P. 1
EDI[1]

EDI[1]

|Views: 13|Likes:
Published by Croko Valy

More info:

Published by: Croko Valy on Apr 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/10/2014

pdf

text

original

Elemente de design la o staţie de tratare a apei

Staţia de tratare a apei Dărmăneşti

Îndrumător: Dr.ing.Bârsan Narcis

Studenti: Buftia Gabriel Buzaru Mihaela Crâncăială Valentina Ciubotaru Alina Geană Andreea Grupa: 341

-2012-0-

Cuprins 1. 4. 2. 3. Generalităţi privind designul industrial Generalităţi privind staţia de tratare Elementele de design Bibliografie -1- .

care este considerată a fi o formă de artă aplicată în structura căreia se regăsesc funcții estetice. Rolul unui designer industrial este de a căuta. Ca atare." -2- . "Designul industrial (acronim ID) este serviciul profesional al creerii și dezvoltării conceptelor și specificațiilor care optimizează funcția. crea și a executa obiecte reproductibile industrial prin găsirea de soluții care să includă probleme de inginerie. designul este factorul major de umanizare inovativă a tehnologiilor și un factor determinant al schimburilor culturale șis economice. proceselor. de utilizare și de îmbunătățire a produselor industriale pentru a fi mai ușor de folosit și de produs. Conform definiției date de ICSID (acronim pentru International Council of Societies of Industrial Design.1. marketing. valoarea și aspectul produselor și sistemelor pentru beneficiul reciproc al utilizatorilor și realizatorilor. Consiliul internațional al societăților de design industrial). Industrial Designers Society of America sau IDSA). Arhitectul și designerul german Peter Behrens este considerat a fi creatorul designului industrial așa cum este înțeles astăzi. în română. producție. serviciilor și a sistemelor [în care acestea funcționează] de-a lungul întregilor ciclurilor de viață ale acestora. dezvoltarea liniei de produse și vânzări. "Designul este o activitate creatoare al cărui scop este de crea calități polifuncționale a obiectelor.Generalităţi privind designul industrial Designul industrial este o formă specială a designului și a proiectării din industrie." Conform Societății americane a designerilor industriali (în original.

nivelul freatic Staţia de tratare Dărmăneşti este amplasată pe depozitele terasei superioare a rîului Trotuş formate din bolovanişuri cu pietrişuri şi nisip.  Climatul şi fenomenele naturale specifice zonei Clima este temperat continentală cu o temperatură medie multianuală de 9.descrierea solurilor.1 Staţie tratare Dărmăneşti  Topografia Terenul este amplasat in zonă de deal. cu zona de protecţie sanitară (zonă împrejmuită) 26260 mp.2. precipitaţii medii multianuale 720 mm. Figura nr. -3- .In perimetrul staţiei nu se întîlneşte un nivel permanent al apelor freatice. Suprafaţa totală a staţiei de tratare.Sunt posibile infiltraţii de apă provenite din precipitaţii.Fundamentul depozitelor de terasă este constituit din gresii.  Geologia.1).argile prăfoase. Generalităţi privind staţia de taratare Este amplasată pe dealul Cărăboaia în apropierea DN11A-AdjudMiercurea Ciuc la intrarea in localitatea Dărmăneşti la aproximativ 1 km de la şoseaua naţională (figura. teren stabil.prafuri nisipoase. relief plan.4°C.

7m) se face trecerea in al treilea compartiment. In al doilea compartiment are loc amestecul apei brute cu coagulantul. În primul compartiment se face intrarea apei brute în bazinul de amestec..Debitul de apă captat pentru staţia de tratare este de max. Captarea se face prin trei prize la nivele diferite situate la cotele 454. Oneşti.97 priza nr.2. principală din categoria I şi are clasa I de importanţă.4 kV si 20/6 kV  Camera de amestec Apa bruta intra in camera de amestec printr-o vana pana actionata manual prin reductor Dn1000 mm si este alcatuita din trei compartimente. Moineşti. Destinaţia volumelor de apă tratată este populaţia şi industria din localităţile: Bacău. unde are loc distribuţia la cele doua decantoare. Acestui compartiment îi urmează o cameră de liniştire din care prin patru orificii dreptunghiulare (0. 465. 1600 l/s. Tg.Trotuş. avînd în vedere importanţa economică şi socială a obiectivelor se incadrează ca lucrare permanentă.cu un consum propriu al staţiei de 100 l/s.5 Km.3 si transportul pînă la staţia de tratare printr-o conductă din oţel şi tuburi Premo in lungime totala de 8. Calitatea apei în urma tratării îndeplineşte condiţiile de potabilitate conform Legii 458/2002. 480. Dărmăneşti. Clasa de importanţă a construcţiei conform STAS 4273/1961.97 priza nr. priza nr. in acelaşi compartiment realizîndu-se injectarea de reactivi (sulfat de aluminiu).97.Captarea apei Necesarul de apă brută este asigurat din sursa de suprafaţă barajul Poiana Uzului. Tg.Ocna. Pîrgăreşti. Comăneşti. amestec favorizat de un agitator mecanic. -4- . 1. Prezentarea staţiei Statia de tratare cuprinde urmatoarele obiective tehnologice:        Camera de amestec reactivi Decantoare radiale Statia de filtre rapide etapa I si etapa II Rezervoarele de inmagazinare Statia de pompare Statia de reactivi Statia electrica si de transformare 20/0.6mx1. 2.

pentru dezinfectare. Figura 2 Staţie de reactivi Se folosesc următorii reactivi: .In camera de distributie apa circula pe niste jgheaburi semicirculare de unde prin deversoarele de pe contur apa trece in conductele Dn 800 mm care transporta apa la decantoare. Intrarea apei în bazinul de amestec.clor (pentru preclorare şi postclorare) -5- .pentru coagulare. afluent dreapta a râului Trotuş. cele 4 ieşiri pentru distribuţie la decantoare şi golirea bazinului la canalizarea tehnologică. Trecerea se face prin doua stavilare 800x 920 mm compuse dintr-un ghidaj incastrat in beton. Eventuala golire a camerei de amestec. stavila din lemn de stejar. sau în cazul unei avarii generale a instalaţiilor staţiei de tratare. Camera de amestec este racordată printr-o conductă Dn150mm la canalizarea tehnologică. cu garnitura de cauciuc si doua mecanisme cu manivela si tije pentru actionare.sulfat de aluminiu . ce debuşează în pârâul Maşcaş. sunt prevăzute cu stavile care permit sau interzic scurgerea apei în funcţie de necesităţile ivite în exploatare. apa poate fi descărcată prin canalizarea tehnologică la viroaga amenajată din imediata vecinătate a Staţiei de tratare.  Staţia de reactivi Staţia de reactivi (figura 2) cuprinde instalatiile pentru tratarea apei cu reactivi de coagulare si dezinfectie.

importat din Germania. Restul de sulfat de aluminiu sub formă de bulgări se depozitează în sala de depozitare acoperită (depozit sulfat de aluminiu). Instalaţia de polimeri tip POLIREX 1. 10 Kg/h .2-rezervor etapa II . dozare max. Sulfatul brut se procură sub formă de bulgări şi trebuie să corespundă calităţii A III conform STAS 432-1959. Alimetarea cu apă a instalaţiei se face din conducta de alimentare a staţiei de reactivi. 4 Kg/h . -6- . dozare max. Dezinfectarea apei cu clor se face în două faze: preclorare şi postclorare. Sulfatul de aluminiu este depozitat în aceeași cameră cu instalația de dozare. • Panou de control. Depozitarea sulfatului se face sub formă de soluţie cu concentraţie de 25 % pentru 30 de zile. situaţie foarte des întâlnită la potabilizarea apei brute din baraj Uz.0 introduce suplimentar în bazinul de amestec şi reacţie acest polimer. Dozarea sulfatului de aluminiu granulat se face cu automat de o instalație produsă de SC Kemwater Cristal SA.. asigurând consumul pentru 30 zile. Sunt 4 bazine cu o capacitate de 80 mc. fiecare. În perioadele când turbiditatea apei este de aproximativ 10 grame SiO 2 până la 20 grame SiO2 . Consumul real de sulfat de aluminiu este de circa 1300 t/an. Dozarea clorului se face cu ajutorul dozatoarelor de clor .Dozele de reactivi prevăzute sunt conforme cu cele prescrise în studiul ISCH şi diferite de cele consumate real în exploatare. presiunea minimă de lucru este de 3. • Pompa de transport – injecţie. 4Kg/h . La o doză de sulfat de aluminiu de 50 mg/l corespunde un consum anual de 2520 t.Polimerul. unul montat în anul 2004 tip ADVANCE H-Klortchuika cu trei linii (1-rezervor etapa I de filtre . bazinele depozitului având un volum de 320 mc. Atunci când încărcarea în substanţe organice este foarte mare în apa brută se foloseşte pentru preclorare o doză de 2 mg/l Cl. Cu ajutorul unui stivuitor saci se plasează pe cadru metalic al instalației.4 Kg/h) şi un clorinator ADVANCE rezervă achziţionat în 1997. 3-preclorare .5 bari. • Dozator. în saci speciali de rafie cu o capacitate de 1000 kg. folosirea drept coagulant numai a sulfatului de Al nu are eficienţa datorită mărimii flocoanelor care se formează. Instalaţia permite dozarea sulfatului între 0 – 250 Kg/h conform diagramei de dozare a instalaţiei prin variaţia frecvenţei. este depozitat în saci de 25 kg. dozare max. dozare max. • Dizolvatorul. care ajută coagularea ducând la formarea unor flocoane mari care decantează corespunzător. Componentele instalației: • Suport metalic.

129. Depozitarea clorului se face în recipienţi de 1000 kg (710) într-un depozit de 20 recipienţi de clor ce asigură consumul corespunzător a 29 zile de funcţionare. care acoperă 100% din necesarul de tratare. Cele două conducte de reactivi pentru sulfat de aluminiu şi clor de la ieşirea din staţia de reactivi până la punctele respective de injecţie din staţia de tratare sunt montate în canivou. Soluţia de clor pentru post clorare este trimisă de la dozatoare în rezervorul staţiei de tratare printr-o conductă de PVC tip G 63-4. Butoiele de clor lichid se încarcă la S. unde descarcă şi canalizarea tehnologică a întregii staţii de tratare. În funcţie de rezultatele de laborator se vor menţine în funcţie un număr corespunzător de aparate şi utilaje.600 mc/24h.  Decantoarele radiale Decantarea apei tratate cu coagulant se realizează prin intermediul a două decantoare de tip orizontal.Pentru post clorare. având debitul total de 1500 l/s. -7- . suflante. CHIMCOMPLEX SA BORZEŞTI aflat la 38 Km distanţă de staţie cu care avem contract transportul fiind asigurat cu maşină autorizată ADR Instalaţiile de preparare a soluţiei de clor sunt amplasate la parterul staţiei de reactivi ca şi depozitul de clor. Golirile bazinelor şi aparatelor din staţia de reactivi sunt colectate de o reţea de canalizare tehnologică pentru ape acide executată din tuburi de bazalt Dn 200 mm şi debuşează în viroagă. clorinatoare se face în funcţie de rezultatele probelor din laboratorul staţiei pe parcursul exploatării. Reglarea dozelor şi funcţionarea utilajelor: pompe.9 şi conductă tip PE. cunoscând din prospectele aparatelor şi utilajelor limitele între care pot funcţiona.C. Pentru manipuilarea butoaielor în depozit staţia este dotată cu un pod rulant de 2 t. se foloseşte o doză de 2 mg/l Cl. Depozitul de clor a fost dimensionat atât pentru cantitatea de clor necesară post clorării cât şi pentru cea necesară activării silicatului de sodiu şi implicit preclorării. radiale. rezultând un consum anual de 101 t. Decantoarele radiale (figura 3) au diametrul de 45 m.

având Q=40 mc/h. Nămolul depus pe fundul decantorului este colectat în conul central cu ajutorul podului raclor. În cazuri excepţionale nămolul din conul central poate fi evacuat cu ajutorul unei pompe EPEG. În căminul adiacent decantorului sunt instalate vanele de unde se manevrează evacuarea nămolului şi a apei de spălare. iar de aici este evacuat prin sifonare la canalizarea tehnologică. H=15 m. Flocoanele formate în camera de reacţie se depun în camera de decantare. Trecerea apei dintr-o cameră în cealaltă se face prin orificii care asigura o difuzare uniformă a apei în camera de decantare. de unde printr-o conductă Dn 800 este dusă până în canalul de distribuţie a staţiei de filtrare. Conducta merge până în camera centrală şi se termină cu un difuzor având Dn=1200 mm. Apa astfel limpezită este colectată uniform cu ajutorul deversorului dinţat montat perfect orizontal pe creasta jgheabului de colectare amplasat pe circumferinţa bazinului de decantare. N=3000 rot/min. intră în decantor printr-un canivou aflat sub radierul acestuia. În conul central are loc formarea flocoanelor şi creşterea lor. -8- .Figura 4 Decantor radial Conducta de apă brută împreună cu reactivii pentru coagulare de la camera de amestec. Un jgheab de colectare cu o pantă uniformă transportă apa la capătul aval. Un perete metalic vertical separă camera de reacţie de camera pentru decantarea propriu-zisă. aceasta constituie camera de reacţie a decantorului.

Un canal de secţiune dreptunghiulară. montată la partea superioară a conului central. Fiecare orificiu este prevăzut cu câte un clapet reglabil. Figura 5 Hală de filtrare -9- . Apa intră în cuvă parcurge stratul de nisip şi drenată de crepine este coborâtă într-un canal central. cu suprafaţa de 12.31 x 2.2 mp suprafaţă de filtre. respectiv 55. care se racordează la o instalaţie fixă din ţeavă de oţel. Refularea pompei EPEG s-a prevăzut a se face din tuburi flexibile Dn 65 mm. corespunzător unui debit de 1600 l/s.8 m/h. Viteza optimă de filtrare este de 5. fiecare având executate câte 9 cuve duble de filtrare. fiecare.25 m. transportă apa la toate cuvele de filtrare.  Staţia de filtre Este compusă din două hale de filtrare (figura 5) da.Introducerea pompei în conul central se face prin nişte tuburi de oţel Dn 500 mm. apa se distribuie uniform pe cele 36 orificii calibrate la cele 36 de cuve.

printr-o conductă Dn 100 mm. Fiecare cuvă dublă. după ce a parcurs de jos în sus masa de nisip. având în vedere că fundul are o pantă de scurgere spre un canal dreptunghiular de 1. Spălarea cu aer se face cu un debit de 18 l/s. Canalul de evacuare străbate hala filtrelor de la un capăt la altul şi este amplasat sub canalul de apă decantată. Apa trece peste deversor în compartimentul alăturat. este dotată cu câte un cămin de apă filtrată ( 18 buc.7 m şi două laterale având lăţimea de 0. apa trece într-o cameră la nivelul rezervorului de apă filtrată. printr-o conductă Dn 500 mm. Înălţimea jgheaburilor este variabilă. Pentru fiecare dintre cei doi agenţi de spălare. Aerul este transportat la cuve printr-o conductă Dn 200 mm. Golirea cuvelor de filtrare s-a prevăzut a se face prin conducta Dn 500 mm de plecare a apei filtrate. se evacuează la partea superioară a cuvelor prin deversoare în jgheaburile laterale. la radierul căreia se racordează o conductă Dn 100 mm. Apa şi aerul de spălare sunt furnizate la debitul şi presiunea necesară. care colectează apele şi le evacuează la canalizarea tehnologică.4 m. Preluat de crepine. de unde este colectată de o conductă sifon şi trece în rezervorul aflat sub hala filtrelor. Spălarea filtrelor se face cu contracurent de apă şi aer. în lungul filtrului s-au prevăzut canale de transport. Pentru fiecare cuvă de filtrare s-au prevăzut pupitre de comandă de unde se pot manevra vanele de închidere şi deschidere a circuitelor tehnologice. apa este transportată la fiecare din cele 9 cuve. agentul de spălare este difuzat în toată masa de filtrant. de către staţia de pompare. Printr-o conductă de apă sifonată Dn 800 mm. din care prin orificii aflate la partea superioară a fiecăruia. Apa de spălare. . Debitul specific de apă pentru spălare este de cca.Printr-o conductă D 500 mm şi respectiv 300 mm apa intră în regulatorul de nivel constant de tip sifon concentric.00 x 1. 8 l/s. De la staţia de pompare.).10 - . O cuvă dublă este deservită de 3 jgheaburi: unul central având lăţimea de 0. dotat cu deversor reglabil. de unde se evacuează la canalizarea tehnologică.20. O conductă principală colectează toate cele 9 goliri ale cuvelor pe fiecare etapă şi descarcă apa într-o cameră de unde se goleşte la canalizarea tehnologică. acestea difuzează uniform pe toată lungimea filtrului.

Evacuarea apei. cu următoarele caracteristici: . Are următoarele caracteristici: Marca ITN. Tipul:1ECS. Staţia de pompare este dotată cu două pompe Grundfos tip NK 250-400 (1A+1R) cu turatie variabila avand Q =830 mc/h. În instalaţia tehnologică vanele principale sunt de tip fluture cu acţionare manuală. Presiune maximă de lucru= 10 barr . H=5 m. H=14 m. Pentru manipularea utilajelor în staţie. n=1500 rot/min. aceasta este dotată cu un pod rulant de 3. N=40 KW. n=730 rot/min Pentru aer s-a prevăzut dotarea cu (2+1) electrosuflante tip SRD 2 având următoarele caracteristici : Q=1800 mc/h. Comăneşti. Poziţia pe verticală a pompelor de spălare a fost aleasă aşa fel ca pompele să fie amorsate şi la nivelul minim al apei în rezervor. H=15 m. Conductele principale de aspiraţie sunt prevăzute a trece în canivouri acoperite. care cuprinde (1+1) electropompe Sadu 80. recipient= 500 l. Pentru spălarea cu apă a filtrelor s-au prevăzut (2 + 1) pompe Brateş 250 având următoarele caracteristici: Q=720 mc/h. Recipientul de hidrofor are o capacitate de 2000L. gravitaţional. Staţia de pompare S-a construit iniţial şi s-a dotat cu utilaj tehnologic pentru pomparea apei spre Comăneşti. care ar rezulta din eventualele neetanşeităţi se face din canivouri cu o pompă de epuisment EPET 65. Electrocompresorul 1ECS-1. n=1000 rot/min Pentru alimentarea cu apă potabilă a Staţiei de tratare s-a prevăzut o staţie hidrofor.2 t.5 mc/min cap.5 este destinat să furnizeze aer comprimat pentru acţionarea vanelor de spălare a filtrelor. Moineşti.electromotor tip MMG -Pompa tip 12 NDS-B -Pompa tip 12 NDS . având Q= 40 mc/h. ulterior în anul 1989 a fost dotată cu agregate de pompare pentru oraşul Bacău. Alimentarea cu apă a localităţile până în oraş Oneşti este asigurată de la Staţia de tratare Dărmăneşti. H= 48 mCA pentru alimentarea oraşelor: Dărmăneşti. N=90 kW. Q=1.11 - .

Coridorul se întinde pe toată lungimea unei laturi lungi şi a uneia scurte. . s-au amplasat în incinta staţiei de pompare la Staţia Darmanesti trei agregate (in exploatarea R.A.4 -electromotor tip MIB. In cealaltă başă se racordează aducţiunea plecare apă potabilă spre consumatorii situaţi spre oraşul Oneşti. Circulaţia apei în rezervor face posibilă şi amestecarea agentului dezinfectant "clorul". accesul făcându-se prin 4 rânduri a câte 5 goluri de 20x20 cm şi respectiv 44x20 cm. având lăţimea de 3 m.Pentru asigurarea debitului de apă potabilă a oraşului Bacău. având la bază formă semicirculară cu diametrul de 3 m. Pe latura mare are loc admisia apei de la cuvele de filtrare.000 mc fiecare. Bacau ) de pompare cu următoarele caracteristici: -1 buc.5 -electromotor 0. De aici apa intră în cuva mare a rezervorului. In zona rostului cu care este prevăzută construcţia.12 - .4 kV -Pompa tip 8 NDS-B Rezervoarele de apă filtrată. trecerea dintr-un compartiment în celălalt se face printr-un gol de 3x3 m. La capătul ultimului compartiment al rezervorului se află două başe de 3x3 m şi adâncimea de 3 m.C.En 630 M 110 -1 buc. continuând circulaţia apei prin latura scurtă.agregat de pompare nr. Sunt amplasate sub staţia de filtre în număr de două şi au o capacitate de 3. Apa de la sifoanele de apă filtrată trec într-un coridor al rezervorului.G.3 -electromotor tip MIB conexine stea 6000 V 1 buc.Comăneşti.agregat de pompare nr.agregat de pompare pentru umplerea conductei nr. La başa adiacentă clădirii staţiei de pompare se face aspiraţia pompelor pentru spălarea filtrelor şi alimentarea cu apă a zonei Moineşti.

Radiaţia ultravioletă. . ce penetrează fluidul care circulă prin instalaţie.  Sistem de tratare prin Osmoză Osmoza este un fenomen natural care apare de câte ori două soluții apoase cu concentrații diferite de ioni sunt separate printr-o membrană semipermeabilă. alterează ADN-ul viruşilor. Instalaţiile UV includ una sau mai multe lămpi. containere şi pompe nămol.13 - . Deshidratarea nămolului: Reducerea volumului de nămol produs. Organismele prezente în apă sunt bombardate de radiaţia UV. iar mai recent a fost aplicată şi în cazul apelor uzate menajere. protejate de teci transparente din cuarţ.98% a conținutului de săruri din apă și 99% a materiei organice aducând conductivitatea apei la ieșire la limite inferioare.  Construirea unei unităţi de deshidratare a nămolului inclusiv centrifugă. bacteriilor sau paraziţilor astfel încât aceştia nu se mai pot reproduce fiind consideraţi inactivi. demineralizată și aproape sterilă. Apa obținută prin osmoza inversă este o apă pură.3. fiind distruse de efectul acesteia. imersate în fluxul de apa. similară cu cea emisă de Soare. Datorită forțelor de difuzie are loc un transfer de molecule de apă dinspre soluția cu concentrație mai scazută de ioni spre soluția cu concentrație mai ridicată de ioni. În această treaptă de filtrare avansată are loc eliminarea în proporție de 96 . însă mai puternică. paturi de uscare suplimentare. Lampa sau lămpile emit radiaţie UV cu o anumită energie. până când concentrațiile celor două soluții devin egale. Conţinut de substanţă uscată 30-35 % după deshidratare. Elemente de design industrial  Tratarea apei potabile cu UV Dezinfecţia apei potabile utilizând razele Ultraviolete a fost introdusă pe la începutul anilor 1900.

php/pompar .Bibliografie 1***http://ro.wikipedia.ro/index.ro/legis/public/Studiu%2520Oportunitate 3***www apabacau.primaria-filipesti.14 - .4.org/wiki/Design_industrial 2***www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->