1

Proiectare asistata de calculator
1. Scurt istoric
A proiecta un obiect este o sarcina de multe ori dificila. Înrudita cu creatia, de multe ori chiar confundata cu aceasta, proiectarea presupune utilizarea unui ansamblu de cunostinte, cele mai importante fiind: ?? Cunoasterea rolului functional al obiectului de conceput; ?? Cunoasterea materialelor care vor fi folosite; ?? Cunoasterea procedeelor de executie si a performantelor specifice acestora; ?? Cunoasterea unui ansamblu de norme de reprezentare. Data fiind apropierea dintre proiectare si creatie, cu putine exceptii, calculatorul nu proiecteaza. Domeniul de utilizare a calculatorului în proiectare se numeste Proiectare asistata de calculator, calculatorul jucând în mod evident rolul secundar. aplicatiile industriale în domeniu o dovedesc. Toate

Dar tot aceste aplicatii au pus la

dispozitia proiectantilor un instrument care a schimbat complet munca de proiectare. Aparute initial în industrii ca si cea aeronautica sau a automobilului, aplicatiile de proiectare asistata sunt folosite astazi pentru proiectare în toate domeniile. Istoria acestor aplicatii este foarete scurta. Primele aplicatii au aparut spre sfârsitul anilor 60. În anii '80 însa, odata cu aparitia statiilor grafice si a calculatoarelor

personale, dezvoltarea si raspândirea aplicatiilor specializate în proiectare a crescut constant. Practic toate întreprinderile care operau în domenii de vârf au început sa-si rezolve problemele de proiectare folos ind calculatorul. În plus, daca primele aplicatii disponibile pe minicalculatoare au fost orientate spre realizarea de desene 2D, cercetarile derulate în cadrul noilor firme de CAD au ridicat nivelul tehnic al acestora pâna la realizarea de modele în spatiul 3D. Anii '90 au adus o noua orientare în aplicatiile de CAD, respectiv înglobarea în acestea a proiectarii parametrizate si mai apoi a geometriei variationale. Modelelor geometrice realizate cu astfel de aplicatii li se ataseaza în timpul constructiei un ansamblu complet si coerent de parametri (în cazul modeloarelor parametrice) si un sistem de ecuatii care leaga parametrii (în cazul modeloarelor bazate pe geometria variationala ). Modificarea ulterioara a unui parametru conduce la recalcularea configuratiei geometrice si la actualizarea reprezetarii grafice. Pentru accelerarea proiectarii au fost de asemenea create biblioteci de repere standard.

realizate de aplicatie. intersectie) aplicate unor blocuri grafice elementare 3D. Exemplu fundamental Piesa de realizat: . ordinea. ansamblu) proiectat. Aplicatiile actuale cele mai performante permit ambele tehnici de modelare si chiar alternarea lor în timpul realizarii unui model. ceea ce a permis pentru prima oara materializarea precisa a unui model geometric virtual. Cercetarile în domeniul matematicii din anii '80 au condus la aparitia unei noi generatii de aplicatii destinate proiectarii asistate. În aceste aplicatii. Ele au fost create pentru a putea calcula traiectoriile sculelor masinilor cu comanda numerica. un model este generat printr-un ansamblu de operatii booleene (reuniune. ?? Realiz area comenzilor de generare date. respectiv cele bazate pe modeloare orientate pe operatii cu solide. 3. 4. Tipuri de sisteme de proiectare asistata Primele sisteme de proiectare asistata au avut la baza modeloare orientate pe suprafete. Aceasta metoda de obtinere a modelelor 3D este interesanta si datorita faptului ca se poate realiza cu usurinta discretizarea lor în volume elementare si apoi se pot verifica din punct de vedere al comportamentului lor mecanic folosind metoda elementului finit. ?? Pastrarea istoricului generarii piesei (natura comenzilor. Functiile principale ale unui sistem de proiectare asistata ?? Generarea unei reprezentari grafice a modelului (obiect. valorile parametrilor introdusi).2 2. ?? Operarea imediata a modificarilor datorate schimbarii valorilor parametrilor. scadere.

Adaugarea blocului 4 (racordare grafic (prisma) având raza data) 5. pentru a ajunge la acelasi rezultat. Pentru o deplina însusire ambele . Adaugarea ultimului bloc grafic (a 2-a racordare) Chiar si în cazul pies ei simple prezentate se observa ca.3 1. pot fi folosite si alte variante. Adaugarea celui de-al treilea bloc 4. Cunoasterea proiectarii asistate se reduce în esenta la doua tipuri de cunostinte: întelegerea posibilitatilor oferite de aplicatia folosita pentru realizarea si combinarea blocurilor grafice necesare si descompunerea procesului de constructie a reperului considerat într-o succesiune logica de actiuni. necesita însa mult exercitiu. Primul bloc grafic (blocul de baza) 2. Scaderea celui de-al doilea bloc grafic (scadere cilindru) 3.

ansambluri (assemblies ) si desene de executie (drawings ). Corespunzator vor exista 3 tipuri de fisiere având extensiile: . pictograme pentru vizualizare Interfata aplicatiei arbore structural memoreaza operatiile efectuate pictograme pentru operatii blocuri grafice 3D pictograme pentru realizarea schitelor .4 Solid Works SolidWorks este o aplicatie destinata proiectarii. În SolidWorks un model asociat unui produs consta într-un ansamblu de repere (parts). functionând sub sistemul de operare Windows. .sldprt pentru repere.slddrw pentru desene de executie.sldasm pentru ansambluri si .

filara cu ascunderea muchiilor Crearea unui reper De regula crearea unui reper se realizeaza astfel : 1 Se selecteaza un plan sau o fata plana 2 Se deschide aplicatia de schitare. 4 Se creaza un bloc grafic 3D . realista Rotatie Translatie Repr. definirea unei ferestre de încadrare Zoom dinamic Repr.5 Transformari de vizualizare Zoom pentru incadrarea intregii piese Zoom pt. 3 Se deseneaza si se coteaza schita. filara fara ascunderea muchiilor Repr.

Arcul generat va fi tangent la curba a carei extremitate a fost selectata ca si prim punct de pe arcul de cerc. Pentru trasarea unei linii se va indica cu mouse-ul (clic) primul punct si apoi al doilea (clic sau mentinere buton apasat între puncte). Dupa selectarea instrumentului va fi indicat centrul. utilizabile pentru realizarea unei prime schite sunt Front. Planele predefinite. validare schita abandonare schita Instrumente de schitare disponibile: Linia. primul punct si al doilea punct. si Right : Front Right Top Terminarea activitatii de schitare se indica prin actionarea asupra unuia dintre elementele continute în coltul superior stâng al ferestrei de desenare. Pozitia primului punct de pe arc va defini si raza sa. Arc tangent. Arcul definit prin centru si doua puncte. Top.6 Crearea schitelor Pentru realizarea unei schite este necesara selectarea unui plan sau a unei fete plane a modelului si actionarea butonului . . Arc definit prin 3 puncte.

primul element geometric sa înceapa din punctul care indica originea sistemului de axe afisat în centrul ferestrei de schitare sau sa fie legat de acesta: centrul arcului coincide cu originea Pentru indicarea sau trasarea elementelor geometrice mentionate aplicatia reactioneaza încercând sa anticipeze intentiile proiectantului legând pozitia curenta a cursorului de anumite elemente geometrice apartinând elementelor existente . Linie pentru axe de simetrie. Sesizarea c oincidentei cu curba: . Dreptunghi generat folosind doua puncte diagonal opuse. Sesizarea extremitatii unei curbe: 2. In panoul de proprietati se poate apoi corecta numarul de laturi. Se recomanda ca la începutul primei schite apartinând unui reper. Poligon cu n laturi. Exemple: 1. Punct. Sesizarea mijlocului: 3. Încheierea introducerii de puncte se indica printr-un dublu clic. Pentru creare se indica centrul cercului circumscris si un vârf. Curba spline care trece prin punctele indicate. stabilit implicit la n=6.7 Cerc definit prin centru si raza.

Sesizarea alinierii (verticala. Înaltimea pe care se va extruda schita este de 25 mm. . Modelati brida din imagine. orizontala) a cursorului fata de puncte existente: 6. Sesizarea punctului de intersectie: 5.8 4. Sesizarea pozitiei în raport cu începutul arcului de cerc a cursorului mouseului: Exercitii: 1.

2. care nu se autointersecteaza . Modelati suportul în forma de "V" din figura. Daca o schita contine contururi interioare trebuie ca distanta pe care acestea sunt deplasate în vederea realizarii unui bloc grafic 3D sa fie aceeasi. .9 Observatie : Pentru a fi valida. Înaltimea pe care se executa extrudarea schitei este de 16 mm. o schita trebuie sa fie compusa dintr-unul sau mai multe contururi închise.

usor de generat. Crearea schitelor (2) Desi aparent simpla. În caseta de dialog care se afiseaza se poate interveni asupra densitatii liniilor grilei (grid spacing) si asupra comportamentului aplicatiei (atractia pozitiei cursorului spre nodurile grilei. realizarea schitelor 2D pune numeroase probleme.10 Observatie: Pentru modelarea corpurilor bazate pe schite complexe este bine sa se porneasca de la forme de baza simple. Afisarea grilei în tim pul schitarii se realizeaza actionând butonul . Snap to points ): . Folosind fetele plane ale formei de baza se pot apoi schita si adauga / extrage celelalte blocuri grafice care compun modelul.

concentric. vertical. SolidWorks afiseaza în permanenta într-o fereastra de proprietati parametrii entitatii curente. în timpul trasarii lânga cursorul mouse-ului este afisata litera H si o constrângere :"Horizontal" este automat înserata în lista relatiilor existente (Existing relations). altele sunt constrângeri (orizontal. paralel etc. Utilizatorul are posibilitatea de a schimba sau valida parametrii din fere astra.). Utilizatorul poate modifica valorile implicite. În functie de pozitiile indicate cu cursorul mouse-ului vor fi sunt automat impuse coordonatele extremitatilor si lungimea segmentului. .11 Introducerea constrângerilor Un program capabil sa realizarea modele 3D parametrizate ataseaza fiecarui element grafic un ansamblu de proprietati. Exemplu : trasarea unui segment de dreapta : Daca segmentul trasat este aproximativ orizontal. aplicatia reactionând prin refacerea obiectului s au ansamblului de obiecte afectat. Unele dintre aceste proprietati sunt exprimate prin dimensiuni geometrice. Modificarea acestor proprietati se poate atât folosind fereastra de proprietati cât si butoanele de pe bara cu instrumente Sketch relations . În timpul construirii sau editarii de entitati.

Pasul 2 : Se selecteaza entitatea sau entitatile necesare definirii cotei astfel : Pentru a dimensiona… lungimea unei linii sau a unei muchii Se selecteaza : linia sau muchia Nota : succesiv cele doua linii unghiul dintre doua linii sau o linie si o muchie a modelului distanta dintre doua succesiv cele doua linii linii paralele paralele distanta de la un punct succesiv punctul si la o dreapta dreapta distanta dintre doua succesiv punctele. puncte raza unui arc arcul diametrul unui cerc cercul lungimea unui arc arcul. dupa selectarea butonului se va selecta tipul de cota dorit din meniul contextual (clic cu butonul drept). altul decât cel implicit.12 a. Daca se doreste un anumit tip de cota. cota se va pune între centrul cercului si al doilea element. Introducerea de cote Se realizeaza în 3 pasi : Pasul 1 : Se selecteaza butonul de pe bara cu instrumente Tools . (punctul 1) (punctul 2) . Pasul 3 : Se indica pozitia unde va fi plasata cota. apoi extremitatile o distanta când unul centrul arcului (cercului) dintre elemente este un sau periferia si apoi al cerc sau arc de cerc doilea element locul de plasare a cotei afecteaza dimensiunea afisata Un punct poate fi un punct al modelului.

nerezolvata (Not solved) sau invalida (Invalid). care poate fi incomplet definita (Under defined). care se afiseaza daca se selecteaza mai multe entitati apartinând schitei. Se pot creea relatii geometrice între entitati continute în schita sau între entitati din schita si elemente apartinând modelului definite în etape precedente : axe. Introducerea de relatii Adaugarea de relatii între elemente se poate realiza folosind doua ferestre : fereastra Add relations. Stadiul de definire al unei schite O schita poate fi în timpul definirii sale într-una dintre starile urmatoare : ?? Complet definita (Fully defined). care se afiseaza la apasarea butonului si fereastra Properties. complet definita ( Fully defined) sau supradefinita (Over defined). Informatia afisata dupa simbolul arata stadiul de definire al schitei. Exemplu : . plane. muchii sau vertexuri.13 b. elementele sale fiind trasate în negru.

Au fost adaugate prea multe relatii si cote. elementele supradefinite fiind colorate în rosu. Schitei i se mai pot adauga relatii sau dimensiuni. atunci când cauza starii nu este evidenta se recomanda deplasarea cu mouse-ul a elementelor albastre sau a extremitatilor lor pentru a vedea gradele de mobilitate ramase libere. albastru Deoarece se recomanda (a se citi este strict necesar) ca orice schita sa fie complet definita înaintea folosirii ei pentru generarea de entitati 3D. ?? Supradefinita (Over defined). elementele sale fiind desenate în albastru. rosii .14 ?? Incomplet definita (Under defined).

relatiileadaugata sau marimea laturii nu poate fi mai mare de 180 mm! ?? Nevalida (Invalid). vertical sau fix. A dupa indicarea unei conditii de paralelism între laturile A si B.15 ?? Nerezolvata (Not solved). linia apare colorata în galben B Pentru a impune relatii. Geometria schitei ar fi imposibila daca schita ar fi rezolvata. asfel : ?? un element selectat : orizontal. Dimensiunea sau relatia adaugata intra în conflict cu constrângerile existente si aplicatia nu este în masura sa refaca desenul. Elementele schitei sunt reperzentate în galben. cel putin unul dintre elemente trebuie sa apartina schitei curente Relatiile care pot fi specificate depind de numarul de elemente selectate în prealabil. . elementele fiind desenate în culoarea roz.

vertical. egal (Equal). O curba spline poate fi definita ca fiind forma pe care o ia o lama elastica (din otel de exemplu) care trece printr-un ansamblu de puncte date. fix (Fix). paralel (Parallel). astazi ea stând la baza tuturor sistemelor de proiectare asistata. Matematica pe care se bazeaza acestea a fost prezentata în anii '70. tangent. coliniar (Colinear). Se indica terminarea succesiunii (ultimul punct) printr-un dublu-clic. ?? un cerc (arc) si un segment de dreapta : tangent. egal. fix. fix. ?? mai multe elemente : fix. în fiecare punct butonul mouse-ului fiind eliberat si apoi reapasat. . 3. se apasa butonul de pe bara cu instrumente Sketch entity. Curbe spline Formele actuale gândite de stilisti pentru majoritatea bunurilor de consum presupun utilizarea pe scara larga a curbelor si suprafetelor complexe.16 ?? doua segmente selectate : orizontal (Horizontal). se indica punctele prin care va trece curba (cu mouse-ul). doua cercuri sau un arc si un cerc : raze egale (Coradial) . ?? doua arce de cerc. Prin adaugarea de relatii curba spline poate fi facuta tangenta la un segment de dreapta sau un arc predefinit. Pentru a crea o curba spline : 1. O alta varianta este deplasarea mouse-ului cu butonul apasat între puncte. concentric. perpendicular. 2.

Stergerea de puncte (selectare + Delete) Editarea schitelor Odata realizate. pentru plasarea . Pentru a modifica o schita ea trebuie selectata în arborele structural atasat reperului pentru ca apoi sa se selecteze succesiv Edit Sketch din meniul contextual si butonul convenabila a planului schitei.17 Editarea curbelor spline presupune modificarea formei curbei prin deplasarea pozitiei punctelor prin care aceasta trece. schitele pot face obiectul unor modificari succesive. Inserarea de puncte .folosind meniul contextual. Modificarea formei curbei prin rotirea tangentei într-un punct : c. b. a. adaugarea sau diminuarea numarului de puncte sau modificarea tangentei la curba în fiecare dintre punctele de definire a acesteia.

18 Exercitii : 1. Generati piesele de mai jos. . Înaltimea pe care s -au extrudat contururile este de 18 mm.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful