P. 1
Ferma Bovine

Ferma Bovine

|Views: 582|Likes:
Published by Silvia Zilwia

More info:

Published by: Silvia Zilwia on Apr 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2014

pdf

text

original

BILANT DE MEDIU NIVEL I

Pentru obiectivul: FERMA BOVINE Localitatea MOIECIU, jud. BRASOV Beneficiar: SC. HAPPY COW SA Proiectant de specialitate: MAGHEAR Silvia Cluj-Napoca, str. Bradului nr. 28, 400999 Tel: 0743 102 299 004 E-mail: zilwia@yahoo.com Inregistrata in REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI din 16. 01. 2012

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele de baza puse la dispozitia elaboratorului. Bilantul de mediu pentru obiectivul “Ferma de bovine” apartinand SC HAPPY COW SA constrituie o documentatie de sustinere cu date tehnice, care sta la baza obtinerii autorizatiei de mediu. Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare asupra mediului, precum si identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea cu studii

teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I. In termini generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie sa identifice domeniile in care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele si instalatiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrarile se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislatiei existente sau in curs de adoptare, precum si asupra investigarii potentialelor poluari ale solului prin activitati desfasurate anterior in zona analizata sau in vecinatatea acesteia. Datele de identificare pentru titularul activitatii sunt urmatoarele: Denumire: SC HAPPY COW SA Adresa: * Sediul administrativ: Moieciu, jud. Brasov, str. Pasunii, nr. 1A *Ferma bovine: Moieciu, jud. Brasov, str. Pasunii, nr. 2 Telefon: 0755 666 777 Reprezentant: Administrator ARCAS Anca Nr. Cod fiscal C.U.I. 17729536

1. STAREA TERENULUI IN ZONA OBIECTIVULUI

Descrierea generala a amplasamentului analizat Amplasamentul fermei de bovine apartinand SC HAPPY COW SA este situate in intravilanul localitatii Moieciu, avand urmatoarele vecinatati:

în actuala componență administrativă.• La Nord – SC Agromec SA si un drum de exploatare • La Sud .proprietate Pop A. conform planului de amplasament si delimitare a imobilului. după cum urmează: Moieciu de Sus. A TOPOGRAFIEI LOCALE SI A APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE Comuna Moieciu este una dintre cele trei comune administrative care alcătuiesc Zona Bran: Bran. din care: -suprafata construita . Drumul Carului. este de 21 926 mp. Este alcătuită din șase sate. DESCRIEREA STRUCTURII GEOLOGICE. 2. Cheia. Moieciu de Jos.30 mp. Comuna a luat ființă. fiind comuna cu cele mai multe sate din zona Bran. cod CAEN 0141. în anul 1968 când în România s-a făcut reforma administrativă. In cadrul amplasamentului respective se desfasoara activitatea de crestere si exploatare a vacilor de lapte si ingrasare tineret. Sediul administrativ al comunei Moieciu este în satul Moieciu de Jos. .suprafata nebetonata 4394. Peștera si Magura. Suprafata totala a amplasamentului analizat. Fundata. si drum de acces in incinta • La Vest – proprietate Mencu Iosif.70 mp 17531. Moieciu. si drum de exploatare • La Est .-proprietate Rus R.

Tocmai datorită importanței sale deosebite.și care ocupă extremitatea sud-estică a județului cu același nume. Tot în raza comunei Moieciu. care nu este altceva decât extremitatea sud-estică a celei mai mari depresiuni intramontane din România . în satul Drumul Carului. cunoscute sub numele de limesul transalutan. localitățile Cumidava (Râșnov) de Jidava (Poenari de Muscel). săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din perioada paleolitică.Comuna Moieciu este situată în Țara Bârsei. aceasta a dispus construirea castelului de la Bran.Depresiunea Brașovului . au scos la iveală urmele unui castru roman care se pare că întregea sistemul de fortificații romane din Dacia. Actul de naștere al castelului de la Bran a fost emis de regele Ludovic I de Anjou la 13 noiembrie 1377. sunt menționate foarte des în documentele medievale. în vremea ocupației romane. cunoscută chiar înainte de ocuparea Daciei de către romani. în forma sa de atunci. comuna Moieciu este situată la 28 de km pe șoseaua care leagă Brașovul de Câmpulung Muscel și Pitești. Pe teritoriul comunei Moieciu. ca punct înaintat de pază și apărare în trecătoarea Branului. fiind una dintre cele mai vechi căi de comunicație de pe teritoriul românesc. în satul Peștera. Față de municipiul Brașov. iar în evul mediu era principalul drum de legătură dintre Transilvania și orașele muntene de la Dunărea de Jos. dar suveranul n-a mai apucat să-l vadă. Satele de colibași ale brănenilor. după ocuparea Transilvaniei de către regalitatea maghiară. . în anul 106 după Hristos. mai precis din paleoliticul superior. între care și cele aparținătoare azi comunei Moieciu. face confuzie între domnitorul Vlad Dracul și Vlad Țepeș. ele făcând de fapt parte din domeniul Branului și se aflau sub jurisdicția castelanului de la Bran. săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în urmă de către profesorul Stelian Coșuleț. iar multă lume. Acest vechi drum comercial și militar lega. este cunoscut în lumea întreagă drept castelul lui Dracula. neavizată. iar în 1382 castelul era terminat. Astăzi castelul Bran. care nu lipsește din marile ghiduri turistice ale lumii.

Aceste masive corespund de altfel cu hotarele comunei Moieciu spre aceste puncte cardinale. unde comuna Moieciu este învecinată cu județele Prahova. Parcela are forma neregulata.). Apa subterana apare la adancimi mai mari de 5-6 m. Clima zonei este temperat continentală. Pe celelalte laturi vecinii Moieciului sunt satele Fundata și Șirnea din comuna Fundata. Satele comunei Moieciu sunt sate liniare și răspândite. toate râurile comunei fiind tributare râului Bârsa afluent al Oltului. . 11 m. culoar depresionar străjuit pe latura sud-estică de Munții Bucegi-Leaota (2504 m) și de Munții Piatra Craiului la vest. cu precipitații variate care cad mai tot timpul anului și cu vânturi neregulate.Din punct de vedere geografic. cu veri mai scurte și răcoroase. cu ierni grele. Terenul obiectivului analizat este stability din punct de vedere fizico-geologic. In imediata apropiere a fermei nu au fost identificate ape de suprafata. prezentand o inclinare generala de la V la E si o usoara inclinare de la N la S. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată. supranumiți și „Perla Carpaților românești”. comuna Moieciu este situată în culoarul depresionar Bran-Câmpulung Muscel. care are înălțimea cea mai mare în Pasul Giuvala de pe teritoriul comunei Fundata (1235 m. Dâmbovița și Argeș. Ș imonul și Predeluț ul din comuna Bran și orașul Zărnești. front la drumul de acces in incinta de 6.

efectiv de animale 141 capete. 2008. din care: 15 vaci de lapte si 10 vitei. ISTORICUL ZONEI In anul 2005 ia nastere SC HAPPY COW SA. efectiv de animale 160 capete. ferma fiind amplasata pe terenul fostului CAP Moieciu. Societatea a inceput activitatea cu un efectiv de 25 animale. 2007. In perioada urmatoare.2010. activitatea din microferma zootehnica.2009. POSIBILITATEA POLUARII SOLULUI Descrierea activitatii desfasurate in prezent in zona analizata Activitatea desfasurata pe amplasamentul analizat este de crestere si exploatare a vacilor de lapte si ingrasare tineret afferent. precum si din sectorul de baza furajera evolueaza in mod ascendant astfel: - 2005. . 4. dupa cum urmeaza: . capacitatea fiind de 160 capete. 2006. . efectiv de animale 130 capete. efectiv de animale 25 capete. efectiv de animale 154 capete.3. efectiv de animale 143 capete. avand ca obiect de activitate cresterea bovinelor.

vitei întarcati 65 capete. • O moara pentru macinat furaje (C2). . Fiecare grajd este prevazut cu cate un padoc cu suprafata de 280 mp fiecare.tineret 3-10 luni 20 capete. zidarie de inchidere din caramida si acoperis din placi ondulate din azbociment. avand suprafata de 488 mp si un volum de 975. Ferma este alcatuita din urmatoarele fractiuni: • Un grajd pentru bovine (C1).juninci gestante 10 capete. structura pe cadre din beton armat prefabricat. inchisa. 20 capete.taurasi la îngrasat Total 160 capete 25 capete. 0 mc. semiprofesionala. fara ventilatie. .vaci gestante . amplasata intr-o incinta cu suprafata de 110. . in conservare. Moara este de tipul “BONTIDA”.38 mp fiecare. . Inaltimea de 2. cu suprafata de 781. pereti din caramida si acoperis din tigla.vaci de lapte .. Grajdurile au fundatii din beton. cu suprafata de 1819.05 mp. avand o capacitate de 1 000 kg/h • Un siloz pentru nutret (C3) din beton. • Doua grajduri pentru bovine (C4 si C50. pe fundatie din beton.0 m.71 mp. avand un numar de 80 locuri/ grajd. 20 capete.

cu suprafata de 150 mp. grup sanitary. sala muls. Suprafata totala: 157. Suprafata totala: 57. balcon si scara exterioara. Suprafata totala: 47. grup sanitar. . scara exterioara. compusa din urmatoarele fractiuni: -la parter: un filtru sanitar. pereti din boltari din beton. sala asteptare animale. . • platforma pentru gunoiul de grajd. amplasata intr-o cladire cu regim de inaltime P+E pe fundatie de beton.75 mp. • Laptarie (C7).62 mp. . antreu.1 octombrie ÷ 14 martie în grajdurile fermei. 2 depozite si camera paznic.la etaj: 2 birouri. animalele sunt crescute pe asternut uscat. În grajduri. Cladirea laptariei nu este terminata. hol.63 mp. .15 martie ÷ 30 septembrie pe pasuni închiriate în diverse locatii de la primarii.• Un corp andministrativ (C6) -la parter : 2 birouri. iar restul vitelor sunt crescute dupa cum urmeaza: . fiind cuprinsa în planul de dezvoltare. nebetonata.la etaj: 3 birouri. 2 depozite. rezultând un deseu cu umiditate de 70 ÷ 80%. din materiale celulozice (paie) care au proprietatea de a absorbi purinul. Vacile de lapte sunt crescute în stabulatie permanenta.

G = greutatea corporala (kg) . Mulgera vacilor se face atât manual cât si automat cu mulgatori. Evacuarea gunoiului din adaposturi se face manual si mecanic (cu remorca).Necesarul de substanta uscata la vacile de lapte se poate stabili fie pornind de la volumul normal al ratiei (2.Y = productia de lapte (kg\zi) Pentru a asigura o parte a bazei furajere necesare. fie folosind urmatoarea relatie: SU (KG\zi) = 0. Adaparea animalelor se realizeaza prin adapatori cu nivel constant.taitei de sfecla – iarna.borhot de bere . acesta este pastrat într-un racitor de lapte tip Westfalia. Purinul si apa . Furajele provin din silozurile C3 si din fânar.1 Y . fânarul fiind amplasat în afara fermei fiind închiriat.025 G + 0. pe latura sudica a amplasamentului. dar fara a avea o sala de muls organizata. la care se adauga urmatoarele ingrediente: . fiind depus pe platforma nebetonata situata in incinta fermei. Reteta dupa care sunt hranite vitele este urmatoarea: faina de lucerna si siloz de porumb. societatea detine în arenda o suprafata de 200 ha. Laptele este preluat de catre beneficiar (SC BONAS SRL) cu autocisterna frigorifica proprie.5-3 Kg SU\100 kgGV). La un consum de furaje cu 1 kg substanta uscata sunt necesari 3-6 litri apa. Pâna la preluarea laptelui. Din descrierea activitatii desfasurate pe acest amplasament rezulta ca în tehnologia de crestere a bovinelor nu se utilizeaza metoda evacuarii hidraulice a dejectiilor din adaposturi. unde: . având o capacitate de 2000 litri.vara .

La aceasta faza tehnologica dejectiile aplicate ca fertilizat. prin înglobarea în brazda se asigura mineralizarea acestora. Pregatirea ogoarelor este operatia tehnologica compusa din urmatoarele faze : • Aratura executata pe suprafata la adâncimi variabile.energie electrica: alimentare din reteaua SC Electrica. Pentru asigurarea bazei furajere necesare fermei zootehnice. Modul de asigurare cu utilitati . Mineralizarea este favorizata de reactiile . 7 zile/saptamâna. .tractor mixt încarcator frontal – excavator (buldo-excavator) pentru manipularea dejectiilor în cadrul platformei de depozitare.apa potabila: este asigurata din reteaua de alimentare a localitatii Moieciu. societatea detine în arenda o suprafata de peste 200 ha. 365 zile/an. desi au un grad de mineralizare scazut (crude). dezinfectia. În incinta fermei nu sunt depozitate medicamente sau substante specifice pentru dezinfectii sau combaterea daunatorilor si parazitilor. Pentru lucrarile specifice din interiorul fermei sunt utilizate urmatoarele mijloace auto si utilaje: . Programul de functionare este de 8 ore/zi. .utilizata la igienizari se scurg într-un bazin situat la capatul sudic al adaposturilor. . care se ataseaza la tractor.un tractor cu remorca pentru transportul balotilor si a silozului de porumb. . Tratamentele veterinare.vidanja cu capacitatea de 5 mc. dezinsectia si deratizarea sunt efectuate de catre SC PRIMA VET SRL conform contractului anexat. impuse de normele tehnologice ale fiecarei culturi.încalzirea sediului administrativ se face cu ajutorul a doua sobe de teracota utilizând lemne.

în cazul precipitatiilor abundente sau de lunga durata. remorca pentru transportul gunoiului pe câmp.1. . Cuantificarea impactului asupra solului si a apelor freatice în aceasta faza a documentatiei este dificil de realizat. În cadrul acestor lucrari se utilizeaza un tractor la care se ataseaza urmatoarele utilaje anexe: cositoare. În incinta fermei Sursele de poluare a solului în incinta fermei pot fi urmatoarele: a. are loc o poluare continua.biochimice ce se produc în sol sub actiunea fizica a factorilor meteorologici (temperatura si precipitatii) si a microorganismelor. Transformarea ureei si a amoniului de catre microorganisme duce la acidifierea solului. Gunoiul de grajd rezultat este aplicat ca fertilizant având efecte benefice deoarece asigura productii vegetale superioare în conditiile eliminarii efectelor negative ale fertilizarii terenurilor numai cu îngrasaminte chimice. Dejectiile animaliere Dejectiile animaliere sunt depozitate pe o platforma improprie. masina de împrastiat gunoi. având ca efect: . Identificarea ariilor poluate si a potentialelor poluari a. . Apele pluviale care cad pe acest depozit ajung în pânza de apa freatica sau. • Discuirea. nebetonata. Se poate afirma ca datorita depozitarii necorespunzatoare si necontrolate a dejectiilor (gunoi de grajd si purin).acidifierea solului.afectarea calitatii apei freatice. se scurg în afara fermei. faza tehnologica în care are loc farâmitarea si omogenizarea patului germinativ.

capacitatii de retinere a apei. b. rezultând într-o prima etapa azot amoniacal. Sarurile solubile în exces din dejectii.Materia organica continuta în apele infiltrate în sol se descompune în prezenta oxigenului. putând împiedica cresterea plantelor sau pot fi levigate în apele freatice.2. • efectuarea lucrarilor agricole cu masini adecvate categoriei de cultura . pot afecta negativ fertilitatea solului. efectele asupra solului si apei freatice fiind aceleasi cu cele mentionate mai sus. Bazinul de colectare a purinului si a apei uzate de la igienizari este impropriu. a balegarului. la rândul sau se descompune formând azotiti si mai departe azotati. Acesta.este minima cu conditia respectarii regulilor agrotehnice: • aplicarea îngrasamintelor naturale în perioade lipsite de precipitatii sau în mustul zapezii . permeabilitatii. Si în acest caz are loc o poluare continua. Dejectiile zootehnice aplicate în doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha). a. având loc infiltrarea lichidului în sol. În exteriorul fermei Posibilitatea poluarii solului ca urmare a aplicarii gunoiului de grajd rezultat din ferma . pot contribui la cresterea continutului total de saruri din solurile pe care s-au administrat doze mari si repetate. continutului în oxigen. etc. care depasesc cerintele plantelor. Bazinul de stocare a purinului si a apelor uzate de la igienizari. Continuturile de saruri solubile din sol devin excesive. • aplicarea unor cantitatii stabilite în functie de necesarul parcelei respective . . prin influenta pe care o pot avea asupra starii fizice.ca fertilizant . • efectuarea araturilor într-o perioada scurta dupa aplicarea gunoiului de grajd proaspat . • fertilizarea prin injectie în sol.

urina. Gunoiul de grajd (balegar) este un amestec de fecale. inclusiv cu microelemente. reziduurilor provenite din complexele de crestere industriala a animalelor pot deveni un factor de poluare a solurilor. nivelul apei freatice si clasa de salinitate cât si de compozitia acestora în elemente fertilizante si poluante. • resturi de furaje. trebuie sa se tina seama de panta terenului. 5. compozitia chimica a reziduurilor prezinta o mare variabilitate de elemente care pot influenta negativ solurile. Cantitatea si compozitia chimica a reziduurilor este influentata de furajarea animalelor cu ratii mai concentrate în proteine. de natura substantelor folosite pentru igienizarea si dezinfectarea adaposturilor. asternut si resturi furajere. Prin consistenta si compozitia chimica.Pentru administrarea dejectiilor zootehnice pe terenurile agricole. suplimentate cu adaosuri de saruri minerale. Cantitatea de reziduuri si dejectii este extrem de variabila si depinde de . Datorita variatiei acestor factori în diferitele complexe de crestere a animalelor. permeabilitate. • continut adaugat: asternut . DEPOZITAREA DESEURILOR În tehnologiile de crestere a vacilor de lapte în complexe de tip industrial. • reziduuri de metabolism: urina . obtinut prin tehnologia traditionala de crestere pe asternut temporar sau permanent. Componentele cele mai importante care limiteaza folosirea dejectiilor zootehnice pe terenurile agricole sunt reprezentate de continutul în azot (esential) si continutul de saruri. de tipul de adapost. de durata timpului de stocare. generarea deseurilor tehnologice are urmatoarele surse : • reziduuri de digestie: materii fecale .

a apelor freatice si a apelor de suprafata. împreuna cu apele uzate de la igienizari. A – substanta uscata din asternut . • P2O5 .16 % .foarte multi factori. exprimate în kg/cap/zi.0.20. este canalizat spre un bazin necorespunzator din punct de vedere a protectiei solului.5 % .3 % . • K2O .77.0. a apelor freatice si a apelor de suprafata.0.31 %. Din cantitatea anuala de dejectii rezultate într-un an în incinta fermei. în care: H – substanta uscata din hrana . Compozitia chimica medie a balegarului proaspat provenit de la taurine este urmatoarea : • apa .0. Gunoiul de grajd este depozitat pe o platforma necorespunzatoare din punct de vedere a protectiei solului. • substanta organica . 27% reprezinta asternutul.40 % . Purinul. Microorganismele reprezinta componentul cel mai dinamic al dejectiilor care actioneaza înca din tubul digestiv pâna la mineralizarea substratului organic. • N . cca. Literatura de specialitate mentioneaza urmatoarea relatie pentru calcularea cantitatii de gunoi de grajd ce se produce într-o ferma : C = ( H / 2 + A ) × 4 . . • CaO . respectiv 229 ÷ 330 tone/an. Gunoiul de grajd si purinul (inclusiv apele uzate de la igienizari) este utilizat ca fertilizant pe terenurile agricole arendate. Compozitia balegarului proaspat în microorganisme.34 % . Pentru calcularea cantitatii de gunoi de grajd ce se obtine într-o ferma exista mai multe metode.

Cadavrele catre SC PROTAN.cadavre de animale. Asadar încarcatura biotica a dejectiilor este foarte mare.) pe deoparte si stimularea microorganismelor ce realizeaza oxido-reducerea materiei organice pe de alta parte. sunt depozitate într-o încapere numita camera de carantina pâna la preluarea acestora de . nefermentate cât si dejectiile în diverse stadii de fermentare. cantitatea estimata fiind de 500 kg/an. Folosirea reziduurilor de la taurine ca fertilizant organic reprezinta o cale sigura de reciclare nepoluanta. Administrarea prin injectare este foarte buna deoarece riscurile contaminarii cu germeni patogeni din reziduurile nefermentate sunt mici. În procesul reciclarii nepoluante a dejectiilor intereseaza neutralizarea agentilor biotici patogeni (bacterii. elemente parazitare invazionale. desi pe terenurile acoperite nu determina inconveniente reale. Folosirea reziduurilor nefermentate este recomandabila mai ales pe terenurile libere de culturi. etc. neutre sau alcaline. Alte tipuri de deseuri generate de activitatea din ferma: . conform contract nr.680 milioane de enterococi. eliberarea azotului facându-se mai repede pe cele alcaline.07. Impactul reziduurilor zootehnice asupra mediului este extrem de variat. dar mai ales de caracteristicile calitative ale reziduurilor. Acest fapt se explica prin conditiile excelente de nutritie si înmultire pe care digesta si egesta le ofera microorganismelor simbiote si celor patogene ce se elimina prin fecale si urina.328/16. Reziduurile pot fi administrate pe soluri acide.Gunoiul de grajd proaspat contine un numar imens de microorganisme. virusi. Dimensiunile si consecintele acestui impact depind de indicatorii cantitativi.2010 . daca avem în vedere ca o vaca elimina în 24 de ore 10. Se pot folosi atât dejectiile crude. cu exceptia zilelor foarte calduroase. ciuperci.

amplasate la capatul grajdurilor si aleilor. În concluzie cu privire la gospodarirea deseurilor se fac urmatoarele precizari: .platforma pe care sunt evacuate dejectiile constitue o sursa de poluare majora a factorilor de mediu (apa.. aer.anvelope uzate.acumulatori auto. . cantitatea estimata fiind de 2-3 buc/an. aer. în vederea colectarii dejectiilor din grajdul de vitei. amplasat de-a lungul bateriilor de boxe pentru vitei.canale colectoare de capat. cantitatea estimata de 2 buc la 3 ani. care va colecta dejectiile din canalul colector din grajdul de vitei. Stocarea dejectiilor . Se predau agentului economic la cumpararea de anvelope noi. sol). Se predau agentului economic la cumpararea de acumulatori auto noi.bazin de precolectare. . Cerinta privind aria platformei. . .platforma de stocare dejectii solide separate. . Se recomanda ca pentru minimizarea efectelor negative ale dejectiilor sa fie luate urmatoarele masuri : Colectarea dejectiilor .bazinul în care este evacuat purinul (si apele uzate de la igienizarea padocurilor) constitue o sursa de poluare majora a factorilor de mediu (apa. la 1 m de acestea. se va stabili în functie de perioada de stocare. .canal colector boxe vitei. în vederea colectarii dejectiilor din grajduri cu ajutorul plugurilor racloare.07. cinform contract nr.bazin de precolectare. 1035/12. sol).2010. care va colecta dejectiile din canalele colectoare de capat.deseuri menajere. . cantitatea estimata fiind de 450 kg/an. Deseurile menajere sunt colectate într-o europubela si preluate de catre SC ECO PRISAL SRL.

Iluminatul exterior este asigurat cu lampi fluorescente.I.defectiuni la instalatiile electrice .lucru cu flacara deschisa în zonele de depozitare a materialelor usor inflamabile. • se impune depozitarea cadavrelor într-o incinta frigorifica. Se va amplasa lânga bazinul de stocare dejectii lichide separate. MASURI DE PAZA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR În cazul acestui amplasament cauzele producerii unui incendiu pot fi urmatoarele : .descarcari electrice atmosferice . 7. 8. Din acest bazin dejectiile lichide se vor încarca intr-o cisterna tractata de un tractor si se transporta pe câmp pentru fertilizarea terenurilor agricole.bazin de stocare dejectii lichide separate. conform normelor P. alimentarea cu energie electrica facându-se din reteaua SC Electrica.. • folosirea reziduurilor pentru fertilizarea terenurilor agricole. mijloacele de stingere . În cadrul amplasamentului analizat exista dotarea necesara cu mijloace de stingere a incendiilor. Volumul de stocare se va stabili în functie de volumul de dejectii lichide rezultate pentru capacitatea fermei. În caz de incendiu participa toti salariatii folosind. iar incinta unitatii este îngradita perimetral cu gard . . CONDENSATORI SI TRANSFORMATORI ELECTRICI Societatea nu are în dotare transformatori sau condensatori electrici.bazin de evacuare. în vigoare. atât în stare cruda cât si stare fermentata. Se va lua în calcul o eventuala marire numarului de capete. pâna la sosirea pompierilor. SECURITATEA ZONEI Accesul în sediul societatii este supravegheat de catre personalul propriu. . 6.S. .

PROTECTIA MUNCII SI IGIENA LOCULUI DE MUNCA Personalul care lucreaza în cadrul amplasamentului analizat beneficiaza de: . . În situatia izbucnirii unui incendiu se vor lua urmatoarele masuri: . 9. .actionarea prin interventie conform rolului de incendiu. .a incendiilor din dotare. . .materiale igienico-sanitare. Reglementarea masurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitate a muncii se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului – executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca – propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare. pentru fiecare pericol.stabilirea tipului de substanta de stingere care urmeaza a fi folosita si a mijloacelor de interventie.salvarea vitelor în pericol. . . astfel încât.alarmarea pompierilor.depistarea focarului si a materialelor care ard.echipament de protectie si de munca.alarmarea personalului.materiale de prim ajutor.salvarea persoanelor în pericol. precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii pericolelor specifice. . sa existe cel putin o masura de . Societatea are sarcina de a preveni astfel de situatii si de a reduce la minim posibilitatile de producere a incendiilor. au fost elaborate tinând cont de reglementarile existente în domeniul securitatii muncii pentru o serie de activitati cu risc. “Normele generale de securitate a muncii”.

compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc: . Reglementarile în domeniul sanitar veterinar au drept scop prevenirea îmbolnavirilor animalelor si salubritatea produselor rezultate din ferma. În vederea mentinerii si îmbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii în toate locurile de munca se vor lua urmatoarele masuri: .mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca si a obiectelor muncii care se utilizeaza în procesul de munca. aerisire).executantul : omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de munca. Masurile de igiena a muncii asigura protectia salariatilor.prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca. procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat. temperatura. proprii celor patru componente ale sistemului de munca: executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca. .mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice. Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistematica a aspectelor de securitate a muncii. . Ferma zootehnica este un amplasament în care sunt necesare respectarea atât a masurilor de igiena sanitar veterinara. cât si a masurilor de igiena a muncii. . pentru realizarea scopului procesului de munca. Respectarea Normelor Specifice de Securitate a Muncii. vor duce la eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidente existente în cadrul acestor activitati.sarcina de munca : totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si în anumite conditii de mediu. Conform acestei abordari. biologice si psihologice în care unul sau mai multi executanti îsi realizeaza sarcina de munca. chimice.limitarea poluarii aerului. . .asigurarea conditiilor de mediu (zgomot.

.61 mc de ape uzate.02 mc. Principalii indicatori de impurificare sunt : .agenti biotici (în special bacterii si germeni patogeni) . EVACUAREA APELOR UZATE Alimentarea cu apa potabila se face printr-un bransament la reteaua de apa potabila a localitatii Mociu si este utilizata pentru urmatoarele scopuri: . rezultând o cantitate de 1. Necesarul zilnic mediu pe toata ferma este de 7. Apele uzate sunt canalizate spre bazinul în care se colecteaza purinul.compusi ai azotului si fosforului .12 mc. În aceasta faza a documentatiei nu se poate cuantifica impactul fermei asupra calitatii apelor freatice. . unde: Pe durata de calcul a ploii. . .în scop igienico-sanitar. . Apele pluviale cazute pe platforma de dejectii si bazinul pentru ape uzate. Cerinta zilnica de apa este de 0. cantitatea de apa cazuta în incinta fermei este de 174.10 l/s.3 mc.substante organice .10.pentru adaparea vitelor.6 mc. zona afectata fiind situata la SE de amplasamentul fermei. Necesarul zilnic mediu este de 5 mc. Deoarece platformele tehnologice de circulatie nu sunt betonate.pentru spalarea mulgatorilor.pentru spalarea padocurilor. Apele pluviale Debitul de calcul al apelor pluviale se determina cu relatia: Q=I×S(F×S ) [ l/s ]. Necesarul zilnic mediu este de 0. . Necesarul zilnic mediu este de 1. apele pluviale cazute se scurg libere infiltrându-se în sol. se încarca cu poluanti specifici si se infiltreaza în sol sau se scurg în afara fermei.

cu recomandarea ca administrarea sa se faca prin injectie în sol. datorita aportului de azot pe care-l aduce în sol. EMISII ATMOSFERICE În cazul fermelor de crestere a bovinelor. astfel ca amplasamentul analizat nu constituie o sursa potential semnificativa de disconfort . Când concentratia azotului amoniacal este mica. nu se genereaza mirosuri dezagreabile.fermentatia enterica . IMPACTUL ZGOMOTULUI .Se impune efectuarea unui set de analize în care sa rezulte concluziile privind impactul asupra apelor freatice si în care se vor face recomandari cu privire la masurile ce se impun pentru diminuarea acestuia Se cunoaste ca o concentratie mare de azot amoniacal si concentratii mici de azotati si azotiti indica o poluare recenta. acest lucru indica o poluare veche. Din aceste surse se emit în atmosfera metan si amoniac. având un impact nesemnificativ asupra calitatii aerului. Emisiile provenite de la mijloacele auto utilizate în ferma sunt ocazionale. emisiile în atmosfera sunt difuze si au urmatoarea origine : . iar concentratia azotitilor si a azotatilor este mare.descompunerea dejectiilor. 12. . În cazul dejectiilor transportate imediat de la locul de producere. cu respectarea tehnologiilor agrotehnice. Atunci când însa concentratiile azotului amoniacal cât si a azotatilor si azotitilor sunt mari. Emisia de amoniac se produce în prima faza. pentru locuitorii din zona. ceea ce face ca utilizarea dejectiilor proaspete sa fie extrem de eficienta. este vorba de o poluare continua! 11.

Frecventa se exprima în Herti (Hz) si corespunde numarului de oscilatii dintr-o secunda ale presiunii în jurul pozitiei de echilibru. Din punct de vedere fizic sunetul este definit de doi factori : . Puterea acustica se masoara de asemenea în dB si este foarte important sa nu se confunde cu nivelul de presiune acustica. daca se cunoaste nivelul de putere si distanta. daca sursa este izotropa. Nivelul de presiune acustica a unei masini oarecare nu are nici o semnificatie daca aceasta valoare nu se asociaza cu distanta la care s-a facut masurarea. În domeniul zgomotelor industriale avem de-a face cu zgomote compuse dintr-o succesiune de sunete pure (cazul masinilor cu elemente în rotatie si vibratoare si zgomote aleatoare (de banda larga) ce sunt constituite dintr-o mare cantitate de trenuri sinusoidale având amplitudini si faze oarecare.Sunetul este un fenomen provocat de variatiile de presiune ale aerului în jurul presiunii medii reprezentata de presiunea atmosferica.intensitate corespunzând marimii variatiei presiunii în jurul pozitiei sale de echilibru . la limita incintei. la functionare la capacitate maxima a morii. Astfel. Mai mult. . având în vedere ca aceasta marime descreste cu distanta. Singura sursa de zgomot o constiutie moara de furaje.înaltimea sau frecventa sunetului corespunzând rapiditatii variatiei presiunii. intensitatea acestor zgomote este adesea variabila în timp : este cazul cel mai frecvent al masinilor mobile care nu au regim de lucru constant. Este posibila. cunoasterea nivelurilor de presiune Lp. care este amplasata într-o constructie închisa care reduce nivelul de zgomot. nivelul de zgomot nu va depasi limita . Puterea acustica se masoara plecând de la nivelurile de presiune acustica din jurul sursei. este un parametru care nu depinde de sursa.

Cod de bune practici agricole.Protectia si ingineria mediului. Editura tehnica –1989 . Vasile Jurubescu. Amplasamentul nu constituie o sursa semnificativa de poluare fonica.Protectia calitatii apelor. Editura Economica 1997 . Sas Ioan. Editura tehnica – 1982 . Editura Mesagerul Cluj Napoca – 1999. Vladimir Rojanschi. Editura Dacia. Ilarie Ivan.Strategia în managementul deseurilor si reziduurilor. . Constantin Velea. Mircea Negulescu.Modernizarea tehnologiilor de crestere a taurinelor. Cluj Napoca – 1983 .Geografia fizica a României Vintila Mihaielescu. Editura CERES – 1977 . Emil Silvas.Chimia sanitara a mediului Sergiu Manescu si colaboratori. .maxim admisa de 65 dB. Editura stiintifica Bucuresti – 1969. Editura medicala –1994 . .Informatii primite din partea reprezentantului SC Agro Cosm Fan SRL.Calitatea aerului Sergiu Timanov. .Tehnologia cresterii bovinelor. 13. dl. 14. s-au folosit mai multe surse de informatii: . SURSE DE INFORMARE Pentru a întelege natura impactului produs de activitatea fermei de vaci de lapte si îngrasare tineret aferent. Editura didactica si pedagocica – 1998 . PROXIMITATEA CABLURILOR DE TENSIUNE Pe amplasamentul analizat nu au fost identificate cabluri de înalta tensiune.Reciclarea nepoluanta a reziduurilor zootehnice. Cornel Man.

.STAS 10009 – 1988 Limite admisibile ale nivelului de zgomot.Norme republicane de Protectia muncii si PSI . .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->