P. 1
Polinoame-Bogdan Enescu

Polinoame-Bogdan Enescu

|Views: 685|Likes:
Published by Ilie Mara

More info:

Published by: Ilie Mara on Apr 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/22/2015

pdf

text

original

BOGDAN ENESCU

m u -L
OJ Lr~

ID POLINOAME s

m
5
~QEL

BOGDAN ENESCU

Polinoame

biblioteca

GIL

Editura GIL
©2007 Editura GIL Titl u:Polinoame Auton Bogdan Enescu

ISBN 978-973-9417-87-7 Toate drepturile rezervate Editurii Gil. Nici 0 parte din acest volum nu po ate fi copiata tara perrnisiunea scrisa a Editurii Gil. Copyright © 2007 by Gil. All rights reserved.

Descrlerea CIP a Bibliotecii Natlonale a Romanie!
ENESCU, BOGDAN Pollnoamc I Bogdan Encscu - Zalau: Gil, 2007

Departament Editura GIL, CP 44 O.P.3, Zallu, Sllaj, cod 450200 Tel. Mobil Tel/Fax.:

difuzare:

ISBN 978-973-9417-87-7

512.622(075.35)(076)

0260/616314; 0744/612106 0260/616414
E-mail:

gi11993@zalau.astral.ro

Editor: Mircea LASeD Coperta: Iulia Lascu www.gil.ro

1n schimb. sunt cateva teme care depasesc programa 3 aoate fi zare: l4. 1ntotdeauna am considerat acest capitol ca fiind unul dintre cele mai importante. 06 l4 al. de pilda. se preda in clasa a zecea un capitol numit Matematici financiare. ca profesor. cu diverse aplicatii conti nand §i problems do:: C!. Desigur. Pe de alta parte. De aceea am considerat utiiii 0 carte In care. anurne Olimpiada Internationals de Matematica si Bslcaniada de Matematica) sunt frecvent propuse problerne legate de polinoame !'II'lU in a carer rezolvare folosirea polinoamelor este decisiva. de 0 problema propusa la barajul pentru Olirnpiada Internationala de Maternatica din anul 1975: sa se gaseasca un polinom P estfel incat P (n) + 3n sa se divida cu 4 pentru orice numar natural n (citisem. De doi ani. acest lucru provoaca dificultati majore profesorilor care predau elevilor de clasa a unsprezecea analiza matematica. Mai tarziu. aplicatii directe ale celor trei sau patru teoreme prezentate.ro . am predat capitolul despre polinoame elevilor de clasa a zecea timp de douazeci de ani. ceea ce am Invatat atunci a fost extrem de important pentru ceea ce a urmat pentru mine in matematica.l ceior din clasele a noua §i a zecea. sa fie prezentata suocint teoria legata de polinoame. sau alte probleme "dificile" echivalente. la toate concursurile de matematica intemationale (§i mentionez doar cele mai importante astfel de concursuri la care participa e1evii romani. §i despre binomullui Newton ). problemele legate de polinoame erau simple. unde. in esenta. nici In clasa a zecea. pentru tinerii maternaticieni §i pasionati de concursurile de maternatica. 1n mod sigur. avand In vedere numeroasele aplicatii ale polinoamelor In toate ramurile matematicii de liceu. Desigur. tmi amintesc. in anii '70. Mult timp elevii de clasa a opta au avut acest capitol in programa. Aceasta carte se adreseaza in primul rand elevilor de gimnaziu :. recunosc. dar nu numai lor. elevii trebuie sa invete cum sa calculeze 10% din o anumita suma.Introducere Am aftat prima data despre polinoame atunci cand eram elev de gimnaziu. Desigur.JIlCUr&. polinoamele nu se mai studiaza nici in clasa a opta.

precum §i probleme de algebra in care. Cele mai multe dintre exercitiile prop use sunt probleme standard. unele probleme deja celebre sa nu Iipseasca. ultima parte a cartii contine rezolvarile problemelor propuse (excepteud cele a carer rezolvare este evidenta) §i 0 scurta prezentare a rnultimii numerelor complexe. In final. In a doua parte sunt prezentate diverse aplicatii ill probleme de concurs. ci am gandit Gii este de preferat ca Intr-o astfel de carte. propuse la diverse concursuri nationale sau internationale. folosirea derivatelor . Cartea este structurata in trei parti. in mod "miraculos". In fine. folosirea polinoamelor reprezinta un avantaj decisiv pentru rezolvitor. cu probleme rezolvate §i cateva probleme propuse spre antrenament cititorilor. Aceasta pentru ca nu am cautat originalitatea cu orice pret. In prima parte sunt prezentate principalele rezultate teoretice. de fiecare data fiind rezolvate cateva probleme tipice §i prop use spre rezolvare altele. In care vom vorbi despre cateva subiecte importante. care pentru unii cititori poate fi primul contact cu teoria polinoamelor. Am Incercat sa prezentarn principalele tipuri de probleme standard legate de polinoame. Astept cu interes eventualele observatii §i sugestii ale cititorilor pe adresa bogdanenescu~buzau. dar la un nivel mult mai ridicat (criterii de ireductibilitate. estimari ale radacinilor . ne exprimam speranta ca aceasta carte va fi utile olimpicilor de gimnaziu (§i nu numai) §i anuntam 0 continuare a acesteia. multe cunoscute.4 acestor clase (in primul rand folosirea sporadica a numerelor complexe) dar prezentam la sfarsitul cartii un apendix lamuritor. etc).ro Bogdan Enescu .

Solutii §i completari Solutii Operatii eu polinoame Functii polinomiale.I dar -gste los". Aplicatii Identitati interesante Viete la lueru . Schema lui Horner Teorema impartirii eu rest Divizibilitatea polinoamelor Radacinile polinoamelor Relatiile lui Viete Clase de polinoame Partea a doua.. Polinomul de interpolare Lagrange Din nou despre divizibilitate Doua probleme deosebite Partea a treia.. ltate Ierne e di- lteva Cuprins ~rtii lvare oulte i ceaseste Partea Int~i. Schema lui Horner Teorema tmpartirii eu rest Divizibilitatea polinoamelor Radaeinile polinoamelor Relatiile lui Viete Clase de polinoame 5 45 48 9 tirnul Ec8· or de 'iterii liresa vorbi 12 15 19 24 32 37 nescu 52 58 63 69 69 69 70 70 71 72 74 . Notiuni introductive Operatii cu polinoarne Functii polinomiale.

.. Polinomul de interpolare Lagrange Din nou despre divizibilitate Multimea numerelor complexe Bibliografie 75 77 80 81 84 94 .6 Identitati interesante Viete la lucru .

75

n

BO

81
84 94

Partea intai Noj iurii introductive

7

Operat ii ell polinoame
Un polinom ! este
0

expresie de forma

unde ao, al, ... , an sunt numere care se numese coeiicietitii X este variabila. Astfel,

po1inomu1ui, iar

! = l+X
g=

_2X2, 14

X3+ 1,

h=2007+2"X,

sunt exemp1e de po1inoame. Daca an i= 0, spunem ea polinomu1 f ao+a1X +a2X2+ ... +anXn are gradul n si seriem grad! = n. De exemp1u, daca f = 1 + X - 2X2, atunei grad f = 2, iar daca g = X3 + 1, atunei grad g = 3. Mai mu1t, putem vorbi §i de gradul unui termen a1 po1inomului; de exemplu, eoefieientu1 termenu1ui de gradul 2 al polinomului f = 1+ X - 2X2 + 5X3 este ega1 eu -2. Coefieientul termenu1ui de grad maxim se mai nurneste coeficientul dominant al polinomului. in fine, un polinom de gradul 0 este, de fapt, un numar nenul.

=

Fiind date polinoamele! f = ao + a1X + a2X2 + ... + anXn §i g = bo + blX + b2X2 + ... + bmxm, vom spune ea ! = g daca §i numai daca n = m §i ao = bo, a1 = b1, ... , an = bn, adica daca §i numai daca eele doua polinoame au aceiasi coeficienti. Vom nota eu Z [Xl multimea polinoamelor eu coeficienti numere intregi si eu Q [Xl, lR[X], C [X] multirnile de polinoame avand coeficienti numere
lPutem serie termenii unui polinom fie rn ordine crescatoare a gradelor, fie tn ordine deserescatoare a aeestora.

9

10 rationale, reale §i, respectiv, complexe/.

Cu polinoamele se pot efectua operatii algebrice de adunare si inrnultire, rezultatele acestora fiind tot polinoame. De exemplu, daca I = 2+3X -5X3 §i 9 = X2 - X + I, atunci 1+ 9 = ~+ 2X + X2 - 5X3 (se aduna coeficientii tennenilor avand acelasi grad). Nu e greu de demonstrat ca adunarea polinoamelor este comutativa §i asociativa, Mai mult, exista un polinom special, care joaca rolul de element neutru pentru adunare. Acesta este polinomul nul (care are toti coeficientii egali ell zero), not at O. Astfel, pentru mice polinom I avem 1+0 = 0+ I = f. In plus, pentru orice polinom I exista polinomul 9 astfel 1ncat I + 9 = o. Notam 9 = - f §i 11 numim opusul polinornului I Examinand exemplul de mai sus, observam (;8. ad unand un polinom de gradul 3 cu until de gradui 2 am obtinut un polinom de gradul 3. Am putea presupune ca, ill general, avem grad (J

+ g)

= max (grad I,gradg).

I = 2 + X + ){2

Aceasta egalitate nu este lP.sa adevarata intctdeauna. De exemplu, daca §i g = 2 T ::$X - X2, atunci grad I = grad 9 = 2, dar grad (J + g) = L Pui.ern 1Uschimb justifica user ca pentru mice polinoame f §i 9 avem grad (f + g) :::; max (grad I, grad g) . Considerand acum aceleasi polinoame

I

si 9 de rnai sus, avem

(am inmultit ter menii fiecare cu fiecare §i am adunat copficientii tennenilor de acelasi grad). Si tnmultirea polmoarnelor are proprietatile de comutativitate §i asociat.ivitate. Elementui neutru rata de tnmultire este polinomul 1= 1 (care are gradul 0). Mai putem observa ca, pentru orice polinoame I, g, diferite de polinomul nul, aV8IP glad (f {))= grad

I + grad

g.

Daca, de exemplu, 9 = 0, at unci, desigur, Ig = 0, asadar formula precedenta devine grad 0 grad I + grad O.

=

~P€'nGru .;h'vii de gimnaziu prezentarn tntr-un appendix ruerelor compisxe.

0

introducere

a muljimii nu-

fg· Fie f = X2 + X + 1. Sa se calculeze 5. C [Xl..g sa fie patratele unor polinoame din Z [Xl.. Q [Xl.xnj X)2 (1 + 2X + 3X2) = 1. In plus. Fie f = X2 +X §i g = X2 . + X2 + 3X + 1)2. cu structura multirnii numerelor 'intregi. g E Z [Xl astfel tncat f2 f2 . asociative. etc. 2f f + g.X4j X) (1 + X + X2 + . Sa se verifice identitatile (a) (1 .. Sa se calculeze f2. cmmde.. lR [Xl. e a 1..2. Fie f = X4 + X2 + X + 1.X) (1 + X (b) (1- (c) (1- + X2 + X3) = 1 .4X3 + 3X4j . admit elemente neutre si. + xn-1) = 1.11 De aceea. n1 + -lj 6. Sa se descompuna f X8 + X4 gradul 2 cu coeficienti reali.. pentru a se f. de obicei se convine sa se defineasca grad 0 = -00. r e = X3 + X + 2 si 9 = 2X2 .. 1. orice numar Intreg are un opus.. f- g. (1 + X2n) = 1 + X (g) X (X + 1) (X + 2) (X + 3) + 1 = (X2 + X2 + .X + 1. Fie f 2. impeuna cu operatiile de adunare §i de tnrnultire capata 0 structura algebrica foarte asemanatoare. cititorului. 4. ~i It 11 Astfel. Sa se dea un exemplu de polinoame f. 3. Sa se calculeze f2. fiecare dintre multimile Z [Xl. §i . Operatiile de adunare §i de inmultire pe Z sunt comutative. cmmmc. Sa se calculeze + 3g. = + 1 tntr-un produs de 4 polinoame de 7. + g. Vom vedea ea si pentru polinoame putem vorbi despre divizibilitate. +nxn-l) = 1-(n+1)xn+nxn+1j (d) (1-X)2(1+2X+3X2+ (e) (1+X)(1+X2)=1+X+X2+X3j (f) (1 + X) (1 + X2) . lata acum cateva exercitii pe care le propunem familiariza eu operatiile cu polinoame.

Vom examina acum urmatoarea problema: de cate operatii algebrice (inmultiri §i adunari) este nevoie pentru a calcula valoarea unei functii polinomiale mtr-un punct '? Sa consideram un exemplu concret: fie polinomul f = 5X3 + 3X2 4X + 1 §i functia polinomiala corespunzatoare.0.4) + 1.. Putem defini functia f : A -4 A. • numita functie polinomiala (de gradul n). sa notam cu A una din multimile Z. Desigur. b sunt numere reale §i a i.. Sa scriem f (x) = x· (5· x . Q. precum §i functiile f : JR -4 JR. JR sau C si sa consideram un polinom f = ao + a1X + a2X2 + . Poate fi numarul de tnmultiri micsorat? Raspunsul este afirmativ. de forma f (x) = ax + b. pentru un anumit numar x? Daca scnem f (x) = 5· x·. prin punet fn~elegem punet de pe axa numerelor. numite functii de gradul intai. + anxn. x + 3· x . numite functii de gradul al doilea.. numar.0.· x + 3· X· x . f (z) = ao + alx + a2x2 + . = avand coeficienti in multimea A. c sunt numere reale §i a i.4· x + 1. Putem generaliza aceste functii. constatam ca este nevoie de 3 + 2 + 1 = 6 tnmultiri §i 3 adunari. de forma f (x) ax2 + ba: + c. functiile de gradul intai §i de gradul al doilea reprezinta cazuri particulare de functii polinomiale.. Cate tnmultiri §i cate adunari trebuie efectuate pentru a calcula f (x). b. unde a. 3 Aici. unde a. + anxn.Funct ii polinomiale. pe care !l identificam cu un 12 . Astfel.. Schema lui Horner Sunt binecunoscute functiile f : JR -4 JR.

in .b iiile e §i ll. este nevoie de doar 3 tnmultiri (§i 3 adunari). adunam -4 §i scriem rezultatul dreptul lui -4 : pe linia a doua. Sa examinam In detaliu cum se obtine f (x) plecand de la x.e fi • 1n fine. inmultim 2 cu 22. de la pasul precedent de la pasul precedent a. Sa vedem cum functioneaza algoritmul pentru x 2.13 Constatam ca acum se efectueaza bine. scriind doar 4 tnmultiri. Se poate Insa §i mai f (x) = x· (x· (5· x + 3) - 4) + l. adunam doua. Astfel. se tnmulteste cu x §i se aduna 1. In dreptullui 1: 1 §i seriem rezultatul pe linia a !lun . Schema de calcul de mai sus se poate eplica mai usor daca vom considera un tabel §i vom aplica urrnatorul algoritm: • 1ntr-un tabel eu doua linii punem pe prima linie coeficientii lui §i pe a doua valoarea lui x.i e. In aari laca • Inmu1tim 2 cu 13. se mmulteste cu x §i se aduna -4. de exemplu. adunarn dreptul lui 3 : 3 §i seriem rezultatul pe linia a doua. Avem de parcurs urrnatorii pasi: • Se tnmulteste • Rezultatul • Rezultatul x cu 5 §i se aduna 3. aliniate ca mai jos: polinomu- = 'am • Copiem 5 in casuta corespunzatoare de pe linia a doua: util. rice ioli2 • 1nmultim 2 eu 5.

Calculati. 1(1). c) 1=2X2+X. I (a) . folosind schema lui 2. 9 = X2 . 9 = X2 + 2. lata §i doua probleme pentru eititori: 1. Se poate obtine polinomul X plecand de la polinoamele tuand numai adunari. + anxn §i vrem sa calculam . vom In general. daca I = ao + a1X considera tabelul + a2X2 + ./(2) §i 1(3). scaderi §i inmultiri daca: I si 9 si efec- a) 1= X2 + X. Fie I = X4 .6. b) d) I = X2 + X.14 • Am gasit ca I (2) = 45. g=2X. 9 = X2 ? 4William George Horner (1786 . I = 2X2 + X...2. . Horner. 1(-1).5X3 + 5X2 + 5X . + ao· Valoarea cautata este I (a) = boo Aeeasta schema de calcul a valorii unei functii polinomiale se numeste schema lui Horner4 §i reprezinta modalitatea cea mai rapida de calcul (cu numarul minim de tnrnultiri).1837) maternatician britanic. pe care n vom completa astfel unde bn = an bn-1 = abn + an-l bn-2 = abn-1 + an-2 b1 = ab2 + al bo = ab.

asadar polinomul 15 . lui m la n. Sa observam ea daca m < n. §i. c+r.t m= n· c+r. in plus..9 are acelasi grad eu f si acelasi coeficient dominant.balculam Teorema impartirii ell rest In clasele de gimnaziu se studiaza proprietatile algebriee ale multimii numerelor intregi.r < Inl. grad r = g. Fie m gradf §i n gradg. Numarul c se numeste catul Impartirii iar r este restul acesteia. atunci exisui §i sunt un-ice f numeste ialcul (eu §i. +amXm g1 = am Xm-n bn . Fie = = = = f g §i efecAtunei polinomul = ao +a1X + a2X2 + .. fn plus. 0 :::. Una dintre teoremele importante legate de acestea este teorema tmpartirii eu rest. o teorema similara poate fi enuntata §i pentru polinoame: Teorema 1 Dacti f §i 9 sunt polinoame polinoamele c §i r astfel fncCU nenule. Sa presupunem acum m 2:: n §i ea afirmatia este adevarata pentru toate polinoamele f avand gradul mai mie dedit m. Aceasta teorema spune ea orieare ar fi numerele tntregi nenule m §i n. ema lui Demonstratia existentei polinoamelor c §i r se face prin inductie. < grad g. exista §i sunt uniee numerele tntregi c §i r astfel me§. putem lua c 0 §i r f.

sa presupunem ca f = gC1 +r1. Pentru a demonstra unicitatea exista C1.0. De fapt . Deducem Daca < gradg. daca definim c = ~xm-n + C1 §i r = r1. exista polinoamele C1 §i "i astfel tncat iar grad r1 < n. C2 §i r1. f=gc+r. inmultim 9 cu 2X2 §i obtinem f §i cu acelasi eoeficient . Sa examinam un exemplu: fie Pentru a obtine un polinom de acelasi grad eu dominant. f = gC2 +r2. evaluand gradele polinoamelor din egalitatea precedenta. = C2 §i r1 = r2. grad r-. grad 9 obtinem evident 0 + grad (C1 C1 C2) = grad (r2 - 7'1) . avem cu grad r < gradg. Conform ipotezei de inductie.r1' C1 - C2 i. mecanismul folosit In demonstratia existentei conduce la algoritmul prin care deterrninam practic catul §i restul tmparjjrii unui polinom la alt polinom. contradictie. §i grad r1. 9 (C1 -:-C2) = r2 . r2 astfel ca polinoamelor c §i r. Dar atunci obtinem prin urmare.16 are gradul strict mai mic decat m. Asadar.

9 = 3X + 3. algoritmul.X +1 Ita. X2+4X + 1 _X2 -X +2 go- 3X+3 examinam acum un caz particular. §i cum 9 are acelasi grad cu dominant. tnmultim 9 cu h~ grad g. calcularn is = h . rezulta ea is = r.4X2 + 6X _2X4 .gl = _X3 + 6X + 1. fie om Sa ent "Un polinom avand eoefieientul dominant egal ell 1 se mai numeste polinom monic. se foloseste schema de tipul 2X4 + X3 . iar catul este suma expresiilor cu care am tnmultit succesiv polinomul g. . continuam -X §i obtinem si calculam Din nou.2X3 + 4X2 -X3+6X +1 X3+X2_2X +1 2X2 . 1§i acelasi coeficient Cum gradh < gradg. pentru rapiditatea urmator: +1. acela In care polinomul 9 are gradul tnMi si coeficientul dominant egal cu 15. grad 1~ grad g.17 ista Atunci §i cum grad 11 = 1 . Astfel. adica ea c= 2X2 -X De regula. 0 calculelor.

Fie A una din multimile Q. Rezulta. cateva probleme pentru cititori. Aratati ca daca 9 este monic.. catul tmpartirii lui f la 9 = X . Astfel rezulta ca schema lui Horner este utila nu numai pentru a calcula rapid valoarea f (a) . de asemenea.4X4 (b) f = 5. im- . Daca vom nota §i an = bn. §i restul tmpartirii lui f la 9 sunt polinoame cu coeficienti din A.. lui Horner. 1. 9 = X2 + 2. iar restul este bo = f (a) . 9 = 5X3 .a. Afla~i catul §i restul tmpartirii lui f la 9 daca (a) f = 5X5 (b) f = 3X6 + 6X3 . Este momentul sa observam ca am mai Intdlnit aceste egalitati la schema lui Horner.2X . Folosind schema daca f la 9 (a) f = X5 . aflati catul §i restul tmpartirii lui 4. bn-1. - 9= X .. Aratati ca daca f §i 9 sunt polinoame eu coeficienti din A.4X = 50X102 + 5. avem g2 = bn_IXn-1 - h = (abn-1 + an-2) xn-2 + an_3Xn-3 + .4X2 . este c = bnXn-1 + bn_IXn-2 + . 2.. unde bn. ci §i pentru a obtine coeficientii catului trnpartirii lui f la X-a.2. Folosind + X3 . bo sunt coeficientii obtinuti prin aplicarea schemei lui Horner. 9 = X + 3. 3.X + 1.4.2X2 + X .. Fie f §i 9 doua polinoame cu coeficienti Intregi.18 Sa notam abn_IXn-2 aan §i + an-l = bn-1. §i urmatoarea teorerna: Teorema 2 Restul fmpllr1irii polinomului nenul f la polinomul X . - (de doua ori) schema partini polinomului f 51XIOO + 1 la aflati catul §i restul (X . atunci §i catul. lata. . + b2X + bl. In continuare. R sau C. lui Horner..5.1)2. In final.irii lui f la 9 sunt polinoame cu coeficienti Intregi. obtinem ca polinomul c. + X. 3X4 + 6X3 X2 . .a este egal cu f (a) . + ao· Notam abn-1 + an-2 = bn-2 §i continuarn. atunci catul §i restul impart.

uneori este necesar sa specificam multirnea de polinoame in care consideram relatia de divizibilitate. Este de observat ca. Astfel de polinoame se numesc asociate in divizibilitate (In multimea numerelor Intregi. atunci glh. cu A una din multimile Z.c. unde h = ~X + ~ este tot Ull polinom cu coeficienti in Q. De exemplu. cdt §i I divide g. a sociate in divizibilitate sunt numerele opuse ca semn.m. Spunern di polinomul 9 divide polinomul se divide cu g) daca exista un polinom h in A [Xl astfel incat I I §i 9 doua (sau di I I=g·h. si glh.). h E A [X] . I 1- ~ le Sa notam. Fie polinoame din A [X]. putem vorbi §i despre eel mai mare divizor comun (c. 21 (-2) . daca gil §i Ilh.m.s. vom spune ca polinomul d este un eel mai mare divizor comun al polinoamelor I §i 9 dace 19 II e 11 .Divizibilitatea polinoamelor n . respectiv eel mai mic multiplu comun (c. din nou. etc. fr.m.m. deoarece f = gh.d.m. a2 E A. trebuie sa ne referim la multimea In care sunt considerati coeficientii acestora.) Odata definite relatia de divizibilitate. rnca o observatie: sa consideram exemplul polinoamelor I §i 9 din lR [Xl. gl12. De asemenea. dace g. atunci 9 divide I. 9 = 3X2 + 3. pentru a decide daca un polinom se divide cu altul. sa considerarn polinoamele I = X2+2X + 1 §i 9 = 2X +2. Putem verifica usor di. I = 2X2 + 2. lR sau C. E usor de vasut cii atilt 9 divide I. Daca Ie privim ca polinoame cu coeficienti In Q. de exemplu. atunci g nu divide f. Altfel spus. I se divide cu 9 daca §i numai daca restul lmpar~irii lui I la 9 este O. atunci gladt + a2h. Astfel. Vom nota faptul ce polinomul 9 divide polinomul I astfel: glf. pentru orice at. dar §i (-2) 12. De aceea. proprietatile relatiei de divizibilitate pentru polinoame sunt aceleasi cu ale relatiei de divizibilitate pentru nurnerele tntregi. De exemplu.c.) pentru doua polinoame. Q. Daca JnSa le privim ca polinoame cu coeficienti in Z.

atunci d divide d'.m. al polinoamelor f §i g.d.d. 9 = (1.d.m..c . daca d este un c.m. de asemenea. g) . Impartim f la 9 §i obtinem un c~t Cl §i un rest 1']:.. deci d = d' ! Aceasta observatie explica §i de ce In definitie nu spunem ltd este c. obtinand un cat C2 si un iar grad 1'2 < grad 7'1. avem atunci = iar grad rj < grad Sa presupunem rest 1'2 : g. Intr-adevar. g) . d' = (1. un c. Astfel.d. Daca 7'2 =I.c. g). Daca 1'1 = 0. al acestor polinoame. Daca d' este un polinom care divide §i f §i g. am avea d = (1. atunci 1'1 = (1. tmpartim 9 la 1'1. ca 1'1 =I. Yom nota d (1.m. al polinoamelor f §i s". .m.d. • dad".0.20 • d divide f §i d divide g. avem egalitatile +1'1. g) . cu gradf ~ gradg. impartim 1'1 la 1'2 §i avem cu grad 1'3 < grad 1'2. ci ca 0 prescurtare a expresiei ltd este un c. sa consideram polinoamele f si g. Astfel.m. desigur. g) .c.m.m.. orice alt polinom d' asociat In divizibilitate cu d este. f = gCl 9 = 1'lC2· Din a doua egalitate rezulta ca 1'tlg si apoi din prima ca 1'llf.m..c . Interpretand notatia precedenta ca 0 egalitate.0. atunci din prima egalitate deducem di d' divide §i 7'1. dar aceasta notatie nu trebuie Inteleasii ca 0 egalitate propriu-zisa.m. atunci 9 divide f §i. Daca 7'2 = 0.g). " Determinarea celui mai mare divizor comun pentru doua polinoame se poate face prin aplicarea algoritmului lui Euclid.c. deci 7'1 = (1. un polinom d! divide §i f §i g. " ci ltd este un c.

Daca eel mai mare divizor eomun al polinoamelor ! §i g are gradul 0 (adica este un polinom constant) atunci spunem ca ! §i g sunt prime tntre ele. Sa observam di din prima egalitate putem obtine ne se leram Din a doua rezulta f. g) are. incat vom obtine In final existent a a doua polinoame u §i v astfel (J. §i un iar din a treia Continuand..n). deoarece avem grad g > grad "i > grad r2 > . de asemenea. coeficienti reali. rn (ultimul rest nenul) este eel mai mare divizor eomun al polinoamelor ! §i g. inmultire §i impartire. ca 0 'Va~ie le un = r2C3 + r3 = rn-1Cn + rn 7'n-2 unde rn # o. . adica rn = (J. de asemenea. scadere. atunei exista numerele intregi u §i v astfel inc§.21 Continuam algoritmu1 plina cand unul dintre resturi va fi O. Acest lucru se intarnple sigur. §i nu exista un sir descrescator infinit de numere naturale. daca ! §i g au coeficienji rationali. g).g) are. La fel. De aceea.g) . si d = (J.g) =rn =u!+vg. (Facet! legatura eu binecunoseuta proprietate a numerelor intregi: daca m §i n sunt intregi §i d (m. coeficienti rationali. Avem. al 1'1 gCl +r1 g = rlC2 +rz lor! enea. asadar. In aeest eaz. egalitatile != egac. §i d = (J.t d = um + vn.. daca ! §i g au coeficienti reali.) = W este I ca d' Sa mai observarn di ill acest a1goritm operatiile aritmetice efectuate asupra coeficientilor polinoamelor sunt de adunare.

etc. eu urrnatoarele . fiind date polinoamele I. tmpartim n la r. xm xn • Sa mai observam ca. de exemplu. Putem lua. vom obtine (xm -1. Daca restul nu este egal eu 0. tn schimb. atunci nu neaparat Iglh.xn -1). Solutte. daca Ilh §i glh. incepem prin a Imparti m 1a n. Aceasta ne arata ca daca restul imparjirii lui m 1a n este r. Ultimu1 rest nenul este eel mai mare divizor comun. I X (X + 1). Fie in §i n numere naturale §i Xd - d= (m. = = Problema. atunci restul Impartirii lui -1 la -1 este X" -1. g §i h. proprietati: Sa se determine polinoamele I de gradul 3.1 §i X" .22 Un exemplu de aplicare a algoritmului blema urmatoare. atunci In urma aplicarii algoritmu1ui lui Euclid polinoamelor xm .1 = xnc+1' . De aeeea. g X (X + 2) §i h = X(X + 1) (X + 2). d.1. daca Ilh §i glh.1. n) = d. atunci Iglh. lui Euclid 11 putem vedea in pro- Problema. Sa se arate ca 1 = (Xm . daca In urma aplicarii algoritmului lui Euclid numerelor m §i n obtinem (m. Un exemplu de aplicare a acestei idei 11gasiti In problema urrnatoare.1) + xr + X" -1 - 1 = xr (xn _ 1) (Xn(C-l) = (xn -1) c(x) +Xr + Xn(c-2) + . Sa observam atunci ca Xm . Astfel.l. n).. Algoritmul lui Euclid se aplica si pentru determinarea celui mai mare divizor comun pentru doua numere naturale.xn -1) = Xd-1.. + Xn + 1) + Xr -1 . obtinand un eat §i un rest: m=nc+r. daca dorim sa calculam d. iar I §i g sunt prime tntre ele.1 = xnc+1' _ xr = xr (xnc .

Deducem ea a = 1 §i ea f = X3 . atunei se divide §i eu (X . asadar (X + 1)2 divide §i pe f (X) . 9 = 1. .1)2 (X + 2) . 3X . Scriind f = aX3 + bX2 + eX + d -1 i restul fplicarii In urma obtine dedueem ell. §i pe f (-X) + 2. Cum f (1) = -2.2 se divide cu (X + 1)2.1 sa se divida eu (X + 1)3. b = d = 0. deci §i suma lor. obtinem fe-X) nul este +2 = (-X _1)2g(_X) = (X + 1)2g(_X). In mod analog se arata ea §i (X .2. f (X) . Inloeuind X eu -X In prima identitate.1)3 . Sa se determine X2 + X + 1 divide polinomul X4 + X2 + 1. §i gJh. rezulta e = -a . Dar grad U (X) + f (-X)) ~ 2. . 2.1)2 9 (X) . f (X) + f (-X).2. asadar f = aX3 .2 = (X ea celui a dorim 1 rest: + 1)2 h (X) . Ii) f (X) .(a + 2) X +2 = (X -1) (aX2 + aX . obtinem f (1) = -2 §i f (-1) = 2. toarele un polinom de gradul 5 astfel ineat: a) f (X) + 1 sa se divida eu (X .1)2 sunt prime Intre ele (eeea ce se verifica usor) rezulta ca f(X) + fe-X) se divide eu polinomul de gradul patru (X + 1)2 (X .1)2. Din ipoteza rezulta existenta polinoamelor 9 §i h astfel incat rte cii f (X) + 2 = (X .b) .2) . ). fgJh.2) si restul impartirii polinomului aX2 + aX . Sa se arate ea polinomul 3.a) (X .23 In proi) f (X) + 2 se divide cu (X .3X. Solutie.2 = (X pentru + 1)2 (X lata §i cateva probleme cititori. In fine.(a + 2) X.a si eu X .2 la X-I este 2a .1)2 .b (unde a §i b sunt numere diferite).1)2 divide polinomul f (X) + f (-X). deei f = aX3 + eX. Sa se arate ea daca polinomul f se divide §i eu X . deei f (X) + f (-X) == O. avem f (X)+2 = aX3. 0 verificare rapida ne arata ea X3 X3 - 3X + 2 = (X . b) f (X) . Particularizand. Cum (X + 1)2 §i (X . loare.2.

cini pot fi gasite doar daca introducem 0 noua multime de numere. 2 + 2 = o.2000. Astfel. Bucure§ti. Polinomul nu are radacini rationale (stim ca V2 §i -V2 nu sunt numere rationale). Pentru a putea gasi §i radacinile acestui polinom. in particular acestia pot fi reali. rationeli sau intregi). anume Xl = 2i §i X2 = -2i.3 . Astfel. s-a introdus multimea numerelor irationale care.nu este numar intreg. tn fine. Editura Theta. "0 poveste irnaginara". Pentru a gasi radacinile unor astfel de polinoame a fost necesara introducerea multimii numerelor rationale. deoarece f (2) = 22 .Rildilcinile polinoamelor Fie f un polinom cu coeficienti complecsi (desigur. Un numar a E C eu proprietatea f (a) = 0 se numeste radacina a polinomului f. stim din clasele de gimnaziu cum se afia ill general radacinile polinoamelor de gradul intai §i de gradul doi. formeaza multimea numerelor reale. Este. naturala lntrebarea: oare exista polinoame ale carer rada. polinomul f = 2X-3 are coeficienti intregi. Xo = ~. De altfel. a = 2 este radacina a polinomului f = X2-3X +2. caci patratul oricarui numar real este pozitiv. care sa fie mai 6Povestea fascinantil a introducerii numerelor complexe 0 puteji gasi 10 cartea lui Paul Nahin. desigur. polinomul nu are radacini reale. De exemplu. Putem gandi problema gasirii didaeinilor unui polinom §i in legatura eu introducerea diverselor multimi de numere. tmpreuna cu cea a numerelor rationale. s-a introdus multimea numerelor complexe". dar radacina sa. 24 .

X2. f daca §i nu- cinile ra cu acum un polinom f de gradul n 2 1.. 'entru Ii. Desigur.xn) .1)3 are gradul 6 §i 6 radacini: Xl = X2 = -2. Teorema 4 (Bezoui} Numarul a este radacina a polinomului . vom obtine In final existenta constante a astfel inciit numerelor §i a unei f = a (X - Xl) (X - X2) . .25 generala decat cea a numerelor complexe? Cu alte cuvinte. cea a = (X - xd (X - X2) h Xl. asadar un polinom de gradul n are exact n radacini. de gradul n . In acest caz. . De exemplu. = = = = .Xn sunt radacinile polinomului f. X3 3. neconstante) care sa nu aiba radacini in C? Raspunsulla aceasta intrebar~ este negativ. iar din teorema 4 rezulta ca exista un polinom h. de gradul n . Mai putem spune di.1 astfel ca Sa consideram 3.• (X . exista polinoame (desigur. unui numar Pen. X4 X5 Xs 1. demonstrate in 1797 de Karl Friederich Gauss §i numita teorema fundamentala a algebrei: Teorema 3 Orice polinom cu coeficien~i complecsi de grad mai mare sau egal cu 1 are cel putin 0 radacina complexti.. . dintre care una dubla §i una tripla.. s-a adacini emm ~iPaul Numerele Xl. vom vorbi despre radacini multiple..cerea Aplicand acelasi rationament polinomului iI.3) (X .2. Mai exact. unele dintre numerele acestea ar putea sa fie egale. Conform teoremei Xl astfel inciit f (Xl) = 0. a pot Din definitia notiunii de radacina a unui polinom §i din teorema 2 rezulta imediat urrnatoarea teorema..Xn Continuand. 0 se arece mai daca f se divide cu X-a. exista un numar f = (X - Xl) fr. polinomul f = (X + 2)2 (X . obtinem existenta X2 §i a unui polinom /2. astfel ca de unde f nale). fare 3 radacini. . X2. Leonhard Euler a enuntat (In 1743) urrnatoarea teorema.

.a.. .. • o consecinta deosebit de importanta a observatiilor precedente este urmatoarea: daca I este un polinom de grad eel mult n §i daca exista n + 1 numere distincte Xl.. Xn+1 astfel tncat atunci I este polinomul identic nul. lata doua exernple de folosire a consecintei prezentate. §i exista 0 infinitate de astfel de functii neconstante (doua exemple: I (x) = [xl §i I (x) = sin 27l"x. deci I este constant egal cu a. X2. daca I este un polinom de gradul n atunci exista numerele (In general complexe) Xl. . adica g are 0 infinitate de radacini. §i apoi deducem inductiv cit a = 1(2) = 1(3) = .= I (n) . + nk = n. .. •.:1:k. . . I (X2) = g (X2) . peirtru orice n. Cum 1(0) 1(1)... . Mai mult. Fie g (x) = I (x) . Solutte. astfel Iuc§. = = . avand peutru orice perioada 1. daca I §i g sunt polinoame de grad eel mult n si daca exista n + 1 numere distincte Xl.26 Astfel.concluzia nu mai este valabila. X2. Numarul nt se numeste ordinul de multiplicitate al radacinii Xi. .t (*) §i nl + n2 + . Deducem di g este polinomul identic nul.. g este tot un polinom si avem g (n) = 0. Sa se arate ca I este polinom constant.I (Xn+!) = g (Xn+!) .. Desigur. = Problema.nk.. n2. Fie I un polinom eu coeficienti reali avand proprietatea l(x)=I(x+l). Relatia I (x) = I (x + 1) exprirna faptul ca I este 0 functie periodica. a §i numerele naturale nl. problema ne cere sa aratam ca 0 functie polinomiala neconstanta nu poate fi periodica.. Xn+! astfel tncat I(Xl) = g(Xl).) Astfel.. Sa notam 1(0) = a. atunci I g. Sa remarcarn asemanarea acestei formule cu cea a descompunerii In factori primi a unui nurnar intreg . X2. Daca I ar fi 0 functie oarecare. rezulta §i 1(1) a. pentru orice n.. X real. . .

a = = Q (a4)12 . Fi. Totusi. Putem 111cerca sa efectuam impartirea (!). ell rest avem f (X) = (X4 + l)e (X) + r (X) . .27 (In fel Problema. putem aduce f (a) la 0 forma mai simpla. Id e1 f (a) Am obtinut = -1 + 3a - 4a2 + 10a3 + a + 1 ~l le u = 10a3 . Atunci egalitatea precedenta. Restul impartirii va fi un polinom de grad eel mult 3.4a2 asadar egalitatea + 4a. a2 = a2 a. Intr-adevar. putem observa 0 schema care face calculul rezonabil. Sa se afle restui impartirii polinomului *) ~te m- la polinomul g = X4 + 1. sa. dar a100 = (a4)25 = (_1)25=-1 a97 a50 u = (a 4) 24 .3 a 0 radacina a lui g. Nu e 0 gluma. deci a4 = -1. cautam 0 alta solutie. unde e este catul rmpartirii. Inlocuind In ae reI f (a) = aa3 + ba2 + co + d. Pe de alta parte. obtinem g (a) = 0. a3. daca avem suficienta rabdare. Solut le. Fie acesta r = aX3 Din teorema Impartirii + bX2 + eX + d. a43 = (a4) deci 10 .

4X2 + 4X au gradele eel mult 3 §i coincid pentru 4 valori distincte ale variabilei X. Este suficient sa aratam ca orice radacina a lui g este §i radacina a lui f. Astfel.2) (X + 1)2 (X + 7) . Solutte. restul jmpartir ii este. Sa se arate di polinomul f (X + 1) 30 + X2 + 3X + 2 se divide cu g = X2 + 3X + 3. De exemplu. polinomul r (X) = lOX3 - == = 4X2+4X. pentru fiecare din eele patru radaeini ale lui g obtinem 0 egalitate similara. • alta consecinta importanta este faptul ca vom putea stabili divizibilitatea unui polinom cu alt polinom daca sunt cunoscute radacinile acestora. A doua: descompunem numerele a §i b In factori primi §i verificam daca fiecare factor prim al lui b este §i factor prim allui a iar puterea la care apare In descompunerea lui b este eel mult egala cu puterea la care apare In descompunerea lui a. . putem deduce urmatorul eriteriu de divizibilitate: polinomul f se divide eu polinomul g daea orice l'adacina a lui g (de ordinul k) este §i l'adaeina a lui f (de ordui eel pu~in k). pentru a stabili daca un numar a se divide eu b. Cu alte cuvinte. N u vom calcula radacinile eelor doua polinoame. avem doua posibilitati. Sa observam lnsa ea a a fost 0 rooacina arbitrara a lui g. Prima: efectuam Impartirea lui a la b §i verificam daca restul impartirii este O. Astfel. Problema. avand in vedere (*). tntr-adevar. Astfel. = f (a) = (a + 1)30 + a 2 + 3a + 2 = (a + 1)30 - 1. Astfel.28 Putem deduce de aici ca r (X) = lOX3-4X2+4X ? Nu.2)2 (X + 1)3 (X + 7) g = (X . deoarece egalitatea precedenta este 0 egalitate mtre numere. a b c = 1 iar valoarea lui do calculam astfel incat sa se verifice egalitatea. Asadar. IaUl un exemplu de aplicare a acestui criteriu. sa notam cu a 0 radacina a lui gj avem atunci a2 + 3a + 3 = O. polinomul r (X) §i polinomul r' (X) lOX3 . Pe de alta parte. polinomul o f se divide cu polinomul = (X . prin urmare ele sunt egale. de exemplu. Situatia este similara celei din aritmetiea numerelor intregi. Putem alege.

29 ttea Ib= nte. luate cu ordinele de multiplicitate cele mai mari. • Un c. luate cu ordinele de multiplicitate cele mai mici.m. len- [ila: A Iare e in om- viz~i 9 • A ramas de discutat un subiect: cum putem deterrnina radacinile unui polinom? Pentru polinoamele de gradul al doilea aX2 + bX + c radacinile sunt date de formulele 2a care sunt cunoscute din antichitate. • Sa mai observarn.m.d.am X3 + aX2 + bX + c = 0. .m.na in anul 1545 cand Giuliano Cardano le-a publicat in cartea "Ars Magna".1 = 0.m. ele tare 3 Dar deci f (a) = 1 . Astfel. • Doua polinoame sunt prime intre ele daca si numai daca nu au radacini cornune. ra. continuand analogia cu aritmetica cil sunt adevarate urmatoarele proprietati: numerelor Intregi. a doua polinoame este un polinom ale carui radacini sunt radacinile comune ale celor doua polinoame.2 = -b± Jb2 - 4ac ~se lent . considerand ecuatia Xl. Formulele pentru rezolvarea ecuatiilor de gradul al treilea au fost gasite tn secolul al 16-lea de matematicianul italian Scipione del Ferro §i tinute secrete p§. adica a este radikina a lui f. • Un c. ~iliera.c.m.c a doua polinoame este un polinom ale carui radacini sunt toate radacinile (comune §i necomune) ale celor doua polinoame.

bineinteles. diferita de 1. Demonstratia acestei teoreme face obiectul unui Curs la orice facultate de matematica. obtinem y . Astfe!. fo1osind rezultate publicate In 1799 de italianul Paolo Ruffini a publicat demonstratia unei teoreme (cunoscuta azi ca teorema Abel-Ruffini) care spune ca pentru ecuatii de grad mai mare sau egal cu 5 nu exista formule de rezolvare prin radicali. si. consideram sistemul { Cum y3 + z3 =-4 yz= -1 1 z =- b. Sa examinam pe un caz particular rezolvarea unei ecuatii de gradul al treilea: sa consideram ecuatia = Ideea rezolvarii se bazeaza pe identitatea care se verified usor".. A durat destul pana cand In 1824 matematicianul norvegian Niels Henrik Abel. pentru detalii . 3 sau 7Yezi capitolul Vi~te la lucru. care.30 §i facand schirnbarea de variabila y =x + ~.2 §i e este 0 radacina de ordinul trei a unitatii.+ € -k 27 3 -- q 2 - ~2 - 4 p3 +27' unde k 0. sunt: k3 Yk = € -- q 2 p3 + ~2 -4 + .y3 = -4. La scurt timp au fost gasite §i formule pentru rezolvarea ecuatiilor de gradul al patrulea. obtinem 0 ecuatie de forma y3 +py +q = 0. multi matematicieni s-au lansat In cursa descoperirii formulelor de rezolvare a ecuatiilor de grad n..1. cu notatiile de azi ale carei solutii sunt date de formulele lui Cardano.

am obtinut colaterala'' a calculului nostru. Fie a 0 radacina a polinomului I radacina a lui g X3 + 4X . pentru orice x. Aratati ca b = 2a este 4. Sa . • lata §i cateva probleme pentru cititori: 1. Z = -{/2 . 2. Sa se arate Gii nu exista un polinom nenul I astfel tncat XI (X + 1) = (X + 2) I (X + 3). se arate ea polinornul I = x3 + X + 1 I = X4 X nu are radacini rationale.8. §i rezulta imediat y ile de azi = -{/2 + VS.YZ). Sa se determine polinomul I §tiind ca 1(1) = 1 §i I (x + y) = I (x) + I (y) . unei ecuatii de gradul al 'til de l. adica {/2 + VS + {/2- Vs. Sa se arate ca numarul ~ nu este radiieina gradul al doilea eu coeficienti rationali. are radacini reale. Merita tnsa sa observam ca din rezolvarea tiilor de In cursa s Henrik publicat ni) care formule ctul unui adul al deci singura solutie real a a ecuatiei este x = 1. . 5. o solutie a ecuatiei initiale este atunci x x= = -y - Z. a niciunui polinom de 6. y numere reale.VS.31 forma Aceasta este 0 ecuatie de gradul 2 pentru y3. anume identitatea 0 "victims {j2+VS+{j2-VS=1. = = X3 + X .1. Astfel. Sa se arate ea polinomul + ~ nu 3.. celelalte doua solutii obtinandu-se doilea.

Procedsnd analog in cazul polinomului radacini le notam cu XI. Acestea sunt relatiile lui Viete pentru polinoame de gradul al treilea. aceste relatii pot fi scrise §i pentru polinoame de grad n. obtinem Xl { egalitatile + X2 XIX2 =-~ =~ sau relatiile aX3 de lui Viete.e Sa notam cu Xl §i X2 didacinile polinomului de gradul al doilea aX2+bX Conform celor prezentate in paragraful precedent. Astfel. an 32 I . ex.( . Rolat.iile lui Viet. a (X - xr) = aX2 - a(xi + X2)X + aXIX2· d ab Identificand coeficientii.X2.~ + XIX3 + X2~3 = ~ . Desigur.!!ll. ale carui obtinem + X2 + X3 = .su C.X3. numite relatiile dintre radacini §i coeficienti. a III + bX + e = a (X X2) (X - Xl) (X - X2) . XIX2X3 = -0. considerand polinomul de Ec XIX2···Xn . avem egalitatea aX2 +c. Pe de alta parte.l)n. Xl { XIX2 + bX2 + eX + d.

care ne sugereaza relatiile lui Viete pentru un polin om de gradul al treilea. { abe =-r deci relatia din ipoteza devine de unde q3 r="3' p Ecuatia f (x) = 0 (ale carei x 3 solutii sunt a. in a treia suma produselor de cate trei radacini. 0 rezolvare "elementara" este urmatoarea: ridicam la puterea a treia in ambii membri. sa consideram polinomul avand radacinile a. Atunci a+b+e=-p ab+be+ea=q. Problema. Fie acesta o f = X3 +pX2 +qX +r. Fie a. Solutfe. Numeroase probleme se rezolva utilizand relatiile lui Viete. b si e. "3 q3 . obtinem egalitatea echivalenta de unde concluzia rezulta imediat. Sa se arate ca unul dintre numere este egal cu media geometrica a celorlalte doua. b §i e) devine + px2 + qx + p = 0. reducem termenii asemenea. etc. Illtr-adevar.33 Sa observam ca ill prima egalitate apare suma radacinilor. ab + be + ca §i abe. in a doua suma produselor de cate doua radacini (numarul de termeni ai sumei fiind C~). ca polinomul este (Desigur. alta cale de rezolvare este sugerata de aparitia expresiilor a + b + e. grupam cu multa inspiratie termenii ramasi §i. b. e trei numere reale strict pozitive care verifica egalitatea (ab + be + ca) 3 = abe (a + b + e) 3 . putem presupune rara a restrange generalitatea monic). In final. lata un exemplu.

iar celelalte doua. relatiile pot fi scrise sub 0 forma echivalenta. c este media geometrica a celorlalte doua.pxq + q2) + p3x (px + q) + q) (p2x2 + (p3 _ pq) x + q2) . b. xt. Folosind deci X2X3 = Cum Xl.34 sau Dar p3X3 + p4x2 + p3qx + q3 = p3x3 = (px = (px Asadar. mtr-o anumita ordine. una dintre radacinieste + q3 + p3x (px + q) + q) (p2x2 . In multe probleme in care apar expresii simetrice cu mai multe variabile una din caile de rezolvare este considerarea relatiilor dintre rooacinile §i coeficientii unui anumit polinom . De fapt. sunt radacini ale polinomului de gradul al doilea p2x2+ (p3 relatiile lui Viete pentru acest din urrna polinom. rezulta ca unul dintre numerele a. X2 §i X3 sunt. Xl XIX2 { + X2 + X3 + X4 = + XIX3 + XIX4 + X2X3 + X2X4 + X3X4 = ~ XIX2X3 + XIX2X4 + XIX3X4 + X2X3X4 = -~ XIX2X3X4 * =~ . In acest caz. pq) X2 Xl §i X3. sa consideram polinomul f = aX4 + bX3 + cX2 + dX + e. mai potrivita insa in rezolvarea unor probleme. de fapt. • Un caz particular interesant 11reprezinta relatiile lui Viete pentru un polinom de gradul patru. c. = -~. Astfel. avem x+q2. b. numerele a.

~ {= X1X2 = Pl P2 X3X4 atunci relatiile Viete se pot scrie. Un exemplu clasic este problema urmatoare.81· Inlocuind in a doua §i in a treia relatie. propusa la Olimpiada de Matematica din SUA (USAMO) in anul 1980.8~t J + = P281 -(i P1P2 =~ Aceasta forma de scriere este utila in probleme in care se dan (sau se cer) inforrnatii despre suma sau produsul a doua dintre radacini. avem §i pentru aceasta vom elimina succesiv celelalte P2 1 = -1.35 Daca notam ~~ !~~:. trei variabile. echivalent. astfel: Pl { P182 ~~~. Fie Xl §i X2 doua dintre rooacini1e polinomului Sa se arate ca X1X2 este radacina a polinomului Soluj le.82 Pl 0 1= . avem Pl { + 82 =-1 + P2 + 8182 = 0 P182 + P281 = 0 81 P1P2 un = -1 2 Pl - na Trebuie sa dovedim ca 6 P1 + Pl4 + Pl3 = --. obtinem . Astfel. Cu notatiile de mai sus. lU- ia Ite nile Problema.

4.Pl Un caleul elementar 1 p4 (pi + 1) 2 1 p2 ne arata ca din aceasta ultima egalitate p~ + pf + pt . pro-blema precedenta poate fi formulata §i astfel: Fie Xl. 1.I 36 Din a doua egalitate rezulta 81 =- PI PI + l' + __1_ = O. X2.1 = 0. X4 radacinile polinomului f = X4 + X3 . Y2 = se determine X2 + 1 §i + 30 = 0. §tiind ca una dintre radacini este egala eu suma eelorlalte doua. f = X4 + 12X . X4 determine + X4. 3. deoarece notatia radacinilor este conventionala (adica oricare dintre cele patru radacini poate fi notata cu Xl . §i cateva probleme de antrenament.1 sunt xIX2. pi + 1 rezulta si. + X4 §i X3 + X4· .X2 . X3. Sa se monic ale carui radacini sunt Xl + X2. radacinile polinomului X2 stiind ea radacinile ei sunt in progresie aritrnetica. Inlocuind In prima. X2X4 §i X3X4. Sa Xl + 1. se rezolve ecuajia X 3 4X2 mX X3 Yl = + X + 3. X2.etc). In final. Fie Xl. X3. Sa se rezolve ecuatia 16X 4 + 128X3 + 344X2 + 352X + 105 = 0. • lata. Fie Xl Xl.. adica ceea ce trebuia demonstrat.5. polinomul X2 + X3. 2.1. Sa se arate ca radacinile polinomului g = X6 + X4 + X3 . X2. Sa mai observarn ca. Xl + X3.PI . xlX4. Sa se afle m §i sa. X2x3. X3 radacinile polinomului f = polinomul monic ale carui radacini sunt Y3 = X3 + 1. deducem Pl . xlx3.

Daca a este numar fntreg. Daca a = ~. ao iar q este un divizor al coeficientului dominant. +anXn un polinom cu coeficienii fntregi §i a 0 radacina a sa.. f = ao+a1X +. nala ema Polinoarne eu coeflcienti intregi Una dintre cele mai importante proprietati ale polinoamelor tntregi este prezentata in urmatoarea teorema. f = Demonstratia este imediata: scriem f (a) = 0 §i obtinem de unde concluzia. +anXn In particular. an. atunci este un divizor al termenului liber. atunci peste un divizor al termenului liber. Teorema 5 Fie cu coeficienti nme 1 §i ao+a1X +. ao.. unde p §i q sunt n1Lmerefntregi prime fntr-e ele. Putem obtine 0 proprietate polinomului.. fntregi a 0 rad(1cina a sa care este numar rational. 37 .Clase de polinoame Yom examina tn acest capitol cateva proprietati specifice unor multimi de polinoame: polinoamele cu coeficienti intregi.. Teorema 6 Fie §i similara referitoare la radacinile rationale ale Is se un polinom cu coeficietui. putem deduce 0 consecinta utila. cele cu coeficienti rationali si cele cu coeficienti reali.

de asemenea. atunci conform teoremei 7. Atunci exista polinomul eu coeficienti intregi g astfel incat f (1) Problema. Atunci exista polinomul g astfel rnd3. deci. acestea ar trebui sa fie lntregi si. -1. eu ajutorul careia se arata ca expresia f (a) .b. coeficienti lntregi. putem obtine coeficientii lui g folosind schema lui Horner §i ca In aceasta efectuam numai adunari. Mai mult. observatie utila: sa presupunem ca polinomul cu coeficienti intregi f admite radacina tntreaga a. o Fie f un polinom cu coeficientiintregi astfel lnc§. unul dintre factori fiind a-b. scaderi §i Inmultiri. 0 radacina De exemplu. Atunci f (a) . oricare ar fi numerul intreg b. Un alt rezultat teorema. Avand In vedere c8. o alta abordare posibila este urmatoarea.b) g (X) +f (b) .t f (X) = (X . lntr-adevar.t f (0) §i sunt numere impare. polinomul f = X3+2X2_3X +2 nu are radacini rationale.a) g (X) . ceea ce e imposibil. Dedueem ca numerele (-a) g (0) si (1. Avem asadar f (X) = (X . divizori ai lui 2. 2 §i +2 nu este radacina. 8Reamintim faptul ca un polinom monic este un polinom avand eoeficientul dominant egal eu 1. obtinem un cat g (cu coeficienti tntregi) §i un rest r = f (b). daca ar avea.b este un polinom cu coeficienti intregi.38 Teorema 7 Daca un polinom monic8 cu coeficienii ~ntregi admite mtionaia. §i a. deoarece -a §i 1. lata 0 aplicatie a acestei observatii. deci unul dintre e1e este par. deducem faptul ca polinomul g are. Putem Iusa. verifica direct ca nici unul dintre numerele 1. catul tmpartirii lui f la X . Solutte.a) g (X) . Sa presupunm prin absurd ca fare radacina rntreaga a. Sa se arate ca f nu are radacini intregi. util In rezolvarea unor probleme este dat de urmatoarea Teorema 8 Fie f un polinom cu coeficietui ~ntregi fntregi arbitrare. . conform teoremei 5.a) g (1) sunt numere impare. Imparjind f 1a X . b doua numere Demonstratia standard foloseste scrierea canonica a polinomului. atunci aceasta este numar ~ntreg.a sunt numere consecutive.f (b) se divide cu a-b. f (X) = (X .f (b) se descompune in factori.

b. Sa tncepem prin a observa 6JU- unul nero ca polinomul de gradul al doilea 9 (X) = X2 . atunci §i numorul a -. obtinem b a. a caror suma este O. din nou ~ce intre Polinoame eu coeficient i rationali Rezultatul Teorema principal este dat de urmatoarea teorema. este Problema. desigur. deci putem scrie + a2 - b = . vom obtine un §i un rest de grad cel mult 1. Deducem ca numerele a-b. absurd.39 acinij nale. area nere 9 Fie I un polinom cu coeficietui ra~ionali §i numerele ra~ionale a §i b astjel ~ncat b > 0 §i .b) 9 (a).a) . ii sa Pentru X = a. j (b) = c §i = unci a . b-c divide c-a si c-a divide a-b. cele doua radacini au acelasi ordin de multiplicitate.c) . obtinem concluzia dorita.b divide b . rezulta a = c.b. tn anu11974.b = b . Dar atunci avem = a.Jb.a. trei numere egale. .co Daca b . Mai mult.c = c . 1mpartind I la g.t it (X) (avand coeficienti rationali) coeficienti rationali. absurd. Fie j un polinom exista trei numere tntregi distincte I (c) Solutte. Deci a .a. contradictie. 'ifica o I C)= igi sind pnregi. Din teorema precedenta obtinem imediat ca a .b = b .j (b) = (a . Rezulta.Jb este 0 radacinij a lui i. Daca a . cu coeficienti illtregi.b = ± (b . tot eu lnant j (X) = 9 (X) it (X) + mX + n.Jb este radacina.c. Sa se arate ca nu a.b = c . Daca numarul a + . rezulta I (a) .c = c .c = ± (c .c astfel tncat j (a) = b. deci a .Jb esie numar ira~ional. a = b = c.Jb §i X2 = a c§.c = a . b-c §i c-a sunt asociate ill divizibilitate. b. §i cum 9 (a) este numar tntreg. deci b . aplicatie simpla a acestei teoreme este 0 problema propusa la 0 limpiada de Matematica din SUA.c.2aX are radacinile Xl a +.

Impartind I la g.2aX + a2 + b2. cu b i= O. Teorema 10 Fie celui referitor la I un polinom cu coeficienii reali §i a.40 unde m §i n sunt numere rationale. Astfel. aplicam acelasi rationament polinomului Jr. Rezulta ca I se divide cu g. Mai mult. $i demonstratia este asemanatoare celei precedente. atunci §i numarul a-bi este. adica am+n+mbi = o. etc. obtinem un edt §i un rest (ambele cu coeficienti reali) . absurd. Pentru X = a + bi. rezulta o = m (a + bi) + ti. Daca m ar fi nenul.e doua rCidacini au acelasi ordin de multiplicitate. b doua numere reale.Vb a lui 9 este radacina a lui f.bi. ar rezulta Vb= am+n m E Q. Daca a + Vb este radacina multiple. consideram polinomul de gradul al doilea cu coeficienti reali ale carui didacini sunt a+bi §i a . obtinem o = m (a + Vb) + n sau am+n+mVb=O. de asemenea. Polinoame ell coeficienti reali Rezultatul pe care 11prezentam este foarte asemanator polinoamele cu coeficienti rationali. deci putem scrie I (X) = 9 (X) 11 (X) + mX + n. Inlocuind X cu a + v'b. ce. anume 9 (X) = X2 . Dacti nusruirul a+bi este radacina a lui I. deci m = 0 §i apoi n = O. . unde m si n sunt numere reale. asadar §i radacina a . r[d[cin[ a lui f.

~-~-

-

41 Daca m

#- 0,

rezulta

. __ am+n
t-

mb

E,

lR

absurd, deci m = 0 §i n = O. Deducem di f se divide cu g, asadar §i a - bi este radacina a lui f. o alta posibila demonstratie se bazeaza pe proprietatile operatiei de conjugare a numerelor complexe''. Plecam de la proprietatile urmatoare
Zl

+ Z2 +
Zl .

+ Zn = Zl + Z2 +
Zn

Z2

= Zl

+ Zn,
Zn,
,Zn

. Z2

ldacina

adar §i

valabile pentru or ice numere complexe pentru orice numar real a. Considerand

Zl, Z2, ...

si de la faptul ca

a = a,

polinomul

avem

f
ritor la

(z)

+ a1z + = ao + a1z + = ao + alz +
= ao =f

+ anzn + anzn + anzn
f (z)

(z),

b seale,

Il a-bi

acelasi

pentru orice Z complex. Daca Z = a + bi este radacina a lui I, atunci f (z) = 0, deci f (z) = TI = 0, adica §i z = a - bi este radacina a lui f.

derall1'
,t

Ideile folosite ill demostratiile teoremelor 9 §i 10 pot fi utilizate pentru a justifica rezultate similare. lata un exemplu. un polinom cu coeficienti rationali, care admite rooacina Xl = \1'2 + i. Sa se arate ca f admite §i radacinile X2 = \1'2 = i, X3 = -\1'2 + i §i X4 = -\1'2 - i. Solutte, Polinomul de gradul patru care are radacinile Xl, X2, X3 §i X4 este 9 (X) = X4 - 2X2 + 9. Impartind f la g, obtinem un cat si un rest, ambele cu coeficienti rationali. Avem asadar

a+bi

Problema.

Fie

f

i), deci

J(X)

= 9 (X)

e(X)

+aX3
0

+ bX2 + eX + d,

9Reamintim ea La sfll.r§itul earW gasi~i eompLexe.

prezentare succinta a muljimii numerelor

42

eu a, b, c, d E Q. Pentru X = V2 + i, obtinem

deci

(c-a)V2+b+d=O,
50, +

c+

2b.J2 = O.

Cum 0" b, c, d sunt rationale, rezulta c - 0,= b + d = 0 §i 50, + c = 2b = 0, de unde obtinem irnediat ca 0,= b = c = d = o. Deducem ea f se divide eu g, de unde eoncluzia. lata §i cuvenitele problerne propuse eititorului. 1. Sa se arate ea nu exista un polinom f (5) = 1.0 si f (7) = 15. 2. Fie
Xl

f eu coeficienti intregi astfel Ine~t

=

f un polinom nonul eu coeficienti rationali care admite radacina J3 + i. [!~ se arate c.'i grad f :2:: 4. f (1) = f (2) = f (3) = 1(4) = 1.

3. Fie

f un polincrn eu coeficienti Intregi astfel Ine~t

Sa se arate eil oricare ar fi nEZ, 4. Fie

f

(n)

# 31.
E

f un polinom de gradul al treilea, eu coeficienti rationali, §i fie
radiicinile sale. Sa se arate Gii dad;' ;; E Q. Q - {-l,O} , atunei

Xl, X2, X3 Xl,X2,X3

5. Fie j un polinom neconstant eu coeficienti rationali, care admite radiicina -v2. Sa Be arate ca f se divide cu polinomul g = X3 - 2. 6. Fie f ~i g dous polinoame cu coeficienti tntregi eu proprietatea di produsul lor este un polinom care are toti coeficientii numere pare. Sa se arate cii eel putin unul dintre eele doua polinoame are aceeasi proprietate (are toti coeficientii nurnere pare).

Partea a dona Aplicat.ii

43

Fie a. vorn utiliza In eele ee urrneaza simbolul de sumare L' Astfel. De exemplu. Pentru a simplifiea serierea. a. a2 L. c). care insa pun la incercare rabdarea rezolvitorului. lata cateva exemple.J(a-b)(a-c)- -0' La(a-b)(a-c) 45 = 1. a3 1 L. b.c) = E (a. b. .Ident. c) vom illtelege suma obtinuta prin permutarea circulara a variabilelor. 1 = abc' Mai tntai. datorita volumului mare de calcul pe care 11presupune 0 abordare calculatorie. 1.J (a-b)(a-e) -0' - . directa. Sa se demonstreze identitatile: a2 b2 c2 a) + + . b. daca avem o expresie eu trei variabile E( a. 0 ehestiune legata de notatii. b. prin E (a.itafi interesante tn mai multe culegeri de probleme de algebra sunt propuse spre demonstrare o serie de identitati interesante.e) +E (b. c numere distinete. a) +E (c. cele trei identitati de mai sus se vor scrie astfel: ~ ~ .I: (a-b)(a-c) a3 (b-c)(b-a) b3 (c-a)(c-b)-' c3 b) (a-b)(a-c) ) 1 c a(a-b)(a-c) + (b-c)(b-a) + b(b-c)(b-a) 1 + (c-a)(c-b) + c(c-a)(c-b) 1 =a+b+c. adica L LE (a. . c. b.b).

-----. este." (a . L.b)(a ..f §i g au gradele eel mult 2 §i coincid pentru trei valori distincte." (a . -1 .X2 ~ 1 _X~ b+ c L.. b.b)(a ." (a ."a(a 1 abc' .- 1 La(a-b)(a-c) = Sa observant acum ca f(a+b+c) = L. Evident. rezulta = = = = 1 _~ b+c -0 L.(a-b)(a-c)Ultima egalitate adevar .." (a .c) . scris sub forma canonica. identitatea c). rezulta ca f (x) 1.c) ." (a-b)(a-c) ~ (a+ c)(a+ b) = 1. avem 1 =L de unde ne permite. (a+e)(a+b)+I= (a-b)(a-e) de unde obtinem 4 = f (a + b + c) 2 (a2+bc) (a-b)(a-e). care.c)' Pe de alta parte."a(a-b)(a-c) = abc ~ L. ca f (a) f (b) f (c) 1. §i cum a. Intr- deja.b)(a-c)' 1.b)(a .L. pentru orice x (considerand polinomul constant g = 1. sa dernonstram bc (a-b)(a-c) =~ abc L. devine f (X) . usor de vazut.b) (a .46 Sa consideram polinomul f (X) = L (X - b) (X . din nou.. c sunt distincte. (a-b)(a-c) Constatam usor ca este un polinom de grad eel mult doi.b)(a .c) +~ bc L.. observam cil.c) ~ ~ bc L.. deci sunt egale).c) ." (a . +3 =2L a2 (a _ b)(a _ c) +2L be (a _ b)(a _ c)' ..

(ab+ bc+ 00) Dar a3 (a .abc. 4. - (a + b + c) X2 avem - . ls sub ceea ce justifica identitatea a). 3. = I. sa observam ca a.47 adica 4 = 2 I:(a _ b) (a _ c) + 2. L (a-b)(a-c) a = 0.c) (a . b. = 2. 2 . sa foloseasca tehnici similare pentru a demonstra 1. de exemplu. ~' Propunem cititorilor urmatoarele identitati.c)' erAnd incid a 3 (a + b + c) a2 + (ab + be + ca) a . Impartind prin (a .c) §i scriind celelalte doua egalitati similare. c sunt (conform relatiilor lui Viete) radacinile polinomului p (X) = X3 deci. 2w a2b2c 1 . Pentru a demonstra b).c) = (a + b + c) L .b)(a .d) = 0.b) (a . De aici resulta imediat identitatea b). ~ Wa2(a-b)(a-c) =-~ab. + (ab + be + ca) X .c) a2 L (a _ b)a(a_ c) + abcI:(a _ b)\a I: b+c (a-b)(a-c) c)' ~ Intr- a = W (a-b)(a-c) ~a+b+c-(b+c) w (a-b)(a-c) a+b+c L ( ) (a-b)(a-c) 1 - =0.abc = O. L (a-b)(a-c) w (a 1 1 a4 Ea + 2 Lab. obtinem prin Insumare L (a _ b)(a . ~ b ) ( a .

cinile §i coeficientii unui polinom reprezinta 0 idee buna.. b. abc = 0. Fie a. abc = O.abc. Sa se arate ca pentru orice numere a. care verifica egalitatea -+-+-= abc 1 1 1 1 a+b+c . are loc identitatea A Desigur..Viote la lucru . a Nu sunt putine problemele In care considerarea relatiilor dintre rada. 48 . deci ec (a +b+ c)a2 + (ab+ bc+ca) a(a + b + c) b + (ab + be + ca) b (a + b + c) c2 + (ab + be + ca) c 2 - abc = 0. vom prezenta o alta metoda de a 0 obtine (dad am uitat-o!). c. - f (X) = 0. Sa examinam cateva exemple.. avem 3 3 =X 3 - (a + b + c) X2 ele trebuie + (ab + be + ca) X sa verifice ecuatia . ceruta. rad De ide La 3 = (a + b + c) La2 = (a+b+c) (La2. Cum a. b.:. 1. Cum Insa este yorba de 0 identitate cu foarte multe aplicatii.. c trei numere reale nenule. chiar daca ill enuntul acestora nu apare nici un polin om. Acesta este f (X) a3 b c Ins umand . 3abc coo de unde rezulta 2. b §i c. Sa consideram polinomul monic ale carui radacini sunt numerele a. identitatea (ab+ bc+ ca) La+ Lab) +3abc. b si c sunt radacini. este foarte usor sa verificam aceasta identitate prin calcul direct.

rezulta ea suma a doua dintre eele trei numere este O. abc = p.-+ 3 3 a a eeea ce este evident. ea egalitatea (ab din ipoteza este echivalenta eu Mai tntai. vom eonsidera din nou polinomul monic eu radacinile htul f (X) == X3 Avem. Astfel. de exemplu. c.. sa observam (a §i aparitia lui Viete. b. De aici. eoncluzia este imediata. identitatea ceruta devine = . echivalenta eu (X-m) (X2+n) Dedueem ea una dintre radacini este egala eu m a + b + c.a3 + c3' a 3. expresiilor simetriee eu 3 variabile ne sugereaza folosirea relatiilor De aeeea.49 Sa se arate ea 1 1 1 1 a3 + b3 + c3 = -a-3 -+-b~3 -+-c3-. =0. desigur - mX2 + nX . a... Sa se rezolve In multi mea numerelor reale sistemul .. ob + be + ca = n. Cum lnsa radaeinile sunt a. a+b+c=m. Daca. ecuatia f (X) = 0 se serie X3 Cl - mX2 + nX . a+b = 0.b§ic: nile + b + c) + be + ca) = abc.p.---=--~ 3 ."..mn = 0. 1 1 1 c3 1 = . enta deci conditia din ipoteza devine mn=p. adica b = -a..

obtinem celelalte doua solutii. apoi 14 = x2 adica b avem + y2 + z2 = (x + y + z)2 f (X) = X3 - 2 (xy + xz + yz) = -2b. desigur.c. x +y+ z = a. z care verifica ecuatiile sistemului. xyz = c. • Ca de obicei. Cum x. Asadar 7X .3c=0. -3) . .c. z3_7z-c=0. xy+xz +yz = b. polinomul monic cu radacinile x. -18 . tn concluzie. de unde. f eX) = se scrie X3-7X +6 =0. prin adunare. Fie acesta f (X) Avem atunci = X3 - aX2 + bX . Rezulta di ecuatia 3 - 7 Lx - 3c = 0.50 Vom considera.c= 0.c= 0. y3 -7y . Lx adica de unde c = -6. ° o solutie evidenta este 1.y §i z sunt radacini. tmpaqind f la X-I. de unde deducem mai Intai a = 0. 2 §i -3. lncheiem propunand cititorilor un set de probleme. solutiile sistemului sunt cele 6 permutari ale tripletului (1. x3 -7x .2. = -7. y.

eu conventia 80 = 3. Fie Xl. 4.X . b. Fie 1 1 X2 . Sa se arate ea daca f nu poate avea toate radaeinile reale.Xn +--.1.l+c l+a l+b 2.. xn. 82 §i 83. b) Sa se arate ea pentru oriee k natural are loe relatia c) Sa se arate ca d) Sa se arate ea . a) Sa se calculeze 81.. an + un polinom eu coeficienti reali. 1.. ..X3. Fie a. f = Xn + n-l + alX a2Xn-2 +. X3 radacinile polinomului f = X3 - pX . Fie Xl.X4. X2.. Xl.c radaeinile polinomului I-a f = X3 .. atunei f = X4-2X2+aX Sa se arate ea +b are patru radacini 5. ar < 2a2.q.X2.Xl 13. Sa se calculeze l-c --+--+--. + --+--+ 1.51 1.. Xn radaeinile polinomului Sa se calculeze I-b f = 1+ X 1 +X2 +. X2. Notam eu pentru k natural.. Polinomul eu coeficienti reali reale §i distinete. .

. Sa eautam un polinom fo. f (3) = 10 §i f (10) = 3.. atunei el este unie.. d. a. an. Vom arata in eontinuare ea un astfel de polinom exist a si vom arata cum se poate obtine aeesta. de grad n. Se pune problema determinarii unui polinom f. deei exista CO astfel ca Xl) fa (X) = Co (X - (X 52 X2) .xn) . Exista 0 metoda prin care putem obtine f (-1) in mai putin de un minut! Este yorba despre folosirea asa numitului polinom de interpolare Lagrange. Xn sunt radaeinile lui fa. anume Xo. . Xl.. X2. . iar xl.. Fie fun polinom de gradul al treilea astfel tncat f (1) 5. calculam f (-1) . Xn si n + 1 numere arbitrare ao. astfel incat f (xo) = ao. Xn· Evident.. punand eele patru conditii.. . al. atunei polinomul f . . f (Xn) = an· Sa observarn mai int~i ca. .. . c. . b. m fine. .. daca un alt polinom g ar verifiea aceleasi conditii.Polinornul de interpolare Lagrange De cat timp credeti ea aveti nevoie pentru a rezolva problema urmatoare? Problema. . . Xl.. Intr-adevar. Rezolvam sistemul si. obtinem un sistem eu patru ecuatii si patru necunoseute. = Ideea naturala este sa seriem polinomul sub forma canonica f (X) = aX3 + bX2 + cX + d. Sa se calculeze f (-1)..g ar avea gradul eel mult n §i n + 1 radacini. de grad eel mult n. §i. sa. daca un astfel de polinom exista. Sa consideram n + 1 numere distinete XO. astfel incat fa (xo) = 1. (X . f (2) = -1.. f (Xl) = al. .

Xo) (X ... (xo . Este suficient sa scriem f (X) = aofo (X) Intr-adevar. este h (X) = (X .X2) (X .Xk-l) (X .Xn)' §i polinomul cautat este In mod similar.Xl) (X .xn) .. de gradul n. f (xo) caci fo (Xo) = aofo (xo) + aliI (Xo) + .Xl) (xo . (Xo .xt) (xo .xo) (Xl .-----:---..X2) (Xl .--------.k.:. polinomul 0. h. lmere "de Ilei el o.(xo ..X2) .ditii.X2) .. .f n vor constitui "caramizile" eu care vom construi polinomul f.Xi) i=l i=l IT (X - Xi) i# Polinoamele I». de gradul n.Xn) IIDut! ange.53 Pentru X = Xo obtinem 1 = Co (xo .xo) (X . .Xo) (Xk ...Xk+1) (Xk . care verifica fk (Xk) = 1§i fk (Xi) = fk (X) = (X . = 1.Xl) (Xk .Xk+l) n (X . astfel: fk(X) = .. + anfn (X2) (xo) = ao.Xk-l) (Xk . care verifica h(XI) = 1 §i le? =5.xn) .. (xo . este t atru !k. pentru i #..----:- 1 .Xn) ... + o-J« (X).-------. lnume a cum Putem simplifica scrierea folosind simbolul pentru produs.i~_k _ IT (Xk . (Xl .xn) In general. = fo (Xn) = 0. . iar fo (Xl) = fo = . polinomul h.. asadar CO --. observam ca + adl (X) + ...

1) (X . .3) (2 .2) (X .10) 2)(1. 1.1) k (k .1.1) (X ..k+l' f pentru care f(k) pentru k = 0.:.1)) (k .Xi) = L>k. Avem f (X) n k=O i=l n (X n .n) (k . ill anul 1975.2) (3 .. n. Pentru determinarea lui f observam ca este exact polinomul de interpolare Lagrange pentru Xk k §i ak kil' cu k 0.k+l' __ 1_ .1) (2 .3) . . . .3) f(-I) = • Urmatoarea problema a fost prop usa la Olimpiada de Matematica SUA.(k + 1)) (k .1) (X . pentru orice k = 1.. Deoarece k k+l vom determina polinomul = 1.54 tn mod analog rezulta deci f (Xk) = ak.. + 10 iar + 3 (10 - (X . ..2) (X .3) (X . .10) (2 .10) + 1) (10 . . Problema..3)(110) (X .2) (10 .(k -1)) (X .i~_k__ ilk i=l n (Xk numit polinomul de interpolare Lagrange..(k .. §i atunci P (X) = 1 .(k + 1)) (X . Sa revenim la problema ini~iala.n. 1 o k pentru k = 0. .Xi) .n) ..1.2) (X .2. . n. Polinomul cautat este f (X) = 5 (1- (X ..10) (3 _ 1) (3 .f (X) . Fie P un polinom de gradul n cu proprietatea P(k) din = k + L' (n + 1). n...3) (X .1) (X .10) + (-1) (X . Sa se calculeze P Solutte. Atunci su = = = f k (X) = X (X .

.1.__~ (n k!(n-k)!(-1t-k (n + 1)! (n . avem k+l _ (n+2)! Cn+2. + 1)n ..55 deci ) f k (n + 1 = ~_..k = 0.k + 1) k! (n . (n ..X = eX (X . deducem valoarea cautata P (n Observatte. Observam ca polinomul Q are gradul n + 1 §i are radacinile 0.k + 1)! . n+ 0 Exista 0 solutie mai simpla..k) (_1)n-k (n + 1)! (_1)n-k k! (n . Intr-adevar.. (X .n) . bazata Insa pe idee de- Sa scriem egalitatea P(k) sub forma = -kk +1 (k) . . osebita. + 1)= 1_ f (n + 1)= n + 1+ (~1)n+l ..1).f. n.!... .~-:-_~ .. deci (X + 1) P (X) . In fine. (k + 1) P §i sa definim polinomul Q (X) = (X + 1) P (X)-X.k . .1) . 1 __ Avem atunci Numitorul ultimei fractii ne sugereaza formula combinarilor.(k+1)!(n-k+1)!' n f (n+ 1)= _1_~Ck+l (_1)n-k = _1_ (-1 + 1t+2 + (-It n+2~ k=O n+2 n+2 + 1) (-1t+1 n+2 ..k __ + 2)(n ___...

1.n) 1)) (k . tot notatiile precedente. f poate fi scris ca polinom de interpolare Lagrange. Solujte. Este. . iar pentru X = n + 1 (n + 2) P (n + 1) . .1) deci (X . Folosind = 1t . .(k + 1)) (X . P(n+ 1) = n+ 1 + (-1t+l n+2 • Un alt exemplu de aplicare a polinomului de interpolare Lagrange II reprezinta obtinerea unor identitati.56 Pentru X = -1. pe de 0 parte..n) 1)) (X .(k (X . Problema.(k (k .1 = c (n + 1)! = (-1t+l de unde . evident ca acest polinom este f (X) (X + Pe de alta parte.n) k k)! (-It- (X + l)n = I:(k + 1)n fk k=O (X). obtmem 1 = c ( -1 t+l (n + 1)!. pentru orice k = 0. Ne propunem sa deterrninam verifica polinomul f de gradul n care f (k) = (k + L)" .(k + 1)) (X .n . avem = X (X I» (X) -1) k (k -1) X (X . . Sa se arate ca I:(_1)k c!tt (k + it = 0..(k k! (n n 1)) (X .(k + 1)) (k . k=O n pentru orice numar natural n. n.

de aici obtinem identitatea dorita .57 Yom tnlocui In aceasta identitate n pe X cu . ·(n+l) (-ll (n + I)! . n) i) . " .n) pentru k = 0.(k+1)k!(n-k)! (-1)k(n+1)! . Folosind i.k)! . de asemenea. f (1)... 3. k·(k+2) k!(n-k)!(-lt-k . Polinomul fare gradul n si verifica egalitatile La- +It. Dar i (-1)= (-lt1·2· k ..ul n care 1. . .. Sa se arate ca pentru orice numar intreg k. .. Sa se arate ca pentru orice numar Intreg k. f (k) este. de asemenea... Sa se calculeze f (n + 1). f (2) si f (3) sunt numere intregi. grange tl • Propunem cititorilor sa inceree sa utilizeze polinomul de interpolare grange In rezolvarea urmatoarelor probleme . 2. nurnar mtreg.. Fie f un polinom de gradul al doilea eu proprietatea ca f (1) . . Pe .L Obtinem 0= L(k+l)n k=O fd-l).(_l)k Ck+1 n+l' Evident..(k + I)! (n . 1. numarul f (k) este.n. f (n) sunt Intregi. Fie f un polin om de gradul n cu proprietatea di numerele f (0) . Intreg.

d sunt pare. ia + ib + iC + id = O. b. 1. c. Sa observam mai InMi ea putem serie 9 = (X + 1) (X2 + 1) . Fie a. Vom examina. b = 2b'. c §i d patru numere naturale §i f X" + X + X" + Sa se arate ca f se divide eu . d = 2d' + 1. iar celelalte doua impare. de exemplu.Din nou despre divizibilitate Am prezentat in capitolul Radaeinile polinoamelor urmatorul eriteriu de divizibilitate: polinomul f se divide eu polinomul 9 daea orice radacina a lui 9 (de ordinul k) esie §i rooaeina a lui f (de ordin eel pu~in k). Din prima egalitate dedueem ca dous dintre numerele a. c. in eontinuare. asadar radaeinile lui 9 sunt Xl = -1. Sa presupunem ea f se divide eu g. b. a = 2a'. X2. Atunci a doua egalitate devine e d sau (-It I +(-1) b' + (_I)C i+(-I) 58 I d' i=O.polinomul 9 X3 + X2 + X + 1 daca §i numai daca numerele a. c = 2d + 1. d dau resturi diferite la rmpartirea eu 4. b = = x-. Fie. Atunei radacinile lui 9 sunt §i radacini pentru [. . b. .3 = ±i. deci avem (_I)a + (_I)b + (-It + (_I)d = 0. alte eateva exemple de folosire a acestui eriteriu.

t.59 Egaland eu 0 partea reala §i part. c. d = 2d' §i d' = Zd" + 1. Rezulta a = 4a". b' = 2b" + 1.It se divide eu 9 = X2 . . d dau rest uri diferite la tmpartirea eu 4.5X + 5 daca §i numai daca m = 2n. 2. deci a.2)m_ (X . ea §i d§i d'. daca presupunem ca a. b.1.X + 1.a imaginara. stim ea daca f (a) = 0 atunci §i f ((3) 0. obtinem imediat f (-1) = f (i) = f (-i) = 0. de ~a tui Radikinile lui 9 sunt a= 5+J5 2' {3= 5-J5.. 2 lse nat Dedueem ea f se divide cu 9 daca §i numai daca f (a) = 0 (deoarece fare coeficienti rationali.) Egalitatea f (a) = 0 este echivalenta eu = Sa observam ca 3+ J5 6+ 2J5 (1 + J5) 2 = 4 = 2 2' cini prin urmare egalitatea precedenta se serie care are loe daca §i numai daca m = 2n. deci f se divide eu g. Sa se arate ca polinomul f = (X . b. Fie atunei a' = Za". b = 4b" + 2. d dau resturi diferite la Impartirea eu 4. Fie m §i n numere naturale. c = 4c" + 1 §i d = 4d" + 3. are. Un numar semnificativ de probleme din aceasta eategorie se refera la divizibilitatea eu polinomul X2 + X + 1 sau eu polinomul X2 . c. atunci avem a2 +a+ 1 = 0. Reciproe. Ce au special aceste polinoame? Sa observam ea daca a este 0 radaeina a lui X2 + X + 1. obtinem ea a' §i b' au paritati diferite.

n a2(m-n) = 1. sa se divida eu 3. De aceea. + l)m . Dedueem egalitatea Pentru ca a2(m-n) In aeest caz. Desigur. sa fie numar real. aceleasi ealcule. In schimb. Mai mult. deci (a Cum a2 f (a) = 0. . Sa presupunem ca f se divide eu X2 + X + 1. atunei avem (33 = -1.60 de unde rezulta imediat ci = 1. Atunci avem unde a este 0 radaeina a lui X2 + X + 1. 3.n se divide eu 6. daca (3 este 0 radaeina a lui X2 . radacinile aeestui polinom se numese radacini de ordinul trei ale unitatii. avem (_1)m-na2(m-n) = 1.n se divide §i eu 2. practic. deci ceea ee se tntampla daca §i numai daca m .(a + it = O.X + 1. Sa se arate ea f se divide eu polinomul X2 + X + 1 daca §i numai daca m . putem observa ca ak este numar real daca §i numai daca k este multiplu de 3. + a + 1 = 0.n eu 6. rezulta a + 1 = _a2 §i deci relatie echivalenta eu sau (-it a2n ((_l)m-n a2(m-n) - 1) = O. trebuie ca m . aeestea implica divizibilitatea numarului m . §i atunci ak = 1. si. Fie m §i n numere naturale §i f == (X + l)m . Pentru justificarea afirrnatiei reeiproee folosim.(X + L)".

daca n 6m + 2. Luand k rezulta n = 6m + 4. atunei relatia devine p'k + (33k + 1 = (_1)2k + (_I)k + 1 = 0. f se divide cu X2 . In concluzie. + 1. Dar aceasta este echivalenta cu unde a este gur. atunci avem se eeea ee. desigur este imposibil. de aceea vom analiza mai multe cazuri. Daca n = 3k 0.X avem f ((3) = 0.61 4. + 2. eu kEN. E user de verificat acum ca in fiecare din aceste doua cazuri f se divide §i cu X2 + X + 1. Stirn ca (33 = -1. Daca n = 3k. Sa se arate eli daca divide cu X2 . deci f se + 1. Cazul 3. trebuie sa verificam egalitatea 6m = a?2m+4 + a6m+2 + 1 = 0. Cazul e 1. Daca f se divide cu acest polinom. . + X + 1. (32n + (3n + 1 = 0. rule. Fie (3 0 radacina a lui X2 . Daca n = 3k = 2m+l.X + 1 daca §i numai daca n e de forma + 2 sau 6m + 4. Cazul2. De exemplu. Fie n un numar natural §i f = x2n + X" + 1. egalitate posibila doar daca numarul k este impar. avem = -(3 (36k+4 + (33k+2 + 1 = (_1)2k rr + (_I)k Pentru (32 + 1 + (_I)k (32 + 1 = 0. 0 radacina a lui X2 egalitate evidenta. k = 2m obtinem n= posibil doar daca numarul k este par.X + 1 atunci se divide §i cu X2 + X + 1. 6m+2.

62 • Propunem eititorilor cateva probleme. f = (X + 1)2n-l+ 4.3X + 7 daca §i numai daca m = 2n §i n este numar par. Sa se arate eli polinomul f se divide eu g .2X + 9. Fie n numar natural nenul.(X2 . Sa se arate ca polinomul f = (X .g (g (X)) se divide eu f (X) - g(X) . = (X2 + X-I) 5 - X se divide eu polinomul 2. 3. Sa se arate ea polinomul f (f (X)) . Fie m §i n numere naturale. 6. pentru antrenament.X + 1. Sa se arate ca polinomul f = (3X2 .2)m_ (X + se divide eu polinomul g = X2 .5X + 8)2n-l . Sa se afle n natural astfel ineat polinomul • sf se di vida eu g = X4 + X2 + 1. 8.3X _ 1)2n-l se divide cu polinomul g = 2X2 .1)2n-l + (-1 t xn+l se divide eu polinomul g = X2 . 3t 5. Fie f §i g polinoame moniee eu coeficienti intregi astfel ineat pentru oriee numar natural n. Fie f si g polinoame eu coeficienti reali astfel ineat f (g (X)) = g (f (X)) . f (n) se divide eu g (n) . Sa se arate ea polinomul f = (X . Sa searate eli polinomul Xn+l se divide eu polinomul g = X2 + X + 1. Fie n numar natural nenul. 7. Sa se arate ca polinomul f g = X2_1. Fien numar natural nenul. 1.

.. observam ca din ipoteza rezulta ca exista 0 constanta c astfel incAt I· (ci (a2 + bl) + bl) (al (a2 + b2) . b2.. Sa se arate ca daca prod usul numerelor din fiecare linie este acelasi. Se considera numerele distincte al.. . . b2. Tablourile de acest fel pot fi caracterizate §i altfel. in anul 1991. . sa. anume: daca tntr-un tablou cu n linii §i n coloane suma oricaror elemente luate din linii §i coloane diferite este aceeasi. at unci §i produsul numerelor din fiecare coloana este acelasi.bn.. Sa consideram polinomul Din relatiile precedente rezulta 63 .. + bn) = C. a2. Completam un tablou cu n linii §i n coloane astfel: pe linia i §i coloana j se afia numarul ai + bj. Revenind la problema.. 0 problema mai veche de olimpiada cerea demonstrarea reciprocei.. . + b2)'" (al (a2 + bn) = C. an §i bl. . Prima problema a fost propusa la Olimpiada de Maternatica din Uniunea Sovietica.. Soluj ie.bn astfel indU numarul de pe linia i §i coloana j este egal cu ai + bj. Nu e greu de observat ca 'intr-un astfel de tablou suma a n elemente alese din linii §i coloane diferite este aceeasi. . an §i bl. Mai mult. Problema.Dona probleme deosebite Am ales pentru acest ultim capitol doua probleme in a caror rezolvare vom folosi polinoame mtr-un mod neasteptat.. a2. . . atunci exista numerele al.

. b2.. bn}.4. In 1958.c. .G. B = {1.6}. x = -b3. Sa se arate ca n este 0 putere a lui 2. Avem A 0+3=3 0+5=5 0+6=6 3+5=8 3+6=9 5+6=11 B 1+2=3 1+4=5 1+7=8 2+4=6 2+7=9 4+7=11 deci conditia din ipoteza este satisfacuta. .5. Deducem ca f (x) = c. astfel tncat cele n(n2-1)sume de tincte forma ai + aj coincid (eventual per mutate) cu cele n(~-l) sume de forma b.3. 7}..(-bl . • A doua problema este un rezultat ill publicat de J. ceea ce justifica afirrnatia din enuntul problemei. + bj.2... .a2. (-b1 = (-1 - an) t+l (al + bl) (a2 + b1).al)( -bl .. an sunt radikini ale polinomului g(X) = f(X) . Sa dam mai InMi un exemplu de astfel de multimi. Soldtie. (an + bl) . Atunci. Pentru x = -b2.Selfridge §i E.. Problema. deci produsul numerelor din prima coloana este egal eu (-1) n+1 c.a2) . Nu este greu de vazut Insa ca grad 9 < n.64 deci al. etc. vom obtine ca toate celelalte prod use pe coloane sunt. pentru orice x. Consideram doua multimi diferite de numere naturale dis{al' a2. Fie A = {0.. egale eu ( -1t+l c.. Sa consideram polinoamele . de asemenea. pentru x = -b1 obtinem c = .Strauss Pacific Journal of Mathematics.. asadar 9 este identic nul. . an} §i {b1.

. . + X2a" 2 _ (X2bl + X2~ + .+b.n Xa. Egeland expresiile.) = f (X2) .g(X) = (X -l)kp(X).i<j$.Rezulta ..n ai untul + aj eoineid eu sumele bi + bj. . + X2a" + 2 2 2: l$. O. atunei exista un polinom p astfel me§. Aeum. Daca aceasta radacina are ordinul de multiplieitate k.t f (1) = f(X) iar p (1) :f.65 este mea Atunei f2 (X) = X2al entru loane + X2a + .g (X)) (X _l)kp (X). = 1 obtinem 2np (1) = 2kp (1) .i<j$. ceea ce trebuia demonstrat.n Xai+aj = 2: l$.. rezulta ea 2: l$.g2 (X) = (f (X) = (f (X) + g (X)) + g (X)) = (X (f (X) . deducem (f (X) Pentru X + g (X))p(X) + l)kp (X2).. 0..+b. ~i cum p (1) :f.+aj Xb. f2 (X) . + X2b" + 2 l 2: l~i<j$. deoarece g (1) = n. polinomul h (X) = f (X) . dedueem di n = 2k-1. ~i deci lrauss f2 (X) .i<j$. g2 (X) Cum sumele = X2b + X2~ + ...n Xb..g (X) are radaeina x = 1.g (X2). + X2b.g2 (X) = X2al + X2a + .. .

3. 1. multimile Ak §i Bk mai au 0 proprietate deosebit de interesanta: pentru orice polinom f de grad eel mult k . de exernplu A3 = {0. Avem. astfel: Ak este fermata din numerele a carer scriere in baza 2 contine un numar par de cifre 1.8.5. 6. iar Bk restul de numere . 7} A4 = {O. 5.2.2. 10. B4 = {1. 9. xEAk XEBk In particular. B3 = {1.13.12. 7. 11. partitionam multimea o = {o. = Bk Mai mult. avem (verificatil] 02 03 0+ 3 + 5 + 6 + 9 + 10 + 12 + 15 = 1 + 2 + 4 + 7 + 8 + 11 + 13 + 14. 15}.3. • . 4. . Afirrnatia se demonstreaza prin induct ie. 2 + 52 + 62 + 92 + 102 + 122 + 152 = 12 + 22 + 42 + 72 + 82 + 112 + 132 + +3 + 33 + 53 + 63 + 93 + 103 + 123 + 153 = 13 + 23 + 43 + 73 + 83 + 113 + 133 + .1 avem L f (x) = L f (x).3.66 observatie finala: pentru orice n care este put ere a lui 2 putem gasi doua multimi de cate n numere cu proprietatea din enunt. folosind relatiile U U Ak+l = Ak Bk+l (2k (2k + Bk) + Ak) .6}.. .2k - 1} in doua submultirni Ak §i Bk. Astfel. 2.4. daca n 2k-l. 14}..

67 .~ror reo Partea a treia Solut. '+132+142. + 133+ 143.ari ~ere- + 14.ii si complet.

X4 . In mod similar se justifica raspunsul negativ In cazurile c) §i d).g) Avem (f .g)2 . . daca s-ar putea obtine polinomul X plecand de la polinoame1e / = X2 + X.69 Operatrl eu pollnoame 4. c) ~i d) raspunsul este negativ. +1 6. ~i 9 = X2 + 2 si efectuand numai adunari. De exemplu.3/ + 2g = X. evident. scaderi §i tnmultiri.(XV3f (X2+XV3+1) (X2-XV3+1) X4 + X2 + 1 = X4 + 2X2 + 1 . facand X = -1 in formula rezultata.X2 = (X2 . imposibil. am obtine numarul -1 plecand de la numerele 0 §i 3 §i efectuand numai adunari. Raspunsul este afirmativ in cazul a) ~i este dat de calculul din problema 4 a primului capitol. Schema lui Horner 2. Avem deci Pe de alta parte. ceea ce este. Funcjtl pollnomiale. x (X + l)(X + 2) (X + 3) + 1 = (X2 + 3X) (X2 + 3X + 2) + 1 = (X2+3X)2+2(X2+3X) = (X2+3X+1)2. Calculul direct arata ca 5. scaderi §i Inmultiri. In cazurile b).X2 + 1 = X4 + 2X2 = (X2 = ~l + 1- 3X2 + 1)2 . atunci. in cazul b).X + 1) (X2 + X + 1) .

2.1 = (-X + 1)3 9 (-X) = . Avem + X2 + 1 = (X2 + X + 1) (X2 -X + 1).1)3 (X + 1)3. 2. 1nsa aeest din urma polinom are gradul eel mult 4 §i se divide eu (X . Evident X4 3.1)3 9 (-X) . ori daca acesta este egal eu 1. operatiile care se fae asupra coeficientilor sunt de adunare.70 Teorema impartirU eu rest 1.b)g(X) +mX +n.1)3 h (X) . 1nloeuind X eu .b). §i cum a §i b sunt diferite. avem f (X) = (X .4. + 50X49.(X . Cum f (a) = f (b) = 0. scadere. §i dedueem ea (X .a) (X . deei f se divide eu (X . La raspunsul de mai sus adaugam faptul ea singurele tmpartir] efectuate asupra coeficientilor se fae eu eoeficientul dominant. Rezulta ea fare coeficientii termenilor de grad par (inclusiv termenul liber) egali eu 0. rezulta m = n = 0. Seriem aeum I(X) + 1= (X _1)3 (aX2 +bX -1) . Analog rezulta ea §i (X + 1)3 divide polinomul f (X) + I (-X). Afirmatia este evidenta.a) (X . avand In vedere ca. polinoamelor 1. caturile corespunzatoare vor fi numere intregi. f (X) + 1 = (X .a) catul este 5X3 - 4X iar restul 6X . 3.1)3 divide §i polinomul f (-X)-l. Seriind teorema Impartirii eu rest. f (X) . restul este 0. deci este identic nul.. 5. obtinem ma+n = mb+n = 0.1 = (X + 1)3 9 (X) . deci §i suma f (X)+ f (-X). Catul este 1 + 2X Divizibilitatea + 3X2 + . In aplicarea algoritmului Impartirii polinoamelor..X in prima egalitate obtinem f (-X) . inmultire §i lmpartire.

c nu sunt toate pare.deci (~)3 +~-1 = 0. Dar atunei polinomu1 g (X) = f (X) . care se obtine tnmultind f eu eel mai mie mu1tiplu comun al numitorilor coeficientilor sai. pentru oriee numar natural n. dar niei una nu verifies ecuatia I (X) = 0. Seriind e = 2d §i tnlocuind. Sa presupunem asadar ea . Observam ca 1(2) = 1(1) + 1(1) = 1 + 1 = 2. obtinem a3 + ab2 + b3 = 0. In = -~ Radaclnlle pollnoamelor 1. 3. dar si ea b divide a. Avem = Putem. de undeb3+4b-8 = 0. In cazul nostru dedueem egalitatea 4a3 de unde rezulta Gii numarul dupa simplificare + 2b3 + e3 = 6abe. singure1e radacini rationale posibile sunt 1 §i -1. avem b-3a = 3+3b-a = fine.b. unde a §i b sunt numere ttregi prime intre ele. b. §i daca x E JR. si demonstram usor prin inductie ca I (n) = n.71 §i identificand 0. eu a. prin urmare polinomul cautat este I (X) = X. atunci x3 + y3 + z3 = 3xyz. deci a ±b. Vom folosi 0 cunoscuta identitate conditionata: daca x + y + z = 0.10X3 + 15X) . b = -~. presupune ea numere1e a. Observam = ca X4_X = +~ = X4_X2+~+X2_X +~ = (X2 _ !)2 + (X - ~)2. Seriind egalitatea I (%) = 0. Prin urmare. 1(3) = 1(2 + 1) = 1(2) + 1(1) = 3. 4. obtinem. e este par. Daea. . atunei este §i radacina a unui polinom eu coeficienti tntregi. 2.v2 este rooacina po1inomului I aX2 + bX + c.X are drept radaeina orice numar natural..c E Z §i a f:. altfel egalitatea precedenta se poate simplifica eu 0 putere a lui 2.v2 este radacina a unui polinom I eu coeficienti rationali. de unde a coeficientii termenilor de grad 2 §i 4. = -i. Avem I (a) ° §i a = ~. desigur. 0. I (x) > 0. deducem ca I (3X5 . este identic nul. Sa presupunem ca I ar avea radacina %. Dedueem ca 5. de unde dedueem ca a divide b.

2. YlY2 + YlY3 + Y2Y3 = XlX2 + XlX3 + X2X3 + 2 (Xl + X2 + X3) + 3 = 4. rezulta adica §i a este par. 6. Pentru X = 2. rezulta 21 (3) = . rezulta X2X3 -15 §i folosind §i .3X2 + 4X + 1. Scriind relatiile dintre radacini §i coeficienti. dar Xl = Yl -1. Cum Xl + X2 + X3 = 4. Prin inductie se arata ca 1 (2n + 1) = 0. avem XlX2 + X2 + X3 = 0. egalitate echivalenta cu de unde concluzia. deducem ca de unde m = 11. oricare ar fi n natural. Prin urmare 2 verifica ecuatia.72 deci si b este par. deci polinomul cautat este 9 = X3 . Sa presupunem Xl ca Xl = 2. 0 contradictie. asadar 1)3 + Yl - (Yl - 1+3 = 0. deci Yl 1 (xd = 0. deci 1 este identic nul. o solutie mai simpla este urmatoarea: Xl este radacina a lui I. deci 1 (5) = O. YlY2Y3 = XlX2X3 + XlX2 + XlX3 + X2X3 + Xl + X2 + X3 + 1 = -1. Din XIX2X3 -30 egalitatea X2 + X3 2 dedticem ca X2 = = = . Xl XlX2X3 = -3. Pentru X = 0 obtinem 1 (3) = O.5. X3 = -3. 41 (5) Relatiile lui Viete 1. Atunci + Y2 + Y3 = Xl + X2 + X3 + 3 = 3. + XlX3 + X2X3 = 1. Fie b = 2b'j inlocuind. deci = X2 + X3.

inlocuind 82 = -81 In a doua §i a treia relatie obtinem P1 + P2 = +P2 8r. din ultimele doua relatii Viete rezulta Xl. Prin urmare. 12 81 PI = 2 P2 1 (2 + -12) . echivalent.144. 2 81 81 81 De aici P1P2 1 =4 (4 81 - 144) -2 81 = -5. 81 = Xl + X2 este 0 radacina a polinomului 9 = X6 + 20X2 . 2' 2' 2' 2' = 1f. 8y + 20sf - 144 = O. . deducem ca Xl + X2 = X3 + X4 = -4. deducem ca orice suma a doua dintre radacinile lui f este radacina a lui g. X3. ca radscinile cautate atunci PI :~: :~~20 = 0 { P182 + P281 = -12 P1P2 = -5. Sa presupunem ca radacinile sunt In progresie aritmetica. sau.73 3. = Pl +P2 P1P2 = 2' = 16' 105 iar apoi deducem 11 De aici obtinem P1 = ~ §i P2 sunt -! -~ -~ -!. deci 9 este polinomul cautat. -PI deci = --. Cum Xl + x2 + X3 + X4 = -8. Cum tnsa notatia radacinilor este conventionala. In ordinea X2· Atunci are loc egalitatea Xl + x2 x3 + x4. = ~ (8f _ 12) . Notand XlX2 = P1 §i X3X4 = P2.X4.

4) c (X) . _ '<. este suficient ala.Xl . da~a una dintre cele trei radacini este numar rational. Cel put in unul dintre factori va avea gradul unn.1 are radacinile 1. -y'3 . atunci toate trei sunt rationale. eu coficienti rationali.1) (X . E '<. nu sunt prime tntre ele §i atunei eel mai mare divizor eomun ai lor este un polinom de gradul unu sau doi. ar trebui ca se divida cu 7 .74 Clase de polinoame 1.) 111\' X3 = b . §i Xl + X2 + X3 b. cu a E Q . Este U§Of de vazut ca.2 E ".2) (n . O}. f (n) = 31. III fi ne.Xl -. Fie Xl = aX2.4.11\ "'l.3. X3 E 111\ atunci • Xl = . Implicit. ceea ce e absurd. Daca X2 E Q atunci Xl = aX2 E Q §i 111\ D aca.(a + 1) bX2 + C = 0.{-I.l)(n .1 = (X . Daca ar exista un astfel de polinom. imposibil. 4.icern egalitatea (2a + 1) x~ .' sa aratam - ea f are eel put in 0 radaeina ration- f Avem atune! b(a = X3 bX2 + eX .. daca Xl· E Q atunci X2 = ~ E Q §i X3 =-= b . putem arata ca f admite §i radacinile y'3 . -y'3 + i.d. Procedand ca 'in cazul ultimei probleme rezolvate ill acest capitol. deoarece produsul dar 30 nu se divide cu 8.1.X2 E Q..3) (X . astfel ca unde e este un polinom cu coeficienti intregi. deci x2 este radaeina unui polinom 9 de gradul unu sau doi. aeeasta inseamna ca f se poate deseompune In factori eu coeficienti rationali. a 4 nurnere tntregi consecutive se divide cu 8. . cu b E Q. deci putem scrie f (X) . eu coeficienti rationali. ceca ce arf:>hieli f are eel putin 0 radaeina rationale. Cum f §i 9 au 0 radacina comuna.3)(n . Intr-adevar. a+l a(b-x. §l v A = X2 Prin urmare. 3.5 = 2. deci are gradul eel putin 4. am obtine Daca ar exist a un n illtreg 30 = (n . Xl + 1) X2 XIX2 + XIX3 + X2X3 = e §i tnlocuind ded.(.(.i. Polinomul 9 (X) = f (X) .i. f (7) - f (5) = 5 sa 2.2. Fie = b-X3 a+l E .2) (X .4) e (n).

ah-l §i bo. si folosind problema 5 de la eapitolul Radaeinile polinoamelor. obtinem (a2 . Identitatea a fost deja demonstrata In solutia punetului b). care este irnpar. eu exceptia lui ahbk. lmpartind f f la X3 - 2. Fie dedueem ea f + alX + g = bo + blX + = ao + anxn.. Desigur. obtinem (X) = (X3 - 2) g (X) + aX2 + bX + c. Constatam aeum ea Ynsuma de mai sus toti termenii sunt numere pare. deci f se divide eu X3 . 6. e E Q si g E Q [X].a (b + e) + be) x = 1.. b. .. Vom da 0 solutie bazata pe 0 eu totul alta idee.2.75 5. . al. Bfectuand produsul constatam ca termenui Xh+k are eoefieientul to. a = b = e = 0.(b + e) §i adunandu-le toate trei. a doua eu . nu excludem eazurile h = 0 sau k O. Pentru X = ~ rezulta aW+b~+e=O. Sa consideram sistemul de trei ecuatii eu trei necunoscute Inmultind prima ecuatie eu be.. contradictie. bi. Aeeasta rnseamna ca ao. pe . Sa presupunem ea nici unul dintre eele doua polinoame nu are toti eoeficientii pari §i fie ah primul cceficient impar al lui f §i bk primul eoeficient impar al lui g. .bk-l sunt pare. Rezulta ca Xh+k are coefieientul impar. Identitatl interesante 1. . uncle a. = unde convenim ea as = 0 pentru s > n §i bt = 0 pentru t > m. + bmXm.

(a + b + c) 8k+2 + (ab + bc+ ca) 8k+l Aeum.(c-a) (c-b)" 1 Aeum pur §i simplu tnlocuim solutiile ill sistemul initial.-:---.d) (a.(a-b)(a-c)" In mod similar. Sa notam a2 8k Inmultind egalitatea = W(a-b) '"" ak (a-c) .(a + b + c) a2 k + (ab + be + ca) a - ° eu (a _ b~ (a _ c) §i adunand eu eelelalte egalitati similare. L (a-b)(a-c) L (a_b)a(a_c) 1 =0.--:-.c) (X .-----:.(b-c)(b-a)' z .. pentru a obtine identitatile .76 .. = 0.82 = 1. de unde 1 x ...83 = a + b + c. =0. avem §i y1 .. .. suma facandu-se dupa perrnutarile cireulare ale eelor 4 variabile. Vom eonsidera polinomul de grad eel mult trei f (X) - - L (X . = 1..-.--.. deoarece 81 - abc8k = 0. L (a-b)(a-c) 2. abc = • a3 ..b) (X .b)(a-c)(a-d) .----. obtinem 3... obtinem 8k+3 .

c) (a _ d) de unde f (a) = f (b) = f (e) = f (d) = 1. anume Vlete la lucru 1.e) Am obtinut asadar egalitatea '"' a.d) = (a + b + e) d + ab + be + ca abc(d .b. Folosim acelasi polinom de mai sus..c)(a . coeficientul lui X3 este 0.".1 L. rezulta ca f (x) = 1. de unde obtinem '"' 1 -0 W (a ..b)(a .a) (d . =..abed- d(d-a)(d-b)(d-e)' §i observarn 1 ---- ca 1 abed d(d-a)(d-b)(d-c) = d2 - (a + b + e) d + ab + be + ca abe(d . In particular. Sa observam ca . pentru or ice = 1..c) (a . deci '"' -bed W (a .d) .c 1 1 La(a-b)(a-c)(a-d) .b) (a .e) Pentru d = 0 se obtine identitatea ceruta. ultimul termen al sumei din membrul stang 11 trecem In membrul drept: 1 a.b)(a .d) = .a)(d . 1 .b)(a .abed' Acum. 4.b.e)(a .J a (a .b) (d . Avem §i f (0) = 1.b)(d .c 1 d2 - W a (a .77 Cum x.

Xn sunt toate reale.cu 2. . Pentru Avem 1 -1--' -Xk a simplifies scrierea.+ (X .. deci expresia initiala este egala cu 1..(n .. Sa presupunem ca radacinile = (Xl Xl.l)n-k deci x» = Xn . n... Atunci xi + X~ +.78 iar 1 1 --+--+--= l+a l+b 1 l+e 3 + 2{ + b+ e) + ab+ ac+ be a l+a+b+c+ab+bc+ac+abc .. .. I-x de unde X=-- y-l Y Ecuetia verificata de y este atunci ( l) y-ydeci Yk sunt radacinile n + ( y. Folosind relatiile lui Viete. 1 Y=--. vom renunta la indici. +-y-+l=O..1) Xn-l + Xn.2..It + (X ..k) Xn-l + .. polinomului 9 = (X . . 2. - .+ X~ + X2 +. Vom determina polinomul ale carui radiicini sunt u»= unde k = 1..+ Xn)2 2 L l~i<j~n XiXj = ai - 2a2 < 0..l)n-1 X +.. ... X2.l)n-1 y-l -y+ . 3. ultima fractie este egaUi. Sa observam ca (X . n 9 =( n+ I)Xn_ (n+l)Xn-1 2 ceea ce inseamna ca suma cautata este + .

Obtinem S3 . tn mod similar se obtin inegalitatile pentru celelalte trei 5. x~+3 . .PX3 . x~ . deci S3 = 3q. Avem Xr + x~ + x~ + x~ = (Xl + X2 + X3 + X4)2 -2 1~i<j9 L XiXj =0- 2 (-2) = 4.qx~ = O.pX2 . Pe de alta parte. observam ca X~ PXl - + X3)2 q = 0. Pentru a calcula S3. b) Relatia de recurenta se obtine prin adunarea egalitatik» X~+3 .q = 0. 222221242 + X2 + x3 + x4 > Xl + 3"Xl = 3"Xl' /3. c).pSl .qx~ = 0. d) Avem succesiv S4 S7 = pS2 + qSl = 2p2.79 ceea ce e absurd.q §1 = 0. + qS4 = 7p2q. = pSs + qS2 = 5pq.qxf . insumam.2 (XIX2 + XIX3 + X2X3) = x~ .px~+l . inegalitatea evidenta (stricta deoarece numerele sunt distincte) este echivalenta cu Atunci 4 = xl de unde IXll < radacini.3q = 0. Ss = pS3 .px~+1 .px~+l x~+3 . 4. = 0. a) Avem Sl = 0 §i S2 = (Xl + X2 2p.

Polinomul f este f (X) unde = L2kik k=O n (X).1). 1 fdn+l) . d t (X) = X {X -1) .2) f (X) = a (X .2) (I .2) (X .3) 1) (3 .1).-.3) §i (k .--. 2.. = = 3..I){X . Avem f (X) = ~f t:o (k) X (X -1) .-. {n-k+2){n-k) k!{n-k)!{-I)n-k k ..3) (2 .-':-~- (n+ I)! {_1)n-k k! (n- + I)! . : (X .1) (X . atunci §i f (k) este tntreg.. (X .k .. Sa notam f (I) = a.k + I){X . (X .3) (I .k)! (_1)n-k Sa observam ca = = {n+l)n . = a (X .... Lagrange Polinomul de interpolare 1.. deoarece produsele (k .2) (X .n) k k! (n .k)..2) . k!{n-k)!{-I)n-k Afirmatia rezulta folosind faptul ca produsul a m numere tntregi consecutive se divide eu m! ( pentru m k §i m n ...1) (2 .2) 1) (X ..3) + b(X .!. f (2) = b §i f (3) = c... de = C!+1 (-It- k .80 iar egalitatile cerute se obtin imediat.....2) (k .:.3) _ b (X _ 1) (X _ 2 2 E usor de vazut acum ea daca k este numar tntreg.2) sunt numere pare.k + 1) (X .n). Atunei + (3 3) + c (X c (X . {X .1) (k .k .

E usor de vazut ca f (-1) = f (1) = 0. Din nou despre dlvlzlbilltate 1.X a . 4. de unde concluzia.1 = a2.2)2 = a2 - 4a + 4 = a2 - 3a + 7 . de unde concluzia.(a + 3) . 3. 2. Atunci a3 -1 §i f (a) = a4n-2 =a Ml = aMl =0. radacina a polinomului X2 + X + 1. de unde concluzia. de unde (a . Fie a -a2. deci + 1. Fie a 0 radacina a polinomului X2 .L:C~+I (-1t+l-k2k k=O =- ((-:-1+ 2t+l1- 2n+l) = 2n+ 1. Atunci a2 - 3a +7 = 0. Fie a deducem ca 0 + 1) + 1) radacina a polinomului g.a .3 = . . f (a) = _a4n-2 + an+l = an+1 (_a3n-3 = aMI (-1 =0. Atunci a3 = 1 §i a + 1 = .81 Atunci f (n + 1) = L:C:+1 n (_1)n-k 2k k=O n = . deci 0 + (-1t an+l (a3n-3 + (-1t) ((_1)n-1 + (_1)n).

= 0 pentru k impar. deci trebuie sa punem conditiile f (a) = 0 §i f (b) = 0.2 = b.a2 -1 = 0 pentru k par. Fie a 0 radacina a polinomului 2a + 9 = 0.(2 . rezulta ca amandoua au modulul Obtinem. Observam mai lnt~i 1)2n-l .1 = (_1)n a2n .2 =I O. unde a este 0 radacina a lui X2 + X + 1. Daca n = 3k. avem f (a) = (-1) 3k+ 1 a 2 .X + 1. deci f (a) = (1 + at .3a .82 Prin urmare. Atunci 2a2 - numar par. Daca n = 3k + 1.a . avem f (a) = (_1)3k+2 adica n = 6m + 5. trecand la module vts.1)2n-l a = O.1 a . Stirn ca a3 = 1 §i a2 + a+ 1 = 0. Cum produsullor este 5. .3a 6. conditia f (a) = 0 devine Sa mai observam ca daca notam a . de unde m = 2n. §i deci 3a2 . Radacinile acestei ecuatii sunt complexe conjugate si de aceea au acelasi modul. iar b 0 radacina a lui X2 . At unci f (a) = ( a 2 . Luand k = 2m. Daca n = 3k + 2.an . vom avea n = 6m + 1.an .2a + 9 + a2 .3a . obtinem f (a) = (_1)3k .1 = (_a2) n _ an . at unci a = b + 2 si egalitatea a2-3a+7 = 0 devine b2+b+5 = O. ca -X X4 + X2 + 1 = (X2 + X + 1) (X2 + 1) .1 =a 2 - 3a . 5. deci n este g.5a + 8 = 2a2 . Rezulta acum (-1) n = 1.1.1.

Avem f (n) _ () si. = (b . Presupunand ca r nu este 0. §i §i apoi cii fiecare dintre polinoamele 9 (g (X» se divide eu f (X) . atunci f f (b) =2- (_I)n (b) = b2 - =/: o.(_I)k b2 + I = 0 pentru k impar.9 (g (X)) =f (J (X» . obtinem 0 contradictie. (_I)k +1 n=6m+1. sa ne = amintim ea b3 = -1 §i b2 - b + 1 = 0.9 (g(X)) . g(n) .b" b2n _ bn + 1. Imparjind f (J (X» . b + 1 = 0 pentru k par. deei f (b) Daca n = 3k. tn eoncluzie. deoarece gradr < gradg. 8. divizibilitatea are loe daca n are forma 6m + I sau 6m + 5.9 (X) .It . fractia pentru oriee n natural. Daca n = 3k + 1.f (g (X» +f (g (X)) .f (g (X» f (g (X» - f la 9 avem f (X) = 9 (X) c (X) + r (X) .83 Pentru a doua conditie. Sa observam ea f U (X» . 7.c n + g(n)' r(n) jg(n) r (n) nu poate lua valori mtregi . atunei f (b) = -b . unde c §i r sunt polinoame eu coeficienti lntregi (deoarece 9 este monic). deei deci n = 6m Daca n = 3k + 2. + 5.

De obicei. etc. cand.) Pentru a intelege ce inseamna. 84 . din limbajul cotidian (un mar. Desigur.a se afle x astfel tncat x+5 = 3.. elevii clasei raspund in cor IINu se poate !".imea numerelor complexe Poate unii dintre cititori t§i amintesc de clasele primare.. limitandu-ne. dupa ce au invatat cum se cuvine operatiile aritmetice cu numere naturale. -1. Personajul principal: numar-ul i Am folosit de atat de multe ori expresia patratul oricirui tuuuiir real este pozitiv. se poate . septe zile. la tntrebarea "exista numere al carer patrat este egal cu -I?" dam imediat un raspuns negativ. Elevul de clasa Int~i vine in scoala deja familiarizat cu numerele naturale. Vom incerca sa prezentam succint aceasta notiune. Bineinteles. S. douiisprezece luni.Mult. de exemplu. au fost pusi In fata unei probleme precum cea care urmeaza. acesta prezentare se adreseaza elevilor de gimnaziu si celor de clasa a noua.dar ceea ce vrem sa punem in evidenta este faptul ca intelegerea notiunii de numar tntreg negativ nu a fost pentru nimeni un lucru banal. desigur. stim. tntelegerea notiunii de numar complex cere un efort intelectual similar. 'incat. doua portocale. in principiu. doar la chestiunile necesare lntelegerii problemelor din aceasta carte. intr-o astfel de situatie. este nevoie de un anumit efort intelectual §i capacitate de abstractizare.

a = b = 1). avem Exista astfel de numere §i unul dintre Nu este un numar real. Tot imaginar este §i -i. . Sa consideram un sistem cartesian xOy.2) . de fapt.-1). II vom numi numar imaginar. In continuare axa Ox 0 vom numi axa numerelor reale. Multfmea numerelor complexe Vom numi numar complex un numar de forma z = a + bi. Vom asocia numarului i punctul de coordonate (0.ginara.i -r Figura 1 Astfel. dar axa Oy va fi axa numerelor imaginare. l . desigur. numarul 2i este tot imaginar §i punctul corespunzator acestuia are coordonatele (0.1) de pe axa Oy (vezi figura 1). iar numarul b. partea ima. Astfel. De exemplu. unde a §i b sunt numere reale. iar lui Ii corepunde punctul de coordonate (0. nu pe axa numerelor reale. Astfel. Zl = 1 + i este numar complex (aici. dar. i.85 Raspunsul este. dar §i Z2 + ~i este numar complex. . Se mai folosese §i notatiile = -~ a = Rez. Ii vom gasi chiar si un loe pe axa. pentru orice numar real a avem a = a + 0 . ele este numarul i. b = Im z. afirmativ. deci multimea numerelor complexe include multimea numerelor reale. Vom nota multimea numerelor complexe cu C. Sa mai observam ca. Numarul a se numeste partea reala a numarului z.

b) . '. = Figura 3 Sa mai precizam ca numarul complex corespunzator unui anumit punct din plan se numeste afixul respectivului punct. corespunzatoare numerelor 1 +i.86 Fiecarui numar complex i se poate asocia un anumit punct ill plan. C. ca In figura 3. numarului complex z = a + bi i se aociaza punctul de coordonate (a. -1 + 2i §i 1- i. i "A . Figura 2 De fapt.. Astfel. . de obicei se prefera reprezentarea numarului z a + bi ca un vector care uneste originea cu punctul de coordonate (a. In figura 2 am reprezentat punctele A. iar punctul din plan corespunzator unui anumit numar complex este denumit imaginea geometrica a numarului complex. b) . B.

(1 + i)2 = 1 + 2i + i2 = 2i. ea 2.i (cu i in loc de X) §i tnlocuim de fiecare data cand apare pe i2 cu -1. Suma numerelor Zl §i Z2 este Zl + Z2 = (al + a2) + (bl + b2) i. vom spune ca numerele complexe Zl = al + bl i §i Z2 = a2 + b2i sunt egale daca §i numai daca al = a2 §i bl = b2 . + 3i) + (-1 . 3. lucrurile sunt foarte simple.4i) = 1 . b1 §i b2 sunt reale).b1b2 + (alb2 + a2bt) = -22 lata cat eva exemple: 1.3i) Astfel. Astfel. §i Z2 este Aparent. de exemplu. = ala2 + alb2i + a2bli + b1b2i2 = ala2 .87 st~). dar. Astfel. asociativitate. In fine. Produsul numerelor complexe Zl ~. etc. mai complicat.5i + 20i2 + 3i. Operattl eu numere complexe. + un Nu este greu de verificat faptul ca operatia de adunare astfel definita pe multimea numerelor complexe are toate proprietatile cunoscute ale adunarii (comutativitate. fie Zl = al + bli §i Z2 = a2 + b2i doua numere complexe (subintelegem intr-o astfel de scriere faptul ca numerele aI. a2. sau (5 . ~i. etc). Rolul elementului neutru 11joaca tot numarul O. De aici formula precedenta: ZlZ2 = (al + bli) (a2 + b2i) i. cand inmultim numere complexe efectuam calculele ca §i cand am lucra cu polinoame de gradul int§.i. adica dad au aceeasi parte reala si aceeasi parte imaginara. Adunarea §i tnmulttrea Vom defini in continuare modul in care se efectueaza operatiile de adunare §i de tnmultire a numerelor complexe. . (2 (4 + 3i) = 9. de fapt. (2 + 5i) (-1 + 4i) let = -2 + 8i . avem. (-~ + 1i)3 = -k+~i~i2+ 3~i3 = -k+i +~i- 3~i = 1.

succesiv. .n 1. Rolul elementului neutru 11joaca numarul 1.li peratia de inmultire astfel definita pe multimea numerelor complexe o are toate proprietatile cunoscute ale Inmultirii (comutativitate. Numarul notat z. 22 + Zn = Zl + Z2 + Zn = Zl + Zn Zn pli . Se verifies imediat urmatoarele proprietati numerelor complexe: Zl co ale operatiei de conjugare a + Z2 = Zl + Z2 = Zl . i3 = -i. i5 = i. vale . Din definitie rezulta imediat echivalenta Mai observam ca are loc egalitatea evidenta z=Z. daca doua numere complexe sunt conjugate (adica unul dintre ele este conjugatul celuilalt) atunci imaginile lor geometrice sunt doua puncte simetrice fata de axa Ox (vezi figura 4). Z2 pentru oriee numere complexe Zl. Conjugatul Sa consideram de egalitatea unui numar complex un numar complex z = a + bi. n =4k +2 -i. n = 4k+3 f. n = 4k i. stim implicit sa efectuam §i scaderea a doua numere complexe.Zn. definit z=a-bi se numeste conjugatul numarului z.. . i2 = -1. Z2 Zl . Z2 proprietati care pot fi generalizate Zl prin inductie + Z2 + Zl . Din punet de vedere geometric. n = 4k+ 1 { -1. Z2.. = 1. asociativitate. Mai observam ca deoarece acum stim sa tnmultim un numar eu numarul -1. etc). . i4 = 1.88 Sa mai observam adica ca avem..

0 modalitate mai rapida de a face acest calcul. anume amplificarea cu numarul conjugat numitorului: 1 --= 2 + 3i 2 . (2+ 3i) (2 .3i 2 3. =--=---'/. 34 = 34 + 34~· Putem verifica usor §i urmatoarea n- proprietate Dr (:~) = :~. valabila pentru orice numere complexe Zl.3b = 1 { 3a+ 2b = 0 + 3i 1 ? Ar trebui sa fie un numar a Solutia sistemului este a = 2/13.3i 2 . b = -3/13. Astfel. de Procedand similar putem efecta tmpartirea exemplu: 5+2i 3 . impartirea 2 numerelor complexe it Cum putem defini. inmultit cu 2 + 3i sa dea 1.89 z ·1 e tl Figura 4 Inversul unui numar complex. care. . cu Z2 # O.3i) 13 13 13· a doua numere complexe.5i) (3 + 5i) 5 + 31i 5 31. obtinem sistemul 2a . --=---~ deci putem spune cii 1 2 + 3i 2 13 3. de exemplu complex a + bi.5i (5+ 2i) (3 + 5i) (3 . Z2. 13· Exista Ynsa.

.90 De acum §tim sa efectuam operatiile aritmetice plexe: adunari.. IZII 3. usor de verificat IZI + z21:::. scaderi. daca Z = a+bi.. IZlllz21· . IZII + IZ21. un calcul simplu cu teorema lui Pitagora ne arata (vezi figura 5). a modulul din plan Astfel. + IZnl. uzuale cu numerele com- Modulul unui numar complex Se stie ca modulul unui numar real are drept interpretare geometrica distanta.. IZl ± Z2 ± . ± znl 4. IZI z21 :::. inmultiri si Impartiri.!. IZII + IZ21. = + IZ21+ . :::. de la origine palla la punctul corespunzator numarului. IZIZ21 = Izd IZ21 5. Iznl j I~I f*t = .... 2. pe axa numerelor reale. IZIZ2 . znl 6. 0 serie de proprietati. Aceeasi definitie este valabila §i pentru numerele complexe: unui numar complex este distanta de Ia origine pan la punctul corespunzator numarului. a 2 . Figura 5 Modulul unui numar complex are §i foarte utile tn aplicatii: 1.

= --::--2a (*) Ce se int§. a c _ c 2 2 b x2+-x+_ b .= 0... unde a. sa ne amintim cum s-a obtinut formula (*). Daca ~ < 0.4ac ~ 0.mpla insa daca ~ < O? Pentru a putea raspunde. de legat11r~ tntre modulul §i conjugatul Z'Z= unui numar com- daca Z = a + bi.2 -b±VE. c sunt numere reale §i a =I 0. gasim usor astfel de numere. Acestea sunt .£Ai si . si. care este negativ.b a 4a2 - 4a2 a' care se mai scrie Daca ~ ~ 0. Folosind numerele eomplexe. b. avem nevoie de un numar al carui patrat sa fie egal cu ~. ele sunt date de formula ~= Xl.91 o proprietate plex este Intr-adevar.. (*).£Ai 2a" 2a' . are solutii reale daca §i numai daca b2 . tn aeest caz. rezulta b x+ 2a = ± 2a ' de unde formula VE. atunei Iz12. z=a - bi §i Rezolvarea ecuajdel de gradul al doilea Se stie ea ecuatia de gradul al doilea ax2 + bx + c ~ 0. Ecuatia data este echivalenta cu x sau eu 2 b + -x+ a .

unitatea imaginara a fost notat de matematicieni cu simbolul A.2 = -b ± .92 Rezulta formula Xl. sa consideram ecuatia x2 - (3 + i) x + 4 + 3i = O.2 = -2±2i 2 ± z. vom putea rezolva ecuatii de gradul al doilea in care §i coeficientii a. s X2 = 3+i-l+3i 2 A? = 12' + z. aCOO8§inotatie are §i un dezavantaj. b) = (-1. sa rezolvam ecuatia x2+2x+2 Avem ~ = o.. = 3+i+I-3i 2 = 2 -z . = -1 .t z2 = -8 . Pe de alta parte.r-::tS i 2a De exemplu. a dE! m al de oIij . Aceasta notatie are avantajul ca sugereaza imediat proprietatea definitorie a lui i. Mai mult.3) Obtinem astfel solutiile ecuatiei initiale Xl . De exemplu. = -4 =: (2i)2. -3) si (a.6i. anume i2 = -1. obtinem sistemul a2 { 2ab = -6. b) = (1. b. deci solutiile sunt Xl. 11 Este adevarat eli i = Destul de mult timp numarul i. Avem ~ =: (3 + i)2_4 (4 + 3i) = -8-6i. deci trebuie sa gasim un numar complex z astfel inc§. b2 =-8 ale carui solutii reale sunt (a. acela ca sugereaza faptul ca putem extinde imediat proprietatile radicalilor valabile pentru numerele reale §i pentru numere complexe. Scriind z = a + bi. c sunt numere complexe.

Profesorul: Dar sunt doua astfel de numere. anume i §i -i. Profesorul: Ce inseemna V4? Elevul: Acel numar al carui patrat este egal cu 4. precum si numeroaselor aplicatii pe care Ie au numerele complexe In diverse ramuri ale matematicii elementare. Este. Bineinteles.93 Ce par ere aveti atunci de urmatorul calcul? /-1 ". dar nici unul nu este pozitiv. . 1 + 2i} . instrument important pentru participantii la concursurile §i olimpiadele de matematica. calculul de mai sus care conducea la egalitatea -1 = 1 nu mai are sens In acest moment. . VI VI -1 = 1.i} sau V -3 + 4i = {-I . Ce mseamna atunci Ff? Sunt doua numere ale carol' patrate sunt egale cu -1. mai ales.2i. Cititorul interesat poate gasi multe carti dedicate acestui subiect. numerele complexe nereale nu au semn. da! Este acel numar pozitiv al carui patrat este egal cu 4.-l=R¢=}VT=V~¢=} (1 adica. acesta trebuie definit ca 0 multime cu doua elemente. De aceea. anume 2 §i -2! Elevul: A. pentru simplul motiv ea. sub forma unui dialog imaginar profesor-elev. nereal. anume 2. • Acesta a fost 0 prezentare succinta a multimii numerelor complexe §i a operatiilor cu aceste numere. daca dorim sa definim radicalul unui numar real negativ sau radicalul unui numar complex. In fine A = Ff¢=} (yCI) 2 = ( VI)2 . Unde este greseala? Sa ne amintim modul in care a fost definit radicalul unui numar real. de exemplu V-1 = {-i. de mentionat folosirea numerelor complexe In rezolvarea problemelor de geometrie.

1999 • KIN Y. 1. Birkhauser.. Mathematical Mathematical 2001 ANDREESCU. 2004 • GH. AMC. 'frea- sures. KIRAN KEDLAYA. N ASTASESCU 1993 • TITU ET AL.Bibliografie • TITU ANDREESCU. AMC. 1998.. BOGDAN ENESCU. 1998 • TITU ANDREESCU. ANDREI ET AL. KIRAN KEDLAYA. 94 . Math Problem Book. Hong Kong. Mathematical Olympiad EDP. Culegere de probleme de algebra. Probleme de algebra. Contests 1996Contests 1997- 1997.1 . 1993 Rotech Pro.. • C.

OJ I. de fiecare data fiind rezolvate cateva probleme tipice si propuse spre rezolvare altele. In a doua parte sunt prezentate diverse aplicatii In probleme de concurs. cu diverse aplicatii continand si probleme de concurs. ultima parte a cartii contine rezolvarile problemelor propuse si 0 scurta prezentare a multimii numerelor complexe.ro ID ~ r- L.B. In fine. ID www.gil. Zalau. cod 450200.ro Am considerat utila 0 carte In care sa fie prezentata succint teoria legata de polinoame.S. In prima parte sunt prezentate principalele rezultate teoretice. la: Tel.gil. Sala] E-mail: gil1993@zalau. cu probleme rezolvate si cateva probleme propuse spre antrenament cititorilor.lFax: 0260-616414.~GrL www. ID ~ r- u L. Cartea este structurata ill trei parti. OP 3.N. Aceasta carte se adreseaza In primul rand elevilor de gimnaziu ~ice}or din clasele a noua si a zecea.astral. 973-9417-87-7 ..ro Pentru comenzi va puteti adresa Editurii Gll. 0744-612106 CP 44.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->