Grupuri Finite

Tabla Operatiei

Un grup finit G , format din elemente g 1 , g 2 , … , g n poate fi descries cu ajutorul tablei lui Cayley. Aceasta eo tabela patrata in care in intersectia liniei i cu coloana j se afla elementu g i g j . Din tabla grupului se poate deduce comutativitatea lui (daca tabelaa este simetrica in raport cu diagonala principala) ;se poate determina elementul unitate , inversul pentru fiecare element al grupului. Existenta unui izomorfism intre doua grupuri (asa cum apare la izomorfisme de grupuri) inseamna ca (abstractie facand de notatiile elementelor) tabelele Cayley corespunzatoare lor coincid. Tablele Cayley pot fi scrise efectiv doar pentru grupuri cu ordinal mic. In cazul grupului multiplicative finit cu n elemente , G={x 1 , x 2 , … ,x n } in tabla legii (Cayley) pe fiecare linie sau coloana , fiecare element al lui G apare o data si numai o singura data .

Exemple remarcabile de grupuri finite
1) Grupul radacinilor de ordin n ale unitatii Fie n∈ Ν * si U n ={ z∈ C| z n =1} multimea radacinilor de ordinal n ale unitatii.Se 2kπ 2kπ sties a acestea sunt date de relatia z k =cos + isin . Pe U n consideram operatia de n n inmultire de pe C. Are loc urmatoarea: Teorema.Cuplul (U n , • ) este grup abelian finit , numit grupul radacinilor de ordin n ale unitatii . Demonstratie. Verificam axiomele grupului. G 1 ) Inmultirea de pe C este lege decompozitie pe U n , adica sa aratam ca ( ∀) z k , z l ∈ U n ⇒ z k * z l ∈ U n
n n n Avem ( z k z l ) = z k * z l = 1 * 1 = 1 G 2 ) Asociativitatea inmultirii are loc , deoarece inmultirea pe C este asociativa. G 3 ) Elementul neutru. Cum 1 este elemnt neutru pentru inmultirea de pe C si 1∈

U n (pentru k=0 , z 0 =1) se deduce ca 1 este element unitate si fata de inmultirea de pe U n .

y) → M(x . ceea ce arata ca x 1 x  x 1 inversul lui x din U n (adica ) se mentine in U n . M(x . y))=(x . Grupul lui Klein Fie planul P=R × R in care avem reperul cartezia xOy . De aici x’= ∈ U n deoarece   = n = = 1 . -y) . n=4. 3) s y : P → P . 4) s o : P → P . In Fig.G 4 ) Elemente inverse (simetrizabile). y) i((x . y) →M”(-x . s x ((x . M(x . s x este simetria in raport cu Ox. M(x .1 avem ilustrate cazurile n=3 . y) . Elementele lui U n au ca imagini geometrice in plan varfurile unui poligon regulat cu n laturi inscris in cercul unitate . Consideram urmatoarele transformari geometrice ale planului. y) s y ((x . Pentru x ∈ U n . x G 5 ) Comutativitatea inmultirii are loc pe U n deoarece inmultirea este comutativa pe C . s o este simetria in raport cu O. . M(x . exista x ‘ ∈ U n astfel incat 1 1 1 1 xx’=1=x’x. y)) = (x . n 2. s o ((x . 2) s x : P→ P . s y este simetria in raport cu raport cu Oy. y) → M’(x . y) . y))=(-x .2) . y) → M’’’(-x . y))=(-x . -y ) = simetricul lui M in raport cu Ox (Fig. Observatie. -y) . 1) i : P→ P. aplicatia identical a planului . -y) .

a . 2) Daca se considera G={e . c} impreuna cu o lege multiplicativa data de tabla alaturata atunci se constata ca (G . • ) este un grup tot de ordin 4. Atunci are loc urmatorul rezultat: Teorema. Demonstratie. Avem imediat (din tabla legii) −1 − − i = i . s x 1 = s x . G 2 ) Elementul neutru este functia identica a planului . ab = ba = c. Atunci (K . ac = ca = b. ο) este un grup abelian . Observam ca intr-un astfel de grup avem: a 2 = b 2 = c 2 = e. bc = cb = a . G 1 ) Asociativitatea compunerii.s o } si consideram operatia de compunere a functiilor pe K.s x . numit grupul lui Klein. b . Tabla operatie este data alaturi. Intotdeauna compunerea functiilor este asciativa . Asadar cuplul (K . Cuplul (K .Notam prin K={i . avand ordinul 4. Numai ca in acest . b . 1) Mai general consideram multimea K={e . G 3 ) Elemente inversabile. deci este la fel si in acest caz particular. ο) este un grup abelian . • ) este grupul lui Klein. a . i.s y . c} pe care definim o operatie multiplicative data de tabla alaturata. Verificam axiomele grupului comutativ. s −1 = s y . Observatii. s o 1 = s o y G 4 ) Comutativitatea compunerii rezulta din faptul ca tabla legii este simetrica fata de diagonala principala.

a 3 }si se numeste grup ciclic generat de elementul a.3).5 . l 2 . C. f 2 . B si respective C si cu O punctul de intersectie al mediatoarelor (Fig. f i bijectii definite astfel : . Aceste miscari rigide se numesc simetrii . f 3 . 3) Se poate demonstra ca nu exista decat doua grupuri diferite de ordin 4 . B . a . f 5 } . nu exista decat doua moduri de a aranja cele patru elemente e . iar cel de-al doilea mod din 2) furnizeaza grupul ciclic de ordin 4 . adica elementele acestui grup sunt generate de elemental a. f i : E→E . l3 mediatoarele laturilor triunghiului echilateral care trec prin A . a 2 . C} a varfurilor unui trunghi echilateral ABC. f 1 . Grupul de simetrii ale triunghiului echilateral Printr-o miscare rigida a triunghiului intelegem o bijectie de la multimea punctelor triunghiului (de pe cele trei laturi ale sale) pe ea insasi care pastreaza distanta intre orice doua puncte ale sale. • ) sa fie grup . B .caz observam ca a 2 = b. i= 0. Consideram multimea : S={ f 0 . ca impreuna cu operatia de compunere formeaza grup Fie multimea E={A . 4) Determinati C(g) . b . 3. Notam cu l1 . f 4. a. Primul mod genereaza grupul lui Klein . c in tabla legii “ • ” astfel incat (G . O astfel de miscare trebuie sa duca un varf pe un alt varf al triunghiului si intreaga aplicatie este determinata de imaginile varfurilor A . Deci G={ e. Astfel spus . a 3 = c si a 4 = e . g ∈ K .

1) Grupul nu este abelian deoarece . in acelasi mod . f 1 . ο) este un grup de ordin 6 si se numeste grupul de simetrii ale triunghiului echilateral . S se noteaza cu D 3 si se numeste grupul dihedral cu 6 elemente. f 0 (B)= B . f 4 (B)= B . f 0 (C)= C (f 0 aplicatia identical a lui E lasa punctele neschimbate) f 1 (A)= B . iar f 1 . f 3−1 = f 3 . un grup D n . f 5 (C)= C (f 5 este simetria in raport cu mediatoarea l 3 ) Compunand elementele doua cate doua obtinem tabla: Teorema. f 5 (B)= A . f 12 au ordinul 3. De regula. f 1−1 = f 2 . Avem: −1 f 0 = f 0 . f 2−1 = f 1 . Verificam axiomele grupului. ο) . f 3 . Cuplul (S . Demonstratie. f 5−1 = f 5 Observatii. numit grup diedral la fiecare poligaon regulat cu n laturi . G 3 ) Elemente inverse. 3) Aratati ca H={f 0 . f 1 . f 3 (C)= B (f 3 este simetria in raport cu mediatoarea l 1 ) f 4 (A)= C . f 2 (B)= A . G 1 ) Asociativitatea compunerii are loc deoarece intotdeauna compunerea functiilor are aceasta calitate G 2 ) Elementul neutru este aplicatia identical f 0 . f 3  f 1 . f 4 (C)= A (f 4 este simetria in raport cu mediatoarea l 2 ) f 5 (A)= B . f 4−1 = f 4 . f 3  f 12 } . ultimele trei elemente avand ordinul 2. f 12 . de exemplu f 2 ο f 5 = f 4 ≠ f 5 ο f 2 =f 3 2) Se poate asocia . f 2 } este subgrup al grupului (S . . f 2 (C)= B (f 2 este rodatia de unghi 240° in sens trigonometric in jurul lui O) f 3 (A)= A .- f 0 (A)= A . se demonstreaza ca el are ordinul 2n . f 1 (B)= C . f 1 (C)= A ( f 1 este rotatia de unghi 120° in sens trigonometric in jurul lui O) f 2 (A)= C . iar S = { f 0 . f 3 B)= C .

in al doilea caz apare si o simetrie fata de o dreapta (axa de simetrie a triunghiului) . . d 2 . 4) grupul de simetrii ( numit grupul octic ) si realizati tabla operatiei. R 3 S } unde I este aplicatia identica. sau este echilateral . l 2 (Fig. se poate “masura” prin grpul izometriilor planului ce invariaza triunghiul.3. R 2 . R 3 . Daca toate pastreaza fix un acelai punct al spatiului . iar grupul simetriilor ei coincide cu grupul simetriilor tetraedrului regulat . pastrand totodata valentele intre atomi. Aratati ca grupul octic D4 = {I . Verificati ca R 4 = S 2 = I . Transformarile R k S au ordinul 2 si sunt simetrii in raport cu “ diametrele” ce trec prin varfurile poligonului (aici diagonalele patratului d 1 . Astfel o molecula de fosfor este formata din patru atomi . rotatiile de unghi 120° sau 240° in jurul centrului O al triunghiului . Transformarile bijective ale spatiului Euclidian ce pastreaza distanta intre puncte formeaza grupul izometriilor spatiului. l 1 . Grupul simetriilor unui crystal este una din caracteristicile importante ale cristalului.B. deci transformand fiecare atom intr-unul de acelsi tip. iar in al treilea caz grupul este format din urmatoarele sase transformari: cea identica . este isoscel si nu este echilateral . SR = R 3 S Aplicatii in diverse domenii Notiunea de grup a aparut mai intai sub forma noitiunii de grup de permutari (transformari) si tot in aceasta forma se intalneste aproape intotdeauna in mtematica si in fizica matematica. S . R. f1 → σ =  2 3 1          5) Asociati patratul de varfuri 1. repartizati in varfurile unui tetraedru regulat . Grupul format din transformarile ce pastreaza un obiectpoate fi interpretat ca fiind grupul simetriilor sale. iar S este simetria fata de diagonala AC a patratului. atunci asociati fiecarei functii o permutare  1 2 3  1 2 3     din S 3 .4 si axe de simetrie d 1 .) sau in raport cu mediatoarele laturilor (l 1 .C le identificam prin 1. si simetriile in raport cu cele trei axe (cele trei mediatoare ale triunghiului). Scrieti simetriile ca permutari din S 4 .2. Aici prin simetrie se intelege o transformare a spatiului incat se pastreaza pozitia atomilor cristalului precum si legaturile intre atomi .3. R este rotatia de unghi 90°.4) Daca A. d 2 . In primul caz acest grup este format doar din transformarea identica . RS . atunci avem de a face cu grupul transformarilor ortogonale. Prin simetria unei molecule se intelege o transformare a spatiului ce transforma fiecare atom al moleculei intr-un atom de acelasi tip . Faptul ca un triunghi este neisoscel .2. l 2 ). De exemplup: f 0 → e =  1 2 3 . R 2 S .

Astfel . in clasificarea scoartelor etc. din care cauza se mai numesc si corpuri platonice) : fiecarui poliedru regulat M ii corecpunde grupul GM al tuturor transformarilor ce invariaza poliedru. daca un system dinamic X este descris de functia lui Lagrange ce are ca grup de simetrii un grup de tranformari depinzand de un parametru . Cel mai mic numar natural nenul n Є N* cu proprietatea se numeste ordinul elementului x in grupul G. 5. atunci sistemul are o integrala care se descrie simplu.Atunci . Tetraedrul este autodual . atunci notam acest lucru prin ord(x)=n. De exemplu . Forme de simetrie apar si in muzica sau dans . cel al octaedrului (notat cu O ) si cel al icosaedrului (notat cu Y) pentru care |T|=12 . poliedru dual are acelasi grup GM ca si poliedru M. Exemple clasice degrupuri finite de rotatii ale spatiului sunt legate de poliendrele regulate (cunoscute inca din antichitate . Aplicatie ale teoriei grupurilor le intalnim la ornamente . Exemple. Grupul moleculei de metan CH4 (Fig. conform unei teoreme a lui E. *) elementul -1 are ordinul 2 deoarece Asadar ord(-1)=2. |O|=24 si | Y|=60. Ordinul unui element Definitie.Simatriile intervin uneori si in fenomene fizice. 5. *) un grup si x Є G. -1 . 5. Fiecarui poliedru regulat este asociat un dual . Evident . iar atomii H in varfuri). Noether . Ele se mai numesc grupuri punctuale. Observatie. ritmul fiind o repetare la intervale egale a unui motiv muzical. Grupurile poliedrelor regulate se intalnesc in natura ca grupuri de simetrie ale moleculelor. . Daca n este ordinul elementului x . Notatie. cubul are dual octaedrul . faptul ca ramane invariant fata de translatii conduce la legea de miscare a centrului maselor . “Regularitatea” poliedrului se reflecta in faptul ca el are multe simetrii. In grupul ({1 . Fie (G . iar faptul ca ramane invariant fata de rotatii conduce la legea momentului cinetic. De exemplu grupul de simetrie al moleculei H3C-CCI3 (Fig.b) este grupul triunghiului echilateral. ale carui varfuri sunt centrele fetelor poliedrului original. Daca pentru orice n Є N* . In acest fel se obtin trei grupuri ale poliedrelor regulate: cel al tetraedrului (notat cu T) . in cazul miscarii unui sistem de puncte materiale . grupurile de simetrie ale moleculelor nu contin translatii. Spre deosebire de cristale . . In orice grup ordinul unui element este egal cu ordinul inversului acestui element . Analog ord(i)=ord(-i)=4. iar dodecaedrul are ca dual icosaedrul.a) este grupul rotatiilor in jurul unui punct cu unghiuri . . -i} . atunci se spune ca ordinul elementului x este ∞.c) este grupul T (atomul C se afla in centrul tetraedrului . i . Grupul de simetrie al moleculei C2H6 (Fig.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful