarea despăgubirii. iar valoarea acesteia nu poate depăşi cuantumul pagubei. din care se scad uzura corespunzătoare pentru piesele noi sau recondiţionate şi valoarea resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica. • la celelalte bunuri – distrugerea bunului într-un asemenea grad.la celelalte bunuri – valoarea reală la data producerii evenimentului asigurat a bunului distrus sau dispărut. Despăgubirea se face în raport cu starea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat. a resturilor ce se pot întrebuinţa sau valorifica. . Prin paguba totală se înţelege: • la clădiri – distrugerea clădirii într-un asemenea grad. ori costul de înlocuire sau de recondiţionare a acestora. Cuantumul pagubei se stabileşte în funcţie de tipul pagubei: totală sau parţială. Cuantumul pagubei reprezintă: a) în caz de daună totală: .la bunuri a căror cantitate se exprimă în diverse unităţi de măsură – valoarea pierderii de calitate a acelei părţi din cantitatea totală care a rămas după pagubă şi care diminuează valoarea bunurilor respective. încât refacerea prin reparare sau prin restaurare nu mai este posibilă sau cheltuielile implicate ar depăşi suma asigurată. la data producerii evenimentului asigurat. a resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica. din care se scad uzura şi valoarea. din care se scad uzura şi valoarea.la bunuri a căror cantitate se exprimă în diverse unităţi de măsură – valoarea reală la data producerii evenimentului asigurat a cantităţii de bunuri distruse în întregime sau dispărute. În limita sumei asigurate. • pentru celelalte bunuri – avarierea bunului în aşa fel încât prin refacere. prin refacere sau prin reparare sau restaurare. la data producerii evenimentului asigurat.la clădiri – valoarea de înlocuire a clădirii distruse. societăţile de asigurare acordă despăgubiri şi pentru: 78 . din care se scade valoarea.

După stabilirea valorii daunei. . prin distrugeri sau avarii. Plata unei indemnizaţii. Revenirea la suma asigurată iniţial se poate face la cererea asiguratului. împrejurările în care s-a produs. există tendinţa ca societăţile de asigurare să deţină propriile ateliere de service auto. mărimea acesteia. iar eventualele drepturi de despăgubire rămase se plătesc asiguratului. Asigurătorii nu datorează despăgubiri pentru două categorii de evenimente: a) evenimentele produse intenţionat sau din culpa: 79 . despăgubirea se acordă asiguratului. În caz de daună parţială. După fiecare daună. cu începere de la data producerii evenimentului asigurat. Există cel puţin trei metode prin care se poate acorda despăgubirea: 1. societăţile de asigurare beneficiază de discount-uri. Plata despăgubirii se face numai pe bază de acte care atestă existenţa daunei. Majoritatea asigurătorilor auto au contract de colaborare cu ateliere de service auto. care prestează lucrările de reparaţii ale autovehiculelor asigurate.daunele provocate bunurilor menţionate în contractul de asigurare. datorită măsurilor de salvare luate de asigurat pentru împiedicarea şi/sau limitarea consecinţelor producerii riscului. În locul plăţii unei indemnizaţii. contra plăţii diferenţei de primă corespunzătoare. Astfel. asiguratul este obligat să înştiinţeze societatea de asigurare pentru regularizarea eventualelor despăgubiri. Sarcina de a proba că dauna produsă este consecinţa directă şi nemijlocită a unui risc asigurat revine asiguratului. Dacă bunul asigurat este gajat sau ipotecat unei bănci – în vederea obţinerii sau garantării unui credit. printr-o asigurare suplimentară. În caz de daună totală. valabilitatea poliţei. Înlocuirea bunului. Un exemplu de soluţionare prin înlocuire a unui caz de despăgubire este acela al asigurării obiectelor casabile. Majoritatea covârşitoare a cazurilor de despăgubire sunt soluţionate prin încasarea de către asigurat a unui cec ce reprezintă contravaloarea pierderii suferite. . suma asigurată se diminuează cu valoarea despăgubirii acordate. asigurarea continuă pentru suma rămasă. 3. o formă de specialitate poate să-l înlocuiască în numele asigurătorului. despăgubirea datorată se reduce proporţional cu raportul dintre suma asigurată şi valoarea bunului respectiv. despăgubirea se plăteşte băncii creditoare în limita sumei rămase până la achitarea creditului. Repararea bunului sau clădirii avariate.cheltuielile legate de îndepărtarea resturilor de la locul producerii evenimentului asigurat. În condiţiile în care contractul de asigurare a fost încheiat pentru o sumă inferioară valorii bunului.cheltuielile făcute în scopul limitării daunei. De obicei. asigurătorul poate să repare bunul sau clădirea avariată prin producerea evenimentului asigurat. 2. De regulă. în astfel de cazuri. din partea firmelor de profil cu care colaborează. această metodă se utilizează mai ales în cazul asigurării auto. precum şi alte documente care au legătură cu dauna. calitatea de asigurat sau beneficiar a persoanei care revendică despăgubirea. În ţările cu tradiţie în domeniul asigurărilor. societatea de asigurări va decide asupra metodei de indemnizare. în cazul spargerii unui geam în urma producerii unui eveniment asigurat.. Pentru restul perioadei de asigurare.

va trebui să suporte o parte din daună.reduce nivelul primei de asigurare pe care asiguratul trebuie să o plătească – deoarece franşiza reduce cheltuielile efectuate de asigurător în legătură cu despăgubirea. . Asigurătorii nu datorează despăgubiri nici pentru valori ale daunei ce se încadrează în limitele franşizei.. efortul sau banii pentru a preveni pagubele care. explozii atomice. În cazul în care. . De exemplu. a valorii după reparaţie etc. contractantul sau beneficiarului asigurării. cu care se confruntă societatea de asigurare. în cazul despăgubirilor de mică valoare. deoarece este conştient că în caz de furt. franşiza are următoarele funcţii: . . o persoană poate renunţa la instalarea unui sistem de alarmă contra spargerilor. dacă prin contract s-a convenit acest sistem de partajare a răspunderii între asigurat şi asigurător. 80 . se poate stabili o franşiză pentru fiecare articol în parte sau o franşiză agregată pentru toate articolele asigurate în cadrul poliţei respective. Franşiza agregată se aplică pe o anumită perioadă de timp.încurajează măsurile de control al riscului – anumiţi asiguraţi nu sunt dispuşi să-şi cheltuiască timpul. În cazul în care.prejudicii în urma actelor de confiscare.pagubele produse prin întreruperea folosirii bunurilor sau sistarea producţiei. Franşiza se poate stabili pe evenimente sau ca sumă agregată. atunci când ştie că societatea de asigurare îi va acoperi pagubele rezultate în urma unui furt. sabotaj. în aceeaşi poliţă de asigurare de bunuri sunt acoperite mai multe articole. contractantului. În cazul franşizei atinse.persoanelor fizice majore care în mod statornic locuiesc şi gospodăresc împreună cu asiguratul. sechestrare luate de autorităţi. Franşiza pe eveniment se aplică fiecărei daune în parte. Franşiza poate fi deductibilă sau atinsă. b) excluderile formulate expres în contract. în cazul franşizei deductibile. indiferent de volumul acesteia din urmă. implică reducerea numărului de cereri de despăgubire. existenţa unei franşize. vor fi plătite de societatea de asigurare. deoarece sunt eliminate cererile de despăgubire pentru pagubele de mică valoare. . terorism. aceasta determină şi reducerea valorii primelor plătite de asigurat.cheltuielile făcute pentru transformarea sau îmbunătăţirea bunurilor sau pentru repararea sau restaurarea nereuşită. contaminare. asiguratul va fi încurajat să instaleze un astfel de sistem. Franşiza deductibilă se scade în toate cazurile din valoarea daunei. beneficiarului asigurării sau a unui membru din conducerea persoanei juridice asigurate.asiguratului. Cu alte cuvinte. cheltuielile administrative ale asigurătorului efectuate în vederea soluţionării cazului de despăgubire pot fi mai mari decât suma plătită efectiv asiguratului ca despăgubire. naţionalizare. Franşiza reprezintă partea din valoarea fiecărei daune care este suportată de către persoana asigurată. În general.pagubele produse de război. radiaţii. asigurătorul acoperă în întregime paguba – până la nivelul sumei asigurate – dacă aceasta este mai mare decât franşiza. în poliţa de asigurare se prevede o franşiză. . revolte. vandalism. .reduce cheltuielile efectuate de asigurător în legătură cu despăgubirea – de cele mai multe ori. dacă se vor produce.pagubele indirecte provocate de scăderea preţurilor. precum: .. despăgubirea se acordă numai pentru partea de daună care depăşeşte franşiza. .

Însă. însă. Totuşi. de la terţele persoane răspunzătoare de producerea pagubei. asigurătorul nu poate cere rezilierea imediată. Acest lucru constituie o clauză distinctă a contractului de asigurare şi permite asigurătorului să recupereze. El este obligat. parţial sau total. cu condiţia să urmeze anumite proceduri. poate să nu mai fie reînnoită (societatea de asigurare nu mai acceptă preluarea în asigurare a riscului pentru o nouă perioadă asigurată) sau poate să fie reziliată (întreruperea acoperirii prin asigurare la cererea unei părţi). Datele de intrare în vigoare sau de expirare precizează şi anul şi deci se schimbă în funcţie de ani. funcţionează pe principiul subrogaţiei. rezilierea se poate realiza prin înapoierea poliţei către asigurător şi a unui anunţ scris. Anunţul anticipat trebuie să dea asiguratului timpul necesar pentru a obţine o nouă asigurare. Anunţul anticipat previne problemele ce pot apărea dacă s-ar permite un anunţ de reziliere retroactiv. privind data la care poliţa va fi reziliată. o poliţă de asigurare poate să expire (la încheierea perioadei de asigurare). O poliţă care expiră. dacă în perioada precedentă nu s-au produs pagube. ce proceduri trebuie urmate. există posibilitatea de a rezilia poliţa la mijlocul termenului. în general. Încetarea contractului de asigurare Un contract de asigurare poate să înceteze să mai producă efecte juridice prin mai multe metode. prin lege. este reînnoită sau nu. ca şi cele de răspundere civilă. Rezilierea de către asigurat. Rezilierea poate fi realizată atât de către asigurat. Deşi schimbarea asigurătorilor sau întreruperea poliţelor se face.În fine. de 81 . Din această cauză este necesar ca poliţele de asigurare să includă clauze care să indice dacă. De obicei. anticipat. Un asigurat poate să solicite rezilierea la o dată anterioară. dacă a survenit o pagubă pe timpul acestei perioade. Data aniversării rămâne mereu aceiaşi. Multe poliţe de asigurare pot fi reziliate de către asigurător înaintea expirării termenului de valabilitate al poliţei. cu privire la data de la care doreşte să rezilieze contractul. despăgubirile plătite asiguratului. Asigurătorul poate refuza acoperirea bunului pentru următoarea perioadă asigurată. asigurătorul va fi obligat să o acopere. şi în ce circumstanţe poate fi reziliată poliţa. sustrăgându-se asiguratului în dreptul său de recurs asupra acestora. Rezilierea de către asigurător. În majoritatea cazurilor. sau prin contract. care specifică ziua şi luna în care intră iniţial în vigoare. doar la aniversarea poliţei. în contextul problematicii despăgubirilor trebuie menţionat şi faptul că asigurările de bunuri. asiguratul poate rezilia poliţa în orice moment. cum se determină primele de plătit sau rambursările. de obicei. Creditorul ipotecar al asiguratului este. să anunţe asiguratul. în momentul în care altă persoană devine proprietarul bunului asigurat. în scris. când. asiguratul trebuie să facă o notificare scrisă asigurătorului. În aceste condiţii. cu un anumit număr de zile în avans faţă de data rezilierii. Astfel. i se poate solicita trimiterea unui preaviz de non-reînnoire asiguratului. la data aniversării sale. Poliţele cu perioade de asigurare a căror mărime este mai mare de un an prevăd încheierea sau recalcularea primelor la fiecare aniversare. În mod normal. de obicei. cine are dreptul de a iniţia rezilierea. în mod obişnuit. Asiguratul poate rezilia contractul de asigurare. cu cât timp înainte este necesar a fi anunţată rezilierea. cât şi de către asigurător. un asigurat poate reînnoi poliţa când aceasta expiră.

asemenea, îndreptăţit la un preaviz de reziliere. Asigurătorul poate rezilia contractul de asigurare în situaţiile specifice în condiţiile de asigurare şi care se pot referi la: neplata primei de asigurare la data scadentă; constatarea relei credinţe a asiguratului; dispariţia obiectului asigurării; imposibilitatea producerii riscului asigurat. - Rambursarea primelor la rezilierea poliţelor. Atunci când o poliţă este reziliată înainte de data normală de expirare, asigurătorului nu i se cuvin, de obicei, primele pentru întreaga perioadă de asigurare. I se cuvin doar o parte, cele aferente timpului în care poliţa a fost în vigoare. Presupunând că primele au fost plătite în avans, asiguratul este îndreptăţit la o rambursare a primelor necuvenite. Dacă poliţa este reziliată de asigurător, prima rambursată este calculată proporţional cu mărimea perioadei în care poliţa a fost valabilă. Dacă poliţa este reziliată de către asigurat, din prima rambursată se scade o penalizare, care reprezintă valoarea cheltuielilor de emisiune a poliţei, care sunt suportate în continuare, chiar dacă nu s-a încasat prima pentru întreaga perioadă. Asiguratului îi este restituită prima corespunzătoare perioadei în care el nu mai este acoperit, atunci când rezilierea este generată de apariţia unor situaţii care nu depind de el.

Care sunt condiţiile esenţiale pentru existenţa unui interes asigurabil în cazul unui bun ? .......................................................................................................... .................................................................................................................... .................................................................................................................... ..................................................................................................................

01:10

01:20 5

Interesul asigurabil in asigurarile de bunuri. Riscurile asigurabile in asigurarile de bunuri. 82

Suma asigurata si determinarea valorii bunurilor asigurate. Perioada asigurata si raspunderea asiguratorului. Obligatiile asiguratului in asigurarile de bunuri. Constatarea si evaluarea daunei si plata despagubirii. Care sunt motivele de reziliere a contractului pentru asigurat, respectiv asigurator.

•În cazul asigurării de bunuri, suma asigurată poate fi egală sau mai mică decât valoarea bunurilor respective. Suma asigurată nu poate să depăşească valoarea de asigurare (valoarea reală a bunului în momentul încheierii contractului de asigurare), deoarece asigurarea este astfel concepută încât să nu permită sub nici o formă acordarea unei despăgubiri mai mari decât pierderile efective suportate de asiguraţi.

01:40 5

1. Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România, Ed. Economică, Bucureşti 2004 2. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale, Ed. ALL Beck, Bucureşti 2000 3. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări, Ed. Economică Bucureşti,2004 4. Margulescu Serghei -- Asigurari si reasigurari, Ed. Cartea Studenteasca, Bucuresti, Editia a III-a, 2007. 5. Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări, Ed. Etape, Sibiu,2001

83

6. Ferguson Cheryl – Personal Insurance, Underwriting and Marketing Practices, Ed. IIA Malvern, Pensylvania 1996. 7. Greene M, Trieschmann J., Gustavson S – Risk and Insurance, SouthWestern Publishing Co, Cincinnati, 1992 8. Hallman V, Manilton K – Personal Insurance: Life, Health and Retirement, American Institute for CPCV, Malvern Pensylvania,1995. 9. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options, John Wiley & Sans, New York, 1993 10. Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M.O. nr. 303 din 30.12.1995). 11. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M.O. nr. 148 din 10.04.2000). 12. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M.O. nr. 454 din 27.06.2002). 13. Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M.O. nr.505 din 4.06.2004). 14. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M.O. nr. 473 din 26.05.2004) 15. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M.O. nr. 976 din 25.10.2004) 16. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M.O. nr. 1193 din 14.12.2004) 17. Ordinul CSA nr. 20 din 2008 privind asigurările RCA. 18. Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor (M.O. patrea I din 10.11.2008). 19. Revista PRIMM – Asigurari si pensii.

Cuprins Unitatea de invatare 8. ASIGURAREA DE PROPRIETĂŢI ŞI BUNURI – TIPURI DE ASIGURARI. 8.1. Asigurarea clădirilor, a altor construcţii şi a conţinutului acestora împotriva incendiului şi a altor calamităţi. 8.2. Asigurarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor împotriva avariilor accidentale. 8.3. Asigurarea lucrărilor de construcţii-montaj şi a răspunderii constructorului. 8.4. Asigurarea bunurilor şi valorilor împotriva furtului prin efracţie sau acte de tâlhărie. 8.5. Asigurarea geamurilor, oglinzilor şi altor bunuri casabile. 8.6. Asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice. 8.7. Asigurarea animalelor. 8.8. Asigurarea culturilor agricole. 84

societăţile de asigurare abordează diferit asigurările de bunuri şi proprietăţi. Asigurarea bunurilor şi valorilor împotriva furtului prin efracţie sau acte de tâlhărie. Să vedem în continuare care sunt obiectul şi particularităţile următoarelor asigurări: 1. a altor construcţii şi a conţinutului acestora împotriva incendiului şi a altor calamităţi. utilajelor şi instalaţiilor împotriva avariilor accidentale. Asigurarea animalelor. ASIGURAREA DE PROPRIETĂŢI ŞI BUNURI – TIPURI DE ASIGURARI. oglinzilor şi altor bunuri casabile. 00:00 85 . Asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice.• Intelegerea tipurilor de asigurări de bunuri Unitatea de invatare 8. Unele iau în considerare toate riscurile ce pot afecta aceste bunuri. 2. în timp ce altele oferă poliţe doar pentru anumite riscuri. 6. Asigurarea clădirilor. Asigurarea geamurilor. 4. 3. 7. 5. Asigurarea maşinilor. Asigurarea lucrărilor de construcţii-montaj şi a răspunderii constructorului. Din punct de vedere formal.

însă. explozie. a altor construcţii şi a conţinutului acestora pentru cazurile produse de incendiu şi altor calamităţi În acest tip de asigurare sunt cuprinse bunuri cum ar fi: ▪ clădirile şi alte construcţii care servesc drept locuinţe.cheltuielile reclamate de curăţenia locului unde s-a produs paguba în măsura în care sunt în legătură cu riscurile asigurate şi sunt necesare pentru executarea lucrărilor de reparaţii. prăbuşire sau alunecare de teren. furtună. ▪ mărfurile. alte societăţi fac poliţe separate pentru riscurile respective sau la cererea asiguratului cuprind în aceeaşi poliţă mai multe riscuri. împrejurimile. La clădiri şi alte construcţii se acordă despăgubiri şi pentru: . canal sau încălzire centrală. inundaţie.unele societăţi emit condiţii particulare unice privind asigurarea bunurilor împotriva incendiilor. după cum este vorba de riscuri civile. însă acesta plăteşte o primă suplimentară. • avariilor accidentale produse la instalaţiile de gaz. avalanşe de zăpadă şi căderea pe clădiri sau alte construcţii a unor corpuri. clădirile în curs de construcţie. . comerciale sau industriale. . cutremur de pământ. a altor construcţii şi a conţinutului acestora pentru cazurile produse de incendiu şi altor calamităţi În ceea ce priveşte această categorie de asigurări există unele diferenţe în abordarea acestora de către societăţile de asigurări. utilaje. indiferent dacă acestea se referă la bunuri cu afecţiune civilă sau la bunurile cu destinaţie comercială sau industrială. inventarul gospodăresc şi alte mijloace fixe.pagubele produse clădirilor sau altor construcţii prin izbirea lor de către un autovehicul. uragan. ploaie torenţială.8. Pentru mijloacele fixe (altele decât clădiri şi construcţii) şi elementele materiale ale mijloacelor circulante se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse acestora ca urmare a: • carbonizării sau topirii acestora. . motoare. materialele. semifabricatele. trăsnet. produsele finite şi alte mijloace circulante materiale. tarifele de prime se diferenţiază în funcţie de felul şi destinaţia bunurilor respective.cheltuielile privind demontarea sau mutarea clădirii sau a altei construcţii pentru a se putea reduce paguba. materiile prime şi auxiliare. ▪ obiecte de inventar. teatre. şi anume: . 86 . În ambele cazuri.unele societăţi cuprind în aceeaşi poliţă mai multe riscuri: de incendiu plus cel al calamităţilor naturii însă. alte societăţi stabilesc condiţii particulare distincte privind poliţa de incendiu. Se asigură despăgubire în caz de pagube la bunurile asigurate. 8. instalaţii. Asigurarea culturilor agricole.1. muzee. unelte. a) Asigurarea clădirilor. apă. restaurante. ▪ maşini. Asigurarea clădirilor. depozite de mărfuri. birouri. produse de următoarele riscuri: incendiu. grindină.

▫ pagubele produse bunurilor puse la căldură sau la foc pentru prelucrare. . precum şi în următoarele situaţii.separat pentru fiecare clădire. bun sau pentru unele bunuri din aceeaşi categorie prevăzute în tariful de prime. dacă aceasta nu este urmată de incendiu. a altor construcţii şi a conţinutului acestora pe baza poliţei de incendiu A. Pentru platforme industriale. ▪ după cum bunurile reprezintă clădiri. demontării sau mutării în alt loc a clădirilor sau a altor construcţii învecinate sau cele în care se aflau bunurile asigurate.. 87 . b) Asigurarea clădirilor. precum şi a izbirii lor de un vehicul. îndeosebi în legătură cu obiectul activităţii.date statistice în legătură cu cuantumul pagubelor produse în ultimii doi ani şi cu cauzele acestora. alte construcţii sau conţinutul acestora.clădirile şi tot ce se află în jurul acestora şi care constituie proprietate comună. ▪ pe grupuri de bunuri. cauzate direct de riscuri asigurate. adică în funcţie de felul bunurilor cuprinse în grupă. ▫ pagubele produse aparatelor electrice numai prin acţiunea curentului electric. pătare ori pârlire. construcţie. . obiect. . afumare. . respectiv pentru conţinutul acestora.investigaţii şi constatări. uzine. . ▫ pagubele produse instalaţiilor electrice numai prin acţiunea curentului electric. provenită dintr-o sursă normală de căldură.global pentru toate bunurile din aceeaşi grupă prevăzută în tariful de prime.• dărâmării. dacă aceasta se face pentru a opri întinderea pagubei. Primele datorate de asiguraţi la acest tip de asigurare sunt diferenţiate: ▪ pe tipuri de localităţi. aflate în clădiri sau construcţii.suma pentru care se solicită asigurarea. tehnologiile utilizate care pot agrava riscurile asigurate. materialelor şi combustibilului care se folosesc în procesul de producţie. felul materiilor prime. în care se aflau bunurile asigurate. Suma asigurată se stabileşte în funcţie de cererea asiguratului: .unitatea care solicită asigurarea şi obiectul activităţii acesteia. aflate în clădiri sau construcţii. Societatea de asigurări nu acordă despăgubiri în cazurile prevăzute în condiţiile generale de asigurare. acceptarea contractării asigurării se face pe baza inspecţiei de risc. etc. căldură. felul materialelor din care sunt executate clădirile sau alte construcţii. din care să rezulte: . În cazurile mai complexe. oxidare. combinate.aprecieri asupra riscului. separat pentru clădiri şi alte construcţii. dacă aceasta nu este urmată de incendiu. • prăbuşirii clădirii sau a altor construcţii. pentru: ▫ pagubele produse numai de fermentaţie. chiar dacă acţiunea curentului electric a fost cauzată de trăsnet. Riscuri civile În acest tip de asigurare sunt cuprinse următoarele categorii de bunuri: . inspecţia de risc se efectuează cu ajutorul unor instituţii specializate. • pierderii sau dispariţiei bunurilor asigurate. mai deosebite.

Pentru documente. produse finite. salvate sau recuperate. cheltuieli de demolare şi evacuare la cererea asiguratului prin plata unei prime suplimentare. ▪ utilajele.. care nu a fost provocată de dispozitive explozive.bunurile casnice. Riscuri comerciale şi industriale Sunt primite în acest tip de asigurare următoarele categorii de bunuri: ▪ clădirile folosite în acest domeniu. precum şi suplimentar pentru alte riscuri. fenomene electrice. fişe. care rămâne în sarcina asiguratului (franşiză). inundaţie. din care se scad: deprecierea suferită şi valoarea recuperabilă a părţilor rămase. echipamentele şi mobilierul. asigurătorul acoperă numai cheltuielile ocazionate de reconstituirea acestora şi nu de valoarea nominală a acestora. Plata despăgubirii se face după scăderea prealabilă pentru fiecare eveniment. Daunele indirecte precum lipsa de beneficiu. folosinţă sau chirie nu se despăgubesc. ◦ explozie. B. conţinutul cabinetelor profesionale şi al birourilor (mobilă. Pentru titlurile de credit pentru care este prevăzută procedura de reconstituire. registre. asigurătorul despăgubeşte numai cheltuielile de refacere a acestora. apoi se estimează cheltuielile reclamate pentru construirea din nou a părţilor distruse sau pentru repararea celor avariate. ▪ bunuri casnice şi obiecte de artă. Ca şi riscurile civile. asigurătorul acordă despăgubiri pentru daunele directe şi materiale cauzate bunurilor asigurate de incendiu. fenomene atmosferice. la acest tip de asigurare se acordă despăgubiri şi pentru daune indirecte. discuri şi benzi pentru maşini electronice. ▪ materii prime. obiecte de artă.). ▪ hârtii de valoare. registre. reprezintă dauna. O despăgubire limitată pentru astfel de daune (de exemplu la 10% din valoarea despăgubirilor pentru daunele directe) poate fi introdusă printr-o clauză specială. a unui anumit cuantum din suma asigurată. starea de folosinţă etc. unda sonică. Se acordă despăgubiri pentru daunele directe şi materiale cauzate bunurilor asigurate de incendii. greutatea stratului de zăpadă. ◦ fum. uzură. documente. Diferenţa dintre valoarea astfel determinată şi valoarea bunurilor rămase întregi. erupţii vulcanice. materiale. ◦ căderea aparatelor de zbor şi a vehiculelor spaţiale. semifabricate. bani. prăbuşire sau alunecare de teren. avarii la instalaţiile de apă. Pentru bunurile mobile se estimează valoarea bunurilor asigurate la momentul producerii evenimentului asigurat în funcţie de calitate. cărţi etc. mărfurile în refrigerare. îmbrăcăminte. a părţilor acestora şi a obiectelor transportate de acestea. 88 . ambalaje. ◦ alte eventuale asemenea riscuri. ◦ lovirea de către vehicule rutiere. În plus. grindină. gaz sau vapori. Prin plata de către un asigurat a unei prime suplimentare în poliţa de asigurare de incendiu mai pot fi incluse riscuri cum ar fi: cutremur. aparatură electrică. Determinarea daunei se face astfel: la clădiri se estimează valoarea la momentul producerii riscului asigurat. precum şi suplimentar pentru cele provocate de: ◦ stricăciuni pricinuite prin măsuri ale autorităţilor în scopul de a împiedica sau de a opri incendiul.

trăsnet. greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă. □ bunuri primite spre folosinţă. a) Asigurarea de bunuri În această asigurare se cuprind: □ bunuri încorporate în obiectivul de construcţii-montaj în curs de execuţie. ciocniri sau izbiri cu alte corpuri. □ cheltuielile de curăţare a terenului sau de înlăturare a resturilor rămase în urma unei pagube cuprinse în asigurare. utilaj sau instalaţie. 8.8. avalanşe de zăpadă. . utilaje sau instalaţii a unor corpuri. de timbru şi alte taxe legale. respectiv o asigurare de bunuri şi una de răspundere civilă. □ materiale aduse pe şantier şi care urmează a fi încorporate în lucrare sau a servi la executarea acesteia. indiferent dacă acestea au sediul în ţara noastră sau în străinătate.3. ploaie torenţială. Această asigurare include două secţiuni distincte ale aceluiaşi contract. de forma de proprietate a capitalului şi de locul unde se execută lucrări.pagubele care s-au produs din culpa asiguratului. □ cheltuielile făcute cu transportul bunurilor cuprinse în asigurare. a unui membru al familiei acestuia. indiferent dacă are caracterul unor lucrări permanente sau al unora temporare. de turnare sau de montare. uragan. de materiale.defecte de construcţie. Sumele asigurate se stabilesc potrivit cererii asiguratului. furtună. lipsa apei în cazane sau recipiente. căderea pe maşini. a unui membru al conducerii unităţii asigurate ori a unui prepus al asiguratului. separat pentru fiecare maşină. 89 .2. cutremur de pământ. Asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru: . . prin furt. scurt-circuit.pagube produse de inundaţii. □ cheltuielile pentru munca suplimentară. □ maşinile de construcţie. □ instalaţiile şi echipamentele de construcţie. utilajele şi instalaţiile aflate în dotarea unităţilor sau la domiciliul asiguratului pot fi asigurate pentru: . supratensiune.ruperi sau deformări în timpul funcţionării. explozie. Asigurarea maşinilor. munca de noapte ori în zilele de sărbătoare.pagubele produse în mod lent datorită uzurii sau întrebuinţării acestora. iar unele dintre acestea şi în funcţie de ramura ori subramura în care lucrează. Asigurarea lucrărilor de construcţii-montaj şi a răspunderii constructorului Asemenea tip de asigurare se poate încheia de către societăţile din domeniul de construcţii-montaj. □ diferenţele de tarif pentru transportul aerian sau expres al unor bunuri. în păstrare sau cu chirie de la beneficiarul lucrării. incendiu. □ taxe vamale. Primele de asigurare sunt diferenţiate pe grupe de bunuri sau după felul bunurilor din grupă. . utilajelor şi a instalaţiilor pentru cazuri de avarii accidentale Maşinile. precum şi cele prilejuite de măsurile de stingere sau de dărâmare în timpul incendiului sau după producerea acestuia. □ cheltuieli făcute ca urmare a creşterii preţurilor şi a salariilor peste cele luate în calcul la întocmirea devizului. inducţie.

precum şi pentru pagubele materiale pricinuite terţilor. ▪ pagubele produse autovehiculelor care au dreptul să circule pe drumurile publice sau pagubele pricinuite de acestea terţilor.Asigurătorul acordă despăgubiri pentru: ▫ pagubele materiale cauzate bunurilor de: incendiu. pentru prejudiciile de care asiguratul devine responsabil în baza legii faţă de terţe persoane şi pentru care trebuie să plătească sume cu titlu de dezdăunare. furt prin efracţie din depozite. ▪ cheltuielilor de judecată pe care asiguratul trebuie să le plătească reclamantului. 90 . prin înlocuire sau prin separare. din ordinul oricărui guvern sau oricărei autorităţi publice. b) Asigurarea de răspundere civilă În acest tip de asigurare se cuprinde răspunderea constructorului pentru vătămări corporale suferite de terţi. import ilegal. accidente ale mijloacelor de transport în timpul transportului materialelor asigurate sau în timpul descărcării şi încărcării acestora. ▪ pagubele indirecte. ▪ confiscarea sau distrugerea. ▫ sumele datorate cu titlu de despăgubiri şi cheltuieli de judecată. pentru prejudicii de care răspunde în baza legii. fenomene atmosferice şi ale naturii. ▫ pagubele materiale cauzate construcţiei-montajului în perioada de garanţie. Nu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse de: ▪ penalizări datorate ca urmare a nerespectării de către asigurat a termenelor de execuţie sau a altor obligaţii contractuale. ca urmare a: ▪ vătămării corporale accidentale sau îmbolnăvirii. ▪ întreruperea construcţiei-montajului. pe şantier sau în imediata apropiere. ale radiaţiei sau infectării radioactive. ▪ război declarat sau nedeclarat. ▪ pagubele produse culturilor agricole şi forestiere. Părţile pot conveni ca despăgubirea să se facă în numerar. ▪ pagubele pricinuite unor instalaţii subterane. dacă au fost folosite în afara perimetrului şantierului sau fără legătură directă cu lucrările de construcţie-montaj. ▪ grindină. chiar dacă acestea sunt ca urmare a unui eveniment asigurat. căderea pe bunuri a unor corpuri. transport ilegal. revoluţie. în limitele prevăzute în contract. ▪ influenţe directe sau indirecte ale exploziei nucleare. echipamente cauzate direct de riscurile asigurate. rebeliune. pe baza regulilor de carantină sau vamale. Pagubele se despăgubesc numai dacă depăşesc cuantumul franşizei convenite. ▪ pierderii sau avarierii accidentale a bunurilor acestora întâmplate în perioada de valabilitate a contractului în legătură cu construcţia asigurată. dispariţia unor unelte. Nu se acordă despăgubiri pentru: . ploaie torenţială şi inundaţie pentru materialele ţinute în aer liber. ▫ cheltuielile de curăţare a locului sau de înlăturare a resturilor rămase în urma producerii unui eveniment asigurat. Asigurătorul îl despăgubeşte pe asigurat.pagubele care se situează sub limita franşizei prevăzute în contract şi care rămân în sarcina asiguratului. război civil. ▪ acţiuni de contrabandă. ▪ amenzi de orice fel şi cheltuieli penale.

Suma asigurată reprezintă: ◦ pentru pagube materiale – valoarea totală a contractului de construcţii-montaj. Constatarea şi evaluarea pagubelor produse de riscul asigurat se efectuează de către asigurător împreună cu asiguratul. numărul de lucrători. beneficiarului sau oricărei firme care are legătură cu construcţia asigurată sau ale membrilor familiilor acestora. Asigurarea se încheie pe durata executării lucrărilor de construcţii-montaj. 91 . În cazul schimbării împrejurărilor esenţiale privind riscul în cursul executării contractului de asigurare.cheltuielile pentru refacerea. maşinile şi utilajele folosite. sosirii primului lot de utilaje. materialelor şi a altor bunuri folosite la executarea acestuia. asiguratul este obligat să înştiinţeze fără întârziere în scris pe asigurător. utilajelor. Răspunderea asigurătorului începe în momentul deschiderii şantierului. Dacă contractul de asigurare s-a încheiat pentru o valoarea mai mică decât cea a contractului de construcţie-montaj. taxe. ◦ pentru răspunderea civilă legală a asiguratului faţă de terţi – o sumă apreciată de acesta. pe întreaga perioadă a asigurării. instalaţiilor. până la predarea definitivă a obiectului către beneficiar. precum şi pe perioada de garanţie. La cererea asiguratului această valoare poate fi întregită cu o anumită sumă reprezentând celelalte cheltuieli cuprinse în asigurare (transport. în funcţie de: natura lucrării de construcţii-montaj pe care o execută.răspunderea decurgând din vătămări corporale sau îmbolnăviri ale salariaţilor constructorului. În situaţia de scurtare a perioadei de construcţie-montaj asigurătorul se angajează să restituie o parte din prima încasată. despăgubirea se reduce corespunzător raportului dintre suma înscrisă în contractul de asigurare şi valoarea contractului de construcţie-montaj la data producerii riscului asigurat. etc.. În cazul prelungirii perioadei de construcţie-montaj peste termenul convenit. pe bază de proces verbal de recepţie. plus valoarea maşinilor. exprimată în lei sau valută prevăzută în contractul de construcţii-montaj. se va ţine seama de legislaţia şi uzanţele în materie. Despăgubirea se stabileşte în funcţie de starea bunului asigurat în momentul producerii evenimentului asigurat.). în măsura în care pagubele înregistrate nu depăşesc. însă dacă lucrările au o durată mai mare de şase luni. la cererea asiguratului. . Asigurarea se încheie pentru suma declarată de asigurat. materiale sau alte bunuri şi se încheie la data predării obiectului către beneficiar. plata se poate face şi în rate. Plata primelor de asigurare se efectuează de regulă anticipat. Dacă lucrarea se execută în străinătate. suprafeţe de teren sau clădiri de vibraţii sau prin deplasarea sau slăbirea bazei de sprijin. prin împuterniciţii acestora sau cu ajutorul experţilor. .deteriorării produse oricărui bun. din ţara respectivă. 50% din prima de asigurare totală. la cererea asiguratului. Aceasta nu poate depăşi suma asigurată nici cuantumul pagubei şi nici valoarea bunului din momentul producerii riscului asigurat. durata asigurării se prelungeşte în schimbul plătirii unor prime suplimentare. repararea sau înlocuirea bunurilor cuprinse în asigurare.

cu plata primei corespunzătoare.obiecte de îmbrăcăminte. bunuri electronice şi electrocasnice. alte societăţi acceptă asigurări fie pentru bunurile civile fie pentru bunurile comerciale şi industriale. mobilier. materii prime. ◦ unele societăţi tratează furtul şi tâlhăria ca riscuri de sine stătătoare în timp ce altele le consideră evenimente asigurate. tablouri. Asigurătorul adesea limitează cuantumul despăgubirii pe care se obligă să o suporte în cazul producerii riscului asigurat.bunurile din dependinţe. b) Asigurarea de furt şi tâlhărie pentru riscuri comerciale şi industriale Bunurile cuprinse în această asigurare sunt cele aparţinând unităţilor economice pentru care există riscul de a fi sustrase prin furt sau tâlhărie. blănuri. a) Asigurarea de furt şi tâlhărie pentru locuinţe şi birouri Bunurile cuprinse în această asigurare pot fi: .acte de vandalism şi daune produse cu ocazia furtului sau tâlhăriei. . obiecte de artă. utilaje şi pagubele produse în timpul seismelor. În schimbul unui adaos de primă. starea de folosinţă a bunurilor şi de alte criterii. valoarea de înlocuire. Suma asigurată se stabileşte de asigurat în funcţie de structura. bijuterii. . Asigurătorul despăgubeşte pagubele materiale şi directe de pierdere sau deteriorare a bunurilor cauzate de: . a unui procent pentru anumite grupe de bunuri şi/sau sub forma unei sume maxime pentru totalitatea bunurilor sustrase la producerea unui eveniment. pe care asiguraţii le acceptă în mod complementar. aparate de filmat şi fotografiat.furtul comis prin pătrunderea în locuinţă. argintărie. 8. .mobilă. Pentru răspunderea civilă a asiguratului faţă de terţi despăgubirea se stabileşte pe baza înţelegerii dintre părţi şi cu acordul asigurătorului sau a hotărârii judecătoreşti în conformitate cu legislaţia din ţara în care se realizează construcţia. 92 . sau le refuză. asiguratul este obligat să ia o serie de măsuri vizând mijloacele de închidere şi protecţie a clădirii în care se află bunurile asigurate. Este vorba de: . Asigurarea bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efracţie sau prin acte de tâlhărie La acest tip de asigurare există unele diferenţe de abordare a acesteia de la o societate de asigurări la alta.tâlhăriei în locuinţă. componente. sub forma unei sume fixe pe obiect. documente de arhivă şi alte bunuri necesare pentru birouri particulare sau cabinete particulare care comunică cu locuinţa. Pentru a putea beneficia de dreptul de despăgubire.Pagubele produse se despăgubesc până la costul construirii părţii distruse sau reparării părţii avariate inclusiv celelalte cheltuieli cuprinse în asigurare.4. cărţi. . colecţii.ustensile. şi anume: ◦ unele societăţi emit poliţe distincte pentru cele două categorii de bunuri asigurate: cele din locuinţe şi birouri şi cele din unităţile de producţie şi comercializare.produse finite. în asigurare pot fi cuprinse şi avariile accidentale produse la maşini. aflate în spaţii adiacente ce aparţin locuinţei. .

se ţine seama de franşiza convenită. . ferestrelor şi duşumelelor la clădiri. utilizarea cheilor false sau originale prin sustragerea de la asigurat. a zidurilor.pietrele preţioase sau obiectele de platină.acte de vandalism şi daune cu ocazia furtului.mijloacele fixe care prin volumul sau greutatea lor ori faptul că sunt zidite nu pot fi expuse furtului. . În caz de producere a evenimentului asigurat. registre. 93 . uşilor. măsuri de pază şi protecţie. precum şi a mobilierului şi a sistemului de alarmă. rulote sau alte asemenea. La stabilirea despăgubirii. . Asigurătorul limitează cuantumul despăgubirilor pentru unele categorii de bunuri la un anumit procent din suma totală asigurată. .documente. tavanelor. până la sfârşitul perioadei de asigurare în curs. . Se asigură facultativ: .. suma asigurată se diminuează. . cu condiţia să fie îndeplinite. d) Asigurarea bunurilor sau valorilor în localul asiguratului În această asigurare nu se cuprind bunurile care nu mai pot fi utilizate din cauza degradării. . cu o valoare egală cu cea a daunei acoperite de asigurător.bunurile ce se află în localurile din afara localităţilor şi care nu au paznic permanent sau nu sunt locuite în permanenţă. pentru riscul de furt prin efracţie sau acte de tâlhărie.furt comis prin: spargerea mijloacelor de închidere şi de protecţie. c) Asigurarea de furt şi tâlhărie limitată la anumite bunuri şi valori O astfel de asigurare se încheie de către persoanele juridice.pagubele produse prin spargerea sau deteriorarea pereţilor acoperişului. chioşcuri. escaladare. Se acordă despăgubiri pentru: .bunuri sau alte valori aflate în localul asiguratului. .pagubele produse prin furtul prin efracţie al bunurilor sau valorilor înscrise în contract.valorile.metale şi pietre preţioase. tâlhăriei sau tentativelor de comitere a acestora. indiferent de materialele din care sunt construite.bunurile sau valorile aflate în: gherete. pardoselilor sau a plafoanelor. precum şi următoarele categorii de bunuri sau valori: .utilaje. formulare. Despăgubirea este acordată pentru daunele directe şi materiale.tâlhării produse în localurile de desfăşurare a activităţii. . tonete. cu excepţia cazurilor când acestea sunt expuse în muzee sau expoziţii. sisteme electronice de calcul. familie sau angajaţi ai acestora.mărfurile sau orice produse aflate în vitrinele exterioare ce nu fac corp comun cu clădirea sau altă construcţie arătată în contractul de asigurare. cauzate prin: . . echipamente şi mobilier. de aur şi valorile ce nu sunt păstrate în dulapuri de fier. precum şi animalele. pentru riscul de furt sau acte de tâlhărie asupra curierilor. aflate în localuri prevăzute în contract.

a instalaţiilor electrice a lămpilor de neon. Nu se acordă despăgubiri în cazurile prevăzute în condiţiile generale şi nici pentru pagubele săvârşite de orice angajat sau prepus al angajatului. al bunurilor sau valorilor înscrise în contract.pagubele produse bunurilor sau valorilor înscrise în contractul de asigurare.. oglinzi sau alte bunuri casabile asigurate. a instalaţiilor de apă sau de canal.pagubele conexe. explozie. prin întrebuinţarea cheilor originale dacă acestea au fost însuşite prin acte de furt şi tâlhărie.lucrări de montare. inclusiv cele produse prin acţiunea animalelor. inundaţie. în condiţiile prevăzute de codul penal. produse prin spargere sau crăpare de: .. . uragan. Pentru obiectele de muzeu. prin acte de tâlhărie. asupra unuia sau mai multor curieri. . expoziţie etc. fie global pentru toate bunurile din aceeaşi grupă. grindină. e) Asigurarea valorilor pentru furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor Se acordă despăgubiri pentru pagubele produse prin furtul săvârşit prin acte de violenţă sau ameninţări. Nu se acordă despăgubiri în cazurile prevăzute în condiţiile generale şi nici pentru: . a părţilor metalice sau din lemn. . pentru cazurile de spargere sau crăpare Se încheie de persoane juridice pentru pagubele la geamuri. 94 . trăsnet. Primele de asigurare sunt diferenţiate în funcţie de locul unde se săvârşeşte furtul şi de felul bunurilor sau valorilor. Sumele asigurate se stabilesc la cererea asiguratului fie global pentru toate bunurile din aceeaşi grupă prevăzută în tariful de prime. furtună. asupra uneia sau mai multor persoane din conducerea sau din serviciul asiguratului.5.faptele oamenilor.incendiu. fie separat pe fiecare bun sau pentru unele bunuri din aceeaşi grupă. fie numai cu indicarea numărului curierilor şi a unei sume globale la care se face asigurarea.accidente de orice fel. cum ar fi: avarierea sau distrugerea ramelor geamurilor sau oglinzilor asigurate. . Asigurătorul nu asigură despăgubiri dacă organele de poliţie nu confirmă furtul sau tentativa de furt prin efracţie sau prin tâlhărie ori dacă la aceasta nu s-a înregistrat o reclamaţie în legătură cu furtul sau cu tentativa de furt. Asigurarea geamurilor. sumele asigurate se stabilesc separat pentru fiecare bun în parte.pagubele produse bunurilor asigurate numai prin căldura provenită de la o sursă normală de căldură.. . fie separat pentru fiecare dintre ele. cutremur de pământ. . Sumele asigurate se stabilesc la cererea asiguratului. prin violenţă sau ameninţări.pagubele produse becurilor electrice. oglinzilor şi a altor bunuri casabile. Asigurarea se poate încheia fie cu indicarea fiecărui curier şi la sumele la care se face asigurarea pentru fiecare curier. demontare sau mutare a bunurilor asigurate.pagubele produse prin furtul. 8. precum şi greşita montare iniţială. în condiţiile prevăzute în codul penal.

poliţa de asigurare complexă a gospodăriilor persoanelor fizice reprezintă instrumentul cel mai flexibil şi cel mai util pentru asigurarea bunurilor mobile şi imobile pe care le deţin indivizii şi familiile acestora.bunurile care nu mai pot fi folosite potrivit destinaţiei lor. viticole. viticole. bijuterii.mobilier şi obiecte casnice. demontare sau mutare a clădirilor sau construcţiilor în care se găseau bunurile asigurate.o asigurare de răspundere civilă. viticole. . Primele de asigurare sunt diferenţiate în funcţie de felul bunurilor asigurate. dacă aceasta se face cu scopul de a opri întinderea riscului. la locul de muncă. uşor de modificat şi flexibilă. putând fi ajustată în scopul satisfacerii nevoilor specifice a deţinătorilor de poliţe. . hârtii de valoare. agricole şi pentru deservire zootehnică. 8. pomicole şi animaliere obţinute de asigurat în gospodăria sa şi care urmează a fi valorificate. acte. explozie. pietre preţioase. pomicole. inundaţie.autovehicule şi ambarcaţiuni de orice fel. furtună.o asigurare de invaliditate permanentă şi de deces. grindină.produse agricole. alunecare de teren.incendiu. în drum spre acesta sau în alte locuri. canal sau încălzire centrală. trăsnet.carbonizarea sau topirea bunurilor. . greutatea stratului de zăpadă sau gheaţă. . . uneltele. din cauza degradării.avarii accidentale produse la instalaţiile de gaz.o asigurare de bunuri. instalaţiile. . . Asigurarea complexă a gospodăriilor persoanelor fizice Dintre toate poliţele de asigurare de bunuri. Se acordă despăgubiri în caz de pagube produse de: . . avalanşe de zăpadă.produse agricole. . cutremur. din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot întrebuinţa sau valorifica. stupi de albine.Cuantumul pagubei este egal cu valoarea bunurilor avariate sau distruse.maşinile.unelte agricole. . . cât şi pentru asigurarea împotriva anumitor daune în care răspunderea lor civilă poate fi implicată. Această poliţă este o poliţă pachet pentru că include: . . pomicole. animaliere şi alimentare. produsele din lemn. instrumentele şi alte bunuri din ateliere. mijloace de transport cu tracţiune animală.6. apă.furaje. Se cuprind în asigurare atât bunurile asiguratului cât şi cele aparţinând persoanelor ce locuiesc şi gospodăresc împreună cu acesta şi toate bunurile ce sunt depuse în locurile în care asiguratul este proprietar.banii. a) Asigurarea de bunuri Această asigurare se referă la următoarele categorii de bunuri aparţinând persoanelor fizice: . motoarele şi electromotoarele destinate producţiei. asigurate la data producerii riscului asigurat. 95 . motociclete şi biciclete. Nu se cuprind în asigurare următoarele categorii de bunuri: . aparatele.dărâmare. Poliţele de asigurare a gospodăriilor oferă o acoperire largă. documente.

soţul sau soţia acestuia. Nu se acordă despăgubiri pentru pagubele produse de: . majorată cu 25%. iar în caz de deces de 50% din aceeaşi sumă. fără voinţa asiguratului. .furtul prin efracţie al bunurilor asigurate în clădiri sau alte construcţii nelocuite sau părăsite. mai puţin uzura. drepturi de pensie şi alte drepturi din sistemul asigurărilor sociale. suma asigurată este de 100% din suma asigurată iniţial a tuturor bunurilor. În caz de invaliditate permanentă.comiterea furtului prin efracţie cu participarea unor persoane care locuiesc în acelaşi apartament cu asiguratul. . se plăteşte doar o parte din suma asigurată.căderea unor corpuri pe clădirile sau alte construcţii în care se aflau bunurile asigurate ori prăbuşirea clădirilor sau construcţiilor respective. rebeliune sau revoluţie. fără să depăşească valoarea bunurilor respective. .spargerea bunurilor casabile din sticlă. Sumele asigurate se plătesc în cazul în care invaliditatea permanentă sau decesul s-a produs de evenimente subite. Răspunderea asigurătorului începe după cinci zile de la expirarea zilei în care s-au achitat primele de asigurare şi s-a întocmit contractul de asigurare şi încetează la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a încheiat asigurarea. . la locuinţa acestuia. ocupaţie militară.distrugerea sau avarierea de către un risc asigurat a clădirilor sau a altor construcţii în care se aflau bunurile respective.inundaţii produse în timpul formării unor lacuri de acumulare sau al schimbării artificiale a cursurilor de apă. Suma astfel calculată nu poate depăşi un anumit plafon stabilit de asigurător. invazie. apreciată pe baza preţurilor cu amănuntul.furt prin efracţie.. precum şi izbirea lor de către un vehicul. Suma se plăteşte în întregime în caz de invaliditate permanentă totală. Suma asigurată se stabileşte global pentru toate bunurile. .pagubele produse bunurilor asigurate de avarieri sau distrugeri prilejuite de măsurile de salvare luate în timpul producerii riscului asigurat. dacă locuiesc şi gospodăresc împreună cu asiguratul. corespunzătoare gradului de invaliditate permanentă. potrivit cererii asiguratului. . părinţii şi copiii acestuia.cheltuielile făcute pentru limitarea pagubelor. iar dacă aceasta este parţială. . Suma de asigurare plătită de acest tip de poliţă se plăteşte independent de alte sume de care beneficiază asiguratul respectiv pentru cazurile de accidente. .cauze necuprinse în asigurare. c) Asigurarea de răspundere civilă 96 . . Nu se acordă despăgubiri nici pentru pagubele indirecte şi nici pentru cele produse de operaţiuni militare în timp de război. .pierderea sau dispariţia bunurilor asigurate. b) Asigurarea de invaliditate permanentă şi de deces În această asigurare sunt cuprinşi: asiguratul.explozii organizate în scop lucrativ.

situat la acelaşi nivel sau la un nivel inferior. Asigurarea animalelor Obiectul asigurării îl constituie: . îngheţul. . inclusiv şi anemia infecţioasă.7. grindina.la porcinele din îngrăşătorii suma asigurată se stabileşte pe baza greutăţii medii şi a preţului de achiziţie a cărnii în viu practicat de întreprinderile de industrializare a cărnii. Nu se acordă despăgubiri pentru cazurile în care paguba s-a produs cu intenţie de asigurat sau de familia acestuia. înecul. pentru pagubele la bunurile asigurabile sau la pereţi. Sumele asigurate se stabilesc pe baza propunerii asiguratului şi ţinând seama de următoarele criterii: .proprietarului imobilului în care se aflau bunurile asigurate. intoxicaţia.La acest tip de asigurare se acordă despăgubiri pentru sumele pe care asiguratul şi membrii familiei acestuia trebuie să le plătească cu titlu de despăgubiri şi cheltuieli de judecată pentru prejudiciile de care răspund în baza legii: . furtuna.animalele bolnave sau aflate în localităţi unde s-a instituit carantina. Suma asigurată la asigurarea de răspundere civilă este egală cu suma asigurată pentru bunurile din gospodărie. prăbuşirea.cabalinele în vârstă de 1-15 ani. asfixierea.animalele aparţinând persoanelor fizice ce locuiesc în Delta Dunării.porcinele din îngrăşătorii aparţinând persoanelor juridice. inundaţia.la animalele de reproducţie procurate din import. . Răspunderea asigurătorului începe: 97 . Nu pot fi asigurate: . înscrisă în contractul de asigurare. pardoseală. la domiciliul asiguratului. . cutremurul. 8. pentru accidentarea persoanelor şi avarierea bunurilor. . . fără a putea depăşi un anumit plafon stabilit de asigurător.locatarului imobilului învecinat. . Se acordă despăgubiri şi pentru cheltuielile făcute în procesul civil de asigurat şi membrii familiei acestuia dacă au fost obligaţi la dezdăunări. Riscurile asigurate sunt pieirea sau sacrificarea fortuită a animalelor ca urmare a următoarelor evenimente: . căderile. suma asigurată corespunde valorii de procurare sau a celei de inventar. cauzate de o inundaţie produsă în apartamentul în care se aflau bunurile asigurate. suma asigurată nu poate depăşi valoarea de pe piaţa locală a animalelor respective.animalele din gospodării ce nu respectă regulile sanitar-veterinare de îngrijire. avalanşele de zăpadă. de peste 40 kg şi indiferent de vârstă. întreţinere şi folosire a animalelor. alunecările de teren. insolaţia. inclusiv ca urmare a infiltrării apei provenite din inundaţia respectivă. instalaţii electrice. produse de incendiu sau explozie. uşi.îmbolnăviri.terţilor. leziunile interne. trăsnetul. .în cazul persoanelor fizice. .bovinele şi porcinele de peste şase luni. atacul animalelor sălbatice. pentru pagubele datorate în calitate de locatar. . ferestre. . explozia. hrănire.accidente precum incendiul.ovinele şi caprinele de peste un an.

a unui animal sănătos din aceeaşi specie. bruma. Pentru efectivele mari de animale se practică o asigurare globală care se încheie fără termen şi include toate animalele din aceeaşi specie care au împlinit vârsta de cuprindere în asigurare. îngheţul târziu de primăvară. sensibilitatea ei la factorii de risc din teritoriu şi statistica daunelor din zona respectivă. Durata asigurării poate fi anuală sau multianuală. Volumul primelor de asigurare se regularizează trimestrial funcţie de variaţia efectivelor de animale.neanunţarea organelor veterinare. Mărimea despăgubirii este dată de diferenţa dintre valoarea animalului şi valoarea recuperărilor (carne. vârstă. furtuna şi uraganul. taxe de sacrificare). în cazuri de boală sau accident. dăunătorii agricoli. Nu se acordă despăgubiri la pierirea sau sacrificarea animalelor din fapte culpabile precum: . după 5 zile de la data plăţii primelor de asigurare. Asigurarea culturilor agricole Asigurarea culturilor agricole se practică de către persoane fizice.în caz de boală. În cazul asigurărilor multianuale se practică un sistem de prime bazat pe principiul Bonus-Malus. consultaţii medicale. . în timp util. asigurătorul are obligaţia să acopere paguba numai în limita sumei asigurate. sex. dacă pierirea animalelor s-a produs după 60 zile de la data plăţii primelor de asigurare. Dacă o cultură rămâne doi ani consecutivi fără daune şi despăgubiri atunci în anul următor prima de asigurare se 98 . rase şi grupe de vârstă de animale. stare de întreţinere şi productivitate. .în caz de accident. Riscurile acoperite sunt în general următoarele: grindina. ploile torenţiale.valorii. Primele de asigurare se stabilesc pe specii. cu excepţia culturilor de tutun la care se asigură şi pierderile calitative provocate de grindină. .valorii funcţie de greutatea în viu şi preţurilor de contractare practicate la momentul respectiv. lână etc. pe piaţa locală. asigurătorul va despăgubi paguba reală. îngheţul timpuriu de toamnă. crusta de gheaţă. Prima de asigurare se stabileşte pe grupe tarifare şi pe categorii de judeţe. Sunt excluse riscuri precum: seceta. incendiul provocat de descărcări electrice. rasă.. la pierirea animalului.nu se iau în considerare cheltuielile făcute de asigurat pentru prevenirea sau micşorarea pagubei (medicamente. .).8. alunecările de teren. iar dacă suma asigurată a fost subdimensionată. 8. la data producerii riscului asigurat. Asigurarea acoperă pierderile cantitative la recoltă. pomilor şi al hameiului. funcţie de specificul culturii. . .neprezentarea la vaccinări şi tratament. piele.maltratarea sau uciderea intenţionată. Valoarea animalului este stabilită pe baza: . asfixierea. Dacă la producerea riscului asigurat se constată că suma asigurată a fost stabilită la o valoare mai mare decât cea reală. asociaţii agricole şi societăţi comerciale agricole şi are ca obiect culturile agricole sau rodul viilor.furajarea sau adăpostirea necorespunzătoare.

.......................................... grindină..................... Răspunderea asigurătorului încetează din momentul recoltării sau culesului................. ............................................................ In ce tipuri de asigurari de bunuri.. pomilor şi hameiului: din momentul înfloririi sau contra unei prime suplimentare... uragan......... Gradul de distrugere se stabileşte prin raportarea numărului de plante distruse la numărul total de plante de pe un număr de parcele de referinţă...... ................................... pe langa asigurarea bunurilor apar si alte categorii de asigurari (de persoane sau de raspundere civila) ? ....................... Cuantumul pagubei rezultă din înmulţirea producţiei probabile cu gradul de distrugere a riscului produs................................pentru culturile agricole însămânţate: din momentul însămânţării pentru riscurile de ploaie torenţială sau alunecări de teren......... Producţia probabilă se stabileşte înmulţind producţia medie la hectar din ultimii trei ani cu recolte normale............ şi pe perioada dintre apariţia inflorescenţei şi înflorire............................. iar în cazul producerii riscurilor asigurate să înştiinţeze în scris asigurătorul în termen de cel mult cinci zile................. ................. Răspunderea asigurătorului începe la date diferite funcţie de tipul riscului asigurat astfel: ............................................. cu suma maximă ce se poate asigura pe unitatea de măsură specifică.. Prin legea 381/2002 privind acordarea de despăgubiri în caz de calamităţi naturale în agricultură...................... 02:00 5 99 ................... .... Despăgubirea se stabileşte funcţie de starea culturilor la momentul producerii riscului asigurat dar fără a depăşi valoarea producţiei probabile...................... statul constituie prin bugetul de stat sume destinate nu numai despăgubirilor excepţionale......................... ................................... Asiguraţii sunt obligaţi să respecte toate regulile agrotehnice şi să ia măsurile specifice de prevenire a distrugerilor sau vătămărilor.........reduce cu 10% faţă de anul anterior. Dacă într-un an se despăgubeşte un anumit prejudiciu prima pentru anul următor se majorează cu 10%... sau din momentul răsădirii pentru riscurile de îngheţ..........pentru rodul viilor..... incendiu.................................pentru culturile agricole răsădite: din momentul răsădirii pentru toate riscurile cuprinse în asigurare........ dar şi pentru stimularea asigurărilor propriu-zise prin subvenţionarea primelor de asigurare plătite de asiguraţi....... cuantumul pagubei sau suma asigurată..... ....

utilajelor si a instalatiilor.02:05 05 Care sunt principalele tipuri de asigurari de bunuri. Obiectul asigurarii (bunuri. 100 . riscuri) si continutul despagubirii in cazul asigurarii animalelor. Obiectul asigurarii (bunuri. riscuri) si continutul despagubirii in cazul asigurarii cladirilor. riscuri) si continutul despagubirii in cazul asigurarii lucrarilor de constructii-montaj si a raspunderii constructorului. Obiectul asigurarii (bunuri. a altor constructii si a continutului acestora. riscuri) si continutul despagubirii in cazul asigurarii culturilor agricole. Obiectul asigurarii (bunuri. riscuri) si continutul despagubirii in cazul asigurarii complexe a gospodariilor persoanelor fizice. Obiectul asigurarii (bunuri. riscuri) si continutul despagubirii in cazul asigurarii masinilor. Obiectul asigurarii (bunuri.

Conform acestei metode. Pentru prevenirea subasigurării.2004 4. Ed. 02:25 05 1. fie pentru asigurat. ALL Beck. majoritatea societăţilor de asigurări utilizează metoda penalizării. Economică Bucureşti. Cartea Studenteasca. Editia a III-a. subevaluarea bunurilor nu permite. Ed. Bucureşti 2004 2. despăgubirea datorată se reduce proporţional cu raportul dintre suma asigurată şi valoarea curentă a bunului respectiv (principiul proporţionalităţii).•Orice subevaluare sau supraevaluare poate avea consecinţe negative fie pentru asigurător. 101 . Bistriceanu Gheorghe – Sistemul asigurărilor din România. în condiţiile în care contractul de asigurare a fost încheiat pentru o sumă inferioară valorii bunului. Economică. Cea mai utilizată metodă pentru determinarea valorii curente a unui bun constă în scăderea deprecierii estimate (procentul cu care a scăzut valoarea iniţială a bunului respectiv datorită uzurii) din valoarea de înlocuire a bunului respectiv la costurile curente. 2007. Constantinescu Dan Anghel – Tratat de asigurări. Bucuresti. Ed. Pe de altă parte. Ed.Asigurari si reasigurari. supraevaluarea bunurilor poate conduce la slăbirea preocupării asiguratului pentru prevenirea pagubelor. Margulescu Serghei -. acordarea unei despăgubiri cu care asiguratul să poată compensa în întregime pierderea suferită. în caz de pagubă. Ciurel Violeta – Asigurări şi reasigurări:abordări teoretice şi practice internaţionale. Bucureşti 2000 3.Astfel.

Ferguson Cheryl – Personal Insurance. Cincinnati. patrea I din 10. Trieschmann J. 9.505 din 4. 1193 din 14.04. nr.O.2001 6.2004) 16. Hallman V. 11. SouthWestern Publishing Co.06. Legea 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România (M. Negoiţă Ion – Aplicaţii practice în asigurări şi reasigurări. Ed. John Wiley & Sans. Sibiu. Etape. Ordinul CSA nr. 1993 10. 454 din 27.O. Legea 212/2004 privind asigurările private de sănătate (M. nr. New York.O. 19. nr. IIA Malvern. Ed. 12. 148 din 10. nr. 14. Legea 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare (M. American Institute for CPCV.2004). nr. Legea 403/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 32/2000 (M.05. Lavine Alan – YourLlife Insurance Options.2000).O. Underwriting and Marketing Practices. 20 din 2008 privind asigurările RCA. nr. 976 din 25. 473 din 26. Pensylvania 1996.2008). 18. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor impotriva cutremurelor. Legea 346/2002 privind asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale (M.06. Gustavson S – Risk and Insurance. 102 . 13. 303 din 30. nr. Health and Retirement.5. alunecarilor de teren sau inundatiilor (M.O.2004) 15.O..1995. Legea 172/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 136/1995 (M.O.11.O.1995).12. Manilton K – Personal Insurance: Life.10. 7. Legea nr.12. Legea 32/2000 privind societăţile de asigurarea şi supravegherea asigurărilor (M. Greene M.2004) 17. Malvern Pensylvania. 1992 8.2002). Revista PRIMM – Asigurari si pensii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->