Stăpâne Doamne, iartă-mi păcatele şi mă învredniceşte şi pe mine iubirii Tale de oameni, ca să mă păzesc curat de toată întinăciunea trupească şi sufletească

în toate zilele vieţii mele. Doamne, Iisuse Hristoase, judecă pe cei ce mă judecă şi îmblânzeşte pe cei ce mă războiesc. Apucă arma cu pavăza şi stai în ajutorul meu; scoate sabia şi învârte-o înaintea celor ce mă mâhnesc, zicând de-a pururi sufletului meu: nu te teme, mântuirea ta sunt Eu, Făcătorul şi Ziditorul tău! Să se ruşineze şi să se înfrunte toţi cei ce caută să mă înghită pe mine, făptura Ta. Da, Doamne, Iisuse Hristoase, spune aceste cuvinte robului Tău ca să se bucure sufletul meu. Odinioară, slujitorul Tău Moise Te-a rugat să înceteze dreapta Ta ameninţare, gata să se reverse peste fiii lui Israil. Însuţi Tu, Doamne, şi acum, auzi-mă pe mine păcătosul cu necurmata Ta îndelungă răbdare. Harul Tău, Preamilostive, să mă lumineze! Pacea Ta, mult îndurate, să mă înfieze în dar. Înţelepciunea Ta, întreit Sfinte, să se reverse din gura mea; ştiinţa Ta, Nemuritorule, să nimicească cugetele mele cele rele. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii! Mângâietorul, Duhul Tău să rămână cu noi, care Te iubim, iubitorule de oameni. Pacea lui Dumnezeu Tatăl, înţelepciunea Fiului şi harul Sfântului Duh să se sălăşluiască întru mine. Da, Preaputernice Doamne al puterilor cereşti, priveşte spre mine sărmanul! Căci numai de la Tine am primit până acum toate darurile şi nu prin ostenelile mele. Doamne Dumnezeul meu, Tu, Care ai umplut văzduhul cu aer şi-l luminezi cu razele soarelui, umple şi inima mea de dulceaţa Ta. Dumnezeule cel Mare şi înfricoşat, înaintea puterii Căruia se cutremură toate, pe Care îl slavesc serafimii cei cu câte şase aripi şi heruvimii cei cu ochi mulţi, auzi-mă pe mine păcătosul şi nimicul, şi-mi luminează sufletul şi trupul. Să se umple inima, mintea şi toate simţurile mele de lumina cea cerească. Arată-mă Doamne, vas curat, vrednic de sălăşluirea Sfântului Duh. Dăruieşte-mi curaţia Ta, pacea Ta şi înţelepciunea şi blândeţea Ta, sfinţenia şi liniştea Ta, Duhul Tău cel bun să mă lumineze, ca un Dumnezeu bun ce eşti şi arată-mă mai presus de necuratele patimi. Nu voi înceta, Doamne, să rog cu căldură părinteasca Ta dragoste şi milostivire. Tu ai făcut sfintele şi cereştile oştiri, Heruvimii şi Serafimii, Tronurile şi Domniile, începătoriile şi Scaunele, Stăpâniile şi Puterile, pe Mihail şi Gavriil, pe Rafail şi Uriil şi pe toţi preacuraţii îngeri, pe care singur Tu îi stăpâneşti. Iartă-mă pe mine, care mult mânii marea şi necuprinsa mulţime a milostivirii Tale. Eu sunt putoarea păcatului, sălaşul patimilor, urâciunea care urâţeşte întreaga omenire. Mântuieşte-mă Stăpâne, de gheenă şi de foc, mântuieştemă de scrâşnirea dinţilor, izbăveşte-mă de tartarul cel îngheţat, pentru că a Ta este mila, sfinte fără de moarte, Părinte mai presus de ceruri. Şi precum ai primit darurile lui Abel şi jertfa lui Avraam, primeşte şi rugăciunea mea, pe care o strig cu glas de laudă în ceasul acesta. Ajută-mă pe mine căzutul în stricata mea viaţa. Primeştemi această rugăciune la înţelegătorul Tău jerfelnic, în Ierusalimul cel de sus. Pomeneşte-mă, Doamne, totdeauna împreună cu sfintele şi cereştile Tale puteri, cele preafrumoase şi smerite, de care aşa de mult se bucură sufletul meu. Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Iisus Hristos, Fiul Tatălui, Mielul lui Dumnezeu Care ridica păcatul lumii. Binecuvântat eşti, Cel preaslăvit şi preaînălţat întru toţi vecii, dumnezeiasca strălucire şi pecete a lui Dumnezeu Tatăl. Unul eşti Tatăl, Cel fără de început şi Fiul Care S-a născut mai înainte de veci negrăit din Tine, Cel ce se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină, prea veselă frumuseţe. Slavă Ţie, Dumnezeule, Cel mare şi înfricoşat, pe Care Te cinsteşte toată făptura, de care tremură toate, de care se bucura toate! Tu eşti iubirea cea veşnică a Tatălui, vlăstarul cel plin de sevă purtătoare a tot binele. Tu, cu un semn mişti zăvoarele pământului; Tu veseleşti feţele îngerilor, cu mila dragostei Tale. Tu eşti odihna Duhului, Tu eşti ochiul uriaş neadormit, Dumnezeul meu şi Om, Unul, dar şi îndoit: înfricoşat Fiu, frumuseţea frumuseţilor, Sfântul sfinţilor, nemărginit şi negrăit. Slavă Ţie! Tu stăpâneşti de la răsărit până la apus şi peste toate cele ce se află pe pământ şi în cer; Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, Dumnezeu Care susţii toată făptura văzută şi nevăzută, Care conduci şi chiverniseşti, Care hrăneşti şi adăpi toată nenumărata făptură cu atotputernicia Ta. Deschide-voi gura mea şi-Ţi voi, vorbi, Dumnezeule înţelepte şi veşnice, nefăcut, negrăit, neajuns, nepipăită minte, cuvânt, pace, dulceaţă mireasmă, har, mărgăritar, stea, răsărit, strălucire, temelie, neînţeles, lumină, adâncul adâncurilor, bogat care săraceşti, putere, tărie, stăpânire, neînceput, dătător de viaţa, artist, creator neobosit, care rânduieşti şi strici, care înţelepteşti şi faci nebuni, atotţiitor, stăpânitor şi Mire. Bucura-Te, Tu, Care mi-ai dăruit cer şi pământ nou! Cum să Te numesc? Făcător şi creator al veacurilor? Cum să Te chem? Nemăsurată dragoste a Tatălui? Cum să-Ţi zic Ţie, Celui ce ţii în palma Ta săraca mea pulbere? Sfinte, întreit Sfinte, Te slăvesc! Amin! (Rugaciune a Sfântului Nifon)