P. 1
Contractul de Leasing

Contractul de Leasing

|Views: 316|Likes:
Published by Catalin Duna

More info:

Published by: Catalin Duna on Apr 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2015

pdf

text

original

UVERSITATEA TEHNICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

CATEDRA DREPT PATRIMONIAL

Chişinău-2004

PLAN Prefaţă. Capitolul 1: Istoricul apariţiei contractului de leasing. Noţiunea şi clasificarea contractului de leasing. Caractere jurid ice. 1.1. Istoricul apariţiei contractului de leasing. 1.2. Noţiunea şi clasificarea contractului de leasing. 1.3. Caractere juridice ale contractului de leasing. Capitolul 2: Condiţiile de validitate ale contractului de leasing. 2.1. Legalitatea. 2.2. Capacitatea părţilor în contractul de leasing. 2.3. Consimţămîntul părţilor. 2.4. Obiectul contractului de leasing. 2.5. Forma contractului de leasing. 2.6. Cauza în contractul de leasing. Capitolul 3: Efectele contractului de leasing. 3.1 Efecte faţă de părţi. 3.2 Efecte faţă de terţi. Concluzii. Bibliografie.

2

Prefaţă. Secretul afacerilor este să ţii ceva ce nu mai cunoaşte nimeni. Aristotel Onassis. „Trăim din ce în ce mai mult contractual” spunea încă în 1937 L.Josserand un mare civilist francez. Alegaţia este valabilă cu atît mai m u l t a s t ă z i , c î n d a s i s t ă m l a o e x p a n s i u n e a f e n o m en u l u i c o n t r a c t u a l . Sigur că într-o societate de drept există o bază legislativă menită să dirijeze raporturile sociale apărute între persoane. Însă o lege poate stabili doar anumite limite ale comportamentului uman în anumite împrejurări şi cu scurgerea timpului ea îşi pierde actualitatea şi eficienţa. Aceasta de fapt se datorează ritmului de dezvoltare a societăţii şi a condiţiei umane, şi prin urmare dictează necesitatea modificării legii, fapt care este deseori destul de migălos şi greu realizat în timp. În viaţa cotidiană, însă, apar o anumită categorie de raporturi care concomitent necesită o reglementare, dar totodată nu pot fi reglementate prinr-o anumită lege, fapt care impune reglementarea printr-o modalitate deosebită. În aşa fel apare o nouă categorie de acte care reglementează raporturile juridice între persoane, acest rol revenind anume contractelor. Ele servesc cît pentru reglementarea acelor raporturi, prin care legea în partucular nu le poate reglementa, atît şi pentru înlăturarea lacunelor pe care le-a creat aceasta. Prin urmare în lucrarea de faţă este prezentat un studiu complex asupra c o n t r a c t u l u i d e l e a s i n g , a c e s t a n ef i i n d r e g l e m e n t a t p e d e p l i n î n c o m p l e x u l relaţiilor economice existente în societatea noastră. Necesitatea reconstrucţiei economie de piaţă este urgentă, acest fapt fiind evident, şi în acest sens au foat făcute mari eforturi pentru mărirea investiţiilor de capital şi stimularea concomitentă a agenţilor economici. Lucrarea respectivă va dezvălui pe deplin institutul leasingului, acesta f i i n d r e l a t i v n o u p en t r u s o c i e t a t e a n o a s t r ă . Scopul principal al lucrării de faţă este de a reprezenta în toată complexitatea sa contractul de leasing, de a determina neajunsurile şi lacunele în legislaţie, prezentarea unei sinteze cît şi a analizei raţionale asupra subiectului respectiv. Contractul de leasing este un pas înainte în finanţarea societăţii comerciale care doresc să-şi achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilităţi financiare. Această tehnică de finanţare, care presupune un risc ridicat, vine să dea satisfacţie agenţilor economici care nu pot obţine credite de la bănci, ori nu vor să-şi greveze bunurile mobile şi imobile prin instituirea de

3

ipoteci sau gajuri, sarcini de natura a afecta dinamizmul specific domeniului civil. Interesul practic al contractului deleasing este de a asigura finanţarea integrală prin fonduri împrumutate a unei investiţii fără ca benefeciarul să constituie măsuri asiguratorii; anume prin aceasta contractul de leasing se d e s t i n g e d e t r a d i ţ i o n a l ă c r e d i t a r e a i n v e s t i ţ i i l o r , u n d e î n d ep l i n i r e a benefeciară suportă o parte din valoarea investiţiei. De aceea leasingul-ca tehnică de finanţare- vizează în primul rînd, întreprinderele care urmăresc lărgirea activităţii şi ridicarea performanţelor, iar pe plan mai general, asigură progresul tehnic. Lucrarea de faţă prezintă un studiu minuţios asupre contractului de leasing şi este recomandată pentru studenţii ai facultăţilor de drept, cît şi s p e c i a l i ş t i l o r d e d o m en i u . S p e r ă m c ă l u c r a r e a r e s p e c t i v ă v a s e r v i d r ep t u n suport în activitatea curentă a profesioniştilor în domeniul juridic.

4

au observat avantajul arendei vagoanelor pentru transportarea cărbunelui.2 Geneza operaţiunilor de leasing se pierde în negura timpurilor – aşa. практика». 3 Vezi E. Evoluţia leasing-ului în secolele XIX-XX în multe privinţe reproduce experienţa agricultorilor englezi din epoca medievală – leasing-ul a căpătat o nouă viaţă în Marea Britanie a sfîrşitului secolului XIX. cap. Operaţiunea respectivă cel mai des este desemnată prin termenul englez leasing. Istoricul leasingului Încă din antichitate s-a observat că beneficiile sunt obţinute prin folosinţa unui lucru. ci de a-l folosi: acest aforism oglindeşte esenţa leasingului1 . V. To lease – a da sau primi patrimoniu în folosinţă temporară. cartea I.Кабатова «Лизинг-правовое регулирование. 1997.CAPITOLUL 1: ISTORICUL LEASINGULUI.V.pentru a primi venit. 1. Încă Aristotel în „Ritorica” afirma. este suficient doar de a-l poseda şi folosi.B. Statute of Wales). afirma că primele norme referitoare la leasing se conţineau în Codul împăratului babilonean Hamurabbi datat cu anul 1760 î. Dreptul privat roman (care a stat la baza dreptului privat continental.3 Dificultaţile de bază în aplicarea şi reglementarea leasingului rezidă din combinarea în acest institut a elementelor dreptului real şi contractual. şi darea lor în chirie cu posibilitatea răscumpărării (engl.n. avînd mai puţină importanţă cine deţine titlul de proprietate. Deşi reglementările în materia utilizării patrimoniului fără proprietatea asupra lui sunt de origine străveche.Clark citat de E. Posesiunea „reală” fără proprietate a apărut în dreptul roman sub forma dreptului de servitut. М. 5 . Posesiunea „contractuală” fără proprietate a evoluat din institutul roman al locaţiunii bunurilor (locatioconditio renum) în institutul contemporan al arendei. Astfel au apărut societăţile comerciale ale căror unica afacere era procurarea vagoanelor pentru transportul cărbunelui.1. savantul englez T. leasïndvertrag în germană. 2 Aristotel. Hire-purchase).. că bogăţia constă nu în a avea patrimoniu în proprietate. deşi în doctrina juridică a diferitor ţări termenul respectiv este utilizat în diferite limbi. iar mai exact în forma unei varietăţi de servitute-uzufructus. CARACTERE JURIDICE. în legătură cu evoluţia industriei transporturilor şi industriei miniere – proprietarii minelor.. inventarea leasing-ului ca atare este meritul englezilor – una din primele legi privind leasing-ul a fost legea Uels din 1284 (engl. În mod similar – graţie evoluţiei industriei 1 De la engl. şi extragerii profitului din folosirea patrimoniului – este cunoscută din timpuri străvechi. spre exemplu. Care este în această situaţie „prototipul” institutului contemporan de leasing? În doctrină se remarcă just dificultatea stabilirii exacte a „paternităţii” instituţiei de leasing. în locul procurării acestora. de ex. „Retorica”. reguli referitoare la leasing se găsesc şi în Instituţiile lui Iustinian. nu este deloc necesar de a avea utilaj sau alt patrimoniu în proprietate. în extensiunea explorărilor sale de cărbune. стр. Cert este însă că ideea care stă la baza leasingului – separarea dreptului de proprietate de cel de folosinţa..Cabatova. 12. NOŢ IUNEA Ş I CLASIFICAREA CONTRACTULUI DE LEASING. provenită atît din relaţii contractuale cît şi din cele reale. atît de inspiraţie germană cît şi de inspiraţie franceză) îi era cunoscută posesiunea fără proprietate.e. crédit boil (sau location-financement sau location-amortissment) în franceză.

Textul legii din 1966. În anul 1960 s-a format prima corporaţie transnaţională de leasing (Mercantile Leasing Company) – fenomen ce a marcat „sciziunea” tradiţiei americane şi celei britanice de reglementare a operaţiunilor de leasing. prima companie de leasing franceză – SEPAFITEC (fr. Dezvoltarea explozivă a leasingului în America a avut loc pe fondul unei economii expansive şi într-un climat fiscal încurajator. Astfel. Paris. Deşi în mod cert nu există o continuitate evolutivă.extractoare de cărbune şi a transporturilor pe calea ferată – a evoluat leasing-ul şi în Statele Unite ale Americii. indiferent de calificarea lor. fie direct după ce acestea au primit autorizaţia să desfăşoare asemenea operaţiuni. Spre deosebire de uşurinţa cu care au fost armonizate reglementările ţărilor din sistemul common law în materie de leasing „altoirea” leasing-ului la legislaţiile din sistemul dreptului continental (atît de inspiraţie germană cît şi de inspiraţie franceză) s-a confruntat cu dificultăţi. După cum se observă leasingul a parcurs o evoluţie complexă. Noţiunea şi clasificarea contractului de leasing. cea mai importantă reţea bancară. prin urmare după cum am enunţat anterior nu există o unicitate în ceea ce priveşte definirea contractului de leasing. şi o altă instituţie de provenienţă common law – proprietatea fiduciară (trust-ul). această operaţiune a fost preluată în Marea Britanie pentru ca apoi să se răspîndească în Europa continentală. a 4 M. iar către anul 1965 în Franţa operau deja 23 de societăţi de leasing. în tot sau în parte. în vederea unei utilizări profesionale. băncile fuseseră autorizate să desfăşoare operaţiuni de leasing în mod direct în 41 de state americane. a primit această autorizaţie. Principalele susţinătoare ale leasingului echipamentelor industriale au fost băncile. 1. urmată de Bank Holding Companies în 1970. de aceea consider oportun şi necesar de a prezenta un şir de definiţii ce ne-ar prezenta contractul de leasing în întregul complex juridic existent. Socièté d’Etudes et de Participation Financière et Technigue) a apărut la Paris în 1957. deci în mai puţin de 15 ani.4 acesta a început să fie aplicat cu succes în ţările europene – astfel. permit locatarului de a deveni proprietar. 6 . fie indirect prin intermediul unor societăţi specializate de leasing. În 1963. vechea instituţie juridică romana ne-ar putea folosi în demersurile teoretice de stabilire a naturii juridice a contractului de leasing. În literatura de specialitate nu există o unică definiţie a contractului de leasing. Pînă în anul 1975. unde operaţiunea poartă numele de „credit-bail”. 1980.Govanoli. „Le crédit-bail (leasing) en Europe”. Foarte rapid. cumpărate de ea sau construite prin efortul ei financiar. variind de la un sistem juridic ale diferitor state la alt sistem juridic. prevede că operaţiunile de „creditbail” sunt cele prin care o întreprindere dă în locaţie bunuri imobiliare. Totuşi. aşa cum a fost revizuit în anul 1967. National Banks.2. Prima definiţie legală a leasingului în Europa provine din Franţa. deşi unii savanţi au afirmat imposibilitatea acceptării instituţiei de leasing dat fiind incompatibilitatea sa cu principiile de proprietate ale dreptului continental făcînd o comparaţie în acest sens între instituţia leasing-ului. dacă aceste operaţiuni.

b) bunurile trebuie achiziţionate de furnizori. e) contractul trebuie să cuprindă clauza potrivit căreia utilizatorul este îndreptăţit că la 5 M. fie printr-o promisiune unilaterală de vînzare. cel mai tîrziu la expirarea termenului contractual. pag. 11. 7 . În plus. durata sa fixa si perioada în care este reeşalonată restituirea capitalului investit de finanţator. pentru acest motiv. ţinind seama de comanda pe care viitorul utilizator o transmite şi care trebuie să cuprindă specificaţiile. 9 trăsăturile contractului de leasing: a) priveşte numai acele echipamente pe care utilizatorul beneficiar le foloseşte în scopuri imobiliare. Legislaţia belgiană oferă cea mai fidelă definiţie a leasingului mobiliar si imobiliar. S-a reţinut în acest fel că leasingul reprezintă o finanţare. în sensul că la expirarea perioadei irevocabile va fi prelungită relaţia contractuală iniţială. sub aspectul raportării acestuia la realitatea economică a operaţiunii. 55 din 10 noiembrie 1967 arata în art. circularele menţionate prevăd următoarele: 1) contractul este încheiat pe o perioada determinată (revocabilă). d) preţul locaţiei trebuie să fie stabilit astfel. fie prin achiziţionare directă ori indirectă a dreptului de proprietate a terenului pe care au fost edificate imobilile închiriate. fie prin transferul de plin drept a dreptului de proprietate asupra construcţiilor edificate pentru acel locatar. deşi se referă doar la leasingul imobiliar este în măsura să prezinte cu claritate principalele elemente cuprinse de concepţia tradiţională asupra leasingului. în vederea predării lor în leasing. O definiţie foarte sumara a leasingului a fost data în Germania prin circularele fiscale din anul 1971 si respectiv 1972. în principiu integrală. şi toate cheltuielile accesorii suportate de societatea finanţatoare. ori care eventual cuprinde numai acordul părţilor. transferul de proprietate către beneficiar la data cînd perioada a luat sfîrşit. Această amplă definiţie. ceea ce implica. detaliile si performanţele pe care utilizatorul le doreşte.5 Din definiţie se desprinde cu uşurinţă caracterul comercial al operaţiunii. în cadrul contractului de leasing: a) contractele în care se prevede expres opţiunea utilizatorului de a cumpără bunul la sfîrşitul perioadei irevocabile. Paris. Astfel decretul. cele două circulare cuprind trei soluţii care pot fi receptate în practică. garantată de beneficiar cu însăşi proprietatea investiţiei finanţate. timp în care una din părţi nu este îndreptăţită a proceda la reziliere. stabilind drept criteriu unic în caracterizarea contractului. operaţiunile de leasing sunt definite prin evidenţierea funcţiilor economice ale acestuia. b) contractele în care o asemenea opţiune nu este prevăzută. 1980. „Le crédit-bail (leasing) en Europe.bunurilor astfel închiriate. c) durata contractului de leasing trebuie să corespundă perioadei în care se prezintă că bunul este util din punct de vedere al performanţei economice. Astfel. În doctrina franceză recentă. care nu pot fi utilizate în condiţii economice viabile decît de beneficiar. a unei investiţii productive. încit să poată amortiza valoarea bunului în perioada de utilizare determinată prin contract. Development et nature juridique”. c) contractele de leasing încheiate în legătură cu bunuri specializate.Govanoli. dar şi intenţia legiuitorului de a încuraja pe aceasta cale activităţile economice aducătoare de profit.lege nr. 2) mărimea plăţilor care se fac de către beneficiarul utilizator în timpul perioadei irevocabile cuprinde. în afara costului de achiziţie ori de producţie.

leasingul (locazione financiaro) este prevăzut în mod expres prin Legea nr. dar care în aceleaşi timp nu este translativ de proprietate. sau prevăzut următoarele: a) contractul are ca obiect un imobil existent la acea dată. de la vînzătorul indicat de acesta şi a acordă acest bun contra plată în posesiunea şi folosinţă temporară cu scopuri de antreprenoriat. data la care putem vorbi deja de o tradiţie în domeniu. cumpărat sau realizat de finanţator. „Operatiunile de leasing”. nr. specificat de către locatar. ori le confecţionează. În Italia. Bucureєti.6 În literatura de specialitate româna leasingul este definit ca fiind operaţiunea prin care o parte. 575 si urm. astfel în cît să poată fi folosit de către beneficiar în vederea exercitării activităţilor comerciale sau industriale. asumîndu-şi toate riscurile pe timpul valabilităţii contractului. în temeiul unui contract care nu poate fi reziliat. iar dacă acest preţ nu a fost acoperit în întregime. pag. c) la data expirării contractului şi ţinînd seama de totalul sumelor plătite în perioada de locaţiune. în sens că conţine în deplină măsură toate caracteristice esenţiale ale contractului de leasing. Definiţia respectivă fiind simplă şi sintetică nu ne spune nimic despre natura plăţilor şi preţul. să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului de a dobîndi proprietatea bunului la un preţ rezidual. D. se angajează la cererea unui utilizator. construit sau cumpărat de finanţator. Acest fapt se remarcă prin lipsa oricărui demers de sintetizare a unei definiţii juridice. 17 alin. 1 al Decretului regal nr. s-a născut într-un moment (1986) în care a putut dispune de întregul bagaj conceptual al Europei occidentale. prin art.încetarea contractului să cumpere bunul. majorat chiar cu dobînzile primite de la utilizator. ori de a înceta raporturile contractuale. 15 8 . finanţatorul păstrînd nuda proprietate. b) folosirea edificiului şi a terenului pe care este construit trebuie să fie predată utilizatorului. în Revista italiana del leasing. pe care finanţatorul le dobîndeşte. să-i asigure posesia sau folosinţa unui bun. 183 din 2 aprilie 1986 care la art. pag. În ceea ce priveşte imobilele. acesta din urmă. Gh. sau de a prelungi contractul de leasing. în ipoteza în care beneficiarul nu-şi manifestă dorinţa de a dobîndi proprietatea imobilului.Gheorghiu. utilizatorul este îndreptăţit a dobîndi însăşi proprietatea bunului primit în leasing. iar la sfîrşitul perioadei de folosinţă convenite. contra unei redevenţe. se datorează plata diferenţei. 30 din 28 decembrie 1970.7 În definiţia respectivă însă nu este inclusă destinaţia bunurilor contractuale. avînd şi dreptul de a deveni proprietarul bunului primit în locaţiunea. potrivit cu precizările detaliate ale utilizatorului. 665 defineşte contractul de arendă financiară (contractul de leasing) ca fiind acel contract prin care locatorul se obligă de a procura în proprietate bunul.Clocotici. plătind preţul stabilit prin contract. d) totalul sumelor plătite de utilizator în perioada contractului. adică a valorii reziduale. denumita finanţator. 6 7 Jean Vulgaris. Definiţia respectivă o consider de fapt cea mai reuşită. în raport cu indicaţiile date de utilizator. Legea elena. 3/1987. 2000. preferindu-se ca noţiunea de „leasing” (locaţiune financiară) să fie definită prin intermediul obiectivelor economice şi juridice pe care legiuitorul elen a urmărit să le atingă cu ajutorul acestei figuri juridice. Codul Civil al Federaţiei Ruse în art. 2 defineşte leasingul prin „închirierea bunurilor mobile ori imobile. cu condiţia de a plăti preţul stabilit la data încheierii”. „La location financiere en Grece”. trebuie sa fie folosite de finanţator pentru a-şi reconstrui în întregime capitalul investit iniţial.

pe care îl posedă cu titlu de proprietate. care procură cu titlu de proprietate echipament pentru a-l acorda în leasing. transmiterea pe parcursul încheierii contractului a bunului (obiectul contractului) de către un participant celuilalt. O altă situaţie va fi în cazul. 923 prevede că prin contractul de leasing. 1997. Definiţia respectivă. E de menţionat că definiţia contractului de leasing expusă în Legea „Cu privire la leasing” nu este unică. o parte – creditorul financiar (locator) – se obligă să dobîndească în proprietate sau să producă bunul mobil specificat în contract şi să-l dea în posesiune şi folosinţă. însă după cum reiese din definiţia dată legislatorul specifică existenţa doar a leasingului mobiliar.Кибак. 731-XIII din 15 februarie 1996 cu privire la leasing si intrata în vigoare odată cu publicarea ei la 25 iulie 1996. Numai în cazul în care are loc prezenţa concomitentă a ambilor factori – atingerea acordului şi transmiterea bunului. În fine ceea ce se referă la legislaţia noastră ţine de menţionat că noţiunea de leasing cît şi cea de contract de leasing este reglementată în special de Legea Republicii Moldova nr. 104-105. dar ca persoana. 1996. «Краткий курс лекций по гражданскомуправу. precum si atribuirea caracterului consensual contractului de leasing. 3 consolidează caracterul unitar al contractului ce reiese din faptul. pag. Российская юстиция. În literatura de specialitate a fost expusă părerea. pentru o perioadă determinată în contract.8 În realitate o astfel de situaţie nu poate exista deoarece echipamentul necesar încă nu se află la dispoziţia locatorului. Prin urmare art. atingerea acordului dintre părţi privind clauzele esenţiale şi în al doilea rînd. lăsînd anumite rezerve în ceea ce priveşte 8 9 А. în care legislaţia va permite încheierea contractului de leasing funcţional. nu poate fi transmis de acesta locatarului concomitent cu încheierea contractului. este necesar de a efectua în legislaţie un şir de modificări şi anume consolidarea clasificării legislative a contractelor de leasing pe diferite genuri. Г. Astfel Codul Civil al Republicii Moldova intrat în vigoare în iulie 2003. conform căreia. care acordă echipamentul în leasing. celeilalte părţi (locatar). ce se desfăşoară pe bază de contract. Sigur ca noţiunea a contractului de leasing expusă în Cod Civil (2002) înlătură un şir de neconcordanţe existente în legislaţia actuală. 3 al Legii respective stabileşte că leasingul constituie o activitate de antreprenor. art. pag. locatorul poate să acorde în posesiune si folosinţă temporară locatarului echipamentul. contractul de leasing poate fi încheiat ca fiind un contract real numai în cazul. deci. conform căruia.Кабалкин. Госуниверситет Молдовы. Нормативные акты». Prin urmare. Некоторые договорные обязательства. 5 al Legii defineşte locatorul nu ca persoana. «Толкование и классификация договоров». că după natura sa contractul de leasing se caracterizează ca fiind real însă. în care locatorul dispune de echipamentul necesar locatarului şi acordul părţilor este însoţit de transmiterea imediata a acestuia. А. în art. 7. conform căruia locatorul (creditorul finanţator) procură cu titlu de proprietate echipamentul indicat de locatar de la vînzătorul (furnizorul) stabilit de acesta şi îl acordă contra plată locatarului în posesiune si folosinţă temporară în scopuri de antreprenoriat. nr. 13.А. după părerea mea conţine anumite neajunsuri ce pot duce la formarea unor păreri eronate şi anume referitor la termenii „a procura” si „acorda” ce de fapt desemnează faptul. de investire a unor mijloace temporar disponibile sau împrumutate. 9 . în mod natural.И. că pentru fiecare afacere locatorul trebuie să procure din nou bunul. iar acesta se obligă la plata în rate a unei sume de bani (redevenţă). reamintim că caracterul real presupune prezenţa a doi factori: în primul rînd. contractul se considera încheiat.9 Însă aceasta posibilitate este exclusă însăşi prin Legea „Cu privire la leasing” art.Кирияк. Кишинев. existînd şi o altă definiţie legală a contractului de leasing. Pe lîngă aceasta.În comparaţie cu definiţiile prezentate mai sus este comparativ scurtă şi totodată foarte succintă.

este cea în funcţie de existenţa în raportul respectiv. Finance leasing). a elementului de extranietate. iar acesta din urmă se obligă la plata în rate a unei sume de bani numita redevenţă. 5 alin. În funcţ ie de existenta sau lips a acestuia. De asemenea nu este specificat obiectul contractului de leasing. 4 alin. Prezentînd un şir de definiţii ale contractului de leasing am enunţat necesitatea clasificării legislative a contractelor de leasing pe diferite genuri. deosebim doua varietăţi ale leasingului: a) leasing operaţional (sau operativ) (engl. b) leasing internaţional. 10 . deos ebim: a) leasing intern. II. pe cînd în cazul leasingului internaţional este lesne de observat. 1. în funcţie de acest criteriu. 28 mai 1988) la care Republica Moldova este parte se vor aplica normele tratatului internaţional. În cazul în care vor exista careva neconcordanţe cu tratatul internaţional (Convenţia UNIDROIT asupra leasingului financiar internaţional încheiat la Ottawa. că pentru fiecare din tipurile menţionate de leasing există un regim juridic aparte: leasingul intern este reglementat în mod exclusiv de reglementările de drept naţional elaborate de fiecare stat în parte. Vezi art.transmiterea prin intermediul contractului de leasing a bunurilor imobile. După importanţa si frecvenţa utilizării. 2 al Legii „Cu privire la leasing”. Consider. Cea mai importantă clasificare a operaţiunilor de leasing. 2 al Legii RM „Cu privire la leasing”. 10 11 Vezi art. 2 al Legii RM „Cu privire la 11 leasing”. cum de exemplu este expus în art. Prin urmare pentru o definire mai amplă a contractului de leasing este necesar de luat în consideraţie prevederile normelor internaţionale în combinaţie cu relaţiile economice si juridice existente în statul nostru. Reieşind din cele expuse anterior şi luînd în consideraţie complexitatea operaţiunilor de leasing putem defini contractul de leasing ca fiind acel contract unde o parte numita creditorul financiar (locator) procură cu titlu de proprietate bunuri indicate de către cealaltă parte denumita locatar de la vînzătorul indicat de locatar şi le acordă în posesiune şi folosinţă pentru o perioadă determinată în contract locatarului. I.10 Totodată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil (2002) au fost înlăturate toate lacunele si neajunsurile Legii „Cu privire la leasing”. Clasificarea respectiva este consfinţită şi în art. Importanta clasificării în cauza se explică prin faptul. Operative leasing). că elementul de extranietate condiţionează apariţia conflictului de legi între sistemul naţional de drept al locatorului (aflat intr-un stat) şi cel al locatarului (aflat în alt stat). şi b) leasing financiar (engl. al doilea criteriu este cel al scopului leasingului – de a asigura sau nu amortizarea completa a patrimoniului făcînd obiectul contractului de leasing.3 Clasificarea contractului de leasing. 2 al Legii RM „Cu privire la leasing” din 15 februarie 1996. că noţiunea expusă mai sus oglindeşte în mare parte esenţa contractului de leasing. 5 alin. aplicînd metoda conflictualistă tradiţională dreptului internaţional privat. 4 alin.

b) imobiliar. leasingul financiar este contractat cu rambursare deplina. locatorul îşi asumă doar obligaţia de finanţare a procurării echipamentelor care fac obiectul contractului de leasing.12 V. care poate avea ca obiect bunuri cu destinaţie comercială sau industrială ori bunuri de folosinţă îndelungată. Totuşi. fără ca chiria primită să asigure amortizarea completă a acestora (adică pe o durată care este mai mica decît durata de amortizare a acestor echipamente). leasingul se clasifica in: a) leasing cu obligaţiuni suplimentare (engl. 2000. O situaţie diferită are loc în cazul leasingului financiar – aici durata contractului de leasing corespunde grosso modo cu termenul de amortizare a patrimoniului procurat. asigurarea cu consumabile etc. b) leasing „curat” (engl. locatorul ca efect asigurindu-şi recuperarea completă a costului acestui patrimoniu (acesta de fapt este şi scopul locatorului.Gheorghiu. În literatura româna mai întîlnim clasificarea leasingului după apartenenţa fondurilor investite prin contractul de leasing: a) leasingul realizat cu fondurile unei societăţi de leasing. în mod succesiv mai multor locatari. Non full-payout leasing). locatorul si locatarul).În conformitate cu criteriul de clasificare menţionat. astfel leasingul financiar poate fi de doua tipuri: → leasingul financiar intern. spre deosebire de criteriul amortizării complete a patrimoniului. Pe lîngă criteriul amortizării ambele varietăţi pot fi sub-clasificate. 53. Ca efect. pînă la recuperarea valorii acestui patrimoniu. iar cel operaţional ca leasing fără rambursare deplină. în cadrul leasingului operaţional locatorul dă patrimoniul procurat în folosinţă temporară. Net leasing) în aceasta operaţie. în cadrul leasingului operaţional echipamentele sunt date în folosinţă temporară de către locator. si → leasingul financiar internaţional. Bucureєti. D. Fullpayout leasing) şi leasingul fără rambursare deplina (engl. care poate avea ca obiect imobilele cu destinaţie industrială sau 12 Gh. Wet leasing) – în cazul lui locatarul are obligaţii suplimentare în ceea ce priveşte deservirea tehnică a echipamentelor date în chirie. III. care este clar si precis. în mecanismul de leasing de returnare sunt implicate doar doua părţi (datorită faptului că furnizorul si locatarul sunt una si aceeaşi persoană). în cadrul leasingului financiar – de a finanţa. De obicei. Sale and leaseback). pag. al doilea nu este lipsit de ambiguitate – trăsătura ce a generat o poziţie eterogenă a doctrinei faţă de clasificare leasingului în operaţional şi financiar.. După natura bunului contractat leasingul poate fi: a) mobiliar. „Operatiunile de leasing”. adică a credita (cu rambursare eventuală deplină) procurarea patrimoniului respectiv pentru locatar). IV. În funcţie de volumul obligaţiilor locatorului. Leasingul de returnare este o varietate a leasingului care se particulează prin componenţa sa subiectivă: spre deosebire de schema „tradiţională” de leasing în care sunt implicate trei părţi (furnizorul. O varietate a leasingului financiar este leasingul de returnare (engl. În doctrina uneori se face distincţia între leasingul cu rambursare deplina (engl. 11 . în cadrul căruia proprietarul vinde patrimoniul său locatarului şi simultan îl ia în chirie conform contractului de leasing.Clocotici. b) leasingul sindicalizat – finanţarea achiziţiei bunurilor contractate în regim de leasing se face prin punerea în comun de fonduri aparţinînd mai multor societăţi de leasing.

precum şi uzurii morale rapide a acestora. 1 9 7 8 .comercială. P a r i s .D. VI. în cazul leasingului experimental. calculatoare electronice (fapt pentru care a mai fost denumit şi leasi ngul or di nat oa r el or ) . dar şi alte echipamente.000 de întreprinderi avînd în derulare contracte de timesh arin g.acele contracte de leasing încheiate pe termen scurt şi cuprind închirierile cu ziua sau ora a unor bunuri.16 Ocietatea de renting este o societate care dispune de utilaje standartizate sau de mijloace 13 14 15 St. Avantajul financiar al acestei operaţiuni rezidă în nivelul scăzut al ratelor de leasing pe care fiecare utilizator le plăteşte. Prezentînd clasificările de mai sus. p. putem constata existenţa în legislaţia naţională doar a clasificării leasingului în cel intern şi internaţional. care a fost preluat şi în relaţiile comerciale europene. Prin urmare ar fi binevenit ca legislatorul să consolideze clasificările contractului de leasing în legislaţia noastră pe diferite genuri.13 Considerăm însă că spre deosebire de contractul de vînzare pe încercate. G r e l o n . în special datorită costului ridicat al unor echipamente sau utilaje. în anul 1965.cit.a î nc h i r i a . 923 creditorul financiar „se obliga să dobîndească în proprietate sau să producă bunul mobil. C) Rentingul reprezintă. cu condiţia că la expirarea duratei contractuale utilizatorul să îşi manifeste opţiunea în sensul cumpărării bunurilor. E d . dat fiind faptul că leasingul constituie o operaţiune complexă si continuă şi astfel prevederile legislative ar trebui să corespundă realităţii existente în RM. B) Contractele time-sharing sunt cele care se caracterizează prin închirierea în comun de către mai mulţi benefeciari a anumitor echipamente în timpi partajaţi. Cărpenaru. Ec o n o m i c a .. conform necesităţilor solicitantului şi de a asigura service-ul acestora..op. Această formă de leasing a fost adoptată în practică din considerente economice. în special a mijloacelor de transport sau a unor utilaje de construcţie. Principala obligaţie a proprietarului/locator este de a pune la dispoziţia utilizatorului utilajele. cum ar fi dreptul de opţiune a utilizatorului sau problema calculării şi evidenţei amortizării bunurilor care constituie obiectul său. în principal. neprzentînd caracteristici specifice leasingului. Cotractul de time. iar peste 80% din parcul mondial de mari computere este exp loatat prin acest sistem. a s e f ol o s i B . Ulterior alte mari întreprinderi au apelat la operaţiun e. Alţi autori au considerat că operaţiunile de renting reprezintă forme de trecere de la închirierea obişnuită la leasing. Acest tip de contract prezintă unele similitudini cu contractul de vînzare pe încercate.422 D i n e n g l e z ă t o r e n t . folosit în raporturile juridice civile sau comerciale. dacă prezinţă neajunsuri.. Renting-ul14 este un contract de origine americană. utilizatorul bunurilor poate refuza cumpărarea acestora şi în baza unor motive subiective. pornind de la durata lor foarte scurtă şi simplitatea raporturilor juridice ce iau naştere. maşinele ori mijloacele de transport corespunzătoare. L e s e n t r e p r i s e s d e s e r v i c e s . În baza acestui tip de contract. dacă sunt corespunzătoare cerinţelor sale.15 Acest tip de leasing (denumit şi operaţiune de hire) este de fapt o simplă închiriere. fiind folosit pentru prima dată de către firma Gen eral Electric. 3 0 2 12 . în sensul restituirii acestora.aşa cum o arată şi denumirea. iar referitor la ultima clasificare în Codul Civil în art. ori imobilele cu destinaţie de locuinţe pentru persoanele fizice. bunurile sunt închiriate pentru o perioadă scurtă de cîteva luni. p a g . respectiv. în care transmiterea dreptului de proprietate este afectată de o condiţie suspensivă. Alte forme de leasing: A) Leasingul experimental este o tehnică folosită de producători pentru promovarea vînzprilor.”. în mod experimental. astfel enunţindu-se doar leasingul mobiliar. în p rezent peste 100.sh aring are ca obiect.421.

apariţia lui fiind determinată de avantajele pe care le are un cărăuş prin încheierea containerelor. considerăm că încheierea unui contract de leasing acţionar este posibilă şi în dreptul nostru. Tu r c u .l e a s e . diferenţele rezidă. op . ceea ce reiese din art. contractul de leasing este bilateral. T e o r i a ş i p r a c t i c a d r e p t u l u i c o m e r c i a l r o m â n . că în cadrul unei structuri complexe a relaţiilor contractuale. cu îndeplenirea condiţiilor prevăzute de legea societăţilor economice. Recueil D a l l o z 1 9 7 7 . în natura subiectelor care iau parte la cle două tipuri de operaţiuni. master leasing-ul fiind folosit.4 Caracterele juridice ale contractul de leasing. acţiuni societăţii emitenet. 16 Î n p r a c t i c a j u d i c i a r ă f r a n c e z ă s . ce determină şi acordă acestui contract un statut special. de Groupement Fracais D Entreprises. Chambre Commerciale. 3 al Legii cu privire la leasing. Î n c h i r i e r e a d e a e r o n a v e î n s i s t e m w e t .17 Întrucît legea nu interzice. în locaţie. presupunînd în concret următoarele etape: o societate pe acţiuni mică sau mijlocie îşi majorează sau îşi constituie capitalul propriu prin emiterera de (noi) acţiuni care sunt subscrise de un fond de investiţii. 13. î n I . (Cour de Cassation. p a g . 3 8 8 18 În ceea ce priveşte aeronavele. D) Contractul de leasing acţionar (credit-bail d actions) reprezintă o tehnică financiară folosită pentru prima dată în Franţa. contractul de leasing este caracterizat printr-un şir de caractere juridice. deoarece acesta implica trei subiecţi: locatorul. 8 2 ) 17 V e z i A l . pag. Prin urmare contractul de leasing este un contract sinalagmatic multilateral. în principal. fie pentru o anumitp căţătorie (trip leasing). faţă de achiziţionarea acestora. în comerţul internaţional. iar renting-ul fiind. un contract comercial de drept intern. ţinîndu-se cont şi de văsămintele efectuate prin plata chiriei. Companiile specializate în ţinerea parcului de containere le pun la dispoziţia transportatorilor fie pentru o perioadă determinatp de timp (term leasing). P u i u .11/2000. Operaţiunea este oarecum asemănătoare contractului de lease-back folosit pentru bunuri mibile şi imobile. de regulă. A se v e d e a p e nt r u a m ă nu n t e .18 Deşi operaţiunile de master leasing sunt asemănătoare celor de renting. precum şi pregătirea unui personal calificat. întreţinerea şi repararea containerelor. fondul de investiţii cedează. 1. . î n Revista de drept comercial. va vărsa periodic o sumă de bani cu titlu de chirie. la expirarea contractului societatea emitentă avînd posibilitatea de a-şi răscumpăra propriile acţiuni la un preţ convenit cu fondul de investiţii. care în schimb.a c o n s i d e r a t c ă e l e m e n t u l d e d i f e r e n ţ i e r e d i nt r e l e a s i ng ş i r e n t i n g c o n s t ă î n o b l i g a t i v i t a t e a s oc i e t ă ţ i i d e r e n t i n g d e a a s i g u r a î nt r e ţ i ne r e a e c h i p a m e n t e l o r î nc h i r i a t e . ordinele şi regulamentele elaborate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. s p r e d e o s e b i r e d e s o c i e t a t e a d e l e a a s i n g c a r e nu a r e o asemeanea obligaţie.de transport. În acelaşi timp art. încheind contracte de locaţie tradiţionale ţinînd cont de cererea ridicată de pe piaţă. Marile companii de leasing au pătruns şi în acest domeniu. O . 7-10 13 . Caracterul trilateral al raporturilor de leasing este întărit şi prin art. c i t .06. nr. locatarul şi vînzătorul (furnizorul) echipamentului.1977. C ă p ă ţ i n ă . în special. 5 al Legii „Cu privire la leasing”. Ca si orice contract. în scopul satisfacerii cerinţelor tot mai mari ale întreprinderilor mici şi mijlocii pentru atragerea de fonduri. E) Master leasing denumit şi leasingul de containere acest contract este folosit de societăţile de transport. p a g . care ar presupune cheltuieli suplimentare legate de organizarea unei exploatări eficiente. acestea sunt închiriate prin contracte de wet-lease. impunîndu-se prin folosirea unor contracte complexe de închiriere numite master lease szstem. 6 al Legii numite prevede.

„Dreptul contractelor”. presupune activitatea preţului rezidual către locator. simpla manifestare de voinţă a părţilor fiind suficienţa pentru realizarea acordului în mod valabil. ori al utilizatorului. locatorul încheind contractul în considerarea calităţilor utilizatorului care este obligat să prezinte o dată cu cererea de a contracta şi acte referitoare la situaţia sa financiară. unde de regulă. Însă în cazurile în care operaţiunea privind tranzacţia cu bunul cere respectarea unor condiţii de solemnitate corespunzător şi leasingul devine un contract formal (în cele mai dese cazuri se referă la leasingul imobiliar). 14 . în calitate de locator (finanţator) şi utilizator. Drept consecinţă. cheltuielile de asigurare (dacă aceasta este prevăzută de condiţie). „Dreptul contractelor”. indiferent dacă transmisiunea se referă la patrimoniul locatorului. 188-189. „Contracte comerciale tradiţionale şi moderne”. comasare) ori cu titlu universal (divizare). locatarul cunoaşte încă de la încheierea contractului că rezerva opţiunii de cumpărare a echipamentului. iar utilizatorul beneficiază de folosinţa bunului pe perioada derulării contractului. Părţile la contract dobîndesc reciproc drepturi şi obligaţii. pag. Acest caracter se relevă prin prisma faptului. În cazul bunurilor cu destinaţie comercială sau industrială. partea generala. ori cesiona contractul fără acordul locatorului. nr. Chisinau 2002. 6 2001. Un alt caracter juridic al contractului de leasing este cel oneros. în cazul succesiunii universale (fuziune.Clocotici. la care se adaugă beneficiul locatorului. 17. 26. profit evaluabil în bani. dreptul uneia din părţi îi corespunde obligaţia celeilalte părţi. Ar fi binevenit de a elimina aceasta contradicţie pe calea excluderii posibilităţii de utilizare în cadrul raporturilor de leasing a aşanumitei structuri simple a legăturilor contractuale.23 Caracterul patrimonial al contractului de leasing presupune posibilitatea evaluării conţinutului contractului în bani.Gheorghiu.21 Analizînd. Totodată fiind un contract oneros se mai caracterizează prin caracterul său comutativ. precum şi date privitoare la exploatarea ulterioară a bunului. Părţile din momentul încheierii contractului cunosc cu certitudine mărimea avantajului. este încheiat între două părţi: locator si locatar. pentru că ambele părţi urmăresc realizarea unui profit propriu. D.deoarece. Delu Magdo-Lisa.20 Referitor la caracterul sinalagmatic putem enunţa că acesta se caracterizează prin obligarea reciproca a părţilor. Chişinău 2002. că prestaţiile executate în temeiul acestui contract este pasibil evaluării pecuniare. în cazul unei destinaţii comerciale sau industriale. locatarul. I. Cu toate acestea.19 Spre comparaţie în literatura română contractul de leasing este caracterizat ca fiind un act juridic bilateral. Gh. cele expuse menţionăm că totuşi contractul de leasing este un contract sinalagmatic multilateral (luînd în consideraţie prevederile legislaţiei în vigoare). drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract nu se sting. pag. „Operatiunile de leasing” I. pag. Bucureşti 1996. astfel. 14. calculate încît să amortizeze locatorului întreaga investiţie făcută. Contractul de leasing este un contract intuitu-personal în ceea ce-l priveşte pe utilizator.Trofimov.22 întru cît întinderea drepturilor şi obligaţiilor sunt cunoscute de părţi din momentul încheierii contractului de vînzare-cumpărare între vînzător (furnizor) şi locator în baza specificărilor locatarului. pag. Dr. succesorul trebuie să respecte 19 20 21 22 23 24 Revista Nationala de drept.Trofimov. De asemenea. Locatorul primeşte redevenţe plătite periodic de către utilizator din care îşi păstrează „o marjă de profit”. însă e necesar de a elimina contradicţiile existente în Legea „Cu privire la leasing”.24 Contractul de leasing este consensual. însă aceasta nu constituie o regulă fără excepţii. utilizatorul (locatarul) nu poate înstrăina drepturile sale. La rîndul său. iar la sfîrşitul acestuia poate achiziţiona bunul la valoarea reziduală a acestuia. care se încheie între societatea de leasing. încheind contractul de leasing cunoaşte redevenţele la care se obligă şi care sunt.

29 După părerea unor autori. pag. ci raporturile de posesiune şi folosinţă temporară a bunului. Chişinău 2002. R e g i m u l j u r i d i c a l op e r a ţ i u n i l o r d e l e a s i n g . o p . 6. supremăţia în contractul de leasing nu o deţine raporturile de vîn zarecumpărare. pag. 15 . 29 I.Belu Magdo Mona-Lisa. B u c u r e ş t i .Gheorghiu. Doctrina juridică română consideră contractul de leasing ca fiind un contract translativ de proprietate. . M a z i l i u . În p rimul rîn d.28 Contractul de leasing este un contract principal după natura sa. „Contracte tradiţionale şi moderne”. c i t . 30 P e n t r u o p ă r e r e c o n t r a r ă .Însă mai persistă opinia conform căreia. dar nu o condiţie obligatorie. deoarece conţine trăsăturile unor contracte de drept civil tradiţionale de vînzare-cumpărare. Bucureşti 1996. P a r t e a s p e c i a l ă . a s t f e l c ă u t i l i z a t o r u l ( c a a d e r e n t ) urmează să accepte condiţiile şi să respecte cu rigurozitate termenele şi modalităţile inserate în contract. Bucureşti 2000. urmează a accep ta op in ia majorităţii autorilor. 19-20. Ga b r i e l Ti ţ a . p a g .27 Acest punct de vedere es te greş it din următoarele considerente. Dat fiind faptul că contractul de leasing corespunde unei operaţiuni juridice determinate şi este nominalizat în legislaţia civilă poartă caracterul unui contract numit (sau altfel spus tipic sau reglementat). nu şi proprietatea. Acest fapt are consecinţe importante asupra desfăşurării raporturilor dintre părţi dintre care amintim problema riscului a efectelor privind neexecutarea contractului şi rezilierii ori a prescripţiei dreptului la acţiune. la momentul încheierii contractului. A L L B EC K . 27. de împrumut. care atribuie contractul de leasing la grup a con tractelor orientate spre transmiterea bunului în posesiune ş i folosin ţă temp orară. Din această poziţie pleacă şi legislativul: în majoritatea statelor normele de reglementare a raporturilor de leasing le regăsim în capitolele (compartimentele) actelor normative dedicate arendei. cel puţin. răscumpărarea bunului de către locatar la expirarea termen ului con tractului reprezintă una din cele patru variante alternative ale consecin ţei expirării contractului. deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derulării contractului. de cauţiune.25 Un alt caracter juridic al contractului de leasing este succesivitatea contractului. p .N i c o l e s c u . Ed .Clocotici. u nd e s e a r a t ă c ă l e a s i ng u l e s t e u n c o n t r a c t d e a d e z i u n e . pag. 28 Revista naţională de drept. de arendă. aşa cum au fost ele prezentate în planul de exploatare. 2 9 9 . contractul de leasing este un contract negociat (şi nu de adeziune)30. prin contractul de leasing se transmite numai dreptul de folosinţă asupra bunului. În al doilea rînd. căruia i se închiriază bunul. 25 26 D. „Operaţiunile de leasing”. pag.Trofimov. 8 4 27 Dr. în raporturile dintre vînzător (furnizor) şi locator. Contractul de leasing se mai reprezintă ca un contract complex (combinat). a s e v e d e a D . c i t . adică executarea lui nu este afectată nici de un alt contract şi are o existenţă de sine stătătoare. 2 0 0 3 . Gh. care cumpără pe baza specificaţiei directe a locatarului. 2001. „Dreptul contractelor”. Deci. nr. 189. de garanţie. 52.26 Efectul translativ operează şi în raporturile dintre locator şi locatar.condiţiile de exploatare a acestora. dacă la sfîrşitul contractului optează pentru cumpărarea bunului. o p .

pentru a produce efecte. În practica încheierii contractelor sunt 31 A. respectarea lor fiind impusă sub sancţiunea nulităţii. 16 . Contracte civile”. 78. „Drept Civil.M.31 Totodată. Pentru considerarea valabilităţii încheierii contractului. Noţiuni generale despre obligaţii. este necesară respectarea condiţiilor de validitate ale acestuia. ca fiind acele elemente structurale. Iaşi 1994. lista acestor condiţii poartă caracter exhaustiv şi sunt stabilite prin lege. Literatura de specialitate defineşte condiţiile de validitate a contractului. obligatorii pentru orice contract. care sunt determinate de lege drept elemente obligatorii.Luca. pag. urmează a fi încheiat valabil.CAPITOLUL 2: CONDIŢIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE LEASING Orice contract.

обоснованность и српаведливость судебных актов». condiţiile de validitate enumerate sunt obligatorii şi pentru contractul de leasing. realizarea căruia duce la instituirea ordinii de drept. 5) cauza sau scopul contractului. la negocierea clauzelor contractuale pot stabili şi alte condiţii decît cele pe care le stabileşte legislaţia. 6) forma contractului. Cu alte cuvinte legalitatea este privită drept „un principiu. în baza căruia orice subiect de drept trebuie să respecte. pag. ultima fiind o parte a ordinii sociale”. vol.1. în desfăşurarea raporturilor sociale rezultată din atitudinea de respectare a legilor este definită ca legalitate”. 42. dacă nu este limitată capacitatea sa prin lege”. Teoria generală”.35 Luînd în consideraţie caracterul multilateral al contractului de leasing legislaţia în vigoare determină următorii subiecţi ai contractului de leasing: 1) locatorul care poate fi persoana fizică sau juridică (instituţie financiară. „Drept constituţional şi instituţii politice”.Teofil Pop. Legalitatea drept condiţie de validitate prezumă corespunderea conţinutului şi efectelor produse de contract prevederilor legislaţiei în vigoare. Iaşi 1993. şi cînd este cazul. 2) capacitatea de a contracta. după cum doctrina aşa şi legislaţia în vigoare enunţă următoarele condiţii de validitate: 1) legalitatea. 70. implicînd conformitatea celor inferioare faţă de cele superioare”33 sau că „starea de ordine. pag. 3) consimţămîntul la încheierea contractului. pag. să aplice legile şi celelalte acte normative. Regula generală care guvernează capacitatea de a contracta este „că poate contracta orice persoană. Dr. Legalitatea contractului de leasing. Astfel. Iaşi 1993. Totodată condiţia respectivă stabileşte că contractul nu trebuie în fond să contravină legii. „Introducere în studiul dreptului”. 17 . alt agent 32 33 34 35 «Законность. Prin urmare. 32 În acelaşi context se afirmă că „legalitatea este un principiu exprimat prin îndatorirea de a respecta regulile de drept şi ordonarea tuturor regulilor de drept într-un unic şi unitar. Ioan Huma. în afară de tipurile de contracte st abilite de partea specială a Codului Civil. Astfel. dar care nu contravin legislaţiei în vigoare. Ion Deleanu. Mai este numită aceasta şi capacitatea de a contracta. 133. legalitatea este definită ca fiind un principiu fundamental de drept. I. 129. Краснодар 1974. 4) obiectul contractului. „Drept Civil român. persoanele pot încheia şi alte tipuri de contracte.2. care şi urmează a fi dezvăluite. Capacitatea de a contracta în contractul de leasing În literatura de specialitate prin capacitate de a încheia contracte se înţelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi subiective şi obligaţii civile prin încheierea contractelor. pag. 2. Astfel.cunoscute multe cazuri în care părţile. Bucureşti 1993. Condiţia principală a definirii capacităţii de a contracta este prezentă discernămîntului (aptitudinea persoanei de a-şi da seama de acţiunile sau inacţiunile săvîrşite). Însăşi condiţia de legalitate a încheierii contractului rezultă din principiul legalităţii în desfăşurarea raporturilor civile.34 2.

pag. 3) Locatarul se prezintă ca fiind o persoană fizică sau juridică care practică activitate de antreprenoriat şi care primeşte în posesiune şi folosinţă temporară. книга 2-я. organizaţie). E de menţionat că în calitate de vînzător se poate prezenta atît un antreprenor individual cît şi o întreprindere specializată. b) compania financiară de leasing. Astfel. Москва 2000. capacitatea de a contracta apare odată cu respectarea anumitor condiţii şi proceduri cerute de legislaţie. în baza de contract de leasing. furnizorul şi alte părţi ce acordă ajutor reciproc părţilor contractului de leasing. Legislaţia noastră de regulă prevede acordarea licenţelor. 100. După cum se observă legislatorul stabileşte desfăşurarea de către subiecţi ai operaţiunii de leasing a activităţii de antreprenoriat. care în afara asigurării financiare a operaţiunii de leasing. «Договорное право». echipamentul comandat la alegerea sa de la vinzătorul (furnizorul) indicat de el. c) o companie de leasing specializată. una din cele prezentate) şi obţine un permis pentru desfăşurarea activităţii respective. Însă se observă că în cazul în care această formă de activitate este consfinţită în statutul întreprinderii sau instituţiei. obţinerea licenţei. fondată în scopul realizării operaţiunilor de leasing.Витрянский.a. М.economic) care practică activitate de antreprenoriat şi care procură cu titlu de proprietate echipament de la un anumit vînzător (furnizor) pentru a-l da în chirie. договоры о передаче имущества. În situaţia respectivă se aplică aceleaşi reguli. consultarea în domeniul utilizării corecte a utilajului ş. 198.И. la ele mai pot participa şi participanţi secundari cum ar fi de exemplu. în sens că capacitatea de a contracta apare odată cu înregistrarea sau obţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii respective. funcţia principală fiind achitarea bunurilor.. cum ar fi înregistrarea. pag. Prin urmare înregistrînu-se sub forma unei întreprinderi individuale în cazul desfăşurării activităţii în cauză i se eliberează licenţa (conform procedurii stabilite de legislaţie). În cazul în care locatorul se prezintă ca un antreprenor individual (persoana fizică) acesta urmează a fi înregistrat în calitatea viitorului subiect ai operaţiunii de leasing. ce au ca scop principal efectuarea operaţiunilor de leasing (întărit obligatoriu în statutul întreprinderii) şi dispun de surse financiare pentru efectuarea şi realizarea operaţiunilor de leasing. adică participanţi obligatorii ale operaţiunilor de leasing.36 După cum reiese pentru obţinerea capacităţii de a încheia contractul locatorul urmează să respecte anumite reguli şi anume: în cazul în care se prezintă ca persoană juridică îmbracă o anumită formă (de exemplu. 2) Următorul subiect al contractului de leasing este vînzătorul (furnizorul) – întreprindere producătoare ori o altă persoană fizică sau juridică care practică activitate de antreprenoriat şi care vinde locatorului în proprietate echipament pentru ca acesta să-l dea în posesiune şi folosinţă temporară unui terţ.В. În afară de locator. Москва 2000. 18 .П. d) orice firmă sau întreprindere (instituţie. necesitatea obţinerii licenţei dispare. schimbul pieselor deteriorate.Брагинский. В. creditorul şi garantul locatorului. Ca şi în cazul precedent capacitatea de a contracta apare odată cu respectarea cerinţelor stabilite de legislaţie.37 Aceştia la fel obţin capacitatea de a contracta odată cu conformarea activităţii sale cu 36 37 С. se mai ocupă cu activităţi nefinanciare şi anume: repararea bunurilor (obiectelor contractului de leasing). «Гражданское право». locatar şi vînzător.Гришаев. ce-ar presupune existenţa a unui permis (licenţa). Literatura de specialitate prevede posibilitatea prezentării locatorului sub una din următoarele forme organizatorico-juridice: a) instituţie bancară (dacă această formă de activitate este prevăzută de statutul băncii).

adică ele urmează să posede discernămîntul.Teofil Pop. 3) să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice.prevederile legislative. consimţămîntul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:39 1) să emane de la o persoană cu discernămînt. deci pentru a fi valabil. 39 Dr. Subiectele Dreptului Civil. pentru a dobîndi valoare juridică. ce apare odată cu atingerea majoratului.Beleiu. părţile care îl încheie trebuie să fie conştiente de efecte ce se vor produce în urma încheierii contractului. el va fi valabil. Drept Civil român. neexteriorizată nu produce efecte juridice. Avînd în vedere faptul. pentru a delibera în cunoştinţă de cauză. Consimţămîntul în contractul de leasing Consimţămîntul constituie acea condiţie esenţială de fond şi generală a contractului care constă în hotărîrea părţilor de a încheia contractul prin atingerea acordului de voinţă. va trebui să se facă dovada lipsei de discernămînt. 140141. pag. 19 . 4) să nu fie alterat de vreun viciu de consimţămînt. Întrucît încheierea contractului de leasing constituie manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. O problemă poate apărea doar în cazul în care contractul a fost încheiat de alienatul sau debilul mintal nefiind pus încă sub interdicţie. acestea fiind de regulă.38 este necesar ca manifestarea acestuia să fie realizată cu respectarea anumitor condiţii. care vor fi drepturile şi obligaţiile în urma încheierii contractului. deoarece nu poate fi cunoscută de alţii ş i nici nu poate întra în contact cu altă voinţă pentru a se realiza acordul de voinţă. sau obţinerea unei forme organizatoricojueidice ce deja are ca scop desfăşurarea şi realizarea operaţiunilor de leasing. care în legislaţia noastră constituie vîrsta de 18 ani (excepţia constituind căsătoria minorului). 1. că consimţămîntul este nu altceva decît o exteriorizare a unui act de voinţă interior şi real. în caz contrar. capacitatea de exerciţiu deplină şi discernămîntul fiind prezumat. Bucureşti 1998. aceasta din dată prezumă prezenţa capacităţii de exerciţiu deplină. 2) să fie exteriorizat. „Drept Civil român. Prin alte cuvinte discernămîntul constituie aptitudinea persoanei de a-şi da seama de acţiunile sau inacţiunile sale. Teoria generală”.3. În dreptul nostru civil părţile sunt libere să aleagă forma de exteriorizare a consimţămîntului. Luînd în consideraţie că părţile în contractul de leasing în primul rînd posedă calitatea de persoană fizică. pag. Capacitatea de exerciţiu deplină prezumă totodată nemijlocit prezenţa discernămîntului. 38 Gh. 133. să le dorească. 2. Voinţa juridică pentru a deveni consimţămînt trebuie să fie exteriorizată. În fine putem stabili că capacitatea de a contracta apare odată cu respectarea cerinţelor stabilite de legislaţie. la momentul perfectării contractului. Dacă contractul a fost încheiat în momentul de luciditate. Voinţa internă. Astfel. aptitudinea de a sesiza ce efecte se vor produce în urma încheierii contractului de leasing. Bucureşti 1993. 2. obţinerea permisului (licenţei) pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat cît şi a actelor adiacente. Introducere în Dreptul Civil.

trebuie nu numai să emane de la o persoană capabilă şi conştientă. Bucureşti 1998. Viciile de consimţămînt sunt considerate: a) eroarea. Subiectele Dreptului Civil. De aceea şi am enunţat anterior că ca condiţie de valabilitate a consimţămîntului constituie înţelegerea locatarului şi locatorului de a închiria un anumit bun şi de la un anumit vînzător. dar se cere ca această manifestare de voinţă să nu fie alterată de anumite vicii. Aşa cum am arătat mai sus. se va considera inexistenţa contractării a părţilor. deci pentru a fi valabilă. pag. Lipsa oricărui din aceste puncte enumerate vor duce la nevalabilitatea contractului de leasing. atunci cînd o parte găndeşte că convine la un anumit bun. b) în ceea ce priveşte înţelegerea locatarului şi a locatorului de a închiria un anumit bun şi de la un anumit vînzător. c) manifestarea de voinţă a fost făcută în glumă. 40 Gh. prin adoptarea unei aptitudini. prin scris. c) în ceea ce priveşte înţelegerea locatorului cu vînzătorul privind vînzarea bunului. Consimţămîntul poate fi exteriorat printr-o declaraţie expresă făcută verbal. c) violenţa. Introducere în Dreptul Civil. situaţie în care o parte crede că încheie un anumit contract. Ultima şi una din condiţiile principale ale consimţămîntului constituie nevicierea. Nerespectarea punctului respectiv va duce la nevalabilitatea contractului de leasing. b) dolul (viclenia). Astfel nu se va considera că a fost iniţiază contractarea întru producerea efectelor dacă: a) e constatată fictivitatea contractului. şi apoi scris. 3.  eroare asupra identităţii asupra identităţii obiectului (error in corpore). 20 .40 a) Eroarea poate fi definită ca fiind o falsă reprezentare a realităţii la încheierea unui contract. prin orice fapt concludent.Beleiu. constituind o înţelegere preliminară. O altă caracteristică a consimţămîntului ca el să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte. Intenţia de a produce efecte priveşte certitudinea exprimării voinţei de a încheia contractul şi de a produce prin acesta efectele concrete. denumite vicii de consimţămînt. d) leziunea (pentru anumite persoane fizice). constituind validitatea contractului. manifestarea de voinţă a părţilor pentru a produce efecte juridice. prin gest. Aceasta poate fi:  eroare asupra naturii actului (error in negotio). În contractul de leasing consimţămîntul urmează a fi manifestat cu privire la trei momente: a) în ceea ce priveşte înţelegerea locatarului de a închiria bunul. Consimţămîntul în cazurile enumerate poate fi exprimat la început verbal. b) manifestarea de voinţă a fost făcută vag. în cazul nostru a contractului de leasing. care trebuie să îmbrace forma prevăzută de legislaţie pentru validitatea cît şi dovedirea actelor juridice. Înseamnă că în cazul în care se va constata una din condiţiile enumerate. Drept Civil român. 4. 145.potrivit principiului consensualismului contractelor civile cît şi actelor juridice. d) manifestarea de voinţă a fost făcută sub condiţie potestativă (mă oblig dacă vreau). iar cealaltă parte la alt bun. Excepţie de la principiul consesualismului contractelor constituie acelea. iar cealaltă poate crede că încheie un alt contract.

De exemplu.eroare în substanţă sau în natura bunului.  eroarea de drept este falsa reprezentare a existenţei ori conţinutului normei de drept. că o asemenea eroare nu afectează validitatea contractului.  eroarea indiferentă este eroarea care nu are nici o influenţă asupra validităţii contractului. Pentru ca dolul să fie considerat drept un viciu de consimţămînt este necesar ca acesta să fie determinat la încheierea contractului şi să provină de la cealaltă parte şi să nu fie presupus. voinţa de a induce o persoană. numărul şi scadenţa ratelor. 147. p e car e 41 Ibidem.  eroarea de fapt ce constituie o falsă reprezentare a unei situaţii de facto la încheierea contractului. care priveşte elementele nedeterminate la încheierea contractului şi atrage valabilitatea doar acelor clauze care au fost stabilite în mod dolosiv. Pentru ca eroarea să fie constatată drept situaţie în care se va considera nevaliditatea consimţămîntului. care constă din intenţia. pentru a o hotărî să încheie contractul.41 Dolul se compune din două elemente constitutive:  un element intenţional (subiectiv). Pentru existenţa acestui viciu de consimţămînt e necesară îndeplinirea cumulativă ale acestor elemente. care se referă la elementele determinate şi dolul incident sau uşor. Pentru evitarea erorii în substanţă ar fi binevenit de a caracteriza bunul sau un complex de bunuri într-un document. Evident. c) Prin violenţă se înţelege ameninţarea unei persoane cu un rău de natura să-i insufle o temere ce o sileş te să încheie un act juridic. ceea ce ar constitui situaţia în care persoana (partea contractantă) crede că convine asupra transmisiunii unui bun de o anumită calitate şi caracteristică. care constă în folosirea de mijloace viclene prin care persoana este indusă în eroare. care ar servi totodată ş i o dovadă a transmiterii-primirii de către locatar a bunurilor. În literatura de specialitate se mai vorbeşte despre dolul principal sau grav. Iarăş i.  b) Dolul (viclenie) presupune inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene. pag. legislatorul stabileşte că în contractul de leasing obligatoriu urmează a fi determinate îndeosebi: preţul bunului.  un element material (obiectiv). suma totală. În doctrină s-a susţinut că eroarea de drept nu ar putea constitui vicii de consimţămînt. 21 . atrag atenţia asupra faptului că în contractul de leasing p ărţile con vin asupra transmiterii unui anumit bun sau bunuri determinate printr-un ş ir de caracteris tici. în scopul încheierii unui act juridic.  eroarea în persoană. deoarece nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii (nemo ignorare legem censetur). pe cînd în realitate este realizată transmiterea unui alt bun. iar în realitate se contractează cu o altă persoană sau cu o persoană fără capacitate de a contracta. neavînd nici o consecinţă juridică. determinat să fie influenţat aşa încît cunoaşterea lui ar fi dus la refuz de a încheia contractul. deoarece poartă asupra unor împrejurări mai puţin importante. Cred că excepţie ar constitui situaţia cu reprezentarea (substituirea părţii) respectîndu-se procedura cerută de legislaţie (existenţa mandatului sau a procurei). plata finală şi metodele calculării ei în cazul rezilierii contractului (art. 924 Cod Civil din 2002). constituie situaţia cînd o persoană se gîndeşte că se contractează cu o persoană. În cazul respectiv e necesar de determinat de la bun început care împrejurări se vor considera mai puţin importante. este necesar ca elementul asupra căruia cade falsa reprezentare să fi fost hotărîtor.

2) locator şi locatar cu privire la determinarea bunurilor ce urmează a fi procurate de către locator şi determinarea vînzătorului. 142. Tudor R. Vol. Bucureşti 1994.  să fie neligitimă (injustă). 3) şi înţelegerea dintre locator şi vînzător cu privire la vînzarea bunului determinat de către locatar. adică teama insuflată de ameninţare trebuie să fie de asemenea natura încît altminteri partea n-ar fi încheiat contractul.4. Bucureşti 1993. Teofil Pop. 84. violenţa trebuie să îndeplinească două condiţii cumulative:  să fie determinată pentru încheierea contractului. are drept obiect. sau a nu face). acesta presupune existenţa consimţămîntului între: 1) locator şi locatar cu privire la închirierea certă a bunului de către locatar. ameninţării cu un rău. Drept Civil român.43 Alţi autori consideră că obiectul unui raport juridic nu totdeauna este obţinerea unei conduite respective ci şi obţinerea cîtorva rezultate chiar şi materiale. prin care se înţelege paguba materială pe care o suferă o parte contractantă din cauza văditei disproporţii de valoare dintre cele două prestaţii reciproce. 22 . prestaţia. d) Ultimul viciu al consimţămîntului constituie leziunea. fie transmiterea unui drept. 2. Consimţămîntul triplu pentru a fi considerat valabil urmează să se conformeze condiţiilor enunţate mai sus. I. Aceasta rezultă din acele considerente că dacă în primul rînd vorbim despre caracterul social al oricărui raport juridic. iar prin urmare excludem factorul material.altmin teri nu l-ar fi încheiat. Totodată. Prin urmare ajungem la părerea că drept obiect al raportului juridic contractual constituie o conduită urmărită de subiectul activ faţă de subiectul pasiv. deoarece numai sub teama ameninţării partea a consimţit la încheierea contractului. părţile deseori urmăresc un anumit rezultat material concret. iar obiectul obligaţiei este întotdeauna o prestaţie (de a da. Datorită violenţei. Datorită faptului că contractul de leasing poartă caracter triplu. Teoria generală. Pentru a constitui viciu de consimţămînt. După natura sa violenţa poate fi fizică (vis) şi morală (metus). Enunţînd toate condiţiile pentru constatarea valabilităţii consimţămîntului am ajuns la concluzia că nerespectarea măcar a vreunei condiţii (cu excepţia anumitor momente) va duce la nevalabilitatea consimţămîntului şi ca urmare nevalabilitatea contractului. fie un fapt al debitorului (fapt pozitiv sau o abstenţiune). libertatea voinţei unei persoane este afectată. 42 43 Dr. pag. Nu mai puţin doctrina şi jurisprudenţa consideră leziunea ca viciu de consimţămînt deoarece nu se poate concepe ca o parte să consimte la încheierea unui contract păgubitor şi întrucît sancţiunea leziunii este anularea contractului întocmai ca pentru viciile de consimţămînt. pag. specifice anume contractului respectiv.Popescu. Obiectul contractului de leasing Orice contract are drept obiect crearea de obligaţii. la rîndul ei.42 Legislaţia noastră nu prevede că leziunea constituie un viciu al consimţămîntului. împotriva voinţei sale. de a face. Drept Civil.

de asemenea. Definiţia expusă în Legea respectivă ne pare a fi generală şi incompletă. pe cînd obiectul extrinsec îl constituie însăşi bunul cumpărat şi transmis către locatar şi preţul sau plata. nu sunt susceptibile de a forma obiectul unui drept de proprietate. social le scoate din circuitul civil. Nu poate face obiectul unei obligaţii contractuale. bunurile pe care legea pentru considerentele de ordin economic. clădiri.şi extrinsec. nu numai pentru o parte ci şi pentru cealaltă parte. b) utilizarea bunurilor imobile cu destinaţie comercială sau industrială. executarea prestaţiei să fie cu neputinţă. blocuri. Nu pot constitui obiectul leasingului fondurile financiare şi alte resurse naturale şi bunurile scoase din circuitul civil sau pentru care sunt stabilite reguli speciale de folosire (art. Prin urmare obiectul contractului de leasing (atît intrinsec cît şi extrinsec) pentru a fi considerat încheiat valabil se va supune condiţiilor respective. bunurile care. Dar pentru aceasta trebuie ca imposibilitatea să aibă caracter obiectiv. 666 Cod Civil al Federaţiei Ruse). adică să nu contravină ordinii publice şi bunurilor moravuri. achiziţionate sau construite de o societate de leasing. lipsa acestuia atrăgînd nulitatea absolută a contractului: 2) să se afle în circuitul civil. maşinile. politic. corespunzător este necesar de a ne referi la faptul. complexele tehnologice şi echipamentul care potrivit clasificaţiei în vigoare. în contractul de leasing obiect intrinsec îl constituie transmiterea proprietăţii asupra bunului sau unui complex de bunuri mobile şi imobile şi transmiterea plăţii sau preţului pentru bunul cumpărat. 2 ne spune că constituie obiectul leasingului mijloacele de transport. 4 alin. 23 . .. lăsînd rezerve pentru teoreticieni cît şi practicieni în determinarea mai amplă şi concretă a obiectului leasingului. mijloace de transport şi alte bunuri mobile şi imobile. 4) să fie posibil. 3) să fie determinat sau determinabil. în primul rînd. Imposibilitatea prestaţiei atrage nulitatea absolută a contractului pentru lipsa de obiect. că orice contract constituie un raport juridic.intrinsec. Astfel. Legea „Cu privire la leasing” în art. 6) să fie moral. 666 Cod Civil al Federaţiei Ruse). echipamente. Pentru ca obiectul în contract să fie valabil acesta urmează să îndeplinească anumite condiţii: 1) să existe în momentul încheierii contractului. pornind de la ideea. se raporta la fondurile fixe. 5) să fie licit.cu privire la care de asemenea îşi asumă obligaţii şi stabilesc drepturi. c) utilizarea fondului de comerţ sau a unuia dintre elementele sale necorporale. că contractul este caracterizat prin obiect: . ce pot fi utilizate în activitatea de antreprenoriat (art. lumina). condiţiilor tehnice ş. adică să nu contravină normelor imperative sau regulilor de convieţuire socială. ceea ce presupune posibilitatea determinării bunului conform unor indici individuali sau potrivit standardelor de stat sau internaţionale. În acest sens. de asemenea întreprinderi şi alte complexe imobile. Legislaţia română defineşte foarte clar obiectul operaţiunilor de leasing care poate fi: a) echipamentul industrial. prin natura lor. cu excepţia celor interzise sau limitate pentru libera circulaţie pe piaţă în conformitate cu legislaţia. Spre comparaţie în legislaţia Federaţiei Ruse obiectul contractului de leasing pot constitui bunuri neconsumptibile.a. cum sunt lucrurile ce se află la dispoziţia tuturor (aerul.

utilizarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi a imobilelor cu destinaţie de locuinţă. 3 al Legii cu privire la leasing se desprinde scopul contractului de leasing şi anume scopuri de antreprenoriat. pag. . noi putînd face concluzii la obiectul leasingului pînă cînd reieşind din doctrina şi literatura de specialitate existentă. Însă cauza sau scopul de antreprenoriat trebuie să se conformeze anumitor condiţii. Plata de chirie se include conform legislaţiei în cheltuielile de fabricare (vindere) a producţiei (efectuare de lucrări. executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor. Dacă părţile nu o stabilesc. 1 al Legii cu privire la antreprenoriat). Plata de chirie poate fi stabilită de părţi în expresie bănească. desfăşurată de persoane fizice şi juridice. atunci legea prevede expres că suma anuală totală se împarte în 12 rate egale. pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri (art. 1997. d) plata pentru chirie. ori după obţinerea primului venit din fabricarea (vinderea) producţiei (efectuarea de lucrări. punerea în funcţiune şi atingerea puterii lui calculate. cu care acesta a achiziţionat echipamentul. la o rată a dobînzii fixe sau fluctuante. prestarea de servicii). sub forma de marfă (compensare) sau mixtă. fiecare urmînd a fi achitată în prima decadă a lunii.44 Luînd în consideraţie cele expuse putem determina următoarele categorii sau tipuri ale obiectului: a) transmiterea dreptului de proprietate asupra unui sau mai multor bunuri mobile şi/sau imobile care fac parte din circuitul civil şi care au fost determinate de locatar (obiect intrinsec). care se constituie din: . Plata pentru chirie constituie obiect extrinsec.suma care recuperează integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la momentul achiziţionării lui. b) transmiterea plăţii sau preţului pentru bunul cumpărat de către locator vînzătorului. Reieşind din noţiunea contractului de leasing prevăzută în art. 69.alte cheltuieli efectuate de locator. . d) 2. şi anume: 44 Revista de drept comercial. 1. Însăşi noţiunea de antreprenoriat presupune activitatea de fabricare a producţiei. c) transmiterea bunului procurat de către locator de la vînzător către locatar.suma plătită locatorului pentru achitarea mijloacelor de credit. Cauza sau scopul contractului de leasing Cauza sau scopul contractului de leasing constituie o condiţie de validitate esenţială ce constă în obiectivul (finalul) urmărit la încheierea acestuia. pentru persoanele fizice. prevăzute de contractul de leasing. cît şi cei viitori. 24 . cu condiţia că asigurarea a fost făcută de locator. obiect de rezultat. prestare de servicii). De asemenea. părţile stabilesc periodicitatea achitării plăţii.comisionul plătit locatorului. aceasta cred eu va fi efectuat de către cercetătorii prezenţi. .suma plătită pentru asigurarea echipamentului. Analizînd toate cele expuse referitor la obiectul contractului de leasing putem menţiona că noţiunea obiectului de leasing nu este descrisă pe deplin. nr. . urmărind a fi plătită din momentul furnizării (transmiterii) echipamentului ori după montarea. incluse în preţul ei de cost.5.

Prin urmare menţionăm că Legea cu privire la leasing nu conţine o normă aparte privind forma contractului. Dar pentru a evita o confuzie trebuie să se ţină seama că.45 Legislaţia anterioară determina mai multe forme ale contractelor. 210 prevede că contractele trebuie să fie încheiate în scris dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului contractului depăşeşte 1000 de lei. sau unui alt legal ce permite desfăşurarea activităţii de antreprenoriat. indiferent 45 Dr. Bucureşti 1993. asimilată celei notariale).caracterul moral al cauzei presupune concordanţa cu ordinea publică a statului cît şi respectarea bunelor moravuri. Codul Civil (din 2002) în art. care prevede conţinutul contractului şi care indică că contractul de leasing intră în vigoare la data semnării lui sau la o altă dată stabilită în contract. Actualmente Codul Civil (2002) prevede posibilitatea încheierii contractelor în forma verbală. cel mai adesea cauză apare ilicită sud aspectul său subiectiv ce trebuie desprins din intenţia comună a părţilor. pentru a vicia contractul. După cum s-a constatat scopul contractului de leasing este scop ul de an trep renoriat care urmează a fi real (în sens să existe o reală posibilitate de a desf ăşura activitate de antreprenoriat). cînd este contrarie bunelor moravuri şi ordinii publice. 924 alin. 150.6.să existe. cauza ilicită trebuie să fi fost cunoscută de către cealaltă parte. particularităţile lui de exercitare. Această concluzie o putem face reieşind din cele stabilite în art. . enunţînd forma contractului constituie o condiţie de valabilitate a contractului numai în cazurile expres prevăzute de lege.să fie reală sau licită . dar din conţinutul contractului reiese că acest contract poate fi încheiat doar în forma scrisă. 25 . cel care invocă inexistenţa cauzei trebuie să dovedească acest fapt. Aceasta se prezumă a fi existentă.. Teofil Pop. ceea ce duce la concluzia că. Referitor la caracterul legal al cauzei putem spune că cauza este nelicită cînd este prohibită de legi. Uneori noţiunea de cauză ilicită pare să facă dublă întrebuinţare cu aceea de obiect ilicit. . iar în cazurile prevăzute de lege. modifica sau stinge un raport juridic. 2. Cauza nu este reală. naţională. De asemenea cauza sau scopul legal presupune obţinerea unei licenţe. Teoria generală. Făcînd referinţe la Codul Civil (2002). art. Scopul de antreprenoriat trebuie să existe (aceasta fiind o condiţie esenţială a cauzei) şi în fine caracterul moral al cauzei constituind respectarea întregului sistem de drept. pag. cum ar fi cea scrisă (simplă. verbală şi tacită (art. 1 prevede forma contractului de leasing şi anume cea scrisă. cînd o parte s-a obligat numai în credinţa greşită a existenţei cauzei. Forma scrisă a acestui contract decurge din complicitatea şi diversitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor. ordinea publică şi socială (bunele moravuri). scrisă sau cea autentică. Forma contractului de leasing Forma contractului constituie acea condiţie de validitate ce constă în modalitatea de exteriorizare a manifestării de voinţă făcută cu intenţia de a crea. 7 al Legii menţionate. ci falsă. caracterul licit al activităţii de an trep renoriat prezumă respectarea normelor legislative ce reglemen tează domen iul respectiv cît şi obţinerea după caz a licenţei pentru desfăşurarea unui gen de activitate de antreprenoriat. Drept Civil român. continuitatea lui. 44 Cod Civil RM din 1964).

care intervine cînd se înfrînge o dispoziţie legală. însă. 46 Dr. Analizînd cele expuse stabilim că: 1) contractul de leasing urmează a fi încheiat în forma scrisă. Codul Civil prevede în art. În lipsa unei definiţii a nulităţii contractului în Codul Civil literatura de specialitate abundă în definiţii. acesta urmează a fi înregistrat obligatoriu în modul stabilit de lege. Drept Civil român. În cazul în care obiectul leasingului vor constitui bunuri mobile. comparativ cu alte instituţii este privită prin prisma efectelor specifice pe care le creează declararea faptului că contractul nu a fost încheiat şi respectiv nu a produs efecte. În capitolul anterior am prezentat clasificarea contractului de leasing după natura bunului în cel mobiliar şi imobiliar. în cazul nerespectării acestei condiţii se va ajunge la situaţia în care părţile nu vor avea dreptul de a cere în cazul de litigiu. În acest sens vorbim că nulitatea survine atunci cînd nu se respectă cel puţin una din condiţiile de validitate a contractului de leasing. cît prevede nemijlocit şi forma scrisă a contractului de leasing. constituind o condiţie de validitate obligatorie. de fapt legislaţia în vigoare conţine norme juridice ce reglementează înregistrarea bunurilor imobile. În literatura de specialitate instituţia nulităţii. Ea poate fi stabilită de lege sau de părţi. cu ocazia încheierii unui contract. Teoria generală. conţin un numitor comun şi anume acela că nulitatea este o sancţiune civilă. 2. 214 prevede că în cazul în care ca obiect al contractului apar bunuri imobile. Astfel. 3) părţile pot stabili şi condiţii suplimentare (în afară de cele cerute de legislaţie. Cred că prevederile respective pot fi aplicabile şi în cazul nostru. 179. cît şi va duce la nulitatea contractului. ori alte fonduri fixe şi prin urmare legislatorul poate stabili respectarea concomitent cu forma scrisă a autentificării sau înregistrării corespunzătoare. Bucureşti 1993. chiar în cazul în care legea nu cere forma autentică. Teofil Pop. pag.46 Nulitatea este acea sancţiune civilă care intervine după încălcarea normei de drept. anume ceea ce se referă la forma contractului de leasing). 26 . Putem observa că Codul Civil (din 2002) conţine o definire mai complexă a formei scrise a contractului.7. 2) în cazul în care bunurile ce constituie obiect al leasingului la înstrăinare sau la locaţiune se va cere autentificarea notarială şi înregistrarea corespunzătoare şi contractul de leasing va urma să fie autentificat şi înregistrat. părţile respectînd forma scrisă pot stabili adăugător şi alte condiţii neprevăzute în legea civilă. Nulitatea ca efect a nerespectării condiţiilor de validitate a contractului de leasing Efectul principal al nerespectării condiţiilor de validitate a contractului de leasing este nulitatea acestuia. lipsind contractul de efectele urmărite la încheierea contractului. care. existînd în acest sens Legea cadastrului bunurilor imobile (ce prevede procedura înregistrării bunurilor imobile). ce nu vor contravine prevederilor legale în acest sens. proba cu martori pentru dovedirea contractului. 212 forma autentică a contractului. De asemenea Cod Civil în art. Importanţa clasificării constînd în faptul că în cazul leasingului imobiliar ca obiect apar imobilele cu destinaţie industrială sau comercială. Oricum reieş ind din obiectul contractului putem conchide că f orma con tractului de leasing este cea scrisă (aceasta putînd fi ad validitatem sau ad solemnitatem).de valoarea obiectului.

b) implicită – fiind aceea care. care este prevăzut în mod expres prin lege. consimţămîntul valabil al părţii ce se obligă. În literatura de specialitate se disting mai multe categorii ale nulităţii. care sancţionează nerespectarea unei norme ce ocroteşte un interes particular sau aduce atingere unui drept relativ. b) relativă – constituie acel efect. care sancţionează nerespectarea unei norme ce ocroteş te un interes general obş tesc sau duce la lezarea unui drep t. Spre exemplu.Analizînd finalitatea nulităţii ca instituţie de drept civil. acesta fiind aplicabil şi în cazul nostru. rezultă în mod neîndoielnic din felul de exprimare a normei legale sau din scopul acesteia. cît şi unul represiv. De aici reiese că contractul de leasing urmează a fi încheiat respectîndu-se interesul general (obştesc). nulitatea urmăreşte atît o funcţie preventivă ce constă în ameninţarea cu distrugerea efectelor contractului. 3) În funcţie de existenţa ori inexistenţa unei norme care să editeze expres sancţiunea. ce intervine după încheierea contractului. fără a fi prevăzută expres de lege. vom observa că această instituţie urmăreşte atît un rol preventiv. în cazul în care la încheierea contractului de leasing părţile stabilesc obligaţia achitării plăţii (chiriei de către locatar) în altă valută decît leul moldovenesc. alin. parţială – constituie acel efect. dacă nu este posibilă menţinerea lui prin îndepărtarea clauzelor stipulate în dispreţul unor dispoziţii imperativ ale legii. pe care le conţine contractul. cît şi una sancţionatorie. 2) a) b) În funcţie de întinderea efectelor nulitatea poate fi: totală – constituie acel efect care priveşte încetarea contractului în întregime. 27 . 4) Ş i ultima clasificare este acea în funcţ ie de caracterul cond iţ iei de valid itate nerespectată nulitatea este de două feluri: a) de fond – fiind acea sancţiune a contractului încheiat cu neresp ectar ea con diţiilor es enţiale de validitate ale acesteia ş i anume: capacitatea p ărţilor de a contracta. fără ca întreg contract să fie lovit de nulitate. această clauză în conformitate cu prevederile Legii „Cu privire la bani”. că nerespectarea prevederilor ce privesc forma contractului duce la nulitatea acestuia. limitarea capacităţii de exerciţiu sau înch eier ea con tractului cu lezarea interes elor statului. fără lezarea a vreunui drept. fie nimicirea acestuia în totalitate. se aplică sintagma „nul de drept” şi corespunzător „anulabil”. cum ar fi spre exemplu. devine nulă neafectînd totodată valabilitatea întregului contract. contractul lovit de nulitate absolută devine nul prin prescrierea legii. Pentru exemplu. avînd drept scop fie înlăturarea efectelor contrare legii. Prin urmare. nulitatea este de două feluri: a) expresă – constituie acel efect. 3 al art. De regulă. astfel: 1) În funcţie de natura interesului ocrotit de lege şi de regimul ei juridic nulitatea este de două feluri: a) absolută – constituie acel efect. În primul caz. dacă acesta se încheie cu nesocotirea dispoziţiilor normative privind condiţiile sale de validitate. 240 Cod Civil (din 1964) declară în mod expres. un obiect determinat şi o cauză licită. pe cînd contractul lovit de nulitate relativă se consideră nul prin cererea părţii. care priveşte încetarea doar a unor clauze ale contractului. cu atît mai mult ceea ce se referă la lezarea intereselor statului (ca exemplu poate servi obiectul contractului de leasing şi anume contractul „să fie în circuitul civil”. legiuitorul stabilind „lista” bunurilor ce pot constitui obiectul contractului de leasing).

28 . cu excepţia contractelor ce privesc dobîndirea de bună credinţă”. care fac parte din categoria bunurilor in alien abile. Este vorba în asemenea caz de bunurile proprietate publică a statului ş i un ităţilor administrativ-teri toriale. Prin urmare ţin e de accen tuat atenţia asupra condiţiilor de validitate es enţiale (enumerate mai sus) cît ş i nees enţială.au fost executate. se anulează toate actele subsecvente acestui contract. iar clauza lovită de nulitate se consideră că nu a fost stabilită . Această regulă atrage după sine o seri e de urmări. Totodată legislaţia priveş te şi cazuri. În capitolul respectiv am enunţat condiţiile de validitate ale contractului de leasing. că p ărţile restitui e toate prestaţiile. cînd actele subsecv en te ce p rivesc dobîndirea de bună credinţă de asemenea sunt lovite de nulitate. Prin urmare la efectele nulităţii este aplicabilă regula principală car e guvern ează nulitatea este că „contractul lovit de nulitate se consideră că nu a fost în cheiat. cum ar fi cele. nerespectarea cărora după cum am observat duce la nulitatea con tractului în întregime sau a unor clauze contractuale. ce le.b) de formă – fiind acea sancţiune a contractului încheiat cu nerespectarea formei cerute de legi ad validitatem. insesizabile ş i imprescreptibile. respectarea cărora duce la executarea contractului ş i ca urmare atingerea însăş i scopului încheierii contractului de leasin g (de an trep renoriat).

29 . În acest capitol nu ne vom referi la efectele ce rezultă din înch eierea n evalabilă a contractului. 4 7 Prin ea înţelegîndu-se că con tractul încheiat cu respectarea legii are faţă de părţi sau faţă de partea care se obligă aceeaş i putere ca şi legea.  principiul irevocabilităţii contractului. părţile. părţile încheind contractul de leasing. 2) Principiul irevocabilităţii contractului. aidoma. Principiul forţei obligatorii a contractului este consacrat în tr-o formulare celebră care lapidar ş i cu deos ebită forţă dispune: „Convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”. Prin efecte ale contractului sunt înţeles e totali tatea de obligaţii şi drep turi care pot lua naş tere cît din conţinutul contractelor în baza clauzelor acestuia atît ş i ca rezultat al nerespectării clauzelor. îş i asumă totodată obligaţia de a respecta clauzele contractului încheiat. În dreptul civil. Teoria generală a obligaţiilor. precum ş i în cazul n eresp ectă rii condiţiilor de valabilitate. Prin urmare.CAPITOLUL 3. cum au obligaţia să resp ecte legea. acesta avînd pentru p ărţi puterea unei legi. negue prod esse potest). au obligaţia să respecte clauzele contractului. odată ce s-au angajat juridic printr-un contract. 1) Principiul forţei obligatorii a contractului (pacta sunt servand a). Drept Civil. EFECTELE CONTRACTULUI DE LEASING. I. Astfel. Sau cum se spune în practica judiciară: „Con tractul este legea părţilor”. Concesiunea forţei obligatorii a contractului este inevocabilitatea acestuia. efectele contractului sunt guvernate de trei principii de bază:  principiul forţei obligatorii a contractului (pacta sunt servand a). deoarece aces t subiect a fost tratat în cap itolul an terior. Vol. odată cu încheierea contractului este aceea privitoare la persoanele faţă de care contractul respectiv îşi produce ef ectele. aliis negue nocere. pag. 62.  principiul relativităţii efectelor contractului (res inter alios acta. în sensul că una dintre părţile contractului nu poate doar prin sin gura 47 Liviu Pop. Problema fundamentală care se pune. Iaşi 1992.

cit. determinîndu-i să aibă o atitudine pasivă de respect. Potrivit principiului respectiv. Însă se pune problema de a ş ti dacă în con tract produce sau poate produce ori nu efecte ş i faţă de alte persoan e decît acelea care şi-au dat consimţămîntul la încheierea lui. Principiile prezentate sunt de bază şi de regulă guvernează efectele ce se produc în urma încheierii contractului. După cum se menţionează cu bună dreptate. 4 8 Este de notat că principiul relativităţii efectelor contractului se referă numai la drepturile şi obligaţiile ce se nasc prin încheierea acestui contract. este necesar de menţionat. să desfacă contractul. I. 94. fiindu-le opozabile într-un anumit fel. Irevocabilitatea contractului însă nu înseamnă că acesta odată în ch eiat nu mai poate fi desfăcut prin voinţa comună a părţilor. în favoarea altor persoan e sau cu alte cuvinte putem spune că contractul încheiat nu poate nici să dăun eze şi nici să profite altor persoane. 3.sa voinţă. orice contract este un acord intervenit în tre voinţele individuale ale două sau mai multe persoane. să desfiinţeze.sancţiunea încheierii unui 48 Ibidem. de aceea în capitolul respectiv voi prezenta efectele faţă de părţi în contractul de leasing şi apoi efectele faţă de părţi. Pag. B. Efectele ce privesc părţile . II. în contract valabil încheiat p roduce ef ecte numai între părţile contractante. 30 . „. 3) Principiul relativităţii efectelor contractului. care se prezintă prin următoarele categorii de bază. es te normal ca el să poată fi desfăcut tot prin acordul de voinţă al părţilor (mutuus disen sus). De aici rezultă concluzia că un a dintre părţile contractante nu se poate exonera numai prin voin ţa sa prop rie de obligaţie asumate prin contract. că clasificarea respectivă este una din cele mai reuşite. Neîndoios că el va produce efecte între acele p ersoane. De vreme ce con tractul este încheiat prin acordul de voinţă al părţilor (mutuus consensus). fiind o realitate juridică. care la rîndul său pot fi divizate în: A. că acestea constituie principala categorie de efecte pe care le urmăresc părţile la încheierea contractului.. Prin urmare ele întotdeauna se iau în consideraţie pentru o determinare corectă a efectelor contractului încheiat. Efecte ce rezultă din executarea corespunzătoare a contractului. respectiv. în sensul că el nu poate da naş tere la obligaţii ş i la drepturi în sarcina şi. Efectele ce rezultă din executarea corespunzătoare a contractului de leasing În momentul cînd vorbim despre efectele ce decurg din încheierea contractului. se impune şi terţilor. Cred. op. Efecte ce rezultă din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului. care. Acest principiu nu poate nesocoti însă situaţia juridică creată de contractul încheiat de părţi. Totodată doctrina dreptului civil prevede clasificarea în funcţie de conţinutul efectelor contractului încheiat.. Efectele faţă de terţi. După cum se cunoaş te.1.

amintită în capitolele anterioare. formularea cerinţelor care izvorăsc din acest contract. 1 p. pag. 14 alin. contractul de leasing conţine un şir de drepturi şi obligaţii specifice părţilor. complexitatea. locatorul nu intervine în alegerea echipamentului şi a vînzătorului. În afara obligaţiei de achitare a echipamentului rolul locatorului constă în imposibilitatea desfacerii contractului de vînzare-cumpărare de către locatar. dacă contractul de leasing nu prevede altfel (totodată art. Unicul act normativ care pe deplin (în măsura posibilităţii) determină drepturile cît şi obligaţiile părţilor în contractul de leasing este Legea „Cu privire la leasing”. Această conduită este reflectată în conţinutul drepturilor şi obligaţiilor pe care şi le asumă părţile la încheierea contractului. 31 . Altfel spus. Astfel. prevede posibilitatea încredinţării alegerii vînzătorului şi a echipamentului locatorului de către locatar. adică angajarea părţilor la o anumită conduită obligatorie”. De aceea. E. Cu excepţia regulilor generale ale contractelor civile despre corespunderea obligaţiilor unei părţi cu drepturile celeilalte părţi. În comparaţie cu regula generală în cadrul vînzătii-cumpărării. să achite costul echipamentului şi să încredinţeze locatarului executarea obligaţiilor sale privind recepţionarea lui. 15 alin. de regulă. cum ar fi parte la contractul de vînzare-cumpărare. care sunt strict determinate de lege. Prin urmare art. Contractul menţionat este încheiat în conformitate cu normele Codului Civil privind vînzarea-cumpărarea. contractul de leasing are un şir de drepturi şi obligaţii particulare. dacă contractul de leasing nu prevede altfel. locatorul procurînd bunurile. din însărcinarea locatarului. Fiind un contract tripartit. 4) Să încheie.49 În acest context menţionăm. ci locatar. drept Internaţional public. aceasta fiind reflectată în conţinutul drepturilor şi obligaţiilor asumate. cu excepţia cazului cînd locatarul îi încredinţează această alegere. 2) Ca urmare survine obligaţia locatorului de a nu opera modificări fără acordul locatarului în contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) a echipamentului. contract de vînzare-cumpărare (furnizare) de echipament ales de locatar cu vînzătorul (furnizorul) indicat de acesta. constituind un drept al ultimului). conform căreia dacă nu e prevăzut altfel în contractul încheiat. urmează să înştiinţeze cumpărătorul (furnizorul) despre transmiterea bunurilor în leasing anumitei persoane. Totodată obligaţiile vînzătorului cu privire la transmiterea echipamentului ce reies dintr-un asemenea contract urmează a fi executate nu faţă de locator.tratat este tocmai crearea de efecte juridice. pieirii incidentale sau în cazul deteriorării 49 O. 3) Să dea locatarului contra plată în posesiune şi folosinţă temporară echipamentul său (aceasta fiind de fapt una din acţiunile principale ale locatorului → scopul şi esenţa încheierii contractului de leasing). Anume locatarul este înzestrat cu dreptul de a înainta faţă de echipament (obiectul contractului de leasing) cerinţele privind calitatea. 2 al Legii cu privire la leasing prevede următoarele obligaţii ale locatorului: 1) Să nu intervină în alegerea echipamentului şi a vînzătorului (furnizorului) de echipament pe care o face locatarul. acesta nefigurînd ca parte în acest contract locatarul îşi asumă drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru cumpărător conform contractului de vînzare-cumpărare (în locul locatorului). Chişinău 2001. riscul. termenele furnizării. 255. că principalul efect pe care îl creează un contract valabil încheiat este stabilirea unei conduite a părţilor la contract.a. excluzînd obligaţia de achitare a echipamentului.Serbenco. Însă în executarea contractului respectiv există anumite particularităţi.Balan. după cum s-a determinat încheind contractul de leasing părţile stabilesc o anumită conduită. Executarea obligaţiei respective constă în faptul că locatorul urmează să încheie contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) a echipamentului cu vînzătorul (furnizorul) în conformitate cu indicaţiile locatarului.

obligaţia vînzătorului de transmitere a bunurilor se consideră executarea nu doar în momentul transmiterii cumpărătorului (pentru aceasta în contract e necesar de prevăzut obligaţia vînzătorului de furnizare a bunurilor în locul aflării cumpărătorului). Am mai menţionat că contractul de leasing fiind încheiat presupune şi dictează o anumită conduită a părţilor. unei alte persoane în starea corespunzătoare clauzelor contractului şi termenului de amortizare. dacă durata leasingului corespunde cu termenul de amortizare a leasingului corespunde cu termenul de amortizare a echipamentului şi chiria stabilită în contract a fost plătită integral. În ce priveşte locatorul. 14 alin. Enunţînd obligaţiile locatorului. Dacă părţile însă au în vedere alt loc al executării obligaţiei. acesta urmează a fi prevăzutor contractul de leasing. doar cu o diferenţă în ce priveşte înaintarea pretenţiilor. excepţie constituind cazul cînd locatarul îi încredinţează alegerea echipamentului şi a vînzătorului. executarea obligaţiei respective este posibilă prin funcţionarea bunurilor în locul aflării cumpărătorului cît şi prin transmiterea bunurilor cărăuşului sau organului similar. Prin urmare art. echipamentul: a) trece în proprietatea locatarului. la indicarea lui. În cele ce urmează locatarul este înzestrat cu dreptul de a înainta pretenţiile (ce reies din contractul de vînzare-cumpărare) atît către vînzător. care constă în asumarea atît a obligaţiilor cît şi a drepturilor. d) se restituie locatorului sau. c) rămîne în posesiunea şi folosinţa temporară a locatarului dacă contractul a fost prelungit de părţi la ratele stabilite anterior sau în condiţii de reducere a plăţilor pînă la expirarea termenului de amortizare a echipamentului. ar fi necesar de determinat locul executării obligaţiei de către vînzător. ce reies din contractul de vînzare-cumpărare. Astfel. dar nemijlocit de către locatar. legislatorul nemijlocit prevede şi drepturile ce apar în urma raporturilor de leasing. Art. dar nu mai mic de valoarea reziduală de inventar a echipamentului. dacă locatarul nu-şi exercită dreptul de a-l recepţiona sau achiziţiona cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul. 2 al Legii cu privire la leasing prevede că în cazul expirării contractului. dacă durata leasingului a fost mai mică decît termenul de amortizare a echipamentului. În plus cerinţa desfacerii contractului de vînzare-cumpărare nu poate fi efectuată de către locatar fără acordul preventiv al locatorului. În operaţiile de leasing riscul pieirii accidentale trece nemijlocit către locatar din momentul transmiterii acestuia a bunurilor dacă legea nu prevede altfel. În ultimele cazuri locul executării obligaţiei se va considera corespunzător locul aflării bunurilor sau locul transmiterii bunurilor către cărăuş sau organului similar. dacă locatarul a refuzat să-şi exercite drepturile acordate la lit. 1 al Legii cu privire la leasing prevede următoarele drepturi de care 32 . acesta nu duce răspundere faţă de locatar în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare ale obligaţiilor sale. Pretenţiile vor fi înaintate nu de locator. În operaţiunile de leasing echipamentul vîndut este transmis de către vînzător (furnizor) nemijlocit locatarului la locul aflării ultimului. ce reglează contractul de vînzarecumpărare. 13 alin. Conform regulei genrale. Ipoteza recepţionării bunurilor de către locatar reprezintă un interes practic. cît şi locator. Neexecutarea obligaţiei respective de către vînzător (furnizor) va duce la urmări negative ce reglementează însăşi vînzarea-cumpărarea.întîmplătoare a bunurilor trece către cumpărător din momentul cînd în conformitate cu legea sau contractul încheiat vînzătorul şi-a îndeplinit obligaţiile cu privire la transmiterea bunurilor cumpărătorului. a) – c). b) poate fi răscumpărat de locatar la preţul convenit de părţi. 5) La expirarea contractului de leasing să primească echipamentul.

cît şi vînzătorul acestui autovehicul (o companie. sunt gajate şi survine situaţia în care locatorul nu exercită obligaţia şi bunurile urmează a fi luate de la locatar pentru executarea obligaţiei locatorului. Prezentînd drepturile şi obligaţiile locatorului ar fi necesar de analizat drepturile şi obligaţiile şi celeilalte părţi. Sigur că procurînd echipament el este caracterizat prin anumite parametri. În cazul respectiv locatarul îi reprezintă proiectul contractului de vînzarecumpărare (unde sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile dintre locatar şi vînzător. constituind totodată ş i dreptul locatarului. Această prevedere ne-ar părea logică doar posibil în cazul înştiinţării locatarului despre faptul gajării bunurilor (obiect al contractului de leasing) anterior încheierii contractului. şi anume a locatarului. caracteristici ale echipamentului. Această obligaţie este firească deoarece locatorul achitînd plata pentru echipament urmează să ştie soarta lui. VOLKSWAGEN. cum ar fi Daewoo pe piaţa românească. dacă contractul de leasing nu prevede altfel. momentul şi locul transmiterii lui. locatorul obligă de a procura şi acorda bunul indicat de locatar de la vînzătorul indicat de locatar de la vînzătorul indicat de locatar şi să-l acorde în posesie şi folosinţă temporară în scopul de antreprenoriat. să ceară achitarea integrală înainte de termen a chiriei sau rezilierea contractului cu reparaţia pagubelor şi/sau restituirea echipamentului. PORSHE. că legislatorul a comis o eroare acordînd acest drept locatorului.beneficiază locatarul: 1) Să aleagă. care la rîndul său. După se ştie reieşind din noţiunea contractului de leasing. o întreprindere cu un renume (cum ar fi spre exemplu. şi acesta din urmă fiind de acord cu faptul respectiv. SKODA). 3) În cazul în care locatarul încalcă substanţial clauzele contractului. Un exemplu clasic ne serveşte cînd locatarul determină autovehicolul (marca. locatorul procură bunul indicat de locatar de la vînzătorul indicat de locatar. echipamentul şi vînzătorul (furnizorul) lui. 2) să coordoneze cu locatorul proiectul contractului de vînzare-cumpărare (furnizare) de echipament. va avea o deplină dreptate de a înainta o acţiune. iar locatarul la rîndul său. Aceasta poate fi argumentată prin următoarele.a. acesta cred eu. ce va constitui obiectul leasingului. sau IVECO în republica noastră). se obligă la achitarea plăţii numită redevenţă. Astfel. locatorul transmite bunul în posesie şi folosinţă temporară contra plată locatarului. cît şi vînzătorul (furnizorul) lui. AUDI. păstrîndu-şi dispoziţia asupra bunului. Prin urmare art. Această obligaţie decurge chiar din definiţia contractului de leasing. riscul pieirii ş. 2) Să folosească echipamentul în calitate de gaj la obligaţiile sale faţă de terţi. alte parametre caracteristici). 33 . cu acordul locatarului. Consider. Reprezintă un interes determinarea vînzătorului. se reprezintă printr-o formă organizatorico-juridică. Însă presupunem o situaţie în care bunurile. Acest drept decurge din încredinţarea locatarului de a alege vîn zătorul (f urnizorul) şi echipamentul. obiect al contractului de leasing.). Apare întrebarea cum găsim acele bunuri sau vînzătorul? Este firesc că înainte de a încheia contractul de leasing părţile determină obiectul leasingului. vînzătorii autovehiculelor MAZDA. 3) să execute obligaţiile de recepţionare a echipamentului şi de formulare a cerinţelor ce izvorăsc din contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) de echipament dacă contractul de leasing nu prevede altfel. Apare o neconcordanţă în ce priveşte lezarea drepturilor locatarului. 3 al Legii cu privire la leasing enun ţă următoarele obligaţii ale locatarului: 1) să prezinte locatorului informaţii referitoare la echipament şi la vînzătorul (furnizorul) lui. 15 alin.

2. luînd în consideraţie că locatarul duce răspundere în conformitate cu normele ce reglementează drepturile şi obligaţiile cumpărătorului în baza contractului de vînzarecumpărare. deservirea şi reparaţia obiectului contractului de leasing după expirarea termenului de garanţie. cu condiţia că aceasta a fost efectuată de locator (art. Legislaţia în vigoare. Consider. 7) să achite chiria în modul stabilit de contractul de leasing. В. 1 al Legii): 1. pag. dacă aceasta este cerută de legislaţie. 590. întreţinerea. 5 prevede că suma anuală totală se împarte în 12 rate egale. de achiziţionare a echipamentului cu titlu de proprietate sau de prelungire a contractului. 2 p. să formuleze vînzătorului (furnizorului) de echipament cerinţele ce izvorăsc din contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) de echipament dacă contractul de leasing nu prevede altfel. acest subiect fiind tratat în capitolul anterior şi anume la obiectul contractului de leasing. 50 Legislaţia Federaţiei Ruse. să-l folosească conform destinaţiei. договорное право. şi să suspende achitarea către locator a chiriei pînă cînd va fi eliminată încălcarea clauzelor din contract. d al Legii cu privire la leasing). Literatura de specialitate prevede că în cazul în care aceste condiţii lipsesc. Astfel. alte lucrări şi servicii fără de care este imposibilă utilizarea obiectului leasingului. 5) pe durata contractului de leasing să asigure integritatea echipamentului. 591. că ar fi în plus de a mai expune repetat din ce este constituităchiria. Legislatorul a prevăzut situaţia în care părţile n-au stabilit modalitatea şi periodicitatea achitării chiriei. c) efectuarea de către locatar a măsurilor în ce priveşte oformarea actului de primire-predare a echipamentului. să refuze recepţionarea echipamentului ce nu corespunde condiţiilor din contractul de leasing.Executarea obligaţiei de recepţionare a echipamentului presupune: a) efectuarea de către locatar a tuturor acţiunilor ce privesc recepţionarea echipamentului. lucrări privind instalarea echipamentului. Договоры о передаче имущества. 8) la expirarea contractului de leasing. menţinerea în stare de funcţionare şi folosirea lui numai în conformitate cu clauzele din contract. Книга 2-я. informarea vînzătorului despre încălcarea clauzelor contractuale. exploatarea. prevede că suma totală a chiriei include în sine şi suma plătită pentru asigurarea echipamentului. să aleagă independent echipamentul şi vînzătorul (furnizorul) lui sau să încredinţeze locatarului această alegere. 4) să informeze locatorul despre corespunderea echipamentului clauzelor din contractul de vînzare. montarea. 34 . 15 alin. aidoma naţionalei. să restituie locatarului echipamentul în starea stipulată de contract în cazul în care nu-şi va exercita dreptul de recepţie.И. Aceas ta se face din dată după recep ţionarea echipamentului. Este aplicabil în cazurile cînd operaţiunea de leasing poate include în sine acordarea de către locator a serviciilor suplimentare: dobîndirea de la terţele persoane a dreptului asupra proprietăţii intelectuale. Concomitent cu obligaţiile locatarul dispune de următoarele drepturi (art.В. 51 Ibidem. Aş vrea să accentuez atenţia asupra asigurării echipamentului.Брагинский.51 6) să suporte cheltuielile pentru recepţia. deservirea tehnică. 3. pag. 50 М. b) verificarea de către locatar a calităţii şi complexităţii echipamentului indicat cu scopul determinării neajunsurilor şi viciilor (inclusiv ascunse) în conformitate cu prevederile contractului de vînzare-cumpărare. fiecare urmînd a fi achitată în prima decadă a lunii. iar în cazul depistării acestora. 10 alin.cumpărare (furnizare). art.Витрянский. prevede că unele obligaţii de deservire şi exploatării corecte revine locatorului. Москва 2000. 10 alin. reparaţia şi asigurarea echipamentului dacă contractul de leasing nu prevede altfel.

. cu acordul nemijlocit al locatorului. Dacă în contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) de echipament este prevăzută obligaţia vînzătorului (furnizorului) de a livra şi instala echipamentul în termenul şi locul stabilit de comun acord cu locatarul. Astfel. b ce prevede posibilitatea gajării bunului de către locatar la obligaţiunile sale cu terţii. literatura de specialitate reglementează această ipostază foarte minuţios. Acest drept reiese din executarea necorespunzătoare sau neexecutarea contractului. 5. conţinutul subiectiv al contractului de leasing rămîne neschimbat. Această situaţie a fost deja tratată şi nu reprezintă un interes deosebit. b) să gajeze echipamentul. Totodată locatarul urmează să oformeze juridic relaţiile privind cesionarea obligaţiilor conform contractului de leasing. păstrîndu-şi obligaţiile faţă de locator. dacă contractul nu prevede altfel. Legislatorul doar enunţă că „locatarul nu are dreptul fără acordul locatarului. Şi anume locatarul poate transmite obiectul leasingului în subchirie doar cu acordul scris al locatorului (forma scrisă constituind o condiţie ad ptobatoriem). Contractul de subleasing determină că locatarul odată recepţionînd bunul de la vînzătorul şi cu acordul locatorului îl transmite în chirie (subchirie) terţei persoane. Un alt caz apare în urma cesionării drepturilor locatorului către o terţă persoană. să-l subînchirieze sau să-l înstrăineze unor terţi. precum şi reparaţia pagubelor pricinuite astfel. 2 prevede că locatarul nu are dreptul fără acordul locatorului: a) să modifice contractul de vînzare-cumpărare (furnizare) de echipament sau să întrerupă acţiunea lui. 16 al Legii cu privire la leasing menţionează că drepturile. să execute înainte de termen obligaţia achitării chiriei şi să răscumpere echipamentul dacă contractul de leasing nu prevede altfel..” însă nu ne descrie care ar fi procedura în cazul acordului pozitiv al locatarului. În comparaţie. Şi în fine. acesta fiind un drept firesc. De asemenea. Cesionarea dreptului de folosire a echipamentului către o terţă persoană este posibilă doar în situaţia anterioară executării obligaţiilor vînzătorului de transmitere a bunurilor indicate către locatar. să stabilească independent de baza contractuală executantul lucrărilor de reparaţie negarantat şi al altor servicii de întreţinere a echipamentului. 1 p. 15 alin. către locatarul nou. pe cînd în situaţia similară nu este cerută şi acordul locatarului. Art. Gajarea echipamentului cred eu este echivalentă prevederilor art. îndeplinirea acestei condiţii se autentifică prin acte de recepţionare-predare şi montare de echipament semnate de vînzător (furnizor) şi locatar dacă contractul nu prevede altfel.4. art. să recepţioneze echipament sau să-l achiziţioneze cu titlu de proprietate sau să-i prelungească durata de folosire în condiţii coordonate cu locatorul dacă contractul nu prevede altfel. legiuitorul induce o condiţie concretă (acordul locatarului). 7. Reieşind din contractul de vînzare-cumpărare principala obligaţie a vînzătorului 35 . să ceară rezilierea contractului de leasing în cazul în care locatorul încalcă clauzele lui. Locatorul în acest caz neavînd nici o relaţie juridică cu sublocatorul. Referitor la darea în subchirie. Însă e necesar de delimitat cesionarea dreptului de folosinţă asupra echipamentului terţei persoane (subleasing) ce reiese nemijlocit din contractul de leasing şi subchiria (în literatura de specialitate rusă se mai numeşte subarendă). dat fiind faptul că contractul de leasing este caracterizat ca fiind triplu ar fi normal de a determina drepturile şi obligaţiile vînzătorului. 14 alin. obligaţiile cît şi răspunderea vînzătorului (furnizorului) de echipament se reglementează de legislaţie şi de contractul de vînzare-cumpărare. 6. la expirarea contractului de leasing.

dar şi pentru simpla neglijenţă care a cauzat prejudicii locatarului.2.1416 ale Legii s-ar cere de a se indica că răspunderea survine în conformitate cu contractul şi legislaţia în vigoare.(furnizorului) este predarea bunului către cumpărător. Într-o formă generală această prevedere este stipulată în art. 9 (alin.14-16 ale Legii. Astfel. unde se indică că participanţii la operaţiile de leasing duc răspundere în conformitate cu legislaţia. Şi ultimul moment. ce ar 36 . Legea cu privire la leasing a reprodus tendinţa generală a legislaţiei civile din ultimii ani privind trecerea de la o reglementare fixă şi în detaliu a răspunderii prevăzute de diferite contracte. 3... la stabilirea unei răspunderi contractuale. locatarul compensează locatarului ratele de chirie neachitate în cuantumul stipulat în contract. adică nu numai pentru încălcarea vinovată a obligaţiilor contractuale. mai reiese o concluzie. art. Astfel. în conformitate cu care în cazul neexecutării sau executării necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale partea vinovată recuperează celeilalte părţi nu numai prejudiciul cauzat şi profitul ratat. altfel în art. Mai mult ca atît. cînd nemijlocit în actele normative se stipulau încălcările şi sancţiunile concrete. adică nu numai prejudiciul real. Însă deoarece aceasta nu este prevăzut. atunci el este recepţionat de locatar. dar şi venitul care nu a fost obţinut. locatarul duce riscul pieirii fortuite. 7 al Legii cu privire la leasing în felul următor: „Contractul de leasing prevede .. şi anume urmează a fi determinată cine va recepţiona bunul (locatorul sau locatarul). Efectele faţă de terţi Am amintit anterior că contractele sunt guvernale de principiul relativităţii efectelor. pierderii sau deteriorării echipamentului. Legea. Această concluzie o facem în baza normelor stabilite în art. În cazul în care nu este reglementat cine va recepţiona bunul. în acelaşi timp. Prin urmare relaţia dintre vînzător şi locatar (de regulă) sunt reglementate de clauzele contractului de vînzare-cumpărare (acesta supunîndu-se regulilor generale aplicabile în materia respectivă). se manifestă inconsecutivitatea Legii. Ca efect al executării necorespunzătoare sau neexecutării contractului survine răspunderea contractuală. şi anume: dacă prin acordul părţilor nu este stabilită răspunderea contractuală. şi dreptul de a cere preţul pentru bunul predat. în conformitate cu care răspunderea survine numai dacă există culpa părţii ce a încălcat contractul. din conţinutul Legii reiese că locatarul duce răspundere pentru orice neatenţie.” Fixînd această regulă. părţile trebuie să coreleze mărimea sancţiunilor cu obligaţiile de bază ale părţilor. ceea ce inevitabil va servi drept stimul pentru executarea adecvată a obligaţiilor contractuale. Apar dificultăţi doar în materia ducerii răspunderii în cazul executării necorespunzătoare sau neeexecutării de către vînzător a obligsaţiilor contractuale. Prevăzînd în contract răspunderea contractuală. în contract trebuie să fie determinat numărul maxim de cazuri posibile de încălcare a obligaţiilor contractuale şi sancţiunile concrete aplicabile în aceste cazuri. fiindcă în unele cazuri dacă e prevăzut în contract bunul poate fi recepţionat şi de locator. atunci se aplică regula generală. La aceasta trebuie de adăugat că.5) al Legii stabileşte că dacă în perioada acţiunii contractului de leasing echipamentul se deteriorează înainte de expirarea termenului de amortizare. prevede posibilitatea că prin acordul comun al părţilor poate şi să nu fie stabilită răspunderea pentru neexecutarea sau executarea neadecvată a obligaţiilor contractuale. răspunderea părţilor pentru neexecutarea sau executarea neadecvată a contractului. conform legii generale a contractului dat. Legea cu privire la leasing mai prevede şi principiul juridic general. după părerea noastră.. repară alte pagube. Prin aceasta.

deşi nu şi-au dat consimţămîntul la încheierea lui.însemna că un contract poate da naştere la drepturi şi obligaţii numai în favoarea şi. ci numai că situaţiile juridice create de el trebuie să fie respectate şi de către alte persoane decît părţile. de către fiecare persoană. un înţeles propriu şi nu se confundă cu aceea utilizată în dreptul succesoral. în anumite cazuri şi condiţii a avinzilor-cauză (succesorii în drepturi ai părţilor). într-o ordine de drept. datorită legăturii sau raportului în care se află cu părţile. impun tuturor o atitudine de respect. 7 6 . efectele faţă de părţi apar anume în materia opozabilităţii. afirmăm. locatorul are dreptul să ceară rezilierea contractului dacă locatarul: a) nu respectă clauzele contractului (decurge totodată şi neexecutarea lor). obligaţia înlăturării lor stă pe seama locatarului. Deoarece forma contractului de leasing este scrisă. Acest drept este viabil odată cu înştiinţarea locatorului despre viciile (inclusiv ascunse) depistate în cazul neînştiinţării partea ce a recepţionat bunul duce responsabilitate pentru toate efectele şi daunele produse (de regulă bunurile sunt recepţionate de locatar. Cu alte cuvinte. Chişinău 1997.2. respectiv sarcina părţilor contractante şi.52 Cu toate acestea. Aşa dar. c i t . b) nu corespunde calităţii. Locatarul la rîndul său are dreptul de a cere rezilierea contractului de leasing dacă echipamentul: a) nu a fost stipulat în termenul stipulat în contractul de vînzare-cumpărare. inclusiv terţelor. A. ansamblului de piese şi accesorii sau altor condiţii de furnizare (transmitere) ori clauzelor din contract. toţi sunt obligaţi să le respecte. Contractul şi situaţiile juridice la care dă naştere sunt realităţi sociale care. Obligaţiuni contractuale.54 Acordînd părţilor contractului de leasing drepturi egale în ceea ce priveşte formularea cerinţelor despre modificarea sau rezilierea contractului. 37 . p a g . 53 3. Noţiunea de succesor al părţilor are. iar în caz de litigiu – prin hotărîrile instanţelor de judecată conform competiţiei lor. b) a decis să se lichideze ori instanţa de judecată a intentat împotriva lui o procedură de insolvabilitate. Curs succint de prelegeri la Drept Civil. în cazul în care locatarul nu înştiinţează locatorul despre defectele depistate la momentul recepţionătii. 52 Sunt acele persoane terţe faţă de care se produc totuşi efectele contractului. Astfel. În contractul de leasing. De asemenea. drepturilor dobîndite de ceilalţi. în acest caz. 54 Gh. S t ă t e s c u . este respectul datorat. în general. se presupune că şi acordul despre modificarea sau rezilierea contractului să fie făcută tot în asemenea formă. B î r s a n . ar fi absurd să se creadă că un contract ar fi lipsit de valoare în raport cu terţele persoane. dacă contractul nu prevede altfel). Opozabilitatea contractului faţă de terţi constă în obligaţia tuturor de a respecta situaţia juridică creată printr-un contract.138. 53 C . 12 stabileşte temeiurile rezilierii înainte de termen a contractului. Legea cu privire la leasing în art. pag. într-o ordine de drept. op . C .Chinac. Legea cu privire la leasing reproduce regula generală a dreptului civil despre modificarea şi rezilierea contractului de leasing – cu acordul părţilor. că un contract este apozabil tuturor.1 Efectele ce rezultă din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului d e leasing Mai există o categorie de efecte ce rezultă din neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului de leasing. nu înseamnă că terţele persoane devin obligate prin contract. . În acest sens.Chibac.

C o n t r a c t u l p e r m i t e d e a d e t e r m i n a în special obiectul (material şi acţiunile sau inacţiunile părţilor). reamintim că caracterul real presupune prezenţa a doi factori: în primul rînd atingerea acordului dintre părţi privind clauzele esenţiale şi. Importanţa contractului de leasing constă în faptul. Dubii reprezintă termenii ”procura” şi „acorda” ce desemnează faptul. efectele ce survin în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare. Leasingul este din cele mai eficiente mijloace de finanţare a investiţiilor productive oferind un plus de siguranţă deţinătorului de capital. 38 . D e a s e m e n e a . Statele au incurajat finanţările prin intermediul leasingului a unor investiri de interes general. Considerăm că lucrarea respectivă a dezvăluit pe deplin raporturile ce apar în baza contractului de leasing. că după natura sa contractul de leasing se caracterizează ca fiind real. în al doilea rînd. contractul se consideră încheiat. recepţionarea fiind efectuată de către locatar. d e a introduce în legislaţia ce reglementează leasingul clasificarea contractului de leasing pe diferite genuri. Încheind un contract de leasing în primul rînd urmează a fi respectate condiţiile sale de validitate(pentru a produce efecte. Numai în cazul în care are loc prezenţa concomitentă a ambilor factori.Ţine de menţionat că în ceea ce priveşte operaţiunea de vînzare-cumpărare locatorul nu poartă răspundere faţă de locatar pentru neexecutarea clauzelor contractului de către vînzător. Încheind un contract de leasing întreptinderele rentabile sunt încurajate şi capabile să aducă profitul necesar achitării redevenţelor.atingerea acordului şi transmiterea bunului. Analizăînd complex şi din toate punctele de vedre putem conchide că contractul de leasing constituie o parte indinspensabilă a relaţiilor juridice existe într-o societate de drept. transmiterea pe parcursul încheierii contractului a bunului (obiectul contractului) de către un participant celuilalt. În operaţiunea respectivă locatorul figurează ca cumpărătorul echipamentului asumîndu-şi doar obligaţia de a plăti. natura lor juridică. Concluzii. Însă. noi avînd posibilitate de a face concluzii referitor la o enunţare mai reuşită a subiectului. În lucrarea de faţă au fost expuse păreri a mai multor savanţi. În lucrarea respectivă s-au analizat lacunele comise de legislator şi anume în ceea ce priveşte definiţia contractului de leasing expusă în Legea cu privire la leasing. Cu atît mai mult anume locatarul determină vînzătorul (şi reprezintă informaţia referitorare la vînzător locatorului). Odată încheiat contractul de leasing produce anumite efecte determinate atît prin lege cît ş i p r i n c o n t r a c t u l . acesta fiind de fapt şi scopul principal al încheierii contractului de părţi). p r o p u n e m p en t r u a e v i t a n e c o n c o r d a n ţ e l e . că odată încheiat el consecutiv înlătură lacunele existente în legislaţie cît şi acordă u n s p e c t r u l a r g d e a c ţ i u n i p en t r u p ă r ţ i . c l a u z e l e c ă r u i a o b ţ i n c a l i t a t e a d e l e g e p en t r u p ă r ţ i .

Legea RM nr. 1993. I. М оскв а. М . BIBLIOGRAFIE A. 9. „Operaţiunile de leasing”. 1996 3. С . C. Curs de lecţii”.Гришаев . practicarea leasingului( inclisiv î n c h e i e r e a c o n t r a c t u l u i d e l e a s i n g ) e s t e u n i n s t r u m e n t n e c e s a r p en t r u ridicarea acestuia.Toader. 1999.Stă tescu. 2001. 1. Serbenco. C. 845-XII cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi din 03. R. Codul Civil al Republicii Moldova din 2002 Legea RM nr. «Д огов орное прав о». Bucureş ti. cum este Republica Moldova. „ Drept civil român. Chiş inău.92 B. 1993. Chişinău. Codul Civil al Republicii Moldova din 16.Gheorghiu. A. 1993. I. 13. Chiriac. Gh . „Principalele contracte de drept comercial”. D. Baltag. A. 1997. Legi şi alte acte normative 1. tratate. C.Pop. 2000. Noţiuni generale despre obligaţii.V. Gh . 18. практика.Petres cu.12. Manuale. 4. Balan.П . Subiectele drep tului civil”. 10.Bîrsan. Iaş i. С . Москв а. „Introducere în studiul dreptului”. М о скв а. „ Curs succint de prelegeri la drept civil”. Cimiş lia. 2000. L.Гришаев .64. В . 2001 2. D.Î n f i n e a r f i n e c e s a r d e m en ţ i o n a t c ă î n t r . 2002. a cărei economie este la un nivel minim de dezvoltare. 23. 1994. ком м ентари и». 1998. 2000. 21. 19. acesta servind drept reper atît în consolidarea cunoştinţelor juridice cît şi în mărimea posibilităţilor de finanţare în cadrul relaţiilor economice. 2001. 16.Clocotici.Pop. Gh. Москв а. Ch iş inău. Iaş i. 2000.П . 1997. I. 14.02. I. Iaşi. Tudor R. «Д огов ор аренды и его в иды ». Bucureş ti. 12 . 7.Luca.В итрянс кий. „ Drept bancar. Bucureş ti. „Drept Civil”. T.Rauschi. 17. 8. Introducere în dreptul civil.Гозм ан.В итр янск ий. Con tracte civile”.Stoica. „Drept Civil”. книга 2 -я. „Teoria generală a statului ş i dreptului”.В . Beleiu. 11. 3. 22. 2. «В се о недв иж им ости». monografii.Б рагинский. Bucureş ti. „Drept Civil” . д о гов оры о передаче им уществ а. 2001 5. E. 20. „Drept Civil român”.Trofimov. partea generală. „Dreptul contractelor”. В . vol. Burac. „Drept Internaţional Public”. 2000. «Граж данс кое прав о». „Teoria generală a obligaţiilor”. «Лизинг: Теория.Д . Москв а. 39 . 1998 4. vol.01. Teoria generală. cursuri.И . Bucureş ti. V. Chişinău. Bucureş ti. М оскв а.В . «Д огов оры дл я м ал ы х предприят ий». O. Ş t.o ţ a r ă c a r e s e a f l ă î n perioada de tranziţie. Chibac.1996.Popescu.Huma. 731-XIII cu privirea la leasing din 15. Bucureş ti. „Rezoluţiunea ş i rezili erea contractelor civile”. 1997. Bucureş ti. Iaş i. 1993. В .M. „Manual de contracte civile speciale”. 15. 6. „Drept Civil. 1994.

28. 9 – 1996. А . М оскв а.В . «Лизингов ы е операции». М оскв а. Surse electronice www.К абатов а. de drept comercial nr. Ed iţii period ice. Мо скв а. Ю. 29. М о скв а. М .В . 2. 4. Москв а. 2001. «О бразцы догов оров и структурны е сл ов а д л я их со став л ения». Lumina Lex de drept comercial nr. Е. Lumina Lex naţională de drept nr.М .24. «О бразцы граж данско. 26.Х аритонов а. Revista Revista Revista Revista C. 6 din 2001 naţională de drept din octombrie 2000 D. «О снов ы л изинга». 1.прав овы х докум енто в ».И . 2002. 27.П .П ил яев а. 1995. 25. В . Э. практи ка». 2001.ro 40 . М оскв а. articole. «Д огов ор л изинга».М уродь ян.Лещенко. culegeri.p lanetleasing. 3. 1997. 1-12 din 1997. 2002. «Лизинг: прав ов ое регул иров ание.С м ирнов .

41 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->